Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 1.136 din 14 decembrie 2023 privind aprobarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi, precum şi a metodologiei de acordare, de organizare şi funcţionare, de finanţare şi monitorizare a locuinţelor din reţeaua de locuire incluzivă
EMITENT: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1153 din 20 decembrie 2023
Având în vedere:
- Legea nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
– Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi „O Românie echitabilă“ 2022-2027;
– Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, pentru perioada 2022-2030;
– Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare;
– Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 1 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 234/2022 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, cu modificările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi, potrivit prevederilor art. 18 lit. k) din Legea nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi a metodologiei de acordare, de organizare şi funcţionare, de finanţare şi monitorizare a locuinţelor din reţeaua de locuire incluzivă, potrivit prevederilor art. 20^1 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi,
Monica-Violeta Solomie
Bucureşti, 14 decembrie 2023.
Nr. 1.136.
ANEXA 1
SETUL DE STANDARDE
de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi
şi metodologia de acordare, de organizare şi funcţionare, de finanţare
şi monitorizare a locuinţelor din reţeaua de locuire incluzivă
ART. 1
(1) Locuirea incluzivă, definită potrivit prevederilor art. 4 lit. i) din Legea nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, denumită în continuare Legea nr. 7/2023, asigură găzduirea persoanelor adulte cu dizabilităţi, dezinstituţionalizate sau aflate în risc de instituţionalizare sau reinstituţionalizare, ca serviciu independent sau ca serviciu conex de furnizare a serviciilor sociale prevăzute la art. 51 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 448/2006, cu excepţia celor prevăzute la art. 51 alin. (3) lit. a), b), c) şi d) din aceeaşi lege.
(2) Locuinţa incluzivă reprezintă structura cu destinaţia de spaţiu de locuit, astfel cum este definit la art. 2 lit. a) din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată în comunitate, închiriată de persoana adultă cu dizabilităţi sau pentru aceasta, deţinută cu titlu gratuit sau aflată în proprietate personală a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi care respectă prezentul set de standarde.
(3) Locuinţele prevăzute la alin. (2) pot fi închiriate de pe piaţa liberă, pot fi construite sau achiziţionate de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de către autorităţile administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, de alte persoane fizice sau juridice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi prevăzute la alin. (1).
(4) Atribuţiile privind închirierea, achiziţia sau construcţia locuinţelor incluzive revin autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (3), după cum urmează:
a) pentru persoanele adulte cu dizabilităţi dezinstituţionalizate şi a celor aflate în risc de reinstituţionalizare obligaţia revine direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) pentru persoanele adulte cu dizabilităţi aflate în risc de instituţionalizare obligaţia revine autorităţilor administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună.
(5) Celelalte persoane fizice şi juridice prevăzute la alin. (3) pot închiria, achiziţiona sau construi locuinţe incluzive pentru oricare dintre persoanele adulte cu dizabilităţi prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor care deţin o locuinţă în proprietate personală.
(6) În situaţia locuinţelor incluzive închiriate din fondul locativ al statului, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice prevăzute la alin. (3) au în vedere categoriile de facilităţi acordate persoanelor adulte cu dizabilităţi prin legi speciale sau prin actele normative care reglementează condiţiile de atribuire, respectiv de stabilire a preţului chiriei.
(7) Locuinţele incluzive pot fi acordate de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de către autorităţile administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, şi din stocul de locuinţe existent.
ART. 2
(1) Standardele de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi, denumite în continuare standarde de locuire, respectă următoarele principii:
a) alegere şi control;
b) nonsegregare şi diversitate;
c) adaptabilitate şi accesibilitate;
d) sustenabilitate;
e) siguranţă;
f) separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin.
(2) Fiecare standard de locuire operaţionalizează unul din principiile prevăzute la alin. (1).
(3) Structura fiecărui standard de locuire cuprinde:
a) definire;
b) criterii de realizare.
