Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 1.361 din 4 iunie 2007 privind asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.361 din 4 iunie 2007 privind asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

EMITENT: MINISTERUL JUSTITIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 6 iulie 2007
Comenteaza legea

Având în vedere prevederile <>art. 50-52 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi ale <>art. 23 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a <>Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ale <>Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 şi ale <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a <>Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 , precum şi ale <>Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul <>art. 6 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al <>art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii Publice,

ministrul justiţiei şi ministrul sãnãtãţii publice emit urmãtorul ordin:

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) În sensul prezentului ordin, expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) persoana privata de liberate - persoana aflata în executarea unei pedepse privative de libertate, a unei mãsuri educative de internare într-un centru de reeducare sau aflatã în arest preventiv;
b) intervenţie medicalã - orice examinare, tratament medical în scop preventiv, terapeutic sau de reabilitare;
c) asistenţa medicalã primarã - furnizarea îngrijirilor de sãnãtate cuprinzãtoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sãnãtate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia;
d) asistenţa medicalã de urgenţã - totalitatea serviciilor medicale acordate în condiţii critice care pun în pericol viaţa pacientului;
e) asistenţa medicalã de specialitate - furnizarea de servicii medicale clinice şi paraclinice în regim ambulatoriu.
(2) În ceea ce priveşte dispoziţiile prezentului ordin referitoare la prevenirea şi combaterea tuberculozei activ-evolutive pulmonare şi`extrapulmonare, expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) caz de tuberculozã - bolnavul cu simptome şi semne sugestive de tuberculozã, confirmatã bacteriologic şi/sau histopatologic, la care este obligatorie instituirea tratamentului antituberculos, ori bolnavul care nu are confirmare bacteriologicã sau histologicã, dar are un context clinic şi paraclinic compatibil cu tuberculoza şi pentru care medicul specialist decide administrarea unui tratament antituberculos;
b) vindecat - pacientul confirmat bacteriologic, cu tratament corect efectuat, care are cel puţin doua controale de sputã negative, dintre care unul în ultima lunã de tratament;
c) bolnav de tuberculozã devenit necontagios - bolnavul cu douã controale bK succesive microscopic negative.
ART. 2
Persoanele private de libertate sunt asigurate, cu plata contribuţiei pentru asigurãri sociale de sãnãtate din bugetul unitãţii, în condiţiile legii.
ART. 3
(1) Dreptul la asistenţã medicalã al persoanelor private de libertate este garantat.
(2) Persoanele private de libertate beneficiazã în mod gratuit de asistenţã medicalã şi medicamente.
(3) Serviciile de asistenţã medicalã şi medicamentele sunt asigurate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, din fondul unitãţilor din sistemul administraţiei penitenciare, aprobate cu aceastã destinaţie, şi din alte surse, potrivit legii.
ART. 4
Asigurarea stãrii de sãnãtate a persoanelor private de libertate este responsabilitatea întregului personal al adminstraţiei penitenciare.
ART. 5
Prin asistenţa medicalã, în sensul prezentului ordin, se înţelege aplicarea tuturor mãsurilor profilactice, curative şi recuperatorii pentru asigurarea stãrii de sãnãtate.
ART. 6
Pentru asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţioneazã o reţea sanitarã, care cuprinde: cabinete de medicinã primarã, cabinete de medicinã dentarã, infirmerii, cabinete şi ambulatorii de specialitate şi penitenciare-spital.
ART. 7
Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor doteazã cabinetele medicale, infirmeriile, penitenciarele-spital şi ambulatoriile de specialitate cu aparaturã, instalaţiile tehnico-medicale, instrumentarul, medicamentele, cazarmamentul şi echipamentele necesare, potrivit normelor Ministerului Sãnãtãţii Publice şi normelor proprii.
ART. 8
Reţeaua sanitarã a Administraţiei Naţionale a Peniteciarelor are încadrat personal calificat, respectiv medici, farmacişti, biologi, biochimişti, psihologi, personal sanitar mediu, personal sanitar auxiliar, personal de deservire, potrivit normelor Ministerului Sãnãtãţii Publice şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
ART. 9
(1) Orice persoanã privatã de libertate are dreptul la respectarea demnitãţii umane şi la un tratament nediscriminatoriu.
(2) Intervenţiile medicale se efectueazã numai cu acordul persoanei private de libertate.

CAP. II
Asistenţa medicalã

SECŢIUNEA 1
Organizarea activitãţii de asistenţã medicalã primarã

ART. 10
(1) Asistenţa medicalã primarã pentru persoanele private de libertate se asigurã în cabinete organizate în acest scop la nivelul fiecãrei unitãţi penitenciare.
(2) Personalul medico-sanitar furnizeazã servicii de asistenţã medicalã primarã numai persoanelor private de libertate.
(3) Personalul medico-sanitar se subordoneazã medicului-şef, care se subordoneazã conducerii unitãţii penitenciare numai din punct de vedere administrativ, iar pe linie profesionalã se subordoneazã directorului de penitenciar-spital caruia îi este arondatã unitatea.
(4) Programul de activitate al personalului medical din unitãţile penitenciare este întocmit de cãtre medicul-şef şi este vizat de cãtre directorul penitenciarului-spital.
(5) Programul de lucru al medicilor este de 7 ore, în zile lucrãtoare.
(6) În penitenciarele unde îşi desfaşoarã activitatea cel puţin 2 medici, asistenţa medicalã va fi asiguratã în program alternativ, dimineaţa şi dupã-amiaza.
(7) Numãrul de asistenţi medicali angajaţi şi programul acestora vor fi prevãzute astfel încât sa poatã fi asiguratã asistenţa medicalã permanentã.
ART. 11
Personalul cabinetului medical îndeplineşte urmãtoarele activitãţi:
a) acordã asistenţã medicalã de urgenţã în caz de boalã sau accident;
b) acordã asistenţã medicalã generalã, profilacticã şi curativã;
c) asigurã controlul medical la primire, transfer şi eliberare din penitenciar;
d) asigurã controlul medical periodic conform legislaţiei în vigoare;
e) urmãreşte evoluţia stãrii de sãnãtate a persoanelor private de libertate şi aplicã mãsurile terapeutice necesare;
f) aplicã mãsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile conform legislaţiei sanitare în vigoare;
g) analizeazã cauzele de îmbolnavire care determinã incapacitate temporarã de muncã, propunând mãsuri pentru eliminarea sau reducerea acestor cauze;
h) acordã îngrijiri medicale în infirmerie cazurilor de îmbolnãvire care necesitã supraveghere medicalã permanentã şi care nu impun internarea în spital;
i) recomandã internarea în unitãţi spitaliceşti, în situaţia în care nu are posibilitãţi de diagnostic şi tratament, precum şi în caz de boli transmisibile pentru care internarea este obligatorie;
j) întocmeşte necesarul de medicamente şi materiale sanitare pentru buna desfãşurare a activitãţii medicale;
k) urmãreşte respectarea strictã a normelor de igienã în toate sectoarele unitãţii şi la locurile de muncã, înştiinţând conducãtorul unitãţii de deţinere privind eventualele disfuncţionalitãţi;
l) desfãşoarã activitãţi de educaţie sanitarã în vederea însuşirii de cãtre persoanele private de libertate a cunoştinţelor necesare cu privire la igiena individualã şi colectivã, igiena mediului, prevenirea îmbolnãvirilor şi pentru formarea deprinderilor igienice.
ART. 12
Medicul de unitate are obligaţia de a întocmi:
a) documentaţia medicalã necesarã prezentãrii la comisia de expertizã a capacitãţii de muncã în vederea pensionãrii pe motiv de boalã sau revizuirii deciziei asupra capacitãţii de muncã;
b) documentaţia medicalã necesarã prezentãrii la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap în vederea încadrãrii într-o categorie de persoane cu handicap sau reevaluãrii gradului de handicap;
c) referate medicale.

SECŢIUNEA a 2-a
Mãsuri la primirea în penitenciar

ART. 13
(1) La primirea într-o unitate penitenciarã persoanele private de libertate nou-intrate, venite prin transfer, reprimite de la organele de cercetare penalã, din întreruperea executãrii pedepsei, dupã evadare sau la prezentarea din învoire sunt supuse urmãtoarelor mãsuri:
a) examinarea clinicã sumarã cu scopul depistãrii cazurilor de boli infectocontagioase şi parazitare sau a oricãror alte boli care impun supraveghere medicalã;
b) depistarea semnelor evidente de agresiune;
c) depistarea semnelor evidente de consum de droguri;
d) aplicarea mãsurilor igienico-sanitare adaptate fiecãrui caz;
e) efectuarea îmbãierii;
f) echiparea completã cu ţinuta civilã curatã, personalã sau asiguratã de cãtre administraţia unitãţii de deţinere, inclusiv cu obiecte de toaleta individualã.
(2) Datele menţionate la alin. (1) lit. a), b) şi c) vor fi consemnate în fişa de triaj la depunere, care face parte integrantã din dosarul medical.
ART. 14
(1) Dupa echipare, persoanele private de libertate nou-intrate sau venite din întreruperea executãrii pedepsei sunt cazate separat de celelalte persoane, în secţia de observare-carantinare, pentru efectuarea carantinei de 21 de zile, respectându-se urmãtoarele reguli igienico-sanitare:
a) servirea mesei, spãlarea şi depozitarea veselei se asigurã separat;
b) îmbãierea, schimbarea lenjeriei de corp şi a cazarmamentului, precum şi spãlarea acestora se efectueazã separat.
(2) În perioada de carantinã, personalul medico-sanitar supravegheazã starea de sãnãtate a persoanelor private de libertate, modul în care se respectã regulile de igienã individualã şi colectivã şi desfaşoarã activitãţi de educaţie pentru sãnãtate.
ART. 15
(1) În situaţia prezentãrii pentru primirea în unitate a unei persoane private de libertate bolnave care necesitã internare în spital, personalul medico-sanitar recomandã internarea într-un penitenciar-spital sau, dupã caz, în spitalul cel mai apropiat din reţeaua Ministerului Sãnãtãţii Publice ori a altor ministere cu reţea sanitarã proprie, consemnând recomandarea în fişa medicalã.
(2) Internarea se va realiza de cãtre organul care l-a prezentat.
ART. 16
(1) În termen de 72 de ore de la primire se efectueazã vizita medicalã. Aceasta constã în: anamnezã, examinare clinicã şi întocmirea fişei de examinare medicalã la depunere, parte integrantã a dosarului medical, în care se înscriu constatãrile obiective privind starea clinicã normalã sau patologicã, formula dentarã, tatuajele, semnele particulare deosebite şi, de asemenea, se consemneazã declaraţia persoanei private de libertate cu privire la relele tratamente, accidentele anterioare primirii în penitenciar şi antecedentele personale patologice.
(2) Vizita medicalã se consemneazã în registrul de consultaţii pentru nou-intraţi.
(3) În cazul în care este necesar, se efectueazã vaccinarea persoanei în cauzã, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(4) La recomandarea medicului, pentru precizarea diagnosticului se efectueazã examinãri medicale de specialitate, clinice şi paraclinice.
ART. 17
La sfârşitul perioadei de carantinã, pe baza examinãrilor clinice şi investigaţiilor paraclinice, se consemneazã starea de sãnãtate şi se stabileşte aptitudinea de muncã. Toate acestea se înscriu în fişa de examinare medicalã la primire.

