Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Vãzând Referatul de aprobare nr. Cs.A. 13.764/2010 al Serviciului pentru programe de sãnãtate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii şi nr. D.G. 3.939/2010 al Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, având în vedere <>art. 48 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sãnãtate pentru anii 2011 şi 2012, în temeiul <>art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, al <>art. 7 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ministrul sãnãtãţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate emit urmãtorul ordin: ART. 1 Se aprobã Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sãnãtate pentru anii 2011 şi 2012, prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.------- *) Anexa se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1. ART. 2 Prezentul ordin se aplicã începând cu luna ianuarie 2011. ART. 3 Direcţiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii, Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, direcţiile de sãnãtate publicã, casele de asigurãri de sãnãtate, furnizorii de servicii medicale, farmaciile cu circuit deschis care deruleazã programe de sãnãtate, precum şi instituţiile publice nominalizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 4 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sãnãtãţii, Cseke Attila Preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, Nicolae-Lucian Duţã ANEXÃ NORME TEHNICE DE REALIZARE A PROGFRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE PENTRU ANII 2011 ŞI 2012 SECŢIUNEA A PROGRAME NAŢIONALE DE SÃNÃTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV, FINANŢATE DIN BUGETUL MINISTERULUI SÃNÃTÃŢII CAP. I CADRUL GENERAL DE REALIZARE A PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE ART. 1 În anii 2011 şi 2012, potrivit <>Hotãrârii Guvernului nr. 1388/2010 pentru privind aprobarea programelor naţionale de sãnãtate pentru anii 2011 şi 2012, se deruleazã urmãtoarele programe de sãnãtate finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii: I. Programele naţionale privind bolile transmisibile: 1. Programul naţional de imunizare; 2. Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile (boli transmisibile prioritare, infecţie HIV, tuberculozã, infecţii cu transmitere sexualã); 2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare; 2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV; 2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei; 2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexualã; 3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizãrii antibioticelor şi a antibioticorezistenţei; II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã: 1. Subprogramul privind protejarea sãnãtãţii publice prin prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţã şi muncã; 2. Subprogramul privind protejarea sãnãtãţii publice prin prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie; III. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzionalã; IV. Programele naţionale privind bolile netransmisibile; 1. Programul naţional de boli cardiovasculare: 1.1. Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare; 1.2. Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut; 2. Programul naţional de oncologie: 2.1. Subprogramul de profilaxie a cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV (se deruleazã numai în anul 2011); 2.2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin; 2.3. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar; 2.4. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului colorectal; 2.5. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice; 2.6. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT; 3. Programul naţional de sãnãtate mintalã: 3.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatricã şi psihosocialã; 3.2. Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelor; 4. Programul naţional de diabet zaharat; 5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã: 5.1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã; 5.2. Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale; 5.3. Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer; 6. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã: 6.1. Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minimum invazivã asistatã robotic; 6.2. Subprogramul de radiologie intervenţionalã; 6.3. Subprogramul de utilizare a suturilor mecanice în chirurgia generalã; 6.4. Subprogram de utilizare a plaselor sintetice în chirurgia parietalã abdominalã deschisã şi laparoscopicã; 6.5. Subprogramul de tratament al surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive); 7. Programul naţional de boli endocrine; 8. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare; 9. Programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului sever (în anul 2011 se asigurã fonduri numai pentru stingerea obligaţiilor de platã neachitate pânã la data 31 decembrie 2010); 10. Programul naţional de urgenţã prespitaliceascã; 11. Program naţional de monitorizare activã a bolnavilor cu dizabilitãţi de ambulaţie (copii şi adulţi); V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sãnãtãţii şi educaţie pentru sãnãtate: 1. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţã sãnãtos; 2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun; 3. Subprogramul de supraveghere a stãrii de sãnãtate a populaţiei; VI. Programul naţional de sãnãtate a femeii şi copilului: 1. Subprogramul pentru ameliorarea stãrii de nutriţie a gravidei şi copilului; 2. Subprogramul de sãnãtate a copilului; 3. Subprogramul de sãnãtate a femeii; 4. Subprogramul de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului; VII. Programul naţional de tratament în strãinãtate; VIII. Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor. ART. 2 Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sãnãtate prevãzute la art. 1 provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii. ART. 3 Programele naţionale de sãnãtate prevãzute la art. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dupã caz. ART. 4 (1) Programele naţionale, respectiv subprogramele de sãnãtate care sunt derulate în comun de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi care sunt finanţate din fondurile transferate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate sunt urmãtoarele: a) Programul naţional de oncologie: a.1) Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin; a.2) Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar; a.3) Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului colorectal; a.4) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice; a.5) Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT; b) Programul naţional de diabet zaharat; c) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã: c.1) Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã; d) Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã - Subprogramul de tratament al surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive); e) Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare; f) Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor. (2) Pentru stingerea obligaţiilor de platã neachitate pânã la data 31 decembrie se alocã fonduri, prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, pentru urmãtoarele programe, respectiv subprograme naţionale de sãnãtate, prevãzute în secţiunea B la prezentele norme: a) Programe naţionale de sãnãtate cu scop curativ: a.1) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculozã; b) Programul naţional de boli cardiovasculare: b.1) Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare; b.2) Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut; c) Programul naţional de oncologie: c.1) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice; c.2) Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT; d) Programul naţional de diabet zaharat; e) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã: e.1) Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã; f) Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã: f.1) Subprogramul de tratament al surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive); g) Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare; h) Programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului sever. ART. 5 Programele naţionale de sãnãtate sunt coordonate la nivel naţional de cãtre structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii sau, dupã caz, de cãtre unitãţi din subordinea acestuia prevãzute în Capitolul III. ART. 6 Implementarea şi monitorizarea programelor naţionale de sãnãtate finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii se realizeazã dupã cum urmeazã: a) de cãtre coordonatorii naţionali sau regionali din cadrul unitãţilor din subordinea Ministerului Sãnãtãţii prevãzuţi în Capitolul III; b) de cãtre coordonatorii tehnici locali din cadrul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. ART. 7 (1) Programele naţionale de sãnãtate se deruleazã, dupã caz, prin urmãtoarele unitãţi de specialitate: a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; b) direcţii de sãnãtate publicã; c) unitãţi sanitare publice; d) unitãţi sanitare private; e) instituţii publice; f) furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate; g) farmacii cu circuit deschis; h) alte instituţii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, dupã caz. (2) Listele unitãţilor de specialitate prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii sunt prevãzute în Capitolul III. ART. 8 (1) Instituţiile şi unitãţile sanitare publice care deruleazã programe naţionale de sãnãtate au obligaţia gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti şi a organizãrii evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizãrii evidenţei nominale, pe bazã pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului. (2) Furnizorii privaţi de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale care deruleazã programe naţionale de sãnãtate au obligaţia gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti şi a organizãrii evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizãrii evidenţei nominale, pe bazã pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului. ART. 9 Programele naţionale de sãnãtate, respectiv subprogramele se finanţeazã de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice", prevãzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. ART. 10 (1) Pentru programele şi subprogramele de sãnãtate prevãzute la art. 4 alin. (1), Ministerul Sãnãtãţii transferã lunar cãtre bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate sumele necesare pentru derularea acestora în limita fondurilor aprobate prin <>Legea bugetului de stat nr. 286/2010, la solicitarea fundamentatã a Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, în condiţiile prezentelor norme. (2) Finanţarea programelor şi subprogramelor de sãnãtate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, în raport cu: a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior; b) disponibilul din cont rãmas neutilizat; c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioarã; d) bugetul aprobat cu aceastã destinaţie; e) raportarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta existã. (3) Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului pentru programe de sãnãtate, pe suport de hârtie şi, dupã caz, în format electronic, pânã cel târziu în data de 10 a lunii pentru care se face finanţarea, conform machetelor prevãzute în anexa nr. 1 la prezentele norme. (4) Cererile de finanţare transmise de cãtre ordonatorii de credite dupã termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate, iar sumele solicitate în cererea de finanţare se finanţeazã în luna urmãtoare celei pentru care a fost transmisã solicitarea. (5) În urma evaluãrilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activitãţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rãmase neutilizate. ART. 11 (1) Sumele alocate pentru programele naţionale de sãnãtate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale Institutului Naţional de Sãnãtate Publicã, direcţiilor de sãnãtate publicã, respectiv ale unitãţilor sanitare publice, se aprobã odatã cu acestea şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. (2) Sumele alocate pentru programele naţionale de sãnãtate sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale prin care acestea se deruleazã şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. ART. 12 (1) Pentru realizarea activitãţilor specifice programelor naţionale de sãnãtate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" unitãţile de specialitate pot finanţa, în principal, urmãtoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masã pentru donatorii de sânge, precum şi alte cheltuielile specifice prevãzute în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, de natura bunurilor şi serviciilor. (2) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" unitãţile de specialitate nu pot finanţa cheltuieli de natura utilitãţilor. (3) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" direcţiile de sãnãtate publicã încheie contracte pentru derularea programelor naţionale de sãnãtate, conform modelului prevãzut în anexa nr. 2, cu: a) unitãţi sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitarã proprie, definite conform prevederilor <>art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) unitãţi sanitare private; c) autoritãţile administraţiei publice locale pentru structurile al cãror management a fost preluat de cãtre acestea. (4) Contractele încheiate conform prevederilor alin. (3) reprezintã acţiuni multianuale, sunt de naturã civilã şi au valabilitate pânã la data de 31 decembrie 2012. (5) În baza contractelor încheiate conform prevederilor alin. (3) direcţiile de sãnãtate publicã deconteazã cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor contractate pentru desfãşurarea activitãţilor prevãzute în programele naţionale de sãnãtate, precum şi cheltuieli de natura cheltuielilor de personal pentru personalul care desfãşoarã activitãţi în cadrul acestora. (6) Direcţiile de sãnãtate publicã deconteazã contravaloarea bunurilor şi serviciilor acordate pentru desfãşurarea activitãţilor prevãzute în programele naţionale de sãnãtate în limita sumelor disponibile cu aceastã destinaţie, în ordine cronologicã, dupã cum urmeazã: a) în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile şi serviciile realizate conform contractelor încheiate; b) în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru sumele necesare efectuãrii plãţilor pentru drepturile salariale aferente personalului care desfãşoarã activitãţi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate. ART. 13 (1) Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice" unitãţile sanitare care deruleazã programe de sãnãtate pot finanţa urmãtoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal aferente personalului ce urmeazã a fi încadrat cu contract individual de muncã, încheiat în condiţiile legii; b) cheltuieli pentru bunurile şi serviciile aferente desfãşurãrii activitãţilor prevãzute în programele naţionale de sãnãtate; c) cheltuieli de deplasare pentru realizarea activitãţilor prevãzute în cadrul programelor naţionale de sãnãtate ART. 14 (1) Pentru realizarea atribuţiilor şi activitãţilor prevãzute în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, unitãţile de specialitate care deruleazã programe naţionale de sãnãtate în condiţiile legii pot încheia contracte/convenţii civile cu medici, asistenţi medicali şi alte categorii de personal, dupã caz, precum şi cu persoane juridice. (2) Contractele/convenţiile civile încheiate de cãtre unitãţile de specialitate reprezintã acţiuni multianuale, sunt de naturã civilã şi se încheie pentru toatã perioada de derulare a programelor naţionale de sãnãtate. (3) Sumele necesare pentru încheierea contracte/convenţii civile prevãzute la alin. (1) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naţionale de sãnãtate respective, la titlul 20 "Bunuri şi servicii" sau la titlul 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice", dupã caz. ART. 15 Activitãţile pentru care se utilizeazã personalul prevãzut la art. 12 - 14 sunt urmãtoarele: a) coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor; b) educaţia pentru sãnãtate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnãvire; c) servicii de consiliere acordate de consilierii HIV/SIDA; d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, dupã caz; e) instruirea şi formarea personalului; f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sãnãtos; g) realizarea lucrãrilor legate de sistemul informaţional utilizat în cadrul programelor naţionale de sãnãtate; h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; i) logistica aprovizionãrii şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţã medicalã spitaliceascã şi ambulatorie, primarã sau direct cãtre grupuri vulnerabile de populaţie; j) coordonarea activitãţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã; k) coordonarea activitãţii reţelei de TBC; l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici; m) alte activitãţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sãnãtate. ART. 16 Din sumele alocate instituţiilor şi unitãţilor sanitare care deruleazã programe naţionale de sãnãtate nu se pot efectua cheltuieli de capital. ART. 17 (1) Ministerul Sãnãtãţii organizeazã proceduri de achiziţie la nivel naţional pentru achiziţionarea de: a) vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele prevãzute în Programul naţional de imunizãri, pentru realizarea imunizãrilor conform Calendarului naţional de vaccinare; b) teste de diagnostic rapide şi ELISA necesare pentru depistarea persoanelor infectate HIV, din fondurile alocate Programului naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculozã, infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare), subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV; c) contraceptive acordate în cadrul Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului; d) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea din fondurile alocate unor programe naţionale de sãnãtate, altele decât cele prevãzute la lit. a) - c), dupã caz. (2) Urmare finalizãrii procedurilor de achiziţie organizate de Ministerul Sãnãtãţii, contractele de furnizare de produse se încheie dupã cum urmeazã: a) între Ministerul Sãnãtãţii şi furnizorii adjudecaţi - pentru achiziţiile de produse prevãzute la alin. (1) lit. a) - c); b) între direcţiile de sãnãtate publicã sau, dupã caz, unitãţile sanitare din subordinea Ministerului Sãnãtãţii nominalizate în documentaţia de atribuire a achiziţiei şi furnizorii adjudecaţi - pentru achiziţiile de produse prevãzute la alin. (1) lit. d). (3) Pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în programele naţionale de sãnãtate finanţate de la bugetul de stat şi /sau din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii pentru care se organizeazã achiziţii publice la nivel naţional, unitãţile sanitare din reţeua Ministerului Sãnãtãţii, unitãţile sanitare din reţeaua administraţiei publice locale precum şi unitãţile sanitare din subordinea ministerelor cu reţea sanitarã proprie pot beneficia de produsele achiziţionate la nivel naţional în baza contractelor încheiate cu direcţiile de sãnãtate publicã, transferate în condiţiile actelor normative în vigoare, pe baza de procese verbale de predare-primire. (4) Pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în cadrul Programului naţional de imunizare şi Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului finanţate de la bugetul de stat şi /sau din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii pentru care se organizeazã achiziţii publice la nivel naţional, direcţiile de sãnãtate publicã încheie contracte cu furnizorii de servicii din asistenţa medicalã primarã, aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate sau, dupã caz, cu autoritãţile administraţiei publice locale pentru medicii care deservesc unitãţile de învãţãmânt în baza cãrora pot primi produsele achiziţionate. (5) Modelul contractelor prevãzute la alin. (3) şi (4) se aprobã prin ordin al Ministrului Sãnãtãţii. ART. 18 Pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în programele naţionale de sãnãtate pentru care Ministerul Sãnãtãţii nu organizeazã licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor se realizeazã la nivel local, în condiţiile legii, de cãtre instituţiile şi unitãţile sanitare prin care acestea se deruleazã. ART. 19 (1) Ministerul Sãnãtãţii poate încheia contracte cu unitãţile din coordonarea sau aflate sub autoritatea sa, în condiţiile prevãzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. (2) Contractele prevãzute la alin. (1), încheiate între Ministerul Sãnãtãţii şi unitãţile din coordonarea sau aflate sub autoritatea sa, precum şi contractele încheiate pentru produsele şi serviciile necesare realizãrii obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în unele programe naţionale de sãnãtate pentru care Ministerul Sãnãtãţii organizeazã licitaţii la nivel naţional sunt atribuite de compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice. Monitorizarea şi derularea contractelor se realizeazã de cãtre structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii. (3) Pentru realizarea unor obiective şi activitãţi cuprinse în programele naţionale de sãnãtate, Ministerul Sãnãtãţii încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate la nivel naţional, a produselor primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţionalã "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevãzut în statutul aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM" - S.A. ART. 20 În vederea realizãrii programelor naţionale de sãnãtate, structurile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii au urmãtoarele atribuţii: (1) Serviciul pentru programe de sãnãtate: a) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sãnãtate pentru anul 2013; b) evalueazã şi fundamenteazã anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activitãţile propuse pentru programele de sãnãtate, pe baza indicatorilor realizaţi în anul precedent, precum şi a propunerilor formulate de cãtre direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, direcţiile de sãnãtate publicã, coordonatorii tehnici naţionali sau comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii, dupã caz; c) elaboreazã structura programelor şi subprogramelor de sãnãtate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, pe baza propunerilor coordonatorilor tehnici naţionali şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii; d) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi unitãţi sanitare, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, coordonatorilor tehnici naţionali sau a comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii, dupã caz; e) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii alocarea pe programe, subprograme naţionale de sãnãtate, în completarea fondurilor alocate inţial, a cotei de rezervã de 5% din totalul fondurilor reţinute în condiţiile prevãzute la <>art. 3 alin. (4) din HG nr. 1388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sãnãtate, pentru anii 2011 şi 2012, pe baza propunerilor fundamentate ale direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii sau, dupã caz, ale coordonatorilor naţionali, avizate de cãtre direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii; f) evalueazã trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sãnãtate şi face propuneri pentru îmbunãtãţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate; g) comunicã direcţiilor de sãnãtate publicã şi unitãţilor sanitare care deruleazã programe naţionale de sãnãtate sumele repartizate, precum şi activitãţile pentru care se utilizeazã; h) avizeazã solicitãrile de finanţare lunarã ale direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care deruleazã programele naţionale de sãnãtate, relizeazã centralizarea acestora şi o înainteazã cãtre Direcţia generalã economicã pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite; i) primeşte de la Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate solicitarea lunarã de finanţare şi o înainteazã cãtre Direcţia generalã economicã pentru întocmirea cererii de deschidere de credite; j) transmite cãtre Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã - Centrul Naţional de Statisticã şi Informaticã în Sãnãtate Publicã, în vederea centralizãrii, indicatorii specifici programelor naţionale de sãnãtate raportaţi în condiţiile prezentelor norme; k) monitorizeazã şi analizeazã trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar, realizarea indicatorilor specifici fiecãrui program şi subprogram de sãnãtate, evalueazã gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune mãsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalitãţi în utilizarea fondurilor aferente, dupã caz; l) comunicã Serviciului de achiziţii publice necesitãţile şi prioritãţile în domeniul programelor naţionale de sãnãtate în vederea întocmirii de cãtre acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în condiţiile legii; m) analizeazã modul de derulare a programelor naţionale de sãnãtate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, pe baza indicatorilor specifici, datelor şi analizelor trimestriale transmise de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, în termen de maximum 30 de zile de la data încheierii trimestrului. (2) Direcţia generalã economicã din Ministerul Sãnãtãţii: a) elaboreazã proiectul bugetului Ministerului Sãnãtãţii pentru anul 2012 şi 2013 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sãnãtate, pe baza propunerilor şi fundamentãrilor prezentate de structurile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sãnãtate; b) comunicã Serviciului pentru programe de sãnãtate, în termen de maxim 3 zile lucrãtoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizãrii acestora pe programe, pe judeţe şi pe instituţii/unitãţi sanitare; c) elaboreazã şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sãnãtate şi le comunicã direcţiilor de sãnãtate publicã teritoriale, instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unitãţilor sanitare subordonate Ministerului Sãnãtãţii; d) primeşte lunar solicitãrile de finanţare ale instituţiilor şi unitãţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de Serviciul pentru programe de sãnãtate şi efectueazã deschiderile de credite necesare pentru finanţarea programelor naţionale de sãnãtate, pe judeţe, instituţii şi unitãţi sanitare; e) comunicã lunar Serviciului pentru programe de sãnãtate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe fiecare program/subprogram de sãnãtate, pe surse de finanţare, pe judeţe, pe instituţii publice şi unitãţi sanitare; f) analizeazã trimestrial modul de execuţie al bugetului aprobat pentru programele naţionale de sãnãtate; g) finanţeazã acţiunile cuprinse în programele naţionale de sãnãtate derulate în comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate, pe baza solicitãrii lunare transmisã de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, Serviciului pentru programe de sãnãtate; h) solicitã trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate; i) efectueazã repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unitãţi subordonate, precum şi modificarea acestora pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sãnãtate prin virãri de credite, potrivit legii; j) centralizeazã şi analizeazã lunar necesarul de credite pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sãnãtate pentru întocmirea cererii de deschideri de credite. (3) Serviciul achiziţii publice: a) elaboreazã programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesitãţilor şi prioritãţilor comunicate de cãtre Serviciul pentru programe de sãnãtate; b) elaboreazã sau, dupã caz, coordoneazã activitãţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizãrii unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs; c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevãzute de legislaţia în vigoare; d) aplicã şi finalizeazã procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publicã sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sãnãtãţii necesare realizãrii programelor naţionale de sãnãtate; e) asigurã constituirea şi pãstrarea dosarului achiziţiei publice. ART. 21 Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã, prin Centrul Naţional de Statisticã şi Informaticã în Sãnãtate Publicã, are urmãtoarele atribuţii principale în domeniul programelor naţionale de sãnãtate: a) transmite Serviciului pentru programe de sãnãtate, pânã la data de 15 iulie 2012, rezultatele analizelor, studiilor, anchetelor şi prognozelor efectuate necesare în vederea fundamentãrii domeniilor prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sãnãtate pentru anul 2013; b) centralizeazã trimestrial şi anual indicatorii specifici programelor naţionale de sãnãtate raportaţi în condiţiile prezentelor norme; c) calculeazã indicatorii de evaluare specifici programelor naţionale de sãnãtate, în condiţiile prezentelor norme; d) transmite Serviciului pentru programe de sãnãtate, trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie, indicatorii prevãzuţi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, centralizaţi la nivel naţional; e) transmite coordonatorilor tehnici naţionali ai programelor naţionale de sãnãtate, trimestrial şi anual, indicatorii prevãzuţi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, centralizaţi la nivel naţional; f) transmite Serviciului pentru programe de sãnãtate pânã la data de 1 februarie anul curent, indicatorii prevãzuţi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate derulate în anul precedent, centralizaţi la nivel naţional; g) organizeazã şi administreazã baza naţionalã de date privind statisticile în domeniul programelor naţionale de sãnãtate; h) elaboreazã şi transmite Ministerului Sãnãtãţii rapoarte periodice cu privire la indicatorii realizaţi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate. ART. 22 Coordonatorii tehnici naţionali ai programelor naţionale de sãnãtate au urmãtoarele obligaţii în vederea implementãrii şi monitorizãrii programelor naţionale de sãnãtate: a) formuleazã propuneri cu privire la strategia programelor naţionale de sãnãtate, de organizare şi desfãşurare a acestora pentru anul 2013, pe care le înaintezã Serviciului pentru programe de sãnãtate pânã cel tîrziu la data de 15 iulie 2012; b) formuleazã propuneri cu privire la structura programelor şi subprogramelor de sãnãtate, pentru anul 2013, pe care le înaintezã Serviciului pentru programe de sãnãtate pânã cel tîrziu la data de 15 iulie 2012; c) fundamenteazã necesarul de resurse pentru programele naţionale de sãnãtate propuse şi îl înainteazã Serviciului pentru programe de sãnãtate pânã la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul urmãtor; d) formuleazã propuneri cu privire la repartiţia fondurilor pe judeţe şi unitãţi sanitare, la solicitarea Serviciului pentru programe de sãnãtate, dupã caz. e) realizeazã analiza trimestrialã şi anualã a indicatorilor prevãzuţi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, centralizaţi la nivel naţional şi o transmite Serviciului pentru programe de sãnãtate; f) informeazã Serviciul pentru programe de sãnãtate asupra problemelor şi disfuncţionalitãţilor întâmpinate în derularea programelor naţionale de sãnãtate şi formuleazã propuneri de îmbunãtãţire a modului de derulare a acestora; g) formuleazã propuneri cu privire la suplimentarea fondurilor alocate programelor sau subprogramelor naţionale de sãnãtate din cota de rezervã de 5% din totalul fondurilor reţinute în condiţiile prevãzute la <>art. 3 alin. (4) din HG nr. 1388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sãnãtate, pentru anii 2011 şi 2012, pe care le înainteazã Serviciului pentru programe de sãnãtate. ART. 23 Direcţiile de sãnãtate publicã, în calitate de coordonatori tehnici locali, au urmãtoarele obligaţii în vederea implementãrii şi monitorizãrii programelor naţionale de sãnãtate: a) centralizeazã trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici programelor naţionale de sãnãtate raportaţi de unitãţile sanitare/instituţiile publice în condiţiile prezentului ordin; b) transmit Serviciului pentru programe de sãnãtate, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile dupã încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevãzuţi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a); c) monitorizeazã modul de derulare al programelor naţionale de sãnãtate; d) verificã organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor programelor naţionale de sãnãtate derulate, pe bazã de cod numeric personal de cãtre unitãţile de specialitate care deruleazã programe naţionale de sãnãtate, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii din unitãţile sanitare/instituţiile care deruleazã programele naţionale de sãnãtate; f) transmit Serviciului pentru programe de sãnãtate, pânã la sfârşitul lunii urmãtoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevãzut la lit. d); g) raportul de activitate centralizat prevãzut la lit. d) cuprinde: stadiul realizãrii activitãţilor prevãzute în cadrul programului, analiza comparativã a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevãzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalitãţi întâmpinate în realizarea activitãţilor, propuneri de îmbunãtãţire a modului de derulare a programelor naţionale de sãnãtate; h) transmit Serviciului pentru programe de sãnãtate, pânã la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul urmãtor; ART. 24 Unitãţile de specialitate care deruleazã programe naţionale de sãnãtate au urmãtoarele obligaţii în vederea derulãrii programelor naţionale de sãnãtate: a) organizeazã evidenţa nominalã a beneficiarilor programelor naţionale de sãnãtate derulate, pe bazã de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b) realizeazã raportarea datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta existã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) raporteazã direcţiilor de sãnãtate publicã sau, dupã caz, Ministerului Sãnãtãţii - Serviciul pentru programe de sãnãtate, în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 5 zile lucrãtoare dupã încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sãnãtate, în condiţiile prezentului ordin; d) monitorizeazã modul de derulare al programelor naţionale de sãnãtate derulate; e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii fiecãrui program naţional de sãnãtate derulat; f) transmit coordonatorilor tehnici naţionali ai programelor naţionale de sãnãtate derulate, precum şi direcţiei de sãnãtate publicã sau, dupã caz, Serviciului pentru programe de sãnãtate, în funcţie de subordonare, raportul de activitate prevãzut la lit. d), pânã la data de 15 a lunii urmãtoare celei pentru care se face raportarea; g) raportul de activitate centralizat prevãzut la lit. d) cuprinde: stadiul realizãrii activitãţilor prevãzute în cadrul programului, analiza comparativã a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevãzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalitãţi întâmpinate în realizarea activitãţilor, propuneri de îmbunãtãţire a modului de derulare a programelor naţionale de sãnãtate. ART. 25 Coordonatorii programelor naţionale de sãnãtate, desemnaţi în condiţiile prevãzute la art. 26, au urmãtoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activitãţilor cuprinse în cadrul acestora: a) organizeazã evidenţa nominalã a beneficiarilor programelor naţionale de sãnãtate derulate, pe bazã de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b) raporteazã conducerii instituţiei, trimestrial şi anual, în primele 5 zile dupã încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sãnãtate, în condiţiile prezentului ordin; a) monitorizeazã modul de derulare al programelor naţionale de sãnãtate pe care le coordoneazã; b) monitorizeazã permanent consumul de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, care se acordã în cadrul programelor naţionale de sãnãtate pe care le coordoneazã; c) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei pânã la data de 10 a lunii urmãtoare celei pentru care raportarea; d) raportul de activitate prevãzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizãrii activitãţilor prevãzute în cadrul programului, analiza comparativã a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevãzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalitãţi întâmpinate în realizarea activitãţilor, propuneri de îmbunãtãţire a modului de derulare a programelor naţionale de sãnãtate; e) informeazã permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalitãţile identificate în derularea programelor naţionale de sãnãtate şi propune mãsuri de soluţionare a acestora. ART. 26 Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au urmãtoarele obligaţii în realizarea programelor naţionale de sãnãtate: a) utilizeazã fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale; b) gestioneazã eficient mijloacele materiale şi bãneşti; c) organizeazã evidenţa contabilã a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cât şi în execuţie; d) raporteazã indicatorii specifici prevãzuţi în programele naţionale de sãnãtate, în condiţiile prezentului ordin; e) transmit Serviciului pentru programe de sãnãtate sau direcţiilor de sãnãtate publicã, dupã caz, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentului ordin; f) desemneazã prin act administrativ al conducãtorului instituţiei publice câte un coordonator pentru fiecare program naţional de sãnãtate pe care îl deruleazã; pentru Programul naţional de diabet zaharat conducãtorul instituţiei va desemna drept coordonator medicul de specialitate care deţine funcţia de şef al secţiei de specialitate sau al secţiei care include în structura sa paturile de specialitate. Acest coordonator are obligaţiile prevãzute la art. 25, precum şi responsabilitatea de a asigura coordonarea activitãţilor din cadrul Programului naţional de diabet zaharat la nivelul judeţului. În cazul muncipiului Bucureşti, coordonatorul Programului naţional de diabet va fi desemnat de cãtre comisia de specialitate Ministerului Sãnãtãţii; g) completeazã fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzãtoare activitãţilor prevãzute în cadrul programelor naţionale de sãnãtate; h) organizeazã, prin directorul financiar contabil al unitãţii sanitare şi instituţiei publice prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate, evidenţele contabile, evidenţele tehnicooperative ale unitãţii sanitare/instituţiei publice respective, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii orice alte date referitoare la programele naţionale de sãnãtate pe care le deruleazã şi sã rãspundã de exactitatea şi realitatea datelor raportate; j) transmit lunar Direcţiei generale economicã din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentã, execuţia bugetarã a bugetului aprobat pentru programele naţionale de sãnãtate derulate; k) achiziţioneazã medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice; ART. 27 Raportarea indicatorilor specifici prevãzuţi în programe şi subprograme se realizeazã trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic cât şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii sau ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, dupã caz. ART. 28 Costul mediu/indicator fizic se calculeazã ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune. ART. 29 Monitorizarea activitãţilor cuprinse în programele naţionale de sãnãtate se referã la: a) modul de realizare şi de raportare al indicatorilor prevãzuţi în prezentul ordin; b) încadrarea în bugetul aprobat; c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate unitãţilor sanitare/instituţiilor care deruleazã programe naţionale de sãnãtate; d) urmãrirea respectãrii de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea programelor naţionale de sãnãtate; e) identificarea unor posibile disfuncţionalitãţi în derularea programelor naţionale de sãnãtate. ART. 30 Pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sãnãtate se elaboreazã norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii sau ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, dupã caz. CAP. II BUGETUL ALOCAT PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE APROBATE PENTRU ANUL 2011
MII LEI
┌─────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬──────────┬─────────┐
│ Denumire program │Buget de │Venituri │ Buget │Din care │
│ │ stat │proprii │ total │transfer │
│ │ │ │ │FNUASS │
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND │ │ │ │ │
│BOLILE TRANSMISIBILE │ 56.550│ 47.509│ 104.059│ 97│
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│II. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORI- │ │ │ │ │
│ZARE A FACTORILOR DETERMINANŢI DIN │ │ │ │ │
│MEDIUL DE VIAŢÃ ŞI MUNCÃ │ │ 5.000│ 5.000│ │
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│III. PROGRAMUL NAŢIONAL DE HEMATO- │ │ │ │ │
│LOGIE ŞI SECURITATE TRANSFUZIONALÃ │ 22.000│ 52.000│ 74.000│ │
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│IV. PROGRAMLE NAŢIONALE PRIVIND │ │ │ │ │
│BOLILE NETRANSMISIBILE │ 313.319│ 853.822│ 1.167.141│1.000.508│
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│V. PROGRAMUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI │ │ │ │ │
│PROMOVARE A SÃNÃTÃŢII ŞI EDUCAŢIE │ │ │ │ │
│PENTRU SÃNÃTATE │ │ 7.700│ 7.700│ │
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│VI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SÃNÃTATE A │ │ │ │ │
│FEMEII ŞI COPILULUI │ 31.600│ 8.400│ 40.000│ │
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│VII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT │ │ │ │ │
│ÎN STRÃINÃTATE │ 29.000│ │ 29.000│ │
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│VIII PROGRAMUL PENTRU COMPENSAREA CU │ │ │ │ │
│90% A PREŢULUI DE REFERINŢÃ AL │ │ │ │ │
│MEDICAMENTELOR │ │ 120.000│ 120.000│ 120.000│
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│Reţinere 5% conf. art. 3 alin (4) din│ │ │ │ │
│<>HG nr. 1388/2010 │ │ 88.444│ 88.444│ 63.368│
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│Reţinere 10% conf. <>Legii nr. 500/2002#9474; 18.891│ 31.262│ 50.153│ │
├─────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│TOTAL PROGRAME NAŢIONALE DE SÃNÃTATE │ 471.360│1.214.137│ 1.685.497│1.183.973│
└─────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴──────────┴─────────┘