(4) Standardul de locuire se consideră realizat atunci când sunt îndeplinite toate criteriile aferente.
ART. 3
(1) Potrivit standardului de locuire „Alegere şi control“, persoanele cu dizabilităţi au dreptul de a alege unde, cum şi cu cine doresc să locuiască, în condiţii de egalitate cu ceilalţi şi fără a fi obligate să trăiască într-un anumit regim de viaţă. Condiţiile de locuire trebuie să fie alese şi controlate de persoana cu dizabilităţi.
(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Alegere şi control“ sunt:
a) criteriul 1: persoana cu dizabilităţi este cea care alege, în funcţie de dorinţele şi preferinţele sale, şi beneficiind de sprijin în luarea deciziei, dacă este necesar, locuinţa în care va trăi în comunitate;
b) criteriul 2: persoana cu dizabilităţi dispune de elementele de bază ce ţin de alegere şi control în interiorul locuinţei sale, de exemplu: are propria cheie, poate alege cu cine să locuiască, poate alege cine şi când vine în vizită, poate alege cum să decoreze spaţiul, poate deţine un animal de companie;
c) criteriul 3: persoana cu dizabilităţi are control asupra rutinelor zilnice şi decide asupra modului în care îşi petrece timpul în locuinţă.
ART. 4
(1) Potrivit standardului de locuire „Nonsegregare şi diversitate“, persoana cu dizabilităţi are dreptul să trăiască în comunitate în egală măsură cu celelalte persoane, astfel încât locuinţele trebuie să fie organizate sub forma apartamentelor sau caselor de acelaşi tip şi aceeaşi mărime ca a majorităţii populaţiei, distribuite aleatoriu în comunitate.
(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Nonsegregare şi diversitate“ sunt:
a) criteriul 1: locuinţa nu este situată în curtea unui centru sau serviciu social rezidenţial;
b) criteriul 2: locuinţa este situată în perimetrul comunităţii, în imediata vecinătate a altor locuinţe ale populaţiei generale;
c) criteriul 3: locuinţa poate găzdui între unul şi cel mult 5 locatari persoane cu dizabilităţi;
d) criteriul 4: locuinţa are acces la mijloacele de transport în comun;
e) criteriul 5: locuinţa este poziţionată faţă de alte locuinţe din reţeaua de locuinţe incluzive astfel încât să nu existe o concentrare sau separare a persoanelor cu dizabilităţi faţă de ceilalţi membri ai comunităţii.
f) criteriul 6: accesul din locuinţă la serviciile pentru populaţia generală existente în comunitate este uşor de realizat, astfel încât permite locatarilor persoane cu dizabilităţi accesul la acestea, la serviciile sociale destinate lor, precum şi la activităţi şi evenimente comunitare, cu posibilitatea exercitării drepturilor şi responsabilităţilor de cetăţeni.
ART. 5
(1) Potrivit standardului de locuire „Adaptabilitate şi accesibilitate“, persoana cu dizabilităţi are dreptul la acces deplin la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional; accesibilitatea reprezintă baza participării depline a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa socială, iar adaptabilitatea impune respectarea principiilor de design universal în cazul locuinţelor destinate persoanelor cu dizabilităţi.
(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Adaptabilitate şi accesibilitate“ sunt:
a) criteriul 1: locuinţa este adaptată, accesibilizată din punctul de vedere al mediului fizic, informaţional şi/sau comunicaţional, corespunzător nevoilor şi cerinţelor persoanei cu dizabilităţi locatare; dacă este cazul, şi clădirea în care se află locuinţa trebuie să respecte criteriul;
b) criteriul 2: locuinţa dispune de tehnologii asistive care cresc independenţa persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de nevoile acestora.
ART. 6
(1) Potrivit standardului de locuire „Sustenabilitate“, persoanei cu dizabilităţi i se pune la dispoziţie o locuinţă pentru o perioadă de minimum 2 ani, cu preaviz de mutare de minimum 3 luni; în cazul mutării, persoana cu dizabilităţi beneficiază de sprijin în vederea menţinerii unui mediu de locuit confortabil, sănătos şi sigur.
