Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 1.094 din 13 octombrie 2005 privind Planul national de interventie in pandemia de gripa si constituirea Comitetului national si a comitetelor judetene de interventie in caz de pandemie de gripa
EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 20 octombrie 2005
În temeiul prevederilor <>Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sãnãtate publicã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
vãzând Referatul de aprobare al Direcţiei de sãnãtate publicã nr. E.N. 2.274 din 11 octombrie 2005,
ministrul sãnãtãţii emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobã Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripã, prevãzut în anexa nr. I.
ART. 2
Se aprobã componenţa Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripã, prevãzutã în anexa nr. II.
ART. 3
Se abrogã prevederile <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 861/2004 privind organizarea Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripã, precum şi alte dispoziţii contrare.
ART. 4
Anexele nr. I şi II fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 5
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sãnãtãţii,
Gheorghe Eugen Nicolãescu
Bucureşti, 13 octombrie 2005.
Nr. 1.094.
ANEXA I
PLAN NAŢIONAL
de intervenţie în pandemia de gripã
Abrevieri:
MS - Ministerul Sãnãtãţii
CNIP - Comitetul Naţional de Intervenţie în caz de Pandemie de Gripã
CJIP - Comitetul judeţean de intervenţie în caz de pandemie de gripã
CNG - IC - Centrul Naţional de Gripã - Institutul Cantacuzino
CNAS - Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate
OMS - Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii
ANM - Agenţia Naţionalã a Medicamentului
DSP - Direcţia de sãnãtate publicã
ISP - Institutul de Sãnãtate Publicã
MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor
MApN - Ministerul Apãrãrii Naţionale
MTCT - Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
MJ - Ministerul Justiţiei
MEC - Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii
SRI - Serviciul Român de Informaţii
SIE - Serviciul de Informaţii Externe
INCDMI - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Microbiologie
"Cantacuzino" şi Imunologie "Cantacuzino"
Declaraţie de principii:
- MS este de acord şi susţine participarea României la mãsurile de intervenţie naţionalã, regionalã şi internaţionalã în cazul unei pandemii de gripã.
- MS, prin ministrul sãnãtãţii, va asigura implicarea Guvernului şi a organelor administrative locale în luarea unor decizii politice, economico-financiare şi sociale în cazul apariţiei unei pandemii de gripã.
- Pandemia de gripã fiind consideratã calamitate, Guvernul şi implicit MS vor asigura participarea la mãsurile de intervenţie a reprezentanţilor tuturor segmentelor de activitate ale societãţii.
A. Obiective:
- reducerea îmbolnãvirilor, complicaţiilor şi a deceselor;
- limitarea disrupţiei sociale şi a pierderilor economice.
B. Direcţii (activitãţi/acţiuni)
I. Mãsuri generale (organizatorice):
- constituirea CNIP şi a CJIP;
- elaborarea planurilor locale (judeţene) de intervenţie în pandemia de gripã.
II. Mãsuri specifice:
1. supraveghere;
2. managementul cazurilor;
3. chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivã a populaţiei;
4. terapia antiviralã a gripei severe şi/sau complicate.
III. Faze ale pandemiei de gripã şi nivelurile de pregãtire
Perioada interpandemicã
Faza 1. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umanã. Un subtip de virus gripal care a cauzat infecţie umanã poate fi prezent la animale. Dacã este prezent la animale, riscul*1) infecţiei sau bolii la om trebuie sã fie considerat scãzut.
Faza 2. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umanã. Totuşi un subtip de virus gripal circulant la animale are un risc*1) important de boalã la om.
Perioada de alertã pandemicã
Faza 3. Infecţie (infecţii) umanã (umane) cu un nou subtip, dar fãrã transmitere de la persoanã la persoanã sau, în cele mai rare situaţii, cu rãspândire la un contact strâns*2).
Faza 4. Mic focar (mici focare) cu noul subtip de virus cu transmitere limitatã de la persoanã la persoanã, dar rãspândirea este bine localizatã geografic, sugerând cã virusul nu este bine adaptat la om*2).
Faza 5. Focar mai mare (focare mai mari), dar transmiterea de la persoanã la persoanã este încã limitatã, sugerând cã virusul devine din ce în ce mai bine adaptat la om, dar nu poate fi încã pe deplin transmisibil (este un risc important de pandemie)*2).
Perioada pandemicã
Faza 6. Transmitere crescutã şi susţinutã în populaţia generalã*2).
Perioada postpandemicã
Revenirea la perioada interpandemicã.
-----------
*1) Diferenţa dintre fazele 1 şi 2 se bazeazã pe riscul infecţiei umane sau al bolii cauzate de tulpini circulante la animale. Distincţia se bazeazã pe diferiţi factori şi pe importanţa lor conform cu cunoştinţele ştiinţifice. Factorii pot include: patogenitatea la animal şi om; apariţia la animalele domestice şi din ferme sau numai la cele sãlbatice; dacã virusul este enzoonotic ori epizoonotic, localizat geografic sau larg rãspândit; alte informaţii despre genomul viral şi/sau alte informaţii ştiinţifice.
*2) Distincţia dintre fazele 3, 4, 5 şi 6 se bazeazã pe evaluarea riscului unei pandemii. Trebuie sã fie luaţi în considerare diferiţi factori şi importanţa lor conform cu cunoştinţele ştiinţifice. Factorii pot include: rata de transmitere; localizarea geograficã şi rãspândirea; severitatea bolii; prezenţa genelor provenind din tulpini umane (dacã virusul a derivat dintr-o tulpinã animalã); alte informaţii despre genomul viral şi/sau alte informaţii ştiinţifice.
IV. Comunicaţii:
- circuitul informaţiilor specializate;
- circuitul informaţiilor de interes public;
- alertarea/avertizarea populaţiei.
