Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 1.200 din 6 iunie 2023 privind aprobarea unei scheme de minimis destinate finanţării obiectivelor specifice OSR 2.2 - Promovarea energiei regenerabile conform Directivei (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia, OSR 4.5 - Asigurarea accesului egal la asistenţă medicală şi promovarea rezilienţei sistemelor de sănătate, inclusiv a asistenţei medicale primare, şi promovarea tranziţiei de la asistenţa instituţională la cea familială şi comunitară, OSR 4.6 - Consolidarea rolului culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială şi OSI 6.3 - Consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acţiunilor interpersonale prin Programul Interreg VI-A România-Ungaria
Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere Avizul Consiliului Concurenţei comunicat cu Adresa nr. 7.196 din 25.05.2023, în temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei emite următorul ordin: ART. 1 Dispoziţii generale (1) Prezentul ordin aprobă o schemă de ajutor de minimis (schema) care instituie o măsură de sprijin, constând în acordarea unor ajutoare de minimis în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, denumită în continuare măsură, vizând implementarea anumitor activităţi din cadrul obiectivelor specifice OSR 2.2 - Promovarea energiei regenerabile conform Directivei (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia, OSR 4.5 - Asigurarea accesului egal la asistenţă medicală şi promovarea rezilienţei sistemelor de sănătate, inclusiv a asistenţei medicale primare, şi promovarea tranziţiei de la asistenţa instituţională la cea familială şi comunitară, OSR 4.6 - Consolidarea rolului culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială şi OSI 6.3 - Consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acţiunilor interpersonale prin Programul Interreg VI-A România-Ungaria. (2) Schema se aplică în cele 8 judeţe eligibile ale Programului Interreg VI-A România-Ungaria. Conform Programului Interreg VI-A România-Ungaria, judeţele eligibile sunt următoarele: a) patru judeţe din România - Arad, Bihor, Satu Mare şi Timiş; b) patru judeţe din Ungaria - Bekes, Csongrâd-Csanâd, Hajdu-Bihar şi Szabolcs-Szatmar-Bereg.
(3) Schema de ajutor de minimis nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei (UE) nr. 1.407/2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, cu modificările şi completările ulterioare [Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013]. (4) Acordarea ajutorului de minimis în cadrul acestei scheme se face numai cu respectarea criteriilor de acordare privind ajutorul de minimis stipulate în Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013.
ART. 2 Baza legală Schema este elaborată în conformitate cu: a) Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare; c) Decizia CE nr. C (2022) 9787 din 16.12.2022 privind aprobarea Programului Interreg VI-A România-Ungaria.
ART. 3 Obiectivul şi scopul schemei (1) Obiectivul schemei de ajutor de minimis este sprijinirea dezvoltării ariei programului, în special prin promovarea energiei din surse regenerabile, asigurarea accesului egal la asistenţă medicală, creşterea rolului culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică şi consolidarea încrederii reciproce, prin încurajarea acţiunilor interpersonale fără a afecta concurenţa pe piaţa internă şi comerţul intracomunitar într-o măsură contrară interesului comun. (2) Scopul schemei de ajutor de minimis este de a finanţa o serie de activităţi necesare pentru implementarea proiectelor prin care se asigură: a) promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 21.12.2018, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia, prin utilizarea în special a potenţialului existent în domeniul energiei fotovoltaice şi a resurselor geotermale; b) accesul egal la asistenţă medicală şi asigurarea rezilienţei sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa medicală primară, precum şi promovarea tranziţiei de la îngrijirea instituţionalizată către îngrijirea în familie şi în comunitate; c) creşterea rolului culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială; d) consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acţiunilor interpersonale (proiecte de mici dimensiuni, care facilitează colaborarea dintre comunităţi şi/sau cetăţeni, prin schimburi de experienţă, evenimente comunitare, vizite de studiu etc.).
(3) Îndeplinirea scopului şi a obiectivului se realizează în cadrul ariei Programului Interreg VI-A România-Ungaria, astfel cum a fost menţionată aceasta la art. 1 alin. (2).
