Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ministrul de stat, Ministrul Sãnãtãţii, Vazand: - referatul de aprobare al Direcţiei generale a bugetului de stat nr. ..... din ......., - prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 730/2000 pentru aprobarea structurii, indicatorilor şi fondurilor aferente programelor de sãnãtate publica finanţate în anul 2000 din bugetul Ministerului Sãnãtãţii, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii cu modificãrile ulterioare, emite urmãtorul ordin: ART. 1 Se aproba normele metodologice privind elaborarea, raportarea şi controlul execuţiei indicatorilor prevãzuţi în programele naţionale de sãnãtate publica în anul 2000 prevãzute în anexa la prezentul ordin. ART. 2 În anul 2000, indicatorii fizici care se raporteazã sunt cei prevãzuţi în anexa nr. 1 din norme. ART. 3 Indicatorii fizici şi de eficienta realizaţi în anul 2000 se raporteazã de cãtre direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de unitãţile sanitare direct subordonate pana cel târziu 20 ianuarie 2001, conform anexei nr. 2, direcţiile generale coordonatoare de programe din Ministerul Sãnãtãţii. ART. 4 În termen de 15 zile de la raportarea indicatorilor fizici şi de eficienta, direcţiile din Ministerul Sãnãtãţii, coordonatoare de programe de sãnãtate publica, vor centraliza şi analiza datele respective, dupã care le vor prezenta ordonatorului principal de credite pentru aprobare, cu viza Direcţiei generale a bugetului de stat pentru confirmarea finanţãrii pe fiecare program. Dupã aprobare, un exemplar din lucrare va fi transmis Direcţiei generale a bugetului de stat în vederea fundamentarii propunerilor de programe pe anul urmãtor. ART. 5 Direcţiile generale şi direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, care coordoneazã programele naţionale de sãnãtate publica, vor stabili execuţia indicatorilor fizici şi de eficienta prevãzuţi în anexa nr. 1 la norme pana la data de 1 februarie 2001 a anului în curs, informand conducerea ministerului asupra rezultatelor. ART. 6 Controlul execuţiei indicatorilor prevãzuţi în programele de sãnãtate publica va fi efectuat de direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru instituţiile sanitare din subordine care deruleazã programe şi de cãtre direcţiile coordonatoare din Ministerul Sãnãtãţii, prin sondaj. ART. 7 Rezultatele controlului se prezintã, spre aprobare, conducerii Ministerului Sãnãtãţii şi dupã caz, în mass-media. ART. 8 Direcţiile din Ministerul Sãnãtãţii, coordonatoare de programe, şi direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti vor efectua un sondaj, pana la data de 30 ianuarie 2001, controlul indicatorilor fizici şi de eficienta raportati. ART. 9 Direcţiile din Ministerul Sãnãtãţii, direcţiile de sãnãtate publica şi instituţiile sanitare vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU DE STAT MINISTRUL SĂNĂTĂŢII GABOR HAJDU Norme metodologice privind elaborarea, raportarea şi controlul execuţiei programelor naţionale de sãnãtate publica I. Dispoziţii generale Potrivit prevederilor <>art. 2 din Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sãnãtate publica, Ministerul Sãnãtãţii, ca autoritate centrala în domeniul asistenţei de sãnãtate publica, are în atribuţii şi organizarea şi finanţarea programelor naţionale de sãnãtate publica. La art. 14 din acelaşi act normativ se prevede ca, direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti organizeazã şi controleazã punerea în aplicare a programelor naţionale de sãnãtate publica. <>Legea bugetului de stat pe anul 2000, nr. 76/2000 prevede la art. 66 ca programele elaborate de ordonatorii principali de credite se aproba, anual, prin hotãrâre de Guvern. Pentru anul 2000, programele de sãnãtate publica finanţate de Ministerul Sãnãtãţii au fost aprobate prin Hotãrârea Guvernului 730/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 