C. Metodologie
I. Mãsuri generale
a. Structuri de comandã/coordonare/decizie
1. la nivel central: CNIP (MS, CNG-IC) - componenţa (model OMS)
● lãrgitã:
a) reprezentanţi ai autoritãţii (care poate funcţiona în caz de necesitate):
- MS - Direcţia de sãnãtate publicã (director, director adjunct);
- DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti (director executiv, director adjunct - medicinã preventivã);
- ANM (preşedinte sau şef compartiment produse biologice);
- MS - Direcţia generalã farmaceuticã şi aparaturã medicalã (director general);
- CNG - IC (şef centru şi responsabil compartiment diagnostic);
- directorul Institutului de Virusologie şi/sau şeful laboratorului de gripã;
- copreşedinţii Comisiei Naţionale de Epidemiologie;
- copreşedinţii Comisiei Naţionale de Boli Infecţioase;
b) Asociaţia Naţionalã a Medicilor de Familie (preşedinte); asociaţiile judeţene ale medicilor de familie (preşedinţi); directorul Institutului Naţional de Pneumologie "Marius Nasta"; şefii secţiilor de pneumologie judeţene sau pneumologi desemnaţi de aceştia; reprezentant al sindicatului sau al Asociaţiei Naţionale a Asistenţilor Medicali; un reprezentant al Colegiului Medicilor din România şi un reprezentant al Colegiului Farmaciştilor din România;
c) şefii compartimentelor de virusologie şi epidemiologie din ISP-uri (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi); şefii catedrelor de microbiologie sau ai disciplinelor de virusologie (Bucureşti, Arad, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Oradea, Timişoara); şefii disciplinelor de epidemiologie din aceleaşi universitãţi; şefii clinicilor şi ai catedrelor de boli infecţioase;
d) directorul Laboratorului Central de Diagnostic Veterinar şi/sau şeful compartimentului de virologie; şefii laboratoarelor sanitar-veterinare judeţene şi/sau virologi desemnaţi; şefii catedrelor de microbiologie sau ai disciplinelor de virologie din facultãţile de medicinã veterinarã;
e) reprezentanţi ai producãtorului naţional de vaccin gripal (directorul adjunct de producţie şi coordonatorul ariei de producţie a vaccinului gripal din INCDMI "Cantacuzino");
f) reprezentanţi ai Asociaţiei Importatorilor şi Exportatorilor de Produse Farmaceutice şi ai distribuitorilor;
g) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei;
h) reprezentanţi ai direcţiilor judeţene de asistenţã şi protecţie socialã;
i) şeful compartimentului de combatere şi profilaxie a bolilor infecţioase din direcţiile de sãnãtate ale MApN şi MAI;
j) un reprezentant al apãrãrii civile - organ central;
k) un reprezentant al Crucii Roşii - organism central şi, eventual, al Semilunii Roşii;
l) reprezentant/reprezentanţi al/ai cultelor religioase;
m) reprezentanţi ai mass-media (ziare, televiziuni, agenţii de presã, radio);
● nucleu central (executiv) cu activitate permanentã:
- un reprezentant al direcţiei de sãnãtate publicã (director);
- un reprezentant al Direcţiei generale farmaceutice şi aparaturã medicalã din MS;
- un reprezentant al Direcţiei generale de asistenţã medicalã, structuri sanitare şi salarizare (director general/director adjunct) din MS;
- un reprezentant al CNG - IC (şef centru);
- director adjunct programe de sãnãtate din INCDMI "Cantacuzino";
- un specialist în producţia de vaccin gripal;
- directorul general al INCDMI "Cantacuzino";
- un reprezentant al Institutului Naţional de Pneumologie "Marius Nasta" (director);
- un reprezentant al Direcţiei medicale din MApN (director adjunct);
- un reprezentant al Direcţiei medicale din MAI (director adjunct);
- un reprezentant al Direcţiei medicale din MTCT (epidemiolog-şef);
- un reprezentant al structurii medicale din MJ;
- un reprezentant al structurii medicale din SRI;
- un reprezentant al structurii medicale din SIE;
- un reprezentant al MAI (personal nemedical, ca reprezentant al administraţiei locale);
- un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã (personal de specialitate, nemedical);
- copreşedinţii Comisiei Naţionale de Epidemiologie a MS;
- copreşedinţii Comisiei Naţionale de Boli Infecţioase a MS;
- un reprezentant al ANM (şef compartiment produse biologice);
- un reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Medicilor de Familie;
- un reprezentant al mass-media;
2. la nivel local: componenţa recomandatã a CJIP (DSP):
- director adjunct medicinã preventivã din DSP;
- şef compartiment epidemiologie din DSP;
- şefi ai clinicilor universitare/secţiilor cu profil de boli infecţioase, medicinã internã, pediatrie, pneumologie;
- un reprezentant al colegiului judeţean al farmaciştilor;
- şef laborator judeţean microbiologie al DSP;
- un reprezentant al casei judeţene de asigurãri de sãnãtate;
- un reprezentant medical al MAI, din cadrul centrelor medicale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, din reţeaua proprie;
- un reprezentant medical al MAI;
- un reprezentant al structurii medicale din SRI;
- un reprezentant al structurii medicale din SIE;
- un reprezentant al autoritãţii judeţene sanitar-veterinare;
- preşedintele asociaţiei judeţene a medicilor de familie;
- directorul staţiei de salvare judeţene;
- un reprezentant al mass-media.
b. Unitãţi efectoare:
- supraveghere: DSP-uri judeţene şi a municipiului Bucureşti (cabinete medici de familie, laboratoare judeţene, compartiment epidemiologie), direcţii medicale (compartiment epidemiologie: MApN/MAI/MTCT, CNG - IC, Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animalã);
- managementul cazurilor: DSP-uri judeţene (medici de familie, spitale, staţii de ambulanţã, farmacii, depozite de medicamente);
- chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivã a populaţiei: DSP-uri judeţene (cabinete medici de familie, centre de vaccinare);
- producţia de vaccin: INCDMI "Cantacuzino" (în funcţie de posibilitãţi, suplimentare de doze prin achiziţii/redistribuiri
- OMS); distribuţia de vaccin şi antivirale: naţionalã (MS), localã (DSP-uri, farmacii şi depozite);
- tratamentul antiviral al gripei severe/complicate: cabinete medici de familie, spitale.
II. Mãsuri specifice
1. Supraveghere:
a) monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale umane prin izolarea/detecţia de virusuri din produsele patologice recoltate în orice zonã a ţãrii din focare şi de la persoane cu afecţiuni compatibile cu gripã, din ambulator, internate sau care provin/au efectuat cãlãtorii din/în zone afectate în sezonul curent sau în afara acestuia în cazul izbucnirii unei pandemii;
b) monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale animale de cãtre autoritãţile sanitare veterinare cu asistenţa CNG - IC;
c) extinderea folosirii diagnosticului serologic cu asistenţa CNG - IC în toate laboratoarele judeţene (DSP) şi/sau în laboratoarele din clinicile (spitalele) de boli infecţioase (unde este cazul, dotare şi instruire de personal);
d) prepararea şi furnizarea de reactivi pentru diagnosticul serologic (HI) laboratoarelor judeţene de cãtre CNG - IC;
e) supravegherea evoluţiei indicatorilor nespecifici ai activitãţii gripale (morbiditate, mortalitate, absenteism, consum de medicamente etc.);
f) prepararea de reactivi pentru diagnosticul virologic (caracterizarea antigenicã a izolatelor) din virusurile de referinţã pentru sezonul curent şi din virusul pandemic (sursa OMS) de cãtre CNG - IC.
2. Managementul cazurilor:
a) asigurarea asistenţei primare (consultaţii, vizite la domiciliu);
b) asigurarea asistenţei de urgenţã (ambulanţã, camere de gardã, terapie intensivã);
c) asigurarea spaţiilor de spitalizare;
d) asigurarea rezervelor de medicamente şi a materialelor sanitare (seringi, ace, mãşti etc.).
3. Chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivã a populaţiei:
- alegerea strategiei vaccinale şi stabilirea necesarului optim de doze de vaccin;
- stabilirea necesarului de antivirale pentru profilaxie şi tratarea cazurilor severe.
III. Descrierea fazelor şi nivelurilor de pregãtire:
Perioada interpandemicã
Faza 1. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umanã. Un subtip de virus gripal care a cauzat infecţie umanã poate fi prezent la animale. Dacã este prezent la animale, riscul infecţiei sau bolii la om trebuie sã fie considerat scãzut.
Faza 2. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umanã. Totuşi un subtip de virus gripal circulant la animale posedã un risc important de boalã la om.
Acţiuni ce trebuie luate: supravegherea şi controlul gripei conform cu planul anual de acţiune.