SECŢIUNEA a 3-a
Asistenţa medicalã primarã

ART. 18
(1) Serviciile furnizate în cadrul asistenţei medicale primare sunt urmãtoarele:
a) intervenţii de primã necesitate în urgenţele medico-chirurgicale;
b) asistenţa curentã a solicitãrilor acute;
c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicalã activã pentru cele mai frecvente boli cronice, prescripţii de tratament medicamentos şi/sau igienico-dietetic, coordonarea evaluãrilor periodice efectuate de cãtre medici de altã specialitate decât cea de medicinã de familie;
d) servicii medicale preventive, precum: imunizãri, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lãuziei, depistarea activã a riscului de îmbolnãvire pentru diverse afecţiuni la persoanele cu risc crescut.
(2) Asistenţa medicalã primarã este acordatã de medici de familie cu drept de liberã practicã, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 312/1999 , cu modificãrile ulterioare, şi ale normelor metodologice de aplicare ale acestuia, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 143/792/1999, cu modificãrile ulterioare.
ART. 19
Persoanele private de libertate sunt prezentate la cabinetul medical la cerere sau conform unei programãri, efectuatã de cãtre medic în cazul bolnavilor aflaţi în tratament sau dispensarizaţi, respectându-se criteriile de separaţie.
ART. 20
(1) Fiecare consultaţie se înscrie în registrul de consultaţii şi, cronologic, în fişele de evoluţie clinicã, parte integrantã din dosarul medical. Tratamentele injectabile şi intervenţiile de micã chirurgie se consemneazã în registrul de tratamente.
(2) Finalizarea consultaţiei se realizeazã prin semnarea şi parafarea de cãtre medic a înscrisurilor din evidenţele menţionate.
(3) Scutirile, incapacitatea temporarã de muncã sau schimbarea aptitudinii de muncã sunt consemnate de cãtre şeful secţiei de deţinere în evidenţele operative.
ART. 21
Codificarea cazurilor noi de îmbolnãvire se face conform reglementãrilor în vigoare ale Ministerului Sãnãtãţii Publice, numai în situaţiile când se precizeazã diagnosticul unei noi îmbolnãviri. Dacã se constatã mai multe afecţiuni, se codificã fiecare dintre acestea.
ART. 22
Rezultatele analizelor de laborator şi ale examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se pãstreazã în dosarul medical, în ordine cronologicã.
ART. 23
Toate cazurile de internare în spital sau în infirmeria unitãţii se înregistreazã în Registrul de internãri în spital şi infirmerie, specificându-se: data internãrii, diagnosticul de internare, data externãrii, diagnosticul de externare, durata spitalizãrii şi unde a fost internat - infirmerie, penitenciar-spital, spital din reţeaua Ministerului Sãnãtãţii Publice sau a altor ministere cu reţea sanitarã proprie.

SECŢIUNEA a 4-a
Asistenţa medicalã de urgenţã

ART. 24
(1) Urgenţele medico-chirurgicale sunt prezentate la cabinetul medical de îndatã, unde vor fi examinate de cãtre medicul aflat la cabinet; în lipsa medicului, asistentul medical care asigurã permanenţa va lua mãsurile care se impun, potrivit competenţei, şi va anunţa medicul-şef.
(2) Urgenţele grave medico-chirurgicale, la care transportul la cabinetul medical ar putea agrava starea pacientului, vor fi consultate în prima instanţã la faţa locului de cãtre un cadru medical care va decide deplasarea pacientului.
(3) Pentru diminuarea timpului de intervenţie în cazul unei urgenţe medico-chirurgicale grave, prin grija directorului penitenciarului şi a medicului-şef, personalul de supraveghere va fi instruit sã acorde primul ajutor prompt şi eficient pânã la sosirea personalului specializat.
(4) Urgenţele medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în unitate se interneazã în spitalul cel mai apropiat, cu înştiinţarea conducerii penitenciarului privind situaţia ivitã, în vederea asigurãrii mijlocului de transport şi a escortei necesare.
(5) În situaţia în care personalul medico-sanitar nu poate ajunge în timp util sau în cazul în care urgenţã se produce în afara orelor de program al medicilor, directorul unitãţii de deţinere sau înlocuitorul acestuia decide transportul de urgenţã al bolnavului, cu mijloace proprii sau apelând la sistemul naţional de servicii medicale de urgenţã şi prim ajutor calificat, cãtre unitatea sanitarã cea mai apropiatã specializatã în rezolvarea urgenţelor medico-chirurgicale.
ART. 25
Pentru acordarea primului ajutor în caz de urgenţã medicalã la locurile de muncã şi în mijloacele de transport, acestea se doteazã cu truse de urgenţã, asigurate de beneficiarul forţei de muncã, respectiv de cãtre unitãţi, aflate în gestiunea personalului de pazã, escortare şi supraveghere.

SECŢIUNEA a 5-a
Asistenţa medicalã în infirmerie

ART. 26
(1) În fiecare penitenciar funcţioneazã o infirmerie formatã din camere separate, cu circuite funcţionale distincte, având paturi la un singur rând, pentru internarea bolnavilor cu afecţiuni acute şi cronice reacutizate care necesitã supraveghere medicalã, pentru izolarea celor cu afecţiuni infectocontagioase, respiratorii şi pentru tratamentul bolnavilor cu afaceri judiciare suferinzi de tuberculozã şi pentru refuzul de hranã.
(2) Internarea bolnavilor în infirmerie se face numai la indicaţia medicului. Internarea se consemneazã în fişa de internare în infirmerie, care face parte integrantã din dosarul medical, şi în evidenţele operative de pe secţie.
(3) Pacienţilor internaţi li se completeazã, în primele 24 de ore, fişa de internare în infirmerie.
(4) Vizita medicalã se efectueazã zilnic, evoluţia bolii fiind menţionatã în fişa de internare în infirmerie.
(5) Prescrierea medicamentelor pentru bolnavii internaţi în infirmerie se consemneazã în fişa de internare în infirmerie şi în registrul de consultaţii, la data când sunt eliberate, bolnavul semnând în fişa pentru primirea medicaţiei la externare. Pentru zilele de sâmbatã, duminicã şi sãrbãtori legale medicaţia poate fi prescrisã pentru 72 de ore. Administrarea medicamentelor în infirmerie se face strict supravegheat.
(6) Acordarea regimului alimentar se stabileşte în funcţie de afecţiune, conform recomandãrilor medicului şi normelor legale în vigoare privind hrãnirea persoanelor private de libertate.
ART. 27
Datele de identificare, diagnosticul la internarea şi externarea din infirmerie, starea la ieşire şi zilele de incapacitate temporara de muncã se înregistreaza în Registrul de internãri în spital şi infirmerie, fişele de internare în infirmerie având numãrul corespunzãtor al înregistrãrii.
ART. 28
Fişele de internare în infirmerie, facând parte din dosarul medical, însoţesc persoana privatã de libertate la orice transfer. Pentru a avea o evidenţã a cazurilor internate în infirmerie, copiile fişelor de internare în infirmerie se pãstreazã la cabinetul medical, îndosariate cronologic.

SECŢIUNEA a 6-a
Asistenţa medicalã de specialitate din ambulatoriu

ART. 29
(1) Asistenţa medicalã de specialitate, clinicã şi paraclinicã, se realizeazã la nivelul cabinetelor de specialitate din unele unitãţi penitenciar şi în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital, de cãtre medici de specialitate cu aviz de liberã practicã. De asemenea, asistenţa medicalã de specialitate poate fi acordatã şi în ambulatoriile de specialitate aparţinând Ministerului Sãnãtãţii Publice ori ale altor structuri medicale aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie aflate în relaţii contractuale cu o casã de asigurãri de sãnãtate.
(2) Serviciile de asistenţã medicalã de specialitate din ambulatoriu se acordã la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

SECŢIUNEA a 7-a
Asistenţa medicalã dentarã

ART. 30
(1) Serviciile de medicinã dentarã sunt acordate de medicii de medicinã dentarã cu aviz de liberã practicã, prin cabinetele de medicinã dentarã din penitenciare, centre de reeducare şi penitenciare-spital, organizate exclusiv pentru persoanele private de libertate.
(2) Cabinetele de medicinã dentarã vor fi încadrate cu asistent de medicinã dentarã.
(3) Laboratoarele de tehnicã dentarã se vor organiza pe lângã cabinetele de medicinã dentarã.
ART. 31
(1) Toate serviciile de medicinã dentarã preventivã, tratamentele odontale, parodontale şi chirurgicale prevãzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi în normele metodologice de aplicare a acestuia, precum şi radiografiile dentare sunt gratuite. Orice alt tratament de medicinã dentarã solicitat de persoanele private de libertate se va efectua contra cost.
(2) Costul complicaţiilor survenite ca urmare a refuzului persoanei private de libertate de a-i fi tratatã o afecţiune incipientã se va suporta de cãtre aceasta.
(3) Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate.
(4) Contravaloarea contribuţiei personale pentru lucrãrile protetice se suportã de cãtre persoana privatã de libertate.
(5) În situaţia în care persoana privatã de libertate şi-a pierdut mai mult de 50% din funcţia masticatorie în perioada detenţiei şi se constatã cã nu are nicio posibilitate financiarã, contravaloarea contribuţiei personale va fi suportatã din bugetul unitãţii în care executã pedeapsa, în limita fondurilor alocate.
(6) În cazul în care lucrarea proteticã este necesarã ca urmare a unui accident produs în timpul, din cauza şi în legaturã cu munca la care a fost repartizatã persoana privatã de libertate sau din culpa doveditã a angajaţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, contravaloarea acesteia se suportã, de asemenea, din bugetul unitãţii.
ART. 32
Prezentarea la consultaţie se face conform programãrii întocmite de medicul de medicinã dentarã, cu excepţia cazurilor urgente, când asistenţa de specialitate se acordã de îndatã. Urgenţele chirurgicale oro-maxilo-faciale sunt transportate la cea mai apropiatã unitate sanitarã cu serviciu de specialitate.
ART. 33
Medicul de medicinã dentarã are şi urmãtoarele atribuţii:
a) stabileşte formula dentarã la primirea şi la liberarea din penitenciar şi o consemneaza în fişa medicalã;
b) consemneazã în fişa medicalã a deţinutului consultaţiile şi tratamentele dentare efectuate;
c) executã lucrãri protetice în laboratorul unitãţii sau într-un laborator exterior cu care încheie contract;
d) întocmeşte devizul pentru eventuala platã a serviciului furnizat.
ART. 34
(1) Persoanele private de libertate care necesitã şi solicitã efectuarea unor lucrãri protetice parţial decontate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pot fi transferate, pe baza unei programãri prealabile, într-o unitate dotatã cu laborator de tehnicã dentarã şi al cãrei cabinet de medicinã dentarã se aflã în relaţie contractualã cu casa de asigurãri de sãnãtate.
(2) Persoanele private de libertate aflate în penitenciarele unde nu sunt organizate laboratoare de tehnicã dentarã şi care solicitã în scris lucrãri protetice suportate integral din fonduri personale pot beneficia de servicii protetice în unitatea respectivã prin încheierea unui contract de colaborare cu un laborator exterior.

