Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 1.260 din 10 octombrie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind examinarea medicala si psihologica a personalului cu atributii in siguranta transporturilor si periodicitatea examinarii
EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 756 din 5 decembrie 2013
În temeiul prevederilor art. 14 lit. b) şi c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul transporturilor şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă Normele metodologice privind examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi periodicitatea examinării, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 3
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 447/2003 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiilor medicale şi psihologice de siguranţa circulaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 28 mai 2003.
p. Ministrul transporturilor,
Cristian Mihai Marinescu,
secretar general adjunct
p. Ministrul sănătăţii,
Raed Arafat,
secretar de stat
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
privind examinarea medicală şi psihologică a
personalului cu atribuţii în siguranţa
transporturilor şi periodicitatea examinării
PARTEA I
Examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi periodicitatea examinării
ART. 1
(1) Examinarea medicală şi psihologică este obligatorie pentru funcţiile cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi se efectuează pentru:
a) admiterea în unităţile de pregătire (calificare) pentru funcţii cu atribuţii în siguranţa transporturilor;
b) angajarea într-o funcţie cu atribuţii în siguranţa transporturilor;
c) examinarea periodică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor;
d) schimbarea funcţiei cu atribuţii în siguranţa transporturilor în cazul în care baremul medical şi/sau psihologic este superior faţă de cel stabilit pentru funcţia deţinută anterior;
e) controlul medical şi psihologic la termenele de revizuire stabilite de comisiile medicale şi psihologice în siguranţa transporturilor pentru personalul care a obţinut aviz restrictiv.
(2) La solicitarea persoanelor juridice angajatoare sau a organelor de inspecţie şi control pentru siguranţa transporturilor se efectuează examinarea suplimentară, medicală şi/sau psihologică. Solicitarea se face atunci când se constată că personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor are un comportament necorespunzător la locul de muncă, a produs accidente, prezintă afecţiuni care influenţează capacitatea de muncă şi/sau a beneficiat de concedii medicale prelungite de peste 60 de zile.
(3) Examinarea psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor nu se poate efectua fără un aviz medical valabil.
ART. 2
Examinarea medicală şi psihologică periodică a personalului încadrat în funcţii cu atribuţii în siguranţa transporturilor, pe grupe de vârstă, se va efectua astfel:
a) pentru personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei feroviare, grupa de vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani, se vor efectua controlul medical periodic şi controlul psihologic la interval de 3 ani, iar pentru grupa de vârstă de peste 55 de ani, controlul medical periodic se va efectua la interval de un an şi controlul psihologic la interval de 2 ani;
b) pentru transportul rutier la grupa de vârstă 18-65 ani se vor efectua controlul medical periodic şi controlul psihologic la interval de un an;
c) pentru personalul navigant maritim sub 18 ani, controlul medical periodic şi psihologic se va efectua anual;
d) personalul navigant maritim, grupa de vârstă cuprinsă între 18 şi 45 de ani, va efectua controlul medical periodic şi controlul psihologic la interval de 2 ani;
e) pentru grupa de vârstă peste 45 de ani la personalul navigant maritim, controlul medical periodic şi controlul psihologic se vor efectua la interval de un an; pentru piloţii maritimi peste vârsta de 65 de ani este obligatoriu ca la controlul medical periodic să se efectueze şi EKG la efort;
f) pentru personalul navigant pentru navele de navigaţie interioară, controlul medical periodic şi controlul psihologic se vor efectua astfel:
- pentru angajare şi/sau la schimbarea în funcţie, controlul medical şi psihologic va fi valabil până la împlinirea vârstei de 50 de ani;
- între 50 de ani şi 65 de ani controlul medical şi psihologic se va efectua din 5 în 5 ani;
- după împlinirea vârstei de 65 de ani controlul medical şi psihologic se va efectua anual;
g) personalul aeronautic civil, exclusiv personalul aeronautic navigant civil şi personalul operativ de dirijare şi control al traficului aerian, grupa de vârstă cuprinsă între 18 şi 55 de ani, va efectua controlul medical periodic şi controlul psihologic la interval de 2 ani, iar peste vârsta de 55 de ani controlul medical periodic şi controlul psihologic se vor efectua anual.