ART. 4 Definiţii În sensul schemei, în contextul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, se aplică următoarele definiţii relevante: a) ajutor - orice măsură de sprijin care îndeplineşte toate criteriile prevăzute la art. 107 alin. (1) din TFUE; b) ajutor indirect - este atunci când o terţă parte (care nu este inclusă în parteneriatul de proiect) ajunge să primească un avantaj economic din proiect, acest avantaj reprezentând ajutor de stat/de minimis; c) avantaj economic - orice formă de acordare a unui avantaj cuantificabil în bani, indiferent de forma acestuia: subvenţii, anularea de datorii sau preluarea pierderilor, exceptări, reduceri sau amânări de la plata taxelor şi impozitelor, renunţarea la obţinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale, garanţii acordate în condiţii preferenţiale, participări cu capital ale statului, ale autorităţilor publice centrale sau locale ori ale altor organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivităţilor locale, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent, reduceri de preţ la bunurile furnizate şi la serviciile prestate de către autorităţi publice centrale sau locale ori de către alte organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivităţilor locale, inclusiv vânzarea unor terenuri aparţinând domeniului privat al statului sau autorităţilor publice locale, sub preţul pieţei, crearea unei pieţe sau întărirea poziţiei beneficiarului pe o piaţă etc.; d) ajutor ilegal - ajutorul acordat fără respectarea procedurilor naţionale şi ale Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat; e) ajutor utilizat abuziv - ajutorul utilizat de beneficiarul de ajutor de stat fără respectarea condiţiilor de acordare; f) întreprindere - orice entitate care desfăşoară activitate economică, furnizarea de bunuri, lucrări sau servicii pe o piaţă, indiferent de statutul juridic, asociaţie, ONG, autoritate publică etc. sau de modul de finanţare a acesteia. Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat nu este condiţionată de existenţa unui scop lucrativ al entităţii instituite; entităţile fără scop lucrativ pot oferi, de asemenea, bunuri şi servicii pe o piaţă; g) beneficiar al finanţării nerambursabile - entitate care se încadrează în una dintre următoarele categorii, aşa cum este aceasta definită în Ghidul solicitantului aferent apelurilor de propuneri de proiecte lansate în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, care participă la implementarea unui proiect finanţat în cadrul Programului: (i) instituţii publice; (ii) organisme de drept public; (iii) companii de stat; (iv) ONG-uri; (v) grupări europene de cooperare teritorială, definite de Regulamentul (CE) nr. 1.082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT), modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.302/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce priveşte clarificarea, simplificarea şi îmbunătăţirea constituirii şi funcţionării unor astfel de grupări, ca fiind persoane juridice de drept privat, nonprofit, cu patrimoniu propriu şi având sediul pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. Aceasta desfăşoară activităţi de interes public prin care este facilitată cooperarea teritorială;
h) beneficiar principal al finanţării nerambursabile - partenerul care răspunde de implementarea generală a proiectului comun finanţat din cadrul priorităţilor/obiectivelor specifice aferente Programului Interreg VI-A România-Ungaria. Beneficiarul principal va încheia acordul de parteneriat cu partenerii de proiect şi contractul de finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) cu Autoritatea de management a Programului Interreg VI-A România-Ungaria. Beneficiarul principal răspunde de transferul către partenerii de proiect a contribuţiilor din FEDR corespunzătoare acestora, inclusiv a ajutorului de minimis, după caz; i) beneficiar de cofinanţare naţională - partenerul român din cadrul proiectului comun finanţat prin Programul Interreg VI-A România-Ungaria, care poate fi beneficiarul principal al finanţării nerambursabile şi/sau partenerii români ai acestuia; j) beneficiar de ajutor de minimis - beneficiarul principal/beneficiarul de finanţare nerambursabilă/beneficiarul de cofinanţare naţională care este întreprindere, conform definiţiei de la lit. f), şi care beneficiază în mod direct de ajutor de minimis în baza schemei, ca urmare a implementării unui proiect finanţat prin obiectivele specifice OSR 2.2, OSR 4.5, OSR 4.6 şi OSI 6.3 din cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, în baza Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013; k) beneficiar de ajutor de minimis indirect - întreprindere, terţă parte, care nu este inclusă în parteneriatul de proiect şi care primeşte un avantaj economic rezultat din implementarea proiectului, acest avantaj reprezentând ajutor de minimis indirect; l) contract de finanţare - actul juridic semnat între Autoritatea de management a Programului Interreg VI-A România-Ungaria, pe de o parte, şi beneficiarul principal al finanţării nerambursabile, pe de altă parte, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării proiectelor în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria; m) acord de parteneriat - acordul semnat de toţi partenerii din cadrul unui proiect, care reglementează drepturile şi obligaţiile partenerilor în raport cu activităţile proiectului şi alte aspecte necesar a fi reglementate în vederea implementării corespunzătoare a acestuia. Acordul de parteneriat este anexă la contractul de finanţare şi parte integrantă a acestuia; n) contract de cofinanţare - actul juridic semnat între Autoritatea de management a Programului Interreg VI-A România-Ungaria, pe de o parte, şi beneficiarul român al cofinanţării naţionale, pe de altă parte, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării proiectelor în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria; o) contract de acordare a ajutorului de minimis - actul juridic semnat între: (i) Autoritatea de management a Programului Interreg VI-A România-Ungaria şi beneficiarul de finanţare nerambursabilă/de cofinanţare naţională, atunci când acesta este şi beneficiar de ajutor de minimis, caz în care contractul de acordare a ajutorului îmbracă forma contractului de finanţare, ce include acordul de parteneriat/contractului de cofinanţare; (ii) beneficiarul de finanţare nerambursabilă/de cofinanţare naţională şi beneficiarul de ajutor de minimis indirect, prin care se transferă avantajul economic către beneficiarul de ajutor de minimis indirect;
p) produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013*1; *1Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.184/2006 şi (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului.