422/01.09.2000, iar finanţarea s-a fãcut pe seama bugetului de stat şi a bugetului fondului special de sãnãtate publica. II. Noul sistem bugetar bazat pe programe şi rezultate 2.1 Caracterizare generalã Pana în anul 1998, alocarea cheltuielilor bugetare s-a realizat, în general, prin asa numita metoda "pe linie", care, în esenta, consta în extrapolarea realizarilor efective sau preliminate ale anului precedent pentru fiecare categorie a cheltuielilor bugetare. Acestea au constituit punctul major de referinta în cadrul negocierilor interministeriale asupra sumelor înscrise în buget. Deşi, în multe cazuri au existat programe şi proiecte pe parcursul etapelor de elaborare a proiectului de buget, nu s-a realizat o ierarhizare pe prioritati a acestora. Scopul procesului bugetar este de a aloca resursele statului în vederea realizãrii anumitor obiective sociale şi economice. Deoarece aceste surse sunt limitate este necesarã o selecţie a prioritatilor dintre obiectivele fiecãrui minister şi determinarea nivelului performantelor fiecãrui obiectiv. Avându-se o imagine clara asupra performantelor ce se vor obţine pe fiecare obiectiv sau proiect este mult mai uşoarã selectarea în vederea finanţãrii. În acest context, schimbarea principiilor de alocare a cheltuielilor publice devine imperios necesarã. Noul sistem bugetar bazat pe performanta se caracterizeazã prin: . posibilitatea adoptãrii unui sistem comprehensiv de mãsurare a performantelor; . stabilirea unor indicatori de mãsurare a performantelor (indicatori fizici, de eficienta şi de rezultate); . posibilitatea standardizarii costurilor pe unitate fizica. În acest scop, fiecare ordonator principal de credite va analiza şi va propune programe pentru finanţarea unor acţiuni şi proiecte, având în vedere scopurile urmãrite, direcţiile de acţiune şi rezultatele scontate a se obţine în perioada respectiva, precum şi deciziile în legatura cu modalitatea de alocare a resurselor, în funcţie de prioritati. Programele elaborate de fiecare ordonator principal de credite vor asigura: . corelarea activitãţilor desfãşurate cu obiectivele şi principiile cuprinse în Programul de Guvernare: . selectarea prioritatilor din domeniul de activitate coordonat; . utilizarea eficienta a resurselor; . transparenta în utilizarea resurselor publice. 2.2 Structura programelor Programele se întocmesc în cadrul fiecãrui capitol sau, dupã caz, subcapitol de cheltuieli, pe scopuri, obiective, indicatori s.a., urmând ca acestea sa fie utilizate în etapele de elaborare şi aprobare a bugetului urmãrite şi analizate pe parcursul execuţiei. Programele vor cuprinde: 2.2.1 Tinta sau scopul care este un tel general spre care ministerele îşi directioneaza eforturile. O tinta este, de fapt, o intenţie politica. Are aspecte calitative şi cantitative, dar nu este cuantificata. În sistemul de planificare pe baza de programe, tinta se aliniaza cu prioritatea. Tintele reprezintã provocari şi aspiratii pentru minister, dar ele trebuie sa fie realiste şi realizabile. Tinta trebuie focalizata pe problemele care constituie ratiunea de a fi a ministerului şi sa fie uşor de înţeles de cãtre publicul cãruia i se adreseazã. Tinta este elementul programului care nu trebuie sa conţinã mai mult de 2-3 propozitiuni şi trebuie sa rãspundã urmãtoarelor deziderate: . sa fie în concordanta cu mãsurile propuse prin Programul de Guvernare; . sa derive dintr-o evaluare a factorilor interni şi externi şi sa rãspundã acestora; . sa exprime clar direcţiile de acţiune ale ministerului; . sa reflecte prioritãţile ministerului. Exemple de tinte sau scopuri ale Ministerului Sãnãtãţii enunţate în programe: . supravegherea şi controlul bolilor transmisibile în vederea prevenirii izbucnirilor epidemice; . prevenirea, combaterea şi controlul bolilor netransmisibile care determina reducerea duratei medii de viata; . dezvoltarea de politici şi strategii în sectorul sanitar. Aceste tinte se pot diversifica sau modifica în funcţie de condiţiile economice, financiare şi sociale. 