ART. 3
(1) Examinarea medicală şi psihologică periodică în vederea obţinerii certificării medicale şi psihologice pentru personalul aeronautic navigant civil cu brevet/licenţă de funcţionare şi pentru personalul operativ de dirijare şi control al traficului aerian se efectuează, conform reglementărilor legale în vigoare, de către examinatorii aeromedicali sau centrele medicale aeronautice, după caz, autorizate sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(2) Procedura elaborată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru aplicarea reglementărilor prevăzute la alin. (1) se avizează de Ministerul Transporturilor, prin Direcţia medicală, şi de Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de asistenţă medicală şi politici publice.
ART. 4
(1) Examinarea medicală a persoanelor cu atribuţii în siguranţa transporturilor se efectuează în scopul verificării stării de sănătate, a depistării precoce a afecţiunilor medicale incompatibile cu funcţia pentru care se solicită examinarea, precum şi pentru prevenirea apariţiei acestor afecţiuni.
(2) Examinarea psihologică a persoanelor cu atribuţii în siguranţa transporturilor se efectuează în scopul evaluării capacitaţilor cognitive (percepţie, memorie, gândire), a celor motrice (reactivitate, coordonare) şi a celor integrative (atenţie, emotivitate, motivaţie, structură atitudinal-valorică), precum şi al psihodiagnozei aptitudinal specifice de lucru prin simulatoare şi aparate de testare psihologică asistată de calculator, conform funcţiei pentru care se solicită examinarea.
(3) Examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor se efectuează de către specialişti ce sunt membri ai comisiilor medicale şi psihologice în siguranţa transporturilor.
(4) Direcţia de specialitate din Ministerul Transporturilor va ţine o evidenţă a specialiştilor recunoscuţi pe care o va pune la dispoziţia autorităţilor competente din alte state, la cerere.
ART. 5
(1) Salariaţii cu atribuţii în siguranţa transporturilor au obligaţia să se prezinte la examinarea periodică medicală şi psihologică la data stabilită, conform programării.
(2) Neprezentarea personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor la controlul periodic la termenul precizat, din cauze imputabile salariatului, implică, după expirarea valabilităţii avizului, retragerea temporară de la exercitarea funcţiei de către conducătorul persoanei juridice angajatoare, în baza comunicării primite de la comisia medicală şi/sau psihologică în siguranţa transporturilor.
ART. 6
(1) Dovada îndeplinirii condiţiilor de aptitudine medicală şi psihologică se face prin avize medicale şi psihologice eliberate de comisiile medicale şi/sau psihologice în siguranţa transporturilor, conform baremelor de aptitudine stabilite prin ordin al ministrului transporturilor.
(2) Valabilitatea avizelor medicale şi psihologice pentru transportul feroviar şi naval maritim obţinute pentru formare profesională nu poate depăşi 2 ani, perioadă în care pot interveni modificări în structura aptitudinală medicală/psihologică.
(3) Dacă avizele de aptitudine medicală şi psihologică pentru transportul feroviar şi naval maritim emise în vederea formării profesionale nu conţin alte recomandări, aceste avize vor fi valabile şi în vederea angajării persoanei pe funcţia pentru care a fost examinată pentru formare profesională, dacă se încadrează în termenul prevăzut la alin. (2).
ART. 7
(1) Contestarea avizului medical sau psihologic se poate face în termen de maximum 30 de zile la direcţia de specialitate din Ministerul Transporturilor de către persoana juridică angajatoare, la solicitarea scrisă a persoanei fizice, sau, în cazul angajării, doar de către persoana fizică.
(2) Direcţia de specialitate din Ministerul Transporturilor va comunica, în termen de 5 zile, acordul pentru reexaminarea medicală sau psihologică: persoanei fizice solicitante, persoanei juridice angajatoare, Comisiei centrale medicale şi psihologice în siguranţa transporturilor din cadrul Spitalului Clinic CF nr. 1 Witting şi comisiei medicale şi/sau psihologice în siguranţa transporturilor care a declarat-o inaptă.
(3) Comisia centrală medicală şi psihologică în siguranţa transporturilor va comunica persoanei juridice angajatoare data programării cazului pentru reexaminare.