q) prelucrarea produselor agricole înseamnă orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare; r) comercializarea produselor agricole înseamnă deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei alte activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi; s) întreprindere unică include toate întreprinderile între care există cel puţin una dintre relaţiile următoare: (i) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor unei alte întreprinderi; (ii) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi; (iii) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia; (iv) o întreprindere care este acţionar sau asociat al unei alte întreprinderi şi care controlează singură, în baza unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor întreprinderii respective. Întreprinderile care întreţin, cu una sau mai multe întreprinderi, cel puţin una dintre relaţiile la care se face referire la lit. s) sunt considerate întreprinderi unice;
t) furnizorul de ajutor de minimis este Autoritatea de management a Programului Interreg VI-A România-Ungaria, denumită în continuare Autoritatea de management, pentru finanţarea din FEDR acordată beneficiarilor din România şi Ungaria, respectiv Autoritatea de management şi instituţiile publice centrale sau locale pentru finanţarea acordată din cofinanţarea naţională, buget de stat sau local, beneficiarilor din România. Autoritatea de management este structura care asigură, în principal, gestionarea Programului în numele celor două ţări partenere şi are competenţe şi atribuţii în selecţia operaţiunilor, managementul şi controlul financiar al Programului. La nivelul Programului, Autoritatea de management este reprezentată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; u) administratorul schemei este Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Graniţa România- Ungaria, denumit în continuare BRECO, ce contribuie la implementarea curentă a Programului şi sprijină Autoritatea de management în activităţile sale de coordonare şi implementare.
ART. 5 Domeniul de aplicare (1) Schema se aplică ajutoarelor acordate întreprinderilor din toate sectoarele, cu excepţia: a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013; b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole; c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile respective; (ii) atunci când ajutoarele sunt condiţionate de transferarea lor parţială sau integrală către producătorii primari;
d) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; e) ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate; f) ajutoarelor pentru achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri, acordate societăţilor care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor sau contra cost.
(2) În cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în sectoarele menţionate la alin. (1) lit. a)-c), cât şi în unul sau mai multe sectoare de activitate incluse în domeniul de aplicare a prezentei scheme de minimis, aceasta se aplică ajutoarelor acordate pentru domeniile de activitate eligibile, cu condiţia asigurării, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităţilor sau o distincţie între costuri, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare al schemei nu beneficiază de ajutoare de minimis.
ART. 6 Durata schemei de ajutor de minimis (1) Perioada de valabilitate a schemei, în care se acordă ajutoare de minimis, este de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 31 decembrie 2023. (2) Plăţile aferente ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme se vor efectua până cel târziu la data de 30.06.2030.
ART. 7 Condiţii de eligibilitate pentru beneficiarii de ajutor de minimis (1) Pot beneficia de facilităţile prevăzute în schemă întreprinderile selectate spre finanţare în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) se încadrează în una dintre următoarele categorii: (i) instituţie publică; (ii) organism de drept public; (iii) companie de stat; (iv) ONG; (v) grupare europeană de cooperare teritorială;
b) nu se află în una sau mai multe dintre situaţiile de excludere prezentate la art. 136 lit. a)-h) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012; c) au în obiectul de activitate, conform statutului sau ca atribuţii legale, conform legislaţiei naţionale, realizarea activităţilor propuse prin proiect; d) dispun de resurse financiare stabile şi suficiente pe toată durata proiectului şi pe perioada de sustenabilitate a acestuia; e) nu au primit sprijin de finanţare din fonduri publice în ultimii 5 ani înainte de depunerea cererii de finanţare în cadrul apelului de propuneri de proiecte relevant pentru aceeaşi/acelaşi operaţiune/proiect, din punctul de vedere al obiectivelor, activităţilor şi rezultatelor; f) nu au fost subiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată; g) nu sunt rezidente în scopuri fiscale sau înmatriculate în temeiul legilor din jurisdicţiile care figurează pe lista Uniunii Europene*2 a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale. *2 Recomandarea (UE) nr. 1.039/2020 a comisiei din 14 iulie 2020 privind condiţionarea acordării unui sprijin financiar din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absenţa legăturilor cu jurisdicţiile necooperante.
(2) Alocarea totală a ajutoarelor de minimis acordate întreprinderii unice pe o perioadă de 3 ani consecutivi - 2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 de euro, respectiv 100.000 de euro în cazul întreprinderilor care activează în sectorul transporturilor rutiere de mărfuri în contul terţilor sau contra cost. (3) Atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor sau contra cost desfăşoară şi alte activităţi, pentru care se aplică plafonul de 200.000 de euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 de euro, echivalent în lei, cu condiţia prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenţei acestor activităţi sau distincţia între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 de euro şi că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri. (4) Plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat este finanţat în totalitate sau parţial din resurse comunitare. (5) Respectarea plafonului de minimis are în vedere o întreprindere unică. Astfel, dacă între întreprinderile care beneficiază de sprijinul prezentei scheme de finanţare există cel puţin una dintre relaţiile menţionate la art. 4 lit. s), respectivele structuri vor fi tratate ca o singură "întreprindere unică". (6) Valoarea maximă totală a ajutoarelor de minimis de care a beneficiat întreprinderea unică pe o perioadă de 3 ani consecutivi, 2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile schemei, nu va depăşi echivalentul în lei a 200.000 de euro, 100.000 de euro în cazul întreprinderilor unice care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost. Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul este finanţat din surse naţionale sau comunitare. (7) În cazul fuziunilor sau al achiziţiilor, atunci când se stabileşte dacă un nou ajutor de minimis acordat unei întreprinderi noi sau întreprinderii care face achiziţia depăşeşte plafonul relevant, se iau în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează. Ajutoarele de minimis acordate legal înainte de fuziune sau achiziţie rămân legal acordate. (8) În cazul în care o întreprindere se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă întreprinderii care a beneficiat de acestea, şi anume, în principiu, întreprinderii care preia activităţile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. În cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporţional pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data la care separarea produce efecte. (9) Plafonul stabilit va fi exprimat sub formă financiară, ca valoare brută înainte de deducerea taxelor sau a altor obligaţii fiscale.