2.2.2 Obiectivele care reprezintã sarcini clare pentru o acţiune specifica. Ele marcheaza pasii ministerului în realizarea tintei. Legate direct de tintele ministerului, obiectivele sunt masurabile, bilanţuri în timp ale intenţiilor. Ele pun accentul pe rezultatele activitãţii la finele unei perioade determinate. Obiectivele constituie instrumente de informare asupra modului în care ministerul rãspunde cerinţelor populaţiei. Formularea obiectivelor ajuta în luarea deciziilor prin focalizarea pe rezultate. Obiectivele trebuie sa ilustreze fiecare scop sau tinta, în ordinea prioritatilor. Un minister poate avea multiple obiective pentru o singura tinta, stabilite în urma unor analize şi care trebuie sa fie realizabile şi realiste, sa fie clar formulate astfel încât sa fie uşor intelese şi sa cuprindã rezultatele specifice pe care ministerul se asteapta sa le obţinã. Obiectivele trebuie sa releve urmãtoarele aspecte: . sa determine progresul în îndeplinirea scopului (tintei) ministerului; . sa fie realiste şi posibil de îndeplinit; . sa descrie clar rezultatul specific ce se asteapta şi orizontul de timp. Exemple de obiective cuprinse în programele de sãnãtate: asigurarea prevenirii bolilor transmisibile, promovarea unui comportament sanatos, depistarea precoce a bolilor transmisibile, maximizarea utilizãrii serviciilor de preventie, reducerea mortalitatii şi a prevalentei în populaţie a bolilor netransmisibile, profilaxia primara, secundarã şi tertiara în diabet şi boli de nutritie, reducerea complicatiilor bolilor cronice, supravegherea factorilor de risc din mediul profesional, îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a femeii şi copilului, planificare familialã, evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei, restabilirea stãrii de sãnãtate prin transplant de organe şi tesuturi, promovarea în rândul populaţiei a unui comportament sanatos, etc. 2.2.3 Indicatorii de rezultate reprezintã rezultatul final, impactul sau efectul unei acţiuni sau politici. Sunt instrumente prin care se mãsoarã eficienta performantelor ministerului şi beneficiile publice obţinute. De obicei, sunt exprimati în procente sau rate, adicã într-o forma cuantificabila care indica gradul în care ministerul îşi îndeplineşte obiectivele. Un indicator de rezultate trebuie sa fie legat direct de obiectivul pe care îl mãsoarã şi trebuie sa existe cel puţin un astfel de indicator pentru fiecare obiectiv. Trebuie sa fie clar şi uşor de înţeles chiar şi de cãtre cei neavizati şi poate reflecta nu numai impactul final, dar chiar şi efecte intermediare. LIPSA 2.2.4 2.2.5 . sa fie corelati cu programele; . sa reflecte cantitatea şi sa poatã fi comensurati prin costuri unitare; . termenii în care sunt definiţi sa fie clari, uşor de înţeles. În programele de sãnãtate au fost utilizaţi indicatori fizici ca: numãr de acţiuni de prevenire şi control, numãr teste diagnostic, numãr persoane vaccinate, numãr teste depistare boli, numãr persoane tratate, numãr cursuri de pregãtire, numãr persoane monitorizate, numãr bolnavi suspecti, numãr truse, numãr centre de consiliere, etc. 2.2.6 Indicatorii de eficienta cuantifica costurile instituţiei, costul pe unitate sau productivitatea asociata cu indicatorii fizici sau de rezultate dati. Mãsura eficientei este, în general, exprimatã în costuri/unitate, unitate de timp. Indicatorii de eficienta trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele cerinţe: . sa exprime aspectele cele mai semnificative ale eficientei; . sa fie corecti şi verificabili pentru perioadele de timp la care se referã şi sa existe surse continue de date; . sa reflecte schimbãrile în nivelul rezultatelor; . sa ofere informaţii relevante care sa