CAP. III STRUCTURA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE APROBATE PENTRU ANII 2011 ŞI 2012 I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE 1. Programul naţional de imunizare Obiectiv: Protejarea sãnãtãţii populaţiei împotriva principalelor boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã (INSP), prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Obiectiv: Realizarea imunizãrilor conform calendarului naţional de vaccinare. Activitãţi: a) Activitãţi derulate la nivelul Ministerului Sãnãtãţii: Direcţia de sãnãtate publicã şi control în sãnãtate publicã (DSPCSP) coordoneazã activitãţile de achiziţionare, depozitare şi distribuire a vaccinurilor prevãzute în calendarul de vaccinare aprobat. b) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sãnãtate Publicã, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT): 1. asigurã managementul operaţional al programului de imunizare; 2. acordã asistenţã tehnicã în vederea bunei desfãşurãri a programului; 3. centralizeazã indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultat la nivel naţional; 4. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programului. c) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sãnãtate Publicã, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate de la nivel regional: 1. coordoneazã şi monitorizeazã la nivel naţional şi regional derularea activitãţilor desfãşurate de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; 2. realizeazã repartiţiile pe tipuri de vaccinuri, în funcţie de necesarul solicitat de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi le transmite DSPCSP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii în vederea aprobãrii şi elaborãrii ordinului de distribuire; 3. analizeazã realizãrile la acoperirea vaccinalã pentru toate vaccinurile şi grupele de vârstã prevãzute în calendarul naţional de vaccinare şi transmite rapoarte trimestriale şi anuale pe aceastã temã cãtre DSPCSP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii; 4. monitorizeazã acoperirea vaccinalã conform metodologiei unice; 5. realizeazã evaluarea/validarea periodicã (5 ani) a acoperirii vaccinale printr-o metodologie alternativã (care sã aiba în vedere şi copiii neînscrişi la medicul de familie); 6. realizeazã studii de seroprevalenţã, în colaborare cu structurile de specialitate din Centrele Regionale de Sãnãtate Publicã (CRSP) şi, dupã caz, cu INCDMI "Cantacuzino"; 7. coordoneazã supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informeazã DSPCSP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cãrora s-au înregistrat RAPI); 8. organizeazã instruiri metodologice pentru personalul de specialitate din direcţiile de sãnãtate publicã judeţene; 9. întocmeşte, supune avizãrii DSPCSP din Ministerul Sãnãtãţii şi transmite raportul anual solicitat de OMS pe problema vaccinãrilor. 10. asigurã funcţia de secretariat pentru Comitetul Naţional de Vaccinologie. d) Activitãţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP): 1. asigurã preluarea şi, dupã caz, transportul vaccinurilor de la nivelul depozitului central, depozitarea şi distribuţia vaccinurilor cãtre furnizorii de servicii medicale; 2. supervizeazã realizarea catagrafiilor, estimarea cantitãţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu eficienţã a vaccinurilor solicitate şi repartizate; 3. asigurã instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinãrilor; 4. verificã condiţiile de pãstrare a vaccinurilor, modul de administrare a acestora în condiţii de siguranţã maximã la nivelul furnizorilor de servicii medicale, înregistrarea şi raportarea vaccinãrilor; 5. identificã comunitãţile cu acoperire vaccinalã suboptimalã, dispune şi organizeazã campanii suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanţierilor, atât prin intermediul medicilor de familie şi de medicinã şcolarã, cât şi cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari; 6. asigurã funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate; 7. realizeazã anchetele de estimare a acoperirii vaccinale, conform metodologiei unice; 8. participã la realizarea de studii de seroprevalenţã organizate de INSP; 9. raporteazã datele privind acoperirile vaccinale conform metodologiei unice; 10. participã la sesiuni de instruire organizate de CNSCBT şi/sau CRSP; e) Activitãţi desfãşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare şi maternitãţi, din sistemul public şi privat: 1. asigurã efectuarea imunizãrilor gratuite, conform calendarului de vaccinãri aprobat prin prezentul ordin, a tuturor copiilor înscrişi pe listele proprii, a tuturor copiilor neasiguraţi care se prezintã la consultaţii, precum şi a copiilor de vârstã şcolarã în unitãţile de învãţãmânt fãrã asistenţã de medicinã şcolarã asiguratã, în conformitate cu <>Legea nr. 649/2001 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor şi a efectuãrii vaccinãrilor. 2. asigurã realizarea catagrafiilor, estimarea cantitãţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu eficienţã a vaccinurilor solicitate şi repartizate; 3. asigurã acoperirea vaccinalã optimã pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstã, în teritoriul în care îşi exercitã activitatea, cu accent pe comunitãţile cu acoperire vaccinalã deficitarã; 4. asigurã respectarea lanţului de frig, preluarea şi transportul vaccinurilor, precum şi pãstrarea şi administrarea acestora în condiţii de maximã siguranţã; 5. asigurã înregistrarea şi raportarea corectã a vaccinãrilor efectuate şi rãspund de utilizarea cu eficienţã a cantitãţilor de vaccinuri primite de la direcţiile de sãnãtate publicã judeţene; 6. serviciile medicale privind vaccinãrile vor fi raportate cãtre Casa Judeţeanã de Asigurãri de Sãnãtate numai dupã validarea acestora de cãtre serviciile abilitate din DSP judeţean; 7. depisteazã, înregistreazã şi notificã direcţiei de sãnãtate publicã judeţene reacţiile adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) conform metodologiei; 8. participã la sesiunile de instruire organizate de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; 9. asigurã informarea pãrinţilor cu privire la vaccinurile utilizate în Programul Naţional de Imunizãri şi cu privire la calendarul naţional de vaccinare. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: raportare trimestrialã şi anualã a) numãr doze de vaccin achiziţionate*): 3.904.500 doze 2) Indicatori de eficienţã: raportare anualã a) a) cost mediu/dozã vaccin achiziţionat centralizat*): 21,5 lei--------- Notã: *) Se raporteazã de MS/DSPJ dacã din motive obiective, la dispoziţia MS, parte din vaccinurile aferente Calendarului Naţional de Vaccinare sunt achiziţionate la nivel local. 3) Indicatori de rezultate - anual: a) acoperirea vaccinalã cu DTP3 = nr. copii care au primit DTP3 (în diferite combinaţii de vaccinuri) în cursul anului 2011 x 100/nr. nãscuţi vii*) în perioada 1 iulie 2010 - 30 iunie 2011 - nr. decedaţi sub 1 an în perioada 1 iulie 2010 - 30 iunie 2011.------- Notã: *) La nr. nãscuţi vii în maternitãţile din judeţ se va adãuga nr. copiilor având domiciliul în judeţul respectiv, dar nãscuţi în maternitãţi din alte judeţe. Ţinta: 95% b) acoperirea vaccinalã cu ROR1 = nr. copii care au primit ROR1 în cursul anului 2011 x 100 / nr. nãscuţi vii în anul 2010 - nr. decedaţi sub 1 an în anul 2010. Ţinta: 95% În acest sens, maternitãţile din fiecare judeţ au obligaţia de a trimite la DSPJ - Serviciul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile lunar, pânã la data de 4 ale lunii, pentru luna precedentã, pe format de hârtie şi electronic, lista cu nou-nãscuţii având domiciliul în alte judeţe. Serviciul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din cadrul DSPJ va trimite lunar, pânã la data de 5 pentru luna precedentã, cãtre alte DSPJ, dupã caz, lista copiilor având domiciliul în judeţul în care acestea funcţioneazã. Listele vor fi nominale, incluzând numele şi prenumele copilului, CNP/data naşterii copilului, numele şi prenumele pãrinţilor, domiciliul şi data vaccinãrii BCG şi AHB în maternitate. Unitãţi care deruleazã programul: a) Ministerul Sãnãtãţii - DSPCSP; b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; c) Direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) Cabinete de medicinã de familie, cabinetele medicale din unitãţile de învãţãmânt, maternitãţi. Natura cheltuielilor: capitolul "bunuri şi servicii": a) vaccinuri, seringi de unica folosinta, reactivi, eprubete, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, mãşti, recipienţi pentru colectare seringi, recipienţi pentru colectare de ace folosite, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, materiale de biroticã, substanţe dezinfectante; cheltuieli de transport vaccinuri si deplasare. b) servicii: plata serviciilor pentru examenele de serologie cu laboratoarele din alte unitãţi desemnate (în cazul studiilor de seroprevalenţã). Calendarul de vaccinare 2011
┌─────────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Vârsta recomandatã │ Vaccin │ Comentarii │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Primele 24 de ore │Hep B │În maternitate │
│2-7 zile │BCG │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│2 luni │DTPa-VPI-Hib, Hep B, │Simultan, │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│4 luni │DTPa-VPI-Hib │Simultan │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│6 luni │DTPa-VPI-Hib, Hep B, │Simultan │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│12 luni │DTPa-VPI-Hib, RRO │Simultan │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│4 ani │DTPa │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│7 ani (în cls I-a) │RRO │Campanii şcolare │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│9 ani (în cls III-a) │VPI, │Campanii şcolare │
├─────────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────┤
│14 ani (în cls VIII-a) │dT │Campanii şcolare │
└─────────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────┘
Abrevieri: DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular VPI = vaccin polio inactivat Hep B = vaccin hepatitic B DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi NOTÃ: Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unicã folosinţã. 2. Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile Obiectiv: depistarea precoce şi asigurarea diagnosticului etiologic al bolilor transmisibile în vederea implementãrii mãsurilor de limitarea a rãspândirii acestora la nivel naţional şi internaţional Structurã: 2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare; 2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV; 2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei; 2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexualã. 2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare Scopul programului: Protejarea sãnãtãţii populaţiei împotriva principalelor boli transmisibile Obiectiv: Menţinerea sub control a incidenţei bolilor transmisibile prioritare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu ţintele europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã (INSP) prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a) Activitãţi desfãşurate de DSPCSP din cadrul Ministerul Sãnãtãţii: 1. achiziţionarea vaccinului gripal sezonier, în scopul realizãrii vaccinãrii antigripale a populaţiei din grupele cu risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei naţionale, în conformitate cu recomandãrile OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologicã. b) Activitãţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT): 1. asigurã managementul operaţional al subprogramului de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare; 2. acordã asistenţã tehnicã în vederea bunei desfãşurãri a subprogramului; 3. centralizeazã indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultat la nivel naţional; 4. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a acestuia. c) Activitãţi derulate la nivelul INSP prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara 1. coordoneazã supravegherea bolilor transmisibile prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice cãtre forurile naţionale şi europene); 2. asigurã coordonarea metodologicã a reţelei de boli transmisibile la nivel naţional şi regional; 3. asigurã coordonarea metodologicã a sistemului de alertã precoce şi rãspuns rapid în colaborare cu Biroul RSI şi informare toxicologicã din structura INSP; 4. elaboreazã şi implementeazã strategii adecvate pentru supravegherea şi controlul unor boli transmisibile sau situaţii de risc epidemiologic; 5. iniţiazã şi coordoneazã studii epidemiologice necesare elucidãrii izbucnirilor epidemice, implementãrii de noi metodologii de supraveghere specificã, cât şi evaluãrii situaţiei epidemiologice la nivel naţional şi regional, colaborând pentru realizarea lor cu INCDMI "Cantacuzino"; 6. organizeazã instruiri pentru personalul din cadrul direcţiilor de sãnãtate publicã în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce; 7. raporteazã DSPCSP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii cazurile de boli infecţioase de interes naţional şi internaţional, mãsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacã situaţia o impune, participând la realizarea acestora; 8. raporteazã la DSPCSP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, în conformitate cu sistemul informaţional, lunar, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia epidemiologicã a bolilor transmisibile şi situaţiile de risc epidemiologic constituit sau prognozat; 9. notificã şi verificã alertele naţionale şi internaţionale în conformitate cu RSI 2005 în colaborare cu Biroul RSI şi informare toxicologicã din structura INSP; 10. propune DSPCSP din Ministerul Sãnãtãţii mãsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertã naţionalã/internaţionalã; 11. asigurã identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sãnãtate publicã naţionalã, regionalã sau localã; 12. acordã asistenţã tehnicã direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene în instituirea şi aplicarea mãsurilor de prevenire şi control al focarului de boalã transmisibilã; 13. asigurã sprijin tehnic si metodologic în situaţii de urgenţã (inundaţii, cutremure, bioterorism, etc.); 14. continuã activitãţile în vederea acreditãrii/menţinerii acreditãrii laboratoarelor de microbiologie şi participã la realizarea indicatorilor de evaluare a performanţelor de laborator în materie de supraveghere a bolilor transmisibile (conform exigenţelor RSI); 15. asigurã diagnosticul etiologic/ confirmarea bolilor transmisibile cuprinse în <>Hotãrârea de Guvern nr. 589/2007, din fondurile alocate programului la capitolul "bunuri si servicii", prin laboratoarele regionale proprii şi prin Centrele de referinţã din cadrul INCDMI Cantacuzino, pentru bolile transmisibile pentru care nu existã posibilitãţi tehnice de diagnostic la nivel local şi regional, în baza metodologiilor şi altor protocoale de supraveghere stabilite de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT); 16. realizeazã organizarea şi ierarhizarea diagnosticului etiologic pentru bolile infecţioase cuprinse în supraveghere epidemiologicã, supravegherea circulaţiei unor agenţi microbieni şi monitorizarea chimiorezistenţei bacteriene pentru germeni cu risc de raspândire; 17. asigurã culegerea, evaluarea şi comunicarea informaţiilor privind asigurarea asistenţei medicale specifice pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile, respectarea protocoalelor de diagnostic şi definiţiile de caz pentru boli infecţioase, respectarea prevederilor legale privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specificã. d) Activitãţi derulate la nivelul Centrelor Naţionale de Referinţã din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino": 1. asigurã diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru bolile transmisibile pentru care nu existã posibilitãţi tehnice de diagnostic la nivel local şi regional sau la solicitarea direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene, CNSCBT, CRSP şi MSP şi transmite rezultatele în timp util solicitanţilor; 2. asigurã diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile prevãzute la art.6 alin (1) din <>Ordinul MS nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibile; 3. asigurã diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile cu metodologii de supraveghere elaborate de CNSCBT, pentru judeţele arondate Centrului regional de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; 4. asigurã diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru alte boli transmisibile, la solicitarea INSP-CNSCBT; 5. elaboreazã protocoalele de laborator pentru derularea metodologiilor de supraveghere elaborate de CNSCBT; 6. participã, la solicitarea CNSCBT şi/sau DSPCSP din MS, la investigarea focarelor/epidemiilor; 7. asigurã implementarea prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii; 8. organizeazã instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sãnãtate publicã. e) Activitãţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din Direcţiile de Sãnãtate Publicã Judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. supravegheazã bolile transmisibile prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 589/2007, <>OMS nr. 1466/2008) şi metodologiile specifice de supraveghere avizate de DSPCSP din MS; 2. realizeazã vaccinarea grupelor la risc de îmbolnãvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antirubeolicã în vederea prevenirii transmiterii nosocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-nãscutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidicã, antidizentericã, antihepatiticã A/B, antirujeolicã etc.); 3. realizeazã vaccinarea antigripalã a populaţiei din grupele la risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei elaborate de Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã prin Centrul National pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT), pe baza recomandãrilor OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologicã; 4. realizeazã vaccinarea antitetanicã a gravidelor, conform reglementãrilor în vigoare; 5. efectueazã doza de rapel diftero-tetanic la intervale de 10 ani, începând cu vârsta de 24 de ani, în funcţie de resursele financiare existente 6. supravegheazã bolile transmisibile considerate probleme de sãnãtate publicã localã, sub coordonarea structurilor de specialitate din centrele regionale de sãnãtate publicã, inclusiv imunizãri în situaţii epidemiologice deosebite; 7. instituie şi aplicã mãsuri de prevenire şi control a focarului de boalã transmisibilã (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, notificare şi raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, anchetã epidemiologicã etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţã primarã, şi dupã caz, în colaborare cu CNSCBT sau structurile de specialitate din CRSP; 8. asigurã activitatea epidemiologicã în situaţii de urgenţã provocate de calamitãţi naturale (inundaţii, cutremure etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţã medicalã primarã şi de specialitate şi cu administraţia publicã localã, conform practicilor epidemiologice curente; 9. desfãşoarã acţiuni speciale de depistare activã şi prevenire a bolilor transmisibile în comunitãţi la risc, cu colaborarea centrului regional de sãnãtate publicã, dupã caz; 10. organizeazã instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunitãţi greu accesibile; 11. achiziţioneazã testele şi reactivii pentru diagnosticul bolilor transmisibile prioritare; 12. asigurã medicamentele, vaccinurile, dezinfectantele, materialele sanitare, echipamentele de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boalã transmisibilã sau situaţii de risc epidemiologic, prin reîntregirea rezervei antiepidemice; 13. asigurã funcţionarea optimã a sistemului de alertã precoce şi rãspuns rapid; 14. participã la realizarea de studii organizate de INSP prin CNSCBT şi/sau CRSP; 15. supravegheazã şi participã la implementarea mãsurilor de sãnãtate în porturi, aeroporturi internaţionale şi puncte de frontierã, în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional 2005; 16. asigurã schimbul de informaţii specifice şi colaborare interjudeţeanã în probleme de epidemiologie; 17. organizeazã şi participã la derularea unor activitãţi antiepidemice solicitate de CNSCBT sau dispuse de cãtre MS-DSPCSP. f) Activitãţi desfãşurate de furnizorii de servicii medicale: 1. raporteazã bolile transmisibile, în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 şi <>Ordinul Ministrului Sãnãtãţii nr. 1466/2008 2. participã la sistemul naţional de alertã precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi prevederilor Regulamentului Sanitar Internaţional 2005; 3. participã la activitãţile de control a focarelor de boalã transmisibilã; 4. participã, şi dupã caz, efectueazã ancheta epidemiologicã pentru cazurile de boalã transmisibilã; 5. asigurã, în funcţie de competenţa profesionalã şi atribuţiunile specifice ale unitãţii, utilizarea definiţiilor de caz pentru bolile infecţioase, respectarea protocolului de investigare şi diagnostic etiologic, dupã caz, indicarea condiţiilor de izolare; 6. participã, conform competenţei, la acţiunile de evaluare a nivelului de acoperire vaccinalã, utilizarea raţionalã a antibioticelor şi investigarea situaţiilor de risc epidemiologic. NOTÃ: Investigarea etiologicã a cazurilor suspecte de boalã infecţioasã/transmisibilã care nu sunt cuprinse în prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 şi ale <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 1.466/2008 nu poate fi asiguratã de cãtre laboratoarele DSP şi INSP -CRSP din fondurile alocate programului. Pentru furnizorii de servicii medicale cu paturi care nu pot asigura diagnosticul etiologic, DSP şi INSP-CRSP pot furniza diagnosticul de laborator pe baza unui contract de prestãri de servicii. Fondurile alocate programului nu pot fi folosite pentru derularea unor programe de cercetare, ci numai pentru studii epidemiologice. Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare desfãşurãrii activitãţilor acestui obiectiv se achiziţioneazã la nivel local. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici - trimestrial şi anual: a) nr. activitãţi desfãşurate, ca sumã a activitãţilor desfãşurate în fiecare lunã a trimestrului/anului respectiv: 5000/an; 2) indicatori de eficienţã - anual: a) cost mediu/activitate, ca raport între cheltuielile efective din anul respectiv şi suma activitãţilor desfãşurate în anul respectiv: 2900 lei. 3) indicatori de rezultat - anual: indice de confirmare etiologicã a bolilor transmisibile investigate în conformitate cu obiectivele programului*): 70%---------- Nota: *) indice de confirmare etiologicã a bolilor transmisibile investigate în conformitate cu obiectivele programului (nr. cazuri de BT cu confirmare etiologicã al cãror cost a fost suportat din program/nr. total cazuri BT investigate microbiologic în program, în laboratorul propriu sau în alte laboratoare - CRSP/INCDMI Cantacuzino); Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Ministerul Sãnãtãţii - DSPCSP b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; c) Direcţiile de Sãnãtate Publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino"; e) Cabinete de medicinã de familie şi unitãţi sanitare cu paturi. Natura cheltuielilor: capitolul "bunuri şi servicii": a) Materiale de laborator, sanitare şi medicamente: reactivi, medii de culturã, tampoane, cutii Petri, eprubete, coprocultoare, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, mãşti, recipienţi pentru colectare seringi şi ace folosite, recipienţi pentru depozitare şi transport de probe, substanţe dezinfectante, medicamente pentru chimioprofilaxie, vaccinuri; b) Consumabile şi dotãri cu micã valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, furnituri de birou, servicii de întreţinere şi exploatare dotãri pentru comunicare-informare; c) Prestãri servicii tipografie pentru editare şi tipãrire de ghiduri şi buletine informative, prestãri servicii pentru organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã; d) Plata costurilor determinate de diagnosticul/confirmarea bolilor transmisibile; controlul extern al calitãţii; cheltuieli de deplasare, transport, etc. 2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV Coordonare tehnicã: a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã prin CNSCBT; b) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti. Obiective: a) Menţinerea incidenţei infecţiei HIV la adulţi la nivelul anului 2008; b) Reducerea transmiterii verticale a infecţiei HIV. Activitãţi: a) Activitãţi specifice derulate la nivelul Ministerului Sãnãtãţii prin Serviciul pentru programe de sãnãtate şi DSPCSP: 1. achiziţia de teste rapide şi teste ELISA pentru diagnosticul infecţiei HIV/SIDA pe baza propunerilor INBI Matei Balş; 2. realizarea ordinelor de distribuire cãtre DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti pe baza propunerilor INBI Matei Balş. b) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sãnãtate Publicã prin CNSCBT şi structurile sale regionale: 1. asigurã colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu INBI "Matei Balş" şi respectiv, între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sãnãtate publicã din structura proprie; 2. organizeazã, împreunã cu INBI "Matei Balş" sesiuni de pregãtire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplicã în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; 3. contribuie la îmbunãtãţirea sistemului de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem. c) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş": 1. asigurã coordonarea tehnicã şi managementul subprogramului; 2. asigurã coordonarea tehnicã şi metodologicã a centrelor regionale HIV/SIDA din spitalele de boli infecţioase, în domeniul de competenţã; 3. organizeazã şi finanţeazã, din fondurile subprogramului, unitatea de implementare a subprogramului, care va fi localizatã în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"; 4. organizeazã achiziţiile de consumabile medicale şi reactivi prevãzute în subprogram; 5. realizeazã afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind situaţia HIV/SIDA, situaţia testãrilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din evaluãri epidemiologice, clinice sau de comportament legate de HIV/SIDA; 6. raporteazã DSPCSP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor desfãşurate; 7. asigurã colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu CNSCBT, şi respectiv între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; 8. organizeazã, împreunã cu INSP sesiuni de pregãtire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitoare la protocolul care se aplicã în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; 9. îmbunãtãţeşte sistemul de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem; 10. prevenirea transmiterii infecţiei HIV la utilizatorii de droguri injectabile prin susţinerea programelor de substituţie. d) Activitãţi derulate la nivelul unitãţilor sanitare desemnate Centre regionale HIV/SIDA: 1. monitorizeazã şi evalueazã la nivel regional derularea activitãţilor specifice desfãşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat; 2. monitorizeazã modul de aplicare a protocolului de prevenire a transmiterii materno-fetale de cãtre spitalele de boli infecţioase şi maternitãţi din teritoriul arondat; 3. organizeazã, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", sesiuni de pregãtire a personalului cu responsabilitãţi în domeniul supravegherii infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplicã în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea PU, proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; 4. dezvoltã şi aplicã programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unitãţilor care acordã tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA; 5. monitorizeazã tratamentul administrat pacienţilor cu infecţie HIV pentru prevenirea rezistenţei la antiretrovirale, în conformitate cu ghidul de tratament HIV/SIDA. e) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. analizeazã şi transmit Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii subprogramului împreunã cu rezultatele analizei derulãrii subprogramului (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire); 2. asigurã testarea HIV a femeilor gravide; 3. asigurã testarea HIV pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţie, în grupele de risc, la alte categorii şi în scop diagnostic (pentru unitãţi medicale care nu au posibilitatea de testare HIV), conform metodologiei; 4. distribuie la maternitãţi testele rapide pentru testarea gravidelor înainte de naştere; 5. participã la organizarea la nivel judeţean a campaniilor de informare a populaţiei. NOTÃ: Programul se adreseazã populaţiei generale şi categoriilor prioritar vizate: grupe cu risc de expunere, persoane cu infecţii cu transmitere sexualã, persoane cu TBC, nou-nãscuţi din mame seropozitive, donatori de sânge, personal medicosanitar, hemodializaţi, transfuzaţi, utilizatori de droguri injectabile, deţinuţi, bãrbaţi care practicã sexul cu persoane de acelaşi sex, persoane care practicã sex comercial, contacţi cu persoane infectate HIV, persoane cu parteneri sexuali multipli, viol/abuz sexual, şoferi de transport internaţional, marinari de cursã lungã, persoane cu sejur mai lung de 6 luni în strãinãtate, persoane care au lucrat mai mult de 6 luni în strãinãtate, prenupţial. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori de rezultat: a) procent de persoane testate în laboratoarele direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene, din totalul persoanelor testate din grupele la risc testate în judeţ: minim 30%; b) procent de gravide testate HIV în maternitãţi din totalul gravidelor din judeţ: minim 70%; 2) Indicatori fizici: a) numãr teste ELISA HIV efectuate la gravide: 75.000; b) numãr teste rapide HIV efectuate la gravide în maternitate: 175.000 (se va raporta şi numãrul de teste pozitive); c) numãr teste HIV efectuate la grupele de risc: (se va raporta şi numãrul de teste pozitive): 100.000 d) numãr teste HIV efectuate la alte categorii (testare voluntarã, testarea pacienţilor cu TBC): 50.000 (se va raporta şi numãrul de cazuri pozitive); e) numãr campanii naţionale I.E.C. desfãşurate: 1 3) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/test rapid HIV: 3 lei; b) cost mediu/test ELISA HIV: 8 lei; c) cost mediu/campanie I.E.C.: 400 mii lei. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; c) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA; d) Spitalul de Boli Infecţioase Braşov - centru regional HIV/SIDA; e) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj - centru regional HIV/SIDA; f) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - centru regional HIV/SIDA; g) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Dr. V. Babeş" Craiova - centru regional HIV/SIDA; h) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf. Paraschieva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA; i) Secţia de Boli Infecţioase nr. 1 - Spitalul Clinic Judeţean Mureş - centru regional HIV/SIDA; j) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Dr. V. Babeş" Timişoara - centru regional HIV/SIDA; k) Direcţiile de Sãnãtate Publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; l) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã prin CNSCBT şi CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara; m) Spitalele cu secţii de obstetricã-ginecologie (maternitãţile); n) Spitalele/secţiile judeţene de boli infecţioase. Natura cheltuielilor: Capitolul "Bunuri şi servicii" şi capitolul "Transferuri": a) Materiale sanitare: teste HIV rapide şi ELISA, eprubete, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, recipiente pentru colectare seringi şi ace folosite, recipiente pentru depozitare - transport de probe, substanţe dezinfectante; b) consumabile şi dotãri cu micã valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, servicii de întreţinere şi exploatare dotãri pentru comunicare-informare, prestãri servicii tipografie pentru editare şi tipãrire de ghiduri şi buletine informative; c) prestãri servicii pentru organizarea de instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã; d) plata pentru examenele de confirmare în laboratoarele de referinţã (Institutul "Cantacuzino", INBI "Matei Balş"); e) plata drepturilor salariale ale consilierilor HIV/SIDA. 2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei Coordonare tehnicã: a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã prin CNSCBT; b) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti. Obiectiv: Menţinerea tendinţei actuale de scãdere a incidenţei prin tuberculozã Activitãţi: a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sãnãtate Publicã prin CNSCBT şi structurile sale regionale 1. participã la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului în colaborare cu Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" şi direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; 2. monitorizeazã şi evalueazã tendinţa de evoluţie a tuberculozei la nivel naţional pe baza indicatorilor trimestriali şi anuali transmişi de cãtre Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta şi transmite Ministerului Sãnãtãţii propuneri de îmbunãtãţire a activitãţilor desfãşurate de cãtre DSPCSP şi dispensarele de pneumoftiziologie; 3. evalueazã periodic calitatea sistemului informaţional şi informatic de raportare a morbiditãţii/mortalitãţii prin infecţia tuberculoasã şi contribuie la menţinerea/dezvoltarea unui sistem informaţional eficient pentru supraveghere şi control; b) Activitãţi derulate la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti 1. asigurã coordonarea tehnicã pentru derularea subprogramului la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi reţelei de pneumoftiziologie; 2. monitorizeazã şi evalueazã derularea programului la nivel naţional, colecteazã şi centralizeazã indicatorii trimestriali şi anuali pe care îi transmite împreunã cu propunerile de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor cãtre INSP - CNSCBT 3. asigurã instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului cu colaborarea INSP, a structurilor sale regionale şi a direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; 4. verificã asigurarea controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor de bacteriologie BK, inclusiv pentru determinarea tulpinilor chimiorezistente; 5. asigurã organizarea şi funcţionarea unui sistem informaţional şi informatic coerent şi eficient pentru supravegherea şi controlul morbiditãţii specifice, precum şi a cazurilor de TB - MDR şi TB - XDR; 6. asigurã coordonarea naţionalã în vederea realizãrii depistãrii, evaluãrii şi administrarea tratamentul cazurilor de infecţie TB - MDR şi XDR; 7. asigurã realizarea vizitelor de supervizare în teritoriu. c) Activitãţi derulate la nivelul dispensarelor de pneumoftiziologie: 1. asigurã depistarea cazurilor de tuberculozã prin controlul simptomaticilor, suspecţilor, contacţilor şi altor grupuri cu risc crescut de tuberculozã; 2. asigurã, în colaborare cu medicul de familie, chimioprofilaxia prin autoadministrare monitorizatã pentru contacţii cazurilor contagioase, pentru grupa de vârstã 0 - 19 ani, precum şi pentru alte categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnãvire prin tuberculozã (cu infecţie HIV, imunodeficienţe congenitale, boli sau stãri cu deficit imun permanent sau temporar, tratamente imunosupresive, cortizonice, citostatice etc.); 3. efectueazã, în colaborare cu medicul de familie, investigaţia epidemiologicã şi asigurã implementarea mãsurilor necesare atunci când se descoperã un caz de tuberculozã; 4. participã, în colaborare cu medicul epidemiolog din DSPJ şi cu medicul de familie, la investigaţia epidemiologicã şi implementarea mãsurilor necesare în focarele de tuberculozã; 5. asigurã evidenţa activã a stãrii de sãnãtate specificã la bolnavii de tuberculozã, transmite informaţii şi recomandãri privind starea de sãnãtate a bolnavilor atât spre medicul de familie care gestioneazã persoana cât şi spre registrul naţional de evidenţã din Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti 6. raporteazã, conform reglementãrilor în vigoare, datele statistice specifice şi indicatorii de derulare ai subprogramului cãtre DSP judeţene/a municipiului Bucureşti. 7. efectueazã vizite de monitorizare a activitãţilor din cadrul subprogramului la cabinetele medicilor de familie din teritoriul arondat. d) Activitãţi derulate la nivelul cabinetelor de medicinã de familie şi al cabinetelor medicale din unitãţile de învãţãmânt: 1. identificã şi trimite cazurile suspecte de tuberculozã pentru control de specialitate la dispensarul de pneumoftiziologie la care este arondat pacientul dupã domiciliul sãu real, conform reglementãrilor legale în vigoare; 2. raporteazã cazurile suspecte de tuberculozã conform reglementãrilor legale în vigoare; 3. participã, în colaborare cu medicul specialist din dispensarul de pneumoftiziologie şi medicul epidemiolog din DSPJ la efectuarea investigaţiei epidemiologice şi implementarea mãsurilor necesare la depistarea cazurilor de tuberculozã; 4. efectueazã citirea cicatricii vaccinale BCG la vârsta de 6 luni şi trimite copii fãrã cicatrice sau cu cicatrice sub 3 mm pentru revaccinare în maternitate; 5. asigurã administrarea tratamentului sub directã observare la bolnavii cu tuberculozã înscrişi pe listele sale sau aflaţi în teritoriul pe care îl are arondat epidemiologic. e) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti 1. asigurã şi distribuie spitalelor/secţiilor de specialitate şi dispensarelor de pneumoftiziologie necesarul de PPD şi materiale sanitare necesare pentru testãrile IDR; 2. efectueazã, în cadrul subprogramului de prevenire şi control al infecţiei cu HIV, testarea HIV pentru pacienţii suspecţi/confirmaţi cu tuberculozã; 3. coordoneazã investigaţia epidemiologicã în focarele cu minim 3 cazuri; 4. raporteazã la INSP - CNSCBT focarele cu minim 3 cazuri; 5. colaboreazã cu reţeaua de pneumoftiziologie la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului; 6. monitorizeazã la nivel judeţean derularea programului, în colaborare cu medicul coordonator judeţean TB; 7. asigurã şi distribuie spitalelor/secţiilor de specialitate şi dispensarelor de pneumoftiziologie necesarul de formulare, registre, biroticã şi materiale de educaţie pentru sãnãtate privind tuberculoza; 8. asigurã împreunã cu coordonatorul tehnic judeţean repartiţia fondurilor alocate programului, pentru unitãţile sanitare de pneumoftiziologie din judeţ. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãrul persoanelor examinate pentru depistarea cazurilor de infecţie/îmbolnãvire de tuberculozã (suspecţi, simptomatici, contacţi, grupuri cu risc crescut): 200.000; b) numãrul de persoane la care s-a iniţiat chimioprofilaxia: 10.000. 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu / IDR la PPD: 20 lei; b) cost mediu lunar / tratament chimioprofilactic: 10 lei. 3) Indicatori de rezultat: a) procentul cazurilor noi de tuberculozã cu anchetã epidemiologicã din totalul cazurilor noi înregistrate: 90%; b) procentul persoanelor cu chimioprofilaxie din cele cu indicaţie pentru chimioprofilaxie: 90%. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã c) Direcţiile de Sãnãtate Publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) Dispensarele de pneumoftiziologie; e) Maternitãţi, spitale/secţii de pneumoftiziologie; f) laboratoarele de bacteriologie BK; g) farmaciile cu circuit închis care gestioneazã medicamente antituberculoase; h) Cabinete de medicinã de familie, cabinete medicale din unitãţi de învãţãmânt. Natura cheltuielilor: Capitolul "Bunuri şi servicii" şi capitolul "Transferuri": a) materiale sanitare : PPD, seringi de unicã utilizare cu ac, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, recipiente pentru colectare seringi folosite, consumabile, reactivi şi soluţii pentru laboratorul de bacteriologie (pentru examen microscopic, cultura - medii solide şi lichide pentru diagnostic precoce şi antibiograme pentru medicamente de linia I şi a II-a pentru decelarea cazurilor de chimiorezistenţã), materiale necesare pentru metode de detecţie rapidã a infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis (teste de tip IGRA - Quantiferon Gold) etc.; b) medicamente pentru chimioprofilaxie, filme radiologice, soluţii pentru radiologie, CD-uri, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii pentru aparatura de radiologie clasicã sau digitalã; c) tipãrire formulare tipizate şi registre, materiale informative pentru instruiri metodologice; d) cheltuieli derivate din întreţinerea şi funcţionarea sistemului informatic de înregistrare/raportare a datelor în cadrul programului; e) cheltuieli derivate din procurarea de materiale necesare prevenirii transmiterii infecţiilor (materiale de protecţie, dezinfectanţi, detergenţi, mãşti, mãnuşi, micã aparaturã etc.); f) cheltuieli derivate din folosirea şi întreţinerea mijloacelor de transport special destinate efectuãrii activitãţilor în cadrul programului (transport contacţi, suspecţi, bolnavi cu tuberculozã, materiale biologice, medicamente la cabinetele medicilor de familie sau la domiciliul pacienţilor, medici în cadrul activitãţilor programului): combustibili, asigurãri auto, revizii tehnice, reparaţii etc.; g) cheltuieli rezultate din funcţionarea Unitãţii Centrale de Coordonare a Programului şi din activitãţi de monitorizare a derulãrii programului (cheltuieli de transport, cazare, diurnã, delegaţii), h) cheltuieli rezultate din activitãţi în cadrul programelor de IEC (informare, educare, comunicare) - materiale sanitare educative, biroticã, consumabile etc.; i) cheltuieli rezultate din activitãţi de formare a personalului, dezvoltarea resurselor umane (organizarea şi desfãşurarea de cursuri de perfecţionare, simpozioane, mese rotunde); j) cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncã pe perioadã nedeterminatã, determinatã sau cu timp parţial de muncã, potrivit legii, precum şi cele de personal cu contract de prestãri de servicii/convenţie civilã pentru activitãţi prevãzute în cadrul programului. 2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexualã Coordonare tehnicã: a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã prin CNSCBT; b) Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin" Obiective: a) Scãderea incidenţei infecţiilor cu transmitere sexualã (ITS); b) Îmbunãtãţirea depistãrii şi raportãrii infecţiilor cu transmitere sexualã (ITS). Activitãţi: a) Activitãţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT): 1. asigurã managementul operatţional al subprogramului de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexualã; 2. acordã asistenţã tehnicã în vederea bunei desfãşurari a subprogramului; 3. centralizeazã indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultat la nivel naţional; 4. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a acestuia. b) Activitãţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã - CNSCBT şi structurile sale regionale din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara: 1. supravegheazã la nivel naţional şi regional infecţiile cu transmitere sexualã prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice); 2. creeazã baza de date naţionalã şi analizeazã evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexualã la nivel naţional, trimestrial şi anual, în colaborare cu Centrul Dermato-Venerologic - Spitalul Clinic "Scarlat Longhin"; 3. raporteazã MS-DSPCSP indicatorii trimestriali şi anuali, şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului. 4. realizeazã studii de evaluare epidemiologicã în domeniul ITS. c) Activitãţi derulate la nivelul Centrului Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin": 1. coordoneazã, monitorizeazã şi evalueazã derularea programului la nivel naţional, în colaborare cu Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã prin CNSCBT; 2. analizeazã evoluţia cazurilor de ITS la nivel naţional, trimestrial şi anual, în colaborare cu CNSCBT; 3. asigurã implementarea prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 în cadrul reţelei de specialitate dermato-venerologie (DV); 4. coordoneazã, din punct de vedere profesional, activitatea de prevenire şi combatere a ITS-urilor în cadrul reţelei de specialitate DV; 5. organizeazã instruiri cu personalul de specialitate DV şi cu cel din laboratoarele de sãnãtate publicã. d) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. asigurã testarea serologicã gratuitã a gravidelor, în vederea depistãrii infecţiei luetice; 2. efectueazã investigaţia epidemiologicã pentru cazurile suspecte de sifilis congenital la nounãscutul viu, în colaborare cu medicul specialist DV şi cu medicul de familie; 3. efectueazã testele serologice pentru depistarea cazurilor de sifilis congenital; 4. coordoneazã investigaţia epidemiologicã în focarele de sifilis cu minim 5 cazuri; 5. efectueazã testarea serologicã pentru depistarea infecţiei luetice la persoanele neasigurate; 6. efectueazã testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacitãţii tratamentului antiluetic; 7. direcţiile de sãnãtate publicã judeţene desemnate ca sentinelã organizeazã şi coordoneazã serviciile de dermatovenerologie din teritoriu pentru efectuarea investigaţiilor necesare diagnosticului infecţiei gonococice şi cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate şi testarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate; 8. monitorizeazã şi evalueazã la nivel judeţean desfãşurarea programului; 9. raporteazã centrelor regionale de sãnãtate publicã indicatorii şi fac propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului; 10. trimit lunar fişele de supraveghere a infecţiilor cu transmitere sexualã (ITS) la CRSP coordonator. e) Activitãţi derulate la nivelul reţelei de dermatovenerologie (spitale/secţii de specialitate, cabinete DV din ambulatoriile de specialitate): 1. respectã prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 privind infecţiile cu transmitere sexualã; 2. trimit lunar la coordonatorul judeţean DV, iar acesta la Direcţiile de Sãnãtate Publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, fişele de supraveghere a cazurilor de ITS depistate în luna precedentã; 3. efectueazã ancheta epidemiologicã pentru cazul sporadic şi participã, alãturi de specialiştii DSPJ, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri; 4. participã la investigaţia epidemiologicã pentru cazurile de sifilis congenital; 5. recomandã şi verificã instituirea tratamentului specific corect al nou-nãscutului viu cu sifilis congenital; 6. asigurã administrarea tratamentului specific, gratuit, gravidelor cu serologii luetice reactive; 7. asigurã tratamentul pacienţilor cu infecţie lueticã neasiguraţi şi al contacţilor acestora; 8. asigurã tratamentul pacienţilor cu infecţie gonococicã şi cu Chlamydia neasiguraţi; 9. efectueazã testarea serologicã pentru depistarea infecţiei luetice la persoanele neasigurate; 10. efectueazã testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacitãţii tratamentului antiluetic; 11. laboratoarele din reţeaua DV desemnate ca sentinelã efectueazã investigaţiile necesare pentru diagnosticul infecţiei gonococice şi cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate şi asigurã testarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate. f) Activitãţi derulate la nivelul cabinetelor de medicinã de familie: 1. raporteazã direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti cazurile de sifilis, gonoree, Chlamydia şi alte boli cu transmitere sexualã, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007; 2. trimit cazurile de ITS depistate, pentru confirmare de diagnostic şi tratament, la medicul specialist DV; 3. participã, alãturi de medicii specialişti din reţeaua DV, la efectuarea anchetei epidemiologice pentru cazul sporadic şi focarele cu maxim 4 cazuri şi participã, alãturi de specialiştii DSPJ şi DV, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri; 4. asigurã tratamentul corect şi complet al bolnavilor şi al contacţilor acestora, în teritoriile în care accesul la medicul specialist DV este dificil, la recomandarea medicului specialist DV. g) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino": 1. asigurã implementarea prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii; 2. organizeazã instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sãnãtate publicã; 3. realizeazã studii de evaluare epidemiologicã a ITS, în colaborare cu structurile de specialitate din INSP. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici - trimestrial: a) numãr de gravide din judeţ testate serologic pentru sifilis în laboratorul DSPJ şi în laboratoarele reţelei DV, din care numãr gravide pozitive (minim 40% din gravidele din judeţ): 80.000; b) numãr gravide pozitive tratate gratuit: 800; c) numãr cupluri mamã - nou-nãscut testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital: 800; d) numãr de cazuri de sifilis congenital al nou-nãscutului viu raportate, din care numãr cazuri tratate gratuit: 10; e) numãr de persoane neasigurate diagnosticate cu sifilis, din care numãr persoane tratate gratuit: minim 2000; f) numãr de persoane neasigurate diagnosticate cu gonoree, din care numãr persoane tratate gratuit*): minim 50,-------- Notã: *) în judeţele desemnate ca sentinelã g) numãr de persoane neasigurate diagnosticate cu infecţie cu Chlamydia, din care numãr persoane tratate gratuit*): minim 100; h) numãr tulpini de gonococ izolate, din care numãr tulpini pentru care s-a efectuat antibiograma*): minim 100. 2) Indicatori de eficienţã - anual: a) cost mediu test depistare sifilis la gravidã: 15 lei; b) cost mediu tratament antiluetic al gravidei: 30 lei; c) cost mediu test depistare sifilis congenital: 25 lei; d) cost mediu tratament sifilis congenital: 25 lei; e) cost mediu test depistare sifilis la persoanã neasiguratã: 60 lei; f) cost mediu tratament antiluetic/persoanã infectatã neasiguratã: 25 lei; g) cost mediu test VDRL/RPR cantitativ pentru monitorizarea tratamentului antiluetic: 20 lei; h) cost mediu tratament antiluetic/contact identificat: 50 lei; i) cost mediu investigaţie de laborator pentru depistarea infecţiei gonococice*: 50 lei; j) cost mediu tratament antigonococic/persoanã infectatã neasiguratã: 50 lei; k) cost mediu investigaţie de laborator pentru depistarea infecţiei cu Chlamydia*: 40 lei; l) cost mediu tratament anti-Chlamydia/persoanã infectatã neasiguratã: 25 lei. 3) Indicatori de rezultate - anual: a) procentul de gravide testate serologic în laboratoarele DSP judeţene şi în laboratoarele reţelei DV incluse în program din totalul de gravide din judeţ: min 40%; b) procent tulpini de gonococ cu antibiogramã efectuatã: min 80% din numãrul de cazuri de gonoree diagnosticate prin culturã. Natura cheltuielilor: Capitolul "Bunuri şi servicii" şi Capitolul "Transferuri": a) materiale sanitare: tampoane, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, reactivi, medii de culturã, cutii Petri, eprubete, lame şi lamele pentru microscop, substanţe dezinfectante; servicii: plata contractelor laboratoarelor DSPJ pentru controlul extern al calitãţii pentru ITS-uri; b) medicamente pentru tratamentul pacienţilor cu infecţie lueticã, gonococicã şi cu Chlamydia neasiguraţi şi pentru contacţii pacienţilor cu infecţie lueticã, ace şi seringi de unicã utilizare, recipienţi pentru colectare seringi, recipienţi pentru colectare de ace folosite, materiale de biroticã, echipament informatic. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; b) Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longin"; c) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexualã (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate dermatovenerologie); e) cabinete de medicinã de familie; f) laboratoare "sentinelã" desemnate - laboratoarele de dermato-venerologie din Direcţiile de Sãnãtate Publicã ale judeţelor: Iaşi, Hunedoara, Satu Mare, Ialomiţa, Braşov şi Bucureşti. 3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea antibioticorezistenţei Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile Obiectiv general: Creşterea calitãţii serviciilor medicale în unitãţile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infecţie nosocomialã. Obiective specifice: a) supravegherea infecţiilor în sistem sentinelã a infecţiilor de plagã şi a infecţiilor nosocomiale apãrute în secţiile de ATI în unitãţi special desemnate; b) derularea unui studiu naţional de prevalenţã a infecţiilor nosocomiale şi rezistenţã microbianã. Activitãţi: a) Activitãţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT): 1. asigurã managementul operaţional al acestui program; 2. acordã asistenţã tehnicã în vederea bunei desfãşurãri a programului; 3. centralizeazã indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultat la nivel naţional; 4. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a acestuia. b) Activitãţi derulate la nivelul INSP prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara 1. coordoneazã supravegherea infecţiilor nosocomiale si rezistenta microbiana prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice cãtre forurile naţionale şi europene); 2. asigurã coordonarea metodologicã a supravegherii infecţiilor nosocomiale şi rezistentţa microbianaã la nivel naţional şi regional; 3. pregãteşte baza materialã şi instruieşte DSP-urile şi unitãţile sanitare care vor fi selecţionate pentru a fi sentinele; 4. pregãteşte baza materialã şi instruieşte DSPJ şi unitãţile sanitare care vor fi selecţionate pentru derularea studiului de prevalenţã naţional a infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene 5. iniţiazã şi coordoneazã studii epidemiologice necesare implementãrii de noi metodologii în supravegherea infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene; 6. raporteazã la DSPCSP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, în conformitate cu sistemul informaţional, lunar, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia infecţiilor nosocomiale raportate, precum şi situaţia rezistenţei microbiene şi consumul de antibiotice la nivel naţional; 7. sesizeazã disfuncţionalitãţile şi propune DSPCSP din Ministerul Sãnãtãţii mãsurile ce trebuie aplicate în vederea îmbunãtãţirii derulãrii programului; 8. acordã asistenţã tehnicã la solicitare; 9. asigurã culegerea, evaluarea şi comunicarea informaţiilor privind supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale, a rezistenţei microbiene, consumului de antibiotice raportate în sistem de rutinã precum şi a celor raportate în sistemul sentinelã conform metodologiei specifice, cu respectarea prevederilor legale, privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specificã; 10. organizeazã instruiri metodologice la nivel regional şi naţional 11. editeazã buletine informative lunar, trimestrial sau anual, dupã caz. c) Activitãţi derulate la nivelul Centrului de Referintaţã pentru infecţii nosocomiale şi rezistenţã microbianã din cadrul Institutului Cantacuzino: 1. realizeazã caracterizarea pe plan naţional a situaţiei etiologice a infecţiilor nosocomiale pe baza eşantioanelor de probe reprezentative primite prin CRSP Bucureşti, Cluj, Iasi, Timişoara; 2. primeşte şi asigurã confirmarea diagnosticului etiologic şi a sensibilitãţii la antibiotice a probelor transmise la solicitare şi a unitãţilor sentinelã din teritoriul CRSP Bucureşti, conform metodologiei specifice; 3. transmite rezultatelor în timp util cãtre beneficiari, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi a metodologiilor specifice; 4. asigurã sesizarea promptã şi informarea corectã a oricãrei situaţii de risc epidemiologic major identificat cãtre INSP şi respectiv Ministerul Sãnãtãţii - DSPCSP, în conformitate cu legislaţia în vigoare. d) Activitãţi derulate la nivelul Direcţiilor de Saãnãtate Publicã Judeţene şi a municipiului Bucureşti 1. monitorizeazã, centralizeazã şi analizeazã datele de supraveghere a infecţiilor nosocomiale la nivel local din unitãţile sanitare din reţeaua Ministerului Sãnãtãţii şi reţeaua Autoritãţilor Administraţiei Publice Locale, conform <>ordinului MSP nr. 916/2006, <>ordinului MSP nr. 1466/2008 si <>ordinului Ministerului Sãnãtãţii nr. 1078/2010 şi transmit baza de date cãtre CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara conform metodologiei specifice; 2. participã la implementarea, derularea şi evaluarea activitãţilor specifice serviciilor spitaliceşti pentru realizarea programelor naţionale conform cu metodologiile specifice; 3. asigurã instruirea profesionalã a cadrelor medicale în vederea creşterii eficienţei activitãţii de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în unitãţile sanitare cu paturi. 4. acordã asistenţã de specialitate unitãţilor sanitare, din sectorul public şi privat, în vederea implementãrii mãsurilor specifice pentru prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale 5. colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice locale pentru implementarea planurilor de mãsuri specifice pentru prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale, a rezistenţei microbiene şi a eficientizãrii consumului de antibiotice. e) Activitãţi derulate la nivelul unitãţilor sanitare sentinelã: 1. asigurã, conform metodologiei specifice, desfãşurarea programului de supraveghere a infecţiilor în sistem sentinelã şi transmit baza de date cãtre DSPJ şi a municipiului Bucureşti; 2. raporteazã indicatorii subprogramului cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. Unitãţile care deruleazã programul: a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; b) Direcţiile de Sãnãtate Publicã Judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) INDCMI Cantacuzino; d) Unitãţile/ secţiile sentinelã nominalizate - secţiile de chirurgie, ATI, neonatologie şi pediatrie: d.1) Municipiul Arad: secţiile de chirurgie şi ATI Spitalul Clinic de Urgenţã Judeţean Arad; d.2) Municipiul Bacãu: secţiile de chirurgie şi ATI Spitalul Clinic de Urgenţã Judeţean Bacãu; d.3) Municipiul Bucureşti: i. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu"; ii. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Institutului Clinic de Urgenţã Boli Cardiovasculare "Prof dr. C.C. Iliescu"; iii. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic "Polizu". d.4) Municipiul Botoşani: secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţã Judeţean Botoşani; d.5) Municipiul Braşov: secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţã Judeţean Braşov; d.6) Municipiul Cãlãraşi: secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Cãlãraşi; d.7) Municipiul Cluj: i. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor"; ii. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca. d.8) Municipiul Iaşi: i. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe "Sfântul Spiridon"; ii. secţia de neonatologie Spitalul Clinic "Cuza Vodã" Neonatologie; d.9) Municipiul Timişoara: secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara. Indicatori: 1) Indicatori fizici (trimestrial): a) nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelã, pe tip de secţie şi pe tip de infecţii: 18 000; b) nr. cazuri IN investigate cu laboratorul:18 000; c) nr. cazuri IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramã, defalcat pe secţii; d) sentinelã şi tip de agent patogen: 17 000. 2) Indicatori de eficienţã (trimestrial): a) cost mediu/acţiune de depistare a unui caz IN în sistem sentinelã: 230 lei; b) cost mediu/investigare cu laboratorul a unui caz IN : 150 lei; c) cost mediu/confirmare diagnostic bacteriologic şi antibiogramã: 1.100 lei. 3) Indicatori de rezultat (anual): a) rata de incidenţã a infecţiilor nosocomiale depistate în sistemul sentinelã (nr. cazuri IN /100 externaţi, pe secţii şi pe tipuri de infecţii): 5 %; b) procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr. cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate): 70 %; c) procent cazuri IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramã, din totalul cazurilor cu etiologie bacterianã identificatã: 70%. Natura cheltuielilor: 1. Capitolul "Bunuri şi servicii" a) furnituri de birou - papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare, etc; b) materiale şi prestãri de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare multiplicare, tipãrire (ghiduri şi buletine informative); c) alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; d) echipamente şi dotãri cu micã valoare de tehnicã informaticã (unitãţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc); e) achiziţionare de cãrţi, publicatţii şi materiale documentare; pregãtire profesionalã şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã); f) plata costurilor determinate de diagnosticul/confirmarea infecţiilor nosocomiale şi a rezistenţei microbiene; controlul extern al calitãţii; cheltuieli de deplasare, transport, etc.; g) alte cheltuieli cu bunuri şi servicii. 2. Capitolul "Transferuri": a) cheltuieli pentru unitatea sentinelã. II. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANŢI DIN MEDIUL DE VIAŢÃ ŞI MUNCÃ Obiectiv: Protejarea sãnãtãţii publice prin prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţã şi muncã. Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã 1. Subprogramul privind protejarea sãnãtãţii publice prin prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţã şi muncã; a) Acţiuni derulate la nivelul Ministerului Sãnãtãţii: 1. stabileşte direcţiile strategice ale activitãţii de derulare a subprogramului; 2. asigurã resursele financiare necesare pentru organizarea şi derularea acţiunilor cuprinse în cadrul programului; 3. asigurã realizarea şi transmiterea cãtre organismele naţionale şi internaţionale a rapoartelor periodice (anuale, trianuale), în colaborare cu INSP, conform prevederilor legale în vigoare şi a obligaţiilor europene. b) Acţiuni derulate la nivelul Institutului Naţional de Sãnãtate Publicã prin Centrul Naţional de Monitorizare a Riscului din Mediul Comunitar şi Centrele Regionale de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tg.Mureş Obiectivul 1: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţã 1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sãnãtãţii în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţã pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind: a) supravegherea calitãţii apei potabile; b) evaluarea calitãţii apei de îmbãiere; c) supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acutã infantilã, generate de apa de fântânã; d) monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor; e) monitorizarea calitãţii apei balneare din staţiunile balneare şi centre de tratament de pe teritoriul ţãrii; f) realizarea programului de evaluare a calitãţii apei potabile şi a riscului pentru sãnãtate a consumatorilor în cazul expunerii la apa potabilã poluatã natural cu Arsen; g) realizarea programului de comparãri interlaboratoare în domeniul calitatãţii apei potabile; h) evaluarea impactului asupra sãnãtãţii a poluanţilor atmosferici şi adaptarea la schimbãrile climatice; i) evaluarea riscului asupra sãnãtãţii în expunerea la soluri poluate chimic şi microbiologic; j) înregistrarea efectelor adverse asupra populaţiei datorate utilizãrii produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanţilor chimici şi microbiologici din produsele cosmetice; inspecţia şi controlul informaţiilor despre produsele cosmetice; k) monitorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu pesticide; l) monitorizarea şi inspecţia sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã; m) supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman; n) impactul asupra mediului şi sãnãtãţii generat de managementul deşeurilor menajere; o) evaluarea şi supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei expuse la zgomotul urban; p) studiu de percepţie a populaţiei privind radiaţiile UV din mediul natural şi artificial şi câmpurile electromagnetice cu frecvenţe între 0-300GHz. 2. Coordonarea metodologicã, monitorizarea, colectarea datelor şi analiza acestora, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice; 3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentãrii ştiintifice a problematicii pe domenii specifice, în funcţie de prioritãţile stabilite la nivelul Ministerului Sãnãtãţii; 4. Identificarea de noi factori de risc din mediu şi propunerea de mãsuri preventive prin studii şi cercetãri; 5. Educaţie continuã, instruirea şi formarea profesionalã în domeniul sãnãtãţii în relaţie cu mediul; 6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei; 7. Activitãţi de informare, educare, comunicare privind sãnãtatea în relaţie cu determinanţii de mediu 8. Prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã din domeniul sãnãtãţii în relaţie cu mediul 9. Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sãnãtate publicã pentru aplicarea unitarã a metodologiilor naţionale; 10. Implementarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice şi controlul implementãrii acestora, în teritoriul de responsabilitate; 11. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeanã din domeniu; 12. Asigurarea calitãţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare; 13. Asigurarea raportãrii cãtre instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din mediu; 14. Activitãţi planificate în cadrul Platformei Europene Comune de Supraveghere a Produselor Cosmetice (PEMSAC) şi desfãşurarea a douã campanii naţionale de supraveghere a produselor cosmetice care prezintã riscuri pentru sãnãtate; 15. Activitãţi suport pentru operaţionalizarea Centrului de informare toxicologicã şi asigurarea permanenţei (24/7); 16. Activitãţi suport în vederea realizariii componentei de evaluare de risc pentru sãnãtate în relaţie cu produsele de protecţie a plantelor; 17. Activitãţi suport în vederea realizãriii componentei de evaluare de risc pentru sãnãtate în relaţie cu produsele biocide. Obiectivul 2: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate radiaţiilor ionizante 1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sãnãtãţii în relaţie cu radiaţiile ionizante pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind: a) supravegherea radioactivitãţii apei si alimentului conform cerintelor EURATOM; b) monitorizarea radioactivitãţii apei potabile conform <>Legii nr. 458/2002; c) supravegherea expunerii personalului medical la radiaţii ionizante; d) expunerea profesionalã la radiaţii ionizante; e) supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare; f) protecţia radiologicã a pacientului în utilizarea medicalã a radiaţiilor; g) protejarea stãrii de sãnãtate a populaţiei împotriva expunerii la radon; h) supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului asupra stãrii de sãnãtate; i) auditul clinic al activitãţii medicale cu radiaţii ionizante. 2. Coordonarea metodologicã, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare în domeniul radiaţiilor ionizante; 3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentãrii ştiintifice a problematicii din domeniul radiaţiilor ionizante, în funcţie de prioritãţile stabilite la nivelul Ministerului Sãnãtãţii; 4. Identificarea de noi factori de risc din domeniul radiaţiilor ionizante şi propunerea de mãsuri preventive prin studii şi cercetãri; 5. Educaţie continuã, instruirea şi formarea profesionala în domeniul radiaţiilor ionizante; 6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei; 7. Activitãţi de informare, educare, comunicare privind sãnãtatea în relaţie cu determinanţii de mediu 8. Prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã din domeniul radiaţiilor ionizante; 9. Instruirea şi formarea personalului autoritãţilor de sãnãtate publicã din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitarã a metodologiilor naţionale; 10. Implementarea metodologiilor de monitorizare domeniul radiaţiilor ionizante şi controlul implementãrii acestora, în teritoriul de responsabilitate; 11. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeanã din domeniu; 12. Asigurarea calitãţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare; 13. Asigurarea raportãrii cãtre instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din domeniul radiaţiilor ionizante; 14. Supravegherea fotodozimetricã a personalului expus la radiaţii ionizante din domeniul medical. Obiectivul 3: Activitãţi de protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali 1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sãnãtãţii în relaţie cu factorii de risc ocupaţionali pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind: a) monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesionalã la nivel naţional; b) supravegherea expunerii la azbest şi monitorizarea mãsurilor pentru protejarea sãnãtãţii faţã de acest risc; c) supravegherea respectãrii cerinţelor minime legislative privind sãnãtatea şi securitatea în muncã a lucrãtorilor expuşi la riscuri generate de zgomot; d) noxe profesionale (chimice şi pulberi) cu impact în expunerea profesionalã din România. Metode de determinare în aerul zonelor de muncã, indicatori biologici de expunere şi/sau de efect. 2. Coordonarea metodologicã, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare a sãnãtãţii în relaţie cu factorii de risc ocupaţionali; 3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor nationale, inclusiv de studii necesare fundamentãrii ştiintifice a problematicii din domeniul sãnãtãţii ocupaţionale, în funcţie de prioritãţile stabilite la nivelul Ministerului Sãnãtãţii; 4. Identificarea de noi factori de risc din domeniul sãnãtãţii ocupaţionale şi propunerea de mãsuri preventive prin studii şi cercetãri; 5. Educaţie continuã, instruirea şi formarea profesionalã în domeniul sãnãtãţii ocupaţionale; 6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei; 7. Prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã din domeniul sãnãtãţii ocupaţionale; 8. Activitãţi de informare, educare, comunicare privind sãnãtatea în relaţia cu determinanţii de mediu de muncã; 9. Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sãnãtate publicã din teritoriul de responsabilitate în domeniul sãnãtãţii ocupaţionale, pentru aplicarea unitarã a metodologiilor naţionale; 10. Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul sãnãtãţii ocupaţionale şi controlul implementãrii acestora, în teritoriul de responsabilitate; 11. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul sãnãtãţii ocupaţionale de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeanã de sãnãtate şi securitate în muncã; 12. Asigurarea calitãţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare; 13. Elaborarea registrului naţional al laboratoarelor abilitate de toxicologie; 14. Asigurarea raportãrii naţionale şi internaţionale de date referitoare la sãnãtatea ocupaţionalã; 15. Participarea la activitãţile din cadrul proiectelor Ministerului Sãnãtãţii derulate cu parteneri naţionali şi internaţionali în domeniul sãnãtãţii ocupaţionale. Obiectivul 4 : Managementul Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã Obiectiv: asigurarea unei coordonãri tehnice a programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã la nivel naţional, regional şi local Activitãţi: 1. Rãspunde de asigurarea, urmãrirea, evidenţierea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea eficientã a activitãţilor din cadrul programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţã; 2. Acordã asistenţã tehnicã în vederea bunei desfãşurãri a programului; 3. Întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã şi propune conducerii Ministerului Sãnãtãţii mãsuri de îmbunãtãţire a acestora, pe baza rapoartelor primite de la coordonatorii din cadrul instituţiilor implicate în desfãşurarea programului 4. Coordonarea metodologicã a activitãţilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate din toate unitãţile implicate, urmãrirea elaborarii de sinteze şi rapoarte naţionale, în conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii prioritare; 5. Propune conducerii Ministerului Sãnãtãţii activitãţi sau programe noi, în funcţie de prioritãţile de sãnãtate publicã identificate la nivel naţional, regional sau local, pe baza propunerilor transmise de la coordonatorii de program, sau care rezultã din angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene sau Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii; 6. Organizeazã cursuri de instruire pentru personalul din domeniul sãnãtãţii publice, monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã în funcţie de problemele identificate ca prioritãţi. c) Activitãţi derulate la nivelul Direcţiilor de Sãnãtate Publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Obiectivul 1: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţã a) supravegherea calitãţii apei potabile; b) evaluarea calitãţii apei de îmbãiere; c) supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acutã infantilã, generate de apa de fântânã; d) monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor; e) monitorizarea calitãţii apei balneare din staţiunile balneare şi centre de tratament de pe teritoriul ţãrii; f) program de evaluare a calitãţii apei potabile şi a riscului pentru sãnãtate a consumatorilor în cazul expunerii la apa potabilã poluatã natural cu Arsen; g) program de comparãri interlaboratoare în domeniul calitãţii apei potabile; h) evaluarea impactului asupra sãnãtãţii a poluanţilor atmosferici si adaptarea la schimbãrile climatice; i) evaluarea riscului asupra sãnãtãţii în expunerea la soluri poluate chimic şi microbiologic; j) înregistrarea efectelor adverse asupra populaţiei datorate utilizãrii produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanţilor chimici şi microbiologici din produsele cosmetice; inspecţia şi controlul informaţiilor despre produsele cosmetice; k) monitorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu pesticide; l) monitorizarea şi inspecţia sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã; m) supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman; n) impactul asupra mediului şi sãnãtãţii generat de managementul deşeurilor menajere; o) evaluarea şi supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei expuse la zgomotul urban; p) studiu de perceptive a populaţiei privind radiaţiile UV din mediul natural şi artificial şi câmpurile electromagnetice cu frecvenţe între 0-300GHz; q) prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã în domeniul sãnatatii în relaţie cu mediul; r) asigurarea şi controlul calitãţii în laboratoarele de analizã. Obiectivul 2: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate radiaţiilor ionizante (derulat prin Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor Ionizante) a) supravegherea radioactivitãţii apei si alimentului conform cerinţelor Euratom; b) monitorizarea radioactivitãţii apei potabile conform <>Legii nr. 458/2002; c) supravegherea expunerii personalului medical la radiaţii ionizante; d) expunerea profesionala la radiaţii ionizante; e) supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare; f) protecţia radiologicã a pacientului în utilizarea medicalã a radiaţiilor; g) protejarea stãrii de sãnãtate a populaţiei împotriva expunerii la radon; h) supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului asupra stãrii de sãnãtate; i) auditul clinic al activitatii medicale cu radiatii ionizante; j) asigurarea calitãţii: autorizare şi acreditare. Obiectivul 3: Activitãţi de protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali a) monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boalã profesionalã la nivel naţional; b) supravegherea expunerii la azbest şi monitorizarea mãsurilor pentru protejarea sãnãtãţii faţã de acest risc; c) supravegherea respectãrii cerinţelor minime legislative privind sãnãtatea şi securitatea în muncã a lucrãtorilor expuşi la riscuri generate de zgomot; d) noxe profesionale (chimice si pulberi) cu impact în expunerea profesionalã din România. Metode de determinare în aerul zonelor de muncã, indicatori biologici de expunere şi/sau de efect; e) acţiuni de evaluare, promovare a sãnãtãţii la locul de muncã (comunicarea riscului profesional, informare asupra riscului profesional); f) implementarea legislaţiei de sãnãtate în muncã la nivel teritorial; g) alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale. Indicatori de evaluare 1) Indicatori fizici a) Numãr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sãnãtate : 650; b) Numãr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiatiilor ionizante pentru starea de sãnãtate: 400; c) Numãr de acţiuni specifice de evaluare a starii de sanatate a expusilor profesional: 350; d) Numãr de acţiuni specifice de management al Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã : 100. 2) Indicatori de eficienţã a) Cost mediu/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sãnãtate : 320 lei; b) Cost /acţiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor radiaţiilor ionizante pentru starea de sãnãtate: 270 lei; c) Cost mediu/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra stãrii de sãnãtate a expusilor profesional : 225 lei; d) Cost mediu/acţiune per an pentru actiuni specifice de management al Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã : 300 lei. Unitãţi care deruleazã programul: a) Ministerul Sãnãtãţii; b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; c) Direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou (papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc), materiale şi prestãri de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare şi tipãrire de sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale), alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare (contracte masurãtori, achiziţionare date meteorologice, achiziţionare de date statistice, service echipamente laborator; reparaţii aparaturã, servicii de întreţinere şi exploatare dotãri pentru comunicare-informare); achiziţionare piese de schimb; b) materiale sanitare (alcool medicinal, vatã, tifon, mãnuşi chirurgicale, etc), reactivi (radiaţii, microbiologie, chimie alimentarã etc), dezinfectanţi speciali (laboratoare de apã, radiaţii, microbiologie, chimie etc), halate şi echipamente de protectie speciale, echipamente şi dotãri cu micã valoare de tehnicã informaticã (unitãţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc), softuri speciale statistica, elaborare şi editare chestionare; materiale laborator (truse, ustensile, coloane analiza, vacutainere, sticlarie, accesorii consumabile pentru laborator etc); dotãri cu micã valoare pentru aparatura de laborator; acreditare, auditare, metrologizare, autorizare; consultanta pentru punere in functiune aparatura; achizitionare de carti, publicaţii şi materiale documentare; pregatire profesionala şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã); deplasãri în ţarã; transport; carburanţi, lubrifianţi, protecţia muncii, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii. c) tipãrire materiale IEC. 2. Subprogramul privind protejarea sãnãtãţii publice prin prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie. A. Acţiuni derulate la nivelul Ministerului Sãnãtãţii 1. stabileşte direcţiile strategice ale activitãţii de derulare a subprogramului; 2. asigurã resursele financiare necesare pentru organizarea şi derularea acţiunilor cuprinse în cadrul subprogramului. B. Acţiuni derulate la nivelul Institutului Naţional de Sãnãtate Publicã prin Centrul National de Monitorizare a Riscului din Mediul Comunitar şi Centrele Regionale de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Tg.Mureş Obiectiv : Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc alimentari 1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere la nivel naţional a sãnãtãţii în relaţie cu alimentul pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind: a) evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele; b) monitorizarea nivelului de iod din sarea iodatã pentru consum uman; c) rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România; d) evaluarea continutului de sare din alimente si a ingestiei de sare în România, în vederea reformularii produselor şi corectãrii obiceiurilor alimentare; e) evaluarea ingestiei de aditivi alimentari; f) evaluarea stãrii de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei; g) evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţionalã specialã; h) monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii; i) monitorizarea calitãţii suplimentelor alimentare; j) monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate; k) monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine,minerale si alte substanţe; l) monitorizarea coloranţilor sintetici din bauturi alcoolice şi nealcoolice. 2. Coordonarea metodologicã, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei; 3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentãrii ştiinţifice a problematicii din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei, în funcţie de prioritãţile stabilite la nivelul Ministerului Sãnãtãţii; 4. Identificarea de noi factori de risc din domeniul alimentului şi nutriţiei şi propunerea de mãsuri preventive prin studii şi cercetãri; 5. Educaţie continuã, instruirea şi formarea profesionalã in domeniul alimentaţiei şi nutriţiei 6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei; 7. Prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei; 8. Activitati de informare, educare, comunicare privind sãnãtatea în relaţie cu determinanţii alimentari; 9. Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sãnãtate publicã din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitarã a metodologiilor naţionale; 10. Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul alimentului şi nutritiei şi controlul implementãrii acestora, în teritoriul de responsabilitate; 11. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul alimentului şi nutriţiei şi armonizarea acestora cu legislaţia europeanã din domeniu; 12. Asigurarea calitãţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare; 13. Asigurarea raportãrii cãtre instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din domeniul alimentului şi nutriţiei. C. Activitati derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Obiectiv: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc alimentari. a) evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele; b) monitorizarea nivelului de iod din sarea iodatã pentru consum uman; c) rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România; d) evaluarea continutului de sare din alimente si a ingestiei de sare in Romania, în vederea reformularii produselor şi corectãrii obiceiurilor alimentare; e) evaluarea ingestiei de aditivi alimentari; f) evaluarea stãrii de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei; g) evaluarea riscului chimic si bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţionalã specialã; h) monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii; i) monitorizarea calitãţii suplimentelor alimentare; j) monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate; k) protejarea sãnãtãţii populaţiei prin supravegherea consumului şi contaminarii microbiologice a produselor zaharoase; l) monitorizarea calitãţii produselor din cereal destinate consumului uman prin determinarea conţinutului în micotoxine; m) monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe; n) monitorizarea coloranţilor sintetici din bãuturi alcoolice şi nealcoolice. Indicatori de evaluare 1) Indicatori fizici a) Numãr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sãnãtate : 600 2) Indicatori de eficienţã a) Cost/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sãnãtate : 380 lei. Unitãţi care deruleazã programul: a) Ministerul Sãnãtãţii; b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; c) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou (papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc), materiale şi prestãri de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare şi tipãrire de sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale), alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare (contracte masurãtori, achiziţionare date meteorologice, achiziţionare de date statistice, service echipamente laborator; reparaţii aparaturã, servicii de întreţinere şi exploatare dotãri pentru comunicare-informare); achiziţionare piese de schimb; b) materiale sanitare (alcool medicinal, vatã, tifon, mãnuşi chirurgicale, etc), reactivi (radiaţii, microbiologie, chimie alimentarã etc), dezinfectanţi speciali (laboratoare de apã, radiaţii, microbiologie, chimie etc), halate şi echipamente de protectie speciale, echipamente şi dotãri cu micã valoare de tehnicã informaticã (unitãţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc), softuri speciale statisticã, elaborare şi editare chestionare; materiale laborator (truse, ustensile, coloane analiza, vacutainere, sticlarie, accesorii consumabile pentru laborator etc); dotãri cu micã valoare pentru aparatura de laborator; acreditare, auditare, metrologizare, autorizare; consultanţa pentru punere în funcţiune aparatura; achiziţionare de cãrţi, publicaţii şi materiale documentare; pregãtire profesionalã şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã); deplasãri în ţarã; transport; carburanţi, lubrifianţi, protecţia muncii, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii. III. PROGRAMUL NAŢIONAL DE HEMATOLOGIE ŞI SECURITATE TRANSFUZIONALÃ Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Obiectiv general: Asigurarea cu sânge şi componente sanguine, în condiţii de maximã siguranţã şi cost eficienţã Obiective specifice: a) asigurarea autosuficienţei de sânge şi componente sanguine la nivel naţional, în corelaţie cu necesitãţile din sistemul de sãnãtate; b) asigurarea securitãţii transfuzionale, în conformitate cu legislaţia naţionalã şi europeanã; c) asigurarea promovãrii donãrii benevole, cu recrutarea şi menţinerea donatorilor de sânge. Activitãţi: a) colectarea de sânge şi derivate sanguine; b) controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui, conform prevederilor legislative în vigoare; c) stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate; d) promovarea donãrii benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi, sub coordonarea Comitetului Naţional de Promovare a donãrii de sânge şi a Ministerului Sãnãtãţii; e) asigurarea tichetelor de masã pentru donatori; f) respectarea condiţiilor de autorizare a unitãţilor de recoltare din unitãţile sanitare şi centrele de transfuzie sanguinã judeţene; g) asigurarea derulãrii activitãţilor de colectã mobilã, în colaborare cu unitãţile sanitare, autoritãţile administraţiei publice locale, organizaţii neguvernamentale, societãţi profesionale etc; h) perfecţionare profesionalã; i) colectarea şi raportarea datelor de hemovigilenţã cãtre Ministerul Sãnãtãţii - DSPCSP şi CE, conform prevederilor legale în vigoare; j) implementarea mãsurilor de prevenire şi control al bolilor transmisibile pe cale hematogenã, în colaborare cu INSP şi Ministerul Sãnãtãţii - DSPCSP; k) raportarea trimestrialã, cãtre INSP şi Ministerul Sãnãtãţii - DSPCSP a situaţiei bolilor cu transmitere hematogenã depistate la donatorii voluntari. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori de rezultate - anual: a) creşterea numãrului de donãri de sânge: cu 5 - 6% faţã de anul 2010; b) numãr donãri/unitãţi recoltate şi testate pe an: 400.000 donãri. 3) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/unitate de sânge recoltatã şi testatã: 200 lei. Unitãţi care deruleazã programul: a) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; b) centrele regionale de transfuzie sanguinã; c) centrele de transfuzie sanguinã judeţene. IV. PROGRAMELE NAŢIONALE DE SÃNÃTATE PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE 1. Programul naţional de boli cardiovasculare Coordonare metodologicã: a) Comisia de cardiologie a Ministerului Sãnãtãţii; b) Comisia de chirurgie cardiacã a Ministerului Sãnãtãţii; c) Comisia de chirurgie vascularã a Ministerului Sãnãtãţii. Coordonare tehnicã la nivel naţional: Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti Obiective: a) tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin: a.1) proceduri de cardiologie intervenţionalã; a.2) proceduri de chirurgie cardiovascularã; a.3) proceduri de chirurgie vascularã; a.4) intervenţie coronarianã percutanã în infarctul miocardic acut; b) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de boli cardiovasculare. Structurã: 1.1 Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare: Activitãţi: a) tratamentul pacienţilor cu stenoze arteriale severe prin proceduri de dilatare percutanã în raport cu profilul clinic şi aspectul morfofuncţional; b) tratamentul pacienţilor cu aritmii rezistente la tratament convenţional prin proceduri de electrofiziologie; c) tratamentul pacienţilor cu bradiaritmii severe prin implantare de stimulatoare cardiace de diverse tipuri, în raport cu profilul clinic şi electrofiziologic al aritmiei şi cu starea clinicã a pacientului; d) tratamentul pacienţilor cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratamentul convenţional prin implantarea de defibrilatoare interne; e) tratamentul pacienţilor cu insuficienţã cardiacã, duratã crescutã a complexului QRS pe electrocardiogramã şi fracţie de ejecţie < 35% prin implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacã; f) tratamentul pacienţilor cu patologie cardiovascularã şi indicaţie chirurgicalã prin proceduri de chirurgie cardiovascularã; g) tratamentul pacienţilor cu patologie vascularã şi indicaţie chirurgicalã prin proceduri de chirurgie vascularã; Criterii de eligibilitate: a) pentru proceduri de dilatare percutanã a stenozelor arteriale: pacienţi cu stenoze arteriale severe cu indicaţie de dilatare percutanã; b) pentru proceduri de electrofiziologie: pacienţi cu aritmii rezistente la tratamentul convenţional; c) pentru implantare de stimulatoare cardiace: pacienţi cu bradiaritmii severe, cu indicaţii de implantare de stimulatoare cardiace; d) pentru implantare de defibrilatoare interne: pacienţi cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratament convenţional; e) pentru implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacã: pacienţi cu insuficienţã cardiacã, duratã crescutã a complexului QRS pe electrocardiogramã şi fracţie de ejecţie < 35%; f) pentru proceduri de chirurgie cardiovascularã: pacienţi cu boli cardiovasculare cu indicaţie chirurgicalã fãrã contraindicaţii majore; g) pentru proceduri de chirurgie vascularã: pacienţi cu afecţiuni vasculare cu indicaţie chirurgicalã fãrã contraindicaţii majore. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de bolnavi trataţi prin proceduri de dilatare percutanã/an: 2.700; b) numãr de bolnavi trataţi prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 300; c) numãr de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare cardiace implantate/an: 1.500; d) numãr de bolnavi trataţi prin implantare de defibrilatoare interne implantate/an: 80; e) numãr de bolnavi trataţi prin implantarea de stimulatoare de resincronizare cardiacã/an: 80; f) numãr de bolnavi (adulţi) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovascularã/an: 1.500; g) numãr de bolnavi (copii) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovascularã/an: 75; h) numãr de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vascularã/an: 1.000. 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutanã/an: 4.000; b) cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 5.500; c) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator cardiac/an: 2.600; d) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilator intern/an: 27.000; e) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator de resincronizare cardiacã/an: 12.000; f) cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovascularã/an: 6.900; g) cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovascularã/an: 6.900; h) cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie vascularã/an: 3.000. Natura cheltuielilor subprogramului: a) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin procedeele specifice. Unitãţi care deruleazã subprogramul: 1) proceduri de dilatare percutanã a stenozelor arteriale: a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Ioan" Bucureşti; f) Spitalul Clinic de Urgenţã "Elias"; g) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; i) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; j) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; k) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Oradea; n) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov; o) Spitalul de Urgenţã "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; p) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; q) Clinicile ICCO Braşov. 2) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor: a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Centrul de Cardiologie Craiova; k) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca. 3) implantare de stimulatoare cardiace: a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Centrul de Cardiologie Craiova; k) Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Ioan" Bucureşti; l) Spitalul Clinic "Colentina" Bucureşti; m) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; n) Spitalul Judeţean de Urgenţã Baia Mare; o) Spitalul Clinic "Caritas" Bucureşti; p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu; q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; r) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Arad; s) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov; t) Spitalul de Urgenţã "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; u) Clinicile ICCO Braşov. 4) implantare de defibrilatoare interne: a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Centrul de Cardiologie Craiova; k) Spitalul Clinic "Caritas" Bucureşti; l) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; m) Spitalul Judeţean de Urgenţã Baia Mare; n) Spitalul de Urgenţã "Prof. Dr. Agrippa Ionescu". 5) resincronizare cardiacã în insuficienţa cardiacã severã: a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Centrul de Cardiologie Craiova. 6) proceduri de chirurgie cardiovascularã adulţi: a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; c) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; d) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; e) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; f) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; g) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; h) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; j) Spitalul de Urgenţã "Dr. Agrippa Ionescu". 7) proceduri de chirurgie cardiovascularã copii: a) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; b) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; c) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; d) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M.S. Curie". 8) proceduri de chirurgie vascularã: a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; c) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Pantelimon" Bucureşti; e) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca - Secţia clinicã de chirurgie vascularã; g) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi; k) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; n) Spitalul Judeţean de Urgenţã Braşov; o) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; p) Spitalul de Urgenţã "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; q) Spitalul Judeţean de Urgenţã Baia Mare; r) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişora. Repartiţia fondurilor pentru unitãţile sanitare care deruleazã subprogramul se realizeazã de cãtre comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii în funcţie de: a) dotarea existentã; b) prezenţa personalului medical calificat şi a personalului aflat în curs de învãţare; c) raportãrile procedurilor efectuate în ultimii 3 ani; d) existenţa unui sistem sistematic de raportare a cazurilor (de exemplu registru local); e) ponderea procedurilor de urgenţã comparativ cu cele elective; f) dificultatea procedurilor raportate; g) complicaţiile raportate. 1.2. Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut Activitãţi: a) tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenţii coronariene percutane. Criterii de eligibilitate: a) bolnavi cu infarct miocardic acut (sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST), în primele 12 ore de la debutul simptomelor. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de pacienţi cu infarct miocardic acut (sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) trataţi prin intervenţii coronariene percutane/an: 2.244. 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/pacient tratat: 4.000. Natura cheltuielilor subprogramului: a) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin intervenţii coronariene percutane. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Oradea; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca. Repartiţia fondurilor pentru unitãţile sanitare care deruleazã subprogramul se realizeazã de cãtre Comisia de cardiologie a Ministerului Sãnãtãţii în funcţie de urmãtoarele criterii: a) sistem de gardã dedicatã pentru tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenţii coronariene percutane; b) experienţa de cel puţin 400 proceduri de dilatare coronarianã/an; c) dotarea existentã (accesul la cel puţin douã angiografe); d) prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentã şi o infirmierã disponibile pe tot parcursul programului gãrzii dedicate); e) secţie de cardiologie care are capacitatea de a prelua şi monitoriza toate cazurile rezolvate prin proceduri de dilatare coronarianã. 2. Programul naţional de oncologie Coordonare metodologicã: Comisia de oncologie a Ministerului Sãnãtãţii Coordonare tehnicã la nivel naţional: a) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti; b) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţã" Cluj-Napoca; c) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã - Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), pentru realizarea obiectivului prevãzut la lit. a) şi Centrul Naţional pentru Evaluarea şi Promovarea Stãrii de Sãnãtate (CNEPSS) pentru realizarea obiectivului prevãzut la lit. lit. e). Obiective: a) profilaxia cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV a populaţiei feminine eligibile; b) diagnosticarea în stadii incipiente a cancerului de col uterin, cancerului mamar şi cancerului colorectal; c) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice; d) monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice. e) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de cancer. Structura: 2.1. Subprogramul de profilaxie a cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV*)-------- Notã: *) subprogramul se deruleazã numai în anul 2011 Activitãţi: a) vaccinarea HPV a populaţiei feminine eligibile, conform metodologiei aprobate, realizatã prin cabinetele medicale din unitãţile de învãţãmânt preuniversitar şi universitar, cabinete de medicinã de familie, cabinete de obstetricã-ginecologie şi cabinete de planificare familialã; b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã prin CNSCBT monitorizeazã şi raporteazã Direcţiei de sãnãtate publicã şi control în sãnãtate publicã modul de realizare a vaccinãrii HPV la nivel naţional; Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr doze vaccin HPV administrate: 70.000 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/persoanã de sex feminin vaccinatã: 838,14 lei; b) cost mediu/dozã vaccin: 279,38 lei. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul Naţional de de Sãnãtate Publicã; b) direcţii de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) cabinete medicale din cadrul unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar şi universitar, cabinetele medicilor de familie, cabinete de obstetricã-ginecologie şi planificare familialã. 2.2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin se deruleazã conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin, aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 881/706 din 9 iulie 2009. 2.3 Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar se deruleazã conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. 2.4. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului colorectal Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului colorectal se deruleazã conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului colorectal, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. 2.5. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice Activitãţi: a) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu; b) realizarea, implementarea la nivel naţional şi managementul Registrului naţional de cancer. Criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã activitatea menţionatã la lit. a) sunt prevãzute în Secţiunea B a prezentelor norme. Activitatea prevãzutã la lit. b) se realizeazã în conformitate cu prevederile <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 2027/2007 privind activitatea de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer şi înfiinţarea registrelor regionale de cancer. Indicatori de evaluare pentru activitatea prevãzutã la lit. b): 1) indicatori fizici: a) constituirea registrelor regionale de cancer; b) constituirea Registrului naţional de cancer 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/registru regional: 125.000 lei Unitãţi care deruleazã activitatea prevãzutã la lit. b): a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; b) instituţiile în structura cãrora sunt înfiinţate şi funcţioneazã centrele de implementare a registrelor regionale de cancer. 2.6. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT. Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã subprogramul sunt prevãzute în Secţiunea B a prezentelor norme. 3. Programul naţional de sãnãtate mintalã Coordonare metodologicã: Comisia de psihiatrie şi psihiatrie pediatricã a Ministerului Sãnãtãţii Coordonare tehnicã la nivel naţional: Centrul Naţional de Sãnãtate Mintalã şi Luptã Antidrog Bucureşti Obiective: a) asigurarea accesibilitãţii, continuitãţii şi calitãţii serviciilor pentru persoanele cu probleme severe de sãnãtate mintalã; b) asigurarea accesibilitãţii, continuitãţii şi calitãţii serviciilor pentru persoanele cu tulburãri legate de consumul de substanţe psihoactive; c) prevenirea consumului de droguri şi asigurarea tratamentului specific la persoanele cu toxicodependenţã; d) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de psihiatrie. Structura: 3.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatricã şi psihosocialã Activitãţi: a) elaborarea şi tipãrirea unui curricul-um de instruire în domeniul tulburãrilor din spectrul autist pentru profesioniştii din sistemul de sãnãtate; b) formarea profesioniştilor în domeniul tulburãrilor din spectrul autist; c) elaborarea şi tipãrirea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicãrii noilor reglementãri legislative privind evaluarea capacitãţii de muncã (GAF) pentru profesioniştii care lucreazã în domeniul sãnãtãţii mintale; d) formarea profesioniştilor în domeniul evaluãrii capacitãţii de muncã; e) elaborarea şi tipãrirea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicãrii noilor reglementãri legislative pentru profesioniştii care lucreazã în domeniul sãnãtãţii mintale; f) desfãşurarea de activitãţi de terapie cognitiv-comportamentalã pentru copiii cu tuburãri în spectrul autist; g) desfãşurarea de activitãţi de terapie ocupaţionalã; h) realizarea Registrului naţional de psihiatrie. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) realizarea unui curricul-um de instruire în domeniul tulburãrilor din spectrul autist: 1; b) realizarea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicãrii noilor reglementãri legislative privind evaluarea capacitãţii de muncã (GAF): 1; c) realizarea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicãrii noilor reglementãri legislative pentru profesioniştii care lucreazã în domeniul sãnãtãţii mintale: 1; d) numãr de specialişti instruiţi în domeniul tulburãrilor din spectrul autist: 50; e) numãr de specialişti instruiţi în domeniul aplicãrii noilor reglementãri legislative privind evaluarea capacitãţii de muncã (GAF): 300; f) numãr de copii incluşi în terapii cognitiv-comportamentale: 400; g) numãr de bolnavi incluşi în programe de reabilitare psihosocialã: 3.900; h) instruirea persoanelor care participã la realizarea Registrului naţional de psihiatrie: 40. 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/curricul-um de instruire: 120.000 lei; b) cost mediu/profesionist instruit: 1.000 lei; c) cost mediu/copil inclus în terapii cognitiv-comportamentale: 4.000 lei; d) cost mediu/bolnav inclus în programe de reabilitare psihosocialã: 200 lei; e) cost mediu/curs instruire pentru realizarea Registrului naţional de psihiatrie: 25.000 lei. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) unitãţi sanitare de specialitate psihiatrie; b) unitãţi sanitare care au în structura organizatoricã secţii/compartimente de psihiatrie şi/sau centre de sãnãtate mintalã/laboratoare de sãnãtate mintalã. 3.2. Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelor Activitãţi: a) asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti de opiacee (metadonã) pentru persoane cu toxicodependenţã; b) testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unitãţile medicale de profil, adulţi şi copii; c) tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţã. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr de bolnavi în tratament substitutiv cu metadonã: 4.300; b) numãr de persoane testate pentru depistarea prezenţei drogurilor în urinã: 5.400; c) numãr de pacienţi trataţi în postcurã: 3.400. 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/pacient aflat în tratament de substituţie cu metadonã: 120 lei; b) cost mediu/persoanã testatã pentru depistarea drogurilor în urinã: 20 lei; c) cost mediu/pacient în postcurã: 320 lei. 3) indicatori de rezultat: a) creşterea ratei consumatorilor de droguri reintegraţi social; b) scãderea ratei recãderilor cu 5% la pacienţii trataţi pentru tulburãri legate de consumul de droguri (comparativ cu anul trecut). Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi; b) Spitalul de Psihiatrie şi pentru Mãsuri de Siguranţã Jebel Timiş; c) Spitalul de Psihiatrie "Eftimie Diamandescu" Ilfov; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; e) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii; f) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie; g) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia toxicologie; h) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" Bucureşti; j) Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţilor pentru Tineri "Sfântul Stelian". 4. Programul naţional de diabet zaharat Coordonare metodologicã: Comisia de diabet a Ministerului Sãnãtãţii Coordonare tehnicã la nivel naţional: a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã, pentru realizarea obiectivului prevãzut la lit. d). Obiective: a) prevenţia secundarã a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complicaţiilor acestuia [inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)]; b) tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat; c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi; d) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat. Activitãţi: a) Evaluarea periodicã a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c) - activitatea se deruleazã prin furnizorii de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate; b) Asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat tip 1, tip 2: insulinã şi antidiabetice orale; c) Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulinã şi materiale consumabile) şi automonitorizare pentru cazurile stabilite de comisia de specialitate a Ministerului Sãnãtãţii; d) Asigurarea prin farmaciile cu circuit deschis a testelor de automonitorizare pentru pacienţii trataţi cu insulinã; e) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat şi a registrelor regionale. Criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã activitãţile a), b) şi d) sunt prevãzute în Secţiunea B a prezentelor norme. Criteriile de eligibilitate pentru bolnavii cu diabet zaharat care pot beneficia de pompe de insulinã: 1) Bolnavi aflaţi în tratament permanent cu insulinã: a) copii cu diabet zaharat tip I, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivã corect aplicatã; b) adulţi cu diabet zaharat tip 1 peste vârsta de 18 ani la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivã corect aplicatã. 2) Bolnavi aflaţi în tratament temporar cu insulinã: a) gravide cu diabet zaharat tip I; b) diabet zaharat gestaţional sau gravide cu diabet zaharat şi insulinoterapie, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivã; c) orice tip de diabet zaharat, cu labilitate glicemicã, care nu poate fi controlat prin insulinoterapie intensivã 3) Criterii de decizie a pacientului: a) motivaţie; b) aderenţã la programul de monitorizare şi control (autoîngrijire, automonitorizare şi autoajustarea dozelor de insulinã); c) capacitate şi abilitãţi de utilizare a pompei; d) suport familial. Decizia privind întreruperea utilizãrii unei pompe de insulinã de cãtre un bolnav aparţine în exclusivitate medicului diabetolog şi poate fi luatã în urmãtoarele condiţii: a) lipsa de aderenţã sau aderenţã necorespunzãtoare a bolnavului la programul de monitorizare şi control medical de specialitate pe parcursul utilizãrii pompei; b) terapia cu infuzie continuã cu insulinã, nu îşi dovedeşte eficacitatea. Indicatori de evaluare*):------- Notã: *) indicatorii de evaluare sunt specifici pentru activitãţile prevãzute la lit. c) şi e). 1) indicatori fizici: a) numãr pompe de insulinã şi seturi de consumabile aferente acestora achiziţionate la nivel naţional : 2; b) numãr seturi de consumabile pentru pompele de insulinã achiziţionate de Ministerul Sãnãtãţii: 330; c) numãr bolnavi trataţi prin perfuzie subcutanatã continuã cu insulinã (prin pompele de insulinã achiziţionate de Ministerul Sãnãtãţii): 380; d) numãr bolnavi cu diabet monogenic automonitorizaţi: 6 e) constituirea registrelor regionale de diabet zaharat; f) constituirea Registrului naţional de diabet zaharat. 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/pompã de insulinã (pompã+consumabile/12 luni): 8.000 lei; b) cost mediu/seturi consumabile pentru pompa de insulinã/persoanã/an: 9.400 lei; c) cost mediu/100 teste: 180 lei; d) cost mediu/registru regional: 100.000 lei. 3) indicatori de rezultat: a) scãderea numãrului de bolnavi cu complicaţii determinate de diabet zaharat; Unitãţi care deruleazã programul: 1) pentru activitatea prevãzutã la lit. c): a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti; b) centre şi unitãţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii; c) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. 2) pentru activitatea prevãzutã la lit. e): a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; b) instituţiile în structura cãrora sunt înfiinţate şi funcţioneazã centrele de implementare a registrelor regionale de diabet zaharat. 5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã Coordonare tehnicã la nivel naţional: a) Agenţia Naţionalã de Transplant; b) Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice pentru obiectivul prevãzut la lit. g); c) Instituţia desemnatã conform Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice în cadrul subprogramului de fertilizare in vitro şi embriotransfer, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii, pentru obiectivul prevãzut la lit. h). Obiective: a) creşterea numãrului de donatori vii, donatori aflaţi în moarte cerebralã, precum şi de donatori fãrã activitate cardiacã; b) coordonarea activitãţilor de transplant; c) asigurarea testãrii imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, precum şi a receptorilor; d) asigurarea supleerii fiziologice a organelor aflate în insuficienţã cronicã ireversibilã şi/sau înlocuirea ţesuturilor nefuncţionale prin transplant de organe, ţesuturi şi/sau celule; e) evaluarea periodicã a pacienţilor transplantaţi; f) tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant; g) crearea şi gestionarea unei baze de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stem hematopoietice; h) tratamentul infertilitãţii cuplului. Structurã: 5.1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã Activitãţi: a) realizarea testãrilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, inclusiv a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã menţinuţi în condiţii fiziologice, precum şi a receptorilor (inclusiv cross-match); b) coordonarea activitãţii de transplant care constã în coordonarea prelevãrii organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor de la donator, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali precum şi acordarea sprijinului logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare; c) menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã, inclusiv realizarea testãrilor acestora; d) evaluarea periodicã a pacienţilor transplantaţi; e) realizarea procedurilor de transplant; f) tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant; Criterii de eligibilitate: a) donatori (vii sau decedaţi) de organe, ţesuturi şi celule; b) bolnavi aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplantul de organ; c) bolnavi cu hemopatii maligne aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplantul de celule stem hematopoietice; d) bolnavi cu deteriorãri osoase şi instabilitãţi ligamentare; e) bolnavi care au suferit arsuri mari; f) bolnavi cu leziuni care antreneazã deficienţe morfo-funcţionale la nivel celular, având urmãri invalidante sau ducând la deces; g) bolnavi transplantaţi care necesitã administrare în regim ambulatoriu a tratamentului imunosupresor şi evaluare periodicã a evoluţiei posttransplant. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr donatori vii testaţi imunologic şi virusologic: 1.276; b) numãr receptori testaţi imunologic şi virusologic: 1.322; c) numãr testãri compatibilitate cross-match: 1.177; d) numãr diagnosticãri morţi cerebrale şi menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 270; e) numãr acţiuni de coordonare: 1.270; f) numãr estimativ de transplanturi ce urmeazã a fi efectuate, pe tipuri: f.1) transplant hepatic: 60; f.2) transplant renal: 272; f.3) transplant de cord: 16; f.4) transplant celule pancreatice: 10; f.5) transplant medular: - autotransplant: 130; - allotransplant: 35; f.6) transplant cord-pulmon: 1; f.7) transplant os şi tendon: 730; f.8) transplant piele: 70; g) numãr consultaţii evaluare periodicã a pacienţilor transplantaţi: g.1) transplant renal: 7.640; g.2) transplant hepatic: 1.000; g.3) transplant cord: 240. 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/testare donatori: 1.800 lei; b) cost mediu/testare receptori: 1.800 lei; c) cost mediu/testare compatibilitate cross-match: 1.080 lei; d) cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebralã şi testarea acestora: 13.140 lei; e) cost mediu/acţiune coordonare: 1.000 lei; f) cost mediu/transplant hepatic: 232.239 lei; g) cost mediu/transplant renal: 66.278 lei; h) cost mediu/transplant cord: 107.000 lei; i) cost mediu/transplant cord - pulmon: 117.572 lei; j) cost mediu/transplant celule pancreatice: 83.980 lei; k) cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - autolog: 88.499 lei; l) cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - allogenic: 162.602 lei; m) cost mediu/transplant os - tendon: 4.200 lei; n) cost mediu/transplant piele: 4.200 lei; o) cost mediu/evaluare periodicã a pacienţilor transplantaţi: o.1) transplant renal: 400 lei/pacient transplantat; o.2) transplant hepatic: 1.288 lei/pacient consultat; o.3) transplant cord: 1.747/pacient consultat. 3) indicatori de rezultat: a) procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant: 90%; Unitãţi care deruleazã subprogramul*):-------- Notã: *) Unitãţile sanitare deruleazã subprogramul numai în condiţiile îndeplinirii prevederilor legale referitoare la autorizarea şi acreditarea unitãţilor sanitare pentru efectuarea prelevãrii şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã. a) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş - Laboratorul clinic de imunologie transplant; b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş - Secţia clinicã de hematologie şi transplant celule stem, Clinica ATI, Secţia clinicã de ortopedie - traumatologie nr. 1, coordonare transplant; c) Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti - Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Laboratorul de diagnostic, biologie molecularã, imunologie HLA şi virusologie, Centrul de Chirurgie Generalã şi Transplant Hepatic Fundeni, Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni; d) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti - Secţia de chirurgie cardiovascularã, Clinica ATI, Secţia clinicã de chirurgie plasticã - microchirurgie reconstructivã, Clinica Ortopedie-Traumatologie I, II şi III; e) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - Clinica ortopedie - traumatologie I şi II; f) Serviciului de ambulanţã Bucureşti - Ilfov al municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov - realizeazã coordonarea la nivel naţional a activitãţilor de transplant; g) Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar - Arseni" Bucureşti - Secţia ATI, Secţia clinicã de chirurgie plasticã - microchirurgie reconstructivã; h) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia clinicã de chirurgie plasticã - microchirurgie reconstructivã; i) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M.S. Curie" - Secţia clinicã de ortopedie şi traumatologie; j) Spitalul Clinic de Urgenţã de Chirurgie Plasticã, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti - Secţia Clinicã de chirurgie plasticã, microchirurgie reconstructivã I arşi; k) Spitalul Clinic Colentina - Secţia de ortopedie - traumatologie; l) Spitalul Clinic de Ortopedie - Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Cluj-Napoca - Secţia ATI; n) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj - Secţia clinicã de chirurgie plasticã şi microchirurgie reconstructivã; o) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Timişoara - Centrul Regional de Imunologie şi Transplant, Clinica ATI, Centrul de Hemodializã şi Transplant Renal, coordonare transplant, Secţia clinicã de chirurgie plasticã - microchirurgie reconstructivã - Casa Austria; q) Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca - Laboratorul clinic de analize medicale şi imunologie, coordonare transplant; r) Spitalul Clinic Judeţean Constanţa - Clinica chirurgie, coordonare transplant, Clinica ATI, Secţia clinicã de chirurgie plasticã şi microchirurgie reconstructivã; s) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi - Laboratorul de imunologie şi geneticã, Clinica ATI, coordonare transplant; t) Spitalul Clinic "C.I. Parhon" Iaşi - Clinica urologie; u) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; v) Spitalul Judeţean de Urgenţã Alba Iulia - Secţia ATI; w) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Craiova - Secţia ATI, coordonare transplant; x) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov - Secţia ATI, coordonare transplant; y) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Oradea - Secţia ATI, coordonare transplant; z) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu - Secţia ATI. Din fondurile alocate Subprogramului de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã se suportã şi urmãtoarele: a) cheltuieli de deplasare pentru organizarea acţiunilor de coordonare; b) cheltuieli de transport ale echipelor operatorii; c) cheltuieli de transport ale organelor, ţesuturilor şi celulelor prelevate în vederea efectuãrii procedurilor de transplant; d) cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncã, în condiţiile legii, pentru coordonarea activitãţii de transplant; e) cheltuieli de personal pentru plata orelor suplimentare efectuate, în condiţiile legii, de personalul încadrat cu contract individual de muncã în secţii de ATI, care participã la activitatea de menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã; f) cheltuieli de personal pentru plata orelor suplimentare efectuate, în condiţiile legii, de personalul încadrat cu contract individual de muncã în unitãţile sanitare care participã la activitatea de realizare a testãrilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, inclusiv a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã menţinuţi în condiţii fiziologice, precum şi a receptorilor (inclusiv cross-match); g) servicii funerare pentru donatorii-cadavru, inclusiv transportul acestora la locul de înmormântare; h) mijloace de comunicare; i) campanii de promovare a donãrii. Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã activitatea menţionatã la lit. f) sunt prevãzute în Secţiunea B la prezentele norme. 5.2. Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale Activitãţi: a) recrutarea donatorilor voluntari de celule stem; b) recoltarea probelor de la donatorii voluntari de celule stem; c) transportul probelor recoltate de la donatorii voluntari cãtre laboratoarele de histocompatibilitate; d) realizarea testãrilor primare de histocompatibilitate în cadrul laboratoarelor de HLA acreditate; e) realizarea testãrilor virusologice şi de histocompatibilitate pentru validare finalã a donatorilor voluntari de celule stem. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr de donatori voluntari de celule stem hematopoietice identificaţi şi testaţi: 1.600; 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/donator voluntar identificat şi testat: 1.500 lei; 3) indicatori de rezultat: a) realizarea bazei de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stem, în care sã fie prevãzute datele personale, medicale şi de histocompatibilitate; b) realizarea interconectãrii Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice cu organismele similare internaţionale. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice; b) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; c) centrele regionale de transfuzii sanguine; d) centrele de transfuzii sanguine teritoriale; e) Institutul Clinic Fundeni. 5.3. Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer se deruleazã conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice în cadrul subprogramului de fertilizare in vitro şi embriotransfer, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii. 6. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã Obiective: a) asigurarea investigaţiilor diagnostice şi a tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe cu ajutorul dispozitivelor de înaltã performanţã; b) tratamentul surditãţii prin proteze auditive implantabile Structura: 6.1. Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic Coordonare metodologicã: Comisia de chirurgie generalã Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul Clinic Fundeni Activitãţi: a) Depistarea afecţiunilor care pot fi rezolvate cu succes prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic; b) Stabilirea indicaţiei tratamentului chirurgical prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic, cu respectarea criteriilor de includere; c) Efectuarea tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic; d) Supraveghere postoperatorie a pacienţilor operaţi. Criterii de eligibilitate: 1) Pacienţi cu afecţiuni cu indicaţie de chirurgie minim invazivã; 2) Afecţiuni pentru care abordarea minim invazivã este unica posibilã; 3) Abord laparoscopic foarte dificil sau imposibil; 4) Reintervenţie; 5) Co-morbiditãţi; 6) Bolnavi cu risc crescut de dezvoltare de complicaţii post-operatorii. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr de intervenţii chirurgicale minim invazive asistate robotic: 160 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/pacient cu intervenţie chirurgicalã minim invazivã asistatã robotic include: a1) cost materiale şi consumabile specifice: 15.750 lei/intervenţie a2) cost mediu/service specific: 3.250 lei/intervenţie 3) indicatori de rezultat: a) creşterea numãrului de cazuri rezolvate prin procedee chirurgicale de înaltã performanţã. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; b) Institutul Clinic Fundeni; c) Spitalul Clinic Municipal Cluj Napoca; d) Spitalul de Urgenţã "Prof. dr. Agrippa Ionescu". 6.2. Subprogramul de radiologie intervenţionalã Coordonare metodologicã: Comisia de radiologie-imagisticã medicalã şi medicinã nuclearã Coordonare tehnicã la nivel naţional: Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti Obiective: a) Prevenirea complicaţiilor şi tratamentul unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale; b) Tratamentul pacienţilor cu maladia Parkinson prin implantarea dispozitivelor de stimulare profundã; Activitãţi: a) Terapia afecţiunilor cerebrovasculare; b) Tratamentul Gamma-Knife al malformaţiilor vasculare cerebrale şi al tumorilor vasculare profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologicã grav postoperator; c) Implantarea dispozitivelor de stimulare profundã la pacienţii cu maladie Parkinson; d) Terapia afecţiunilor vasculare periferice; e) Terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale; f) Terapia unor afecţiuni oncologice; g) Terapia hemoragiilor acute sau cronice post-traumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii terapeutice; Natura cheltuielilor: Capitolul "Bunuri şi servicii" şi capitolul "Transferuri": Medicamente, materiale sanitare, precum şi alte cheltuieli specifice prevãzute în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, de natura bunurilor şi serviciilor. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi: 500; b) numãr de tratamente Gamma-Knife: 100; c) numãr de stimulatoare cerebrale implantabile: 10; d) numãr de pompe implantabile: 6; e) numãr pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi: 700; f) numãr pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi: 300; g) numãr pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi: 350; h) numãr pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi: 250; 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/pacient cu afecţiuni cerebrovasculare tratat: 8.200 lei b) cost mediu/tratament Gamma-Knife: 19.000 lei; c) cost mediu/stimulator cerebral: 75.000 lei; d) cost mediu/pompã implantabilã: 45.000 lei; e) cost mediu/pacient cu afecţiuni vasculare periferice tratat: 3.250 lei; f) cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat: 1.365 lei; g) cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat: 1.125 lei; h) cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat: 1.350 lei; 3) indicatori de rezultat: a) prevenirea complicaţiilor unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale; b) eficienţa tratamentului Gamma-Knife de peste 85% la 12 luni; c) scãderea morbiditãţii specifice pacienţilor cu diskinezii cerebrale implantaţi cu 80%. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar-Arseni" Bucureşti (activitãţile: a, b, c, e) b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti (activitãţile: a, c, d, e, f, g); c) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti (activitãţile: a, d, f, g); d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi (activitãţile: d, f, g); e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş (activitãţile: a, d, e, f, g); f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova (activitãţile: a, d, e, f, g); g) Spitalul Clinic de Urgenţã "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi (activitatea a); h) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti (activitatea d); i) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara (activitãţile: a, d); 6.3 Subprogramul de utilizare a suturilor mecanice în chirurgia generalã Coordonare metodologicã: Comisia de chirurgie generalã Coordonare tehnicã la nivel naţional: Spitalul Clinic de Urgenţã Floreasca Obiective: a) îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin aplicarea unor soluţii terapeutice performante; b) creşterea numãrului de pacienţi la care se impun rezecţii gastrointestinale cu sau fãrã anastomoze consecutive care vor beneficia de operaţii miniminvazive (laparoscopice); c) creşterea calitãţii vieţii pacienţilor prin reducerea complicaţiilor postterapeutice sau consecinţelor invalidate ale unora dintre acestea; d) reducerea cheltuielilor asociate actului medical consecutiv. Activitãţi: a) asigurarea fondurilor necesare aprovizionãrii ritmice a unitãţilor sanitare cu dispozitive de suturã mecanicã (digestivã şi vascularã); b) susţinerea costurilor de înregistrare prospectivã a tuturor pacienţilor care vor beneficia de aceste dispozitive de înaltã tehnologie medicalã pentru a putea evalua rezultatele implementãrii acestui program. Criterii de eligibilitate: Bolnavi cu boli chirurgicale care necesitã realizarea unor procedee operatorii ce presupun rezecţii tisulare urmate sau nu de apoziţie tisularã (anastomoze). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr bolnavi care beneficiazã de utilizarea dispozitivelor de suturã mecanicã: 400/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/bolnav la care s-au utilizat pentru dispozitivele de suturã mecanicã: 5.000 lei; 3) Indicatori de rezultat: a) reducerea cu 10% a numãrului complicaţiilor postoperatorii; b) reducerea cu 20% a duratei medii de spitalizare postoperatorii pe caz tratat; c) reducerea importantã a costurilor pe pacient tratat prin utilizarea suturii mecanice şi a d) tehnicilor laparoscopice care depind de aceste dispozitive; e) scãderea duratei de utilizare a sãlii de operaţie cu 50%; f) diminuarea costurilor de tratament medicamentos postoperator (antialgice, perfuzii) cu 50%; g) reducerea perioadei de spitalizare postoperatorie cu 40% faţã de varianta prin laparotomie; h) reintegrare socio-profesionalã (reducerea capacitãţii temporare de muncã) cu minim 7 zile faţã i) de varianta clasicã (laparotomie). Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţã Sfântul Ioan Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Sfântul Pantelimon Bucureşti; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg-Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi i) Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca; j) Institutul Clinic Fundeni; k) Spitalul de Urgenţã "Prof. dr. Agrippa Ionescu". 6.4 Subprogram de utilizare a plaselor sintetice în chirurgia parietalã abdominalã deschisã şi laparoscopicã. Coordonare metodologicã: Comisia de chirurgie generalã Coordonare tehnicã la nivel naţional: Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti Obiective: a) îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei şi reducerea perioadei de incapacitate de muncã şi de recuperare. b) creşterea numãrului de pacienţi care vor beneficia de tehnicile operatorii moderne cu PS atât pe cale deschisã cât şi pe cale laparoscopicã. c) reducere substanţialã a recidivelor postoperatorii şi o ameliorare a calitãţii vieţii postoperator precoce comparativ cu tehnicile clasice, tisulare. Activitãţi a) asigurarea fondurilor necesare pentru aprovizionarea spitalelor cu PS de calitate de diferite tipo-dimensiuni în funcţie de intervenţie, calea de abord şi dimensiunile defectului parietal; b) program de pregãtire a medicilor în chirurgia deschisã derulat în centre cu experienţã; c) cursuri de pregãtire pentru abordul laparoscopic la nivel naţional sau în centre cu experienţã; d) susţinerea materialã a unui registru naţional de înregistrare a intervenţiilor chirurgicale adresate defectelor parietale abdominale. Criterii de eligibilitate: Pacienţii cu defecte parietale abdominale (hernii inghinale, femurale, ombilicale şi eventraţii). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr bolnavi cu hernie inghinalã, femuralã sau ombilicalã care vor beneficia de chirurgie parietalã abdominalã cu plasã sinteticã: 19.500 de adulţi, din care: a.1) 17.500 operaţi clasic; a.2) 2.000 operaţi laparoscopic, din care: 1.000 cu dispozitive de fixare. b) numãr de bolnavi cu eventraţii: 7.800, din care: b.1) 7.000 operaţi clasic; b.2) 800 operaţi laparoscopic cu dispozitive de fixare. 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat plasa sinteticã în cura herniilor inghinale şi femurale (6 - 7 x 11 - 12 cm): 100 lei; b) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat plasa sinteticã pentru abordul laparoscopic al herniilor inghinale şi femurale (15 x 15 cm): 120 lei; c) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat şi dispozitive de fixare pentru cura laparoscopicã a herniilor: 1.600 lei; d) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat plasa sinteticã pentru eventraţie pe cale deschisã (15 x 15 cm, 15 x 20 cm, 20 x 30): 180 lei; e) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat plasa sinteticã specialã pentru cura laparoscopicã a eventraţiei (15 x 15 cm, 15 x 20 cm) şi a dispozitivelor de fixare: 4.000 lei 3) Indicatori de rezultat: a) reducerea duratei de spitalizare cu min. 2 zile în cazul herniilor prin folosirea PS pe cale deschisã şi laparoscopicã; b) reducerea recidivelor dupã hernie inghinalã pe cale clasicã de 4 ori; c) reducerea duratei de spitalizare a eventraţiilor cu 2 zile; d) reducerea duratei de spitalizare a eventraţiilor laparoscopice cu 5 zile; e) reducerea recidivelor dupã cura deschisã a eventraţiilor cu PS cu 50%; f) reducerea necesarului de analgetice postoperatorii la hernii şi eventraţii cu 50%; g) reducerea perioadei de incapacitate temporarã de muncã cu 7 zile la hernii şi eventraţii. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţã Sfântul Ioan Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Sfântul Pantelimon Bucureşti d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg-Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi i) Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca; j) Spitalul de Urgenţã "Prof. dr. Agrippa Ionescu". 6.5. Subprogramul de tratament al surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) Coordonare metodologicã: Comisia de otorinolaringologie a Ministerului Sãnãtãţii Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotã" Bucureşti Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã subprogramul sunt prevãzute în Secţiunea B la prezentele norme. 7. Programul naţional de boli endocrine Coordonare metodologicã: Comisia de endocrinologie a Ministerului Sãnãtãţii Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti Obiective: Prevenirea şi depistarea precoce a afecţiunilor endocrine cu impact major asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei, în scopul scãderii morbiditãţii prin guşã datoratã carenţei de iod şi a complicaţiilor sale. Activitãţi: a) depistarea activã, diagnosticarea, prevenirea complicaţiilor patologiei induse de carenţa iodatã (guşa); Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr bolnavi cu disfuncţie tiroidianã investigaţi: 8.865 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/investigaţie pacient cu disfuncţie tiroidianã: 105 lei 3) indicatori de rezultat: a) creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului prin depistare activã: 1%; Unitãţi care deruleazã programul: a) Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti; b) Spitalul de Cardiologie Covasna; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov; h) Spitalul Judeţean de Urgenţã Piteşti; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Arad; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Oradea; n) Spitalul Judeţean de Urgenţã Piatra-Neamţ; o) Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea; p) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Gheorghe"; q) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; r) Spitalul Judeţean de Urgenţã Târgovişte; s) Spitalul Judeţean de Urgenţã Târgu Jiu; t) Spitalul Judeţean de Urgenţã Zalãu; u) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Mavromati" Botoşani; v) Spitalul Judeţean de Urgenţã Brãila; w) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Apostol Andrei" Galaţi; x) Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu; y) Spitalul Judeţean de Urgenţã Baia Mare; z) Spitalul Municipal Câmpulung Muscel; ) Spitalul Judeţean de Urgenţã Deva; bb) Spitalul Judeţean de Urgenţã Ploieşti; cc) Spitalul Judeţean de Urgenţã Miercurea-Ciuc. 8. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare Coordonare metodologicã: Comisia de geneticã medicalã a Ministerului Sãnãtãţii Obiective: a) diagnosticarea precoce şi prevenirea complicaţiilor la bolnavii cu unele boli rare; b) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli rare prevãzute în Secţiunea B a prezentelor norme; c) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de boli rare. Intervenţii: 1) Intervenţia pentru asigurarea medicamentelor specifice pentru: a) prevenţia şi tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie; b) tratamentul bolnavilor cu: b.1) sclerozã multiplã; b.2) HTAP; b.3) mucoviscidozã (adulţi şi copii); b.4) boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevritã primitivã, polineuropatie inflamatorie cronicã demielinizantã, sclerozã lateralã amiotroficã); b.5) miastenia gravis; b.6) osteogenezã imperfectã; b.7) boala Fabry; b.8) boala Pompe; b.9) tirozinemie; b.10) epidermoliza buloasã; b.11) sindromul Prader Willi; Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care realizeazã intervenţia 1) sunt prevãzute în Secţiunea B la prezentele norme. 2) Intervenţia pentru diagnosticul şi managementul amiotrofiilor spinale şi distrofiilor musculare de tip Duchenne şi Becker, precum şi prevenirea transmiterii ereditare a acestora Coordonare tehnicã la nivel naţional: Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinicã de neurologie pediatricã Activitãţi: a) diagnosticarea precoce a bolnavilor cu amiotrofie spinalã: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG), testare geneticã; b) diagnosticarea precoce a bolnavilor cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacã, examen cardiologic, IRM muscular, teste ventilatorii, examen bioptic muscular, testare geneticã; c) diagnosticarea precoce a purtãtorilor mutaţiei genetice care determinã distrofia muscularã de tip Duchenne şi Becker: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacã, examen cardiologic, testare geneticã; d) optimizarea tehnicilor de diagnostic prenatal pentru amiotrofiile spinale; e) diagnosticarea prenatalã precoce la bolnavele cu amiotrofie spinalã: amniocentezã, testare geneticã la feţi; f) diagnosticarea prenatalã precoce la purtãtorii mutaţiei genetice care determinã distrofia muscularã de tip Duchenne şi Becker: echografie fetalã, amniocentezã, cariotip, testare geneticã la feţii bãieţi; g) acordarea sfatului genetic cuplurilor care au antecedente cunoscute de amiotrofie spinalã, precum şi de distrofie muscularã de tip Duchenne şi Becker; h) efectuarea EMG, EKG, echografiei şi diagnosticului molecular genetic pentru amiotrofia spinalã şi distrofia muscularã de tip Duchenne şi Becker; i) elaborarea de materiale informative tipãrite cu privire la amiotrofiile spinale şi distrofinopatiile, publicarea şi diseminarea lor (pentru pacienţi şi medici); j) formare profesionalã pentru specialiştii care lucreazã cu pacienţi cu amiotrofie spinalã şi distrofie muscularã de tip Duchenne sau Becker; k) realizarea Registrului naţional unic de amiotrofii spinale şi distrofinopatii. Criterii de eligibilitate: a) copii cu vârstã cuprinsã între 0 - 18 ani cu diagnostic de amiotrofie spinalã şi distrofie muscularã de tip Duchenne şi Becker sau tulburãri neuro-motorii nespecifice; b) membrii familiei bolnavilor diagnosticaţi clinic şi genetic cu SMA sau distrofie muscularã de tip Duchenne şi Becker, în special cei de sex feminin, dar şi descendenţii de sex masculin ai acestora; c) gravidele cu risc (statutul de purtãtor al mutaţiei în gena SMN, indiferent de sexul copilului sau distrofinei în cazul purtãtoarei ale unei sarcini cu fetus de sex masculin;. d) femeile care provin din familii cu risc şi doresc sã aibã copii neafectaţi (sfat genetic preconcepţional). Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr de copii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinalã prin test clinic şi genetic/an: 30 b) numãr de copii diagnosticaţi precoce cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker prin test clinic şi genetic/an: 50; c) numãrul rudelor pacienţilor la care se diagnosticheazã genetic statusul de purtãtor al mutaţiei genetice/an: 150; d) numãr de sarcini cu risc de transmitere a amiotrofiei spinale investigate genetic/an: 10; e) numãr de sarcini cu risc de transmitere a distrofiei musculare de tip Duchenne şi Becker investigate genetic/an: 10. 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru amiotrofiile spinale (screeningul molecular al mutaţiilor comune - aprox. 95% dintre pacienţii cu SMA): 600 lei; b) cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru amiotrofiile spinale (screeningul molecular al mutaţiilor rare sau mutaţii de novo - aprox. 5% dintre pacienţii cu SMA): 2.000 lei; c) cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru distrofia muscularã de tip Duchenne şi Becker (screeningul molecular al mutaţiilor majore şi teste aprofundate): 1.000 lei; d) cost mediu/persoanã înruditã cu un bolnav diagnosticatã genetic prin teste moleculare pentru distrofia muscularã de tip Duchenne şi Becker: 500 lei; e) cost mediu/diagnostic prenatal pentru amiotrofie spinalã (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mama şi fetus): 2.000 lei; f) cost mediu/diagnostic prenatal pentru distrofia muscularã de tip Duchenne şi Becker (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mama şi fetus): 2.000 lei; 3) indicatori de rezultat: a) creşterea cu 30% a numãrului de copii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinalã; b) creşterea cu 30% a numãrului de copii diagnosticaţi precoce cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker; c) scãderea cu pânã la 100% a recurenţei bolii în familiile pacienţilor cu amiotrofie spinalã prin consiliere preconcepţionalã şi diagnostic prenatal sistematic al statusului mutant la fetuşi; d) scãderea cu pânã la 100% a transmiterii ereditare a bolii în familiile bolnavilor cu distrofie muscularã de tip Duchenne şi Becker prin consiliere preconcepţionalã şi diagnostic prenatal sistematic al sexului fetal şi al statusului mutant la fetuşii de sex masculin; e) scãderea cu 10% a morbiditãţii la bolnavii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinalã şi distrofie muscularã de tip Duchenne şi Becker prin aplicarea tratamentelor de susţinere; f) selectarea, în funcţie de tipul mutaţiei genetice, a celor 10% dintre bolnavi care pot beneficia de terapii moderne în cadrul unor trialuri clinice derulate la nivel european, prin proiectul administrarea de modulatori ai transcripţiei şi expresiei genei distrofinei de tipul gentamicinei, PTC124. Unitãţi prin care se deruleazã intervenţia 2): a) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinicã de neurologie pediatricã; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti; e) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M. S. Curie" Bucureşti - Secţia recuperare copii; f) Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinicã de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj; g) Spitalul Clinic Judeţean Mureş - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilã; h) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Turcanu" Timişoara - Secţia clinicã de Neuropsihiatrie Infantilã; i) Centrul de Patologie Neuromuscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele, Covasna; j) Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Maria" Iaşi - Clinica de neurologie pediatricã. Natura cheltuielilor: a) cheltuieli derivate din achiziţionarea de consumabile de EMG, EKG, echografie; b) cheltuieli derivate din achiziţionarea de reactivi şi consumabile de laborator pentru diagnosticul molecular genetic pentru amiotrofie spinalã şi distrofie muscularã de tip Duchenne şi Becker; c) cheltuieli rezultate din programe de formare profesionalã a pesonalului de specialitate: organizare de cursuri, materiale informative, cãrţi sau publicaţii de specialitate; d) cheltuieli rezultate din activitãţi de informare-educare-comunicare: materiale sanitare educative; e) cheltuieli pentru serviciile prestate Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti de cãtre laboratoare de geneticã acreditate conform standardelor europene pentru efectuarea testãrilor genetice pentru toţi beneficiarii intervenţiei; f) prestãri servicii pentru efectuarea amniocentezei şi prelevãrii de vilozitãţi corionice la feţii mamelor purtãtoare pentru efectuarea testãrii genetice la fãt; g) cheltuieli aferente transportului probelor de sânge la laboratoarele de geneticã. 3) Intervenţia pentru asigurarea produselor dietetice necesare bolnavilor (adulţi) cu fenilcetonurie. Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: a) Asigurarea produselor dietetice necesare bolnavilor (adulţi) cu fenilcetonurie. Criterii de eligibilitate: a) bolnavi cu diagnostic cert de fenilcetonurie Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr bolnavi cu fenilcetonurie: 20; 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/bolnav cu fenilcetonurie/an: 17.500 lei. Unitãţi prin care se deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj - secţia clinicã de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice. 4) Intervenţia pentru realizarea Registrului naţional pentru bolile rare Activitãţi: a) Înscrierea bolnavilor cu boli rare în Registrului naţional pentru bolile rare. 9. Programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului sever Obiectiv: Asigurarea tratamentului pentru bolnavii cu sepsis sever. Activitãţi: În cadrul programului se asigurã fonduri numai pentru stingerea obligaţiilor înregistrate în limita bugetului aprobat pentru anul 2010 şi neachitate pânã la data de 31 decembrie 2010. 10. Programul naţional de urgenţã prespitaliceascã Coordonare metodologicã: Comisia de medicinã de urgenţã şi dezastre Coordonare tehnicã la nivel naţional: Serviciul de Ambulanţã Bucureşti - Ilfov al municipiului Bucureşti şi al Judeţului Ilfov Obiectiv: a) Creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţã adecvate, indiferent de zona de reşedinţã. Activitãţi: a) Mentenanţã dispecerate; b) Asigurarea medicamentelor şi materialelor sanitare necesare centrelor de permanenţã; c) Formarea continuã a personalului de specialitate din cadrul serviciilor de urgenţã prespitaliceşti şi UPU. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de dispecerate: 41; b) numãr de centre de permanenţã: 80; c) numãr de persoane formate în domeniul medicinii de urgenţã: 45. 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/dispecerat: 2.500 lei; b) cost mediu/centru de permanenţã: 3.000 lei; c) cost mediu/persoanã/training: 10.000 lei. 3) Indicatori de rezultat: a) creşterea accesului populaţiei la servicii de urgenţã. Unitãţi care deruleazã programul: a) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; b) servicii de ambulanţã judeţene şi Serviciul de Ambulanţã Bucureşti - Ilfov al municipiului Bucureşti şi al Judeţului Ilfov; c) UPU din structura spitalelor de urgenţã; d) centre de permanenţã. 11. Programul naţional de monitorizare activã a bolnavilor cu dizabilitãţi de ambulaţie (copii şi adulţi) Coordonare metodologicã: Comisia de reabilitare, medicinã fizicã şi balneologie Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul Naţional de Recuperare, Medicinã Fizicã şi Balneoclimatologie Bucureşti Obiectiv: a) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional al bolnavilor cu dizabilitãţi de ambulaţie (copii şi adulţi). Activitãţi: a) crearea unei baze de date de tip CRM (Customer Relationship Management) în care centrele nominalizate vor înregistra fişele de evaluare. Criterii de eligibilitate: - persoane cu dizabilitãţi de ambulaţie evaluate conform scalei internaţionale acceptate şi validate FAC (Functional Ambulation Categories):