ART. 8 Activităţile eligibile (1) Activităţile eligibile pentru a beneficia de finanţare în condiţiile schemei de ajutor de minimis sunt cele menţionate la lit. a)-d), precum şi în Ghidurile solicitantului, respectiv: a) pentru obiectivul specific (OSR) 2.2 - Promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2.001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia: proiecte de investiţii în infrastructură, inclusiv documentaţii de proiectare (de exemplu, studii, planuri etc.), pentru producţia şi distribuţia energiei din surse regenerabile (de exemplu, apă geotermală); b) pentru obiectivul specific (OSR) 4.5 - Asigurarea accesului egal la asistenţă medicală şi asigurarea rezilienţei sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa medicală primară, precum şi promovarea tranziţiei de la îngrijirea instituţionalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate: investiţii în infrastructură, echipamente, software/hardware IT, suport pentru eGuvernare în domeniul sănătăţii; proiecte comune demonstrative/inovatoare în domeniul sănătăţii, inclusiv explorarea oportunităţilor de tratament transfrontalier şi (dacă este posibil) contribuţia la reducerea obstacolelor transfrontaliere (simplificarea procedurilor administrative) legate de serviciile orientate spre sănătate; c) pentru obiectivul specific (OSR) 4.6 - Creşterea rolului culturii şi al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială şi inovarea socială: dezvoltarea de oferte şi produse culturale şi/sau turistice comune durabile, inclusiv investiţii, încorporate în strategiile comune de turism pentru dezvoltare locală; d) pentru obiectivul specific Interreg (OSI) 6.3 - Consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acţiunilor interpersonale (proiecte de mici dimensiuni, care facilitează colaborarea dintre comunităţi şi/sau cetăţeni): evenimente comunitare, de tip târg, festival etc., care facilitează promovarea şi/sau vânzarea/cumpărarea de produse şi/sau servicii.
(2) Activităţile menţionate la alin. (1) sunt indicative.
ART. 9 Cheltuielile eligibile (1) Cheltuielile eligibile în cadrul schemei sunt cele stabilite prin art. 38-44 din Regulamentul (UE) nr. 1.059/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziţii specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională şi de instrumentele de finanţare externă. (2) Costurile cu personalul sunt eligibile. Acestea se compun din costul brut de angajare a personalului încadrat de partenerul Interreg într-unul din următoarele moduri: a) cu normă întreagă; b) cu fracţiune de normă cu un procent fix de timp lucrat pe lună; c) cu fracţiune de normă cu un număr flexibil de ore lucrate pe lună; d) pe bază orară.
(3) Costurile cu personalul se limitează la următoarele: a) plăţile salariale legate de activităţile pe care entitatea nu le-ar desfăşura dacă nu ar participa la operaţiunea în cauză, prevăzute într-un document de angajare, fie de tipul unui contract de angajare sau de muncă, fie de tipul unei decizii de numire sau prin lege, activităţi aferente responsabilităţilor menţionate în fişa postului membrului vizat al personalului; b) orice alte costuri legate direct de plăţile salariale suportate şi plătite de către angajator, cum ar fi impozitele şi prestaţiile de securitate socială, inclusiv pensiile, care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu condiţia ca acestea: - să fie prevăzute într-un document de angajare sau prin lege; – să fie conforme cu legislaţia menţionată în documentul de angajare şi cu practicile standard din ţară sau din organizaţia în care lucrează efectiv membrul vizat al personalului sau ambele şi să nu fie recuperabile de către angajator.
(4) În ceea ce priveşte alin. (3) lit. a), plăţile către persoane fizice care lucrează pentru partenerul Interreg în temeiul unui altfel de contract decât un contract de angajare sau de muncă pot fi asimilate plăţilor salariale, iar contractul în cauză este considerat document de angajare. (5) Costurile de birou şi costurile administrative se limitează la următoarele elemente: a) chiria birourilor; b) asigurarea şi taxele aferente clădirilor în care se află personalul şi echipamentelor din birouri, de exemplu, asigurarea împotriva incendiilor sau a furtului; c) utilităţile, de exemplu, electricitate, încălzire, apă; d) furniturile de birou; e) contabilitatea; f) arhivele; g) întreţinerea, curăţenia şi reparaţiile; h) securitatea; i) sistemele informatice; j) comunicaţiile, de exemplu, telefon, fax, internet, servicii poştale, cărţi de vizită profesionale; k) comisioanele bancare pentru deschiderea şi administrarea contului sau a conturilor atunci când implementarea unei operaţiuni presupune deschiderea unui cont separat; l) comisioanele pentru tranzacţii financiare transnaţionale.