justifice costul colectãrii şi stocãrii datelor; . termenii utilizaţi sa fie clari, astfel încât şi cei nefamiliarizati sa-i înţeleagã. Exemple de indicatori de eficienta utilizaţi în programele de sãnãtate: cost mediu/test, cost mediu/persoana imunizata, cost mediu/acţiune, cost mediu/screening. III. Elaborarea, aprobarea, implementarea şi finanţarea programelor de sãnãtate publica 3.1 Elaborarea programelor de sãnãtate publica Potrivit dispoziţiilor legale, Ministerul Sãnãtãţii, prin direcţiile şi comisiile de specialitate şi în colaborare cu institutele, direcţiile de sãnãtate publica şi Colegiul Medicilor din România elaboreazã programele de sãnãtate publica care se includ în bugetul fiecãrui ordonator de credite. Etapele de parcurs în elaborarea programelor de sãnãtate publica sunt urmãtoarele: a) selectarea prioritatilor, corespunzãtor tintelor şi obiectivelor ministerului; b) criteriile de evaluare a programelor se referã la: . complexitate; . mãrimea segmentului de populaţie cãreia li se adreseazã; . operaţiunile specifice ce se vor efectua (teste, screeninguri, vaccinuri, etc.); . costul mediu/operaţiune, acţiune sau persoana; . influenta factorilor externi sistemului sanitar; . modificãrile intervenite fata de anul precedent. Programele astfel evaluate sunt transmise Ministerului Finanţelor în vederea includerii lor în bugetul de stat. 3.2 Aprobarea fondurilor necesare finanţãrii programelor de sãnãtate publica Dupã parcurgerea etapelor prevãzute în Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, bugetul aprobat de cãtre Parlament fiecãrui ordonator principal de credite este comunicat în vederea executãrii lui. Cheltuielile prevãzute în bugetul Ministerului Sãnãtãţii, ca procent din PIB, au fost diminuate an de an, astfel încât şi sumele aprobate pentru derularea programelor de sãnãtate au fost cu mult inferioare solicitãrilor. În aceste condiţii, selectarea prioritatilor este esenţialã, de aceasta depinzand reusita, atingerea tintelor şi obiectivelor Ministerului Sãnãtãţii, precum şi rezultatele fiecãrui program în parte. În aceasta etapa se stabilesc, de cãtre direcţiile şi comisiile de specialitate, programele prioritare de finanţat, fondurile aferente fiecãrui program, natura cheltuielilor de finanţat, instituţiile sau unitãţile prin care acestea se vor derula, indicatori care se aproba şi se comunica prin ordin al ministrului sãnãtãţii. Pentru anul 2000, acesta a fost Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 415/2000 . 3.3 Implementarea şi finanţarea programelor de sãnãtate publica Implementarea programelor de sãnãtate publica se face, potrivit prevederilor legale, prin direcţiile de sãnãtate publica, institutele de sãnãtate publica şi alte unitãţi sanitare cu responsabilitãţi în derularea acestora. Direcţiile şi comisiile de specialitate stabilesc, anual, programele prioritare ce se implementeaza şi finanţeazã din bugetul Ministerului Sãnãtãţii, unitãţile sanitare implicate în realizarea lor, sursele de finanţare, natura cheltuielilor ce se pot efectua în cadrul fiecãrui program, precum şi indicatorii specifici, care se aproba prin ordin al ministrului sãnãtãţii ce se transmit tuturor unitãţilor sanitare cu responsabilitãţile în derularea programelor. De asemenea, direcţiile şi comisiile de specialitate stabilesc nivelul finanţãrii fiecãrui program, în funcţie de prioritãţile şi de sumele aprobate prin legea bugetului de stat. Implementarea programelor de sãnãtate publica se face în baza normelor tahnice elaborate de direcţiile de specialitate din minister. 