┌───┬────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr.│ Categorie │ Caracterizare │
├───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 0 │Nefuncţionalitate │Pacientul nu poate merge sau necesitã ajutor de la 2 │
│ │ │sau mai multe persoane │
├───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 │Dependenţã - nivel 2│Pacientul necesitã sprijin ferm şi continuu din │
│ │ │partea unei persoane │
├───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 │Dependenţã - nivel 1│Pacientul necesitã sprijin continuu sau intermitent │
│ │ │din partea unei persoane pentru ajutor cu echilibrul │
│ │ │sau coordonarea │
├───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3 │Dependenţã - supra- │Pacientul necesitã coordonarea verbalã sau ajutor │
│ │veghere │potenţial din partea unei persoane fãrã contact fizic│
├───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4 │Independenţã - pe │Pacientul poate merge independent pe teren plan, dar │
│ │teren plan │necesitã ajutor la scãri, pante sau suprafeţe │
│ │ │denivelate │
├───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5 │Independenţã │Pacientul poate merge independent oriunde │
└───┴────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘
Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr de persoane cu dizabilitãţi introduse în registru: 2 milioane 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/persoanã cu dizabilitãţi introdusã în registru: 0,0845 lei 3) indicatori de rezultat: a) reducerea gradului de dizabilitate. Unitãţi care deruleazã programul: a) Institutul Naţional de Recuperare, Medicinã Fizicã şi Balneoclimatologie Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar-Arseni"; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; d) Spitalul Clinic Municipal Filantropia - Craiova; e) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţã Timişoara; f) Spitalul Clinic de Recuperare Medicalã Bãile Felix; g) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj; h) Spitalul Clinic de Recuperare, Medicinã Fizicã şi Balneologie Eforie Nord; i) Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol; j) Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia; k) Spitalul de Psihiatrie "Ghe. Preda" Sibiu (secţia de recuperare neuropsihomotorie - staţionar de zi); l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu; m) Spitalul Judeţean de Urgenţã Suceava; n) Spitalul Judeţean de Urgenţã Covasna; o) Spitalul de Recuperare "Sf. Gheorghe" Botoşani; p) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; q) Spitalul Judeţean de Urgenţã Rm.Vâlcea; r) Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna; s) Centrul de Recuperare Neuromotorie Gura Ocniţei; t) Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri "Cristian Şerban" Buziaş; u) Spitalul de Recuperare Borşa; v) Sanatoriul Balnear Slãnic - Moldova; w) Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru copii "Dr. Nicolae Robãnescu" Bucureşti; x) Spitalul Clinic de Urgenţã "Elias". V. PROGRAMUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A SÃNÃTÃŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SÃNÃTATE Obiectiv: Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin promovarea unui stil de viaţã sãnãtos şi combaterea principalilor factori de risc. Structura: 1. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţã sãnãtos; 2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun; 3. Subprogramul de supraveghere a stãrii de sãnãtate a populaţiei. 1. Promovarea unui stil de viaţã sãnãtos Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã (INSP) prin Centrul Naţional pentru Evaluarea şi Promovarea Stãrii de Sãnãtate Obiectiv 1 : Îmbunãtãţirea cunoştintelor atitudinilor şi practicilor sanogene ale populaţiei prin activitãţi de profilaxie primarã şi primordialã Activitãţi: a) Activitãţi derulate la nivelul Ministerului Sãnãtãţii: 1. aprobarea listei de domenii ale promovãrii sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate privind prioritãţile naţionale; 2. avizare campanii IEC; 3. coordonare, integrare şi valorificare materiale IEC; 4. încheierea parteneriatelor de colaborare cu alte instituţii/organizaţii pentru promovarea campaniilor IEC prin canalele mass media; 5. întãrirea capacitãţii instituţionale şi îmbunãtãţirea calitãţii activitãţii reţelei de promovare a sãnãtãţii şi educaţie pentru sãnãtate b) Activitati derulate la nivelul INSP prin CNEPSS şi structurile de specialitate EPS din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Tg Mureş, Sibiu 6. coordonarea metodologicã a reţelei de promovarea sãnãtãţii; 7. propune Ministerului Sãnãtãţii calendarul pentru celebrarea zilelor mondiale/europene şi a unor probleme de sãnãtate specifice naţionale; 8. elaborarea materialelor suport necesare derulãrii campaniilor IEC; 9. coordonarea metodologicã, monitorizarea, colectarea şi analiza datelor, evaluarea şi raportarea implementãrii campaniilor de informare, educare, comunicare pentru celebrarea zilelor mondiale/europene şi a unor probleme de sãnãtate specifice; 10. initierea şi coordonarea studiilor necesare fundamentãrii activitãţilor IEC; 11. propune Ministerului Sãnãtãţii mãsuri pentru îmbunãtãţirea calitãţii activitãţii reţelei de promovare a sãnãtãţii şi educaţie pentru sãnãtate; 12. asigurã dezvoltarea unei baze de informaţii din domeniul IEC pe domenii specifice şi furnizarea suportului tehnic necesar - CNEPSS şi CRSP; 13. elaborarea raportului anual privind activitãţile IEC şi capabilitãţile reţelei de promovarea sãnãtãţii şi educaţie pentru sãnãtate; 14. asigurã valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv prin publicarea pe pagina web a instituţiei; 15. organizarea şi participarea la sesiuni de instruire şi perfecţionare pe teme de promovare a sãnãtãţii; 16. desfãşoarã activitãţi de consultanţã în domeniul IEC; 17. elaborarea proiectelor de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate; 18. participare la elaborarea de strategii privind sãnãtatea publicã; 19. raportarea cãtre instituţii naţionale şi internaţionale; 20. identificã domeniile/ariile de activitate din domeniul sãnãtãţii publice care necesita elaborarea de ghiduri/recomandãri pentru îmbuntãţirea calitatii activitãţii; 21. elaboreazã ghiduri de îndrumare pentru proiectarea campaniilor IEC; 22. elaboreazã metodologii pentru evaluarea nevoilor populaţiei privind promovarea sãnãtãţii şi educaţie pentru sãnãtate - CNEPSS, CRSP; 23. participã la proiecte şi activitãţi internaţionale şi naţionale din domeniul IEC; 24. desfãşoarã alte activitãţi de IEC, la solicitarea Ministerului Sãnãtãţii. c) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti 1. implementarea metodologiilor campaniilor de informare, educare, comunicare în teritoriul de responsabilitate; 2. participarea la studii şi cercetãri de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor sanogene; 3. participarea la dezvoltarea unei baze de informaţii din domeniul IEC; 4. participarea la dezvoltarea reţelei de parteneri locali în domeniul IEC; 5. elaborare raport anual privind activitãţile IEC derulate; 6. valorificarea şi diseminarea rezultatelor activitãţilor derulate; 7. participare la sesiuni de instruire şi perfecţionare; 8. activitãţi de consultanţã în domeniul IEC; 9. participarea la elaborarea de strategii privind sãnãtatea; 10. participarea la proiecte şi activitãţi internaţionale şi naţionale din domeniul IEC; 11. alte activitãţi IEC destinate rezolvãrii prioritãţilor locale. Obiectiv 2 : Managementul activitãţilor de promovare a sãnãtãţii a) Activitãţi derulate la nivelul INSP prin CNEPSS 1. asigurarea managementului operaţional al activitãţilor de promovare; 2. acordã asistenţã tehnicã în vederea bunei desfãşurãri a programului; 3. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programului. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: trimestrial şi anual a) numãr de evenimente/campanii naţionale IEC (cu ocazia zilelor mondiale/europene stabilite de OMS si CE): 10; b) numãr de activitãţi de IEC derulate la nivel local în cadrul campaniilor naţionale: 420 activitãţi; c) numãr materiale IEC elaborate: 20; 2) indicatori de eficienţã (raportare anualã) a) cost mediu/activitate IEC desfãşuratã la nivel judeţean: 4.751 lei; b) cost mediu/materiale campanii IEC: 25.000 lei. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; b) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou - papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare, etc; b) materiale şi prestãri de servicii cu caracter funcţional (servicii editare multiplicare, tipãrire şi diseminare de materiale IEC (pliante, afişe, broşuri, bannere, sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, etc.); c) alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; d) echipamente şi dotãri cu micã valoare de tehnicã informaticã (unitãţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc.); e) softuri speciale statisticã, elaborare şi editare chestionare; f) achiziţionare de cãrţi, publicaţii şi materiale documentare; pregãtire profesionalã şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã); g) deplasãri în ţarã; h) transport; i) carburanţi, servicii cazare; j) protecţia muncii; k) alte cheltuieli cu bunuri şi servicii; l) cheltuieli de personal pentru unitatea de management. 2. Prevenire şi combatere a consumului de tutun Coordonare tehnicã: Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti Scop: îmbunãtãţirea pe termen scurt şi mediu a sãnãtãţii populaţiei prin diminuarea impactului consumului de tutun asupra sãnãtãţii individului, societãţii şi costurilor sistemului de sãnãtate, ca urmare a creşterii numãrului celor care renunţã la consumul de tutun. Obiective: a) creşterea numãrului persoanelor care renunţã la fumat prin acordarea terapiei; b) îmbunãtãţirea informãrii populaţiei despre metodele de renunţare la consumul de tutun şi extinderea sprijinului acordat celor care nu se pot deplasa la un centru de consiliere, folosind linia telefonicã gratuitã ("Tel Verde - STOP FUMAT"); c) analiza impactului mãsurilor de combatere a consumului de tutun. Activitãţi: a) asigurarea tratamentului medicamentos şi serviciilor medicale şi psihologice necesare terapiei în vederea renunţãrii la fumat, conform recomandãrilor organizaţiilor profesionale din domeniu; b) continuarea activitãţii Tel Verde STOP FUMAT; c) actualizarea studiilor de evaluare a impactului politicilor de control al tutunului realizate în anii 2008 şi 2009. Indicatori: 1. Indicatori fizici: a) Numãr total de persoane care au beneficiat de asistenţã medicalã în vederea renunţãrii la fumat: 20.000; b) Numãr total de persoane care au beneficiat de tratament medical în vederea renunţãrii la fumat: 18.000; c) Numãr total de persoane care apeleazã linia telefonicã gratuitã: 1800; d) Numãr total de studii de evaluare a impactului mãsurilor de combatere a consumului de tutun 2. Indicatori de eficienţã: a) Cost mediu per persoanã care a beneficiat de asistenţã medicalã în vederea renunţãrii la fumat: 400 lei/ persoanã; b) Cost mediu per studiu de evaluare: 52 000 lei. 3. Indicatori de rezultat a) Creşterea numãrului de persoane care apeleazã Tel Verde faţã de anul 2010: cu 10%; b) Scãderea prevalenţei fumatului în rândul adulţilor faţã de anul 2009: minim 2%. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta"; b) Unitãţi sanitare şi cabinete psihologice în care activeazã medici şi psihologi cu pregãtire specificã în domeniul terapiei tabagismului. Natura cheltuielilor: a) achiziţionarea de medicamente; b) cheltuieli salariale pentru personalul ce implementeazã acest obiectiv; c) prestãrii servicii de tipãrire de materiale de informare; d) cheltuieli materiale necesare implementãrii activitãţilor. 3. Supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei. Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã (INSP) prin Centrul Naţional pentru Evaluarea şi Promovarea Stãrii de Sãnãtate Obiectiv 1: Evaluarea stãrii de sãnãtate a copiilor şi tinerilor Activitãţi a) Activitãţi derulate la nivelul INSP prin CNEPSS şi structurile de specialitate EPS din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Tg Mureş, Sibiu 1. coordonarea metodologicã, elaborarea metodologiilor, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementarii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare a dezvoltarii fizice şi a sãnãtãţii copiilor şi tinerilor prin: a) examene de evaluare a stãrii de sãnãtate şi dezvoltare fizicã a copiilor şi tinerilor (bilanţ, dispensarizare şi triaj epidemiologic); b) examene de bilanţ şi dispensarizare; c) evaluare profilului de risc psiho-social în comunitãţi şcolare; d) identificarea, cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sãnãtate 2. adoptarea şi implementarea standardelor OMS de evaluare a dezvoltãrii fizice a copiilor şi tinerilor; 3. formarea formatorilor pentru implementarea standardelor OMS de evaluare a dezvoltãrii fizice a copiilor şi tinerilor; 4. efectuarea de prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã; 5. instruirea şi formarea profesionalã în domeniul din domeniul igienei şcolare şi medicinei şcolare; 6. elaborarea rapoartelor anuale privind starea de sãnãtate a copiilor şi tinerilor; 7. valorificarea şi diseminarea rezultatelor cãtre populaţie şi decidenţi; 8. elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul sãnãtãţii publice; 9. activitãţi de informare, educare, comunicare privind sãnãtatea copiilor şi tinerilor. b) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judetene şi a municipiului Bucureşti 1. implementarea metodologiilor, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare a dezvoltãrii fizice şi a sãnãtãţii copiilor şi tinerilor prin: - examene de bilanţ şi dispensarizare; - evaluare profilului de risc psiho-social în comunitãţi şcolare; - identificarea, cuantificarea şi monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sãnãtate; 2. implementarea standardelor OMS de evaluare a dezvoltarii fizice a copiilor şi tinerilor; 3. formarea personalului cabinetelor de medicina şcolarã / medicinã de familie pentru implementarea standardelor OMS de evaluare a dezvoltãrii fizice a copiilor şi tinerilor; 4. efectuarea de prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã; 5. instruirea şi formarea profesionalã în domeniul din domeniul igienei scolare şi medicinei şcolare; 6. elaborarea rapoartelor anuale privind starea de sãnãtate a copiilor şi tinerilor; 7. valorificarea şi diseminarea rezultatelor cãtre populaţie şi decidenţi; 8. alte activitãţi destinate prioritãţilor locale. Obiectiv 2: Analiza stãrii de sãnãtate a populaţiei Activitãţi a) Activitãţi derulate la nivelul INSP prin CNEPSS şi structurile de specialitate EPS din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Tg Mureş, Sibiu 1. coordonarea metodologicã pentru desfãşurarea de studii şi cercetari privind starea de sãnãtate şi determinanţii acesteia; 2. identificarea şi actualizarea profilului stãrii de sãnãtate pe baza indicatorilor comunitari ECHI 3. evaluare profil sãnãtate adulţi prin studiul CINDI; 4. monitorizarea şi evaluarea nevoilor populaţiei, a inechitãţilor şi tendinţelor în starea de sãnãtate a populaţiei; 5. efectuarea de prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã; 6. instruirea şi formarea profesionalã în domeniul sãnãtãţii publice; 7. elaborarea rapoartelor anuale privind starea de sãnãtate a populaţiei; 8. valorificarea şi diseminarea rezultatelor cãtre populaţie şi decidenţi; 9. elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul sãnãtãţii publice; 10. colaborarea cu instituţii de profil naţionale şi internaţionale. b) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti 1. participarea la derularea de studii şi cercetãri privind starea de sãnãtate şi determinanţii acesteia 2. monitorizarea şi evaluarea nevoilor populaţiei, a inechitãţilor şi tendinţelor în starea de sãnãtate a populaţiei; 3. efectuarea de prestaţii şi servicii de sãnãtate publicã; 4. instruirea şi formarea profesionalã în domeniul sãnãtãţii publice; 5. elaborarea rapoartelor anuale privind starea de sãnãtate a populaţiei; 6. valorificarea şi diseminarea rezultatelor cãtre populaţie şi decidenţi; 7. colaborarea cu instituţii de profil la nivel local; 8. alte activitãţi destinate prioritãţilor locale. Obiectiv 2: Activitãţi derulate în cadrul proiectului "Creşterea accesului la servicii de prevenţie medicalã primarã pentru copiii şi adolescenţii din România" nr. 2008/108643. Activitãţi: a) Activitãţi derulate la nivelul INSP prin CNEPSS şi structurile de specialitate EPS din CRSP Sibiu 1. elaborare şi diseminarea ghid de intervenţie în comunitate; 2. formarea a 800 de profesionişti implicaţi în munca cu copiii şi adolescenţii în domeniul nutriţiei sãnãtoase şi activitãţii fizice, pentru elaborarea/ aplicarea instrumentelor de lucru/ planurilor de acţiune la nivel judeţean; 3. realizarea unui centru de resurse în domeniul nutriţiei sãnãtoase şi activitãţii fizice pe site-ul Ministerului Sãnãtãţii; 4. desfãşurarea de întâlniri/ mese rotunde la nivel judeţean cu participarea instituţiilor prefecturii, consiliului judeţean, inspectoratului şcolar, ONG din sfera educaţionalã, în scopul: a) aducerii la cunoştinţa actorilor instituţionali a informaţiilor bazate pe dovezi cu privire la riscurile de boalã cronicã şi comportamentelor dovedite a se asocia cu alimentaţia şi activitatea fizicã; b) extinderii parteneriatelor interinstituţionale la nivel judeţean/ local pentru susţinerea alimentaţiei sãnãtoase şi activitãţii fizice la copii şi adolescenţi; c) dezvoltãrii, implementarii şi monitorizarii planurilor de acţiune la nivel judeţean/ local care sã susţinã o alimentaţie sãnãtoasã şi activitatea fizicã la copii şi adolescenţi; d) dezvoltãrii, implementarii şi monitorizãrii Planului Naţional de Acţiune pentru Alimentaţia Sãnãtoasã şi Activitatea Fizicã la Copii şi Adolescenţi; 5. realizarea unui raport de marketing social asupra comportamentelor legate de alimentaţia sãnãtoasã şi activitatea fizicã la copii şi adolescenţi; 6. implementarea campaniei de promovare a alimentaţiei sãnãtoase şi activitãţii fizice la copii şi adolescenţi "Viaţa"; 7. realizarea de achiziţii publice de materiale pentru promovarea activitãţii fizice şi a alimentaţiei sãnãtoase în cadrul campaniei "Viaţa" şi distribuirea acestora direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti în vederea implementãrii Planului Naţional de Acţiune pentru Alimentaţia Sãnãtoasã şi Activitatea Fizicã la Copii şi Adolescenţi, precum şi a planurilor de acţiune adiacente acestuia. b) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti 1. diseminarea ghidului de intervenţie în comunitate; 2. participare la întâlniri/ mese rotunde la nivel judeţean cu participarea instituţiilor prefecturii, consiliului judeţean, inspectoratului şcolar, ONG din sfera educaţionala, în scopul: a) aducerii la cunostinţa actorilor instituţionali a informaţiilor bazate pe dovezi cu privire la riscurile de boala cronicã şi comportamentelor dovedite a se asocia cu alimentaţia şi activitatea fizicã; b) lãrgirea de parteneriate interinstituţionale la nivel judeţean/local pentru susţinerea alimentaţiei sãnãtoase şi activitãţii fizice la copii şi adolescenţi c) dezvoltãrii, implementarii şi monitorizãrii planurilor de acţiune la nivel judeţean/local care sã susţinã o alimentaţie sãnãtoasã şi activitatea fizicã la copii şi adolescenţi; d) dezvoltãrii, implementarii şi monitorizãrii Planului Naţional de Acţiune pentru Alimentaţia Sãnãtoasã şi Activitatea Fizicã la Copii şi Adolescenţi; 3. participare la implementarea unei campanii de promovare a alimentaţiei sãnãtoase şi activitãţii fizice la copii şi adolescenţi. Dupã finalizarea proiectului "Creşterea accesului la servicii de prevenţie medicalã primarã pentru copiii şi adolescenţii din România" nr. 2008/108643, activitãţile vor fi continuate în cadrul Planului Naţional de Acţiune pentru Alimentaţia Sãnãtoasã şi Activitatea Fizicã la Copii şi Adolescenţi. Obiectiv 3 : Managementul activitãţilor de evaluare şi monitorizare a stãrii de sãnãtate Activitãţi derulate la nivelul INSP prin CNEPSS 1. asigurarea managementului operaţional al activitãţilor de promovare; 2. acordã asistenţã tehnicã în vederea bunei desfãşurãri a programului; 3. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programului. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) Numãr de acţiuni specifice de evaluare a stãrii de sãnãtate a copiilor şi adolescenţilor: 200 b) Numãr de acţiuni specifice de monitorizare a stãrii de sãnãtate a populaţiei: 150 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/actiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra stãrii de sãnãtate a copiilor şi adolescenţilor: 170 lei b) cost mediu/acţiune per an pentru acţiuni specifice de monitorizarea stãrii de sãnãtate a populaţiei: 300 lei Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã; b) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou - papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc; b) materiale şi prestãri de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare multiplicare, tipãrire şi diseminare de materiale IEC ( pliante, afişe, bannere, sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative); c) alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; d) echipamente şi dotãri cu micã valoare de tehnicã informaticã (unitãţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc); e) softuri speciale statisticã, elaborare şi editare chestionare; f) achizitionare de carti, publicatii şi materiale documentare; pregatire profesionalã şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã); g) deplasãri în ţarã; transport; carburanţi, servicii cazare; h) protecţia muncii; i) alte cheltuieli cu bunuri şi servicii; j) cheltuieli de personal pentru unitatea de management. VI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SÃNÃTATE A FEMEII ŞI COPILULUI Coordonare metodologicã: Comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii pentru specialitãţile aferente intervenţiilor programului Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Obiective: a) creşterea accesului şi a calitãţii serviciilor specifice de sãnãtate a reproducerii pentru prevenirea sarcinilor nedorite, morbiditãţii şi mortalitãţii materne; b) regionalizarea îngrijirilor perinatale pentru copiii cu greutate micã la naştere sau alte patologii grave în perioada perinatalã; c) realizarea screeningului la naştere al unor afecţiuni cu un potenţial invalidant şi posibilitãţi de prevenţie a handicapului; d) ameliorarea stãrii de nutriţie a gravidei şi a copilului; e) depistarea precoce şi prevenirea secundarã a complicaţiilor la unele boli cronice ale copilului. Structura: 1. Subprogramul pentru ameliorarea stãrii de nutriţie a gravidei şi copilului Coordonare metodologicã: a) Comisia de obstetricã-ginecologie b) Comisia de pediatrie şi neonatologie Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; Intervenţii pentru ameliorarea stãrii de nutriţie a gravidei şi copilului: 1.1. promovarea alãptãrii, alimentaţiei sãnãtoase şi prevenirea obezitãţii la copil; 1.2. profilaxia anemiei feriprive la gravidã; 1.3. profilaxia distrofiei la copiii cu vârstã cuprinsã între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern prin administrare de lapte praf; 1.4. profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate micã la naştere; 1.5. profilaxia anemiei feriprive la sugar; 1.6. profilaxia rahitismului carenţial al copilului. 1.1. Promovarea alãptãrii, alimentaţiei sãnãtoase şi prevenirea obezitãţii la copil 1. Activitãţi derulate prin secţii şi compartimente de obstetricã-ginecologie din unitãţi sanitare active în iniţiativa "Spital prieten al copilului": a) formarea personalului medical din maternitãţi (medici de specialitate obstetricã-ginecologie, pediatrie, neonatologie, moaşe, asistenţi medicali din secţii/compartimente de neonatologie), a asistenţilor medicali comunitari şi a mediatorilor sanitari romi pentru: promovarea educaţiei prenatale a cuplurilor, metodelor de îngrijire a nou-nãscuţilor şi alãptãrii exclusive a sugarilor; b) organizarea de cursuri în maternitate şi în comunitãţile deservite de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari romi pentru: promovarea educaţiei prenatale a cuplurilor, metodelor de îngrijire a nou-nãscuţilor şi alãptãrii exclusive a sugarilor; c) promovarea alãptãrii şi consilierea privind alãptarea pentru populaţia ţintã: gravide, lãuze şi membri ai familiilor acestora, de cãtre personal instruit în cadrul unitãţilor sanitare cu paturi cuprinse în iniţiativa "Spital prieten al copilului"; d) reorganizarea Comitetului Naţional de Promovarea Alãptãrii - ca subcomitet pentru nutriţia sugarului şi copilului mic, din structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti şi asigurarea cheltuielilor de funcţionare a acestuia, în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România; e) monitorizarea, evaluarea, certificarea/ recertificarea "Spitalelor Prietene ale Copilului", în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România; f) elaborarea, tipãrirea şi distribuirea de materiale informative. 2. Activitãţi derulate prin Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti şi Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã Bucureşti: a) elaborarea şi implementarea metodologiei de screening pentru depistarea copiilor supraponderali şi obezi prin folosirea indicatorilor antropometrici standardizaţi (nomograme); b) instruirea personalului medical în ceea ce priveşte modalitatea de screening a obezitãţii la copil şi monitorizarea copiilor obezi; c) efectuarea mãsurãtorilor antropometrice pentru evaluarea stãrii de nutriţie a copiilor în vârstã de 6 - 7 şi 13 - 14 ani; d) orientarea copiilor supraponderali şi obezi spre servicii de specialitate pentru diagnostic complex şi tratament; e) monitorizarea copiilor supraponderali şi obezi de cãtre medicii de familie şi medicii de specialitate; f) elaborarea, tipãrirea şi distribuirea de materiale informative. Indicatori de evaluare pentru activitãţile derulate prin secţii şi compartimente de obstetricã-inecologie din unitãţi sanitare active în iniţiativa "Spital prieten al copilului": 1) Indicatori fizici: a) numãr de persoane instruite în promovarea îngrijirilor prenatale, îngrijirii nou-nãscuţilor şi alãptãrii: 1.000/an; b) numãr de gravide/lãuze beneficiare de activitãţi de consiliere privind igiena sarcinii, îngrijirea nou-nãscuţilor şi alãptarea: 50.000/an; c) numãr de maternitãţi active în cadrul iniţiativei "Spital Prieten al Copilului": 35/an d) numãr materiale informative tipãrite: 50.000/an. 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/instructor: 1.500 lei/an; b) cost mediu/persoanã instruitã în promovarea alãptãrii: 160 lei/an; c) cost mediu /material tipãrit: 10 lei; 3) Indicatori de rezultat: a) consilierea activã în proporţie de cel puţin 80% a mamelor din unitãţile ce deruleazã intervenţia; b) scãderea prevalenţei copiilor alimentaţi artificial la vârsta de 6 luni. Indicatori de evaluare pentru activitãţile derulate prin Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti şi Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã Bucureşti: 1) Indicatori fizici: a) numãr de persoane instruite: 728/an; b) numãr de copii la care s-au efectuat mãsurãtori antropometrice: 7.209/an; c) numãr materiale informative tipãrite: 1.430/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/personal medical instruit: 50 lei/persoanã; b) cost mediu/copil screening obezitate: 11 lei/persoanã; c) cost mediu/material tipãrit: 10 lei/material 3) Indicatori de rezultat: a) creşterea cu 20% a numãrului copiilor monitorizaţi pentru depistarea supraponderabilitãţii şi obezitãţii Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sãnãtate Publicã Bucureşti; c) secţii şi compartimente de obstetricã-ginecologie din unitãţi sanitare active în iniţiativa "Spital prieten al copilului": 1.2. Profilaxia anemiei feriprive la gravidã Activitãţi: a) procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la gravidã, cu prioritate la cele din categoria de risc; b) revizuirea, adoptarea şi implementarea protocolului privind profilaxia deficitului de fier la femeia gravidã elaborat în cadrul programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului, în anul 2010; c) monitorizarea prevalenţei anemiei feriprive la gravidã, procurarea de consumabile necesare şi revizuirea hemoglobinometrelor. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de gravide beneficiare de administrare profilacticã a preparatelor de fier: 23.333/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/gravidã beneficiarã de profilaxie cu preparate de fier: 60 lei; 3) Indicatori de rezultat: a) scãderea prevalenţei anemiei feriprive la gravidã sub 35%. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) cabinete medicale de asistenţã medicalã primarã şi de specialitate obstetricã-ginecologie. 1.3. Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstã cuprinsã între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern prin administrare de lapte praf Activitãţi: - distribuţia de lapte praf la copiii cu vârstã cuprinsã între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern prin administrare de lapte praf, conform prevederilor legale în vigoare*)--------- *) În anul 2011, laptele praf se distribuie pânã la epuizarea stocurilor existente la direcţiile de sãnãtate publicã şi consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001 şi Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de copii beneficiari: 20.000/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/copil beneficiar: 187,5 lei. 3) Indicatori de rezultat: a) scãderea cu 5% a numãrului de copii distrofici. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; b) cabinete de asistenţã medicalã primarã. 1.4. Profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate micã la naştere Activitãţi: a) procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutriţiei, precum şi a consumabilelor necesare administrãrii: sonde de alimentaţie parenteralã, truse de perfuzii, seringi şi racorduri pentru injectomate; b) procurarea de formule de lapte praf - alimente cu destinaţie medicalã specialã; c) administrarea tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulatoriu. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr copii beneficiari: 9.774/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/copil beneficiar: 266 lei; 3) Indicatori de rezultat: a) includerea în program a cel puţin 70% din copiii nãscuţi prematur. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) spitalele clinice, judeţene, precum şi alte unitãţi sanitare care îngrijesc copii prematuri sau cu greutate micã la naştere nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã şi a municipiului Bucureşti; c) Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş. 1.5. Profilaxia anemiei feriprive la sugar Activitãţi: a) procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la sugar, cu prioritate la cei din categoria de risc: copii cu greutate micã la naştere, sugari alimentaţi cu derivate din lapte de vacã, sugari cu deficienţe nutriţionale; b) revizuirea, adoptarea şi implementarea protocolului "Prevenirea şi tratamentul carenţei de fier la copil" elaborat în cadrul programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului, în anul 2010; c) monitorizarea prevalenţei anemiei feriprive la sugar, procurarea de consumabile necesare şi revizuirea hemoglobinometrelor. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de copii beneficiari de administrare profilacticã a preparatelor de fier: 44.444/ an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu preparate de fier: 36 lei; 3) Indicatori de rezultat: a) scãderea prevalenţei anemiei feriprive la sugar sub 42%. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) cabinete de asistenţã medicalã primarã, de specialitate pediatrie, precum şi colectivitãţi de copii. 1.6. Profilaxia rahitismului carenţial al copilului Activitãţi: a) procurarea, distribuţia şi administrarea profilacticã a vitaminei D populaţiei ţintã: copiii pânã la vârsta de 18 luni b) revizuirea, adoptarea şi implementarea protocolului "Profilaxia rahitismului carenţial la sugar şi copilul mic" elaborat în cadrul programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului, în anul 2010; Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãrul copiilor beneficiari de administrare profilacticã a vitaminei D: 133.333/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu vitamina D: 12 lei. 3) Indicatori de rezultat: a) peste 64% din copii nou-nãscuţi primesc un flacon de vitamina D la externarea din maternitate iar mamele sunt consiliate asupra rolului vitaminei D; Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) secţii sau compartimente de nou-nãscuţi şi cabinete de asistenţã medicalã primarã nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã şi a municipiului Bucureşti; d) Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş. 2. Subprogramul de sãnãtate a copilului Coordonare metodologicã: Comisia de pediatrie şi neonatologie Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Intervenţii pentru sãnãtatea copilului: 2.1. prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unitãţi regionale; 2.2. screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate; 2.3. screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz; 2.4. screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor; 2.5. diagnosticul precoce, prevenţia primarã şi secundarã, precum şi monitorizarea unor afecţiuni cronice la copil; 2.6. prevenirea complicaţiilor, prin diagnostic precoce, tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie pentru urmãtoarele afecţiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale; 2.7. profilaxia infecţiei cu virusul respirator sinciţial la copiii cu risc crescut de infecţie; 2.8. screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii; 2.1. Prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unitãţi regionale şi de evaluarea a mortalitãţii neonatale Activitãţi: a) procurarea de reactivi, surfactant, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou-nãscuţilor, precum şi asigurarea de lucrãri de service, reparaţii, piese de schimb pentru aparatura specificã, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital; b) asigurarea cheltuielilor materiale necesare pentru transportul nou-nãscuţilor cu unitãţile de transport neonatal din structura unitãţilor sanitare, procurarea de reactivi, medicamente, materiale sanitare şi consumabile, precum şi asigurarea de lucrãri de service şi reparaţii pentru aparatura specificã din unitãţile de transport neonatal şi ambulanţele din dotare, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital; c) monitorizarea transferului gravidelor cu risc şi nou-nãscuţilor cu greutate micã la naştere sau cu alte probleme grave de sãnãtate, cãtre centrele regionale de nivel 3 şi cãtre centrele de nivel 2, prin catagrafierea anualã a acestor transferuri de cãtre centrele cu nivel de ierarhizare 3, pentru judeţele şi unitãţile sanitare arondate în conformitate cu anexa nr. 2 la Ordinul MSP nr. 1881/2006 privind ierarhizarea unitãţilor spitaliceşti, a secţiilor şi compartimentelor de obstetricã-ginecologie şi neonatologie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de secţii/compartimente de terapie intensivã nou-nãscuţi beneficiare: 61/an; b) numãr de unitãţi de transport nou-nãscuţi beneficiare: 3 + 3 (în situaţia în care se realizeazã dotarea cu ambulanţe specializate pentru transportul neonatal)/an; c) numãr de nou-nãscuţi beneficiari de activitãţile subprogramului în secţii/compartimente de terapie intensivã: 10.000/an; d) numãr de nou-nãscuţi transportaţi cu unitãţi de transport neonatal: 950/an din care: d1) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti: 450; d2) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi: 350; d3) SMURD - Tg. Mureş: 150; e) numãr copii nãscuţi cu sindrom de detresã respiratorie trataţi cu surfactant: 400/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/secţie de terapie intensivã: 80.000 lei; b) cost mediu/unitate de transport nou-nãscuţi: 40.000 lei; c) cost mediu/copil cu sindrom de detresã respiratorie tratat cu surfactant: 6.200 lei; 3) Indicatori de rezultat: a) diminuarea cu 10% a numãrului de nou-nãscuţi cu greutate sub 2.000 grame îngrijiţi în alte unitãţi decât centrele regionale de nivel 3; b) cresterea cu 10% a numãrului de administrãri de surfactant pentru nou-nãscuţii cu sindrom de detresã respiratorie. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; c) Secţiile şi compartimentele de terapie intensivã nou-nãscuţi din maternitãţile de nivel 3 şi, în cazuri bine justificate, secţiile şi compartimentele de terapie intensivã nou-nãscuţi din maternitãţile de nivel 2, precum şi spitale sau secţii de pediatrie care oferã servicii de terapie intensivã pentru nou-nãscuţi, nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. 2.2. Screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate Activitãţi: a) recoltarea, transportul şi efectuarea testelor specifice efectuãrii screening-ului neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital; b) procurarea de teste specifice, medii de culturã, materiale de laborator, consumabile necesare efectuãrii screening-ului, efecte poştale pentru transportul eşantioanelor şi consumabile aferente sistemului informatic; c) asigurarea produselor dietetice fãrã fenilalaninã sau sãrace în fenilalaninã şi a medicamentelor, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos în timpul spitalizãrii, precum şi în regim ambulatoriu; d) dispensarizarea cazurilor confirmate la nivelul medicului de familie şi a medicului de specialitate; e) monitorizarea şi evaluarea screening-ului în teritoriile arondate centrelor regionale. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr nou-nãscuţi testaţi pentru fenilcetonurie: cel puţin 141.000/an; b) numãr nou-nãscuţi testaţi pentru hipotiroidism congenital: cel puţin 141.000/an; c) numãr nou-nãscuţi trataţi pentru fenilcetonurie: 65/an; d) numãr nou-nãscuţi trataţi pentru hipotiroidism congenital: 70/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/screening pentru fenilcetonurie: 10 lei; b) cost mediu/screening pentru hipotiroidism congenital: 10 lei; c) cost mediu/copil tratat pentru fenilcetonurie: 12.295 lei; d) cost mediu/copil tratat pentru hipotiroidism congenital: 212 lei. 3) Indicatori de rezultat: a) creşterea numãrului de judeţe incluse în screening la 37 şi municipiul Bucureşti. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca - Secţia clinicã de neonatologie; c) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca; d) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi; e) Spitalul Clinic de Copii III Timişoara; f) secţiile, compartimentele de nou-nãscuţi din judeţele în care se efectueazã screeningul neonatal arondate la centrele regionale dupã cum urmeazã: f.1) Centrul regional Bucureşti din structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti are arondate unitãţile sanitare din municipiul Bucureşti, judeţele: Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Cãlãraşi, Vâlcea, Argeş, Braşov, Tulcea, Brãila, Buzãu, Prahova, Dâmboviţa, Mureş, Teleorman, Vrancea, Gorj, Covasna, Olt, Dolj, Arad, Alba, Galaţi; f.2) Centrul regional Cluj din structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca şi Spitalului Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca are arondate unitãţile sanitare din judeţele Cluj, Maramureş, Bihor, Sibiu, Bistriţa, Satu-Mare; f.3) Centrul regional Iaşi din structura Spitalului Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi are arondate unitãţile sanitare din judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava, Botoşani, Bacãu, Vaslui; f.4) Centrul regional Timişoara din structura Spitalului Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara are arondate unitãţile sanitare din judeţele Timiş, Hunedoara şi Caraş Severin. 2.3. Screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz la nou-nãscut Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; Activitãţi: a) efectuarea screening-ului pentru depistarea precoce a surditãţii la nou-nãscut; b) procurarea de consumabile specifice necesare screening-ului pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz la nou-nãscut; c) confirmarea diagnosticului în unitãţi sanitare specializate. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr nou-nãscuţi la care s-a efectuat screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 27.952/an, dintre care: a.1) 23.227/an nou-nãscuţi normoponderali; a.2) 4.725/an nou-nãscuţi prematuri; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz la nou-nãscut normoponderali: 22 lei; b) cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz la nou-nãscut prematuri: 40 lei; 3) Indicatori de rezultat: a) testarea a peste 80% din nou-nãscuţii în unitãţile în care se efectueazã screening-ul. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotã" Bucureşti; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu" Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara; e) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - compartimentul O.R.L.; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara - Clinica O.R.L. Pediatrie; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; h) Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; i) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica de O.R.L.; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; k) Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu; l) Spitalul Obstetricã-Ginecologie "Dr. Ioan Aurel Sbârcea" Braşov; m) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie Oradea; n) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu; o) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; p) Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti. 2.4. Screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor Activitãţi: a) efectuarea screening-ului pentru depistarea riscului de cecitate la populaţia ţintã; b) tratament specific al retinopatiei de prematuritate; c) monitorizarea postterapeuticã a copiilor trataţi; d) formarea profesionalã a personalului medical de specialitate; e) realizarea unui registru naţional al copiilor cu retinopatie de prematuritate; f) asigurarea medicamentelor, instrumentarului, consumabilelor, pieselor de schimb, întreţinerea şi reparaţiile echipamentelor specifice folosite, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr prematuri testaţi pentru depistarea retinopatiei: 2.475/an; b) numãr prematuri trataţi cu laser: 174/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/prematur testat pentru retinopatie: 80 lei b) cost mediu/prematur tratat cu laser: 1.450 lei 3) Indicatori de rezultat: a) efectuarea examinãrii specifice la peste 80% din populaţia ţintã. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) unitãţi sanitare nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti; 2.5. Diagnosticul precoce, prevenţie primarã şi secundarã, precum şi de monitorizare a unor afecţiuni cronice la copil Structura: 2.5.1. astmul bronşic la copil; 2.5.2. afecţiuni generatoare de malabsorbţie, malnutriţie şi diaree cronicã la copil; 2.5.3. mucoviscidoza la copil; 2.5.4. imunodeficienţele primare umorale la copil; 2.5.5. hepatita cronicã la copil. Activitãţi: a) procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materiale sanitare dispozitive şi consumabile specifice; b) procurarea de produse cu destinaţie nutriţionalã specialã; c) investigaţia paraclinicã şi de laborator specificã pentru stabilirea precoce a diagnosticului şi monitorizarea tratamentului; d) administrarea tratamentului specific necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulatoriu, dupã caz; e) consilierea specificã, editarea şi distribuirea de ghiduri de profilaxie şi tratament; f) realizarea unor baze de date pentru boli cronice la copii; g) transportul produselor biologice pentru diagnostic la unitãţi specializate; h) asigurarea de lucrãri de service, reparaţii, piese de schimb pentru aparatura specificã, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital; i) coordonarea şi monitorizarea activitãţilor subprogramului. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3.000/an; b) numãr de copii cu astm bronşic trataţi: 3.105/an; c) numãr de copii investigaţi pentru diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie: 2.000/an; d) numãr de copii cu diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie/malnutriţie trataţi: 2.000/an; e) numãr de copii testaţi pentru mucoviscidozã: 1.500/an; f) numãr de copii trataţi pentru mucoviscidozã: 200/an g) numãr de copii testaţi pentru imunodeficienţe primare umorale: 1.200/an; h) numãr de copii cu imunodeficienţe primare umorale trataţi: 120/an; i) numãr de copii testaţi pentru hepatitã cronicã: 2.500/an; j) numãr de copii trataţi pentru hepatitã cronicã: 1.000/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/copil testat pentru astm bronşic: 58 lei; b) cost mediu/copil cu astm bronşic tratat: 336 lei; c) cost mediu/copil investigat pentru diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie/malnutriţie: 174 lei; d) cost mediu/copil cu diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie/malnutriţie tratat: 348 lei; e) cost mediu/copil testat pentru mucoviscidozã: 290 lei; f) cost mediu/copil tratat pentru mucoviscidozã: 4.350 lei; g) cost mediu/copil testat pentru imunodeficienţe primare umorale: 145 lei; h) cost mediu/copil cu imunodeficienţe primare umorale tratat: 5.075 lei; i) cost mediu/copil testat pentru hepatitã cronicã: 313 lei; j) cost mediu/copil tratat pentru hepatitã cronicã: 3.567 lei. 3) indicatori de rezultat: a) creşterea numãrului de copii investigaţi în centrele regionale pentru astm bronşic cu 10%; b) creşterea numãrului de copii investigaţi în centrele regionale pentru malabsorbţie cu 10%; c) creşterea numãrului de copii cu mucoviscidozã diagnosticaţi precoce cu 10%; d) includerea în tratamentul de supleere a funcţiei imune a 80% din copiii depistaţi cu imunodeficienţã primarã; e) creşterea numãrului de copii cu hepatitã cronicã diagnosticaţi precoce cu 10%. Unitãţi care deruleazã intervenţia: 2.5.1. Astmul bronşic la copil: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - coordonare tehnicã; b) spitale desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene: Alba, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti; c) Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni. 2.5.2. Sindromul de malabsorbţie şi diaree cronicã la copil: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - coordonare tehnicã; b) spitalele desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti. 2.5.3. Mucoviscidozã la copil: a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; c) spitalele desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti. 2.5.4. Imunodeficienţele primare umorale la copil: a) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Prof. Dr. Louis Ţurcanu" Timişoara - coordonare tehnicã; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; c) spitalele nominalizate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Cluj, Iaşi, Timiş, Mureş. 2.5.5. Hepatita cronicã la copil: a) Spitalul de Copii "Sf. Maria" Iaşi - Secţia clinicã II Pediatrie - coordonare tehnicã; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti; c) spitalele desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Timiş şi a municipiului Bucureşti. 2.6. Prevenirea complicaţiilor, prin diagnostic precoce tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie a urmãtoarelor afecţiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale Coordonare tehnicã: Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti - Secţia clinicã de neurologie pediatricã Activitãţi: a) terapie specificã decontracturantã cu toxinã botulinicã în centrele nominalizate; b) tratamentul paraliziilor cerebrale şi altor afecţiuni neuromotorii prin electrostimulare; c) procurare de teste specifice, consumabile, materiale, instrumente necesare pentru diagnosticul, tratamentul şi recuperarea epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi deficitului neuropsihomotor; d) formarea medicalã continuã a personalului de specialitate în activitãţi specifice programului; e) continuarea elaborãrii, publicãrii ghidurilor metodologice de diagnostic, diagnostic precoce şi tratament în domeniile specifice programului fenomenele paroxistice cerebrale, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii şi diferenţierea de alte afecţiuni neuropediatrice; f) activitãţi aferente registrelor naţionale pentru Epilepsie şi Paralizii cerebrale: elaborare, întreţinere, administrare site şi registru, introducere date. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de copii cu paralizii cerebrale trataţi cu toxina botulinicã: 310/an; b) numãr de copii cu paralizii cerebrale trataţi prin electrostimulare: 800/an; c) numãr de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii: 200; d) numãr de registre: 2. 2) Indicatorii de eficienţã: a) cost mediu/copil tratat cu toxinã botulinicã: 2.987 lei; b) cost mediu/copil tratat prin electrostimulare: 193 lei; c) cost mediu/copil diagnosticat precoce cu fenomenele paroxistice, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii: 100 lei; 3) Indicatorii de rezultat: a) creşterea numãrului de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice la copil, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii cu 10%. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinicã de neurologie pediatricã - coordonare tehnicã; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti; e) Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii "Dr N. Robãnescu" Bucureşti; f) Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinicã de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj; g) Clinica de Neuropsihiatrie Infantilã - Târgu Mureş; h) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - Secţia clinicã de neuropsihiatrie infantilã; i) Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda" Sibiu; j) Centrul de Sãnãtate Mintalã Copii şi Adolescenţi Constanţa din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; k) Spitalul Clinic de Recuperare Medicalã Bãile Felix, Bihor - Secţia de Recuperare Copii - 1 Mai; l) Centrul de Patologie Neuromuscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele; m) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi - Secţia Clinicã de Neurologie Pediatricã; n) Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni; o) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; p) Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu " Oradea, Bihor. 2.7. Profilaxia infecţiei cu virusul respirator sinciţial (VRS) la copiii cu risc crescut de infecţie Activitãţi: a) informarea pãrinţilor şi a personalului medical cu privire la consecinţele severe ale infecţiei cu VRS la nou-nãscuţii cu risc crescut (prematuri, afecţiuni congenitale de cord, afecţiuni pulmonare); b) administrarea tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali; c) evaluarea efectelor tratamentului la un an dupã încheierea tratamentului preventiv cu anticorpi monoclonali. Criterii de eligibilitate: a) nou-nãscuţi prematuri cu vârsta gestaţionalã egalã sau mai micã de 28 de sãptãmâni, care au mai puţin de 1 an în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie); b) nou-nãscuţi prematuri cu vârsta gestaţionalã cuprinsã între 28 şi 32 de sãptãmâni inclusiv, care au mai puţin de 6 luni în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie), cu boalã pulmonarã cronicã sau la care se asociazã cel puţin douã din urmãtoarele criterii: b.1) administrare de surfactant; b.2) ventilaţie mecanicã; b.3) persistenţa canalului arterial; c) nou-nãscuţi care au mai puţin de 1 an în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie), cu afecţiuni congenitale de cord semnificative hemodinamic: c.1) boli cardiace congenitale cianogene; c.2) boli cardiace congenitale cu hipertensiune pulmonarã; c.3) boli cardiace congenitale cu congestie venoasã pulmonarã; c.4) boli cardiace congenitale asociate cu patologie pulmonarã congenitalã; c.5) malformaţii cardiace complexe cu prognostic vital bun dupã aplicarea tratamentului farmacologic şi/ sau chirurgical. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr nou-nãscuţi la care s-a efectuat administrarea tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali: 168 din care: a1) prematuri cu vârsta egalã sau mai micã de 32 de sãptãmâni de gestaţie: 140; a2) nou-nãscuţi cu afecţiuni congenitale de cord: 28. 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/copil tratat profilactic cu anticorpi monoclonali: 12.500 lei. 3) Indicatori de rezultat: a) scãderea frecvenţei spitalizãrii pentru afecţiuni respiratorii la copiii care au beneficiat de tratament profilactic pentru infecţia cu VRS; b) scãderea indicelui de mortalitate al copiilor care au beneficiat de tratament profilactic pentru infecţia cu VRS; c) scãderea incidenţei infecţiilor cu VRS la copiii sub tratament profilactic cu anticorpi monoclonali. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Prof. dr. Panait Sârbu" Bucureşti; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; c) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie Filantropia Bucureşti; e) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza-vodã" Iaşi; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; h) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dr. D. Popescu" Timişoara; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu l) Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti m) Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Pantelimon" Bucureşti 2.8. Screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii Coordonare tehnicã: Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Activitãţi: a) elaborarea şi implementarea metodologiei de screening pentru depistarea precoce a scoliozei; b) screening pentru depistarea precoce a scoliozei; c) formarea medicalã continuã a personalului de specialitate (medici din unitãţile sanitare care deruleazã intervenţia, medici şi asistente medicale din cabinete medicale şcolare) pentru depistarea precoce a copiilor cu risc, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu scoliozã); d) elaborarea materialelor suport necesare realizãrii activitãţilor de IEC. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr copii la care se va efectua depistarea precoce a soliozei: 45.000/an; b) numãr de persoane instruite: 200/an. 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/screening pentru depistarea soliozei: 30 lei/consultaţie; b) cost mediu/activitate instruire: 210 lei/persoanã 3) Indicatori de rezultat: a) scãderea numãrului de copii cu diformitãţi grave ale coloanei vertebrale. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu"; b) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; c) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca; d) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Bacãu; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; i) Spitalul de Copii "Petru şi Pavel" Ploieşti; j) Spitalul de Pediatrie Piteşti; k) Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea; l) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj Napoca. 3. Subprogramul de sãnãtate a femeii Coordonare metodologicã: Comisia de obstetricã-ginecologie a Ministerului Sãnãtãţii Coordonare tehnicã la nivel naţional: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Intervenţii pentru sãnãtatea femeii: 3.1. Creştere a accesului la servicii moderne de planificare familialã; 3.2. Creşterea accesului, calitãţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidã şi lãuzã; 3.3. Profilaxie şi diagnostic pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice; 3.4. Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh. 3.1. Creştere a accesului la servicii moderne de planificare familialã Coordonare tehnicã: Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familialã Activitãţi: a) procurarea şi distribuţia de contraceptive*; b) tipãrirea şi distribuţia de formulare de înregistrare şi raportare a activitãţii de planificare familialã; c) monitorizarea desfãşurãrii intervenţiei, estimarea consumului, a necesarului de contraceptive şi a numãrului furnizorilor de servicii, în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie prin instruirea personalului în utilizarea sistemului informatic InterCON; d) adaptarea sistemului logistic InterCON pentru a include alte produse distribuite în cadrul Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului; e) elaborarea unei strategii pentru sãnãtatea reproducerii în colaborare cu Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii şi Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie. NOTÃ: * Contraceptivele se acordã fãrã platã prin cabinetele de planificare familialã, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, prin cabinetele de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital, precum şi prin secţiile de ginecologie în care se efectueazã avorturi la cerere. Categoriile de persoane beneficiare ale acordãrii gratuite a contraceptivelor sunt şomerele, elevele şi studentele, persoanele care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femeile cu domiciliul stabil în mediul rural, femeile care efectueazã un avort, la cerere, într-o unitate sanitarã publicã, precum şi alte persoane fãrã venituri, care dau declaraţie pe propria rãspundere în acest sens. Toţi furnizorii de servicii medicale de planificare familialã incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de contraceptive cãtre direcţiile de sãnãtate publicã teritoriale. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de medici de familie implicaţi în furnizarea de servicii de planificare familialã: 3.600/an; b) numãr de utilizatori activi de metode moderne de contracepţie: 25.000/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/utilizator activ de metode de contracepţie: 100 lei; 3) Indicatori de rezultat: a) înregistrarea cel mult a aceluiaşi numãr de avorturi la cerere ca în anul precedent; Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familialã; b) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) unitãţi sanitare cu paturi, cu secţii de ginecologie, cabinete de planificare familialã, cabinete de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate; d) cabinete medicale de asistenţã medicalã primarã. 3.2. Creşterea accesului, calitãţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidã şi lãuzã Activitãţi: a) tipãrirea şi distribuirea Carnetului gravidei şi a fişei-anexã pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei, tipãrirea şi distribuţia acestora, monitorizarea pe eşantion a utilizãrii acestor documente medicale; b) elaborarea unei metodologii privind regionalizarea îngrijirilor perinatale; c) revizuirea metodologiei naţionale de analizã a deceselor materne conform recomandãrilor Fondului ONU pentru Populaţie şi Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii, în parteneriat cu reprezentanţele acestor instituţii în România, precum şi Societatea Românã de Obstetricã-Ginecologie şi Colegiul Medicilor din România; asigurarea funcţionalitãţii secretariatului pentru analiza deceselor materne la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; analiza confidenţialã a mortalitãţii materne înregistrate în anii precedenţi şi propunerea de mãsuri concrete de reducere a acesteia; d) elaborarea, revizuirea şi tipãrirea ghidurilor clinice în specialitatea obstetricã-ginecologie, implementarea lor prin protocoale clinice şi auditarea utilizãrii lor, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de carnete şi fişe pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei, tipãrite în formã actualizatã cel puţin 60.000; b) numãr ghiduri clinice realizate/revizuite: 5 c) numãr unitãţi în care s-au realizat protocoale clinice: 42 d) numãr de unitãţi în care se efectueazã auditarea ghidurilor clinice: 5; e) numãr de ateliere de lucru organizate la nivel naţional pentru analiza confidenţialã a mortalitãţii materne: 1; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/carnete şi fişe pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei: 2 lei; b) cost mediu/atelier de lucru organizat la nivel naţional pentru analiza confidenţialã a mortalitãţii materne: 30.000 lei 3) Indicatori de rezultat: a) scãderea indicatorului de mortalitate maternã prin risc obstetrical direct la 0,09 decese la 1.000 nãscuţi vii. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie Filantropia Bucureşti; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - analiza mortalitãţii materne; c) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) cabinete de medicinã de familie, unitãţi sanitare cu paturi şi cabinete de specialitate obstetricã-ginecologie, alte unitãţi sanitare de specialitate, dupã caz. 3.3. Profilaxie şi diagnostic pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice Coordonare tehnicã: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca Activitãţi: a) efectuarea activitãţilor specifice de testare, diagnostic clinic şi de laborator al populaţiei-ţintã; b) procurarea reactivilor specifici, kit-urilor necesare dozãrilor hormonale şi biochimice, materialelor sanitare, consumabilelor şi instrumentarului necesare efectuãrii activitãţilor specifice; c) decontarea cheltuielilor legate de transportul probelor biologice la centrele specializate; d) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional pentru malformaţii congenitale şi anomalii genetice. Indicatori de evaluare: 1. Indicatori fizici: a) numãr de gravide cu risc malformativ şi genetic testate prin dublu/triplu test: 6.207/an; b) numãr de anomalii depistate prin dublu/triplu test: 166/an; c) numãr de examene citogenetice (analiza FISH) efectuate pe celule fetale: 869/an; d) numãr de copii cu defecte congenitale evaluaţi clinic şi paraclinic: 950/an; e) numãr de copii cu defecte congenitale exploraţi genetic: 443/an. 2. Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/gravidã testatã pentru risc malformativ prin dublu/triplu test: 150 lei; b) cost mediu/examen cariotip fetal: 800 lei; c) cost mediu/gravidã testatã citogenetic prin analiza FISH: 700 lei; d) cost mediu/copil cu defecte congenitale evaluat clinic şi paraclinic: 100 lei; e) cost mediu/copil cu defecte congenitale explorat genetic: 300 lei. 3. Indicatori de rezultat: a) funcţionarea centrelor regionale la parametrii corespunzãtori investigaţiilor pe care le pot efectua. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; c) Spitalul Judeţean de Urgenţã Ilfov - Secţia de obstetricã-ginecologie nr. 2 - Compartimentul de Medicinã Materno-Fetalã; d) Spitalul Clinic de Copii Oradea; e) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca; f) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; h) Spitalul Clinic Judeţean Mureş; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; j) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; k) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dumitru Popescu" Timişoara; l) Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Filantropia" Bucureşti; m) Centrul de Patologie Neuromuscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele. 3.4. Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh Activitãţi: a) asigurarea imunoglobulinei specifice; b) asigurarea reactivilor pentru determinãri specifice; c) vaccinarea antiD a lãuzelor Rh negative eligibile a femeilor eligibile Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic; d) monitorizarea şi evaluarea desfãşurãrii subprogramului, stabilirea necesarului de imunoglobulinã şi reactivi specifici. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de beneficiare vaccinate cu imunoglobulinã specificã: 2.850/an; 2) Indicatori de eficienţã: a) cost mediu/vaccinare antiD: 500 lei x 2 doze. 3) Indicatori de rezultat: a) implementarea subprogramului în toate judeţele şi în municipiul Bucureşti. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) spitalele nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş. 4. Subprogramul de monitorizarea şi evaluarea Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului Activitãţi: a) monitorizare şi evaluare la nivel central şi local a activitãţilor programului; b) activitate de consiliere a unitãţilor sanitare privind managementul programului; c) activitãţi de management curente; d) coordonarea elaborãrii de norme tehnice, metodologii şi studii de prevalenţã a morbiditãţii şi analizã a mortalitãţii specifice; realizarea de activitãţi în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populaţie, UNICEF alte instituţii publice sau nonguvernamentale care realizeazã programe în aria de interes a Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului; e) elaborarea de norme metodologice pentru sãnãtatea reproducerii şi sãnãtatea copilului în colaborare cu UNFPA, UNICEF, Centrul Naţional pentru Organizarea Sistemului Informatic în Domeniul Sãnãtãţii, Şcoala de Sãnãtate Publicã, Comisiile consultative ale Ministerului Sãnãtãţii, Comisiile de specialişti ale Colegiului Medicilor, alte instituţii publice sau nonguvernamentale care realizeazã programe în aria de interes a Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului. Unitãţi care deruleazã intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) spitale desemnate de cãtre Ministerul Sãnãtãţii sau direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, dupã caz. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: a) numãr de persoane responsabile cu monitorizarea programului: 36; b) numãr zile pentru deplasãri în judeţe respectiv sectoare ale municipiului Bucureşti/ persoanã responsabilã cu monitorizarea programului: 12 c) numãr ateliere de lucru organizate la nivel naţional pentru evaluarea programului şi analiza mortalitãţii perinatale, neonatale şi infantile înregistrate în anii precedenţi şi propunerea de mãsuri concrete de îmbunãtãţire: 1 2) Indicatori de eficienţã: c) cost mediu/persoanã: 2.419 lei/lunã d) cost mediu/ atelier de lucru: 55.000 lei 3) Indicatori de rezultat: a) execuţia financiarã a programului pe subprograme şi intervenţii în proporţie de 95-97% din fondurile alocate VII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT ÎN STRÃINÃTATE Obiectiv: Asigurarea accesului la tratament în strãinãtate pentru bolnavii cu afecţiuni care nu pot fi tratate în ţarã. Programul se deruleazã conform prevederilor <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 50/2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în strãinãtate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. VIII. PROGRAMUL PENTRU COMPENSAREA CU 90% A PREŢULUI DE REFERINŢÃ AL MEDICAMENTELOR Obiectiv: Asigurarea fondurilor necesare compensãrii în cuantum de 40% a medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pânã la 700 lei/lunã în cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor Activitãţi: a) prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pânã la 700 lei/lunã în cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr de pensionari cu venituri realizate numai din pensii de pânã la 700 lei/lunã: 2.125.000 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/beneficiar: 49,17 lei Unitãţi care deruleazã programul: a) farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate. SECŢIUNEA B PROGRAME NAŢIONALE DE SÃNÃTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV, FINANŢATE DIN BUGETUL FONDULUI NAŢIONAL UNIC DE ASIGURÃRI SOCIALE DE SÃNÃTATE CAP. I CADRUL GENERAL DE REALIZARE A PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE ART. 1 Programele naţionale de sãnãtate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, reprezintã un ansamblu de acţiuni multianuale, organizate în scopul evaluãrii, prevenirii, tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei. ART. 2 (1) Bugetul alocat programelor naţionale de sãnãtate pentru anii 2011 şi 2012 este prevãzut la capitolul VII al secţiunii B din prezenta anexã şi este aprobat anual în Legea bugetului de stat. (2) Structura programelor naţionale de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii, indicatorii specifici, natura cheltuielilor, precum şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã programele sunt prevãzute la capitolul VIII al secţiunii B din prezenta anexã. ART. 3 (1) Programele naţionale de sãnãtate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ se deruleazã prin furnizori de servicii medicale, farmacii cu circuit deschis, furnizori autorizaţi şi evaluaţi, în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate sau cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, inclusiv unitãţi sanitare aflate în subordinea ministerelor cu reţea sanitarã proprie, la propunerea acestora, cu aprobarea Ministerului Sãnãtãţii. (2) Raporturile stabilite între unitãţile de specialitate care deruleazã programe naţionale de sãnãtate şi casele de asigurãri de sãnãtate, respectiv Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate sunt raporturi juridice civile, care vizeazã acţiuni multianuale, ce se stabilesc şi se desfãşoarã pe bazã de contract cu valabilitate pânã la data de 31 decembrie 2012. (3) În situaţia în care este necesarã modificarea sau completarea clauzelor contractuale, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale, conform dispoziţiilor legale în vigoare. (4) Angajamentele legale încheiate în exerciţiul curent din care rezultã obligaţii nu pot depãşi creditele de angajament sau creditele bugetare aprobate anual prin legea bugetului de stat. (5) Casele de asigurãri de sãnãtate, respectiv Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate pot stabili şi alte termene de contractare, în funcţie de necesarul de servicii medicale, de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, în limita fondurilor aprobate fiecãrui program/subprogram de sãnãtate. (6) Modelele de contracte pentru derularea programelor naţionale de sãnãtate încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile de specialitate care deruleazã programe naţionale de sãnãtate sunt prevãzute în anexele nr. 3, 4 şi 5 la prezentele norme. ART. 4 Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru finanţarea programelor se utilizeazã pentru: a) asigurarea, dupã caz, în spital şi în ambulatoriu, a unor medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea specifice unor boli cronice cu risc crescut, acordate bolnavilor incluşi în programele naţionale de sãnãtate; b) asigurarea serviciilor de supleere renalã, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor. c) stingerea obligaţiilor de platã înregistrate pânã la data de 31 decembrie a anului precedent şi rãmase neachitate pânã la data de 31 decembrie a anului urmãtor. d) medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în trimestrul IV al anului precedent sunt considerate cheltuieli în anul curent din creditele bugetare aprobate, dar nu mai mult decât la nivelul cheltuielii trimestrului III al anului precedent. ART. 5 (1) Pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în cadrul unor programe naţionale de sãnãtate, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, Ministerul Sãnãtãţii şi/sau Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate organizeazã la nivel naţional proceduri de achiziţie publicã deschisã, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. (2) Modalitatea de contractare şi decontare a produselor achiziţionate prin proceduri de achiziţie publicã la nivel naţional se stabileşte prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. Pânã la finalizarea procedurii de achiziţie publicã la nivel naţional prin semnarea contractelor cu ofertanţii desemnaţi câştigãtori, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se acordã pe perioada spitalizãrii bolnavilor incluşi în programele naţionale de sãnãtate, se achiziţioneazã de cãtre unitãţile sanitare cu paturi prin care se deruleazã programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la un preţ care nu poate depãşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii. ART. 6 (1) Sumele aferente programelor naţionale de sãnãtate pentru care achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare nu se realizeazã prin proceduri de achiziţie publicã organizate la nivel naţional, precum şi sumele aferente programelor naţionale de sãnãtate pentru care achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare se realizeazã prin proceduri de achiziţie publicã organizate la nivel naţional pânã la finalizarea acesteia se alocã în baza contractelor negociate şi încheiate între furnizori şi casele de asigurãri de sãnãtate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autoritãţii Judecãtoreşti şi Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumite în continuare case de asigurãri de sãnãtate, precum şi între centrele pilot sau furnizorii privaţi de servicii de dializã (hemodializã convenţionalã, hemodiafiltrare intermitentã on-line, dializã peritonealã continuã, dializã peritonealã automatã) şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dupã caz. (2) Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate repartizeazã caselor de asigurãri de sãnãtate, fondurile destinate derulãrii programelor naţionale de sãnãtate prevãzute la cap. VII, în baza indicatorilor fizici şi de eficienţã realizaţi în anul precedent. ART. 7 (1) Pentru programele naţionale de sãnãtate la care achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altele asemenea nu se realizeazã prin proceduri de achiziţie publicã organizate la nivel naţional, precum şi pentru programele naţionale de sãnãtate la care achiziţia medicamentelor, a materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea se realizeazã prin proceduri de achiziţie publicã organizate la nivel naţional, decontarea medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altele asemenea pentru unitãţile sanitare aflate în contract cu casele de asigurãri de sãnãtate se realizeazã lunar, din fondurile aprobate cu aceastã destinaţie, cu condiţia raportãrii datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, dupã caz. (2) Decontarea serviciilor de supleere renalã pentru furnizorii de dializã aflaţi în contract cu casele de asigurãri de sãnãtate, precum şi pentru centrele pilot sau furnizorii privaţi de servicii de dializã aflaţi în contract cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate se realizeazã lunar de casele de asigurãri de sãnãtate, respectiv de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, din fondurile aprobate cu aceastã destinaţie, cu condiţia raportãrii datelor de cãtre furnizori la Registrul renal român. ART. 8 Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea se asigurã, în condiţiile legii, prin farmaciile unitãţilor sanitare nominalizate sã deruleze programele respective şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, dupã caz. ART. 9 Unitãţile sanitare care deruleazã programe, prevãzute în prezentul ordin, raporteazã caselor de asigurãri de sãnãtate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 10 Casele de asigurãri de sãnãtate raporteazã Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate, prevãzute la art. 9. ART. 11 Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulãrii acestora, se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, la propunerea Serviciului pentru programe de sãnãtate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, pe baza cererii fundamentate a direcţiilor de specialitate din Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 12 În vederea derulãrii în bune condiţii a programelor naţionale de sãnãtate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, în urma evaluãrilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activitãţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rãmase neutilizate. ART. 13 În anii 2011 şi 2012 programele naţionale de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, derulate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate sunt finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate şi prin transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sãnãtãţii cãtre bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate conform <>Legii bugetului de stat pentru anul 2011 nr. 286/2010, respectiv Legii bugetului de stat pentru anul 2012. ART. 14 Sumele aferente programelor sunt cuprinse în contractele negociate şi încheiate, distinct, între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare/farmaciile cu circuit deschis prin care se deruleazã programele, între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi furnizorii de servicii medicale de dializã, respectiv centrele-pilot sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializã şi dializã peritonealã, autorizaţi de Ministerul Sãnãtãţii pentru servicii de hemodializã: hemodializã convenţionalã sau hemodiafiltrare intermitentã on-line şi pentru servicii de dializã peritonealã: continuã sau automatã, dupã caz precum şi între casele de asigurãri de sãnãtate şi ofertanţii desemnaţi câştigãtori ai procedurilor de achiziţie publicã organizate la nivel naţional, în condiţiile legii. ART. 15 (1) Contractele încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate se realizeazã dupã modelul de contract prevãzut în anexa nr. 3 la prezentele norme; (2) Contractele încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate şi farmaciile cu circuit deschis, selectate în condiţiile prevãzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobat conform legii, prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate se realizeazã dupã modelul de contract prevãzut în anexa nr. 4 la prezentele norme. (3) Contractele încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate şi furnizorii prin care se deruleazã Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT şi Programul naţional de diabet zaharat [dozarea hemoglobinei glicozilate (Hb A1c)] se realizeazã dupã modelul de contract prevãzut în anexa nr. 5 la prezentele norme. ART. 16 Contractele încheiate între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi furnizorii de servicii de dializã, respectiv centrele-pilot sau alţi furnizori privaţi de servicii de dializã (hemodializã convenţionalã, hemodiafiltrare intermitentã on-line, dializã peritonealã continuã, dializã peritonealã automatã), autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, precum şi între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare publice se realizeazã în limita numãrului de bolnavi prevãzut în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã şi a fondurilor, aprobate prin <>Legea bugetului de stat pentru anul 2011 nr. 286/2010, respectiv Legea bugetului de stat pentru anul 2012, cu aceastã destinaţie. În situaţia în care o unitate sanitarã este inclusã în program pe parcursul derulãrii acestuia, contractul cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate se poate încheia numai prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unitãţi sanitare. ART. 17 (1) Refuzul caselor de asigurãri de sãnãtate/Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate de a încheia contracte cu furnizorii, denunţarea unilateralã a contractului, precum şi rãspunsurile la cererile şi la sesizãrile furnizorilor se vor face în scris şi motivat, cu indicarea temeiului legal, în termen de 30 de zile. (2) Litigiile legate de încheierea, derularea şi încetarea contractelor dintre furnizori şi casele de asigurãri de sãnãtate/Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate se soluţioneazã de cãtre Comisia de arbitraj care funcţioneazã pe lângã Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, organizatã conform reglementãrilor legale în vigoare, sau, de cãtre instanţele de judecatã, dupã caz. (3) În cazul în care contractul dintre furnizori şi casele de asigurãri de sãnãtate/Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate a încetat din motive imputabile furnizorilor, casele de asigurãri de sãnãtate/Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate nu vor/va mai intra în relaţii contractuale cu furnizorii respectivi pânã la urmãtorul termen de contractare, dar nu mai puţin de 6 luni de la data încetãrii contractului. (4) În cazul în care contractul dintre furnizori şi casele de asigurãri de sãnãtate/Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate se modificã prin excluderea din contract a uneia sau mai multor persoane înregistratã/înregistrate în contractul încheiat cu casa de asigurãri de sãnãtate/Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi care desfãşoarã activitate sub incidenţa acestuia la furnizorii respectivi, din motive imputabile acestora, casele de asigurãri de sãnãtate/Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate nu vor/va accepta înregistrarea în nici un alt contract a persoanei/persoanelor respective pânã la urmãtorul termen de contractare, dar nu mai puţin de 6 luni de la data modificãrii contractului. (5) Dupã reluarea relaţiei contractuale, în cazul în care contractul înceteazã/se modificã, din motive imputabile furnizorilor sau persoanelor prevãzute la alin. (5), casele de asigurãri de sãnãtate nu vor mai încheia contracte cu furnizorii respectivi, respectiv nu vor mai accepta înregistrarea persoanelor prevãzute la alin. (5) in contractele încheiate cu aceşti furnizori sau cu alţi furnizori pentru aceste persoane care prin activitatea lor au condus la încetarea/modificarea contractului. ART. 18 Sumele aferente programelor sunt prevãzute în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, la capitolul 66.05 "Sãnãtate", titlul 20 "Bunuri şi servicii". ART. 19 Sumele alocate programelor sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, caselor de asigurãri de sãnãtate şi, respectiv, ale unitãţilor sanitare prin care acestea se deruleazã şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. ART. 20 Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurãri de sãnãtate şi distinct în contractele de furnizare de medicamente/materiale sanitare specifice, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis. CAP. II ACHIZIŢIA MEDICAMENTELOR, MATERIALELOR SANITARE, DISPOZITIVELOR MEDICALE ŞI ALTELE ASEMENEA SPECIFICE PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE ART. 21 (1) Lista denumirilor comune internaţionale (DCI) corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraţii incluşi în programele naţionale de sãnãtate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc este aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraţii, cu sau fãrã contribuţie personalã, pe bazã de prescripţie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Lista materialelor sanitare de care beneficiazã asiguraţii incluşi în programele naţionale de sãnãtate cu scop curativ este aprobatã prin ordin al ministrului sãnãtãţii. (3) Programele/subprogramele naţionale de sãnãtate pentru care achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea se realizeazã prin proceduri de achiziţie publicã organizate la nivel naţional sunt: a) Subprogramul de tratament a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere; b) Subprogramul de tratament a bolnavilor cu tuberculozã. (4) Pânã la finalizarea procedurii de achiziţie publicã la nivel naţional prin semnarea contractelor cu ofertanţii desemnaţi câştigãtori, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se acordã pe perioada spitalizãrii bolnavilor incluşi în programele naţionale de sãnãtate prevãzute la alin. (3), se achiziţioneazã de unitãţile sanitare cu paturi prin care se deruleazã programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la un preţ care nu poate depãşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii, în condiţiile legii. ART. 22 Pentru programele naţionale de sãnãtate la care achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altora asemenea nu se realizeazã prin proceduri de achiziţie publicã organizate la nivel naţional, achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea se face, în condiţiile legii, de cãtre unitãţile sanitare care deruleazã programele respective, la un preţ ce nu poate depãşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii, în condiţiile legii. ART. 23 Pentru programele naţionale de sãnãtate pentru care nu se organizeazã proceduri de achiziţie publicã la nivel naţional, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea necesare pentru tratamentul în ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unitãţilor sanitare prin care se deruleazã programul, se achiziţioneazã de cãtre acestea, la un preţ ce nu poate depãşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii, în condiţiile legii. CAP. III DECONTAREA MEDICAMENTELOR ŞI/SAU A MATERIALELOR SANITARE SPECIFICE PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE ART. 24 (1) Casele de asigurãri de sãnãtate/Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate deconteazã contravaloarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altora asemenea, precum şi a serviciilor de supleere renalã acordate în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, conform contractelor încheiate cu furnizorii. (2) Decontarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor se realizeazã lunar de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, din fondurile aprobate cu aceastã destinaţie, în limita sumelor disponibile, în ordine cronologicã, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data validãrii facturilor depuse în vederea decontãrii de cãtre casa de asigurãri de sãnãtate, validare care se realizeazã în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor justificative. (3) În vederea decontãrii contravalorii medicamentelor specifice acordate în cadrul programelor pentru tratamentul ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit închis, prescripţiile se depun la casele de asigurãri de sãnãtate împreunã cu borderoul centralizator şi cu documentele justificative. ART. 25 Decontarea serviciilor medicale din cadrul Subprogramelor de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin, a cancerului mamar şi a cancerului colorectal, acordate de cãtre furnizorii de servicii care deruleazã subprogramele, se realizeazã lunar, din fondurile aprobate cu aceastã destinaţie, de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, la tarifele şi în condiţiile prevãzute în Normele metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice subprogramelor de screening, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 26 (1) Decontarea serviciilor de hemodializã convenţionalã, hemodiafiltrare intermitentã on-line, dializã peritonealã continuã şi dializã peritonealã automatã în sistem ambulatoriu, furnizate de unitãţile sanitare care deruleazã Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã, cuprinse în capitolul VIII, pct. 11, se realizeazã în conformitate cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 698/2010 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de dializã, contractate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate/casele de asigurãri de sãnãtate, dupã caz, cu furnizorii de servicii de dializã, autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, la un tarif de 472 lei pentru şedinţa de hemodializã convenţionalã, la un tarif/şedinţã de hemodiafiltrare intermitentã on-line de 536 lei, la tariful de 50.800 lei/an pentru un bolnav cu dializã peritonealã continuã şi la tariful de 63.500 lei/an pentru un bolnav cu dializã peritonealã automatã. (2) La regularizarea trimestrialã tariful pentru bolnavul cu dializã peritonealã continuã se poate modifica, în funcţie de ponderea relativã a acestei metode de tratament, în limita bugetului aprobat, dupã cum urmeazã: a) dacã raportul: numãrul de bolnavi cu dializã peritonealã continuã / (numãrul de bolnavi cu dializã peritonealã continuã + numãrul de bolnavi cu hemodializã convenţionalã) este < 20%, tariful pentru dializã peritonealã continuã/an este de 50.800 lei b) dacã raportul: numãrul de bolnavi cu dializã peritonealã continuã / (numãrul de bolnavi cu dializã peritonealã continuã + numãrul de bolnavi cu hemodializã convenţionalã) este 20% - 24,9%, tariful pentru dializã peritonealã continuã/an este de 54.000 lei c) dacã raportul: numãrul de bolnavi cu dializã peritonealã continuã / (numãrul de bolnavi cu dializã peritonealã continuã + numãrul de bolnavi cu hemodializã convenţionalã) este >/= 25%, tariful pentru dializã peritonealã continuã/an este de 56.400 lei. Dacã pe durata derulãrii contractului ponderea numãrului de bolnavi cu dializã peritonealã scade sub 20%, respectiv 25%, tariful pentru bolnavii cu dializã peritonealã continuã se va ajusta lunar, corespunzãtor serviciilor realizate. (3) Includerea bolnavilor noi în program se realizeazã numai cu respectarea unui procent minim de dializã peritonealã convenţionalã de 20% din numãrul bolnavilor nou incluşi în program, cu încadrarea în numãrul de bolnavi prevãzut şi a bugetului aprobat