(6) Costurile de deplasare şi de cazare, indiferent dacă respectivele costuri sunt suportate şi plătite în cadrul sau în afara zonei vizate de program, se limitează la următoarele elemente de cost: a) costurile de deplasare, de exemplu, bilete, asigurare de călătorie şi asigurarea autovehiculelor, carburanţi, kilometri parcurşi cu autovehiculul, taxe rutiere, taxe de parcare; b) costurile meselor; c) costurile de cazare; d) costurile pentru vize; e) diurnele.
(7) Costurile de consultanţă şi servicii externe se limitează la următoarele tipuri de servicii şi consultanţă furnizate de un organism public sau privat sau de o persoană fizică, altele decât beneficiarul, şi oricare partener din cadrul operaţiunii: a) studii sau anchete, de exemplu, evaluări, strategii, note explicative, planuri de proiectare, manuale; b) formare; c) traduceri; d) dezvoltarea, modificarea şi actualizarea sistemelor informatice şi a paginii de internet; e) promovare, comunicare, publicitate, articole şi activităţi promoţionale sau informare, legate ca atare de o operaţiune sau de un program; f) gestiune financiară; g) servicii legate de organizarea şi realizarea practică de evenimente sau reuniuni, inclusiv închiriere, catering sau interpretare; h) participarea la evenimente, de exemplu, taxe de participare; i) consultanţă juridică şi servicii notariale, expertiză tehnică şi financiară, alte servicii de consultanţă şi de contabilitate; j) drepturi de proprietate intelectuală; k) controale efectuate în temeiul art. 74 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (UE) 2021/1.060 şi al art. 46 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/1.059; l) costurile pentru funcţia de contabilitate la nivel de program în temeiul art. 76 din Regulamentul (UE) 2021/1.060 şi al art. 47 din Regulamentul (UE) 2021/1.059; m) costurile de audit la nivel de program în temeiul art. 78 şi 81 din Regulamentul (UE) 2021/1.060 şi al art. 48 şi 49 din Regulamentul (UE) 2021/1.059; n) furnizarea de garanţii de către o bancă sau altă instituţie financiară, atunci când acestea sunt prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern sau într-un document de programare adoptat de către comitetul de monitorizare; o) deplasare şi cazare pentru experţi externi, invitaţi, preşedinţi de şedinţă şi furnizori de servicii; p) alte tipuri specifice de consultanţă şi servicii necesare în cadrul operaţiunilor.
(8) Costurile cu echipamentele achiziţionate, închiriate sau luate în leasing de către beneficiarul operaţiunii se limitează la următoarele: a) echipamente de birou; b) hardware şi software informatice; c) mobilier şi accesorii; d) aparatură de laborator; e) maşini şi instrumente; f) mecanisme sau dispozitive; g) vehicule; h) alte echipamente specifice necesare pentru operaţiuni.
(9) Costurile cu achiziţionarea de echipamente de ocazie pot fi eligibile în următoarele condiţii: a) nu s-a primit altă asistenţă pentru aceste echipamente de la fondurile Interreg sau de la fondurile menţionate la art. 1 alin. (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/1.060; b) preţul echipamentelor nu depăşeşte preţul general acceptat pe piaţa în cauză; c) echipamentele prezintă caracteristicile tehnice necesare operaţiunii şi respectă normele şi standardele aplicabile.
(10) Costurile cu infrastructura şi cu lucrările se limitează la următoarele: a) achiziţionarea de terenuri în conformitate cu art. 64 alin. (1) lit. (b) din Regulamentul (UE) 2021/1.060; b) autorizaţii de construire; c) materiale de construcţii; d) manoperă; e) intervenţii specializate, de exemplu, decontaminarea solului, deminare.