SECŢIUNEA a 8-a
Asistenţa medicalã spitaliceascã

ART. 35
(1) Serviciile medicale spitaliceşti se realizeazã prin internare în penitenciarele-spital, precum şi în alte unitãţi sanitare de profil acreditate, aflate în relaţii contractuale cu o casã de asigurãri de sãnãtate.
(2) Serviciile medicale spitaliceşti se acordã de cãtre medici de specialitate cu aviz de liberã practicã, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(3) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de internare tip casa de asigurãri, având ştampila unitãţii, eliberat de cãtre medicul curant, din proprie iniţiativã, la recomandarea medicului specialist sau prin decizie a organului judiciar.
(4) În cursul spitalizãrii se acordã servicii medicale preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative.
ART. 36
(1) Solicitarea de internare în penitenciarele-spital se face prin nota telefonicã sau fax, semnatã de directorul penitenciarului şi de medic, ori prin e-mail, specificându-se datele de identificare, diagnosticul, faptul cã este transportabil fãrã a i se pune viaţa în pericol şi cu ce mijloc se efectueazã transportul.
(2) Aprobarea de internare va fi datã de cãtre directorul penitenciarului-spital sau de cãtre înlocuitorul acestuia.
(3) În cazul în care se refuzã internarea de cãtre penitenciarul-spital, unitatea anunţã situaţia apãrutã Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, dacã refuzul se considerã nejustificat.
(4) Dacã medicul curant considerã internarea ca fiind absolut necesarã pentru sãnãtatea persoanei private de libertate şi aceasta o refuzã, va cere transferul pacientului la penitenciarul-spital, unde va fi ţinut sub observaţie în secţia de tranzit şi va primi medicaţia necesarã.

SECŢIUNEA a 9-a
Asistenţa medicalã a femeii gravide

ART. 37
(1) Medicul de la locul de detenţie trebuie sã ia în evidenţã persoana privatã de libertate gravidã înca de la primirea în penitenciar; aceasta va fi dispensarizatã potrivit recomandãrilor medicului specialist de obstetricã-ginecologie, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãţii Publice, şi va fi vaccinatã antitetanic, conform legislaţiei sanitare în vigoare.
(2) Persoana privatã de libertate gravidã va beneficia pe perioada sarcinii de regim alimentar şi de condiţii de muncã potrivit normelor legale.
(3) Persoana privatã de libertate gravidã cu evoluţie normalã a sarcinii va fi internatã cu 30 de zile anterioare datei probabile a naşterii într-o secţie de specialitate a unui penitenciar-spital.
(4) Penitenciarul-spital în care se aflã persoana privatã de libertate gravidã va lua mãsuri pentru ca naşterea copilului sã se realizeze într-un spital din reţeaua Ministerului Sãnãtãţii Publice.
(5) Penitenciarul-spital va asigura condiţiile necesare pentru ca mama condamnatã, la solicitarea acesteia, sã îşi poata îngriji copilul pânã la împlinirea vârstei de un an.
ART. 38
Persoanele private de libertate gravide care au nascut şi au copii mai mici de un an la locul de deţinere sunt cazate separat, nu pot munci în mediu toxic sau vãtãmãtor, nu li se poate prelungi ziua de muncã peste 8 ore şi li se asigura hrana pentru ele şi copii potrivit normelor legale.
ART. 39
(1) Copiilor aflaţi în îngrijirea mamelor private de libertate li se asigurã vaccinãrile conform Programului naţional de vaccinãri al Ministerului Sãnãtãţii Publice.
(2) Asistenţa medicalã şi urmãrirea dezvoltãrii fizice şi psihomotorii a copilului prin examene de bilanţ se fac de cãtre un medic de familie, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

SECŢIUNEA a 10-a
Asistenţa medicalã a persoanelor aflate în refuz de hranã

ART. 40
În cazul în care o persoanã privatã de libertate refuzã sã primeasca hranã, medicul locului de deţinere explicã celui în cauzã consecinţele deciziei sale asupra stãrii de sãnãtate.
ART. 41
Persoana privatã de libertate aflatã în refuz de hranã va fi transferatã într-o camerã de infirmerie special destinatã acestui scop.
ART. 42
Din ziua intrãrii în refuz de hranã, medicul examineazã persoana privatã de libertate zilnic sau ori de câte ori este necesar, consemnând evoluţia stãrii de sãnãtate în fişa de urmãrire a deţinuţilor aflaţi în refuz de hranã, care face parte integrantã din dosarul medical, şi într-un registru anume destinat.
ART. 43
Toate manevrele medicale pentru refacerea stãrii de sãnãtate a persoanelor private de libertate, aflate în refuz de hranã, se efectueazã cu acordul acestora, atât timp cât sunt conştiente şi au discernamântul pãstrat.
ART. 44
În situaţia în care starea sãnãtãţii se agraveazã din cauza refuzului de hranã sau a unor afecţiuni preexistente, persoana privatã de libertate va fi transferatã sau, dupã caz, internatã într-o unitate spitaliceascã.

SECŢIUNEA a 11-a
Asistenţa medicalã în timpul executãrii unei sancţiuni disciplinare

ART. 45
Persoanele care executã masuri disciplinare beneficiazã în continuare de asistenţã medicalã.
ART. 46
Avizul medicului este obligatoriu în cazul aplicãrii sancţiunii cu izolarea asupra unei persoane private de libertate.
ART. 47
Medicul de unitate viziteazã zilnic persoanele private de libertate aflate în executarea mãsurilor disciplinare cu izolare, propunând conducerii unitãţii suspendarea mãsurii disciplinare în cazul în care evoluţia stãrii de sãnãtate a acestora o impune.

SECŢIUNEA a 12-a
Asistenţa medicalã în caz de transfer

ART. 48
Persoanelor private de libertate sosite în penitenciar prin transfer, imediat dupã identificare şi percheziţie li se aplicã mãsurile prevãzute la art. 13.
ART. 49
(1) În vederea transferãrii într-un alt penitenciar al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau în centre de reţinere şi arestare preventivã ce funcţioneazã în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, serviciul, compartimentul sau biroul evidenţã, dupã caz, organizat la nivelul fiecãrei unitãţi penitenciare, prezintã cabinetului medical, cu cel puţin 24 de ore înainte de data transferului, tabelul cu persoanele private de libertate ce urmeazã a fi transferate.
(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) sunt examinate clinic, diagnosticul şi aptitudinea de muncã consemnându-se în registrul de consultaţii, precum şi în fişa de examinare medicalã la transfer şi liberare, parte integrantã a dosarului medical.
(3) Dosarul medical însoţeşte persoana privatã de libertate, fiind ataşat la dosarul individual al acesteia.
ART. 50
Cazurile care prezintã afecţiuni acute, sunt suspecţi, contacţi sau bolnavi de o afecţiune infectocontagioasã, în pusee evolutive ale unor boli cronice sau în stare gravã, nu vor fi transferate într-un alt penitenciar.
ART. 51
Transferul nu se efectueazã în situaţia în care penitenciarul este în carantinã, persoanele private de libertate nu au terminat carantina de 21 de zile sau în cazul în care transferul pune în pericol sãnãtatea acestora.
ART. 52
Persoanelor private de libertate care sunt transferate şi sunt în evidenţã cu afecţiuni la care întreruperea tratamentului pune în pericol starea de sãnãtate li se asigurã medicaţia pe perioada transferului.
ART. 53
Bolnavii cu afecţiuni infectocontagioase se transferã în vederea internãrii la penitenciarul-spital numai cu ambulanţele.
ART. 54
Personalul medico-sanitar viziteazã zilnic persoanele private de libertate aflate în tranzit, care beneficiazã de asistenţã medicalã în aceleaşi condiţii ca şi cei din unitatea în care efectueazã tranzitul.

SECŢIUNEA a 13-a
Asistenţa medicalã la liberare

ART. 55
La liberare, persoanele private de libertate sunt examinate medical, se actualizeazã formula dentarã, iar concluziile se înscriu în registrul de consultaţii şi în fişa de examinare medicalã la transfer şi liberare, care face parte integrantã din dosarul medical. Dosarul medical se arhiveazã şi se pãstreazã la cabinetul medical.
ART. 56
(1) La liberarea unei persoane private de libertate care este în tratament pentru o boalã infecţioasã sau a fost contact cu o boalã infecţioasã se anunţã autoritatea de sãnãtate publicã în a cãrei zonã teritorialã îşi are domiciliul.
(2) Anunţarea se face prin adresa scrisã cu confirmare de primire, de cãtre medicul-şef, prin serviciul secretariat. Copia adresei şi confirmarea de primire sunt ataşate la fişa de examinare medicalã la transfer şi liberare, care face parte integrantã din dosarul medical.
ART. 57
(1) În cazul persoanelor private de libertate dependente de droguri, incluse într-un program integrat de tratament, se anunţã prin adresa scrisã managerul de caz din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. Copia adresei şi confirmarea de primire sunt ataşate la dosarul medical.
(2) Anunţarea se face şi în cazul în care persoana nu a terminat tratamentul medical la care a fost obligatã prin hotãrâre judecãtoreascã.
ART. 58
La solicitarea acesteia, persoana privatã de libertate ce urmeazã a fi liberatã primeşte un referat medical conţinând date privind evoluţia stãrii de sãnãtate pe perioada detenţiei sau, la cerere, copia dosarului medical.
ART. 59
În cazul în care starea sãnãtãţii o impune sau persoana privatã de libertate care urmeazã a fi liberatã se aflã deja, din motive de boalã, într-un penitenciar-spital, cu acordul acesteia, va fi internatã într-o unitate spitaliceascã aparţinând Ministerului Sãnãtãţii Publice sau altor ministere cu reţea sanitarã proprie.

SECŢIUNEA a 14-a
Acordarea medicamentelor

ART. 60
(1) Persoanele private de libertate beneficiazã gratuit de medicamentele prevãzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman aprobat de Agenţia Naţionalã a Medicamentului.
(2) Persoanele private de libertate beneficiazã de urmãtoarele categorii de medicamente:
a) medicamente gratuite prin programele naţionale de sãnãtate finanţate de la bugetul de stat;
b) medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã decontate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate;
c) medicamente care nu sunt incluse pe listele de medicamente compensate sau gratuite din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, a cãror valoare va fi suportatã integral din fondurile unitãţilor din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, aprobate cu aceasta destinaţie;
d) medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive achiziţionate din fonduri proprii.
ART. 61
Prescrierea medicamentelor se face numai de cãtre medici, în limita specialitãţii acestora, cu excepţia medicilor aflaţi în relaţii contractuale cu casa de asigurãri de sãnãtate ca medici de familie, care pot prescrie şi alte medicamente, la recomandarea specialiştilor din unitãţile medicale ambulatorii sau spitaliceşti, conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
ART. 62
Medicamentele cu şi fãrã contribuţie personalã decontate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate sunt prescrise pe formulare speciale eliberate de cãtre casa de asigurãri de sãnãtate. Numãrul de medicamente şi perioada pentru care sunt prescrise unui bolnav în cadrul unei consultaţii - în afecţiuni acute, subacute sau cronice sunt stabilite prin Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia.
ART. 63
Medicamentele se elibereazã prin cabinetele medicale de unitate; deţinutul semneazã de primire în registrul de consultaţii pentru medicamentele achiziţionate din fondurile unitãţilor penitenciare şi în registrul de medicamente personale pentru medicamentele cu şi fãrã contribuţie personalã decontate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, precum şi pentru cele achiziţionate de deţinut din fonduri proprii.
ART. 64
(1) Toate medicamentele sunt administrate de cãtre personalul medico-sanitar.
(2) Administrarea medicamentelor antidiabetice, tuberculostatice, antiepileptice, antipsihotice, anxiolitice, hipnotice şi sedative, precum şi a altor medicamente la recomandarea medicului se face strict supravegheat, în funcţie de caz. Deţinutul semneazã pentru primirea acestor medicamente, la fiecare administrare, într-o evidenţã specialã.
ART. 65
(1) La nivelul fiecãrui cabinet medical de unitate se constituie aparatul de urgenţã conform baremului prevãzut în anexa nr. 1. Completarea baremului se face pe baza condicii de prescripţii medicale de la punctul de lucru farmaceutic, iar pentru medicamentele eliberate deţinutul va semna de primire în registrul de consultaţii.
(2) Medicamentele eliberate de la aparatul de urgenţã nu vor depãşi doza necesarã pentru 24 de ore, cu excepţia zilelor de sâmbãtã, duminicã şi sãrbãtori legale.
(3) Contravaloarea medicamentelor va fi suportatã din fondurile bugetare ale unitãţii şi din sumele provenite de la casa de asigurãri de sãnãtate în baza contractului încheiat pentru serviciile medicale acordate, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 66
(1) Persoanele private de libertate pot achiziţiona medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive numai la recomandarea unui medic consultant, cu avizul medicului unitãţii, în baza unei prescripţii medicale întocmite în douã exemplare, un exemplar însoţind în mod obligatoriu medicamentele achiziţionate.
(2) Medicamentele sunt achiziţionate prin grija unitãţii, fãrã a afecta cuantumul sãptãmânal al sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumpãrãturi.
(3) Produsele medicamentoase trebuie sa fie prevãzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman aprobat de Agenţia Naţionalã a Medicamentului.
ART. 67
Medicamentele achiziţionate se înregistreazã la cabinetul medical în Registrul de medicamente personale deţinuţi şi se gestioneazã separat de medicamentele unitãţii.
ART. 68
La eliberarea medicamentelor personale, deţinutul va semna pentru cantitatea primitã în Registrul de medicamente personale deţinuţi.
ART. 69
În caz de transfer sau liberare, deţinutul va primi medicamentele personale existente la cabinetul medical pe bazã de semnaturã şi însoţite de recomandarea medicalã.