pentru Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã. Contractarea cu furnizorii publici şi privaţi de servicii de hemodializã şi dializã peritonealã, autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, se realizeazã pe baza modelului de contract încheiat de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu centrele-pilot, aprobat prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, adaptat corespunzãtor dupã caz. ART. 27 Unitãţile sanitare prin care se deruleazã programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate prezintã acestora, în primele 10 zile lucrãtoare ale lunii urmãtoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioarã şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform copiei ordinului de platã (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentã, cererea justificativã, însoţitã de copia de pe factura emisã de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionãrii pentru luna în curs, precum şi prescripţiile medicale în baza cãrora sau eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu. ART. 28 Casele de asigurãri de sãnãtate vor analiza şi valida, în termen de maximum 30 de zile de la primire, situaţiile prezentate de unitãţile sanitare şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior, precum şi stocurile cantitativ-valorice şi vor deconta lunar, în limita sumei prevãzute în contract şi a fondurilor disponibile cu aceastã destinaţie, în ordine cronologicã, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data validãrii facturilor depuse în vederea decontãrii, contravaloarea facturilor prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice programelor/subprogramelor de sãnãtate. ART. 29 Neprezentarea documentelor prevãzute la art. 26 de cãtre unitãţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare pânã la termenul urmãtor prezentãrii documentelor. ART. 30 Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se asigurã pacienţilor şi bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, se elibereazã şi se deconteazã la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii, în condiţiile legii. CAP. IV PRESCRIEREA ŞI ELIBERAREA MEDICAMENTELOR ŞI A MATERIALELOR SANITARE SPECIFICE DECONTATE ÎN CADRUL PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE ART. 31 Prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea comunã internaţionalã (DCI), cu excepţia cazurilor justificate medical în fişa medicalã a pacientului, când prescrierea se face pe denumire comercialã cu menţionarea în prescripţie şi a denumirii comune internaţionale. Pentru situaţiile în care prescrierea se face pe denumire comercialã cu menţionarea în prescripţie şi a denumirii comune internaţionale, medicii prescriptori vor informa casele de asigurãri de sãnãtate în primele 10 zile ale lunii urmãtoare lunii în care au eliberat prescripţia, conform anexei nr. 6, în vederea monitorizãrii acestor situaţii. Prescrierea medicamentelor cu aprobarea comisiilor de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate se realizeazã în baza referatului de justificare prevãzut în anexa nr. 7. (1) Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea, necesare derulãrii unor programe de sãnãtate, nominalizate la capitolul VIII se elibereazã prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare nominalizate. (2) Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat, pentru tratamentul stãrii posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare (mucoviscidozã, sclerozã lateralã amiotroficã şi epidermolizã buloasã, Sindromul Prader Willi), se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis. (3) Medicamentele specifice care se acordã, pe perioada spitalizãrii, bolnavilor incluşi în Programul naţional de oncologie, pânã la finalizarea procedurii de achiziţie publicã, se elibereazã prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, la un preţ care nu poate depãşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii, în condiţiile legii. (4) Medicamentele specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice incluşi în Programul naţional de oncologie se elibereazã dupã cum urmeazã: a) prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, pentru formele farmaceutice cu administrare oralã; b) prin farmaciile cu circuit închis din structura unitãţilor sanitare aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, pentru formele farmaceutice cu administrare parenteralã, începând cu data la care se finalizeazã procedurile de achiziţie publicã. Pânã la data finalizãrii procedurii (nu mai târziu de 31.03.2011), eliberarea se face în aceleaşi condiţii ca medicamentele nominalizate la litera a). În vederea decontãrii contravalorii medicamentelor specifice acordate în cadrul programului, prescripţiile se depun la casele de asigurãri de sãnãtate împreunã cu borderoul centralizator şi cu documentele justificative prevãzute în normele tehnice. (5) Pentru prescrierea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice care se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis, se vor completa prescripţii medicale distincte, utilizându-se formularele de prescripţie medicalã cu regim special prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicalã cu regim special pentru medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicalã cu regim special pentru medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã. Pentru tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se vor completa prescripţii medicale distincte pentru: medicamente antidiabetice orale, medicamente antidiabetice de tipul insulinelor şi testele de automonitorizare şi pentru medicamente antidiabetice orale şi de tipul insulinelor şi testelor de automonitorizare pentru tratamentul mixt al bolnavilor diabetici. (6) Testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratat se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis. Prescrierea acestora se face împreunã cu prescrierea tratamentului cu insulinã, pe acelaşi formular de prescripţie medicalã, pe o perioadã de maximum 3 luni. Numãrul de teste de automonitorizare este de pânã la 100 teste/lunã pentru un copil cu diabet zaharat insulinodependent şi pânã la 100 teste pentru 3 luni pentru un adult cu diabet zaharat insulinotratat. Farmaciile sunt obligate sã asigure în termen de maximum 48 de ore testele prescrise pacientului, dacã acestea nu existã în farmacie la momentul solicitãrii. Decizia privind prescrierea unui numãr mai mic de teste sau de a întrerupe acordarea testelor aparţine nedicului prescriptor. ART. 32 Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare se face pe bazã de prescripţie medicalã şi/sau condicã de medicamente, dupã caz. Pentru eliberarea medicamentelor specifice pentru tratamentul în ambulatoriu se utilizeazã formularele de prescripţie medicalã cu regim special prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicalã cu regim special pentru medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicalã cu regim special pentru medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã. ART. 33 Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stãrii posttransplant în ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sãnãtãţii privind aprobarea preţului de decontare, se realizeazã astfel: a) Tratamentul cu insulinã şi/sau ADO al bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiazã de cãtre medicul specialist diabetolog sau de cãtre medicul cu competenţã/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de cãtre medicii desemnaţi. b) Tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de decontare, se aprobã de cãtre comisia de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţã/atestat în diabet, conform protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii. Iniţierea tratamentului cu tiazolidindione şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. c) Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea pacientului care îşi administreazã insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de cãtre medicul diabetolog sau cu competenţã/atestat. Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umanã specificã prescrisã. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de aceastã naturã. d) Pentru tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sãnãtãţii, care are în evidenţã şi monitorizeazã pacienţii transplantaţi, elibereazã scrisoare medicalã cãtre medicul prescriptor aflat în relaţie contractualã cu casa de asigurãri de sãnãtate la care pacientul se aflã în evidenţã. Scrisoarea medicalã are valabilitate pe o perioadã maximã de 180 de zile. În situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lunã, aceasta se elibereazã în farmacie numai dacã are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru urmãtoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINA BETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completeazã de cãtre medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, dupã caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. În termen de douã zile aceştia trimit un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celãlalt exemplar se înainteazã casei de asigurãri de sãnãtate în vederea analizãrii şi validãrii prescripţiei medicale în vederea decontãrii. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicalã, cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobãrii acordate de comisie şi o înmâneazã împreunã cu referatul asiguratului. Acesta îl pãstreazã pe toatã anii de valabilitate a referatului, pe care îl prezintã farmaciei în vederea eliberãrii medicamentelor. e) Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea şi continuarea tratamentului se fac de cãtre medicul oncolog sau hematolog, dupã caz. f) În cadrul Programului naţional de oncologie, pentru urmãtoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM, FLUDARABINUM, RITUXIMABUM, BORTEZOMIBUM, ALEMTUZUMABUM, CETUXIMABUM, SUNITINIBUM, SORAFENIBUM, DASATINIBUM, PEMETREXEDUM iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, iar pentru urmãtoarele DCI-uri: PEGFILGRASTIMUM, INTERFERONUM ALFA 2b şi INTERFERONUM ALFA 2a iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate, în baza documentelor şi referatului de aprobare transmis cãtre acestea de cãtre medicul prescriptor. g) Medicamentele prevãzute la lit. f), pentru care iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, respectiv a comisiei de la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate, se elibereazã la nivelul farmaciilor cu circuit închis ale unitãţilor sanitare/farmaciilor cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casa de asigurãri de sãnãtate. Pentru medicamentele oncologice specifice care se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis, medicul prescriptor întocmeşte prescripţia medicalã cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, pe care o înmâneazã bolnavului împreunã cu copia referatului aprobat; pentru eliberarea acestora bolnavul prezintã farmaciei cu circuit deschis prescripţia medicalã şi copia referatului. Pacientul pãstreazã copia referatului de aprobare pe toatã perioada de valabilitate a acestuia. Pentru asigurarea continuitãţii şi eficienţei tratamentului, bolnavul va rãmâne în evidenţa medicului care a iniţiat schema de tratament pe toatã perioada efectuãrii acesteia. În cazuri justificate, în care bolnavul se adreseazã unui alt medic oncolog sau hematolog decât cel care a întocmit referatul, medic aflat în relaţie contractualã cu o casã de asigurãri de sãnãtate, bolnavul se poate transfera numai cu aprobarea casei de asigurãri de sãnãtate cu care medicul respectiv se aflã în relaţie contractualã. h) comisia de la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate care aprobã iniţierea şi continuarea tratamentului cu medicamentele prevãzute la lit. f) este formatã din: un reprezentant al direcţiei de sãnãtate publicã, un reprezentant al casei de asigurãri de sãnãtate şi medicul coordonator al programului. i) Pentru urmãtoarele DCI-uri: INTERFERONUM BETA 1a, INTERFERONUM BETA 1b, GLATIRAMER ACETAT, NATALIZUMABUM, iniţierea tratamentului bolnavilor cu sclerozã multiplã se face numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. j) Pentru DCI-ul DEFERASIROXUM din Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare, iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. k) Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de pânã la 30, respectiv 31 de zile, dupã caz, cu excepţia medicamentelor specifice tratamentului bolnavilor cu diabet zaharat, cu afecţiuni oncologice, cu infecţie HIV/SIDA şi pentru stãri posttransplant, cuprinşi în programul naţional cu scop curativ pentru care perioada poate fi de pânã la 90, respectiv 92 de zile, dupã caz. Pentru persoanele cu infecţie HIV/SIDA, la iniţierea/modificarea schemei de tratament, prescrierea medicamentelor specifice se va face pentru o perioadã de pânã la 30, respectiv 31 de zile, dupã caz. Pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice, în stabilirea perioadei de prescriere se va avea în vedere starea bolnavului la momentul prescrierii şi prognosticul bolii. CAP. V RESPONSABILITÃŢILE/OBLIGAŢIILE SPECIFICE ÎN DERULAREA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE ART. 34 Unitãţile sanitare prin care se deruleazã programe au urmãtoarele responsabilitãţi: a) rãspund de utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei aprobate; b) dispun mãsurile necesare în vederea asigurãrii realizãrii obiectivelor programului; c) rãspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul programelor de sãnãtate; d) organizeazã evidenţa bolnavilor care beneficiazã de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul programelor, precum şi de servicii de supleere renalã, dupã caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a urmãtorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafã), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor; e) rãspund de raportarea corectã şi la timp a datelor cãtre casele de asigurãri de sãnãtate; f) transmit caselor de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, în primele 10 zile lucrãtoare ale lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, cuprinzând indicatorii fizici şi de eficienţã, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renalã, corespunzãtoare programelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate; g) transmit caselor de asigurãri de sãnãtate prescripţiile medicale în baza cãrora s-au eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu, însoţite de borderourile centralizatoare distincte; h) indicatorii de eficienţã reprezintã costul mediu/bolnav tratat şi se calculeazã ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numãrul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecãrui program, iar pentru serviciile de supleere renalã, ca raport între cheltuielile pentru serviciile de supleere renalã şi numãrul de bolnavi dializaţi; i) rãspund de modul de organizare a contabilitãţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurãri de sãnãtate; j) rãspund de gestionarea eficientã a mijloacelor materiale şi bãneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor pentru fiecare program şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie. Pentru nerespectarea responsabilitãţilor în derularea programelor naţionale de sãnãtate se vor aplica sancţiuni similare sancţiunilor prevãzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobat conform legii pentru serviciilor medicale. ART. 35 (1) Casele de asigurãri de sãnãtate, prin direcţiile şi structurile implicate în derularea programelor naţionale de sãnãtate, au urmãtoarele responsabilitãţi: a) rãspund de asigurarea, urmãrirea şi controlul utilizãrii fondurilor alocate pentru derularea programelor; b) realizeazã analiza şi monitorizarea derulãrii programelor prin indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi transmişi de unitãţile sanitare; c) realizeazã validarea facturilor depuse în vederea decontãrii, în termen de 30 de zile de la depunerea documentelor justificative; d) raporteazã Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 15 zile lucrãtoare ale lunii urmãtoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program de sãnãtate, sumele utilizate de unitãţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care deruleazã programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi, conform machetelor prevãzute la art. 9; e) evalueazã şi fundamenteazã, în raport cu numãrul de pacienţi eligibili, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate; f) analizeazã şi valideazã prescripţiile medicale eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea decontãrii, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurãri de sãnãtate; g) monitorizeazã consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu aceastã destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi; h) analizeazã şi valideazã în vederea decontãrii investigaţiilor medicale paraclinice efectuate şi raportate în cadrul programelor/subprogramelor naţionale de sãnãtate de cãtre furnizorii de servicii medicale paraclinice; i) controleazã trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizeazã indicatorii prezentaţi; j) realizeazã controlul încrucişat al examenelor bacteriologice şi radiologice efectuate bolnavilor cu tuberculozã şi raportate în cadrul Subprogramului de tratament al bolnavilor cu tuberculozã, respectiv dozãrile hemoglobinei glicozilate efectuate bolnavilor cu diabet zaharat şi raportate în cadrul Programului naţional de diabet zaharat, cu aceleaşi investigaţii efectuate şi decontate pentru aceşti bolnavi din fondurile alocate pentru alte tipuri de asistenţã medicalã; k) încheie şi deruleazã contracte cu ofertanţii desemnaţi câştigãtori ai procedurilor de achiziţie publicã organizate la nivel naţional de Ministerul Sãnãtãţii şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate; l) repartizeazã unitãţilor sanitare fondurile destinate derulãrii programelor naţionale de sãnãtate în funcţie de indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi comparativ cu cei prevãzuţi, precum şi de stocurile existente. (2) În relaţiile contractuale cu furnizorii de medicamente, casele de asigurãri de sãnãtate au şi urmãtoarele obligaţii: a) sã încheie contracte de furnizare de medicamente şi de materiale sanitare specifice care se acordã pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sãnãtate cu scop curativ numai cu furnizorii de medicamente autorizaţi şi evaluaţi conform reglementãrilor legale în vigoare şi sã facã publice, în termen de maximum 10 zile lucrãtoare de la data încheierii contractelor, prin afişare pe pagina web, lista acestora şi valoarea orientativã de contract pentru informarea asiguraţilor; sã actualizeze pe perioada derulãrii contractelor, prin afişare pe pagina web şi la sediul casei de asigurãri de sãnãtate, modificãrile intervenite în lista acestora şi a valorii orientative de contract, în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la data încheierii actelor adiţionale; b) sã urmãreascã lunar evoluţia consumului de medicamente şi de materiale sanitare specifice care se acordã pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sãnãtate cu scop curativ, comparativ cu fondul alocat cu aceastã destinaţie, luând mãsurile ce se impun. ART. 36 Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin direcţiile de specialitate, are urmãtoarele responsabilitãţi: a) rãspunde de asigurarea, urmãrirea, evidenţierea şi controlul utilizãrii fondurilor alocate pentru derularea programelor; b) realizeazã monitorizarea derulãrii subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi; c) trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de analizã comparativã a indicatorilor prevãzuţi faţã de cei realizaţi; d) raporteazã Ministerului Sãnãtãţii modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate; e) transmite trimestrial, în maximum 30 de zile de la data încheierii trimestrului, Serviciului programe de sãnãtate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi pentru fiecare program naţional de sãnãtate; f) colaboreazã cu comisiile de experţi de la nivel naţional, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, pentru implementarea programelor naţionale de sãnãtate cu scop curativ; g) organizeazã, împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii, proceduri de achiziţie publicã la nivel naţional pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în cadrul unor programe naţionale de sãnãtate finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. ART. 37 (1) În relaţiile contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate pentru eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice unor programe naţionale de sãnãtate, respectiv Programul naţional de diabet zaharat, Programul naţional de oncologie, Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare (mucoviscidozã, sclerozã lateralã amiotroficã, epidermolizã buloasã, Sindromul Prader-Willi) şi Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã (tratamentul stãrii posttransplant), furnizorii de medicamente evaluaţi, selectaţi şi aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate pentru furnizare de medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã, au obligaţiile prevãzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, precum şi urmãtoarele obligaţii: a) sã se aprovizioneze continuu cu medicamentele corespunzãtoare DCI-urilor prevãzute în lista C - sectiunea C2 din <>Hotãrârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraţii, cu sau fãrã contribuţie personalã, pe bazã de prescripţie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu prioritate cu medicamentele al cãror preţ pe unitatea terapeuticã este mai mic sau egal cu preţul de decontare. b) sã verifice dacã au fost respectate condiţiile prevãzute în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sãnãtate cu privire la eliberarea prescripţiilor medicale pentru materialele sanitare specifice care se acordã pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sãnãtate cu scop curativ; c) sã transmitã caselor de asigurãri de sãnãtate datele solicitate, utilizând Sistemul informatic unic integrat. În situaţia în care se utilizeazã un alt sistem informatic, acesta trebuie sã fie compatibil cu Sistemul informatic unic integrat, caz în care furnizorii sunt obligaţi sã asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor. Începând cu data implementãrii sistemului de raportare în timp real, acesta va fi utilizat de furnizorii de medicamente evaluaţi pentru îndeplinirea acestei obligaţii; d) sã întocmeascã şi sã prezinte caselor de asigurãri de sãnãtate documentele necesare în vederea decontãrii medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice care se acordã pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sãnãtate cu scop curativ facturã, borderou-centralizator, prescripţii medicale, cu înscrierea numãrului de ordine al bonului fiscal şi a datei de emitere a acestora, pe baza cãrora au fost eliberate medicamentele şi materialele sanitare specifice care se acordã pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sãnãtate cu scop curativ; sumele prevãzute în facturã pentru medicamentele şi materialele sanitare din documentele justificative însoţitoare, prezentate caselor de asigurãri de sãnãtate de furnizorii de medicamente în vederea decontãrii acestora, trebuie sã corespundã cu datele raportate; e) sã respecte modul de eliberare a medicamentelor şi modul de eliberare a materialelor sanitare specifice care se acordã pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sãnãtate cu scop curativ, în condiţiile reglementãrilor legale în vigoare; f) sã transmitã zilnic caselor de asigurãri de sãnãtate, în format electronic, situaţia medicamentelor şi materialelor sanitare eliberate conform formularelor de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate; nerespectarea nejustificatã a acestei obligaţii pe perioada derulãrii contractului conduce la rezilierea acestuia la a patra constatare. g) sã elibereze medicamente, materiale sanitare, la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii, fãrã a încasa contribuţie personalã pentru acestea de la asiguraţi. (2) În relaţiile contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate, furnizorii de servicii medicale paraclinice pentru unele programe/subprograme naţionale de sãnãtate cu scop curativ evaluaţi, selectaţi şi aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate pentru furnizare de servicii medicale în asistenţa medicalã de specialitate din ambulatoriu pentru specialitãţile paraclinice au obligaţiile prevãzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, precum şi urmãtoarele obligaţii: a) sã informeze asiguraţii cu privire la obligaţiile furnizorului de servicii medicale paraclinice în cadrul unor programe nationale de sãnãtate şi ale asiguratului referitoare la actul medical; b) sã efectueze investigaţiile medicale paraclinice astfel: - dozarea hemoglobinei glicozilate numai în baza biletului de trimitere, care este formular cu regim special utilizat în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, cu condiţia ca medicul diabetolog care a eliberat biletul de trimitere sã se afle în relaţie contractualã cu aceeaşi casã de asigurãri de sãnãtate cu care se aflã în relaţie contractualã furnizorul de servicii medicale paraclinice; - investigaţia PET-CT numai în baza deciziei de aprobare emisã de comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate; c) sã transmitã rezultatul investigaţiilor paraclinice: - pentru dozarea hemoglobinei glicozilate la bolnavi cu diabet zaharat, medicului care a fãcut recomandarea (transmiterea rezultatelor se poate face şi prin intermediul asiguratului); - pentru investigaţiile PET-CT, medicului care a facut recomandarea (transmiterea rezultatelor se poate face si prin intermediul asiguratului) si, periodic, cel puţin o datã pe lunã, Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. d) sã transmitã lunar, odatã cu raportarea, în vederea decontãrii serviciilor medicale paraclinice efectuate conform contractului, un borderou centralizator cuprinzând evidenţa biletelor de trimitere/deciziilor de aprobare aferente serviciilor paraclinice raportate; borderoul centralizator este document justificativ care însoţeşte factura; e) sã utilizeze Sistemul informatic unic integrat. În situaţia în care se utilizeazã un alt sistem informatic acesta trebuie sã fie compatibil cu Sistemul informatic unic integrat, caz în care furnizorii sunt obligaţi sã asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor. CAP. VI CONTROLUL DERULÃRII PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE ART. 38 (1) Furnizorii au obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurãri de sãnãtate toate documentele justificative care atestã furnizarea serviciilor efectuate şi raportate în relaţia contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, respectiv toate documentele justificative privind sumele decontate din fond. (2) Refuzul furnizorilor de a pune la dispoziţia organelor de control toate documentele justificative care atestã furnizarea serviciilor raportate în relaţia contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, respectiv toate documentele justificative privind sumele decontate din fond, conform solicitãrii scrise a organelor de control în ceea ce priveşte documentele şi termenele de punere la dispoziţie a acestora, se sancţioneazã conform legii şi poate conduce la rezilierea de plin drept a contractului de furnizare de servicii. (3) Controlul indicatorilor din programele de sãnãtate va urmãri, în principal, urmãtoarele obiective: a) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv; b) respectarea de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor legate de derularea programelor de sãnãtate; c) realitatea indicatorilor raportaţi; d) acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate; e) eventuale disfuncţionalitãţi în derularea programelor. ART. 39 În urma fiecãrui control se va întocmi un raport care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea programelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalitãţi, urmând ca în termen de 30 de zile sã se stabileascã rezultatele finale ale controlului. În cazul în care casa de asigurãri de sãnãtate identificã probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei control din cadrul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 40 Pentru anul 2011, respectiv 2012 controlul anual se va efectua pânã la data de 15 februarie 2012, respectiv 15 februarie 2013. CAP. VII BUGETUL ALOCAT PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE APROBATE PENTRU ANUL 2011
┌────────────────────────────────────────┬────────────────┬────────────────────┐
│ Denumire program de sãnãtate │Credite bugetare│ Transferuri │
│ │ actualizate an │ MS │
│ │2011, din care: │ │
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│I. Programe naţionale de sãnãtate cu │ │ │
│scop curativ, din care: │ 2.484.461,00│ 1.183.973,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│1. Programul naţional de boli transmisi-│ │ │
│bile, din care: │ 215.003,00│ 97,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│1.1 Subprogramul de tratament al persoa-│ │ │
│nelor cu infecţie HIV/SIDA şi │ │ │
│tratamentul postexpunere │ 200.000,00│ │
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│1.2 Subprogramul de tratament al bolna- │ │ │
│vilor cu tuberculozã │ 15.003,00│ 97,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│2. Programul naţional de boli │ │ │
│cardiovasculare**) │ 35.308,00│ 35.308,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│3. Programul naţional de oncologie │ 761.996,00│ 275.428,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│3.1. Subprogramul de tratament al bolna-│ │ │
│vilor cu afecţiuni oncologice***) │ 751.996,00│ 265.428,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│3.2. Subprogramul de monitorizare a evo-│ │ │
│luţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni │ │ │
│oncologice prin PET - CT │ 10.000,00│ 10.000,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│4. Program naţional de tratament al sur-│ │ │
│ditãţii prin proteze auditive implanta- │ │ │
│bile (implant cohlear şi proteze │ │ │
│auditive) │ 5.560,00│ 5.560,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│5. Program naţional de diabet zaharat │ 323.664,00│ 323.572,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│6. Programul naţional de diagnostic şi │ │ │
│tratament pentru boli rare*) │ 221.402,00│ 221.402,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│8. Programul naţional de boli endocrine │ 4.300,00│ 0,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│9. Programul naţional de ortopedie │ 29.972,00│ 0,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│10. Programul naţional de transplant de │ │ │
│organe, ţesuturi şi celule de origine │ │ │
│umanã │ 58.786,00│ 58.786,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│11. Programul naţional de supleere a │ │ │
│funcţiei renale la bolnavii cu │ │ │
│insuficienţã renalã cronicã │ 563.000,00│ 0,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│12. Programul naţional de terapie │ │ │
│intensivã a insuficienţei hepatice │ 1.650,00│ 0,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│II. Programele naţionale de sãnãtate │ │ │
│profilactice***) │ 80.452,00│ 80.452,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│Programul naţional de depistare activã a│ │ │
│afecţiunilor oncologice │ 80.452,00│ 80.452,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│Programul pentru compensarea cu 90% a │ │ │
│preţului de referinţã al │ │ │
│medicamentelor***) │ 120.000,00│ 120.000,00│
├────────────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────────┤
│Reţinere 5% conf art. 3 alin. 4 din HG │ │ │
│privind aprobarea programelor naţionale │ │ │
│de sãnãtate pentru anii 2011-2012 │ 63.368,00│ 63.368,00│
└────────────────────────────────────────┴────────────────┴────────────────────┘
--------- *) Din sumele alocate în cadrul programului naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare, în anul 2011, pentru programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului sever, se utilizeazã fonduri numai pentru stingerea obligaţiilor de platã înregistrate la 31.12.2010 şi neachitate. **) Sumele alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate se utilizeazã pentru stingerea obligaţiilor de platã neachitate pânã la data 31 decembrie 2010. ***) Sumele prevãzute la "Subprogramul de monitorizare activã a terapiilor specifice oncologice" şi la "Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor" sunt cuprinse în anexa "Program naţional privind asigurarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de sãnãtate" la <>Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010. CAP. VIII STRUCTURA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SÃNÃTATE APROBATE PENTRU ANII 2011 ŞI 2012 I. PROGRAME NAŢIONALE DE SÃNÃTATE CU SCOP CURATIV 1. Programul naţional de boli transmisibile: 1.2. Subprogramul de tratament a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere; 1.3. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculozã. 2. Programul naţional de boli cardiovasculare: *)-------- Notã: *) Sumele alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate se utilizeazã pentru stingerea obligaţiilor de platã neachitate pânã la data 31 decembrie 2010. 2.2. Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare; 2.3. Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut. 3. Programul naţional de oncologie: 3.1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice; 3.2. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PETCT 4. Programul naţional de tratament al surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive). 5. Programul naţional de diabet zaharat; 6. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare 7. Programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului sever *)-------- Notã: *) Sumele alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate se utilizeazã pentru stingerea obligaţiilor de platã neachitate pânã la data 31 decembrie 2010. 8. Programul naţional de boli endocrine; 9. Programul naţional de ortopedie; 10. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã; 11. Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã; 12. Programul naţional de terapie intensivã a insuficienţei hepatice. II. PROGRAMELE NAŢIONALE DE SÃNÃTATE PROFILACTICE Programul naţional de depistare precoce activã a afecţiunilor oncologice 1.1. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin; 1.2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar; 1.3. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului colorectal. I. PROGRAME NAŢIONALE DE SÃNÃTATE CU SCOP CURATIV 1. Programul naţional de boli transmisibile Obiective: a) tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere; b) tratamentul bolnavilor cu tuberculozã. 1.1. Subprogramul de tratament a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere Activitãţi: asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor antiretrovirale şi pentru infecţiile asociate, necesare tratamentului bolnavilor HIV/SIDA şi postexpunere (profesionalã şi verticalã); Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu ARV: 1. Pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA: a) criterii de includere: a1) infecţie HIV simptomaticã; a2) infecţie HIV asimptomaticã + criterii imunologice; a3) infecţie HIV asimptomaticã + criterii virusologice; a4) limfocite CD4 < 350/mmc; a5) limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o ratã mare de scãdere; a6) nivelul încãrcãturii virale (RNA-HIV plasmatic) peste 100.000 copii/ml; a7) nivelul încãrcãturii virale (RNA-HIV plasmatic) < 100.000 copii/ml, dar cu o ratã mare de creştere. b) criterii de excludere: b1) stadiul de SIDA terminal; b2) infecţii oportuniste acute la iniţierea terapiei specifice; b3) alte tratamente instituite cu potenţial toxic medular, neurotoxic, hepatotoxic; b4) tulburãri digestive severe: tulburãri de deglutiţie, vãrsãturi şi diaree incoercibile; b4) convulsii greu de controlat; b5) hematologice: Hb < 9 g/dl; neutrofile < 750/mmc; b6) creatininã (pentru valori mai mari ale creatininei serice se impune reducerea dozelor de ARV pe baza calculãrii clearence-ului creatininei urinare); b7) ALT > 3 x N; b8) bilirubinemie > 3 x N; b9) amilazemie > N; b10) imposibilitatea asigurãrii de cãtre bolnav a aderenţei şi complianţei la tratament. 2. Pentru pacienţii postexpunere: a) gravide HIV-pozitive şi nou-nãscuţi pânã la vârsta de 6 sãptãmâni; b) expuneri profesionale accidentale. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr de persoane infectate HIV/SIDA tratate: 8.000; b) numãr de persoane postexpunere tratate: 350; 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an: 24.965 lei; b) cost mediu/persoanã tratatã postexpunere/an: 800 lei; Natura cheltuielilor subprogramului: cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale şi pentru infecţii asociate; Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" Bucureşti; b) Spitalul de Boli Infecţioase şi Boli Tropicale "Victor Babeş"; c) unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţã tratarea bolnavilor HIV/SIDA; d) unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţã tratarea bolnavilor HIV/SIDA, aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie; e) unitãţile sanitare care au în structurã centrele regionale HIV/SIDA. 1.2. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculozã Activitãţi: a) asigurarea medicamentelor specifice, în spital şi în ambulatoriu, pentru tratamentul tuberculozei b) asigurarea materialelor sanitare specifice pentru examene bacteriologice şi radiologice. Numãrul examenelor specifice bolnavilor cu tuberculozã incluşi în subprogram este prevãzut în <>Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 1.577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a Programului naţional de control al tuberculozei. Criterii de eligibilitate: - pacienţi cu tuberculozã pulmonarã sau extrapulmonarã, confirmaţi ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru tuberculozã extrarespiratorie, specialistul de organ din judeţe a decis iniţierea unui tratament antituberculos; Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: - numãrul de bolnavi de tuberculozã trataţi: 42.605; 2) indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav de tuberculozã tratat/an: 352,14 lei; Natura cheltuielilor subprogramului: a) cheltuieli pentru medicamente specifice; b) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice pentru examenele bacteriologice şi radiologice Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucureşti; b) reţeaua de pneumoftiziologie (spitale TBC, dispensare TBC, sanatorii TBC, secţii, preventorii); c) unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. 2. Programul naţional de boli cardiovasculare: *)---------- Notã: *) Sumele alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate se utilizeazã pentru stingerea obligaţiilor de platã neachitate pânã la data 31 decembrie 2010. 2.1. Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare; 2.2. Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut. 3. Programul naţional de oncologie Obiective: a) Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni oncologice; b) Monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice. Structura: 3.1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice; Activitãţi: - asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu. Criterii de eligibilitate: 1) includerea în subprogram: dupã stabilirea diagnosticului de boalã neoplazicã şi stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale recunoscute; 2) excluderea din subprogram: dupã epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului, dupã caz; 3) reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesitã reinstituirea tratamentului antineoplazic. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: numãr de bolnavi trataţi: 96.955; 2) indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav tratat/an: 7.756,13 lei. Natura cheltuielilor programului: a) cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste). Unitãţi care deruleazã programul: a) Institutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti; b) Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţã" Cluj-Napoca; c) Institutul Regional de Oncologie Iaşi; d) Institutul Regional de Oncologie Timişoara; e) unitãţi sanitare care au în structurã secţii, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv unitãţi sanitare cãrora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de specialitate, dupã caz, ce au în competenţã tratarea bolnavilor pentru afecţiuni oncologice şi oncohematologice; f) unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie; g) farmacii cu circuit deschis. 3.2. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT Activitãţi: - monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice. Criterii de eligibilitate: 1. Nodul pulmonar (nodul pulmonar solitar cu dimensiuni de peste 1 cm); 2. Carcinom pulmonar cu celule "non-small" NSCLC (stadializarea tumorilor pacienţilor propuşi pentru operaţie, planificarea schemei terapeutice, evaluarea riscului de recidivã posttratament); 3. Carcinom pulmonar cu celule "small" SCLC (stadializare pretratament şi evaluarea rãspunsului la tratament în cazul maladiei localizate); 4. Cancerul colono-rectal [restadializarea cazurilor cu suspiciune de recidivã în urma unor rezultate alterate ale examenelor de laborator, cu investigaţii imagistice neconcludente sau negative, stadializarea pacienţilor cu leziuni metastatice operabile, stadializare preoperatorie (rect)]; 5. Neoplazii ale capului şi gâtului (evaluarea urmelor reziduale ale bolii şi/sau a recidivelor în urma unui examen imagistic neconcludent, stabilirea schemei terapeutice, stadializare); 6. Limfoame Hodgkin şi non-Hodgkin, limfoame agresive rãspândite în celulele sistemului imunitar (stadializarea tumorilor localizate, evaluarea precoce a rãspunsului la terapie dupã 1 - 2 cicluri de tratament şi la sfârşitul terapiei, restadializare în cazul unor posibile recãderi); 7. Melanom malign (leziuni metastatice cu indicaţie chirurgicalã, melanom cu limfonodul santinelã pozitiv); 8. Neoplasm esofagian (stadializarea cazurilor cu indicaţie chirurgicalã, restadializarea în situaţia unor posibile recãderi); 9. Neoplasm gastric (stadializarea cazurilor cu indicaţie chirurgicalã cu intenţie de radicalitate, reevaluarea cazurilor operabile cu suspiciune de recidivã, cu investigaţii radiologice neconcludente sau negative); 10. Neoplasm de pancreas (diferenţiere tumori benigne/maligne, stadializarea cazurilor cu indicaţie chirurgicalã cu intenţie de radicalitate şi investigaţii imagistice neconcludente, restadializarea cazurilor cu suspiciune de recidivã în urma unor rezultate alterate ale examenelor de laborator, cu investigaţii imagistice neconcludente sau negative); 11. Neoplasm de ovar (stadializarea cazurilor cu leziuni metastatice operabile, restadializarea cazurilor cu suspiciune de recidivã în urma unor rezultate alterate ale examenelor de laborator - Ca 125 ridicat, cu investigaţii imagistice neconcludente sau negative); 12. Neoplasm uterin (stabilirea schemei de tratament la pacienţii cu patologie avansatã local, restadializarea cazurilor cu suspiciune de recidivã în urma intervenţiei chirurgicale şi/sau radioterapiei); 13. Neoplasm sân (stadializarea tumorilor avansate local, stadializarea cazurilor cu leziuni metastatice operabile, restadializarea cazurilor cu suspiciune de recidivã în urma unor rezultate alterate ale examenelor de laborator, cu investigaţii imagistice neconcludente sau negative); 14. Tiroida (identificarea recidivelor la pacienţii cu nivel ridicat de tireoglobulinã şi I 131 negativ); 15. Tumori ale celulelor germinale (evaluarea rãspunsului la tratament la finalul terapiei, evaluarea rãspunsului precoce la tratament în cazul evaluãrii iniţiale efectuate); 16. Osteosarcom, sarcom Ewing, tumori de pãrţi moi (evaluarea iniţialã şi evaluarea rãspunsului la tratament); 17. GIST (evaluarea iniţialã şi evaluarea rãspunsului la tratament); 18. Tumori neuroendocrine (stadializare iniţialã şi evaluarea rãspunsului terapeutic); 19. Indicaţii pediatrice: a) limfoame: limfom Hodgkin (pentru aprecierea obţinerii remisiunii complete dupã tratament curativ, la pacienţii cu masã tumoralã rezidualã evidenţiatã CT/RMN sau suspiciune clinicã de recidivã şi examen CT/RMN neconcludent), limfoame non-Hodgkin (de malignitate mare difuz, cu celula mare B, de manta, anaplazic cu celula mare, B, limfoblastic), tratate cu medicamente oncologice specifice aprobate de comisiile de experţi ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate; b) sarcoame şi tumori de pãrţi moi (osteosarcom şi sarcom Ewing); c) neuroblastom (evaluare diagnosticã); 20. Localizarea carcinoamelor oculte la pacienţii cu metastaze. Recomandarea pentru examinarea PET/CT se va face cu aprobarea comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de bolnavi: 2.500; 2) Indicatori de eficienţã: - cost /investigaţie: 4.000 lei. Natura cheltuielilor programului: - servicii medicale paraclinice - investigaţii PET-CT Unitãţi care deruleazã programul: a) Pozitron-Diagnosztika, Oradea; b) Euromedic, Bucureşti. 4. Programul naţional de tratament al surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) Obiective: - Tratamentul surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive. Activitãţi: - reabilitarea auditivã prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) Criteriile de eligibilitate: a) copii cu diagnostic cert de surditate; b) adulţi cu diagnostic cert de surditate. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: - numãr implanturi cohleare: 70; - numãr proteze auditive BAHA: 13; - numãr proteze auditive VIBRANT: 5. 2) indicatori de eficienţã: - cost mediu/implant cohlear: 74.057,14 lei; - cost mediu/protezã auditivã BAHA: 18.000 lei; - cost mediu/protezã auditivã VIBRANT: 28.400 lei. Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli cu materiale specifice: implante cohleare şi proteze auditive implantabile. Unitãţi care deruleazã subprogramul: a) Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotã"; b) Spitalul Clinic Colţea Bucureşti; c) Spitalul Clinic Municipal Timişoara; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; e) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi; h) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M. Curie". 