Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 1.220 din 16 septembrie 2010  privind aprobarea ghidului de practica medicala pentru specialitatea medicina muncii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.220 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidului de practica medicala pentru specialitatea medicina muncii

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 723 din 29 octombrie 2010

    Vãzând Referatul de aprobare al Direcţiei asistenţã medicalã nr. 9.131 din 27 august 2010,
    având în vedere prevederile <>art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 7 lit. c) din anexa nr. 1A "Regulament de organizare şi funcţionare al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii" la <>Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 326/2009 privind înfiinţarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii şi a Comisiei naţionale de transparenţã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
    în temeiul prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

    ministrul sãnãtãţii emite urmãtorul ordin:

    ART. 1
    Se aprobã ghidul de practicã medicalã pentru specialitatea medicina muncii "Silicoza - ghid de practicã medicalã", prevãzut în anexã.
    ART. 2
    Anexa va putea fi accesatã pe site-ul Ministerului Sãnãtãţii, la adresa www.ms.ro, rubrica "Ghiduri clinice".
    ART. 3
    Anexa*) face parte integrantã din prezentul ordin.
_________
    *) Anexa se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

    ART. 4
    Direcţiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii, direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii, unitãţile sanitare publice şi private, precum şi personalul medical implicat în furnizarea de servicii medicale din specialitãţile implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 5
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                              Ministrul sãnãtãţii,
                                  Cseke Attila

    Bucureşti, 16 septembrie 2010.
    Nr. 1.220.


     ANEXA

    "SILICOZA-GHID DE PRACTICA MEDICALA"
    -elaborat de Comisia de Medicina Muncii a Ministerului Sanatatii si Societatea Romana de Medicina Muncii
    -grup de lucru: Agripina Rascu, Eugenia Naghi, Claudia Handra, Adriana Todea, Carmen Artenie, Letitia Bucur, Stelian Ioan Morariu, Ion Toma, Marius Bunescu, Elena Ana Pauncu, Damian Fotache.

    SILICOZA - GHID DE PRACTICA MEDICALA

    1. DATE GENERALE
    Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale, cunoscutã încã din vremea lui Hipocrate, fiind o boalã de o gravitate deosebitã, provocatã de inhalarea pulberilor cu conţinut de dioxid de siliciu liber cristalin (SiO(2) l.c.). Este ireversibilã şi progreseazã chiar şi dupã încetarea expunerii.
    Datele statistice privind incidenţa silicozei în România o situeazã pe locul 2 dupã afecţiunile prin suprasolicitarea aparatului locomotor, ceea ce reprezintã aproximativ un sfert din totalul bolilor profesionale declarate în ultimii ani.

    Cazuri noi de îmbolnãviri profesionale declarate în ultimii unsprezece ani
                (Sursa: Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã
       Registrul Operativ Naţional Informatizat al Bolilor Profesionale)


 ┌─────────┬─────┬─────┬─────┬──────┬─────┬─────┬─────┬──────┬─────┬─────┬─────┐
 │ANUL │1999 │2000 │2001 │ 2002 │2003 │2004 │2005 │2006 │2007 │2008 │2009 │
 ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
 │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
 │CAZURI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
 │BOLI │1802 │1576 │2238 │2508 │1376 │990 │1002 │ 910 │1353 │1286 │1366 │
 │PROFE- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
 │SIONALE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
 │SILICOZĂ │ 649 │ 530 │ 501 │ 411 │ 428 │ 269 │ 209 │ 268 │ 268 │ 308 │ 282 │
 └─────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┘



    2. DEFINIŢIE
    Silicoza este o pneumoconiozã colagenã cauzatã de inhalarea timp îndelungat de pulberi anorganice care au în compoziţie concentraţii crescute de SiO(2) l.c., fiind încadratã în categoria fibrozelor pulmonare nodulare.
    Acumularea pulberilor cu conţinut de dioxid de siliciu liber cristalin în plãmân determinã reacţia fibrogenã de tip colagen a interstiţiului pulmonar.