SECŢIUNEA a 15-a
Procurarea dispozitivelor medicale

ART. 70
(1) Procurarea dispozitivelor medicale se face pe baza recomandãrii medicului specialist şi în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(2) Contravaloarea contribuţiei personale pentru dispozitivele medicale este suportatã de cãtre beneficiar.
(3) Ochelarii de vedere şi bateriile pentru protezele auditive nu sunt suportate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, contravaloarea acestora fiind suportatã de solicitant.
(4) În cazul unui accident produs în timpul, din cauza şi în legaturã cu munca la care persoana privatã de libertate a fost repartizatã sau din culpa doveditã a angajaţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, contravaloarea dispozitivelor medicale este suportatã din bugetul unitãţii penitenciare sau de cãtre persoana privatã de libertate, dacã aceasta este vinovatã de producerea accidentului de muncã sau infirmitatea se datoreazã unei autoagresiuni.

SECŢIUNEA a 16-a
Efectuarea expertizei medico-legale

ART. 71
Directorul penitenciarului şi medicul-şef au obligaţia sã prezinte persoanele private de libertate, în vederea efectuãrii expertizei medico-legale, la Institutul de Medicinã Legalã sau la laboratoarele de medicinã legalã teritoriale, respectând cerinţele organului judiciar ori ale instanţei.
ART. 72
Medicul curant întocmeşte un referat medical privind starea de sãnãtate a persoanelor private de libertate ce urmeazã a fi expertizate, vizat de medicul-şef, şi pune la dispoziţia comisiei de expertizã medico-legalã documentele medicale existente la fişa medicalã a acestora.
ART. 73
(1) Medicul penitenciarului, desemnat de cãtre directorul unitãţii, face parte din comisia de expertizã medico-legalã pentru amânarea/întreruperea executãrii pedepsei pe motive de boalã.
(2) Investigaţiile clinice şi paraclinice necesare efectuãrii expertizei, recomandate de medicii din comisia de expertizã, sunt efectuate în unitãţile sanitare şi în serviciile de specialitate indicate de cãtre aceştia.
(3) În baza concluziilor examenelor de specialitate efectuate, medicul penitenciarului apreciazã dacã afecţiunile se pot trata sau nu în reţeaua sanitarã a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
ART. 74
În cazul în care persoana privatã de libertate a fost supusã la torturã, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, expertiza medico-legalã se va efectua în conformitate cu reglementãrile legale.

SECŢIUNEA a 17-a
Întocmirea unor acte în legãturã cu decesul

ART. 75
La producerea decesului unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar raporteazã de îndatã directorului penitenciarului şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor despre posibila cauzã a morţii şi despre împrejurãrile în care s-a produs.
ART. 76
Autopsia medico-legalã se efectueazã de cãtre medicul legist care întocmeşte şi certificatul constatator al morţii.
ART. 77
(1) În termen de 24 de ore se înainteazã la Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor un referat medical privind modul în care s-a produs decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior decesului.
(2) În termen de 10 zile de la deces se înainteazã la Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor dosarul de deces, care cuprinde urmãtoarele documente:
a) copia dosarului medical al deţinutului;
b) copia foii de observaţie clinice din unitatea spitaliceascã în care a decedat persoana privatã de libertate;
c) copia certificatului constatator al morţii.
ART. 78
(1) Dosarul medical, copia foii de observaţie clinicã din spital, referatul medical privind modul în care s-a produs decesul şi certificatul constatator al decesului se arhiveazã şi se pastreazã la cabinetul medical al unitãţii.
(2) Familia persoanei decedate sau împuternicitul acesteia are acces la dosarul medical, la referatul medical privind modul în care s-a produs decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior decesului şi la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putând obţine, la cerere, fotocopii ale acestora.

CAP. III
Activitatea profilacticã şi sanitar-antiepidemicã

SECŢIUNEA 1
Activitatea profilacticã şi sanitar-antiepidemicã

ART. 79
(1) Medicul curant efectueazã controlul medical anual al persoanelor private de libertate. Acesta se realizeazã în baza unui grafic de prezentare la cabinetul medical, conform Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate şi normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(2) Rezultatele controlului medical anual se consemneazã în fişele de evoluţie clinicã, care fac parte integrantã din dosarul medical.
ART. 80
(1) Persoanele private de libertate care lucreazã în mediu toxic şi vãtãmãtor beneficiazã lunar de un control medical şi, dupã caz, de examene de specialitate şi investigaţii paraclinice în scopul depistãrii primelor semne de boala profesionalã şi al scoaterii din mediul toxic şi vãtãmãtor, în conformitate cu reglementãrile Ministerului Sãnãtãţii Publice şi ale Ministerului Muncii, Familiei şi Egalitãţii de şanse.
(2) Îmbolnãvirile profesionale depistate sunt raportate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care va dispune mãsurile ce se impun, potrivit normelor legale în vigoare.

SECŢIUNEA a 2-a
Asistenţa medicalã a bolilor cronice netransmisibile

ART. 81
(1) Persoanele private de libertate cu boli cronice netransmisibile, depistate cu ocazia primirii în unitate, inclusiv prin transfer, a controlului medical periodic sau prin examinãri curente, sunt luate în evidenţã de cabinetul medical, sunt dispensarizate şi li se asigurã tratamentul corespunzãtor. Se iau în evidenţã şi se dispensarizeazã şi persoanele private de libertate care au fost obligate la tratament prin hotãrâre judecãtoreascã.
(2) Biroul evidenţã deţinuţi este obligat sã anunţe în scris cabinetul medical privind persoanele faţã de care instanţa a dispus mãsura obligãrii la tratament medical.
(3) Evidenţa bolnavilor cronici se ţine în registrul de boli cronice.
(4) Controalele periodice la bolnavii dispensarizaţi se efectueazã conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãţii Publice.
ART. 82
Bolnavii cu diabet zaharat sunt luaţi în evidenţã în registrul de boli cronice şi dispensarizaţi conform normelor Ministerului Sãnãtãţii Publice. Regimul alimentar acordat fiecãrui deţinut cu diabet zaharat va corespunde în primul rând recomandãrilor medicului specialist şi normelor legale în vigoare privind hrãnirea persoanelor private de libertate.
ART. 83
La indicaţia medicului, persoanele private de libertate cu boli cronice netransmisibile beneficiazã de regim alimentar dietetic pâna la ameliorarea afecţiunilor, regim care este reevaluat lunar.
ART. 84
Persoanele private de libertate cu afecţiuni psihice se dispensarizeazã şi se trateazã conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãţii Publice.
ART. 85
Persoanele private de libertate defavorizate din punct de vedere medical şi social şi care necesitã îngrijiri speciale pot executa pedeapsa privativã de libertate în secţii de deţinere medico-sociale din penitenciarele-spital.

SECŢIUNEA a 3-a
Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile

ART. 86
(1) Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor urmãreşte activitatea de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile care se va realiza în conformitate cu reglementãrile Ministerului Sãnãtãţii Publice.
(2) Declararea bolilor transmisibile se va realiza conform legislaţiei sanitare în vigoare. Declararea nominalã se realizeazã prin fişa de declarare tip A.
ART. 87
În cazul apariţiei bolilor transmisibile cu raportare nominalã şi a focarelor de boalã transmisibilã, efectuarea primei etape a anchetei epidemiologice (preliminara) este în responsabilitatea medicului unitãţii penitenciare, care va realiza:
a) depistarea şi diagnosticarea precoce a cazurilor de boalã;
b) stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologic: sursa de agent patogen, moduri şi cãi de transmitere;
c) elaborarea şi aplicarea mãsurilor antiepidemice de urgenţã - izolarea bolnavului, a suspecţilor, eventual a contacţilor -, supravegherea clinicã şi împreunã cu laboratorul a contacţilor, dacã este cazul;
d) în raport de situaţie, recomandã dezinfecţia continuã şi terminalã în focar, dezinsecţia, deparatizarea şi deratizarea;
e) intensificarea mãsurilor de educaţie antiepidemicã;
f) informarea telefonicã imediatã a Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi autoritãţii de sãnãtate publicã teritorialã, privind situaţia epidemiologicã creatã şi mãsurile preliminare adoptate, precizând numele şi prenumele bolnavului, data îmbolnãvirii, data depistãrii, data şi locul izolãrii;
g) întocmirea fişei de anchetã (de raportare);
h) supravegherea focarului epidemiologic se realizeazã pe perioada maximã de incubaţie a bolii, de la izolarea ultimului caz din focar.
ART. 88
(1) Personalul unitãţii şi persoanele private de libertate au obligaţia sã se supunã mãsurilor stabilite pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile.
(2) Dezinfecţia şi sterilizarea se vor realiza conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sãnãtãţii Publice.
ART. 89
Medicii şefi de unitãţi vor desemna, acolo unde nu existã asistent de igienã, un asistent medical care va avea şi atribuţii pe linie de igienã şi epidemiologie, dupã o instruire prealabilã.
ART. 90
Documentele referitoare la evidenţa bolilor transmisibile - anchete epidemiologice, raportãri lunare, registrul de vaccinãri, registrul de evidenţã a luesului, evidenţa hepatitei acute virale, evidenţa TBC -, vor fi pãstrate separat de alte documente medicale.
ART. 91
Pentru intervenţia urgentã în situaţia apariţiei unor focare de boli transmisibile, se constituie la nivelul Penitenciarului-spital Bucureşti o rezervã antiepidemicã de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, alte materiale specifice, iar la unitãţi, un stoc normat.
ART. 92
(1) În penitenciarele-spital se organizeazã compartimente specializate de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale încadrate cu personal conform legislaţiei sanitare în vigoare.
(2) Penitenciarele-spital vor respecta normele de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale prevãzute de legislaţia sanitarã în vigoare.
ART. 93
Laboratoarele de analize medicale raporteazã lunar Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor situaţia analizelor de laborator pentru: hepatita viralã tip A, B, C, D, E, G, Iues, HIV, gonoree, angina streptococicã.