(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Sustenabilitate“ sunt:
a) criteriul 1: în cazul unui contract de închiriere, acesta se încheie pentru o perioadă de minimum 2 ani, cu preaviz de minimum 3 luni;
b) criteriul 2: în cazul unei locuinţe construite după anul 2020, aceasta este clasificată în clasa energetică A şi respectă standardele naţionale în ceea ce priveşte suprafeţele minimale pentru locuinţe, conform Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare;
c) criteriul 3: locuinţa dispune de utilităţile de bază: apă curentă, electricitate, încălzire şi salubritate. Sistemul de alimentare cu apă al locuinţei furnizează apă rece şi caldă pentru uz menajer şi apă potabilă în cantitatea necesară şi de o calitate care să respecte standardele în vigoare, astfel încât să nu afecteze starea de sănătate;
d) criteriul 4: spaţiile interioare beneficiază de lumină naturală şi de lumină artificială, locuinţa dispune de sisteme de încălzire şi de deschideri directe ca, de exemplu: uşi, ferestre către aer liber, pentru ventilaţie naturală;
e) criteriul 5: locuinţa dispune de un spaţiu de dormit dotat cu cel puţin: dulap pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, pat, masă şi scaune;
f) criteriul 6: locuinţa are bucătărie echipată cu cel puţin: chiuvetă, aragaz/microunde/plită electrică/plită cu inducţie, frigider, dulap, masă şi scaune;
g) criteriul 7: locuinţa dispune de grup sanitar dotat cu vas de toaletă, chiuvetă, cadă sau duş, instalaţii de apă caldă şi rece;
h) criteriul 8: starea fizică a locuinţei şi a clădirii în care este situată asigură un mediu de locuit confortabil, sănătos şi sigur pentru persoane cu dizabilităţi;
i) criteriul 9: locuinţa poate avea acces la servicii de internet, televiziune, telefonie.
ART. 7
(1) Potrivit standardului de locuire „Siguranţă“, persoanele cu dizabilităţi locuiesc într-o clădire care beneficiază de instalaţii în stare de bună funcţionare.
(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Siguranţă“ sunt:
a) criteriul 1: echipamentele şi materialele utilizate la amenajarea spaţiilor interioare şi exterioare previn producerea de accidente, de tip alunecări, căderi, electrocutări, plăgi înţepate sau tăiate, altele;
b) criteriul 2: locuinţa nu prezintă riscuri evidente din punctul de vedere al siguranţei privind instalaţiile de apă, canal, energie electrică, gaze, canalizare, altele;
c) criteriul 3: locuinţa nu este situată într-o clădire care are încadrare în clasă de risc seismic, şi anume în clasa I sau clasa a II-a prevăzute în certificatul de atestare a gradului de risc seismic;
ART. 8
(1) Potrivit standardului de locuire „Separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin“, persoana cu dizabilităţi are dreptul să trăiască independent în propria locuinţă, separat de serviciile de sprijin, având astfel mai mult control asupra serviciilor accesate, inclusiv posibilitatea de a-şi schimba furnizorul de servicii, fără a-şi pierde locuinţa.
(2) Criteriile de realizare a standardului de locuire „Separarea furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin“ sunt:
a) criteriul 1: persoana cu dizabilităţi are dreptul de a ocupa locuinţa fără a fi condiţionată prin constrângeri legate de utilizarea altor servicii de sprijin, urmarea unor tratamente sau a unor cursuri, obţinerea şi menţinerea unui loc de muncă etc.;
b) criteriul 2: persoana cu dizabilităţi poate alege să primească serviciile de sprijin de care are nevoie în locuinţă;
c) criteriul 3: persoana cu dizabilităţi are acces facil în cadrul comunităţii la serviciile necesare pentru a trăi independent, din punctul de vedere al disponibilităţii, transportului, duratei de transport, programului etc.