    3. ETIOLOGIE
    Dioxidul de siliciu este un mineral cu largã rãspândire care intrã în constituţia scoarţei terestre. Se formeazã din siliciu şi oxigen în condiţii de presiune şi temperaturã crescute şi se prezintã sub douã forme:

    - formele cristaline de dioxid de siliciu reprezentate de: cuarţ, tridimit, cristobalit. Cristobalitul şi tridimitul se gãsesc în mod natural în lava vulcanicã sau se formeazã prin încãlzirea la temperaturi înalte a cuarţului sau a dioxidului de siliciu amorf. Aceste forme alomorfe sunt mai nocive pentru structura pulmonara comparativ cu cuartul.
    - formele amorfe sunt relativ netoxice pentru ţesutul pulmonar. Din aceastã categorie fac parte: diatomita şi silicea amorfã (vitroasã). Prin calcinarea (tratarea cu alcali la temperaturi înalte) a pãmântului de diatomitã care are un conţinut foarte redus (0,3%) de cristobalit, se obţin pulberi cu conţinut de cristobalit de aproximativ 35%, condiţie în care creşte considerabil riscul de îmbolnavire. Existã varietãţi artificiale de silice amorfã (silicea coloidalã) care au potenţial fibrogen la nivel pulmonar, dar mult mai redus decât al cuarţului.

    4. PRINCIPALELE LOCURI DE MUNCĂ, PROCESE INDUSTRIALE, PROFESII EXPUSE LA SiO(2) l.c.
    - minerit;
    - carierele de materiale silicioase (cuarţ, gresie, granit, cvartit);
    - tãierea, fasonarea granitului;
    - construcţii de drumuri şi imobile;
    - fabricarea şi utilizarea materialelor abrazive;
    - fabricarea sticlei (preparare, sablare);
    - sablare cu nisip;
    - hobby-uri (sculptor, suflator în sticla);
    - mineri, artificieri, vagonetari din minele de feroase şi neferoase, de cãrbuni, de silicaţi, ardezie, spatfluor;
    - lucrãtorii de la prelucrarea minereurilor, prospecţiuni geologice, staţii de flotaţie, cariere de materiale silicoase (cuarţ, gresie, granit);
    - construcţii de tuneluri, cãi ferate, hidrocentrale, drumuri;
    - metalurgie şi construcţii de maşini (sablatori, curãţitori, dezbatatori, polizatori, macaragii, sudori);
    - construcţia, repararea, demolarea cuptoarelor cãptuşite cu cãrãmizi refractare acide, semiacide (zidari samotori);
    - fabricarea cãrãmizilor refractare acide şi semiacide, materiale abrazive (lucrãtori la maşini de polizat, rectificat, şlefuitori metale, frezori, strungari);
    - industria sticlei, porţelanului şi faianţei (preparare, sablare, fasonarea sticlei topite prin suflare, turnarea manualã a sticlei încãlzite, îndoire, turnare şi presare a sticlei optice pentru fabricarea lentilelor, polizarea marginilor sticlei şi a lentilelor);
    - industria care prelucreazã mecanic rocile cuartoase (spãrgãtori, cioplitori în piatrã şi marmurã, restauratori);
    - industria vopselelor şi a materialelor plastice, industria cosmeticã (fabricarea fãinii de siliciu ca aditiv);
    - lucrãtorii din oricare alt loc de muncã unde existã expunere la pulberi cu conţinut de SiO(2) l.c.

    5. FORME CLINICE
    Silicoza clasicã ("cronicã", "obişnuitã", "nodularã") apare în mod obişnuit dupã expuneri prelungite (10-20 ani) la concentraţii mari de pulberi silicogene. Poate fi: silicoza simplã cu opacitãţi mici (cu diametrul < 10 mm), rotunde sau fibroza masivã progresivã care rezultã din coalescenţa opacitãţilor mici cu formare de opacitãţi mari (cu diametrul > 20 mm).
    Formele particulare ale silicozei sunt: silicoza acceleratã şi silicoza acutã.
    Silicoza acceleratã este forma care apare dupã câţiva ani de la iniţierea expunerii la SiO(2) l.c; slicoza simplã duce la fibroza masivã progresivã în mai putin de 10 ani.
    Silicoza acutã este o silicoproteinozã care apare dupã inhalarea unor concentraţii mari de SiO(2) l.c. într-o perioadã scurtã de timp: de la câteva sãptãmâni pânã la 2-4 ani.