3.4 Finanţarea programelor de sanatatate publica se efectueazã de cãtre Ministerul Sãnãtãţii din bugetul de stat şi bugetul fondului special pentru sãnãtate publica, în condiţiile prevãzute la pct. 3.4.7 din Normele metodologice nr. GH/2617/2000 emise în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sãnãtãţii, modificatã şi completatã, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 419/01.09.2000. Aceste surse de finanţare pot fi completate, potrivit legii, cu donaţii, sponsorizãri, credite externe rambursabile sau nerambursabile, dupã caz. IV. Raportarea indicatorilor prevãzuţi în programele de sãnãtate şi controlul efectuat de Ministerul Sãnãtãţii 4.1 În vederea urmãririi în execuţie şi raportarii indicatorilor prevãzuţi în programele de sãnãtate publica, Ministerul Sãnãtãţii, prin direcţiile de specialitate, stabileşte: . indicatorii fizici, de eficienta şi de rezultate ce se raporteazã de cãtre direcţiile generale de sãnãtate publica şi institutele de sãnãtate publica; . periodicitatea raportarilor fiecãrui indicator sau grupe de indicatori (trimestrial, anual); . formularistica de raportare; . modalitatea de raportare (pe suport de hârtie, magnetic, etc.) şi responsabilitãţi în stocarea şi crearea bazei de date în dinamica; . indicatorii "cheie" utilizaţi în raportarile Ministerului Sãnãtãţii cãtre alte instituţii din ţara şi strãinãtate. Raportarile trebuie sa rãspundã urmãtoarele cerinţe: . sa fie efectuate pe baza de continuitate, astfel încât sa permitã crearea unor serii (anuale) de date; . sa fie corecte şi coerente; . sursele de date sa prezinte credibilitate; . sa fie relevante şi adecvate tintei, obiectivelor şi programelor; . sa dea posibilitatea unei analize cost/beneficiu; . sa permitã comparatii; . sa dea explicaţii asupra variatiilor de la un an la altul, de la o unitate la alta, etc.; . sa semnaleze eventuale disfunctionalitati sau slabiciuni în derularea programelor. La nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite raportarea se va face conform anexei nr. 1 şi 2 la norme, pentru fiecare program finanţat în cursul anului 2000. Ordonatorii terţiari de credite transmit raportarile direcţiilor generale de sãnãtate publica care, dupã centralizare, le permit direcţiilor de specialitate coordonatoare din Ministerul Sãnãtãţii. Costul mediu/indicator fizic va fi calculat ca raport între suma alocata pentru acţiunea respectiva şi numãrul indicatorilor fizici realizaţi. În cazul în care, au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici, acestea vor fi enumerate indicandu-se costul total pe fiecare acţiune. La Ministerul Sãnãtãţii, direcţiile de specialitate coordonatoare de programe vor centraliza indicatorii fizici şi de eficienta pe fiecare program în parte şi vor stabili un cost mediu rezultat din execuţie pe fiecare indicator fizic. Nivelul acestor costuri medii va sta la baza unor analize comparative atât cu nivelul prevãzut în <>Hotãrârea Guvernului nr. 730/2000 , cat şi cu cele realizate de fiecare ordonator de credite, activitate care, în final, trebuie sa se materializeze în standardizarea costurilor, obiectiv esenţial al noului sistem bugetar bazat pe performanta. 4.2 Controlul execuţiei indicatorilor prevãzuţi în programele de sãnãtate va fi realizat prin sondaj, de direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi direcţia de sãnãtate publica a municipiului Bucureşti, precum şi de direcţiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii, dupã un calendar şi o tematica stabilite de acestea, aprobate de ministrul sãnãtãţii. Controlul va urmãri, în principal, urmãtoarele: . crearea unei baze de date, în serie, care sa permitã efectuarea de analize comparative; . acuratetea şi veridicitatea datelor colectate; . mãsura în care fondurile alocate au servit obiectivele şi tinta ministerului în domeniul sau programul respectiv; . motivele discrepantelor apãrute între costurile medii înregistrate de diverse judeţe, unitãţi etc. În urma fiecãrui control se va întocmi o nota de probleme care va fi discutata cu factorii responsabili în derularea programelor respective, propunandu-se, dacã este cazul, mãsuri de eliminare a disfunctionalitatilor constatate.