(4) Neprezentarea persoanei declarate inaptă la data stabilită fără motive obiective sau refuzul internării în spital pentru examinare duce la pierderea aprobării de reexaminare.
(5) Comisia medicală şi/sau psihologică în siguranţa transporturilor va transmite Comisiei centrale medicale şi psihologice în siguranţa transporturilor, până la data programată pentru reexaminare, documentaţia medicală sau psihologică în care vor fi raportate motivele care au condus la stabilirea avizului contestat.
(6) După reexaminarea cazului la Comisia centrală medicală şi psihologică în siguranţa transporturilor, care va avea loc în termen de maximum 15 zile de la data primirii aprobării de reexaminare, avizul medical definitiv va fi eliberat şi semnat de către preşedintele comisiei în 5 exemplare. Un exemplar al avizului medical va fi înmânat persoanei fizice examinate, al doilea exemplar va fi transmis unităţii angajatoare, al treilea exemplar va fi păstrat la dosarul personal din fişierul de siguranţa transporturilor, al patrulea exemplar se va transmite direcţiei de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti, care îl va comunica medicului de familie, şi ultimul exemplar va fi transmis autorităţii de control din domeniul transporturilor.
Avizul psihologic de aptitudine se eliberează în 4 exemplare şi se semnează de către preşedintele comisiei şi psihologul examinator. Un exemplar al avizului psihologic este transmis unităţii angajatoare în maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii avizului, al doilea exemplar va fi înmânat persoanei fizice examinate, al treilea exemplar va fi păstrat la dosarul personal din fişierul de siguranţa transporturilor şi al patrulea exemplar va fi transmis autorităţii de control din domeniul transporturilor.
ART. 8
(1) La recomandarea comisiilor medicale şi/sau psihologice în siguranţa transporturilor, persoanele declarate inapte, retrase temporar sau cu aviz restrictiv pentru siguranţa transporturilor vor urma tratament pentru recuperare, prin internare ori ambulatoriu, sau vor beneficia de consiliere psihologică în vederea optimizării şi integrării socioprofesionale, precum şi a reorientării profesionale în cadrul laboratoarelor de psihologie agreate de Ministerul Transporturilor.
(2) După recuperare, personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor se va prezenta în mod obligatoriu la comisiile medicale în siguranţa transporturilor, în termen de 7 zile, în vederea reevaluării aptitudinii medicale.
ART. 9
Persoanele juridice angajatoare au următoarele obligaţii:
a) să asigure participarea personalului angajat în funcţii cu atribuţii în siguranţa transporturilor la examinarea medicală şi psihologică periodică;
b) să utilizeze personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor numai conform avizelor medicale şi psihologice deţinute;
c) să asigure evidenţa şi păstrarea avizelor de aptitudine/inaptitudine medicală şi psihologică, pe perioada valabilităţii acestora.
PARTEA A II-A
A. Metodele utilizate la examinarea medicală a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor pentru specialităţile medicale obligatorii
1. Medicină internă
Examenul de medicină internă constă în anamneză, examen clinic general, analize paraclinice obligatorii înscrise în fişa medicală tip de siguranţa transporturilor, respectiv hemoleucograma completă, glicemie, uree, creatinină, fibrinogen, GGT - gamaglutamil-transpeptidază, colesterol total, examen sumar urină, test serologic pentru lues - VDRL, test HIV. Electrocardiograma se efectuează la angajare şi apoi la controalele periodice după împlinirea vârstei de 40 de ani. Dacă există indicii/suspiciuni clinice, se pot solicita analize de laborator pentru determinarea toxicologică a prezenţei drogurilor.
Pentru precizarea diagnosticului, a stadiului şi evoluţiei unor afecţiuni medicale, în vederea stabilirii aptitudinii/inaptitudinii pentru exercitarea funcţiilor cu atribuţii în siguranţa transporturilor, se vor utiliza investigaţiile paraclinice suplimentare stabilite de medicul examinator. La recomandările acestuia se pot efectua Rx pulmonară, ecografie abdominală, precum şi alte investigaţii clinice şi paraclinice.