ART. 10 Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis (1) În cadrul prezentei scheme pot fi finanţate proiecte care au parcurs procesul de evaluare şi selecţie definit în documentele relevante ale Programului Interreg VI-A România-Ungaria. (2) Beneficiarul principal al finanţării nerambursabile transmite Autorităţii de management o propunere de proiect, în conformitate cu cerinţele apelului pentru propuneri de proiecte. Aceasta este evaluată din punct de vedere calitativ şi al conformităţii administrative şi eligibilităţii, în baza criteriilor menţionate la art. 7, 8 şi 9, aprobate de Comitetul de monitorizare a Programului. (3) Comitetul de monitorizare a Programului Interreg VI-A România-Ungaria aprobă lista proiectelor propuse pentru finanţare. (4) Evaluarea incidenţei ajutorului de stat în raport cu activităţile proiectului este efectuată de către experţi şi are loc în faza de contractare a proiectelor selectate spre finanţare şi asumată de Autoritatea de management a Programului, în calitatea sa de furnizor de ajutor de stat. (5) Administratorul schemei verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de acordare a ajutorului de minimis prevăzut în schemă, inclusiv existenţa declaraţiei de minimis şi respectarea pragului de minimis, pentru beneficiarii de finanţare nerambursabilă/cofinanţare naţională care sunt şi beneficiari de ajutor de minimis, pentru activităţile care cad sub incidenţa ajutorului de minimis. (6) Ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanţare nerambursabilă - grant - din fonduri comunitare FEDR pentru beneficiarii de finanţare nerambursabilă români şi ungari, în cadrul contractelor de finanţare încheiate între Autoritatea de management şi beneficiarii principali de finanţare nerambursabilă, respectiv din fonduri naţionale de la bugetul de stat pentru beneficiarii de finanţare nerambursabilă români, în cadrul contractelor de cofinanţare naţională. (7) Relaţiile dintre beneficiarul de ajutor de minimis şi Autoritatea de management cu privire la obligaţiile de acordare, monitorizare, raportare şi recuperare a ajutorului de minimis sunt reglementate prin contractul de finanţare, care include şi acordul de parteneriat, respectiv contractul de cofinanţare, pentru cazurile în care beneficiarii de ajutor de minimis sunt şi beneficiari de finanţare nerambursabilă/cofinanţare naţională. (8) Pentru cazurile de ajutor indirect, acordarea avantajului economic se realizează prin intermediul contractului de acordare a ajutorului de minimis, încheiat între beneficiarul de finanţare nerambursabilă/cofinanţare naţională şi beneficiarii de ajutor de minimis indirect. Beneficiarul finanţării nerambursabile/ cofinanţării naţionale are obligaţia de a solicita administratorului schemei verificarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a ajutorului de minimis de către beneficiarii de ajutor de minimis indirect, înainte de semnarea contractului de acordare a ajutorului. În acest scop, beneficiarul finanţării nerambursabile/ cofinanţării naţionale va solicita beneficiarilor de ajutor de minimis indirect declaraţia de minimis şi va cuantifica valoarea ajutorului indirect/avantajului economic. Administratorul schemei va verifica îndeplinirea condiţiilor de acordare a ajutorului de minimis, inclusiv valoarea ajutorului cuantificat şi respectarea pragului de minimis. (9) Contractele prin care se acordă ajutorul de minimis indirect cuprind clauze prin care se asigură îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de prezenta schemă, inclusiv a funcţiilor de monitorizare şi recuperare a ajutorului de minimis de către administratorul/furnizorul schemei. (10) Declaraţia pe propria răspundere a beneficiarului de ajutor de minimis/beneficiarului de ajutor de minimis indirect, declaraţia de minimis, va privi următoarele aspecte: a) ajutoarele de minimis primite de întreprinderea unică în acel an fiscal şi în ultimii doi ani fiscali, fie din surse ale statului sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare; b) structura întreprinderii unice din care face parte beneficiarul; c) eventualele alte ajutoare de stat primite anterior pentru aceleaşi costuri eligibile precum cele finanţate de prezenta schemă; d) faptul că nu a fost subiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată; e) faptul că ajutorul de minimis acordat nu va finanţa activităţi sau domenii exceptate de prezenta schemă.
(11) Ajutorul de minimis este acordat în cadrul schemei doar pentru proiectele care nu sunt şi nu au fost finanţate anterior din alte fonduri publice naţionale sau comunitare, inclusiv din măsuri de sprijin de natura ajutorului de minimis/de stat, în concordanţă cu declaraţiile pe propria răspundere ale beneficiarilor de ajutor de minimis/ajutor de minimis indirect. (12) Din perspectiva monitorizării cumulului ajutoarelor de minimis de care poate beneficia o întreprindere pe parcursul a 3 ani fiscali, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, momentul acordării ajutorului de minimis se consideră data semnării contractului de acordare a ajutorului de minimis. (13) În cazul în care valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi unice pe o perioadă de 3 ani consecutivi, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile schemei, depăşeşte pragul de 200.000 de euro, respectiv 100.000 de euro în cazul întreprinderilor unice care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, echivalent în lei, întreprinderea nu poate beneficia de prevederile schemei nici chiar pentru acea fracţiune din ajutor care nu depăşeşte acest plafon. (14) Prin excepţie de la alin. (13), o întreprindere, căreia statul membru de stabilire intenţionează să îi acorde un ajutor de minimis care, din cauza existenţei unor ajutoare anterioare, ar duce cuantumul total al ajutoarelor acordate acestei întreprinderi peste plafonul de 200.000 de euro pe durata a trei exerciţii financiare prevăzut la art. 3 alin. (2) din Regulamentul nr. 1.407/2013, poate opta, până la acordarea acestui ajutor, pentru reducerea finanţării solicitate sau pentru returnarea, parţială sau integrală, a unor ajutoare deja primite, fapt ce va fi dovedit cu documente corespunzătoare. (15) Ajutoarele de minimis acordate în cadrul prezentei scheme nu se vor cumula cu alte ajutoare de stat în sensul art. 107 alin. (1) din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene acordate pentru aceleaşi costuri eligibile, dacă un astfel de cumul generează o intensitate a ajutorului de stat care depăşeşte intensitatea maximă stabilită în fiecare caz în parte printr-un regulament privind exceptările în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană. (16) Ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu prevederile schemei pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general, în limita plafonului stabilit în respectivul regulament. Acestea pot fi cumulate cu ajutoare de minimis acordate în conformitate cu alte regulamente de minimis în limita plafonului de 200.000 de euro (100.000 de euro pentru întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost), echivalent în lei.