5. Programul naţional de diabet zaharat Obiective: a) prevenţia secundarã a diabetului zaharat [prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)]; b) tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat; c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi. Activitãţi: 1) evaluarea periodicã a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c); 2) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulinã şi ADO; 3) asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizãrii persoanelor cu diabet zaharat insulinotrataţi. Criterii de eligibilitate: 1) activitatea 1): bolnavi cu diabet zaharat, la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriţie şi boli metabolice; 2) activitatea 2): a) pentru bolnavi beneficiari de insulinã: a.1) bolnavi cu diabet zaharat tip 1; a.2) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesitã tratament (temporar sau pe o duratã nedefinitã) cu insulinã: - atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi respectarea riguroasã a dietei, hemoglobina A1c depãşeşte 7,5% (fac excepţie cazurile în care speranţa de viaţã este redusã); - când tratamentul cu ADO este contraindicat; - intervenţie chirurgicalã; - infecţii acute; - infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar); - evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC); - alte situaţii (intoleranţã digestivã, stres); - bolnave cu diabet gestaţional. b) pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO: b.1) lipsa echilibrãrii la nivelul ţintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic; b.2) bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia a jeun > 180 mg/dl şi/sau HbA1c >/= 8,0%. 3) activitatea 3: bolnavii cu diabet zaharat insulinotrataţi, la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriţie şi boli metabolice şi a medicului cu competenţã/atestat: a) insulinoterapie în prize multiple sau cu insulinoterapie convenţionalã; b) autoajustarea zilnicã a dozelor de insulinã în funcţie de automonitorizare. Decizia de a întrerupe acordarea testelor de automonitorizare la bolnavii incluşi în Programul naţional de diabet zaharat aparţine în integralitate medicului de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi poate fi adoptatã în urmãtoarele condiţii: a) lipsa de aderenţã la programul de monitorizare şi control medical de specialitate; b) terapia cu infuzie continuã cu insulinã, nu îşi dovedeşte eficacitatea. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr persoane cu diabet cu evaluare anualã (hemoglobina glicatã): 78.526; b) numãr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi: 590.059, din care: c) numãr bolnavi automonitorizaţi: 73.748, din care: c.1) numãr copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi: 2.500; c.2) numãr adulţi cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi: 71.248. 2) indicatori de eficienţã: a) cost / dozare de hemoglobinã glicozilatã: 19 lei; b) cost mediu/bolnav cu diabet zaharat tratat: 481,94 lei; c) cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizat/an: 1.440 lei, (100 teste/lunã); d) cost mediu/adult cu diabet zaharat insulinodependent/an: 480 lei (100 teste/3 luni). Natura cheltuielilor programului: a) cheltuieli pentru medicamente: insulinã şi antidiabetice orale; b) cheltuieli pentru materiale sanitare: teste de automonitorizare c) cheltuieli pentru efectuarea HbA1c. Unitãţi care deruleazã programul: a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" Bucureşti; b) unitãţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii, aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate; c) unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie; d) furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractualã cu casa de asigurãri pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza contractelor încheiate în acest sens. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcţie de serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu aceastã destinaţie la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate. Recomandarea pentru efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de cãtre medicii de specialitate, dar nu mai mult de 2 dozãri/bolnav/an. Valabilitatea recomandãrii este de maxim 90 de zile calendaristice. e) farmacii cu circuit deschis. 6. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare Obiectiv: Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu unele boli rare Activitãţi: 1) asigurarea, prin farmaciile cu circuit închis, a tratamentului cu interferon beta 1a, interferon beta 1b, glatiramer acetat, natalizumab pentru bolnavii cu sclerozã multiplã; 2) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice pentru: a) prevenţia şi tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie; b) tratamentul bolnavilor cu boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevritã primitivã, polineuropatie inflamatorie cronicã demielinizantã); c) tratamentul bolnavilor cu miastenia gravis; d) tratamentul bolnavilor cu osteogenezã imperfectã; e) tratamentul bolnavilor cu boala Fabry; f) tratamentul bolnavilor cu boala Pompe; g) tratamentul bolnavilor cu tirozinemie. 3) asigurarea, în spital, a tratamentului specific pentru bolnavii cu HTAP; 4) asigurarea, în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit deschis a medicamentelor specifice pentru: a) tratamentul bolnavilor cu sclerozã lateralã amiotroficã; b) tratamentul bolnavilor cu mucoviscidozã; c) tratamentul bolnavilor cu epidermolizã buloasã; d) tratamentul bolnavilor cu Sindrom Prader Willi. Criterii de eligibilitate: 1) Sclerozã multiplã: a) vor fi incluşi bolnavii: a.1) cu formã recurent-remisivã şi scor EDSS </= 5,5 (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone); a.2) cu sindrom clinic izolat (CIS) cu imagisticã sugestivã pentru sclerozã multiplã (IRM cerebralã şi/sau medularã) şi excluderea cu certitudine a unui alt diagnostic etiologic (Avonex, Betaferon, Extavia, Copaxone); a.3) cu formã secundar progresivã şi scor EDSS </= 6,5 (Betaferon, Extavia); a.4) cu formã progresivã cu recãderi şi scor EDSS </= 5,5 (Betaferon, Extavia, Rebif); a.5) care nu au rãspuns unei cure complete şi adecvate de beta-interferon (indiferent de forma farmaceuticã) sau glatiramer-acetat; pacienţii trebuie sã fi avut cel puţin o recidivã în anul precedent în timp ce se aflau în tratament şi sã aibã cel puţin 9 leziuni hiperintense T2 la IRM cranianã sau cel puţin 1 leziune evidenţiatã cu gadoliniu (Tysabri); a.6) cu forma recurent-remisivã severã, cu evoluţie rapidã, definitã prin 2 sau mai multe recidive care produc invaliditate într-un an şi cu 1 sau mai multe leziuni evidenţiate cu gadoliniu la IRM cranianã sau o creştere semnificativã a încãrcãrii leziunilor T2 comparativ cu un examen IRM anterior recent (Tysabri). b) vor fi excluşi bolnavii: b.1) cu reacţii adverse greu de suportat; b.2) cu imobilizare definitivã (scor EDSS 8); b.3) care refuzã tratamentul; b.4) femei gravide sau care alãpteazã; b.5) apariţia unor afecţiuni hematologice grave, hepatice grave sau alte boli asociate grave care ar putea fi influenţate negativ de tratamentul specific sclerozei multiple. c) criterii de schimbare a tratamentului cu un alt medicament imunomodulator: c.1) agravarea constantã a stãrii clinice sub tratament; c.2) apariţia de reacţii secundare severe sau greu de tolerat sub tratament; c.3) scãderea complianţei bolnavului sub un anumit tratament imunomodulator; c.4) schimbarea formei clinice evolutive sub un anumit tratament imunomodulator; c.5) apariţia tulburãrilor depresive la pacienţi trataţi cu interferon (pot fi trataţi cu Copaxone); c.6) scãderea eficienţei clinice sub tratament cu un imunomodulator de linia I (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone) şi cel puţin 2 recãderi în ultimul an necesitã iniţierea tratamentului cu Tysabri (cu respectarea riguroasã a indicaţiilor, contraindicaţiilor, metodologiei de iniţiere şi monitorizare specifice). Eliberarea medicamentelor specifice se face în baza prescripţiilor medicale conform Registrului de tratament al bolnavilor cu sclerozã multiplã. 2) Hemofilia: a) bolnavi cu hemofilie şi boala von Willebrand, pentru tratamentul accidentelor hemoragice şi urgenţã; b) bolnavi cu formã severã de boalã, având vârste cuprinse între 1 - 18 ani, pentru tratamentul profilactic al accidentelor hemoragice; c) bolnavi cu hemofilie cu anchiloze care necesitã intervenţie ortopedicã şi recuperare postoperatorie; d) bolnavi cu intervenţii chirurgicale. 3) Talasemie majorã: a) bolnavi politransfuzaţi (> 20 transfuzii/an); b) bolnavi cu hemosiderozã secundarã transfuziei. 4) Boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevritã primitivã, polineuropatie inflamatorie cronicã demielinizantã, sclerozã lateralã amiotroficã): a) bolnavi cu diagnostic cert de poliradiculonevritã primitivã; b) bolnavi cu diagnostic cert de polineuropatie inflamatorie cronicã demielinizantã; c) bolnavi cu diagnostic cert de sclerozã lateralã amiotroficã. 5) Miastenia gravis a) bolnavi cu diagnostic cert de miastenie - crize miastenice (diagnostic clinic, paraclinic şi genetic) 6) Osteogenezã imperfectã: a) bolnavii cu diagnostic cert de osteogenezã imperfectã (diagnostic clinic, paraclinic şi genetic). 7) Boala Fabry: a) bolnavii cu diagnostic cert de boala Fabry. 8) Boala Pompe: a) bolnavii cu diagnostic cert de boala Pompe. 9) Tirozinemie a) bolnavi cu diagnostic cert de tirozinemie. 10) Hipertensiune arterialã pulmonarã: a) bolnavi diagnosticaţi conform criteriilor stabilite de Societatea Europeanã de Cardiologie, în baza investigaţiilor paraclinice de specialitate, cu urmãtoarele forme de HTAP: a.1) idiopaticã/familialã, a.2) asociatã cu colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos diseminat, poliartrita reumatoidã, boala mixtã de ţesut conjunctiv, sindrom Sjogren); a.3) asociatã cu defecte cardiace cu şunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular, defect septal atrial, canal arterial persistent cât şi forma severã de evoluţie a acestora cãtre sindrom Eisenmenger; a.4) de cauzã tromboembolicã fãrã indicaţie de tromboendarterectomie sau cu HTAP persistentã dupã tromendarterectomie. b) criterii de eligibilitate pentru copii: b.1) grupa de vârstã 0 - 18 ani; b.2) malformaţii cardiace congenitale cu shunt stânga-dreapta care evolueazã spre hipertensiune arterialã pulmonarã cu rezistenţe pulmonare vasculare crescute, reactive la testul vasodilatator; b.3) sindrom Eisenmenger; b.4) malformaţiile cardiace congenitale complexe de tip ventricul unic şi anastomozele cavopulmonare, cu creşterea presiunii în circulaţia pulmonarã; b.5) HTAP idiopaticã. c) criterii de eligibilitate pentru adulţi: c.1) HTAP idiopaticã/familialã; c.2) HTAP asociatã cu colagenoze; c.3) HTAP asociatã cu defecte cardiace cu shunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular (DSV), defect septal atrial (DSA), canal arterial persistent (PCA). d) condiţii suplimentare obligatorii: d.1) pacienţi cu HTAP aflaţi în clasa funcţionalã II - IV NYHA; d.2) pacienţii la care cateterismul cardiac drept evidenţiazã o PAPm > 35 mmHg şi PAPs > 50 mmHg; d.3) pacienţii a cãror distanţã la testul de mers de 6 minute efectuat iniţial este mai micã de 450 metri. La pacienţii cu test de mers de sub 150 (foarte severi) sau imposibil de realizat (comorbiditãţi), testul de mers nu va putea fi folosit ca parametru de eficienţã; d.4) includerea în Registrul Naţional al pacienţilor cu HTAP. 11) Mucoviscidozã: a) bolnavii cu diagnostic cert de mucoviscidozã. 12) Epidermolizã buloasã: a) bolnavii cu diagnostic cert de epidermolizã buloasã (diagnostic clinic, examen histopatologic); 13) Sindromul Prader Willi a) bolnavii cu diagnostic cert de Sindrom Prader Willi. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: - numãr bolnavi cu boli rare: 4.867, din care: a) numãr de bolnavi cu sclerozã multiplã trataţi: 2.200; b) numãr de bolnavi cu hemofilie fãrã intervenţie chirurgicalã majorã: 1.200; c) numãr de bolnavi cu hemofilie care necesitã intervenţii chirurgicale majore pentru artropatii invalidante: 60; d) numãr de bolnavi cu talasemie: 240; e) numãr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamatorii: 95 f) numãr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamatorii: în puseu acut: 145; g) numãr bolnavi cu sclerozã lateralã amiotroficã: 270; h) numãr de bolnavi cu miastenia gravis - crize miastenice: 40; i) numãr de bolnavi cu osteogenezã imperfectã: 25; j) numãr de bolnavi cu boala Fabry: 4; k) numãr de bolnavi cu boala Pompe: 1; l) numãr de bolnavi cu tirozinemie: 1; m) numãr bolnavi cu HTAP trataţi: 190; n) numãr bolnavi cu mucoviscidozã (adulţi): 50; o) numãr bolnavi cu mucoviscidozã (copii): 260; p) numãr bolnavi cu epidermolizã buloasã: 25. r) numãr de bolnavi cu Sindromul Prader Willi: 61 2) indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu boalã rarã tratat: 45.490,45 lei, dupã cum urmeazã: a) cost mediu/bolnav cu sclerozã multiplã tratat/an: 42.000 lei; b) cost mediu/bolnav cu hemofilie fãrã intervenţie chirurgicalã majorã/an: 25.000 lei; c) cost mediu/bolnav cu hemofilie cu intervenţie chirurgicalã majorã/an: 45.000 lei; d) cost mediu/bolnav cu talasemie/an: 32.000 lei; e) cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamatorii: 78.400 lei; f) cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamatorii: în puseu acut: 39.200 lei; g) cost mediu/bolnav cu sclerozã lateralã amiotroficã: 15.000 lei; h) cost mediu/bolnav cu miastenia gravis - crize miastenice: 39.200 lei; i) cost mediu/bolnav cu osteogenezã imperfectã: 1.684 lei; j) cost mediu/bolnav cu boalã Fabry: 828.437,5 lei; k) cost mediu/bolnav cu boalã Pompe: 664.036 lei; l) cost mediu/bolnav cu tirozinemie: 120.450 lei; m) cost mediu/bolnav HTAP/an: 95.645,45 lei; n) cost mediu/bolnav cu mucoviscidozã (adulţi): 43.660 lei; o) cost mediu/bolnav cu mucoviscidozã (copii): 38.000 lei; p) cost mediu/bolnav cu epidermolizã buloasã: 6.000 lei. q) cost mediu/bolnav cu boala Prader Willi: 26.615 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente specifice. Unitãţi care deruleazã subprogramul: 1) sclerozã multiplã: a) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - Clinica de neurologie; b) Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţã "Dr. Carol Davila" Bucureşti - Clinica de neurologie; c) Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie; d) Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; g) Spitalul Militar de Urgenţã "Prof. Agripa Ionescu" - Clinica de neurologie; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timiş - Clinica de neurologie; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj - Clinica de neurologie; j) Institutul Clinic Fundeni - Clinica de neurologie; k) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", Bucureşti. 2) hemofilie, talasemie: a) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; b) Clinica de Hematologie Fundeni; Clinica de Pediatrie Fundeni; c) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; e) Spitalul Clinic Colţea; f) unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologie; g) unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. 3) boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevritã primitivã, polineuropatie inflamatorie cronicã demielinizantã): Secţii/compartimente de specialitate neurologie din: a) Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; c) Institutul Clinic Fundeni; d) Spitalul Clinic Colentina; e) Spitalul Clinic de Urgenţã "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi; f) Spitalul de Recuperare Iaşi; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş. j) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" - Clinica neurologie pediatricã; k) Spitalul de Urgenţã "Prof. dr. Agripa Ionescu"; l) Spitalul Universitar de Urgenţã Militar Central "dr. Carol Davila" Bucureşti. 4) sclerozã lateralã amiotroficã: a) farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate. 5) miastenia gravis: Secţii/compartimente de specialitate neurologie din: a) Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; c) Institutul Clinic Fundeni Bucureşti; d) Spitalul Clinic Colentina; e) Spitalul Clinic de Urgenţã "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş. i) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" - Clinica neurologie pediatricã; j) Spitalul Universitar de Urgenţã Militar Central "dr. Carol Davila" Bucureşti. 6) osteogeneza imperfectã: a) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu", Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M.S. Curie", Bucureşti. 7) boala Fabry: a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj - Secţia clinicã de nefrologie şi dializã; b) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi - Clinica IV pediatrie; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa - Secţia hematologie-interne; d) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - Secţia clinicã neurologie. 8) boala Pompe: a) Spitalul Judeţean de Urgenţã Ialomiţa. 9) tirozinemia: b) Spitalul de Pediatrie Piteşti. 10) Mucoviscidoza: a) farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate. 11) Epidermoliza buloasã: a) farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate. 12) Hipertensiune arterialã pulmonarã: a) pentru copii: a 1) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; a 2) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovascular e "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; a 3) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; a 4) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) pentru adulţi: b 1) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; b 2) Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu"; b 3) Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi; b 4) Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie "Victor Babeş" Timişoara; b 5) Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca. 13) Sindromul Prader Willi. a) farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate. 7. Programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului sever*)---------- Notã: *) Sumele alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate se utilizeazã pentru stingerea obligaţiilor de platã neachitate pânã la data 31 decembrie 2010. 8. Programul naţional de boli endocrine Activitãţi: - asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi al guşei prin tireomegalie datoratã carenţei de iod şi proliferãrii maligne. Criterii de eligibilitate: 1. pentru bolnavii cu osteoporozã: - diagnostic prin absorbţiometrie dualã cu raze X (DEXA), dupã urmãtoarele criterii: Semnificaţia coloanei A din tabelul de mai jos este urmãtoarea: A - Alfacalcidol
┌───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────┬───────────┬───────────┐
│Parametrul │Alendronat │Alendronat │Teriparatid│ A │ Raloxifen │Calcitonina│
│ mãsurat │Risedronat │Risedronat │ │ │ │ │
│ │Ibandronat │Ibandronat │ │ │ │ │
│ │Zolendronat│Zolendronat│ │ │ │ │
│ │Strontiu │Strontiu │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────┼───────────┼───────────┤
│Scor T (DS)│ < - 2,0 │ < - 2,7 │ < - 3,0 │ < - │ < - 2,5 │ < - 2,5 │
│DEXA │ │ │ │ 2,5 │ │ │
├───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────┼───────────┼───────────┤
│Fracturi │ + │ │+ minim o │ │ │fracturã │
│fragilitate│ │ │fracturã │ │ │vertebralã │
│ │ │ │vertebralã │ │ │dureroasã │
│ │ │ │severã │ │ │ │
├───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────┼───────────┼───────────┤
│Alte │Criterii │ │ │ │nu │ │
│condiţii │OMS │ │ │ │tolereazã │ │
│ │FRAX │ │ │ │bifosfonaţi│ │
└───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────┴───────────┴───────────┘
2. pentru bolnavii cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod: - diagnosticul guşei cu/fãrã complicaţii, pacient din zona doveditã/cunoscutã cu deficit geoclimatic de iod; 3. pentru bolnavii cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne: - confirmare de proliferare malignã a tiroidei prin puncţie biopsie tiroidianã cu ac subţire sau examen histopatologic (postintervenţie chirurgicalã tiroidianã). Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: numãr de bolnavi trataţi: 16.966, din care: a) 8.000 cu osteoporozã; b) 8.000 cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod; c) 966 cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne. 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/bolnav cu osteoporozã tratat/an: 420,05 lei; b) cost mediu/bolnav cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod/an: 45 lei; c) cost mediu/bolnav cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne/an: 600,41 lei. Natura cheltuielilor programului: - cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei şi tratamentului pentru guşã prin tireomegalie, datoratã carenţei de iod sau proliferãrii maligne. Unitãţi care deruleazã programul: a) Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţã Elias Bucureşti; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sfântul Spiridon" Iaşi; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov; i) Spitalul Judeţean de Urgenţã Piteşti; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Arad; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Oradea; n) Spitalul Judeţean de Urgenţã Piatra Neamţ; o) Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea; p) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava; q) Spitalul Judeţean de Urgenţã Sfântu Gheorghe; r) Spitalul Judeţean de Urgenţã Târgovişte; s) Spitalul Judeţean de Urgenţã Târgu Jiu; t) Spitalul Judeţean de Urgenţã Zalãu; u) Spitalul Judeţean de Urgenţã Brãila; v) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Apostol Andrei" Galaţi; w) Spitalul Judeţean de Urgenţã Baia Mare; x) Spitalul Judeţean de Urgenţã "Mavromati" Botoşani; y) Spitalul Judeţean de Urgenţã Bistriţa-Nãsãud; z) Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu; ) Spitalul Municipal Câmpulung Muscel; bb) Spitalul de Cardiologie Covasna; cc) Spitalul Judeţean de Urgenţã Deva; dd) Spitalul Judeţean de Urgenţã Ploieşti; ee) Spitalul Judeţean de Urgenţã Miercurea Ciuc. 9. Programul naţional de ortopedie Activitãţi: - asigurarea cu materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare, asigurarea endoprotezelor articulare tumorale specifice tratamentului bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauzã tumoralã sau netumoralã şi pentru tratamentul prin implant segmentar de coloanã al pacienţilor cu diformitãţi de coloanã. Criterii de eligibilitate: 1. Tratamentul prin endoprotezare: - pacienţi tineri cu poliartritã reumatoidã sau spondilitã anchilopoieticã cu pierderea articulaţiilor periferice; - pacienţi tineri cu sechele posttraumatice ori dupã artrite specifice sau nespecifice; - pacienţii vârstei a treia care suferã de maladii degenerative invalidante; - pacienţi în etate care fac fracturi de col femural, extremitatea superioarã a humerusului sau cot. 2. Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauzã tumoralã sau netumoralã prin endoprotezare articularã tumoralã: - copii cu tumori osoase primitiv maligne; - adolescenţi cu tumori osoase primitiv maligne; - adulţi tineri cu tumori osoase primitiv maligne, cu recidive dupã tumori benigne agresive sau alte cauze care au dus la pierderi osoase importante; - adulţi în plinã activitate cu tumori maligne primitiv osoase sau tumori maligne secundare, cu recidive dupã tumori benigne agresive, dupã revizii de endoproteze articulare primare cu distrucţii osoase importante sau alte cauze care au provocat distrucţii osoase importante. Fiecare caz la care se indicã tratamentul pierderilor osoase importante epifizometafizare de cauzã tumoralã sau netumoralã prin endoprotezare articularã tumoralã se aprobã de cãtre o comisie constituitã din: - medicul şef al secţiei de specialitate în care este internat bolnavul, - preşedintele Comisiei de ortopedie şi traumatologie, - 2 medici şefi de clinicã de specialitate (prin rotaţie), - un medic de specialitate oncologie, pentru cazurile tumorale. 3. Tratamentul prin instrumentaţie segmentarã de coloanã: - pacienţi tineri cu diformitãţi grave de coloanã: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea capacitãţii respiratorii şi funcţiei cardiovasculare. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr bolnavi cu afecţiuni articulare endoprotezaţi: 8.920; b) numãr bolnavi cu endoprotezare articularã tumoralã: 15; c) numãr bolnavi cu implant segmentar de coloanã: 500, din care: c.1) numãr bolnavi adulţi cu implant segmentar 417; c.2) numãr bolnavi copii cu implant segmentar 83. 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/bolnav endoprotezat: 3.172,31 lei; b) cost mediu/bolnav cu endoprotezare articularã tumoralã: 50.000 lei; c) cost mediu/bolnav cu implant segmentar de coloanã: 1.850 lei, c.1) cost mediu/adult cu implant segmentar de coloanã: 1.522 lei; c.2) cost mediu/copil cu implant segmentar de coloanã: 3.497,90 lei. Natura cheltuielilor programului: - cheltuieli materiale sanitare specifice (endoproteze articulare primare şi de revizie, ciment aferent implantãrii, elemente de ranforsare cotil şi metafizo-diafizarã femur, endoproteze articulare tumorale, instrumentaţie segmentarã de coloanã). Unitãţi care deruleazã programul: 1. Tratamentul prin endoprotezare: a) unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de profil raportoare/înscrise la RNE; b) unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. 2. Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauzã tumoralã sau netumoralã prin endoprotezare articularã tumoralã: a) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru copii "M. S. Curie" Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţã Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; e) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean Mureş; g) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi 3. Tratamentul prin implant segmentar de coloanã: a) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti; b) Spitalul Clinic Colentina; c) Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti; e) Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M. S. Curie" Bucureşti; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; g) Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar-Arseni" Bucureşti; h) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; j) Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Pantelimon" Bucureşti; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; l) Spitalul Clinic de Copii "Sf. Maria" Iaşi. 10. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã Activitãţi: - asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stãrii posttransplant pentru pacienţii transplantaţi; - asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic. Criterii de eligibilitate: a) bolnavi cãrora li s-a efectuat transplant şi necesitã tratament posttransplant; b) bolnavi cu transplant hepatic infectaţi cu VHB. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãr de bolnavi trataţi pentru stare posttransplant: 2.300; b) numãr bolnavi cu transplant hepatic trataţi pentru recidiva hepatitei cronice: 80. 2) indicatori de eficienţã: a) cost mediu/bolnav tratat pentru stare posttransplant/an: 23.602,61 lei; b) cost mediu/bolnav cu transplant hepatic tratat pentru recidiva hepatitei cronice: 56.250 lei. Natura cheltuielilor programului: a) cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului stãrii posttransplant; b) cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic. Unitãţi care deruleazã programul: 1. Tratamentul în ambulatoriu al stãrii posttransplant pentru pacienţii transplantaţi: - farmacii cu circuit deschis, aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate. 2. Tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic: - Institutul Clinic Fundeni. 11. Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã Activitãţi: - asigurarea serviciilor de supleere renalã, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor. Criterii de eligibilitate: - bolnavi cu insuficienţã renalã cronicã în stadiul uremic, care necesitã tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp). Hemodiafiltrarea intermitentã on-line este indicatã urmãtoarelor categorii de bolnavi: a) bolnavi la care ţintele de eficienţã a dializei (eKt/V >/= 1,4 sau fosfatemie < 5,5 mg/dl) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv; b) bolnavi tineri cu şanse mari de supravieţuire prin dializã, dar cu şanse mici de transplant renal; c) bolnavi cu polineuropatie "uremicã" în ciuda tratamentului eficient prin hemodializã convenţionalã; d) bolnavi cu comorbiditãţi cardiovasculare sau cu diabet zaharat. Dializa peritonealã automatã este indicatã urmãtoarelor categorii de bolnavi dializaţi peritoneal: a) bolnavi la care ţintele de eficienţã a dializei peritoneale continue ambulatorii (Kt/Vuree < 1,7; clearance creatininã 60 l/sãptãmânã ori ultrafiltrat < 1.000 ml/24 ore sau absent sau negativ dupã un schimb de 4 ore cu dextrozã 4,25%) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv; b) copii preşcolari la care hemodializa şi dializa peritonealã continuã ambulatorie sunt dificil de aplicat din punct de vedere tehnic şi cu multiple posibile accidente şi complicaţii; c) bolnavi cu hernii sau eventraţii abdominale, care nu suportã presiunea intrbdominalã crescutã din DPCA; d) bolnavi dializaţi care pot şi vor sã urmeze studiile şcolare şi universitare; e) bolnavi dializaţi care pot şi vor sã presteze activitate profesionalã; f) bolnavi cu dizabilitãţi care nu îşi pot efectua schimburile manuale de dializã peritonealã continuã ambulatorie şi la care familia sau asistenţa la domiciliu poate efectua conectarea şi deconectarea de la aparatul de dializã peritonealã automatã. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: a) numãrul total de bolnavi trataţi prin dializã: 9.511, din care: a 1) 8.175 prin hemodializã, din care: - hemodializã convenţionalã: 7.900; - hemodiafiltrare intermitentã on-line: 275; a 2) 1.336 prin dializã peritonealã, din care: - dializã peritonealã continuã: 1.300; - dializã peritonealã automatã: 36. 2) indicatori de eficienţã: a) cost/şedinţã de hemodializã convenţionalã: 472 lei; b) cost/şedinţã de hemodiafiltrare intermitentã on-line: 536 lei; c) cost mediu/bolnav tratat prin dializã peritonealã continuã/lunã: 4.233,33 lei; d) cost mediu/bolnav tratat prin dializã peritonealã automatã/lunã: 5.291,67 lei. Natura cheltuielilor subprogramului: a) cheltuieli pentru servicii de supleere renalã, inclusiv medicamente specifice [agenţi stimulatori ai eritropoiezei (epoetin, darbepoetin), preparate de fier, heparine fracţionate sau nefracţionate, chelatori ai fosfaţilor (sevelamerum), agonişti ai receptorilor vitaminei D (alfa calcidol, calcitriol, paricalcitol), calcimimetice (cinacalcet)], materiale sanitare specifice, investigaţii de laborator, precum şi transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor. Unitãţi care deruleazã programul: a) unitãţile sanitare publice cu structuri de profil; b) unitãţi sanitare private autorizate de Ministerul Sãnãtãţii şi evaluate în condiţiile legii; c) centrele-pilot de furnizare a serviciilor medicale de hemodializã şi dializã peritonealã; d) unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie care au structuri de profil. 12. Programul naţional de terapie intensivã a insuficienţei hepatice Activitãţi: - asigurarea în spital a materialelor sanitare specifice epurãrii extrahepatice. Criterii de eligibilitate: - pacienţi cu insuficienţã hepaticã de etiologie viralã, toxicmedicamentoasã, metabolicã (Boala Wilson), cu encefalopatie hepaticã, tulburãri de coagulare majore, pregãtirea unor pacienţi în pretransplant de ficat sau a celor ce necesitã retransplant de ficat. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: - numãr de pacienţi trataţi prin epurare extrahepaticã: 25. 2) indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav tratat prin epurare extrahepaticã/an: 66.000 lei. Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare specifice epurãrii extrahepatice. Unitãţi care deruleazã programul: a) Institutul Clinic Fundeni; b) Institutul Naţional de Boli Infecţioase, Prof. Dr. Matei Balş; c) Spitalul Clinic C.I. Parhon Iaşi; d) Spitalul Clinic de Copii Cluj Napoca - Clinica Pediatrie II - Nefrologie. II. PROGRAME NAŢIONALE DE SÃNÃTATE PROFILACTICE Programul naţional de depistare precoce activã a afecţiunilor oncologice Obiectiv: Diagnosticarea în stadii incipiente a afecţiunilor oncologice. Structurã: 1.1. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin; 1.2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar; 1.3. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului colorectal. Subprogramele de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin, a cancerului mamar şi a cnacerului colorectal, se deruleazã conform Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice subprogramelor de screening, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. ANEXA 1 la normele tehnice MACHETE PRIVIND CERERILE DE FINANŢARE FUNDAMENTATE ALE ORDONATORILOR DE CREDITE
UNITATEA *................... AVIZAT MINISTERUL SÃNÃTÃŢII,
JUDEŢUL .....................
Serviciul pentru
programe de sãnãtate
....................
1.1. CEREREA DE FINANŢARE FUNDAMENTATÃ PENTRU PROGRAMELE NAŢIONALE DE SÃNÃTATE FINANŢATE DIN BUGETUL MINISTERULUI SÃNÃTÃŢII SURSA DE FINANŢARE: BUGET DE STAT PENTRU LUNA.......................... Nr..........din.....................
MII LEI
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬─────────┬───────┬─────────────┬───────────────────────┐
│ Denumire program/subprogram │Preve-│Sume │Plãţi │Gradul │ Disponibil │ Sume necesare pentru │
│ │dere │finan-│efectuate│de uti-│ │ luna curentã │
│ │buge- │ţate │(cumulat │lizare ├──────┬──────┼───────┬───────┬───────┤
│ │tarã │(cumu-│de la 1 │a fon- │Total │Se │Total │Se │Necesar│
│ │apro- │lat de│ianuarie,│durilor│dispo-│utili-│necesar│acoperã│de ali-│
│ │batã │la 1 │pânã la │puse la│nibil │zeazã │pentru │din │mentat │
│ │pentru│ianua-│ultima │dispo- │din │în │luna │dispo- │ │
│ │anul │rie, │zi a │ziţie │cont │luna │curentã│nibil │ │
│ │2011 │inclu-│lunii │anteri-│rãmas │pentru│din │ │ │
│ │ │siv │prece- │or │neuti-│care │care: │ │ │
│ │ │luna │dente │ │lizat │se │ │ │ │
│ │ │cu- │celei │ │la │soli- │ │ │ │
│ │ │rentã)│pentru │ │data │cita │ │ │ │
│ │ │ │care se │ │soli- │finan-│ │ │ │
│ │ │ │face │ │citã- │ţarea │ │ │ │
│ │ │ │soli- │ │rii, │ │ │ │ │
│ │ │ │citarea) │ │din │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │care: │ │ │ │ │
├───┬─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4=3/2 │ 5=2-3│ 6 │ 7=8+9 │ 8=6 │ 9 │
├───┴─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│BUNURI ŞI SERVICII (conform anexei 1.1.1.a) - PROGRAME NAŢIONALE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│DERULATE DSP TOTAL GENERAL din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE - TOTAL din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┬─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1│Programul naţional de imunizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2│Programul naţional de supraveghere şi control al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bolilor transmisibile (boli transmisibile prioritare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │infecţie HIV, tuberculozã, infecţii cu transmitere sexualã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.1│Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transmisibile prioritare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.2│Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.3│Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.4│Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transmitere sexualã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 3│Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nosocomiale şi monitorizare a utilizãrii antibioticelor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a antibioticorezistenţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│II. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANŢI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│DIN MEDIUL DE VIAŢÃ ŞI MUNCÃ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┬─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1.│Subprogramul privind protejarea sãnãtãţii publice prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │determinanţi din mediul de viaţã şi muncã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2.│Subprogramul privind protejarea sãnãtãţii publice prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │alimentari şi de nutriţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│III. PROGRAMUL NAŢIONAL DE HEMATOLOGIE ŞI SECURITATE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│TRANSFUZIONALÃ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│IV. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- TOTAL din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┬─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1.│ Programul naţional de boli cardiovasculare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.1│Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cardiovasculare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.2│Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acut │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2│Programul naţional de oncologie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.2│Subprogramul de sceening pentru depistarea precoce activã a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cancerului de col uterin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.5│Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │oncologice. Registrele regionale de cancer │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 3│Programul naţional de sãnãtate mintalã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.1│Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatricã şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │psihosocialã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.2│Subprogramul de prevenire şi tratament ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │toxicodependenţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 4│Programul naţional de diabet zaharat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 5│Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │celule de origine umanã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│5.1│Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de origine umanã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│5.2│Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │periferice şi centrale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│5.3│Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 6│Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aparaturii de înaltã performanţã. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│6.1│Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │complexe prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│6.2│Subprogramul de radiologie intervenţionalã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│6.3│Subprogramul de utilizare a suturilor mecanice în chirurgia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │generalã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│6.4│Subprogramul de utilizare a plaselor sintetice în chirurgia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │parietalã abdominalã deschisã şi laparoscopicã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 7│Programul naţional de boli endocrine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 8│Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│8.2│Intervenţia pentru diagnosticul şi managementul amiotrofiilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │spinale şi distrofiilor musculare de tip Duchenne şi Becker, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │precum şi prevenirea transmiterii ereditare a acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│8.3│Intervenţia pentru asigurarea produselor dietetice necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bolnavilor (adulţi) cu fenilcetonurie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 10│Programul naţional de urgenţã prespitaliceascã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 11│Program naţional de monitorizare activã a bolnavilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dizabilitãţi de ambulaţie (copii şi adulţi) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│V. PROGRAMUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A SÃNÃTÃŢII ŞI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│EDUCAŢIE PENTRU SÃNÃTATE - TOTAL din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┬─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1│Subprogramul de promovare a unui stil de viaţã sãnãtos │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2│Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 3│Subprogramul de supraveghere a stãrii de sãnãtate a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│VI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SÃNÃTATE A FEMEII ŞI COPILULUI - TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┬─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1│Subprogramul pentru ameliorarea stãrii de nutriţie a gravidei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi copilului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.1│promovarea alãptãrii, alimentaţiei sãnãtoase şi prevenirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │obezitãţii la copil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.2│profilaxia anemiei feriprive la gravidã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.3│profilaxia distrofiei la copiii cu vârstã cuprinsã între │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │0-12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administrare de lapte praf │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.4│profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate micã la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naştere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.5│profilaxia anemiei feriprive la sugar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.6│profilaxia rahitismului carenţial al copilului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2.│Subprogramul de sãnãtate a copilului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.1│prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │îngrijiri adecvate în unitãţi regionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.2│screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │depistate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.3│screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.4│screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.5│diagnosticul precoce, prevenţia primarã şi secundarâ. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │precum şi monitorizarea unor afecţiuni cronice la copil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.6│prevenirea complicaţiilor, prin diagnostic precoce, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tratament medicamentos specific şi recuperare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │neuropsihomotorie pentru urmãtoarele afecţiuni: epilepsia, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cauze multifactoriale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.7│profilaxia infecţiei cu virusul respirator sinciţial la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │copiii cu risc crescut de infecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.8│screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.9│prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │îngrijiri adecvate în unitãţi regionale şi de evaluarea a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mortalitãţii neonatale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 3.│Subprogramul de sãnãtate a femeii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.1│creştere a accesului la servicii moderne de planificare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │familialã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.2│creşterea accesului, calitãţii şi eficienţei serviciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │medicale specifice pentru gravidã şi lãuzã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.3│profilaxie şi diagnostic pre- şi postnatal al malformaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi/sau al unor afecţiuni genetice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.4│profilaxia sindromului de izoimunizare Rh │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 4.│Subprogramul de monitorizare şi evaluare a Programului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naţional de sãnãtate a femeii şi copilului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│BUNURI ŞI SERVICII (conform anexei 1.1.1.b) - PROGRAME NAŢIONALE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│DERULATE DE UNITÃŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE TOTAL GENERAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE - TOTAL din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care : │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┬─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1│Programul naţional de imunizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2│Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transmisibile (boli transmisibile prioritare, infecţie HIV, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tuberculozã, infecţii cu transmitere sexualã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.1│Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transmisibile prioritare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.2│Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.3│Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.4│Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transmitere sexualã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 3│Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nosocomiale şi monitorizare a utilizãrii antibioticelor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │antibioticorezistenţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼──────┤│
│II. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANŢI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│DIN MEDIUL DE VIAŢÃ ŞI MUNCÃ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┬─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1│Subprogramul privind protejarea sãnãtãţii publice prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │determinanţi din mediul de viaţã şi muncã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