2. Chirurgie generală
Examenul constă din anamneză pentru consemnarea antecedentelor chirurgicale (operatorii, traumatice, congenitale) şi examenul clinic general pentru evidenţierea afecţiunilor invalidante chirurgicale sau dobândite, afecţiunilor arteriale şi venoase periferice, somatice sau viscerale, utilizându-se la necesitate şi investigaţiile paraclinice corespunzătoare.
Pentru completa elucidare, cazurile vor fi îndrumate, după caz, la medici de alte specialităţi chirurgicale înrudite (urologie, ortopedie sau ginecologie).
3. Oftalmologie
Examenul oftalmologic va determina:
- acuitatea vizuală: examinarea la optotip ETRDS: distanţă (1,0; minimum 0,5 pentru ochiul mai slab), aproape (suficientă cu şi fără ajutor), cu şi fără corecţie (maximum: hipermetropie +5/, miopie -7; ochelarii sunt autorizaţi dacă sunt verificaţi periodic de un specialist);
- testarea vederii binoculare prin supresie monoculară (test Worth): existentă;
- testarea echilibrului oculomotor în poziţie primară (Cover test); motilitate oculară;
- tensiunea intraoculară (se va determina obligatoriu la examinaţii de peste 40 de ani);
- câmp vizual (perimetru computerizat);
- examen fund de ochi (oftalmoscop sau lentile biconvexe);
- simţ cromatic (test Isihara, Rabkin, anomaloscop, cromatoscop) - testul se bazează pe recunoaşterea culorilor unice şi nu pe diferenţele relative;
- sensibilitatea la contrast (tabele Pelli - Robson): bună.
4. Otorinolaringologie
Examenul ORL constă în: anamneză şi examen clinic obiectiv şi funcţional.
Examenul clinic constă în investigarea conform tehnicilor clasice de examinare (rinologie, faringolaringologie şi otologie).
Examenul funcţiei auditive se face prin:
a) acumetrie fonică - prin vocea şoptită şi vocea de conversaţie;
- tonalitate înaltă;
- tonalitate joasă;
b) audiometria se va face tuturor candidaţilor la admiterea în şcoli de calificare în siguranţa transporturilor, la angajare şi pentru controlul periodic. Auzul suficient este confirmat de audiogramă dacă persoana examinată poate purta o conversaţie telefonică, aude sunetele de avertizare şi mesajele radio. Deficienţa de auz nu trebuie să fie mai mare de 45 dB la 2.000 Hz pentru urechea care are cea mai slabă conducere aeriană a sunetului. În general, deficienţa de auz nu trebuie să fie mai mare de 40 dB la 500 şi 1.000 Hz;
c) examenul vestibular se va face cu ajutorul probelor spontane.
Se pot efectua examene funcţionale suplimentare:
- impedanţa;
- examen vestibular cu probe provocate;
- electronistagmografie;
- potenţiale de trunchi;
- testări alergologice şi imunologice;
- examene radiologice.
5. Neurologie
Examenul neurologic se efectuează pentru depistarea eventualelor paralizii periferice sau de nervi cranieni, atrofii musculare, deformări ale scheletului.
Examenul complet va cuprinde:
- examinarea poziţiei statice şi a mersului, echilibrul în poziţie statică şi în mers, proba Romberg, atitudini particulare;
- motilitatea activă segmentară: forţa musculară segmentară;
- motilitate pasivă-hipertonii, contracturi - prezenţa unor mişcări involuntare, parţiale sau generalizate;
- reflexele osteotendinoase: prezenţă, intensitate, simetrie;
- reflexe cutanate, plantare: reacţie, simetrie;
- sensibilitate superficială (tactilă şi dureroasă);
- sensibilitate profundă (mioartrochinetică);
- coordonarea mişcărilor (proba index-nas, călcâi-genunchi).
Examenul nervilor cranieni: motilitate oculară, simetrie facială, nistagmus, deglutiţie, fonaţie, mişcările şi troficitatea limbii.
Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale.
Investigaţiile paraclinice suplimentare: radiografie craniană, şa turcească, electroencefalogramă, fund de ochi, electromiogramă, viteza de conducere motorie şi viteza de conducere senzitivă, examen Doppler pentru vasele mari (în condiţii de spitalizare).