Perioada de alertã pandemicã
Faza 3. Infecţie (infecţii) umanã (umane) cu un nou subtip, dar fãrã transmitere de la persoanã la persoanã, sau în cele mai rare situaţii, cu rãspândire la un contact strâns.
Acest nivel de pregãtire se instituie dupã primele raportãri privind izolarea unui nou subtip viral, fãrã sã existe dovezi clare de rãspândire a unui astfel de virus sau a unei activitãţi în focar asociate noului virus.
Acţiuni ce trebuie luate:
- intensificarea supravegherii prin creşterea izolatelor de virus gripal şi diagnostic serologic;
- cererea de reactivi - de la OMS - pentru noul subtip de virus gripal;
- caracterizarea antigenicã, izolatele care diferã semnificativ de tulpinile circulante sunt trimise centrelor regionale de referinţã;
- monitorizarea persoanelor care cãlãtoresc cãtre sau dinspre zonele unde noul subtip de virus gripal a fost izolat.
Faza 4. Mic focar (mici focare) cu noul subtip de virus cu transmitere limitatã de la persoanã la persoanã, dar rãspândirea este bine localizatã geografic, sugerând cã virusul nu este bine adaptat la om.
Acest nivel de pregãtire se instituie în momentul în care s-au confirmat douã sau mai multe cazuri de infecţie cu noul subtip viral la om, dar când capacitatea virusului de a se rãspândi imediat de la om la om şi de a cauza multiple focare care ar putea duce la apariţia epidemiilor rãmâne redusã (micã).
Acţiuni ce trebuie luate:
- transmiterea definiţiei de caz referitoare la noul subtip viral tuturor partenerilor din sistemul de supraveghere;
- intensificarea supravegherii naţionale prin creşterea numãrului de izolate şi caracterizarea lor, folosindu-se reagenţi preparaţi pentru noul subtip viral - trimiterea de urgenţã a izolatelor asemãnãtoare noului subtip viral la centrele regionale de referinţã;
- supravegherea persoanelor;
- participarea intensã la supravegherea regionalã şi internaţionalã;
- pregãtirea producãtorului naţional în vederea preparãrii vaccinului cu noul subtip viral;
- creşterea capacitãţii de producţie, autorizarea şi distribuirea rapidã a vaccinului;
- activarea planului de pregãtire pandemicã.
Faza 5. Focar mai mare (focare mai mari), dar transmiterea de la persoanã la persoanã este încã limitatã, sugerând cã virusul devine din ce în ce mai bine adaptat la om, dar nu poate fi încã pe deplin transmisibil (este un risc important de pandemie).
Acest nivel de pregãtire se referã la situaţia în care transmiterea la om a noului subtip viral a fost confirmatã de existenţa unor dovezi clare privind rãspândirea de la om la om, în rândul populaţiei generale, cum ar fi cazurile secundare care rezultã în urma contactului cu un caz indice, cu cel puţin un focar având o duratã de minimum douã sãptãmâni într-o ţarã.
Acţiuni ce trebuie luate:
- transmiterea definiţiei de caz referitoare la noul subtip viral tuturor partenerilor din sistemul de supraveghere;
- creşterea numãrului de izolate şi caracterizarea lor, folosindu-se reagenţi preparaţi pentru noul subtip viral şi cele care sunt diferite de tulpinile de referinţã sunt trimise la centrul regional de referinţã pentru gripã;
- prepararea vaccinului, folosindu-se noul subtip, simultan cu prepararea vaccinului pentru sezonul curent;
- evaluarea capacitãţii de producţie, alocarea de fonduri guvernamentale pentru producţie, optimizarea distribuţiei vaccinului şi studierea posibilitãţii (prin consultãri internaţionale - via OMS) pentru a cumpãra de la alţi producãtori un numãr de doze pentru a creşte acoperirea vaccinalã a populaţiei;
- intensificarea diseminãrii informaţiilor primite de la OMS cu privire la caracteristici particulare la noul virus, rãspândirea şi controlul acestuia;
- folosirea informaţiilor referitoare la noul subtip pentru activarea şi reactualizarea planului naţional de pregãtire.
Perioada pandemicã
Faza 6. Transmitere crescutã şi susţinutã în populaţia generalã*2).
------------
*2) Vezi nota 2) de la pag. 7.
Debutul unei pandemii se declarã în momentul în care OMS confirmã faptul cã un virus cu un nou subtip hemaglutininic, în comparaţie cu tulpinile epidemice recente, începe sã provoace apariţia mai multor focare în cel puţin o ţarã şi sã se rãspândeascã în alte ţãri, având un model epidemiologic al bolii care indicã existenţa unei mari probabilitãţi de apariţie a morbiditãţii severe şi a mortalitãţii în cel puţin un segment al populaţiei.
Acest nivel de pregãtire este necesar în momentul în care apar focare şi epidemii în mai multe ţãri şi are loc o rãspândire a virusului de la o regiune la alta.
Creşterea activitãţii în statele sau regiunile afectate iniţial a încetat sau s-a modificat, dar în alte zone continuã sã aparã focare şi epidemii.
Pe baza experienţei acumulate, se aşteaptã ca în decurs de 3-9 luni de la data primei epidemii sã aparã cel puţin al doilea val sever de epidemie în unele state.
Acţiuni ce trebuie luate:
- diseminarea recomandãrilor OMS cu privire la compoziţia şi folosirea vaccinului preparat cu noul subtip (doze, scheme);
- asigurarea acoperirii vaccinale conform opţiunilor strategice adoptate şi creşterea acesteia prin import de vaccinuri;
- diseminarea instrucţiunilor de folosire a antiviralelor;
- reactualizarea mãsurilor de rãspuns, în funcţie de caracteristicile noului virus şi implementarea lor rapidã conform cu planul naţional de pregãtire;
- monitorizarea intensificatã a virusurilor gripale (izolare şi caracterizare) şi supravegherea evoluţiei indicatorilor nespecifici (mortalitate, morbiditate, absenteism etc.);
- participarea la activitãţi comune cu diferite state (vecini);
- continuarea monitorizãrii noului subtip de virus gripal şi impactului sãu;
- evaluarea distribuţiei de vaccin, acoperirii vaccinale şi posibilitãţilor de creştere;
- diseminarea instrucţiunilor reactualizate de folosire a antiviralelor;
- evaluarea eficienţei mãsurilor de intervenţie şi necesitatea sprijinului internaţional pentru situaţii speciale;
- continuarea participãrii la acţiuni regionale;
- continuarea supravegherii intensive a evoluţiei pandemiei;
- evaluarea eficienţei antiviralelor şi necesitatea sprijinului internaţional pentru asigurarea unor cantitãţi suficiente pentru controlul pandemiei;
- evaluarea nivelului de acoperire vaccinalã faţã de rata de atac.
Perioada postpandemicã
Revenirea la perioada interpandemicã.
OMS va raporta momentul în care perioada pandemiei s-a încheiat, existând o mare probabilitate de reapariţie în decurs de 2-3 ani.
Acţiuni ce trebuie luate:
- evaluarea impactului pandemic global şi eficienţa mãsurilor de intervenţie, precum şi modificarea corespunzãtoare a planului naţional de pregãtire.