(3) Serviciile de sprijin prevăzute la alin. (1) pot fi servicii sociale în comunitate, servicii de educaţie, sănătate, ocupare în muncă şi altele.
ART. 9
(1) Fiecare locuinţă incluzivă asigură setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi.
(2) În situaţia locuinţelor incluzive închiriate, construite sau achiziţionate pentru persoanele adulte cu dizabilităţi de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, asigurarea setului de standarde de locuire se urmăreşte prin compartimentul locuire incluzivă din cadrul acestora.
(3) Asigurarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi în situaţia locuinţelor incluzive închiriate, construite sau achiziţionate de autorităţi ale administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună se realizează de aceste autorităţi, prin serviciul public de asistenţă socială.
(4) Asigurarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi în situaţia locuinţelor incluzive închiriate, construite sau achiziţionate de celelalte persoane fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) revine ca obligaţie acestora.
ART. 10
Promovarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi este realizată cu regularitate de autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale cu atribuţii în desfăşurarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi.
ART. 11
(1) Monitorizarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi se realizează de către managerii de caz ai persoanelor adulte cu dizabilităţi din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau de la nivelul autorităţilor publice locale de la nivel de comună, oraş, municipiu, după caz, inclusiv în situaţia locuinţelor puse la dispoziţia persoanelor adulte cu dizabilităţi de către persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 1 alin. (5).
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 6 alin. (1), în situaţia în care locuinţa pusă la dispoziţia persoanei cu dizabilităţi nu mai îndeplineşte cel puţin unul din standardele prevăzute în prezentul ordin, managerul de caz prevăzut la alin. (1) are obligaţia sesizării în maximum 48 de ore a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti sau a autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună.
(3) În situaţia în care în termen de 30 de zile deficienţa sesizată nu este remediată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti sau autoritatea administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună demarează procedura de mutare a persoanei cu dizabilităţi.
(4) În vederea monitorizării setului de standarde prevăzut la alin. (1), semestrial, managerul de caz are obligaţia solicitării completării din partea persoanelor adulte cu dizabilităţi a unui chestionar de opinie al cărui model se găseşte în anexa care face parte integrantă a prezentului set de standarde şi a prezentei metodologii.
ART. 12
Persoana adultă cu dizabilităţi participă la identificarea locuinţei şi alege, cu sprijin în luarea deciziei, dacă este necesar, în ce locuinţă va trăi în comunitate, fără constrângeri referitoare la utilizarea altor servicii de sprijin, urmarea unor tratamente sau a unor cursuri, obţinerea şi menţinerea unui loc de muncă etc.
ART. 13
(1) Acordarea locuinţei incluzive persoanei adulte cu dizabilităţi se efectuează pe baza unei proceduri proprii a fiecărei autorităţi publice şi instituţii, precum şi a fiecărei persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3), aprobată prin hotărâre a consiliului local, judeţean sau a organului de conducere care a dispus înfiinţarea persoanei juridice.
(2) Criteriile minime de acordare a locuinţei incluzive persoanei adulte cu dizabilităţi de către autorităţile şi instituţiile publice sau de persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) sunt următoarele:
a) locuinţa incluzivă se asigură în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă persoanelor adulte cu dizabilităţi aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), efectuată de serviciul de specialitate de la nivelul autorităţii publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi, aprobată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, prevăzută la art. 25 din Legea nr. 7/2023;
b) asigurarea locuinţei incluzive se efectuează numai cu acordul persoanei adulte cu dizabilităţi exprimat cu respectarea principiului „Alegere şi control“ al planificării centrate pe persoană, prevăzut în anexa nr. 2 - Ghid privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare la Strategia naţională privind prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022, şi numai în măsura în care locuinţa incluzivă corespunde nevoilor acesteia;
c) acordarea locuinţei incluzive se efectuează cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 1 alin. (3), cu sau fără acordarea serviciilor de sprijin;
d) acordarea locuinţei incluzive de către autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 1 alin. (3) se efectuează numai în situaţia în care persoana adultă cu dizabilităţi nu deţine un spaţiu de locuit în proprietate personală, respectiv nu a înstrăinat un spaţiu de locuit în ultimii 5 ani.