6. Psihiatrie
Examenul psihic elementar cuprinde: aspectul general, anamneza cu evaluarea percepţiei, atenţiei, memoriei, gândirii, afectivităţii, comportamentului, voinţei, ritmului nictemeral, logicii acţiunilor, timpului de reacţie, conştienţei, criticii bolii.
Examen psihologic clinic
Diagnosticarea tulburărilor psihice se va face conform criteriilor internaţionale în vigoare.
B. Metodologia de evaluare psihologică utilizată în examinarea psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor
Obiectivele evaluării
I. Stabilirea stadiului de maturitate psihică şi a existenţei/inexistenţei capacităţilor aptitudinal-atitudinale necesare integrării în funcţiile cu atribuţii în siguranţa transporturilor
Se urmăresc aspectele:
1. psihosomatice: tonus dinamico-energetic, tipul de sistem nervos, vitalitate, dezvoltare psihoconstituţională;
2. cognitiv-aptitudinale: capacitatea de prelucrare a informaţiei, de învăţare şi de capitalizare a informaţiei, de rezolvare a problemelor practice, tehnice, verbal-abstracte, sociale; particularităţile atenţiei şi memoriei, reprezentarea spaţială, aprecierea vitezelor şi distanţelor;
3. psihomotrice: coordonarea oculomotorie, organizarea abilităţilor motorii, reactivitatea complexă;
4. motivaţional-afective: maturitate, reactivitate emoţională, dispoziţiile afective dominante, motivele activităţii, interesele dominante, nivelul de aspiraţie;
5. capacitatea reglatorie: perseverenţa, spiritul de organizare şi disciplina, atitudinea faţă de activitate şi gradul de independenţă;
6. psihorelaţionarea: sociabilitate, modul de a se raporta celorlalţi, de a rezolva conflictele interpersonale, stilul şi capacitatea de autoafirmare, simţul civic.
II. Stabilirea nivelului competenţei aptitudinal-atitudinale specifice funcţiei cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei solicitate
Se evaluează:
1. capacitatea de diversificare a activităţii şi de interacţiune a cunoştinţelor şi deprinderilor în exercitarea unei activităţi: abilităţi în rezolvarea problemelor adiacente activităţii principale, activismul, nivelul inserţiei sociale, nivelul toleranţei şi agreabilităţii în relaţiile cu ceilalţi;
2. capacitatea identificării sarcinilor şi a definirii importanţei: nivelul angajării personale în activitate, spiritul de iniţiativă şi încrederea în sine, responsabilitatea, conştientizarea importanţei funcţiei privind impactul asupra destinului şi vieţii altor oameni.
Evaluarea psihologică va ţine cont de raportul care se stabileşte între standardele ocupaţionale specifice postului/locului de muncă, rezultate din analiza psihologică a muncii, din fişa postului, şi standardul minimal de cerinţe psihologice.
Examinarea psihologică trebuie să urmărească, de asemenea, psihodiagnoza aptitudinal specifică de lucru, prin simulatoare şi aparate de testare psihologică asistată de calculator, conform funcţiei pentru care se solicită examinarea.
Evaluarea psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor este un proces de urmărire longitudinală a acestuia, şi nu secvenţială. Totodată, această evaluare psihologică va constitui punctul de plecare privind elaborarea unor strategii de recomandare pentru consilierea psihologică efectuată angajatului, precum şi pentru programe educative de implementare a unei conduite profesionale adecvate, în vederea creşterii siguranţei transporturilor.
Metode de evaluare psihologică
1. Teste de inteligenţă privind aptitudinile intelectuale generale, teste de aptitudini tehnice şi mecanice
2. Teste de investigaţie a capacităţii de efort şi a aptitudinilor speciale:
- teste de atenţie referitoare la concentrare, distributivitate, flexibilitate, stabilitate şi rezistenţa la factori perturbatori;
- probe psihomotorii referitoare la reactivitatea simplă şi completă, nivelul dezvoltării abilităţilor motorii, calităţile reactivităţii (rapiditate, precizie, corectitudine, autocontrol), nivelul sensibilităţii vizuale, auditive, kinestezice.