IV. Comunicaţii
1. Circuitul informaţiilor specializate
a) perioadele interpandemice:
OMS (FLUNET/e-mail/WER) -> CNG/MS (e-mail, fax, tel., Basic) -> DSP-uri (unitãţi sanitare)/ISP-uri
EISS/EUROGROG (site-internet/buletine/e-mail) CNG (e-mail/fax, tel., Basic) -> DSP-uri/ISP-uri -> (unitãţi santinelã);
b) în pandemie:
OMS (celula de crizã)/EISS (FLUNET, site-EISS, e-mail, fax, tel., buletine electronice -> CNIP &MS&CNG) -> (e-mail, fax, tel., buletine zilnice) DSP/ISP-uri (toate unitãţile sanitare)
2. Circuitul informaţiilor de interes public:
a) în perioadele interpandemice:
MS & CNG - birou de presã (comunicate periodice, note, conferinţe de presã, buletine, site-MS/CNG, publicaţii, -> radio, tv., agenţii de presã);
b) în pandemie:
CNIP (MS/CNG) - birou de presã (comunicate zilnice, conferinţe de presã, buletin zilnic, site-MS/CNG - pentru mass-media -> publicaţii, radio-tv, agenţii de presã
3. Alertarea/avertizarea populaţiei
- directã prin: postere, afişe, fluturaşi, site-CNIP pentru public, hote-line telefonic;
- indirectã prin mass-media (publicaţii, radio-tv).
D. Legislaţie şi reglementãri
E. Baza materialã a intervenţiei
PREGĂTIREA INTERVENŢIEI
A. Mãsuri specifice:
I. Supraveghere
1. Gripã umanã
1.1. Perioadele interpandemice:
a) izolãri şi detecţii de virusuri gripale:
- se vor recolta produse patologice şi se vor trimite la CNG - IC (conform unui protocol transmis unitãţilor sanitare prin DSP-uri): sãptãmânal (monizorizare activã) de cãtre cele 17 unitãţi santinelã în perioada octombrie-aprilie şi în orice moment al sezonului, de cãtre toate unitãţile sanitare din ţarã, în cazul apariţiei de focare sau episoade epidemice (suspiciuni). Trimiterea produselor patologice se poate face prin curier sau prin poştã rapidã;
- în spitalele de boli infecţioase (cel puţin în cele din centrele universitare) sau în orice spital (în funcţie de posibilitãţi) se poate efectua un diagnostic rapid (ELISA) la cazurile clinice de gripã severã sau complicatã dacã se are în vedere un tratament antiviral, dar în mod obligatoriu se vor trimite produse patologice şi pentru izolare de virusuri gripale (monitorizarea noilor variante);
- în funcţie de posibilitãţi, se va încerca selectarea cazurilor şi implicit a produselor patologice cu teste rapide de tip directigen de cãtre medicii din sistemul santinelã (dupã o analizã cost-beneficiu);
b) diagnosticul serologic:
- se poate efectua în orice laborator de spital sau centru de diagnostic şi tratament (de stat ori privat), pe seruri perechi recoltate de la bolnavii în faza de debut şi convalescenţã, cu condiţia folosirii reagenţilor de diagnostic adaptaţi sezonului curent şi procuraţi de la CNG - IC;
- este obligatoriu de executat în spitalele de boli infecţioase şi în laboratoarele compartimentelor de epidemiologie judeţene, furnizorul de reactivi fiind CNG - IC;
- CNG - IC preparã reagenţii de diagnostic din virusurile gripale circulante în sezonul curent trimise de OMS;
c) supravegherea serologicã:
- se efectueazã în 16 laboratoare judeţene pe seruri unice recoltate de la persoane aparent sãnãtoase aparţinând grupelor de vârstã: 0-6, 7-14, 15-29, 30-59, > 60 de ani;
- dã indicaţii asupra circulaţiei virusurilor gripale şi a statusului imun al populaţiei.
1.2. Perioadele pandemice:
a) izolarea şi detectarea de virusuri gripale:
- la indicaţia expresã a OMS, izolarea tulpinii pandemice se poate limita la laboratoarele de tip P3, pentru cã, de regulã, virusul nou poate fi de origine aviarã sau porcinã care are o agresivitate excesivã pentru om. CNG - IC va elabora o metodologie specialã care va specifica cine şi cum va recolta produsele patologice, unde şi cum se vor trimite;
- dacã OMS nu indicã mãsuri speciale de manipulare a produselor patologice, acestea se vor trimite în mod obligatoriu de urgenţã la CNG - IC fãrã a mai încerca un diagnostic rapid;
- în cazul bolnavilor de gripã care vin din zonele în care a apãrut focarul cu noul virus (confirmare OMS), aceştia vor fi izolaţi (spital), iar recoltarea de produse patologice va fi efectuatã doar cu avizul CNG - IC şi eventual de specialiştii acestuia;
b) diagnosticul serologic:
- ţinând cont cã prepararea reagenţilor din noua tulpinã pentru testul HI poate dura circa douã luni, se poate folosi RFC care poate preciza diagnosticul de gripã, mai ales dacã se are în vedere instituirea unui tratament antiviral;
- reactivii pentru RFC sunt preparaţi de CNG - IC şi vor fi puşi la dispoziţie laboratoarelor judeţene.
II. Managementul cazurilor
1. Diagnosticul clinic (definiţie de caz):
a) în perioadele interpandemice se va utiliza de cãtre medicii practicieni definiţia OMS: boalã cu un debut brutal al unor simptome respiratorii (tuse, corizã, rinitã) într-un context infecţios acut (febrã, astenie, cefalee, mialgii etc.). Se va insista pe diagnosticul diferenţial al gripei cu rãcelile obişnuite (common cold);
N.B. - apariţia testelor rapide de diagnostic a dus la formularea definiţiei TRS (test rapid de supraveghere): debut brutal cu febrã la care se asociazã cel puţin unul dintre simptomele generale (frison, transpiraţii, astenie, mialgii, somnolenţã) şi cel puţin un simptom respirator (tuse, faringitã, corizã, rinitã);
b) în perioada pandemicã experţii OMS vor formula definiţia de caz adaptatã manifestãrilor clinice ale variantei nou-apãrute şi o vor difuza imediat autoritãţilor naţionale şi organismelor implicate în intervenţia în caz de pandemie;
- CNG (IC)-MS-CNIP-DSP-CJIP vor transmite definiţia de caz tuturor unitãţilor sanitare de stat şi private.