(3) Pe parcursul găzduirii în locuinţa incluzivă, persoana cu dizabilităţi poate beneficia de măsurile, activităţile şi serviciile prevăzute în anexa nr. 2 - Ghid privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare la Strategia naţională privind prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, pentru perioada 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022, atât în locuinţă, cât şi în afara acesteia.
(4) Măsurile, activităţile şi serviciile prevăzute la alin. (3) pot fi acordate şi persoanelor cu dizabilităţi care deţin în mod direct, prin contracte încheiate în nume propriu, în folosinţă sau în proprietate o locuinţă care respectă setul de standarde prevăzute la art. 3-8.
ART. 14
(1) Finanţarea achiziţiei sau a construcţiei de locuinţe incluzive pentru persoane adulte cu dizabilităţi se poate realiza din următoarele surse:
a) fonduri externe nerambursabile;
b) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor, pentru locuinţele achiziţionate sau construite de către autorităţile administraţiei publice de la nivel de comună, oraş sau municipiu;
c) bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru locuinţele achiziţionate sau construite de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
d) bugetele proprii ale persoanelor fizice sau juridice pentru locuinţele achiziţionate sau construite de către acestea.
(2) Acordarea locuinţelor incluzive achiziţionate sau construite de către autorităţile administraţiei publice de la nivel de comună, oraş sau municipiu sau de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se poate efectua către persoanele adulte cu dizabilităţi cu titlu gratuit sau contra unei chirii, a cărei valoare este stabilită prin hotărâre a consiliului local/judeţean, după caz.
(3) Valoarea maximă a chiriei prevăzute la alin. (2) nu poate depăşi valoarea maximă prevăzută în metodologia de acordare şi de plată din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire şi a beneficiului de tranziţie pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.
(4) Acordarea locuinţelor incluzive achiziţionate sau construite de către persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 1 alin. (3) se poate efectua către persoanele adulte cu dizabilităţi cu titlu gratuit sau contra unei chirii, a cărei valoare nu poate depăşi suma de 1.000 de lei/lună pentru persoana adultă cu dizabilităţi.
(5) Valoarea maximă a chiriei prevăzute la alin. (4) în cazul persoanelor juridice este stabilită prin hotărâre a organelor statutare ale persoanei juridice.
(6) Sumele constituite din colectarea cheltuielilor determinate de plata chiriei, pentru locuinţele incluzive închiriate potrivit prevederilor alin. (2), aflate în proprietatea sau administrarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, nu pot fi utilizate de acestea în alte scopuri decât pentru modernizarea şi achiziţia de noi locuinţe incluzive destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi sau pot fi utilizate drept cofinanţare în proiecte cu fonduri europene nerambursabile destinate persoanelor cu dizabilităţi.
(7) Perioada minimă pentru care se poate încheia un contract de închiriere este de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă în comunitate ale persoanei adulte cu dizabilităţi, stabilite de serviciul de specialitate de la nivelul autorităţii publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi, aprobată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 7/2023.
ART. 15
(1) În situaţia în care acordarea locuinţei incluzive nu este posibilă prin construire sau achiziţionare de către autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 1 alin. (3), aceasta se poate contracta prin procedură de închiriere de pe piaţa liberă, în condiţiile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, cu respectarea prezentelor standarde.
(2) Procedura de închiriere a locuinţei incluzive prevăzută la alin. (1) se elaborează de către autorităţile şi instituţiile publice, cu respectarea prevederilor legale menţionate, şi se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului sau al municipiului, după caz.
