Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 1.069 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfasurarea activitatilor specifice de gospodarire a apelor
ORDIN nr. 1.069 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfãşurarea activitãţilor specifice de gospodãrire a apelor EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PÃDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 20 ianuarie 2004 În conformitate cu prevederile <>art. 9 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Romane", aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 404/2003 , în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului emite prezentul ordin. ART. 1 Se aproba Metodologia cu privire la desfãşurarea activitãţilor specifice de gospodãrire a apelor, prevãzutã în anexa care face parte din prezentul ordin. ART. 2 Administraţia Nationala "Apele Romane" va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului, Ilie Sarbu Bucureşti, 18 decembrie 2003. Nr. 1.069. ANEXA METODOLOGIE cu privire la desfãşurarea activitãţilor specifice de gospodãrire a apelor I. Scopul metodologiei Scopul metodologiei este de a prezenta detaliat principalele activitãţi specifice de gospodãrire a apelor cu aport substanţial în generarea costurilor, de a clarifica pentru utilizatorii de apa noile notiuni tehnice cu care se opereazã în domeniul gospodãririi apelor, precum şi modul de implementare a mecanismului economic în conformitate cu cerinţele Directivei-cadru în domeniul apelor 2000/60/CE . II. Activitãţi specifice de gospodãrire a apelor Pentru realizarea obiectului de activitate Administraţia Nationala "Apele Romane" realizeazã urmãtoarele activitãţi specifice: ● efectueazã pe bazine hidrografice bilanţul cantitativ şi calitativ al resurselor de apa; ● asigura în surse cerinta de apa a utilizatorilor şi stabileşte mãsuri pentru satisfacerea optima a folosintelor atât în perioade hidrologice normale, cat şi în situaţii hidrologice deficitare; ● administreazã, exploateazã, întreţine şi dezvolta infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor aflat în administrarea sa; ● asigura protecţia resursei de apa printr-o folosire raţionalã, reducerea risipei şi reducerea poluarii; ● coordoneazã exploatarea lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de deţinãtorul acestora, şi dispune mãsuri operative obligatorii în perioada de ape mari, în caz de poluari accidentale, precum şi în perioadele deficitare, în caz de introducere a restrictiilor; ● supravegheazã cursurile de apa, constata starea de degradare a albiilor şi malurilor şi stabileşte mãsurile şi responsabilitãţile pentru asigurarea scurgerii normale a apelor; asigura întreţinerea şi exploatarea plajelor aflate în administrare; ● întreţine Sistemul naţional de gospodãrire a apelor şi supravegheazã starea de salubritate a albiilor râurilor, baltilor, a plajei marii şi a zonelor umede aflate în patrimoniu, pentru protecţia calitãţii resursei de apa; ● foloseşte, exploateazã şi întreţine reţeaua nationala de hidrologie şi de hidrogeologie, realizand observaţii şi mãsurãtori asupra stãrii şi evoluţiei apelor în: - 930 de staţii hidrometrice pe râuri şi canale; - 338 de staţii hidrometrice la folosintele selectate cu mãsurãtori sistematice; - 225 de staţii hidrometrice la folosintele selectate cu mãsurãtori expeditionare; - 748 de staţii hidrometrice la secţiuni satelit; - 417 staţii hidrometrice la izvoare; - 131 de staţii hidrometrice pe lacuri; - 1.654 de staţii hidrogeologice la foraje; - 63 de staţii evaporimetrice de lacuri şi de sol; - 24 de lacuri de acumulare la care se efectueazã batimetria; - 7 staţii hidrometrice de coasta şi una de larg; - 7 secţiuni de mãsurãtori hidrometrice marine în campanii expeditionare; ● colecteazã, prelucreaza, valideazã şi stocheaza datele şi informaţiile obţinute în banca de date constituitã la nivel bazinal şi naţional; ● elaboreazã diagnoze şi prognoze hidrologice pe cursurile de apa şi avertizari în caz de producere a fenomenelor hidrometeorologice periculoase, pe baza precipitatiilor care se mãsoarã la staţiile hidrometrice; asigura transmisia internationala conform regulamentelor în vigoare; ● administreazã, exploateazã şi întreţine Sistemul naţional de monitorizare a calitãţii resurselor de apa, în care scop: - realizeazã observaţii şi mãsurãtori pentru cunoaşterea stãrii şi evoluţiei calitãţii apelor în: - 1.524 de secţiuni amplasate pe râuri şi lacuri; - 1.408 foraje de observatie pentru captarea apei subterane; - 1.895 surse de poluare; - 17 secţiuni marine amplasate la Marea Neagra; - realizeazã observaţii şi mãsurãtori asupra sedimentelor în 182 de secţiuni de control; - realizeazã analize bacteriologice în majoritatea laboratoarelor teritoriale; ● acţioneazã pentru prevenirea şi apãrarea impotriva inundatiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, în care scop: - supravegheazã, prin treptele de dispecer, principalii parametri ce caracterizeazã sistemele de apa; - concentreaza informaţiile care caracterizeazã starea sistemului de ape la un moment dat, datele hidrologice şi de gospodãrire a apelor; - urmãreşte şi controleazã modul de gestionare a resurselor de apa în perioade hidrologice extreme, în conformitate cu planurile de exploatare prestabilite sau special elaborate pentru astfel de situaţii; - asigura informarea zilnica şi operativã a factorilor de decizie asupra principalelor fenomene şi parametrilor ce le caracterizeazã; - elaboreazã planuri de apãrare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, pe bazine hidrografice şi pe judeţe şi acorda asistenta tehnica la elaborarea de cãtre utilizatorii de apa şi comisiile locale a planurilor proprii de apãrare; verifica asigurarea mãsurilor necesare realizãrii acţiunii de apãrare în cele mai bune condiţii; stabileşte pragurile critice de apãrare la obiectivele periclitate; - avertizeaza şi intervine la construcţiile proprii în caz de accidente la acestea şi în caz de producere a fenomenelor hidrologice periculoase şi asigura secretariatele tehnice permanente în domeniul apãrãrii impotriva inundatiilor; - verifica starea tehnica şi funcţionalã a lucrãrilor de apãrare din administrarea proprie, cat şi a altor deţinãtori, stabilind mãsuri pentru remediere; - asigura întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrãrilor de apãrare impotriva inundatiilor, pe care le are în administrare; ● elaboreazã şi urmãreşte aplicarea planurilor bazinale de prevenire şi de inlaturare a efectelor poluarilor accidentale; participa, în caz de producere a poluarilor accidentale, la activitãţile operative: - de avertizare a utilizatorilor de apa şi a autoritãţilor publice situate în aval; - de monitorizare a propagarii undei poluante; ● acţioneazã cu mijloace proprii pentru limitarea efectelor poluarilor accidentale; ● organizeazã şi desfãşoarã activitãţi de urmãrire a comportãrii în timp a construcţiilor hidrotehnice din administrare, în conformitate cu prevederile legale; ● constituie şi tine la zi Fondul naţional de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodãrire a apelor şi elaboreazã sintezele specifice domeniului apelor, în care scop: - organizeazã inventarierea şi centralizarea datelor privind resursele de apa, folosirea şi protecţia apelor, necesare activitãţii curente; - valideazã şi stocheaza datele şi informaţiile specifice colectate de la unitãţile proprii, de la alte unitãţi autorizate şi de la utilizatorii de apa; - elaboreazã şi tine la zi Cadastrul apelor pe fiecare bazin hidrografic şi la nivelul tarii; - verifica datele înscrise în evidenta cadastrala, prin deplasãri în teren sau confruntari cu documentaţiile tehnice ale lucrãrilor; - prelucreaza datele şi informaţiile obţinute şi elaboreazã balanţa apei, anuarul hidrologic, anuarul hidrogeologic, anuarul de gospodãrire a apelor, sinteza calitãţii apelor din România, planuri de gospodãrire integrata a cantitãţii şi calitãţii apei, planuri de restrictie şi folosire a apei în perioade deficitare, sinteza asupra evaporatiei de la suprafata apei, rapoarte tehnice; ● avizeazã şi autorizeaza lucrãrile construite pe ape şi în legatura cu apele, aplicând reglementãrile emise de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului; instituie regimul de supraveghere specialã la folosinţe; ● controleazã respectarea de cãtre persoanele juridice sau fizice a legilor şi reglementãrilor în vigoare din domeniul gospodãririi apelor, constata contravenţiile şi aplica sancţiunile prevãzute de legislaţia în domeniul gospodãririi apelor; ● asigura aplicarea prevederilor convenţiilor şi a altor acorduri internaţionale din domeniul apelor la care România este parte; ● implementeaza prevederile legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul gospodãririi apelor, în care scop: - identifica şi caracterizeazã corpurile de apa în stare naturala şi cele puternic modificate; - stabileşte condiţiile de referinta şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apa; - defineste sistemul de monitoring integrat pentru caracterizarea corpurilor de apa, în conformitate cu prevederile directivelor europene; - identifica presiunile antropice şi evalueaza impactul acestora asupra resurselor de apa; - identifica şi carteaza ariile protejate; - stabileşte programul de mãsuri pentru atingerea "stãrii bune a apelor"; - elaboreazã schemele directoare de amenajare şi management al apelor pe bazine hidrografice. Realizarea acestor activitãţi specifice influenţeazã direct asupra calitãţii serviciilor prestate de cãtre Administraţia Nationala "Apele Romane" şi conditioneaza gestionarea cantitativã şi calitativã a resurselor de apa, în vederea functionarii în siguranta a lucrãrilor construite pe ape sau în legatura cu apele la parametrii