ANEXA 1
Indicatorii fizici ce se raporteazã
pentru anul 2000
PN 1 Supravegherea şi controlul bolilor infectioase
Numãr teste diagnostic laborator pentru boli infectioase
PN 2 Imunizari
Numãr persoane vaccinate
PN 3 Supravegherea şi controlul tuberculozei
Numãr depistari (active şi tuberculinice)
PN 4 Supravegherea şi controlul infectiei HIV/SIDA
Numãr teste de depistare a infectiei HIV/SIDA
PN 5 Prevenirea şi controlul bolilor cu transmitere sexualã
Numãr teste depistare gonoree
Numãr teste depistare sifilis
PN 6 Prevenirea şi controlul infectiilor nosocomiale
Numãr acţiuni control focare infectii nosocomiale
PN 7 Transfuziologie şi hematologie transfuzionalã
Numãr teste pentru securizare transfuzionalã
PN 8 Prevenirea şi controlul toxicomaniei şi patologia indusa
Numãr pacienti testati
PN 9 Acţiuni pentru sãnãtate în relaţia cu mediul (impactul
factorilor de risc)
Numãr acţiuni de investigare a calitãţii mediului
PN 10 Supravegherea stãrii de sãnãtate în colectivitãţi de copii şi
adolescenti
Numãr acţiuni de evaluare, promovare şi perfecţionare a
dezvoltãrii antropofiziometrice şi adaptabilitatii copiilor şi
tinerilor
PN 11 Supravegherea factorilor de risc din mediul de munca şi de risc
profesional
Numãr acţiuni de investigare a expunerii la noxe în mediul de
munca şi profesional
PN 12 Planificare familialã şi protecţia stãrii de sãnãtate a mamei şi
copilului
Numãr copii trataţi profilactic
Numãr gravide tratate profilactic
Numãr de acceptori de metode contraceptive moderne
PN 13 Sãnãtate mintalã şi profilaxia în patologia psihiatrica şi
psihosociala
Numãr persoane tratate şi supravegheate
PN 14 Preventia geriatrica şi protecţia virstnicului
Numãr persoane varstnice monitorizate
PN 15 Profilaxia şi controlul bolilor cardiovasculare medicale şi
chirurgicale
Numãr de persoane incluse în programe screening
PN 16 Preventia în patologia nefrologica şi dializa renala/transplant
renal
Numãr bolnavi suspecti
PN 17 Preventia şi controlul în patologia oncologica şi transplant
medular
Numãr examene screening la cancer de col
PN 18 Preventia în talasemie, hemofilie şi alte hemopatii
Numãr bolnavi investigati pentru hemofilie
PN 19 Preventia şi controlul în diabet şi alte boli de nutritie
Numãr bolnavi trataţi
PN 20 Ortopedie, traumatologie preventivã şi recuperatorie
Numãr bolnavi monitorizati
PN 21 Preventia în patologia endocrina
Numãr persoane examinate
PN 22 Preventia stomatologica
Numãr truse clatiri orale
PN 23 Susţinerea centelor naţionale de referinta pentru laborator
Numãr analize efectuate
PN 24 Standardizarea serviciilor medicale în sãnãtate publica
Numãr lucrãri/tipodimensiuni
PN 25 Promovarea sãnãtãţii şi educaţia pentru sãnãtate
Numãr campanii informare, educare, comunicare
PN 26 Evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei şi supravegherea
demograficã
Numãr persoane incluse în fiecare ancheta
PN 27 Perfecţionarea continua şi strategia resurselor umane
Numãr de persoane incluse în programul de perfecţionare
PN 28 Preventie şi recuperare în neurologie
Numãr teste screening
PN 29 Reabilitarea serviciilor de urgenta spitaliceasca
Numãr persoane formate
PN 30 Acreditarea unitãţilor de sãnãtate publica şi servicii de
interes naţional
Numãr unitãţi de sãnãtate publica şi servicii de interes
naţional acreditate
PN 31 Profilaxia şi recuperarea balneo-fizico-climatologica
Numãr pacienti monitorizati
PN 32 Program naţional pentru trimiterea bolnavilor la tratament în
strainantate
Numãr pacienti trimişi la tratament în strãinãtate
PN 33 Program naţional de transplant de organe şi tesuturi
Numãr bolnavi cu transplant
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