    5. DIAGNOSTICUL POZITIV


 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Diagnosticul de "silicozã" se stabileşte numai de cãtre comisiile de │
 │pneumoconioze organizate la nivelul clinicilor de boli profesionale │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Diagnosticul pozitiv de silicozã coroboreazã:
    1) expunerea profesionalã la SiO(2) l.c.
    2) tabloul clinic
    3) examenele de laborator şi paraclinice cu
    4) excluderea altor cauze de fibrozã pulmonarã prin diagnostic diferenţial

    1) Expunerea profesionalã la SiO(2) l.c.

    2) Tabloul clinic
    Simptomatologia în silicozã nu este specificã. Pacientul poate fi asimptomatic sau poate prezenta:
    1) dispnee progresivã de efort,
    2) tuse seacã sau productivã dacã apar afecţiuni concomitente respiratorii,
    3) durere toracicã,
    4) hemoptizie.
    Examenul obiectiv poate fi normal în situaţia de debut sau în cazul afectãrii uşoare a funcţiei pulmonare.

    3) Examenele de laborator şi paraclinice
    Radiografia pulmonarã standard: modificãrile radiologice ale parenchimului sunt de tipul:
    1) opacitãţilor mici, rotunde, localizate bilateral, cu posibila extindere la nivelul întregului plãmân;
    2) opacitãţilor mari.
    Clasificarea opacitãţilor se face conform Clasificãrii internaţionale a radiografiilor de silicozã a International Labour Office (ILO). Radiografia pulmonarã standard poate sã nu arate modificãri în stadiile incipiente de fibrozã. În aceastã situaţie, tomografia computerizatã (CT) se dovedeşte utilã.
    Tomografia computerizatã de înaltã rezoluţie (HRCT) este o metodã mai sensibilã comparativ cu tomografia computerizatã convenţionalã (CT), În diagnosticarea silicozei, a complicaţiilor şi a bolilor asociate cu aceasta.
    Tabloul funcţional respirator în formele iniţiale ale bolii poate fi normal. Anomalia caracteristicã a funcţiei respiratorii la pacienţii cu silicozã este de tip restrictiv. În formele avansate de boalã disfuncţia ventilatorie poate sã fie de tip mixt. Alte anomalii decelabile chiar în stadii precoce înainte de instalarea disfuncţiei restrictive sunt:
    1) scãderea transfererului alveolocapilar (TLCO, KCO);
    2) reducerea presiunii parţiale a O(2) iniţial la efort, apoi şi în repaus în stadiile avansate ale bolii (gazometrie; determinarea saturaţiei hemoglobinei în oxigen-SaO(2), testul de mers);
    3) modificãri de elasticitate şi de complianţã pulmonarã (pletismografie: modificãri de recul, de complianţã staticã şi dinamicã).
    Modificãrile funcţionale respiratorii singulare nu pot pune diagnosticul de boalã, dar ele reprezintã un criteriu obiectiv de urmãrire a evoluţiei bolii.
    Lavajul bronhoalveolar (BAL) poate fi utilizat ca procedura de diagnostic etiologic şi ca element de apreciere a evoluţiei silicozei la pacienţi cu modificãri radiologice de tip interstiţial.
    Biopsia pulmonarã. Examenul histopatologic al fragmentelor de ţesut recoltate prin biopsie (transbronşicã, transtoracicã, chirurgicalã) se poate practica în stadiile incipiente ale bolii, când datele imagistice şi funcţionale nu reuşesc sã stabileascã diagnosticul. Caracteristica din punct de vedere histopatologic este prezentã nodulilor silicotici localizaţi în vecinãtatea bronhiolelor respiratorii.
    Alte investigaţii: bronhoscopia, mediastinoscopia, bronhografia sunt investigaţii necesare de obicei pentru diagnosticul complicaţiilor sau al unor asociaţii morbide.