2. Asistenţa bolnavilor:
a) consultaţii şi vizite la domiciliu:
- rata de atac medie a epidemiilor este de 3% (1%-5%), iar în cazul unor rate de 10%, 25% şi chiar 50% este de aşteptat ca numãrul consultaţiilor şi vizitelor la domiciliu sã creascã de 3, 8 şi, respectiv, 16 ori, ceea ce impune o sporire a numãrului medicilor din asistenţa primarã prin rezidenţi şi studenţi medicinişti din anii clinici, dar şi al personalului mediu, prin elevii din liceele sanitare sau şcolile sanitare postliceale. În prezent sunt circa 11.000 de medici de familie şi circa 25.000 de asistente şi surori medicale;
- organizarea de permanenţe, acolo unde este posibil, în cabinetele medicilor de familie, în special în unitãţile din mediul rural;
- raportul dintre consultaţii şi vizite la domiciliu se va inversa, pentru cã, în ciuda creşterii ratei de spitalizare în medie de pânã la 15%, marea majoritate a bolnavilor vor fi izolaţi la domiciliu din motive de limitare a contaminãrii, de insuficienţa locurilor din spitale şi de conduitã de tratament (repaus);
b) asistenţa de urgenţã:
- serviciile de ambulanţã de stat şi private vor suplimenta numãrul de maşini şi personal medico-sanitar, având în vedere creşterea solicitãrilor în funcţie de rata de atac care la copii, precum şi la adulţi poate fi de 428, 1.142 sau 2.272 pe zi la o populaţie de circa 2 milioane (Bucureşti), iar la o populaţie în medie de 500.000 de persoane x 40 de judeţe, 4.240, 11.420 şi 22.720 de solicitãri pe zi. Se va studia posibilitatea folosirii rezidenţilor, studenţilor în medicinã, elevilor din şcolile sanitare şi, respectiv, a mijloacelor de transport militare, poliţie şi pompieri. Se va mãri şi proporţia de ambulanţe dotate pentru intervenţii în urgenţele cardiovasculare şi respiratorii;
- camerele de gardã ale spitalelor, indiferent de profil, vor avea amenajat un compartiment special care sã acorde asistenţã bolnavilor cu gripã severã şi/sau complicatã, reţinând bolnavii în secţii special organizate, sau sã-i direcţioneze spre alte unitãţi;
- se va vaccina în totalitate personalul care acordã asistenţã de urgenţã (categorie prioritarã la vaccinare);
c) internarea în spital a cazurilor cu evoluţie severã şi/sau gripã complicatã:
- se vor amenaja, în funcţie de spaţii şi circuite, saloane sau chiar secţii pentru bolnavii mai sus menţionaţi în spitale de orice profil, fãrã a se perturba major activitatea acestora, mai ales dacã ele acordã asistenţã de urgenţã;
- se va urmãri vaccinarea în totalitate a personalului medico-sanitar (categorie prioritarã la vaccinare);
- se va face o aprovizionare în cantitãţi suficiente (eventual stocuri) cu medicamente specifice tratamentului complicaţiilor gripei (antibiotice, antitermice, antitusive etc.), dar se vor avea în vedere şi cele care se adreseazã terapiei intensive (cardiovasculare, respiratorii, şoc septic sau vascular);
- în funcţie de rata de atac, numãrul de internãri va creşte, dar va exista o restricţie (limitã) impusã de capacitãţile efective ale unitãţilor spitaliceşti şi de menţinerea unei asistenţe optime a altor boli care necesitã obligatoriu internare;
d) capacitãţi de spitalizare:
1. total paturi în România: 164.156;
2. nr. de paturi pentru adulţi, copii (inclusiv creşe, nou-nãscuţi) = 108.790; 55.360;
3. nr. de paturi pe unele specialitãţi:
- boli interne: 34.716;
- pediatrie: 14.077;
- boli infecţioase: 8.352;
- pneumoftiziologie: 9.861;
e) ierarhizarea unitãţilor spitaliceşti în funcţie de ponderea internãrilor în caz de epidemii majore sau pandemii:
1. spitale/clinici/secţii de boli infecţioase de la 50%-90% (4.176-7.516 paturi disponibile);
2. spitale/clinici/secţii de pneumologie de la 30%-80% (2.958-7.888 paturi disponibile);
3. spitale/clinici/secţii medicale (adulţi, copii) de la 20%-50%:
- boli interne (adulţi): 6.943-17.358 de paturi disponibile;
- pediatrie: 2.815-7.038 de paturi disponibile;
- disponibilitatea de paturi în caz de epidemii severe sau pandemii variazã între 16.892-39.800;
4. spitale/clinici/secţii de geriatrie de la 30%-100% (internarea doar a bolnavilor în vârstã cu gripã).
N.B.:
● unitãţile menţionate vor avea asigurate circuite şi spaţii separate şi vor dispune de saloane cu terapie intensivã;
● ministerele cu reţea sanitarã proprie (MApN, MAI, MTCT etc.) vor organiza spitalizarea cazurilor apãrute la personalul asistat, iar la nevoie pot oferi MS secţii şi/sau clinici;
● în judeţele, oraşele, municipiile în care existã mai multe spitale/clinici/secţii de profil nemedical (chirurgical) se poate menţine, în funcţie de situaţia realã, câte o secţie/clinicã pentru asistenţa de specialitate (în special de urgenţã), iar celelalte pot interna în exclusivitate bolnavi cu gripã severã şi/sau complicatã. Fac excepţie clinicile de neuropsihiatrie, chirurgie înalt performantã, obstetricã-ginecologie, secţiile de terapie intensivã, secţiile de nou-nãscuţi;
● în funcţie de rata de atac a gripei, se pot improviza mai ales în cãmine, orfelinate, internate sau în alte instituţii cu caracter închis izolatoare cu paturi doar în condiţiile supravegherii bolnavilor de cãtre cel puţin un medic şi un cadru mediu sanitar;
f) evoluţia posibilã a numãrului de îmbolnãviri, internãri, complicaţii şi decese în epidemiile curente şi pandemii, conform ratelor de atac ale gripei observate pe perioade mari de timp:
Scenariu - epidemii:
1. epidemii uşoare - ratã de atac 1%-2%:
- nr. de îmbolnãviri: 224.500-450.000 pe o duratã de 4 sãptãmâni;
- nr. de internãri: 11.225-22.500;
- nr. de complicaţii: 56.125-112.500 cu internãri între 8.017-16.071;
- nr. de decese: 1.084-2.173;
2. epidemii medii - ratã de atac 3%-4%:
- nr. de îmbolnãviri: 673.500-898.000 pe durata a 4-6 sãptãmâni;
- nr. de internãri: 33.675-53.880;
- nr. de complicatii: 168.375-224.500 cu internari intre 25.256-33.675
- nr. de decese: 3.253-4.338;
3. epidemii severe - ratã de atac 5%-7%:
- nr. de îmbolnãviri: 1.122.500-1.571.500 pe o duratã de 6-8 sãptãmâni;
- nr. de internãri: 56.125-78.575;
- nr. de complicaţii: 280.625-392.875 cu internãri între 33.675-47.145;
- nr. de decese: 5.422-7.591.