SECŢIUNEA a 4-a
Supravegherea şi controlul infecţiilor cu transmitere sexualã

ART. 94
Depistarea cazurilor de infecţii cu transmitere sexualã face parte integrantã din activitatea medicalã curentã a medicilor, indiferent de specialitatea pe care o au.
ART. 95
Statusul de infectat, prezent sau anamnestic, al persoanei cu rezultat reactiv în urma efectuãrii unei serologii pentru sifilis trebuie stabilit de cãtre medicul specialist dermatovenerolog.
ART. 96
(1) Persoanelor private de libertate li se efectueazã la intrarea şi în timpul detenţiei examen serologic pentru depistarea sifilisului.
(2) Persoanelor cu serologie pozitivã HIV li se efectueazã investigaţii pentru depistarea infecţiilor cu transmitere sexualã.
(3) Testãrile se efectueazã în conformitate cu normele internaţionale în domeniu: consiliere, acord pentru testare etc.
ART. 97
Contacţii cazurilor de infecţii cu transmitere sexualã sunt testaţi cu test serologic netreponemic - VDRL, RPR şi sunt consiliaţi pentru infecţii cu transmitere sexualã la depistarea cazului.
ART. 98
Pentru prevenirea sifilisului congenital se va face identificarea şi tratarea sifilisului la gravide, cât mai precoce în timpul sarcinii. Persoanele private de libertate gravide vor efectua un test serologic pentru sifilis de douã ori în timpul sarcinii: în trimestrul I, cît mai precoce, şi dupã a 28-a sãptãmânã de sarcinã.
ART. 99
În cadrul examenului medical al gravidelor se efectueazã testãri şi pentru gonoree, infecţia genitalã cu Chlamydia trachomatis - în trimestrul I, cât mai precoce, şi dupã a 28-a sãptãmânã de sarcinã. Se va realiza, de asemenea, profilaxia conjunctivitei neonatale chlamydiene sau gonococice.
ART. 100
În cadrul examenului medical prenupţial se efectueazã consilierea şi, dupã obţinerea consimţamântului, se efectueazã test serologic netreponemic: VDRL, RPR, EIA.
ART. 101
Infecţia gonococicã se declarã nominal în fişa de declarare tip A, se completeazã fişa de investigaţie epidemiologicã, care se transmite la Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Bolnavii vor urma tratamentul prescris de medicul specialist dermatovenerolog şi vor efectua examen serologic pentru lues, care se va repeta dupa douã luni în caz de rezultat negativ.
ART. 102
Confirmarea infecţiei genitale cu Chlamydia trachomatis se realizeazã doar prin examen de laborator. În acest caz se completeazã fişa de investigaţie epidemiologicã, care se transmite Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Tratamentul bolnavului şi al contacţilor sexuali ai acestuia se realizeazã conform indicaţiilor medicului specialist dermatovenerolog.
ART. 103
Sistemul informaţional în cazul infecţiilor cu transmitere sexualã este urmãtorul:
a) medicii din unitãţi, care, în urma unei consultaţii sau a rezultatului de laborator efectuat la depunerea în penitenciar, suspecteazã o infecţie transmisã sexual - ITS, înscriu suspiciunea de infecţie cu transmitere sexualã în dosarul medical şi în registrul de consultaţii şi elibereazã un bilet de trimitere cãtre medicul specialist dermatovenerolog;
b) la primirea scrisorii medicale de la medicul specialist dermatovenerolog cu informaţii privind bolnavul de ITS, medicul de la cabinetul medical al unitãţii înregistreaza bolnavul în registrul de evidenţã a cazurilor de infecţii cu transmitere sexualã şi consemneazã diagnosticul în dosarul medical al acestuia;
c) la cabinetul medical se efectueazã tratamentul de specialitate şi se urmãreşte prezentarea la controlul postterapeutic, conform indicaţiilor medicului specialist dermatovenerolog;
d) la cabinetul medical se iau mãsuri pentru depistarea şi consilierea contacţilor şi a sursei de agent patogen, pentru cazurile de infecţii cu transmitere sexualã depistate în timpul perioadei de detenţie, asigurând şi pentru aceştia testarea serologicã. Se completeazã fişa de investigaţie epidemiologicã, care se înainteazã la Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
e) pentru cazurile de lues depistate la depunerea în penitenciar, fişa de investigaţie epidemiologicã este realizatã în colaborare cu medicul specialist dermatovenerolog;
f) medicii din unitãţi asigurã supravegherea clinicã şi de laborator a gravidei, în vederea prevenirii sifilisului congenital şi a oftalmiei neonatorum;
g) fişele de investigaţie epidemiologicã şi fişa de semnalizare a cazului de sifilis congenital eliberatã de la unitatea medicalã unde a avut loc naşterea unui copil viu dintr-o mamã cu serologie luetica reactivã ajung la medicul coordonator de la Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; acesta va completa fişa de declarare a cazului nou de ITS şi va trimite copiile acestor fişe la Ministerul Sãnãtãţii Publice pânã la data de 20 a lunii urmãtoare;
h) secţiile dermatovenerologie din penitenciarele-spital asigurã, dacã se impune, internarea cazurilor de ITS, completeazã fişa de investigaţie epidemiologicã, pe care o trimit la Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

SECŢIUNEA a 5-a
Prevenirea şi combaterea infecţiei cu HIV/SIDA

ART. 104
Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor promoveazã în unitãţile de deţinere metode şi proceduri în concordanţã cu Programul naţional de prevenire şi combatere a infecţiei HIV/SIDA şi recomandãrile Consiliului Europei de prevenire şi combatere a infecţiei HIV/SIDA în penitenciare.
ART. 105
Mãsuri de prevenire a infecţiei HIV în penitenciare:
a) difuzarea de materiale informative, realizarea de programe de educaţie pentru sãnãtate care sã se refere la mijloace de prevenire, moduri şi cãi de transmitere a infecţiei HIV, la adoptarea unui comportament nediscriminatoriu faţã de persoanele afectate de aceasta boalã;
b) respectarea precauţiilor universale în toate cabinetele de unitate şi penitenciarele-spital;
c) asigurarea mijloacelor necesare pentru dezinfecţie, sterilizarea corectã a instrumentarului;
d) colectarea corespunzãtoare a deşeurilor septice;
e) utilizarea prezervativului în vederea prevenirii transmiterii pe cale sexualã a infecţiei HIV;
f) asigurarea posibilitãţii testãrii pentru virusul HIV şi a consilierii pre- şi posttestare; în acest caz, consimţãmântul în scris este obligatoriu şi se pãstreaza la dosarul medical al deţinutului;
g) testarea gravidelor, asigurându-se consilierea pre- şi posttestare şi tratamentul cu antiretrovirale a gravidei infectate, precum şi a nou-nascutului.
ART. 106
Testarea pentru depistarea infecţiei cu HIV se realizeazã numai cu efectuarea consilierii pre- şi posttestare. Consilierea poate fi realizatã de cãtre medicul care îngrijeşte pacientul, medici în specialitãţile boli infecţioase, epidemiologice, asistenţi medicali care au participat la cursuri de consiliere în infecţia cu HIV/SIDA, psihologi şi asistenţi sociali care au fost instruiţi în acest domeniu.
ART. 107
La primul test reactiv, laboratorul completeazã fişa de declarare a suspiciunii de infecţie HIV conform normelor Ministerului Sãnãtãţii Publice, pe care o trimite, în cazul laboratoarelor din afara sistemului penitenciar, la autoritatea de sãnãtate publicã judeţeanã sau a municipiului Bucureşti, iar în cazul laboratoarelor din sistemul penitenciar, la medicul curant, care a solicitat testarea.
ART. 108
Confirmarea cazului se realizeazã de cãtre autoritatea de sãnãtate publicã judeţeanã dacã laboratorul din cadrul acesteia are posibilitatea efectuãrii a încã unui test ELISA şi confirmare prin test Western Blot sau prin spitalul ori secţiile de boli infecţioase care efectueazã testele de confirmare.
ART. 109
Fişa de supraveghere a infecţiei HIV se completeazã de cãtre medicul specialist de boli infecţioase, care o trimite apoi la medicul responsabil de programul HIV, din cadrul Direcţiei medicale din Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor, dupã care fişele sunt trimise la Ministerul Sãnãtãţii Publice.
ART. 110
(1) Persoanele infectate cu virusul HIV au dreptul la pãstrarea confidenţialitãţii datelor personale, nu pot fi supuse unui tratament discriminatoriu şi nu li se poate interzice dreptul la învãţãturã ori la munca.
(2) Pentru îmbunãtãţirea calitãţii vieţii persoanelor infectate cu virusul HIV se vor lua urmãtoarele mãsuri:
a) alimentaţia se va efectua conform recomandãrilor medicului specialist şi normelor legale în vigoare privind hrãnirea persoanelor private de libertate;
b) asigurarea tratamentului antiretroviral adecvat, precum şi a celorlalte îngrijiri medicale, în funcţie de patologia prezentatã de pacient.
ART. 111
(1) Pacienţii infectaţi HIV sunt obligaţi sã informeze medicul curant, inclusiv medicul de medicina dentarã, cu privire la statutul lor HIV, atunci cînd îl cunosc;
(2) Persoanele care îşi cunosc statutul HIV pozitiv rãspund penal pentru transmiterea voluntarã a infecţiei, potrivit prevederilor legale în vigoare.

SECŢIUNEA a 6-a
Asistenţa medicalã, psihologicã şi socialã a persoanelor private de libertate consumatoare de droguri