    4) Diagnosticul diferenţial al silicozei se face cu: alte pneumoconioze, sarcoidoza, cancer bronhopulmonar, carcinomatoza pulmonarã, colagenoze, tuberculoza pulmonarã, hemosideroza (posttraumaticã, idiopaticã sau din stenoza mitralã), histiocitoza cu celule Langerhans s.a.

    Silicoza acutã
    Tabloul clinic al silicozei acute se caracterizeazã prin dispnee care se agraveazã rapid, casexie, semne de cord pulmonar cronic, iar histopatologic prin prezenţa proteinozei alveolare. În formele acute de silicozã nu e obligatorie prezenta fibrozei pulmonare.
    Radiologic se constatã o umplere a spaţiului aerian în grade diferite, realizând imagini de "condensare" sau de "sticlã matã" care se preteazã la diagnostic diferenţial radiologic cu proteinozã alveolarã idiopaticã, alveolitã hemoragicã, pneumonia, edemul pulmonar acut.
    Funcţia pulmonarã: disfuncţie restrictivã, alterarea transferului alveolocapilar.
    Diagnosticul diferenţial al silicozei acute se face cu: proteinozã alveolarã idiopaticã, alveolitã hemoragicã, pneumonia, edemul pulmonar acut.

    6. PROCEDURA DE DIAGNOSTIC în SILICOZA, SILICOZA ASOCIATĂ CU TUBERCULOZĂ, BRONHOPNEUMPATIA CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ, BRONŞITA ACUTĂ ŞI CRONICĂ
    CRITERII OBLIGATORII = Criterii strict necesare şi suficiente care trebuie îndeplinite concomitent pentru confirmarea diagnosticului pozitiv şi declararea cazului de boalã profesionalã.

    CRITERII COMPLEMENTARE = Criterii care pot fi utilizate opţional în sprijinul diagnosticului pozitiv, pentru diagnostice diferenţiale, precizarea unor forme clinice, stadializare, evoluţie, complicaţii.