Scenariu - pandemii:
4. pandemie cu ratã de atac de 10%:
- nr. de îmbolnãviri: 2.245.000 pe o duratã de 4-6 luni;
- nr. de internãri: 157.150;
- nr. de complicaţii: 561.250 cu circa 84.187 internãri;
- nr. de decese: 10.845;
5. pandemie cu ratã de atac 25%:
- nr. de îmbolnãviri: 5.612.500 pe o duratã de 6-9 luni;
- nr. de internãri: 392.875;
- nr. de complicaţii: 1.403.125 cu circa 210.468 internãri;
- nr. de decese: 27.113;
6. pandemie cu ratã de atac de 50% pe o duratã de 9-12 luni:
- nr. de îmbolnãviri: 11.225.000;
- nr. de internãri: 673.500;
- nr. de complicaţii: 2.806.250 cu circa 420.937 internãri;
- nr. de decese: 54.227;
g) asigurarea rezervelor de produse farmaceutice şi de materiale sanitare:
- alegerea antibioticelor se va face de cãtre o comisie de specialişti (infecţionişti, pediatri, internişti, pneumologi şi bacteriologi) care va ţine cont de frecvenţa şi tipul complicaţiilor, dar şi de germenii mai des implicaţi (penumococ, hemophilus influenzae, stafilococ), comisie care va stabili şi proporţia orale/parenterale (administrabile de preferat la internaţi);
- în funcţie de rata de atac trebuie luate în considerare urmãtoarele tratamente (media ambulatoriu = 4 zile; spital = 7 zile):
- 5% ........... 280.000 de cazuri x 4 zile/internãri = 39.200 x 7 zile;
- 10% .........561.000 de cazuri x 4 zile/internãri = 84.100 x 7 zile;
- 25% ............1.403.000 cazuri x 4 zile/internãri = 210.000 x 7 zile;
- 50% ..........2.806.000 cazuri x 4 zile/internãri = 420.000 x 7 zile;
- în principiu se poate lua în calcul necesarul în situaţia unei rate de atac de 10% cu disponibilizare imediatã, iar în funcţie de evoluţie se vor face suplimentãri dupã posibilitãţi;
- rezervele se fac la nivel judeţean, iar intervalul de refacere se stabileşte numai de cãtre autoritãţile sanitare locale.
III. Chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivã a populaţiei
1. Vaccinarea antigripalã
a) Alegerea strategiei vaccinale:
- în perioadele interpandemice se va încerca atingerea parametrilor optimi ai controlului gripei (150 de doze/1.000 de locuitori şi acoperirea a cel puţin 50% din populaţia cu risc crescut, adicã circa 2.500.000 de doze). În prezent în România se realizeazã 66 de doze/1.000 de locuitori şi o acoperire de circa 13% a persoanelor cu risc crescut. O creştere semnificativã s-ar putea realiza prin compensarea vaccinului de cãtre Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS) la persoanele cu risc crescut (bãtrâni, bolnavi cronici etc.), aşa cum se practicã în toate ţãrile europene, şi nu de MS care, datoritã restricţiilor bugetare, nu poate cumpãra decât cantitãţi limitate de vaccin (în anul 2003 s-au achiziţionat de cãtre MS 1.058.882 de doze);
- în pandemie: avându-se în vedere cã în aceastã situaţie furnizorul principal (posibil unicul) de vaccin este producãtorul naţional (IC), se estimeazã cã opţiunea a 3-a din planul OMS poate fi realizatã în România, adicã producerea a circa 5.500.000 de doze de vaccin monovalent, care ar asigura o acoperire de aproximativ 25% din populaţia ţãrii, cu condiţia extinderii şi modernizãrii actualei arii de producţie prin suport guvernamental. În funcţie de rata de atac şi de evoluţia pandemiei se poate apela prin OMS şi UE la alţi producãtori pentru a mãri acoperirea vaccinalã;
b) producţia şi distribuţia de vaccin gripal:
- numãrul de doze şi durata producţiei autohtone sunt prezentate în anexa nr. II;
- distribuţia va fi coordonatã şi controlatã de MS şi DSP-urile judeţene, care vor asigura şi mijloacele de transport pentru toate zonele ţãrii;
c) administrarea vaccinului:
- grupe prioritare. Conform OMS se vor lua în considerare urmãtoarele prioritãţi: personalul medico-sanitar, personalul care lucreazã în serviciile esenţiale şi strategice comunitare, persoanele instituţionalizate de orice vârstã pentru motive sociale şi/sau patologice, persoanele cu risc crescut la infecţia gripalã (bãtrâni, bolnavi cronici de orice vârstã), gravidele, copiii mici etc.;
- mod: - administrarea vaccinului va fi asiguratã de echipe prestabilite care pot avea sedii fixe (cabinete medicale, centre de sãnãtate, centre de vaccinãri) sau care se vor deplasa în alte locuri (inclusiv locuinţe);
- se va asigura o vaccinare rapidã a populaţiei propuse (25%) în condiţii de siguranţã;
- se vor respecta cu stricteţe prioritãţile în caz de pandemie şi se va ţine o evidenţã clarã a vaccinaţilor şi a cantitãţilor de vaccin;
- se vor înregistra şi se vor urmãri reacţiile adverse.
N.B.: Avându-se în vedere experienţa acumulatã în România în decursul mai multor ani privind administrarea intradermicã a vaccinului gripal cu aparate de tip jet injector echipate cu capete de inoculare de unicã folosinţã, se va lua în considerare şi aceastã metodã de imunizare în masã care a primit şi avizul OMS (reuniunea de la Geneva, 30 iunie 2004). Avantajele sunt nete: economie de vaccin (de la 0,5 ml/dozã la 0,1 ml/dozã), seringi şi ace şi nu în ultimul rând rapiditate în administrare, ceea ce înseamnã creşterea numãrului de vaccinãri pe unitatea de timp.
2. Vaccinarea antipneumococicã
România nefiind producãtoare de vaccin, se pot lua în considerare urmãtoarele mãsuri:
- constituirea unei rezerve de vaccin de circa 50.000-100.000 de doze achiziţionate din import, care sã fie refãcutã anual prin administrare la spitalele de geriatrie şi pneumologie;
- menţionãm cã unele ţãri, din raţiuni economice (reducerea complicaţiilor, internãrilor şi deceselor prin pneumoniile determinate de gripã), administreazã concomitent cu vaccinul gripal şi vaccin pneumococic la persoanele cu risc crescut (bãtrâni, persoane cu afecţiuni cronice bronhopulmonare);
- se vor vaccina sub un control strict în special persoanele cu risc instituţionalizate.
3. Profilaxia prin antivirale
a) inhibitori M2;
b) structura: substanţe din grupa amantadinei (rimantadinei);
c) sursa: import;
d) caracteristici:
- avantaje: costuri relativ mici;
- dezavantaje: rezistenţã crescutã (30%), toxicitate, spectru redus (doar virusuri de tip A cu diferenţe între subtipuri);
e) necesarul de doze va fi calculat în funcţie de acoperirea unor grupe prioritare pe o duratã de cel puţin 30 de zile. Dacã luãm în consideraţie cã personalul medico-sanitar reprezintã circa 130.000 de persoane, copiii şi adulţii instituţionalizaţi - 100.000, personalul din serviciile esenţiale comunitare, aproximativ 300.000, iar dintre persoanele peste 65 de ani, cele cu afecţiuni cronice sunt în numãr de 800.000, rezultã un total de 1.330.000 de indivizi care ar putea fi vizaţi de aceastã profilaxie;
f) dozajul se recomandã a fi de:
- 200 mg/zi adulţi;
- 100 mg/zi la persoane cu vârsta cuprinsã între 10-15 ani şi peste 65 de ani;
- 2-4 mg/kg corp la copiii în vârstã de 1-9 ani;
g) durata administrãrii: cel puţin 4 luni în perioada în care vaccinul gripal pandemic nu este încã disponibil.