ART. 112
La primirea în penitenciar, cu ocazia efectuãrii tirajului epidemiologic, persoana privatã de libertate va primi informaţii cu privire la modul de acordare a asistenţei medicale curative, profilactice şi de urgenţã, precum şi informaţii privind asistenţa specificã disponibilã în cazul consumului de droguri.
ART. 113
(1) Cu ocazia efectuãrii examenului medical, în primele 72 de ore de la primirea în locul de detenţie, medicul unitãţii va solicita persoanei private de libertate, în cadrul anamnezei, informaţii legate de consumul de droguri.
(2) În cazul în care persoana se declarã consumatoare de droguri sau medicul suspecteazã anamnestic şi clinic un caz de consum de droguri, acesta are obligaţia de a-i aduce la cunoştinţã consumatorului posibilitatea contactãrii centrului de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, cel mai apropiat de locul de detenţie, pentru evaluare şi includere într-un program integrat de asistenţã de specialitate.
(3) Dupã obţinerea consimţamântului consumatorului, medicul anunţã cazul conducerii unitãţii, în vederea contactãrii centrului de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog.
(4) La nivelul centrului de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog va fi desemnat un manager de caz, care se va deplasa la locul de detenţie pentru evaluarea consumatorului.
(5) Aceeaşi procedurã va fi urmatã şi în cazul în care o persoanã privatã de libertate se declarã consumatoare de droguri într-un alt moment decât cel al examenului medical la primire.
ART. 114
Evaluarea consumatorului de droguri va fi realizatã de cãtre managerul de caz împreunã cu personalul care asigurã asistenţa medicalã, psihologicã şi socialã în penitenciare, respectiv echipa multidisciplinarã de asistenţã a consumatorilor de droguri.
ART. 115
(1) Ca urmare a evaluãrii consumatorului, managerul de caz va stabili, cu consultarea personalului care asigurã asistenţa medicalã, psihologicã şi socialã în penitenciare, un program integrat de asistenţã, care va cuprinde şi un plan individualizat de asistenţã şi va întocmi un raport de evaluare. Raportul de evaluare, cu propunerea programului integrat de asistenţã, va fi prezentat consumatorului în vederea semnãrii unui acord de includere în program.
(2) Înainte de semnarea acordului de includere în program, consumatorul are dreptul de a solicita acordarea de asistenţã medicalã de cãtre un medic ales, cu suportarea cheltuielilor aferente.
ART. 116
În cazul în care consumatorul de droguri semneazã acordul de includere în program, implementarea programului se asigurã de cãtre personalul care acordã asistenţa medicalã, psihologicã sau socialã, din unitatea de detenţie, împreunã cu personalul centrului de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog.
ART. 117
Managerul de caz va coordona, va monitoriza şi va evalua periodic implementarea programului.
ART. 118
În cazul în care pentru un consumator aflat în penitenciar a fost stabilit programul de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri - PIT 4, în forma de program substitutiv cu agonişti de opiacee, se asigurã transferul acestuia, pentru faza de stabilizare a dozei, într-o unitate medicalã specializatã din reţeaua sanitarã a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau din reţeaua Ministerului Sãnãtãţii Publice, desemnata a derula un astfel de program, faza de menţinere urmând a se realiza de cãtre medicul curant.
ART. 119
În cazul în care consumatorul se aflã în situaţii de urgenţã - sevraj complicat, supradozã, afecţiuni asociate complicate -, personalul care ia contact cu acesta va anunţa de îndatã conducerea unitãţii în vederea transportãrii de urgenţã la o unitate medicalã de profil din reţeaua sanitarã publicã.
ART. 120
În cazul în care o persoanã prezintã sindrom de sevraj, medicul curant va lua mãsurile necesare reducerii simptomelor de sevraj, în cazul în care este abilitat sã o facã, sau va aplica doar mãsuri minime de suport şi va contacta centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog în vederea asigurãrii mãsurilor medicale necesare şi desemnãrii unui manager de caz. În cazul în care acesta este deja desemnat, va fi contactat direct.
ART. 121
În cazul în care la primirea în penitenciar consumatorul declarã cã este inclus într-un program de asistenţã, va fi notificat centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog teritorial în vederea asigurãrii continuãrii programului. Notificarea se va face de îndatã în situaţia în care consumatorul este inclus în programul substitutiv cu agonişti de opiacee (metadona).
ART. 122
Când consumatorul inclus într-un program de asistenţã este transferat într-un alt loc de detenţie, va fi notificat centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog teritorial, care va contacta centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog de la noul loc de detenţie, pentru preluarea cazului.
ART. 123
Când consumatorul inclus într-un program de asistenţã pãrãseşte locul de detenţie, va fi notificat de îndatã centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog teritorial în vederea continuãrii programului în stare de libertate. În cazul celor incluşi în programul substitutiv cu agonişti de opiacee (metadona), notificarea se va face, de asemenea, de îndatã.
ART. 124
Aceeaşi procedurã va fi urmatã şi în cazul consumatorilor minori, cazuri care vor fi notificate de urgenţã şi direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţie a copilului, precum şi în cazul celor care declarã cã au antecedente de consum.
ART. 125
În ceea ce priveşte prevenirea consumului ilicit de droguri, sunt luate mãsuri de organizare a urmãtoarelor tipuri de activitãţi:
a) furnizarea, la primirea în penitenciare, a unor broşuri/pliante conţinând informaţii generale cu privire la riscurile existente în cazul consumului de droguri, precum şi asistenţa specificã disponibilã în acest caz;
b) organizarea de acţiuni de informare şi educare privind riscurile consumului de droguri, precum şi ale infectãrii cu HIV, hepatita B şi C, de cãtre echipele multidisciplinare de asistenţã a consumatorilor;
c) organizarea unor activitãţi specifice, cu participarea unor specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, a altor instituţii publice specializate, precum şi a unor organizaţii neguvernamentale de profil;
d) organizarea de programe speciale de informare, educare, consiliere, prevenire a recidivelor, pentru persoanele cu antecedente de consum.

SECŢIUNEA a 7-a
Prevenirea şi combaterea hepatitei virale

ART. 126
(1) Bolnavii de hepatitã acutã viralã se interneazã în penitenciarele-spital cu secţii de boli infecţioase sau în secţii aparţinând spitalelor din reţeaua Ministerului Sãnãtãţii Publice, în primele 24 de ore de la depistare.
(2) Anunţarea suspiciunii de caz se face telefonic, în primele 24 de ore, la Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3) Cazurile confirmate se declarã nominal prin fişa de declarare tip A, care se înainteazã de cãtre unitate Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi medicului epidemiolog care rãspunde de unitatea respectivã.
ART. 127
(1) La externarea din spital a bolnavului cu hepatitã viralã, medicul din penitenciar va respecta întocmai recomandãrile menţionate pe biletul de ieşire de cãtre medicul specialist de boli infecţioase privind tratamentul, regimul alimentar şi perioada scutirii de muncã.
(2) Dispensarizarea bolnavului se va realiza pe o perioadã de 6 luni; se vor recolta probe pentru investigaţii de laborator (transaminazele şi bilirubina) la o lunã, la douã luni, la 3 luni şi la 6 luni de la externare. Dacã rezultatele analizelor nu se normalizeazã, dispensarizarea continuã pânã la un an de la externare.
(3) Pentru hepatita cu transmitere parenteralã, reinvestigarea serologicã se va face la 3 sãptãmâni de la externare.
(4) Evidenţa foştilor bolnavi de hepatitã acutã viralã, precum şi a purtãtorilor de Ag HBs se va ţine la cabinetul medical împreunã cu fişele de anchetã epidemiologicã, fişa de declarare tip A a cazului şi analizele de laborator efectuate atât lor, cât şi contacţilor.
ART. 128
Pentru prevenirea şi combaterea hepatitei virale, personalul medico-sanitar ia urmãtoarele mãsuri:
a) asigurã supravegherea sanitarã a condiţiilor de mediu, în special aprovizionarea cu apã potabilã, hrãnirea efectivelor şi îndepãrtarea reziduurilor;
b) verificã condiţiile pentru menţinerea unei bune igiene personale a deţinuţilor;
c) asigurã respectarea precauţiilor universale;
d) asigurã efectuarea sterilizãrii corecte a instrumentarului stomatologic şi chirurgical, în concordanţã cu metodologia cuprinsã în ordinele în vigoare emise de ministrul sãnãtãţii publice;
e) asigurã efectuarea tratamentelor injectabile numai cu seringi de unicã folosinţã;
f) asigurã forme de educaţie pentru sãnãtate privind deprinderile igienice, modurile şi cãile de transmitere a acestei afecţiuni.
ART. 129
(1) Pentru hepatita cu transmitere enteralã, supravegherea contacţilor din camerã şi de la locul de muncã se realizeazã timp de 30 de zile, clinic - zilnic şi prin examene de laborator (TGP, bilirubina) - la începutul perioadei de supraveghere, cu repetare la 14 zile.
(2) În unitate se realizeazã decontaminarea continuã şi terminalã a camerei unde a fost cazat bolnavul.
(3) Se iau mãsuri pentru a asigura igiena alimentaţiei, a apei şi igiena personalã a deţinuţilor.
(4) Vesela şi lenjeria contacţilor sunt spãlate şi dezinfectate separat, folosindu-se substanţe clorigene.
(5) Se vor efectua dezinsecţii.
ART. 130
Pentru hepatita cu transmitere parenteralã, supravegherea clinicã şi de laborator a contacţilor se realizeazã timp de 3 luni. Pentru contacţii direcţi ai cazului se va face determinarea Ag HBs, iar în cazul în care rezultatul este negativ, se va efectua vaccinarea împotriva hepatitei tip B.

SECŢIUNEA a 8-a
Prevenirea şi combaterea tuberculozei activ-evolutive pulmonare şi extrapulmonare

ART. 131
(1) În cazul existenţei unei suspiciuni de tuberculozã pulmonarã, persoana privatã de libertate va fi mutatã în camera de izolare respiratorie din penitenciar şi va fi internatã de îndatã în penitenciarul-spital cu secţie de pneumologie, la care unitatea este arondatã.
(2) Cazurile de tuberculozã extrapulmonarã vor fi internate în Penitenciarul-Spital Bucureşti Jilava.
ART. 132
Alimentaţia bolnavilor de tuberculozã va fi asiguratã în conformitate cu recomandãrile medicului specialist şi cu normele legale în vigoare privind hrãnirea persoanelor private de libertate.
ART. 133
Bolnavii cu tuberculozã necontagioşi pot continua tratamentul tuberculostatic în penitenciare numai în situaţia în care au afaceri judiciare.
ART. 134
(1) Bolnavii cu tuberculozã internaţi în penitenciarele-spital vor fi externaţi numai vindecaţi.
(2) Bolnavii de tuberculozã vindecaţi, transferaţi în penitenciare, nu necesitã izolare în camere TBC şi nu mai primesc norma de hranã specialã.

SECŢIUNEA a 9-a
Vaccinarea persoanelor private de libertate

ART. 135
(1) Evidenţa vaccinãrilor se va face în registrul unic de vaccinãri, menţinându-se: numele şi prenumele, data vaccinãrii, vârsta, contraindicaţii temporare sau definitive, reacţii adverse.
(2) Vaccinarea se efectueazã cu respectarea strictã a regulilor de asepsie şi antisepsie şi, de asemenea, cu respectarea modului de administrare, a contraindicaţiilor, a modului de asociere cu alte vaccinuri, a pãstrãrii corecte.
ART. 136
(1) Vaccinarea antitetanicã se efectueazã cu o singura dozã, cu ocazia primirii în unitate, în perioada de carantinã.
(2) Vaccinarea BCG se realizeazã la vârsta de 14 ani, dupã efectuarea intradermoreacţiei la tuberculinã. În cazul reacţiei pozitive se va efectua examen radiologic, eventual examen de sputã, iar conduita va fi în funcţie de rezultatele acestora. În cazul reacţiei negative a intradermoreacţiei se va efectua vaccinarea BCG.
(3) Vaccinarea în focare de hepatitã viralã tip A sau de meningitã meningococicã se va face la indicaţia medicului epidemiolog sau specialist de sãnãtate publicã şi management.
(4) Vaccinarea în situaţiile epidemiologice cu risc se va realiza la indicaţia Ministerului Sãnãtãţii Publice sau a autoritãţii sanitare publice locale şi a municipului Bucureşti, pentru profilaxia febrei tifoide, a hepatitei virale tip A şi a tetanosului.
(5) Vaccinarea antigripalã se va realiza din fondurile unitãţii penitenciare sau ale Ministerului Sãnãtãţii Publice în sezonul preepidemic, în perioada 1 octombrie-31 decembrie, în special pentru persoanele private de libertate care lucreazã în sectoarele cu risc epidemiologic şi pentru cei cu vârsta mai mare de 65 ani sau cu afecţiuni cronice cardio-vasculare, pulmonare, metabolice, renale sau cu imunosupresie. Pentru a primi vaccin antigripal din fondurile Ministerului Sãnãtãţii Publice, catagrafia cu persoanele eligibile la vaccinarea antigripalã, întocmitã de unitãţile penitenciare, va fi transmisã în timp util la autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene sau a municipiului Bucureşti pentru a fi inclusã în propriile catagrafii.
(6) Alte vaccinãri se vor realiza în campaniile organizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice.