 ┌──────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
 │ │ │1.-Expunere profesionalã la dioxid │
 │ │ │de siliciu liber cristalin: │
 │ │ Criterii obligatorii │anamnezã profesionalã sugestivã, │
 │ Silicozã │ │document de obiectivizare a rutei │
 │ │ │profesonale şi expunerii │
 │ │ │2.-Radiografie pulmonarã standard │
 │ │ │3.-Diagnostic de boalã confirmat de │
 │ │ │Comisia de pneumoconioze │
 │ │ │4.-Examene de laborator: hemograma, │
 │ │ │VSH, TGO/ASAT, TGP/ALAT, glicemie, │
 │ │ │uree, creatininã, colesterol, examen│
 │ │ │sumar de urinã şi sediment urinar │
 ├──────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
 │ │ │1.-CT pulmonar │
 │ │ │2.-Probe funcţionale ventilatorii cu│
 │ │ Criterii │teste bronhomotorii │
 │ │ complementare │3.-Gazometrie │
 │ │ │4.-Bronhoscopie + lavaj │
 │ │ │bronhoalveolar │
 │ │ │5.-Transfer alveolocapilar │
 │ │ │6.-Examen pneumologie │
 │ │ │7.-Electrocardiograma │
 └──────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
 ┌──────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
 │ │ │1.-Expunere profesionalã la dioxid │
 │ │ │de siliciu liber cristalin şi/sau │
 │ │ │bacilul Koch: anamnezã profesionalã │
 │ │ Criterii │sugestivã, document de obiectivizare│
 │ │ obligatorii │a rutei profesonale şi expunerii │
 │Silicozã │ │2.-Diagnostic de silicozã confirmat │
 │asociatã cu │ │de Comisia de pneumoconioze │
 │tuberculoza: │ │3.-Diagnostic de tuberculozã │
 │Silico- │ │4.-Radiografie pulmonarã standard │
 │tuberculozã │ │5.-Examene de laborator: hemograma, │
 │ │ │VSH, TGO/ASAT, TGP/ALAT, glicemie, │
 │ │ │uree, creatininã, colesterol, examen│
 │ │ │ sumar de urinã şi sediment urinar │
 │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
 │ │ │1.-CT pulmonar │
 │ │ │2.-Probe funcţionale ventilatorii cu│
 │ │ Criterii │teste bronhomotorii │
 │ │ complementare │3.-Gazometrie │
 │ │ │4.-Bronhoscopie + lavaj bronhoalveo-│
 │ │ │lar │
 │ │ │5.-Transfer alveolocapilar │
 │ │ │6.-BK în sputã - examen direct │
 │ │ │7.-BK în sputã - culturi │
 │ │ │8.-BK în lichidul de lavaj │
 │ │ │bronhoalveolar │
 │ │ │9.-Examen pneumologie │
 │ │ │10.-Electrocardiograma │
 └──────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
 ┌──────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
 │ │ │1.-Expunere profesionalã la pulberi │
 │ │ │organice şi anorganice, gaze, fumuri│
 │BPOC │ Criterii obligatorii │şi vapori: anamnezã profesionalã │
 │ │ │sugestivã, document de obiectivizare│
 │ │ │a rutei profesonale şi expunerii │
 │ │ │2.-Diagnostic de boalã │
 │ │ │3.-Examene de laborator: hemograma, │
 │ │ │VSH, TGO/ASAT, TGP/ALAT, glicemie, │
 │ │ │uree, creatininã, colesterol, examen│
 │ │ │ sumar de urinã şi sediment urinar │
 └──────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
 ┌──────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
 │ │ │1.-Radiografie pulmonarã standard │
 │ │ │2.-Probe funcţionale ventilatorii cu│
 │ │ │teste bronhomotorii │
 │ │ Criterii │3.-CT pulmonar │
 │ │ complementare │4.-Puncţie biopsie pulmonarã │
 │ │ │5.-Gazometrie │
 │ │ │6.-Examen citologic al sputei │
 │ │ │7.-Bronhoscopie + lavaj │
 │ │ │bronhoalveolar │
 │ │ │8.-Transfer alveolocapilar │
 │ │ │9.-Examen pneumologie │
 │ │ │10.-Electrocardiograma │
 └──────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
 ┌──────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
 │ │ │1. -Expunere profesionalã la noxa │
 │ │ │profesionalã incriminatã: │
 │ │ │* azbest │
 │ Bronşita │ Criterii │* dioxid de siliciu liber cristalin │
 │ acutã şi │ obligatorii │* pulberi organice │
 │ cronicã │ │* substanţe chimice (gaze, fumuri, │
 │ │ │vapori): │
 │ │ │anamnezã profesionalã sugestivã, │
 │ │ │document de obiectivizare a rutei │
 │ │ │profesonale şi expunerii │
 │ │ │2.-Diagnostic de boalã │
 │ │ │3.-Examene de laborator: hemograma, │
 │ │ │VSH, TGO/ASAT, TGP/ALAT, glicemie, │
 │ │ │uree, creatininã, colesterol, examen│
 │ │ │sumar de urinã şi sediment urinar │
 │ ├─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
 │ │ │1. -Examen de sputã │
 │ │ │2.-Radiografie pulmonarã standard │
 │ │ Criterii │3.-Probe funcţionale ventilatorii │
 │ │ complementare │4.-Teste biotoxicologice specifice │
 │ │ │5.-Examen pneumologie │
 │ │ │6.-Electrocardiograma │
 └──────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



    7. BOLI ASOCIATE
    -Tuberculoza pulmonarã. Asocierea silicoza-tuberculoza (silicotuberculoza) presupune existenţa unui proces tuberculos activ.
    -Bronhopneumopatia cronicã obstructivã.
    -Bolile autoimune. Asocierea cea mai frecventã este cea dintre silicozã şi poliartrita reumatoidã, asociere ce defineşte sindromul Caplan. Sindromul Erasmus este reprezentat de asocierea silicoza-sclerodermie. S-au descris de asemenea incidente crescute ale sindromului Sjogren, sindromului Raynaud (în afara celui secundar expunerii la vibraţii), bolii Wegener, anemiilor hemolitice autoimune, precum şi a lupusului eritematos sistemic.
    -Afectarea renalã - creşterea albuminuriei, a retinol-binding proteinei şi a b-N-acetilglucozaminidazei urinare.
    -Neoplasmul pulmonar. Agenţia Internaţionalã pentru Cercetãri în Domeniul Cancerului a inclus dioxidul de siliciu l.c. în grupa I a substanţelor oncogene.