autorizaţi. III. Principiile mecanismului economic în domeniul apelor Principiile mecanismului economic, în deplina concordanta cu prevederile Directivei 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii apei, sunt: ● principiul recuperãrii costurilor serviciilor de apa, inclusiv cheltuielile de mediu şi resurse, asociate cu daunele sau cu impactul negativ asupra mediului acvatic, de la utilizatori - principiul utilizatorul plãteşte; ● principiul poluatorul plãteşte; ● principiul precautiei pentru asigurarea utilizãrii prudente şi rationale a apei prin luarea mãsurilor preventive, astfel încât daunele asupra mediului sa fie rectificate la sursa. Serviciile specifice de gospodãrire a apelor, efectuate de cãtre Administraţia Nationala "Apele Romane", sunt generatoare de costuri, pentru recuperarea acestora fiind stabilite tarife aprobate prin lege, utilizatorilor de apa revenindu-le obligaţia respectãrii plãţii serviciilor prestate şi a încheierii de contracte economice. Prestarea de cãtre Administraţia Nationala "Apele Romane" a serviciilor specifice de gospodãrire a apelor se face pe baza de contracte economice de prestãri de servicii, încheiate cu utilizatorii, cãrora li se aplica sistemul de plati, bonificatii şi penalitãţi specifice domeniului apelor. Direcţiile apelor din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Romane" procedeazã la încheierea de contracteabonament şi acte adiţionale la contractul-abonament încheiat cu utilizatorii de apa, pentru serviciile specifice de gospodãrire a apelor. Actele adiţionale transmise utilizatorilor de apa de cãtre direcţiile apelor bazinale ale Administraţiei Naţionale "Apele Romane" vor fi semnate de cãtre beneficiari, conform cu prevederile legislaţiei în vigoare. Divergenţele apãrute la încheierea contractelor între direcţiile bazinale sau unitãţile subordonate Administraţiei Naţionale "Apele Romane" şi agenţii economici, în calitate de beneficiari, se negociaza în etapa finala a concilierii la nivelul central al Administraţiei Naţionale "Apele Romane", în prezenta autoritãţii competente, dupã caz. IV. Serviciul specific de asigurare a volumului de apa bruta în sursa IV.A. Contractarea serviciului specific pentru folosintele de apa care deţin autorizaţie de gospodãrire a apelor sau sunt în procedura de autorizare se face la necesarul solicitãrii beneficiarului, în limitele prevãzute de autorizaţia de gospodãrire a apelor. Nivelul serviciilor contractate va fi corelat cu cerinta de apa a utilizatorului şi acestea vor fi asigurate în sursa, cu excepţia perioadelor deficitare, când Administraţia Nationala "Apele Romane" aplica restrictii în conformitate cu prevederile <>Legii apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Contractarea se va realiza diferit, în funcţie de necesarul solicitat de utilizator, de tipul folosinţei de apa şi de regimul de funcţionare a folosinţei, dupã cum urmeazã: ● la unitãţi de gospodãrie comunalã, instituţii publice, unitãţi de cult, agenţi agrozootehnici de tip industrial, agenţi economici industriali, cu excepţia producãtorilor de energie electrica şi termica, serviciul contractat pentru asigurarea apei brute în sursa va fi corespunzãtor solicitãrii beneficiarului, corelata cu cerinta de apa a folosinţei, în limitele autorizate; ● la agenţii economici pentru irigaţii serviciul contractat de asigurare a apei brute în surse va fi corespunzãtor solicitãrii beneficiarului, corelata cu valoarea serviciului efectiv prestat într-o perioada anterioarã similarã din punct de vedere hidrometeorologic şi cu condiţiile hidrometeorologice ale perioadei contractate; ● la agenţii economici producãtori de energie electrica şi termica prin termocentrale necesarul de servicii specifice de asigurare a apei brute în sursa va fi corespunzãtor cerintei de apa, autorizata pentru funcţionarea folosinţei în regim de recirculare maxim tehnic realizabil, având ca sursa râurile interioare, şi în regim de circuit deschis, având ca sursa Dunarea; ● la centrala nuclearo-electrica necesarul de servicii specifice de asigurare a apei brute în sursa va fi corespunzãtor cerintei de apa autorizate pentru funcţionarea centralei în regim de circuit deschis, la capacitatea instalata; ● la agenţii economici din piscicultura (iazuri piscicole) serviciul de asigurare a apei brute în surse va fi corespunzãtor volumului de apa utilizat pentru umplerea iazului plus cel pentru primenire. În cazul iazurilor piscicole amplasate în cascada, volumul de apa bruta asigurat în sursa este cel utilizat pentru primul lac din cascada plus cel utilizat pentru primenire şi, dupã caz, diferenţele dintre volumele de apa aferente pentru fiecare dintre lacurile mai mari din aval fata de volumul de apa al primului lac; ● pentru agenţii economici producãtori de energie electrica prin hidrocentrale în regim de uzinare, serviciul de asigurare a apei brute în surse