(3) Perioada minimă pentru care se poate încheia un contract de închiriere este de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă în comunitate, stabilite de serviciul de specialitate de la nivelul autorităţii publice, potrivit metodologiei de evaluare periodică a nevoii de servicii la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi, aprobată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, prevăzută la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 7/2023.
(4) Valoarea maximă a sumei stabilite şi acordate lunar pentru plata chiriei în situaţiile de închiriere prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi valorile prevăzute în metodologia de acordare şi de plată din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire şi a beneficiului de tranziţie pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.
(5) Contractul de închiriere cuprinde clauze distincte care prevăd condiţii de siguranţă, garanţie contra evacuării intempestive, nejustificate, înainte de termen a persoanei adulte cu dizabilităţi şi neanunţate cu cel puţin 30 de zile înainte.
ART. 16
(1) Finanţarea chiriei pentru locuinţele incluzive se asigură, după caz, din următoarele surse:
a) beneficiul pentru locuire, acordat potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006, pentru locuinţele închiriate de către autorităţile şi instituţiile publice, alte persoane fizice sau juridice, după caz;
b) contribuţia lunară a persoanei adulte cu dizabilităţi care beneficiază de găzduire, a susţinătorilor acesteia, sau a reprezentantului legal al acesteia, după caz, pentru situaţia prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b);
c) bugetul autorităţilor administraţiei publice locale la nivel de comună, oraş sau municipiu;
d) bugetul propriu al celorlalte persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3).
(2) Cuantumul lunar alocat din beneficiul pentru locuire pentru plata chiriei, în situaţia locuinţelor închiriate din mediul privat, precum şi a celor închiriate din fondul locativ al statului se plăteşte pentru fiecare persoană adultă cu dizabilităţi, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, în limitele prevăzute în metodologia de acordare şi de plată a beneficiului pentru locuire şi a beneficiului de tranziţie pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.
(3) În cazul în care persoana adultă cu dizabilităţi care beneficiază de găzduire în locuinţa incluzivă, aflată în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii ori acestea sunt mai mici decât contribuţia lunară la plata chiriei, plata acesteia se datorează în totalitate sau parţial, după caz, de către: soţul sau soţia, rudele în linie dreaptă, fraţi şi surori, precum şi celelalte persoane anume prevăzute de lege, în ordinea stabilită la art. 519 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul în care persoana adultă cu dizabilităţi care beneficiază de găzduire în locuinţa incluzivă, aflată în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii şi nu are susţinători legali sau alte surse de venituri, plata chiriei se efectuează din beneficiul pentru locuire, prin bugetul autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, în limitele prevăzute la art. 15 alin. (4).
ART. 17
(1) Plata utilităţilor necesare administrării locuinţelor incluzive se asigură, după caz, din:
a) beneficiul pentru locuire, acordat potrivit prevederilor metodologiei de acordare şi de plată din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat a beneficiului pentru locuire şi a beneficiului de tranziţie pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006;
b) contribuţia lunară a persoanei adulte cu dizabilităţi care beneficiază de găzduire, a susţinătorilor acesteia sau a reprezentantului legal al acesteia, după caz, pentru situaţia prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b);
c) bugetul propriu al celorlalte persoane juridice prevăzute la art. 1 alin. (3).
(2) Cuantumul lunar alocat din beneficiul pentru locuire pentru plata utilităţilor se plăteşte pentru fiecare persoană adultă cu dizabilităţi, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, în limitele prevăzute în metodologia de acordare şi de plată a beneficiului pentru locuire şi a beneficiului de tranziţie pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, aprobată prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 20^2 din Legea nr. 448/2006.