    8. COMPLICAŢII
    Complicaţiile silicozei sunt: complicaţiile infecţioase respiratorii, bronşita cronicã, emfizemul, pneumotoraxul, insuficienţã respiratorie, cordul pulmonar cronic.

    9. PRINCIPII DE PREVENIRE ŞI DE TRATAMENT

    PRINCIPII DE PREVENIRE
    Mãsurile medicale de prevenire a apariţiei silicozei sunt deosebit de importante în contextul în care silicoza este o afectiune ireversibilã care progreseazã chiar şi dupã încetarea expunerii. Supravegherea expusului profesional la SiO(2) l.c. se realizeazã de cãtre medicul specialist de medicina muncii prin: examenele medicale la angajare, periodice, la reluarea muncii, spontane, în cadrul cãrora se efectueazã: monitorizarea clinicã, spirometria şi radiografia pulmonarã standard. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard se face obligatoriu de comisiile de pneumoconioze organizate la nivelul clinicilor de boli profesionale.

    PRINCIPII DE TRATAMENT
    Tratamentul etiologic: întreruperea expunerii profesionale la pulberi silicogene. Tratamentul patogenic de modulare a fibrozei: sunt în desfasurare cercetãri privind tratamentul de modulare a procesului de fibroza.
    Tratamentul simptomatic: manifestãrile clinice sunt absente în stadiile iniţiale, astfel încât tratamentul simptomatic se utilizeazã în formele tardive, complicate şi cuprinde tratamentul cu: antibiotice, bronhodilatatoare, corticosteroizi, fluidifiante şi mucolitice de sputã, expectorante, antituberculoase, diuretice, anticoagulante, agenţi inotropi şi digitalice, blocanţi de canale de calciu, vasodilatatoare. Pacienţii cu silicozã şi insuficienţã respiratorie necesitã oxigenoterapie pe termen lung, în timpul spitalizãrii şi la domiciliu cel putin 15 ore/zi.
    Prevenirea complicaţiilor infecţioase: tratamentul prompt al infecţiilor respiratorii acute; chimioprofilaxia antituberculoasã este utilã pentru prevenirea tuberculozei şi prevenirea recidivelor tuberculozei la pacienţii silicotici; imunizare antigripalã şi antipneumococicã.
    Reabilitare respiratorie.
    Supravegherea bolnavilor cu silicozã se face anual, prin spitalizare în clinicile de boli profesionale/medicina muncii.
    Alte mãsuri utile sunt: cure balneare, contraindicaţia pentru fumat, reducerea aportului de sare, regim hiperproteic.