va fi corespunzãtor stocului anual în secţiunea lacului, corespunzãtor anului cu probabilitatea de 95%. Contractarea serviciului pentru folosinţe de apa care nu deţin autorizaţie de gospodãrire a apelor se va face la o valoare ce va fi stabilitã împreunã cu beneficiarul serviciului, în funcţie de urmãtorii parametri: ● tipul folosinţei de apa; ● volumul serviciilor specifice de gospodãrire a apelor, solicitate de utilizator pentru perioada contractualã, corespunzãtor capacitãţii de producţie preconizate sa funcţioneze în aceasta perioada; ● volumul serviciilor specifice de gospodãrire a apelor, asigurate într-o perioada identicã de funcţionare anterioarã; ● capacitatea sursei de a asigura cerinta de apa a utilizatorului; ● alte criterii stabilite de comun acord între cele doua pãrţi. Pentru agenţii economici producãtori de energie electrica şi termica în termocentrale, necesarul serviciilor specifice va avea în vedere cerinta de apa corespunzãtoare functionarii folosinţei în regim de recirculare maxim tehnic realizabil, având ca sursa râurile interioare, şi, respectiv, în circuit deschis, având ca sursa Dunarea. Valoarea serviciului de asigurare a apei brute în surse se obţine prin înmulţirea tarifului în vigoare la data contractãrii cu volumul asigurat, la care se adauga T.V.A. legalã. IV.B. Facturarea serviciului de asigurare a apei brute în surse se va realiza diferenţiat în funcţie de tipul folosinţei de apa, astfel: ● la agenţii economici de gospodãrie comunalã, instituţii publice, unitãţi de cult, agenţi agrozootehnici de tip industrial, agenţi economici pentru irigaţii, agenţi economici de tip industrial, agenţi economici din piscicultura, agenţi economici producãtori de energie electrica şi termica prin termocentrale şi centrala nuclearo-electrica facturarea volumelor de apa asigurate se face lunar, reglarea fãcându-se trimestrial, pe baza procesului-verbal de recepţie; ● la agenţii economici producãtori de energie electrica prin hidrocentrale facturarea serviciului se va face lunar, pe baza de proces-verbal de recepţie, în funcţie de volumele de apa uzinate, calculate în raport de cantitatea de energie produsã. Pentru volumele de apa asigurate în sursa, mici şi foarte mici, facturarea se poate face şi trimestrial sau semestrial. Cantitatea de servicii de gospodãrire a apelor, preluate de cãtre beneficiar peste cele înscrise în anexele la contract, fãrã comanda suplimentarã, se factureaza la tarifele legale în vigoare, corespunzãtor celor consemnate în procesul-verbal. V. Serviciul specific pentru cãderea medie asigurata prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Romane" V.A. Contractarea serviciului Cantitãţile ce vor fi înscrise în anexa contractului se vor determina dupã cum urmeazã: 1. În cazul hidrocentralelor deservite de lacuri de acumulare cu regularizare anuala sau superanuala, cantitãţile ce se înscriu în anexa contractului se stabilesc astfel: a) cãderea medie lunarã [H(ml)], asigurata pana la punctul de delimitare a proprietãţilor, se calculeazã cu relaţia: H(ml) = [H(i) + H(i+1)] : 2, unde: - H(i) = cãderea corespunzãtoare nivelului apei în lac la începutul lunii "i", de pe linia de funcţionare în regim asigurat a graficului-dispecer al lacului; - H(i+1) = cãderea corespunzãtoare nivelului apei în lac la începutul lunii "i+1", de pe linia de funcţionare în regim asigurat a graficului-dispecer al lacului, elaborat pe baza cerinţelor şi volumului disponibil pentru anul contractat. Mãrimea calculatã ca mai sus se va înscrie în casuta lunii respective din anexa contractului; b) volumul de apa care se va contracta este stocul anual în secţiunea lacului, corespunzãtor anului cu probabilitatea de 95%. Repartizarea acestuia pe luni se efectueazã prin simularea exploatãrii lacului în anul cu probabilitatea de 95%. 2. În cazul hidrocentralelor deservite de lacuri cu regularizare zilnica, saptamanala, lunarã sau sezoniera cantitãţile ce se vor înscrie în anexa contractului se stabilesc astfel: a) cãderea medie lunarã este cea corespunzãtoare nivelului minim energetic, fiind constanta pentru toate lunile; b) volumul de apa contractat este stocul anual în secţiunea lacului, corespunzãtor anului cu probabilitatea de 95%. Repartizarea acestuia pe luni se efectueazã prin simularea exploatãrii lacului în anul cu probabilitatea de 95%. Valoarea serviciului determinat pentru cadere se obţine prin înmulţirea tarifului în vigoare la data contractãrii cu mãrimea caderii, iar valoarea serviciului pentru volum se obţine prin înmulţirea tarifului aferent cu volumul de apa efectiv uzinat, la care se adauga T.V.A. legalã. V.B. Facturarea serviciului se va face pe baza de proces-verbal de recepţie, încheiat lunar între prestator şi beneficiar, pentru cãderea medie lunarã realizatã la centrala respectiva, între nivelul mediu lunar al apei şi nivelul punctului de delimitare a uvrajelor. VI. Servicii specifice de gospodãrire a apelor pentru ameliorarea calitativã a apelor de suprafata şi de protecţie a calitãţii resurselor de apa VI.A. Contractarea serviciului Cantitãţile contractate aferente acestui serviciu se determina conform celor prezentate în continuare. 