ART. 11 Notificarea beneficiarului de ajutor de minimis (1) În cazul în care întreprinderea nu este eligibilă să primească o alocare specifică în cadrul schemei de ajutor de minimis, administratorul schemei de ajutor de minimis îi comunică în scris acest lucru. (2) În cazul în care întreprinderea aplicantă este eligibilă să primească ajutor de minimis, în baza schemei, administratorul schemei trebuie să anunţe beneficiarul ajutorului de minimis asupra sumei care îi este acordată, a caracterului de ajutor de minimis al acesteia, cu precizarea clară a Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, prin menţionarea titlului acestuia şi a numărului de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
ART. 12 Bugetul schemei de ajutor de minimis (1) Bugetul alocat este constituit din fonduri FEDR şi din cofinanţare naţională acordată de la bugetul de stat. (2) Valoarea estimativă a bugetului schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de 20.000.000,00 EUR, din care 16.000.000,00 EUR fonduri FEDR şi 4.000.000,00 EUR cofinanţare naţională. Valoarea anuală estimată a bugetului pentru anul 2023 este de 20.000.000,00 EUR. (3) Bugetul estimat al schemei de minimis poate fi modificat în funcţie de proiectele selectate spre finanţare în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, în condiţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 13 Numărul beneficiarilor Numărul maxim estimat al beneficiarilor de ajutor de minimis este de 200 de beneficiari eligibili.
ART. 14 Monitorizare şi raportare (1) Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor de minimis acordate în baza schemei se realizează de către administratorul schemei, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat şi de minimis, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 441/2022, precum şi cu prevederile metodologiei prevăzute la art. 17 alin. (2) teza a doua. (2) Furnizorul de ajutor de minimis păstrează evidenţa detaliată a ajutoarelor acordate în baza schemei pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei. Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat. (3) Beneficiarul ajutorului de minimis, respectiv beneficiarul principal/beneficiarul finanţării nerambursabile şi beneficiarul de cofinanţare naţională, precum şi beneficiarul ajutorului de minimis indirect păstrează evidenţa detaliată a ajutorului de minimis acordat/primit pe o durată de cel puţin 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza schemei de ajutor de minimis. Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de minimis. (4) Beneficiarul ajutorului de minimis/ajutorului de minimis indirect are obligaţia de a răspunde, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei, la orice solicitare de informaţii privind ajutoarele de stat sau de minimis primite. Termenul stabilit de Consiliul Concurenţei nu poate fi mai mic de 5 zile lucrătoare. (5) Beneficiarul ajutorului de minimis/ajutorului de minimis indirect are obligaţia de a raporta furnizorului/administratorului schemei/beneficiarului finanţării nerambursabile toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutorului de minimis, în formatul pus la dispoziţie de către furnizorul schemei. Beneficiarul finanţării nerambursabile pune datele şi informaţiile respective la dispoziţia administratorului schemei, în vederea îndeplinirii de către acesta a obligaţiilor de raportare şi monitorizare prevăzute la alin. (1). (6) Beneficiarul ajutorului de minimis/ajutorului de minimis indirect are obligaţia de a restitui întreaga valoare a ajutorului de minimis primit în situaţia nerespectării condiţiilor de acordare a ajutorului, inclusiv dobânda aferentă. (7) Furnizorul de ajutor de minimis are obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condiţiilor impuse prin schemă sau prin legislaţia naţională sau europeană aplicabilă la momentul respectiv. Acestea se vor realiza în conformitate cu prevederile din contractul încheiat în condiţiile descrise în art. 9. (8) Pe baza unei cereri scrise, furnizorul de ajutor de minimis va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor schemei de ajutor de minimis. (9) Administratorul prezentei scheme are obligaţia de a pune la dispoziţia furnizorului de ajutor de minimis, în formatul şi în termenul solicitat de către acesta, toate datele şi informaţiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare şi monitorizare ce cad în sarcina furnizorului. (10) Furnizorul de ajutor de minimis are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat şi de minimis, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 441/2022, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de minimis la nivel naţional. (11) În cazul în care furnizorul de ajutor de minimis nu are date definitive privind valoarea ajutorului de minimis, acesta va transmite valori estimative. (12) Erorile constatate de furnizorul de ajutor de minimis şi corecţiile legale, anulări, recalculări, recuperări, rambursări, se raportează până la 31 martie a anului următor anului de raportare.