4. Antineuraminidazice:
a) sursa: import;
b) caracteristici:
- avantaje: spectru larg, rezistenţa extrem de scãzutã;
- dezavantaje: provenienţa exclusivã din import şi costuri relativ mari;
c) condiţii de alegere: se va lua în considerare ca acestea sã fie achiziţionate în vrac (posibil de stocat şi costuri mai mici), sã fie uşor de administrat, sã aibã o eficacitate între 5-10 ani şi sã poatã fi administrat şi la copii;
d) durata de administrare: cel puţin 4 luni în perioada în care vaccinul gripal monovalent nu este disponibil;
e) necesar doze în profilaxie:
- se va defini populaţia-ţintã (aceeaşi ca la inhibitorii M2) şi se vor asigura rezerve pentru cel puţin 4 sãptãmâni;
- în instituţiile închise (100.000 de persoane) se vor asigura doze pentru cel puţin douã sãptãmâni);
- protecţia indivizilor în perioada dintre vaccinãri;
- dezvoltarea protecţiei care variazã între 2-6 sãptãmâni, în funcţie de folosirea unei singure doze sau a douã doze de vaccin pandemic;
- protecţia indivizilor expuşi la gripa pandemicã - cel puţin o sãptãmânã;
f) dozaj: în funcţie de antiviralul ales;
g) asigurarea de stocuri (rezerve): pentru profilaxia gripei pandemice la grupele prioritare ar fi necesare circa 1 milion de doze. Pentru crearea unui stoc în limitele eficacitãţii este bine ca în perioadele interpandemice o cantitate de circa 400.000 de doze sã poatã fi menţinutã pentru tratarea gripei severe/complicate apãrute la persoanele cu risc crescut.
IV. Terapia antiviralã a gripei severe/complicate:
a) principiu: orice persoanã care contracteazã gripa poate beneficia de tratament antiviral;
b) pot avea prioritate unele grupe de persoane:
- lucrãtorii din serviciile esenţiale (inclusiv personalul medico-sanitar);
- persoanele cu risc crescut de deces şi de complicaţii severe (ambulatoriu, internate);
c) alegerea substanţei antivirale şi controlul tratamentului de cãtre medicii practicieni;
d) compensarea costurilor prin casa de asigurãri de sãnãtate;
e) durata tratamentului: 5 zile începând din primele 48 de ore de la debutul bolii;
f) dozaj: în funcţie de antiviralul folosit.
V. Comunicaţii
Ameninţarea unei pandemii necesitã luarea unor mãsuri care sã asigure:
1. pregãtirea comunitãţii în perioada interpandemicã:
- sistemul sanitar: materiale informative (scrisori metodologice, articole în presa medicalã), expuneri, simpozioane, reuniuni ale asociaţiilor profesionale ale medicilor şi asistenţilor medicali;
- administraţia centralã şi cea localã: adrese de informare, transmiterea de materiale ale OMS şi UE;
- populaţie: articole în presa cotidianã de mare tiraj, dar şi în presa localã, dezbateri la posturi de radio şi televiziune cu mare audienţã;
- servicii esenţiale şi/sau strategice (poliţie, armatã, pompieri, transporturi etc.): materiale informative şi elaborarea unor planuri de mãsuri;
- organizaţii nonguvernamentale cu activitãţi în domeniul sanitar (Crucea Roşie din România): materiale de informare şi elaborarea unor planuri de mãsuri;
- organisme implicate în caz de calamitãţi (apãrarea civilã): materiale informative şi elaborarea unor planuri de mãsuri.
2. Managementul informaţiei:
- transmiterea rapidã a informaţiilor (eventual sistem electronic) şi feedback-ul lor (vezi schema de intervenţie în epidemii şi pandemii);
- evitarea panicii şi scãderea presiunii asupra sistemului sanitar prin implicarea administraţiei centrale şi a celor locale, dar şi folosirea unor specialişti reputaţi sau a unor persoane importante din viaţa publicã (politicieni, prelaţi, profesori, actori etc.) în difuzarea comunicatelor;
- monitorizarea emisiunilor de radio, televiziune şi a presei scrise, ajutând şi intervenind pentru folosirea unor surse de informaţie sigure, competente;
- folosirea unor afişe, postere, fluturaşi, elaborate şi avizate de autoritãţile locale (sanitare şi administrative) pentru atenţionãri, recomandãri, interdicţii, unele expuse în locurile publice sau distribuite în instituţii, întreprinderi sau la administratorii de blocuri şi eventual în locuinţe;
- folosirea sistemului de comunicare tip hot-line central (CNG, MS, CNIP) şi local (CJIP, DSP-uri) care sã fie deservit de cãtre specialişti (24 h/24h);
- o publicaţie cotidianã a CNIP (informaţii interne/internaţionale) distribuitã în toatã ţara pentru personalul medico-sanitar/eventual o variantã adaptatã pentru publicul larg şi/sau paginã pe Internet.
VI. Cadru legislativ, politic şi economic de acţiune
Mãsura-cheie:
- recunoaşterea şi asimilarea pandemiilor de gripã în categoria evenimentelor catastrofale pentru comunitate (calamitãţi, rãzboaie, terorism etc.), evenimente care necesitã intervenţii planificate reglementate prin legi speciale sau hotãrâri/ordonanţe ale Guvernului;
- alocare de fonduri pentru constituirea stocurilor de antivirale, medicamente şi materiale sanitare;
- alocare de fonduri pentru producţia naţionalã de vaccin (mãrirea capacitãţii);
- reglementãri oportune privind urgentarea procedurilor de control şi autorizare a vaccinului autohton şi eventual simplificarea şi scurtarea formalitãţilor vamale pentru vaccinurile importate;
- susţinerea prin fonduri speciale a supravegherii gripei animale şi umane;
- constituirea prin ordin al ministrului sãnãtãţii a CNIP şi a CJIP;
- reglementãri privind participarea în intervenţia în pandemie a unor instituţii ale statului (MApN, MAI, transporturi, administraţie localã şi centralã etc.) şi organizaţii (apãrarea civilã, Crucea Roşie), altele decât cele sanitare;
- instituirea de restricţii în unele activitãţi comunitare (şcolare, culturale, sportive) sau suspendarea lor, mãsuri care au ca scop reducerea rãspândirii gripei;
- reglementãri privind instituirea de carantine sau limitãri de acces în unele instituţii cu circuit închis sau semiînchis;
- reglementãri privind distribuţia vaccinului şi a antiviralelor: respectarea prioritãţilor, repartiţie echitabilã teritorialã, transport şi administrare rapidã, evidenţã strictã pentru evitarea speculei;
- reglementãri privind managementul deceselor (depozitare, transport, înhumare/incinerare);
- reglementãri privind creşterea mijloacelor de transport al bolnavilor prin folosirea chiar a unor vehicule nespecializate (armatã, MAI etc.).
1. Ordine ale ministrului sãnãtãţii
- planuri de acţiune anuale pentru controlul gripei în perioadele interpandemice;
- susţinerea materialã a supravegherii gripei în perioadele interpandemice (program 23);
- informatizarea supravegherii gripei în sistem santinelã;
- creşterea acoperirii vaccinale la persoanele cu risc crescut şi a numãrului total de doze distribuite conform standardelor internaţionale, concomitent cu includerea vaccinului gripal pe lista compensãrilor de medicamente ale CNAS;
- creşterea numãrului personalului care asigurã managementul cazurilor în pandemie prin folosirea rezidenţilor, cadrelor medicale pensionate, studenţilor medicinişti (cu avizul MEC) şi a elevilor din şcolile/liceele sanitare;
- creşterea numãrului de paturi pentru cazurile complicate în cazul unor rate de atac foarte mari, prin disponibilizarea unor secţii sau chiar clinici şi eventual folosirea unor staţionare, dormitoare din cãmine, creşe, cu condiţia asigurãrii unei asistenţe medicale autorizate.