1. Cantitatea lunarã de suspensii [K(sl)], ce urmeazã a fi primitã în receptor, se stabileşte conform formulei: K(sl) (kg/luna) = n(z) (zile) x K(sz) (kg/zi), unde: - n(z) = numãrul de zile dintr-o luna în care funcţioneazã efectiv evacuarea; - K(sz) = cantitatea zilnica evacuata în receptor, care se va calcula, ca diferenţa între cantitatea de suspensii admisã a fi evacuata în receptor şi cantitatea de suspensii masurata în sursa de apa, cu formula: K(sz) (kg/zi) = 0,0036 x d(z) (h) x q(ne) (l/s) x [C(ns) - C(na)] (mg/l), unde: - d(z) = durata zilnica de funcţionare efectivã a evacuarii, pentru care se face calculul; - c(na) = concentratia medie anuala a suspensiilor din apa prelevata; - c(ns) = concentratia admisã de suspensii în apele uzate evacuate; - q(ne) = debitul de apa evacuat. Concentratia admisã şi debitul de apa evacuat se preiau din autorizaţia de gospodãrire a apelor, în cazul în care folosinta este autorizata, sau din avizul de gospodãrire a apelor. În cazul în care folosinta nu deţine aviz sau autorizaţie de gospodãrire a apelor, se vor lua în considerare limitele de încãrcare cu poluanti a apelor uzate industriale şi orãşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, stabilite în Normativul NTPA - 001/2002, prevãzut în anexa nr. 3 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descãrcare în mediul acvatic a apelor uzate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 20 martie 2002. 2. Cantitatea lunarã de substanţe organice [K(ol)], ce urmeazã a fi primitã în receptor, se stabileşte conform formulei: K(ol) (kg/luna) = n(z) (zile) x K(oz) (kg/zi), unde: - n(z) = numãrul de zile dintr-o luna în care funcţioneazã efectiv evacuarea; - K(oz) = cantitatea zilnica de substanţe organice, care se calculeazã, ca diferenţa între cantitatea de substanţe organice admisã a fi evacuata în receptor şi cantitatea de substanţe organice existenta în sursa de apa, cu formula: K(oz) (kg/zi) = 0,0036 x d(z) (h) x q(ne) (l/s) x [c(no) - c(ns)] (mg/l), unde: - d(z) = durata zilnica de funcţionare efectivã a evacuarii, pentru care se face calculul; - c(ns) = concentratia medie anuala a substanţelor organice din apa prelevata; - q(ne) = debitul de apa evacuat; - c(no) = concentratia de substanţe organice admise a fi evacuate în receptor din apele uzate evacuate, pentru: CBO(5), CCO-Mn, CCO-Cr, care se determina astfel: - dacã în autorizaţie sau, dupã caz, în avizul de gospodãrire a apelor indicatorul de caracterizare a conţinutului de substanţe organice este numai unul dintre indicatorii sus-mentionati, concentratia stabilitã va fi cea aferentã acestuia; - dacã în autorizaţie sau, dupã caz, în avizul de gospodãrire a apelor conţinutul de substanţe organice se caracterizeazã prin indicatorii CBO(5) şi CCO-Mn sau CCO-Cr, concentratia [c^1(no)] se determina cu relaţia: 2 x C[CBO(5)] + C(CCO-Mn) C^1(no) = --------------------------- (mg/l); 3 sau 3 x C[CBO(5)] + C(CCO-Cr) C^2(no) = ---------------------------- (mg/l). 4 Dacã în autorizaţie sau, dupã caz, în avizul de gospodãrire a apelor conţinutul de substanţe organice se caracterizeazã prin indicatorii CBO(5), CCO-Mn sau CCO-Cr, concentratia [C^1(no), C^2(no)] se determina cu relaţia de mai sus, iar la calculul cantitãţii zilnice admise a fi evacuata în receptor se va considera concentratia substanţelor organice [C(no)] rezultatã din relaţia: C(no) = max [C^1(no), C^2(no)]. În relaţiile de mai sus s-au utilizat urmãtoarele notatii: - C[CBO(5)] = concentratia admisã pentru indicatorul CBO(5); - C(CCO-Mn) = concentratia admisã pentru indicatorul - consum chimic de oxigen determinat prin metoda cu permanganat de potasiu; - C(CCO-Cr) = concentratia admisã pentru indicatorul - consum chimic de oxigen determinat prin metoda cu bicromat de potasiu. 3. Cantitãţile lunare de substanţe în soluţie [K(sl)], ce urmeazã a fi primitã în receptor, se stabilesc conform formulei: K(sl) (kg/luna) = n(z) (zile) x K(sz) (kg/zi), unde: - n(z) = numãrul de zile al lunii respective; - K(sz) = cantitatea zilnica evacuata pentru toţi indicatorii de calitate specifici tipului de apa uzata evacuata - substanţe în soluţie, prevãzuţi prin autorizaţie sau, dupã caz, prin avizul de gospodãrire a apelor, care se va calcula, ca diferenţa între cantitatea de substanţe în soluţie, admisã a fi evacuata în receptor, şi cantitatea de substanta în soluţie din apa prelevata din sursa de apa, cu formula: K(sz) (kg/zi) = 0,0036 x d(z) (h) x q(ne) (l/s) x [c(ns) - c(bs)] (mg/l), unde: d(z) = durata (în ore) zilnica de funcţionare efectivã a evacuarii, pentru care se face calculul; c(bs) = concentratia