ART. 15 Informarea Consiliului Concurenţei Furnizorul de ajutor de minimis va transmite, spre informare, Consiliului Concurenţei prezenta schemă în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 16 Transmiterea informaţiilor prin intermediul Registrului electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) (1) Furnizorul de ajutor de minimis sau, după caz, administratorul schemei de minimis are obligaţia, conform prevederilor art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016, de a încărca în Registrul electronic al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) datele şi informaţiile referitoare la schema de minimis într-un termen de maximum 5 (cinci) zile de la data intrării în vigoare a acesteia. (2) Contractele de finanţare, actele de acordare a ajutoarelor, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor şi rambursarea efectivă a respectivelor obligaţii, aferente acestei măsuri, se încarcă în RegAS de către administratorul schemei de ajutor de minimis în termen de maximum 7 (şapte) zile de la data semnării contractului/actului sau a publicării acestora în Monitorul Oficial al României, după caz, respectiv de la data instituirii plăţilor, a obligaţiilor de recuperare sau a rambursării efective a respectivelor obligaţii.
ART. 17 Recuperarea ajutorului de minimis (1) În situaţia în care se constată nerespectarea criteriilor de acordare prevăzute în schemă se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat. (2) Recuperarea ajutorului de minimis de la beneficiarii de ajutor de minimis români se realizează de către furnizorul schemei, pe baza monitorizării efectuate de către administratorul schemei, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar de la beneficiarii de ajutor de minimis din statul partener, în baza prevederilor Memorandumului de implementare - aranjamente între statele membre implicate în Programul Interreg VI-A România-Ungaria şi a celorlalte prevederi legale aplicabile contractului de finanţare. Pentru aceasta, furnizorul schemei de ajutor de minimis va elabora metodologia de stopare/recuperare a ajutorului. (3) Ajutorul care trebuie recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii ajutorului până la data recuperării acestuia. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.589/2015 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.589/2015 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. (4) Recuperarea ajutorului de minimis indirect se realizează în baza contractului de acordare a ajutorului de minimis indirect, a deciziei de recuperare emise de furnizor, în conformitate cu regulile Programului şi cu metodologia prevăzută la alin. (2) teza a doua, precum şi cu prevederile Memorandumului de implementare - aranjamente între statele membre implicate în Programul Interreg VI-A România-Ungaria, în funcţie de statul membru în care este locat beneficiarul de ajutor de minimis.
ART. 18 Nereguli şi restituirea finanţării care nu incumbă regulile de ajutor de stat (1) În situaţia în care se constată nereguli în cadrul proiectelor implementate în cadrul obiectivelor specifice finanţate prin schema de ajutor de minimis, acestea se analizează prin prisma regimului neregulilor şi/sau fraudelor şi se va dispune recuperarea sumelor plătite necuvenit. (2) În situaţia existenţei unei suspiciuni de nereguli sau fraude, după semnarea contractului de finanţare/de cofinanţare naţională/de acordare a ajutorului de stat, Autoritatea de management efectuează verificări în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor efectuate de beneficiarii români ai schemei de ajutor de stat pe parcursul implementării tehnice şi financiare a proiectelor, utilizarea bugetului schemei de ajutor de minimis aprobat, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Activitatea de constatare a neregulilor sau fraudelor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare rezultate din neregulile identificate în decursul implementării proiectelor sau ulterior finalizării implementării acestora se desfăşoară conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli de la beneficiarii români ai schemei de ajutor de minimis se realizează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, iar de la beneficiarii ungari, în conformitate cu prevederile Memorandumului de implementare - aranjamente între statele membre implicate în Programul Interreg VI-A România-Ungaria.
ART. 19 Dispoziţii finale (1) Având în vedere faptul că acest ajutor de minimis se acordă în cadrul unor proiecte de cooperare teritorială europeană, România, în calitate de stat membru pe teritoriul căruia este localizată Autoritatea de management, aşa cum a fost definită aceasta în art. 45 din Regulamentul (UE) nr. 1.059/2021, este considerată ca fiind furnizorul de ajutor de minimis pentru partea de finanţare FEDR, şi ca urmare Autoritatea de management se conformează acestor prevederi. (2) Fiecare stat membru furnizează informaţia necesară către Autoritatea de management, la solicitarea acesteia, în vederea conformării la nivel naţional cu prevederile respective. (3) Fiecare stat membru este considerat ca fiind furnizor de ajutor de minimis cu privire la cofinanţarea naţională aferentă proiectelor de cooperare teritorială europeană şi răspunde de conformarea cu respectivele proceduri. (4) Fiecare furnizor - Autoritate de management, respectiv stat membru, răspunde de monitorizarea proiectelor sau părţilor de proiecte finanţate prin schema de ajutor de minimis, în conformitate cu regulile naţionale ale fiecăruia. (5) Textul schemei, Ghidurile solicitantului, precum şi alte documente relevante ale Programului se publică integral pe site-ul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, la adresa Interreg - The Interreg România-Hungary Programme (interreg-rohu.eu) (6) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Marin Ţole, secretar de stat
Bucureşti, 6 iunie 2023. Nr. 1.200.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