3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaţionale) privind:
- echilibrul emoţional, autocontrolul, responsabilitatea;
- sistemul de atitudini şi aspiraţii, nivelul intereselor şi motivaţiei vocaţionale;
- integrarea socială şi atitudinile interpersonale.
4. Observaţia subiectului sub aspect constituţional şi comportamental cu referire la:
- simptomatica stabilă - tip constituţional, aspecte fizionomice;
- simptomatica dinamică - ţinuta, mimica, modificări vegetative, vorbire;
- dinamica de comportament în timpul examinării.
5. Anamneza/Interviul cuprinzând date generale cu privire la evenimentele principale ale traseului existenţial şi cu privire la evenimentele cruciale din viaţa personală şi socioprofesională
6. Analiza şi evaluarea activităţii profesionale
Pentru modul de transport rutier şi pentru personalul aeronautic nenavigant este obligatorie administrarea a minimum 5 probe de evaluare psihologică care să urmărească aspectele specifice exigenţelor funcţiilor respective, conform fişei postului şi psihoprofesiogramei, iar pentru modurile de transport feroviar şi naval este obligatorie administrarea a minimum 7 probe de evaluare psihologică.
Observaţie
Interpretarea datelor obţinute prin diferite metode şi probe de evaluare psihologică va respecta principiul intercorelării complexe a tuturor funcţiilor şi structurilor personalităţii şi caracterul sistemic al activităţii profesionale în raport cu care se face investigaţia psihologică.
Avizul psihologic va reprezenta o reflectare a datelor punctuale obţinute în urma examenului psihologic raportate la cerinţele funcţiei pentru care s-a făcut examinarea, precum şi o reflectare a dinamicii evolutive a caracteristicilor psihologice evidenţiate în contextul exercitării funcţiei profesionale.
Caracteristicile psihologice evaluate în funcţie de nivelul examinării
1. Examinarea la şcolarizare/formare profesională urmăreşte:
- prezenţa unui potenţial aptitudinal şi atitudinal de bază implicat în activitatea specifică din perspectiva posibilităţilor de antrenare, educare, instruire şi formare.
2. Examinarea la angajare/reangajare urmăreşte:
- determinarea şi evaluarea gradului de reprezentare a structurilor aptitudinal-atitudinale şi a modului cum acestea sunt dinamic angrenate în structura reală a profesiei.
3. Examinarea la menţinerea în funcţie (control periodic) urmăreşte:
- gradul de dezvoltare şi perfecţionare aptitudinală pe baza acumulării de experienţă, gradul de conservare a funcţionalităţii structurii psihocomportamentale diagnosticate anterior, evaluarea dinamicii factorilor psihici în raport cu vârsta, solicitările locului de muncă, tipul de transport;
- constatarea unor modificări ca: uzura precoce, oboseala cumulată etc., ce pot antrena disfuncţii ale sistemului, atât la nivel aptitudinal (deficit de comutare a atenţiei, deteriorarea capacităţii de organizare a activităţii, dificultăţi în luarea deciziei, afectarea psihomotricităţii), cât şi la nivel atitudinal-caracterial (agresivitate sau anxietate, diminuarea activismului social şi a sociabilităţii).
4. Examinarea la contestaţie urmăreşte:
- măsura în care ineficienţa în plan aptitudinal-atitudinal constatată la examinarea anterioară s-a datorat unor cauze psihice structurale sau a fost de natură conjuncturală;
- constatarea situaţiei în care nivelul unora dintre aptitudini nu se ridică la gradul de dezvoltare necesar, individualizat şi în funcţie de experienţa profesională;
- dacă există posibilităţi compensatorii sau formative în plan aptitudinal;
- dacă motivaţia, echilibrul psihic, capacitatea de a se mobiliza intervin favorizant în păstrarea calităţii comportamentului profesional.
5. Examinarea la sesizare are caracter strict individualizat, dependent de situaţia care impune investigaţia psihologică, şi va urmări stabilirea cauzelor comportamentului deviant sau ale scăderii importante a eficienţei profesionale. Această examinare se efectuează pe baza unor solicitări scrise din partea angajatorului sau a altor organisme abilitate şi va cuprinde motivarea pentru care se solicită reevaluarea, însoţită de documentele constatatoare.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