2. Alte reglementãri:
- accelerarea înregistrãrii şi eliberãrii autorizaţiei de comercializare a vaccinului gripal monovalent şi a medicamentelor antivirale - antineuraminidazice de cãtre ANM, la propunerea MS şi CNIP;
- integrarea supravegherii gripei umane şi gripei animale într-un sistem unic sub coordonarea CNG - IC şi a autoritãţii sanitare veterinare naţionale;
- se vor conecta la sistemul naţional de supraveghere al MS reţelele antiepidemice ale armatei, MAI, MTCT şi ale altor ministere cu reţele sanitare proprii, pentru o supraveghere integratã a gripei.
VII. Baza materialã a intervenţiei (model)
1. Costurile supravegherii:
1.1. Supravegherea virologicã:
a) în perioada interpandemicã, costul supravegherii virologice într-un sezon (2000/2001) este de circa 12.000 $, sumã pe care trebuie sã o suporte MS prin programul de control al bolilor emergente şi reemergente;
b) în cazul unei pandemii se estimeazã în funcţie de rata de atac urmãtoarele costuri ale supravegherii: la 10% = 50.000 $, la 25% = 125.000 $, iar la 50% = 250.000 $, sume pe care le alocã Guvernul printr-o hotãrâre specialã.
1.2. Supravegherea clinicã:
a) în perioada interpandemicã (sezon de referinţã: 2000/2001) costul prestaţiilor medicale (consultaţii şi vizite la domiciliu) pentru afecţiuni compatibile cu gripa simplã sau complicatã este de circa 2.750.000 $, sumã suportatã de CNAS;
b) în cazul unei pandemii în funcţie de rata de atac, putem aprecia urmãtoarele costuri: la 10% = 5.500.000 $, la 25% = 13.000.000 $, iar la 50% = 25.000.000 $, bani suportaţi de CNAS, dar şi de Guvern, printr-o alocaţie specialã.
2. Costurile tratãrii bolnavilor şi asistenţei de urgenţã
2.1. Tratamentul bolnavilor de gripã simplã sau complicatã în ambulator ori internaţi în spital
a) în perioada interpandemicã (sezon de referinţã 2000/2001) costurile pot fi de circa 6.000.000 $, sumã suportatã integral de CNAS;
b) în cazul unei pandemii putem estima urmãtoarele costuri: la 10% = 12.000.000 $, la 25% = 30.000.000 $, iar la 50% = 60.000.000 $, bani care vor fi plãtiţi de CNAS, dar şi de Guvern.
2.2. Asistenţa de urgenţã
a) în perioada interpandemicã (acelaşi sezon de referinţã) costul este de circa 150.000 $, sumã suportatã de CNAS;
b) în cazul unei pandemii în funcţie de rata de atac, costurile pot fi: la 10% = 300.000 $, la 25% = 750.000 $, iar la 50% = 1.500.000 $, sume suportate de CNAS şi de Guvern printr-o alocaţie specialã.
3. Strategia vaccinalã şi costurile ei
3.1. În perioada interpandemicã, dacã ne referim doar la ultimul sezon, numãrul de doze achiziţionate de MS a fost de circa 1.058.882 de doze, pentru care s-au plãtit circa 2 $/dozã, deşi necesarul pentru acoperirea optimã a persoanelor cu risc crescut este de aproximativ 2.500.000 de doze. În contextul unei distribuţii record în sezonul trecut (1.500.000 de doze) trebuie menţionat cã aceastã creştere s-a fãcut şi pe seama vânzãrii libere pe piaţã a vaccinului şi nu a unei strategii corespunzãtoare care presupune compensarea vaccinului de cãtre CNAS şi implicit a mãririi numãrului de vaccinãri la persoanele cu risc crescut.
3.2. În cazul unei pandemii se recomandã acoperiri vaccinale care sã atingã proporţii de 30%-50% din totalul populaţiei care s-ar putea realiza în principal prin producţie proprie şi mai puţin prin import, pentru cã în aceastã situaţie OMS recomandã direcţionarea rezervelor de vaccin spre ţãrile neproducãtoare. Producãtorul unic naţional este INCDMI "Cantacuzino", iar capacitatea maximã de producţie în acest moment este de circa 5.500.000 de doze (25%) într-un interval de circa 60 de zile de la primirea virusului vaccinal de sãmânţã de la OMS. Costul aproximativ al celor 5.500.000 de doze ar fi de 14.300.000 $, bani alocaţi printr-o hotãrâre a Guvernului.
ANEXA II
I. Comitetul Naţional de Intervenţie în caz de Pandemie de Gripã este format din:
1. un reprezentant al Direcţiei de sãnãtate publicã (director) din MS;
2. un reprezentant al Direcţiei generale farmaceutice şi aparaturã medicalã din MS;
3. un reprezentant al Direcţiei generale de asistenţã medicalã, structuri sanitare şi salarizare (director general/director adjunct) din MS;
4. un reprezentant al CNG - IC (şef centru);
5. director adjunct programe de sãnãtate din INCDMI "Cantacuzino";
6. un specialist în producţia de vaccin gripal;
7. directorul general al INCDMI "Cantacuzino";
8. un reprezentant al structurii medicale din MJ;
9. un reprezentant al structurii medicale din SRI;
10. un reprezentant al structurii medicale din SIE;
11. un reprezentant al MAI (personal nemedical, ca reprezentant al administraţiei locale);
12. un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã (personal de specialitate, nemedical);
13. un reprezentant al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
14. un reprezentant al Institutului Naţional de Pneumologie "Marius Nasta" (director);
15. un reprezentant al Direcţiei medicale din MApN (director adjunct);
16. un reprezentant al Direcţiei medicale din MAI (director adjunct);
17. un reprezentant al Direcţiei medicale din MTCT (epidemiolog-şef);
18. copreşedinţii Comisiei Naţionale de Epidemiologie a MS;
19. copreşedinţii Comisiei Naţionale de Boli Infecţioase a MS;
20. un reprezentant al ANM (şef compartiment produse biologice);
21. un reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Medicilor de Familie;
22. un reprezentant al mass-media.
II. Comitetele judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripã sunt formate din:
1. director adjunct medicinã preventivã din DSP;
2. şef compartiment epidemiologie din DSP;
3. şefi ai clinicilor universitare/secţiilor cu profil de boli infecţioase, medicinã internã, pediatrie, pneumologie;
4. un reprezentant al colegiului judeţean al farmaciştilor;
5. şef laborator judeţean microbiologie al DSP;
6. un reprezentant al casei judeţene de asigurãri de sãnãtate;
7. un reprezentant medical al MApN;
8. un reprezentant medical al MAI, din cadrul centrelor medicale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, din reţeaua proprie;
9. un reprezentant al structurilor medicale din SRI şi SIE;
10. un reprezentant al autoritãţii judeţene sanitar-veterinare;
11. preşedintele asociaţiei judeţene a medicilor de familie;
12. directorul staţiei de salvare judeţene.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