(3) În cazul în care persoana adultă cu dizabilităţi care beneficiază de găzduire în locuinţa incluzivă, aflată în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii ori acestea sunt mai mici decât contribuţia lunară la plata chiriei, plata acesteia se datorează în totalitate sau parţial, după caz, de către: soţul sau soţia, rudele în linie dreaptă, fraţi şi surori, precum şi celelalte persoane anume prevăzute de lege, în ordinea stabilită la art. 519 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul în care persoana adultă cu dizabilităţi care beneficiază de găzduire în locuinţa incluzivă, aflată în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. b), nu are venituri proprii şi nu are susţinători legali sau alte surse de venituri, plata chiriei se efectuează din beneficiul pentru locuire, prin bugetul autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, în limitele prevăzute la art. 14 alin. (4).
ANEXA 1
la Setul de standarde de locuire incluzivă în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi metodologia de acordare, de organizare şi funcţionare, de finanţare şi monitorizare a locuinţelor din reţeaua de locuire incluzivă
Chestionar de opinie
- model -
1. Vă rugăm să evaluaţi nivelul de accesibilitate fizică al locuinţei într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de accesibilitate şi 5 reprezintă un nivel înalt de accesibilitate.
- Nivelul de accesibilitate fizică al clădirii şi al împrejurimilor
– Accesul la etaje superioare (dacă este cazul)
– Accesibilitatea băilor şi facilităţilor sanitare
2. Vă rugăm să evaluaţi nivelul de adaptare arhitecturală al locuinţei într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de adaptare şi 5 reprezintă un nivel înalt de adaptare.
- Accesibilitatea băilor, inclusiv a chiuvetelor şi prizelor de curent
– Utilizarea culorilor contrastante şi a semnalizării vizuale pentru a facilita orientarea
– Alte adaptări arhitecturale relevante (specificaţi)
3. Vă rugăm să evaluaţi nivelul de acces la informaţii al locuinţei într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de acces la informaţii şi 5 reprezintă un nivel înalt de acces la informaţii.
- Disponibilitatea materialelor informative în format accesibil (de exemplu: Braille)
– Accesibilitatea serviciilor de interpretare şi comunicare asistată
4. Vă rugăm să evaluaţi nivelul de disponibilitate al echipamentelor şi tehnologiilor asistive în locuinţă într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de disponibilitate şi 5 reprezintă un nivel înalt de disponibilitate.
- Existenţa lifturilor verticale sau al altor echipamente de accesibilizare
– Disponibilitatea sistemelor de semnalizare luminoasă sau sonoră
5. Vă rugăm să evaluaţi nivelul de flexibilitate al spaţiilor de locuit într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de flexibilitate şi 5 reprezintă un nivel înalt de flexibilitate.
- Posibilitatea de a face modificări structurale sau de amenajare interioară
– Spaţiile de locuit sunt adaptabile şi personalizabile în funcţie de nevoi.
6. Vă rugăm să evaluaţi nivelul de participare comunitară oferit de locuinţa inclusivă într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de participare comunitară şi 5 reprezintă un nivel înalt de participare comunitară.
- Accesibilitatea la servicii comunitare (şcoli, spitale, magazine, locuri de muncă)
– Disponibilitatea facilităţilor recreative şi culturale în apropiere
7. Vă rugăm să ne împărtăşiţi orice alte observaţii sau sugestii referitoare la locuinţa incluzivă în care locuiţi. (câmp deschis)
8. Cum aţi evalua în general nivelul de satisfacţie cu locuinţa inclusivă într-o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă un nivel scăzut de satisfacţie şi 5 reprezintă un nivel înalt de satisfacţie?
9. Vă rugăm să indicaţi dacă doriţi să fiţi contactat pentru a discuta în detaliu orice preocupări sau sugestii pe care le-aţi menţionat în acest chestionar.
- Da
– Nu
10. Vă rugăm să furnizaţi informaţiile dumneavoastră de contact (nume, număr de telefon, adresă de e-mail) pentru a fi contactat în cazul în care doriţi să fiţi contactat.
Vă mulţumim pentru timpul acordat şi pentru completarea acestui chestionar. Feedbackul dumneavoastră este valoros pentru a ne asigura că locuinţele incluzive satisfac nevoile persoanelor cu dizabilităţi într-un mod adecvat.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