SECŢIUNEA a 10-a
Mãsuri igienico-sanitare

ART. 137
Administraţia locului de deţinere se obligã sã se încadreze în standardele stabilite de organismele naţionale şi internaţionale privind asigurarea condiţiilor igienico-sanitare necesare pãstrãrii sãnãtãţii persoanelor private de libertate.
ART. 138
Personalul sanitar verificã periodic condiţiile igienico-sanitare din unitãţile penitenciare, informeazã conducerea asupra disfuncţionalitãţilor constatate de medicul-şef şi propune mãsuri pentru remedierea lor. Directorul penitenciarului analizeazã rapoartele şi propunerile medicului-şef şi ia mãsurile ce se impun. În cazul în care cele sesizate nu sunt de competenţa directorului, se solicitã prezenţa medicului igienist.
ART. 139
Întregul personal al unitãţilor de detenţie va pretinde persoanelor private de libertate sã respecte mãsurile de igiena individualã şi colectivã.
ART. 140
Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare necesare pãstrãrii sãnãtãţii persoanelor private de libertate, personalul medico-sanitar are urmãtoarele obligaţii:
a) sã controleze sãptãmânal condiţiile igienico-sanitare şi modul în care se asigurã spaţiul de cazare, iluminarea naturalã şi artificialã, ventilaţia, încãlzitul, asigurarea apei potabile, îndepãrtarea apelor uzate şi a reziduurilor solide;
b) sã supravegheze modul în care se asigurã protecţia sanitarã şi starea de întreţinere a instalaţiilor tehnico-sanitare şi sã verifice prin analize dozimetrice, chimice şi bacteriologice lunare calitatea apei;
c) sã controleze permanent modul în care se asigurã mãsurile în vederea realizãrii igienei individuale a persoanelor private de libertate, iar sãptãmânal, felul în care se asigurã tunsul şi îmbãierea efectivelor;
d) sã verifice dacã schimbarea lenjeriei de corp şi de pat se face conform ordinelor în vigoare, precum şi modul în care se asigurã spãlarea acesteia;
e) sã urmãreascã modul în care se asigurã persoanelor private de libertate articolele de igienã personalã;
f) sã urmareascã efectuarea analizelor de laborator şi examinarea clinicã a persoanelor care îşi desfãşoarã activitatea în zone cu risc epidemiologic crescut şi sã interzicã desfãşurarea acestor activitãţi de cei necontrolaţi sau neavizaţi medical, conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sãnãtãţii Publice referitoare la metodologia privind examenul medical la angajarea în muncã, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii;
g) sã verifice lunar la locurile de muncã din incinta unitãţii şi la punctele de lucru exterioare modul în care se asigurã aprovizionarea cu apã potabilã, servitul hranei, spãlatul pe mâini, folosirea cãnilor individuale, îndepartarea apei uzate şi folosirea echipamentului de protecţie;
h) sã deruleze programe de educaţie pentru sãnãtate.
ART. 141
(1) Personalul medico-sanitar va realiza controlul zilnic al stãrii de igienã la blocul alimentar, verificând calitatea, termenele de garanţie, modul de depozitare a alimentelor care urmeazã sã fie preparate, respectarea circuitului alimentelor, astfel ca fazele salubre sã nu se intersecteze cu fazele insalubre ale preparãrii hranei, dacã probele alimentare sunt pãstrate la frigider timp de 48 de ore.
(2) Personalul medico-sanitar controleazã şi dacã existã suficiente materiale pentru realizarea curãţeniei şi a dezinfecţiei zilnice la blocul alimentar, cum ar fi detergent, substanţe clorigene etc.
ART. 142
(1) Hrana va fi datã în consum în maximum douã ore de la preparare.
(2) Consemnarea calitãţii hranei se va face de cãtre personalul medico-sanitar într-un registru pãstrat la blocul alimentar.
ART. 143
Medicul de unitate rãspunde pentru realizarea controlului medical periodic în sectoarele cu risc crescut, conform reglementãrilor în vigoare.
ART. 144
Asistentul de igienã sau, în lipsa acestuia, un asistent desemnat de medicul-şef va realiza zilnic triajul epidemiologic la blocul alimentar şi va ţine evidenţa acestuia.
ART. 145
Medicul-şef va anunţa imediat conducerea unitãţii dacã existã deficienţe pe linie de igienã a alimentaţiei. Situaţiile cu risc epidemiologic vor fi anunţate imediat la Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi va fi anunţat medicul igienist sau medicul epidemiolog.

SECŢIUNEA a 11-a
Autorizarea sanitarã

ART. 146
(1) Toate locurile de deţinere, cabinetele medicale, penitenciarele-spital, blocurile alimentare şi punctele de lucru trebuie sã solicite şi sã deţinã, conform legii, autorizaţie sanitarã de funcţionare.
(2) Autorizarea se efectueazã de cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã abilitate, în conformitate cu normele în vigoare.
ART. 147
(1) La cabinetul medical se pãstreaza dosarul de unitate al condiţiilor igienico-sanitare, care cuprinde: fişa de obiectiv, procesul-verbal de constatare a condiţiilor igienico-sanitare şi autorizaţia sanitarã de funcţionare.
(2) Orice modificare survenitã în condiţiile igienico-sanitare se consemneazã în dosarul de unitate.
ART. 148
Autorizaţiile sanitare de funcţionare se vizeazã la termenele prevãzute de autoritatea de sãnãtate publicã ce le-a eliberat.
ART. 149
Între douã avizãri, în cazul în care elementele care au stat la baza autorizãrii se modificã, unitatea va cere autoritãţii de sãnãtate publicã demararea procedurilor în vederea emiterii unei noi autorizaţii sanitare de funcţionare.
ART. 150
În cazul oricãrei modificãri faţã de ceea ce este prevãzut în autorizaţia sanitarã de funcţionare, inspecţia sanitarã de stat poate proceda la retragerea autorizaţiei sanitare de funcţionare.

SECŢIUNEA a 12-a
Raportarea activitãţii de epidemiologie şi igienã

ART. 151
(1) Medicii din cadrul cabinetelor medicale din penitenciare sau centrele de reeducare, medicii specialişti din ambulatoriile de specialitate ale penitenciarelor-spital, laboratoarele de analize medicale şi secţiile de boli infecţioase sunt obligaţi sã raporteze Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evenimentele epidemiologice şi igienico-sanitare care pun în pericol starea de sãnãtate a persoanelor private de libertate.
(2) Raportarea activitãţii de epidemiologie şi igienã se va realiza conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sãnãtãţii Publice.
ART. 152
Evenimentele ce trebuie raportate Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de cãtre medicii de specialitate din secţiile de boli infecţioase sunt:
a) cazurile suspecte sau confirmate de holerã, pestã, febrã recurentã, febrã galbenã, febre hemoragice, leprã - imediat dupã depistare;
b) infecţia cu HIV/SIDA - la 24 de ore dupã confirmare;
c) alte cazuri de boli transmisibile, precum şi orice caz de boalã infecţioasã în ultimele 24 de ore - se comunicã zilnic.
ART. 153
Medicii-şefi din laboratoarele de analize medicale raporteazã Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor testãrile efectuate pentru hepatita A, B, C, D, E, F, G, angina streptococicã, sifilis, gonoree, infecţie genitalã cu chlamidii, infecţie HIV - în primele 5 zile ale fiecãrei luni, pentru luna precedentã.
ART. 154
(1) În cazul focarului epidermic sau trenant trebuie transmise Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor urmãtoarele date:
a) la anunţare - locul izbucnirii, efectivul total, numãrul de cazuri, numãrul de decese, repartiţia cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstã, data de debut al focarului, data intervenţiei în focar, forme clinice, investigaţii, rezultate, mãsuri luate;
b) ulterior - cabinetele medicale de unitate, cu/fãrã sprijinul specialistului din cadrul autoritãţii de sãnãtate publicã, comunicã date privitoare la: numãrul de cazuri şi de decese noi în focar, evoluţia clinicã, date noi privind investigaţiile de laborator şi mãsurile luate, sursa şi mecanismul de transmitere (presupuse sau stabilite prin ancheta epidemiologicã), activitatea de prevenire şi control desfãşuratã pe perioada de evoluţie a focarului (ultimul control, recomandãrile formulate, investigaţiile efectuate, mãsurile aplicate, inclusiv sancţiunile);
c) data închiderii focarului.
(2) În cazul intoxicaţiilor profesionale se vor raporta suplimentar faţã de prevederile alin. (1) urmãtoarele date: întreprinderea, forul tutelar, secţia şi atelierul, locul de muncã, noxa şi cauzele producerii.
(3) Decesele se vor raporta nominal cãtre Direcţia medicalã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

CAP. IV
Raportãri

ART. 155
(1) Cabinetele medicale raporteazã de urgenţã, prin notã telefonicã, e-mail sau fax, Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, urmãtoarele date:
a) decesele survenite în rândul deţinuţilor;
b) bolile transmisibile de grupa A (holerã, febrã tifoidã, variolã, antrax);
c) apariţia unei epidemii în unitate;
d) cazuri de accidente şi agresiuni care pun în pericol viaţa deţinuţilor.
(2) Cabinetele medicale raporteazã, în termen de 24 de ore de la producerea evenimentului, Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor referatul medical privind decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior producerii acestuia.
(3) Cabinetele medicale raporteazã sãptãmânal Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor urmãtoarele date:
a) boli diareice acute - pe perioada sezonului cald, respectiv 1 mai - 30 septembrie;
b) gripã - pe perioada sezonului rece, respectiv 1 octombrie - 31 mai.
(4) Cabinetele medicale raporteazã lunar Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor urmãtoarele date:
a) activitatea de medicinã dentarã;
b) activitatea laboratorului de tehnicã dentarã;
c) fişa de evidenţã a bolnavilor cu TBC;
d) fişele de declarare a bolilor infecţioase;
e) activitatea cabinetului medical;
f) situaţia persoanelor private de libertate dependente de droguri;
g) testãrile efectuate în laborator privind hepatita A, B, C, D, E, G, angina streptococicã, sifilis, gonoree, infecţie genitalã cu chlamydii, infecţie HIV.
(5) Cabinetele medicale raporteazã semestrial, pânã la data de 5 iulie, respectiv 5 ianuarie, Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, urmãtoarele date:
a) activitatea medicalã prin Raportul de activitate medicalã;
b) activitatea de medicinã dentarã prin Foaia de evidenţã a activitãţii de medicinã dentarã;
c) activitatea laboratorului de tehnicã dentarã;
d) activitatea penitenciarului-spital prin "Darea de seamã şi indicatorii de eficienţã ai secţiilor cu paturi, laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate".
(6) Cabinetele medicale raporteazã anual, pânã la data de 10 ianuarie, Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor urmãtoarele date:
a) activitatea medicalã prin Raportul de activitate medicalã;
b) activitatea de medicinã dentarã prin Foaia de evidenţã a activitãţii de medicinã dentarã;
c) activitatea laboratorului de tehnicã dentarã;
d) activitatea penitenciarului-spital prin "Darea de seamã şi indicatorii de eficienţã ai secţiilor cu paturi, laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate".
(7) Cabinetele medicale raporteazã, la începutul trimestrului IV, Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor necesarul de vaccinuri, substanţe dezinfectante, deparazitante, aparatura medicalã şi imprimate sanitare pentru anul urmãtor.
ART. 156
Trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, medicul-şef raporteazã în scris directorului penitenciarului principalele aspecte privind respectarea normelor de igienã şi starea de sãnãtate a efectivelor, propunând aplicarea mãsurilor sanitare necesare.
ART. 157
Penitenciarele-spital raporteazã Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, şcolii Naţionale de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar şi Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autoritãţii Judecãtoreşti datele solicitate la termenele stabilite.