                                       *
    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
    1) Banks E.D. (sub redacţia Rosenstock L., Cullen R.M., Brodkin A.C., Redlinch A.C.) "Silicosis", în "Textbook of Clinical Occupational and Environmental Medicine", Elsevier Saunders, Second Ed., 2005, 380-392.
    2) Clasificarea Ocupaţiilor din România - Culegere de Acte Normative dupã documente oficiale, Ed. METEOR PRESS, 2003, 187-189, 194, 198, 204, 205, 222.
    3) Cocarla A. (sub redacţia Cocarla A.) - "Silicoza", în "Medicina ocupaţionalã", vol I, Ed. Medicalã Universitarã "Iuliu Haţieganu", Cluj- Napoca, 2009, 590-630.
    4) European Commision, Directorate General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities, F4 Unit- "Information notices on occupational diseases: a guide to diagnosis"- "Silicosis and Silicosis combined with pulmonary tuberculosis", Annex I 301.11& 301.12, Manuscript completed în January 2009, 167- 169.
    5) <>Hotãrârea de Guvern nr. 355/11/04/2007 privind Supravegherea Sãnãtãţii Lucrãtorilor, publicatã în Monitorul Oficial, partea I, nr. 332 din 17/05/2007.
    6) <>Hotãrârea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind Stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sãnãtate pentru protecţia lucrãtorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncã, publicatã în Monitorul Oficial, partea I, nr. 757 din 06/09/2006.
    7) Internaţional Agency for Cancer Research (IARC) - Summaries & Evaluations - "Silica" "Crystalline silica - inhaled în the form of quartz or cristobalite from occupational sources (Group 1) - Amorphous silica (Group 3)", Vol. 68, 1997, p. 41.
    8) Ministerul Sãnãtãţii, Programul Naţional de Sãnãtate - "Repere ale morbiditãţii profesionale la nivel naţional în anul 2009 - incidenţa, tendinţe, aprecieri" (sintezã naţionalã).
    9) Morariu S.I. - "Silicoza" în "Noţiuni de medicina muncii - curs", Ed. Vasile Goldis University Press, Arad - 2008, pag 63-71
    10) Naghi E. - "Locuri de muncã, procese tehnologice, profesiuni expuse", în "Silicoza", Ed. Universitara "Carol Davila", Bucureşti, 2004, 21-27.
    11) Naghi E. - "Silicoza", în "Pneumoconiozele", Ed. Punct, Bucureşti, 2002, 13.
    12) Naghi E., Rascu A. (sub redacţia Bogdan M.A.) - "Pneumoconioze", în "Pneumologie", Ed. Universitarã "Carol Davila", Bucureşti, 2009, 294-297.
    13) Niculescu T., Ghise O. (sub redactia Niculescu T.) - "Silicoza", în "Manual de patologie profesionala", vol I, Ed. Medicala, Bucureşti, 1995, 83.
    14) Oarga Marilena (sub redacţia Oarga M.) - "Silicoza", în "Medicina muncii", Ed. Medicalã Universitarã "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2006, 191-208.
    15) Rascu A. - "Silicoza: diagnostic", în "Silicoza", Ed. Universitarã "Carol Davila", Bucureşti, 2004, 27-47.
    16) Rascu A. - "Silicoza: principii terapeutice" în "Silicoza", Ed. Universitarã "Carol Davila", Bucureşti, 2004, 57-65.
    17) Parker E.J., Wagner R.G. - "Silicosis", în "Chapter 10.-Respiratory System" din "Encyclopaedia of Occupational Health and Safety", from the International Labour Office", 4th edition, 2007.
    18) Pilat L. (sub redacţia Pilat L., Gavrilescu N.) - "Silicoza", în "Bolile profesionale", Ed. Medicalã, Bucureşti, 1966, 312-346.
    19) Seaton A. (sub redacţia Morgan W.K., Seaton A.) - "Silicosis", în "Occupational Lung Diseases", 3rd Edn, London WB Saunders, 1995, 222-267.
    20) Silion I., Cordoneanu C. - "Silicoza", în "Bazele Medicinii muncii - Teorie şi practicã", Ed. Moldogrup, Iasi, 2000, 226-234
    21) Stanescu-Dumitru R., Artenie R.C., Tat M. - "Evaluarea expunerii profesionale la pulberi Ghid Practic", Ed. Viaţa Medicalã Româneascã, 2002.
    22) Şerbescu A. - "Lavajul bronhoalveolar (LBA) - ATLAS", Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2000.
    23) Todea A. - "Boli profesionale în actualitate", în Ed. Viaţa Medicalã Româneascã, 2000, 11-18.
    24) Todea A. - "Ghidul medicului de medicina muncii privind stabilirea aptitudinii în muncã", Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007, 247-250.
    25) Toma I. -"Silicoza" în "Medicina Muncii", Ed. Sitech, Craiova, 2008, 53-65.
    26) Toma I., Enescu-Bieru T., Patrascu A., Mustafa E., Toma F., Toma I.R. - "Dificultãţi în supravegherea personalului expus riscului silicogen în condiţiile actuale", în Revista Românã de Medicina Muncii, vol. 49, nr. 3-4, 1999, 1197-1198.
    27) Toma I. Mustafa E., Ecobici C., Zamfir G., Popa B., Bendescu N., Toma I.R., Bieru-Enescu D. - "Aspecte privind evoluţia silicozei dupã încetarea expunerii profesionale", în Revista Românã de Medicina Muncii, vol. 53, nr. 5-6, 2002, 1651-1656.

                                      ***

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016