medie anuala a indicatorului de calitate din apa prelevata; q(ne) = debitul de apa evacuat; c(ns) = concentratia admisã a poluantului în apele uzate evacuate, pentru cloruri, sulfati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, azotati, amoniu, azot total, azotiti, fosfati, fosfor total, mangan, aluminiu, fier total ionic, substanţe extractibile cu eter de petrol, produse petroliere, detergenti sintetici anioni activi - biodegradabili, reziduu filtrabil uscat la 105° C, sulfiti, floururi, fenoli antrenabili cu vapori de apa, nichel, crom, amoniac, bariu, zinc, cobalt, sulfuri, hidrogen sulfurat, arsen, cianuri, mercur, cadmiu, plumb, argint, crom, cupru, molibden. Debitul de apa uzata evacuata şi concentratia admisã se preiau din autorizaţia de gospodãrire a apelor, în cazul în care folosinta este autorizata, sau din avizul de gospodãrire a apelor. În cazul în care folosinta nu deţine aviz sau autorizaţie de gospodãrire a apelor, se vor lua în considerare limitele de încãrcare cu poluanti a apelor uzate industriale şi orãşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, stabilite în Normativul NTPA - 001/2002, prevãzut în anexa nr. 3 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 188/2002 . În cazul în care se calculeazã cantitatea zilnica de reziduu filtrabil uscat la 105°C, nu se va mai calcula cantitatea zilnica pentru elementele componente, coloidale şi dizolvate anorganice şi organice nevolatile la 105° C, pentru a nu se contracta împreunã cu reziduul filtrabil uscat la 105° C şi ceilalţi poluanti incluşi în acesta. Dupã caz, în funcţie de tipul apelor uzate evacuate, se va calcula reziduul filtrabil uscat la 105°C sau poluantii specifici incluşi în acesta: cloruri (Cl^-), sulfati [SO(4)^2-], sodiu (Na^+), potasiu (K^+), calciu (Ca^2+), magneziu (Mg^2+), fosfati [PO(4)^2-), fosfor total (P), mangan (Mn^2+), aluminiu (Al^3+), fier total ionic (Fe^2+, Fe^3+), fluoruri (F^-), nichel (Ni^2+), crom (Cr^3+), bariu (Ba^2+), zinc (Zn^2+), cobalt (Co^2+), arsen (As), cadmiu (Cd^2+), plumb (Pb^2+), argint (Ag^+), crom (Cr^6+), cupru (Cu^2+), molibden (Mo^2+) şi altele. Direcţiile apelor din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Romane" vor acţiona fiecare în funcţie de condiţiile specifice bazinului hidrografic respectiv. Corespunzãtor tipului de apa uzata se recomanda contractarea cu utilizatorii de apa a poluantilor specifici şi a poluantilor coloidali şi dizolvati anorganici şi organici, nevolatili la 105° C, care compun reziduul filtrabil uscat la 105°C. 4. Volumul lunar al apelor uzate poluate termic [K(TI)], ce urmeazã a fi primite în receptor, se stabileşte conform formulei: K(TI) (mc x °C/luna) = n(z) (zile) x K(Ti) (mc x °C/zi), unde: - n(z) = numãrul de zile din luna respectiva; - K(Ti) (mc x °C/zi) = cantitatea zilnica de ape uzate poluate termic, care se stabileşte cu formula: K(Ti) (mc x °C/zi) = q(ne) (mc/s) x DeltaT(°C) x d(z)(s), unde: - d(z) = durata zilnica de funcţionare efectivã a evacuarii; - q(ne) = debitul de apa evacuat; - DeltaT = diferenţa de temperatura în grade Celsius admisã, între temperatura apei uzate într-o secţiune înainte de punctul de evacuare în receptor şi temperatura apei din sursa în secţiunea de prelevare. Debitul de apa evacuat şi diferenţa de temperatura se preiau din autorizaţia de gospodãrire a apelor, în cazul în care folosinta este autorizata, sau din avizul de gospodãrire a apelor. Pentru situaţiile în care sursa de apa din care se efectueazã prelevarea nu este aceeaşi cu receptorul în care se evacueaza apa uzata poluata termic, DeltaT se va calcula fãcându-se diferenţa între temperatura apei receptorului într-un punct amonte de punctul de evacuare şi temperatura apei uzate înainte de evacuarea în receptor. Concentratiile medii anuale din apa bruta prelevata pentru indicatorii suspensii, substanţe organice şi, respectiv, pentru substanţe în soluţie din apa bruta prelevata se stabilesc astfel: a) pentru apa bruta de suprafata, din secţiuni de prelevare pentru potabilizare, pe baza mediei determinarilor efectuate într-o perioada anterioarã (maximum un an); b) pentru apa bruta de suprafata, din alte secţiuni decât cele pentru potabilizare, pe baza concentratiilor corespunzãtoare clasei de referinta a cursului de apa, înregistratã în secţiunea de prelevare într-o perioada anterioarã (maximum un an). Pentru beneficiarii care evacueaza apa uzata într-un receptor natural şi o preleva din reţele de alimentare centralizata, deţinute de operatorii de servicii de gospodãrie comunalã, nu se aplica diferenţe între prelevare şi evacuare. În cazul prelevarii de apa dintr-o sursa subterana, diferenţele se aplica numai în situaţia în care emisarul prezintã o încãrcare naturala mare la unul sau, dupã caz, la mai mulţi indicatori specifici tipului de apa uzata evacuata, concentratia acestor indicatori în apa sursei