CAP. V
Drepturile şi obligaţiile persoanelor private de libertate

ART. 158
Examinarea medicalã se efectueazã cu respectarea confidenţialitãţii şi intimitãţii, cu excepţia cazurilor în care medicul solicitã supraveghere suplimentarã, pentru motive de siguranţã şi de menţinere a ordinii şi disciplinei.
ART. 159
Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate îşi dau consimţãmântul scris sau în cazurile expres prevãzute de lege.
ART. 160
În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale, implicaţi în tratamentul persoanelor private de libertate, acordarea consimţãmântului nu mai este obligatorie.
ART. 161
Persoana privatã de libertate, precum şi oricare alte persoane, cu acordul persoanei condamnate, au acces, în prezenţa unei persoane desemnate de cãtre directorul unitãţii penitenciare, la toate documentele medicale personale aflate la dosarul acesteia.
ART. 162
(1) Persoanele private de libertate pot beneficia contra cost de orice serviciu medical care nu este asigurat gratuit, conform prevederilor prezentului ordin.
(2) Persoanele private de libertate au dreptul sã solicite şi sã primeascã, la externarea din penitenciarul-spital, un rezumat scris cuprinzând diagnosticul, investigaţiile, tratamentul şi îngrijirile acordate pe perioada spitalizãrii.
(3) Persoanele private de libertate au dreptul sã primeascã, la cerere, fotocopii ale documentelor medicale, în condiţiile legii.
ART. 163
Persoanele private de libertate vor fi informate asupra stãrii lor de sãnãtate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecãrei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra riscului neefectuãrii tratamentului şi nerespectãrii recomandãrilor medicale, precum şi cu privire la datele despre diagnostic şi prognostic.
ART. 164
Persoanele private de libertate au dreptul sã refuze o intervenţie medicalã, asumându-şi în scris rãspunderea pentru decizia lor; consecinţele refuzului sau ale întreruperii actelor medicale vor fi explicate pacientului.
ART. 165
Dacã bolnavul se aflã într-o stare fizicã sau psihicã ce nu îi permite exprimarea lucidã a voinţei, aparţinãtorii sau apropiaţii celui suferind trebuie preveniţi şi informaţi, cu excepţia imposibilitãţii sau a urgenţelor.
ART. 166
Nicio persoanã privatã de libertate nu poate fi supusã, nici chiar cu consimţãmântul sãu, vreunui experiment ştiinţific sau medical ce poate fi în detrimentul sãnãtãţii sale.
ART. 167
În cazul în care la examenul medical se constatã cã persoana privatã de libertate prezintã semne de violenţã sau declarã cã a fost supusã la rele tratamente anterior primirii în penitenciar, medicul are obligaţia de a consemna în fişa medicalã cele constatate, de a anunţa comanda unitãţii, sesizând de îndatã procurorul.
ART. 168
(1) În cazurile prevãzute în articolul precedent, persoana condamnatã la o pedeapsã privativã de libertate are dreptul de a cere sa fie examinatã, la locul de deţinere, de cãtre un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de acesta sau de un medic legist.
(2) Constatãrile medicului din afara sistemului penitenciar sunt consemnate în fişa medicalã a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexeazã la fişa medicalã dupã ce pacientul a luat cunoştinţã de conţinutul sãu, sub semnãturã.
(3) Cheltuielile ocazionate de aceste examene medicale se suportã de cãtre solicitant.
ART. 169
Obligaţiile persoanelor private de libertate sunt urmãtoarele:
a) sã se prezinte la examenele profilactice şi periodice conform programãrii la medicul curant;
b) sã respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;
c) sã aibã o conduitã civilizatã faţã de personalul medico-sanitar;
d) sã respecte regulile de igienã individualã şi colectivã;
e) sã se supunã mãsurilor ce decurg din nerespectarea prevederilor legale în domeniu.
ART. 170
Persoanelor private de libertate le sunt interzise deţinerea şi comercializarea de medicamente, precum şi consumul de medicamente fãrã prescripţie medicalã.
ART. 171
Medicul curant poate restricţiona primirea sau cumpãrarea de cãtre persoanele private de libertate bolnave a unor alimente ori ţigãri contraindicate în afecţiunile de care suferã.

CAP. VI
Dispoziţii finale

ART. 172
(1) Penitenciarele-spital îşi desfaşoarã activitatea potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a penitenciarelor-spital, întocmit în baza normelor de organizare şi funcţionare stabilite de Ministerul Sãnãtãţii Publice şi de Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a penitenciarului-spital, având avizul Direcţiei medicale, se aprobã de cãtre directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
ART. 173
(1) În situaţia în care persoanele private de libertate se aflã în imposibilitatea prezentãrii sau a transferului pentru prezentare la organele de urmãrire penalã ori la instanţele de judecatã din motive medicale, medicul curant sau medicul care îl înlocuieşte va întocmi cu cel mult 24 de ore înainte de data la care a fost citat referatul medical prevãzut în anexa nr. 2, pe care îl va înainta acestora cu adresa semnatã de directorul unitãţii.
(2) Referatul medical va cuprinde: datele de identificare ale persoanei private de libertate, starea de sãnãtate la momentul întocmirii referatului, motivul justificat al neprezentãrii la organele de urmãrire penalã/instanţele de judecatã, semnãtura şi parafa medicului care întocmeşte referatul şi data întocmirii.
ART. 174
(1) Personalul sanitar din unitãţi menţine o legãtura permanentã cu autoritatea de sãnãtate publicã judeţeanã sau a municipiului Bucureşti, în scopul informãrii epidemiologice reciproce şi colaborãrii în problemele comune.
(2) În cazul apariţiei unor focare epidemice, medicul penitenciarului va cere sprijin autoritãţii de sãnãtate publicã judeţene sau a municipiului Bucureşti pentru efectuarea unor examene de specialitate, investigaţii de laborator şi internãri în spitale; de asemenea, poate solicita materiale şi personal de specialitate pentru lichidarea acestora.
ART. 175
Personalul medico-sanitar al Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evalueazã activitatea personalului medico-sanitar din unitãţile subordonate şi acordã sprijin şi îndrumare pentru asigurarea stãrii de sãnãtate a efectivelor, raportând conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor aspectele deosebite şi propunerile pentru aplicarea mãsurilor sanitare ce se impun.
ART. 176
(1) Prezentul ordin intrã în vigoare la data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentul ordin.
(3) La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã orice alte prevederi anterioare referitoare la asistenţa medicalã acordatã persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4) În baza prevederilor prezentului ordin, fiecare unitate penitenciarã va elabora, în termen de 6 luni de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, propriile proceduri de asigurare a serviciilor medicale, care vor fi trimise spre avizare Direcţiei medicale şi spre aprobare directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Ministrul justiţiei,
Tudor-Alexandru Chiuariu

Ministrul sãnãtãţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu


ANEXA 1
MEDICAMENTELE ŞI MATERIALELE SANITARE
care compun trusa de urgenţã la cabinetul medical de unitate


 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.   Denumirea produsului           Unitatea     Cantitatea
 crt.                                 de mãsurã
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  A.  Tablete
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1.  Algocalmin                         cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  2.  Antinevralgic                      cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  3.  Ampicilinã                         cps          20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  4.  Aspirinã T                         cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  5.  Paxeladine                         cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  6.  Colebil                            cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  7.  Clorfeniramin                      cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  8.  Meprobamat                         cp           10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  9.  Dicarbocalm                        cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 10.  Distonocalm                        cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 11.  Digoxin                            cp           10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 12.  Emetiral                           cp           10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 13.  Eritromicinã                       cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 14.  Extraveral                         cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 15.  Faringosept                        cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 16.  Fenobarbital                       cp           10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 17.  Furosemid                          cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 18.  Furazolidon                        cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 19.  Ibuprofen                          cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 20.  Metoclopramid                      cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 21.  Mydocalm                           cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 22.  Nitroglicerinã                     cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 23.  Nifedipin                          cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 24.  No-Spa                             cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 25.  Oxacilinã                          cps          20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 26.  Paracetamol                        cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 27.  Smecta                            plic          20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 28.  Scobutil                           cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 29.  Triferment                         cp           30
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 30.  Vitamina C                         cp           20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  B.  Fiole
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1.  Adrenalinã 1 la mie               fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  2.  Algocalmin                        fiole         20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  3.  Ampicilina 500 mg                flacoane       10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  4.  Cofeinã natriu benzoicã           fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  5.  Efedrinã                          fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  6.  Ergomet                           fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  7.  Fenobarbital                      fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  8.  Fitomenadion                      fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  9.  Furosemid                         fiole         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 10.  Gluconat de calciu                fiole         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 11.  Glucozã 33%                       fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 12.  Heparinã 5.000 Ul/ml              fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 13.  Hemisuccinat de hidrocortizon     fiole         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 14.  Ketonal                           fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 15.  Miofilin                          fiole         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 16.  Metoclopramid                     fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 17.  Oxacilinã 500 mg                 flacoane       10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 18.  Papaverinã                        fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 19.  Piafen                            fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 20.  Penicilinã sodicã 1 mil. Ul      flacoane       10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 21.  Scobutil                          fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 22.  Ser fiziologic                    fiole         20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 23.  Ser antitetanic                   fiole         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 24.  Sulfat de atropinã                fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 25.  Vitamina C 10%                    fiole         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 26.  Xilinã 1%                         fiole          5
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
 27.  Sãruri pentru rehidratare oralã  plicuri        10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  C.  Soluţii uz extern, unguente
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1.  Alcool iodat 1%                    ml          500
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  2.  Alcool sanitar                     ml          500
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  3.  Baneocin unguent                   tub           2
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  4.  Baneocin pudrã                   flacon          1
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  5.  Diclofenac gel                     tub           1
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  6.  Oximed spray                     flacon          1
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  7.  Perogen                          tablete        10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  8.  Tetraciclinã unguent               tub           1
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  D.  Materiale sanitare
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1.  Comprese sterile                 bucãţi         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  2.  Feşe 10/10                       bucãţi         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  3.  Leucoplast role                  bucãţi          2
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  4.  Leucoplast cu rivanol            bucãţi         10
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  5.  Seringi 2 ml, 5 ml, 10 ml, 20 ml bucãţi         20
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
  6.  Vatã                                g          400
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────



NOTĂ:
Trusa de urgenţã poate fi completatã în funcţie de morbiditatea specificã pentru asigurarea primului ajutor, pânã când pacientul ajunge la o unitate spitaliceascã.


ANEXA 2


  MINISTERUL JUSTIŢIEI
  ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
  PENITENCIARUL ..............................
  Nr. ............. din ..................

                                REFERAT MEDICAL

    Privind starea sãnãtãţii deţinutului ..................., nãscut la data de
  ..............., fiul lui ................. şi al .................... .
    Deţinutul se aflã în evidenţa cabinetului medical cu diagnosticul:
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
  .............................................................................
    Primeşte/nu primeşte tratament şi regim conform recomandãrilor medicilor de
  specialitate.
    Prezentul referat medical nu are valabilitate în faţa organelor judiciare,
  reprezentând o informare scrisã a medicului asupra stãrii de sãnãtate a
  pacientului, în conformitate cu <>cap. 2 din Legea nr. 46/2003  privind
  drepturile pacientului.

             Data
        ...............
                                                            Medic,
                                                 ...........................
                                                     (semnãtura şi parafa)



----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Justitiei, ORDIN nr. 1.361 din 4 iunie 2007

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016