considerându-se egala cu concentratia indicatorului, corespunzãtoare clasei II de calitate din Normativul privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitãţii apelor de suprafata, aprobat prin <>Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 1.146/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003 [limitele corespunzãtoare acestei clase corespund valorilor-tinta (obiective de referinta) şi reflecta condiţia de calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice]. În cazul prelevarii din doua sau mai multe surse de apa, respectiv surse de suprafata şi surse subterane sau mai multe surse de suprafata, concentratia indicatorilor specifici în sursa se va calcula corespunzãtor precizãrilor anterioare, pentru fiecare tip de sursa, ca medie ponderatã cu volumul captat din fiecare sursa. Pentru alte situaţii specifice, concentratia indicatorilor în sursa se poate stabili de comun acord între beneficiar şi prestatorul serviciului, utilizându-se şi alte mecanisme. Pentru fiecare dintre indicatorii de calitate autorizaţi, prezentaţi în anexa nr. 4 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Romane", aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 404/2003 , cantitãţile lunare determinate conform precizãrilor de mai sus se înscriu într-o anexa la contractul-abonament pentru serviciile specifice în domeniul gospodãririi şi valorificãrii resurselor de apa. Valoarea serviciului specific de gospodãrire a apelor pentru ameliorarea calitativã a apelor de suprafata şi de protecţie a calitãţii resurselor de apa se determina prin înmulţirea cantitãţilor aferente fiecãrui indicator de calitate cu tariful corespunzãtor prevãzut în anexa nr. 6 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 404/2003 . VI.B. Urmãrirea realizãrii serviciilor. Facturarea Cantitãţile efective, aferente serviciilor specifice de gospodãrire a apelor pentru ameliorarea calitativã a apelor de suprafata şi de protecţie a calitãţii resurselor de apa, se determina lunar, folosindu-se relaţiile menţionate la lit. A, luându-se în considerare, dupã caz: - concentratiile indicatorilor de calitate din apele uzate evacuate, determinate prin analize de laborator efectuate de cãtre (prin grija) utilizator (utilizatorului), conform <>art. 19 alin. (3) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; - concentratiile indicatorilor de calitate din apa bruta prelevata, determinate prin analize de laborator, astfel: a) pentru secţiunile de prelevare pentru potabilizare, pe baza analizelor efectuate de beneficiar confruntate cu analizele de monitorizare efectuate de direcţiile apelor; b) pentru celelalte secţiuni concentratia stabilitã la contractare, urmând ca, semestrial, în a VI-a luna sa se facã reglari pentru eventualele abateri constatate fata de aceasta, în urma programului de monitorizare; c) pentru alte situaţii specifice concentratiile din apa prelevata se vor stabili într-o secţiune amonte de sectorul de rau afectat (de exemplu, în cazul scurgerilor de pe haldele de steril etc.); - debitul evacuat, mãsurat sau determinat în conformitate cu actele normative în vigoare; - durata zilnica, efectivã, de funcţionare a folosinţei de apa; - numãrul efectiv de zile de funcţionare a folosinţei de apa, în cadrul intervalului convenit; - temperatura efectivã a apei brute, masurata la priza folosinţei de apa, şi a apei poluate termic înainte de punctul de evacuare în receptor (o secţiune de mãsura, amplasata pe canalul de evacuare, sau, dupã caz, un cãmin amplasat pe conducta de evacuare). Valoarea serviciilor specifice se determina prin înmulţirea cantitãţii evacuate, calculatã pentru fiecare poluant, în limita cantitãţii autorizate, cu tariful corespunzãtor înscris în anexa nr. 6 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 404/2003 , la care se adauga T.V.A. legalã. Valoarea serviciului specific, calculatã conform celor de mai sus, va fi facturatã utilizatorului de apa, menţionându-se şi temeiul legal. Pentru depãşirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate, înscrise în contract, respectiv a cantitãţii corespunzãtoare acestora, se aplica penalitãţi indiferent de valoarea debitului evacuat. Modul de prelevare, recoltarea probelor, frecventa de recoltare şi efectuarea analizelor de laborator se vor face conform standardelor şi metodologiilor existente în vigoare. Numãrul minim de probe, numãrul de zile dintre doua mãsurãtori ce vor fi înscrise în anexa nr. 4 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 472/2000 privind unele mãsuri de protecţie a calitãţii resurselor de apa, se vor stabili de comun acord, astfel încât numãrul de intervale dintre mãsurãtori într-o luna sa fie de maximum 3. Direcţiile apelor şi sistemele de gospodãrire a apelor din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Romane" vor efectua de regula analize de control, în funcţie de mãrimea impactului apelor uzate evacuate de utilizator, asupra resurselor de apa. Pentru stabilirea serviciilor specifice de gospodãrire a apelor, direcţiile apelor vor proceda dupã cum urmeazã: 1. dacã rezultatele analizelor efectuate de laboratorul utilizatorului de apa sau al unui terţ abilitat diferã cu mai mult de 20% fata de valorile determinate de unitãţile direcţiilor bazinale ale Administraţiei Naţionale "Apele Romane", la mai mult de 50% din probele de apa folosindu-se aceleaşi metode de analiza şi pe probe luate în acelaşi timp şi din acelaşi loc, se iau ca baza de calcul concentratiile determinate de cãtre unitãţile Administraţiei Naţionale "Apele Romane", extrapolate pentru intreaga perioada pentru care se calculeazã cantitãţile de poluanti evacuati, convenitã prin contract; 2. dacã rezultatele analizelor efectuate de laboratorul utilizatorului de apa sau al unui terţ abilitat diferã cu mai puţin de 20% fata de valorile determinate de unitãţile direcţiilor bazinale ale Administraţiei Naţionale "Apele Romane", se calculeazã media valorilor obţinute de utilizatori sau de laboratoarele unor terţi abilitaţi şi se ia ca a III-a valoare pe lângã cea (cele) determinata (determinate) de cãtre unitãţile Administraţiei Naţionale "Apele Romane". În cazurile în care laboratorul utilizatorului şi laboratorul Administraţiei Naţionale "Apele Romane" sunt acreditate, se va apela la un al treilea laborator acreditat, pentru medierea litigiului. Activitatea de mãsurare a debitelor la captãri şi evacuari se va corela cu activitatea de recoltare a probelor de apa. Volumele de apa asigurate/evacuate se mãsoarã cu echipamente de mãsura verificate metrologic, instalate prin grija beneficiarului. În cazul în care beneficiarii serviciilor nu au montate echipamente de mãsura a volumelor de apa sau când echipamentele de mãsurare nu funcţioneazã, cantitãţile recepţionate se vor stabili avându-se în vedere debitele instalate şi timpul efectiv de funcţionare a instalaţiilor de captare/evacuare, conform evidentei ţinute de beneficiari în registre speciale. Dacã beneficiarul nu asigura înregistrarea timpului efectiv de funcţionare a instalaţiilor de captare/evacuare, respectiv nu respecta termenele prevãzute în programul etapizat de dotare cu aparate de mãsura [<>art. 107 alin. (2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile ulterioare], atrage recepţia serviciilor la nivelul debitelor instalate şi a timpului calendaristic receptionat (la capacitatea totalã a instalaţiilor de captare/evacuare) şi, respectiv, la capacitatea reglementatã a statiei de epurare. Indicatorii de calitate, concentratiile şi, respectiv, cantitãţile zilnice admise a fi evacuate se vor înscrie într-o anexa la contractul de prestãri de servicii specifice de gospodãrire a apelor. VII. Serviciul de asigurare a gospodãririi nisipurilor şi pietrisurilor din albiile minore sau malurile cursurilor de apa şi din cuvetele lacurilor de acumulare amenajate VII.A. Contractarea serviciului pentru agenţii economici autorizaţi sau, dupã caz, aflaţi în procedura de obţinere a permisului de exploatare, a licenţei de concesionare a activitãţii de explorare/exploatare şi, respectiv, de autorizare din punct de vedere al gospodãririi apelor. Cantitãţile de nisipuri şi pietrisuri care se vor contracta vor fi corelate cu necesarul solicitat de beneficiar, în limitele înscrise în autorizaţia de gospodãrire a apelor sau, dupã caz, în documentaţia tehnica de fundamentare a solicitãrii de autorizare. Valoarea serviciului se determina prin înmulţirea cantitãţii cu tariful în vigoare la data contractãrii, la care se adauga T.V.A. legalã. VII.B. Facturarea serviciului se va face pe baza de proces-verbal de recepţie lunar, luându-se în considerare evidentele de urmãrire a cantitãţilor de nisipuri şi pietrisuri extrase zilnic, prezentate de beneficiar şi verificate de prestator. Cantitãţile zilnice efectiv extrase vor trebui sa concorde cu rapoartele lunare de producţie însoţite de evidenta transporturilor pe tipuri de mijloace auto şi avizelor de însoţire a mãrfii. Beneficiarul are obligaţia întocmirii avizelor de însoţire a mãrfii chiar dacã lucreazã pentru statia de sortare proprie şi la distanţe mici. Dacã la data încheierii procesului-verbal de recepţie beneficiarul nu dispune de documentele necesare sau acestea nu sunt ţinute la zi, cantitãţile recepţionate se vor stabili avându-se la baza nivelul cantitãţilor autorizate. Aceasta prevedere este valabilã şi în cazul absentei reprezentantului beneficiarului, dacã prestatorul a solicitat prezenta acestuia. Anual prestatorul va regla facturarea serviciului în baza cantitãţilor ce rezulta ca au fost excavate din profilurile postexecutie, prezentate la documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de gospodãrire a apelor pentru anul urmãtor. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
