Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 1.022 din 24 august 2007  pentru publicarea acordurilor de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind programele de cooperare transfrontaliera ale Romaniei pentru 2006: Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Bulgaria 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Ungaria 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Serbia 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Moldova 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Ucraina 2006    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.022 din 24 august 2007 pentru publicarea acordurilor de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind programele de cooperare transfrontaliera ale Romaniei pentru 2006: Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Bulgaria 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Ungaria 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Serbia 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Moldova 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Ucraina 2006

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 682 din 8 octombrie 2007


┌───────────────────────────────────────────────────────┐
│RO 2006/018-445.01.01 - Dezvoltarea infrastructurii │
│de transport şi accesibilitate în cadrul regiunii de │
│graniţã - schemã de grant │
├──────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Duratã │ 18 luni │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Twinning │ N/A │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Buget PHARE │ 2,400 milioane euro │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Agenţie de │ Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor
│implementare │ Publice şi Locuinţelor din România │
└──────────────┴────────────────────────────────────────┘



Aceastã prioritate este menitã sã îmbunãtãţeascã infrastructura de transport şi coeziunea spaţialã a zonei de graniţã. Ea se îndreaptã cãtre contracararea eşecului pieţei în a oferi o infrastructurã economicã esenţialã şi va susţine dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, în scopul de a ajuta exploatarea oportunitãţilor economice mai ales printr-o accesibilitate şi mobilitate crescute ale persoanelor şi bunurilor în regiunea de graniţã şi reducerea timpului de transport.
* Dezvoltarea continuã a transportului în zona de graniţã şi peste graniţã în sprijinul turismului şi al dezvoltãrii economice
* Contacte transfrontaliere intensificate între persoanele din regiunile de graniţã
* Îmbunãtãţirea, în general, a calitãţii vieţii celor care trãiesc şi muncesc în regiunea comunã de graniţã
* Îmbunãtãţirea managementului eficient al traversãrilor frontierei
Creşterea cooperãrii de afaceri de o parte şi de alta a frontierei, incluzând cooperarea din domeniul furnizãrii de materiale, marketing şi transport de bunuri pe piaţã
* Îmbunãtãţirea calitãţii drumurilor de acces care sã conducã direct la graniţã sau a drumurilor de legãturã cãtre graniţã
* Îmbunãtãţirea calitãţii drumurilor locale din reţeaua transfontalierã, cu acces la întreprinderi, materii prime indigene şi obiective ale infrastructurii de afaceri
* Îmbunãtãţirea cãilor de acces care sã faciliteze turismul transfrontalier şi legãturile transfrontaliere
* Îmbunãtãţirea serviciilor legate de traficul pe drumurile care conduc la graniţã
* Drumuri mai sigure
* Activitãţi adecvate de pregãtire a proiectelor şi supervizare a lucrãrilor
Prioritatea 2 din Documentul comun de programare: Dezvoltare economicã


┌───────────────────────────────────────────────────────┐
│RO 2006/018-445.01.02 - Cooperarea în domeniul │
│afacerilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri - │
│schemã de grant │
├──────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Duratã │ 18 luni │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Twinning │ N/A │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Buget PHARE │ 2,200 milioane euro │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Agenţie de │ Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor
│implementare │ Publice şi Locuinţelor din România │
└──────────────┴────────────────────────────────────────┘



Rezultatul previzionat este acela de a îmbunãtãţi cooperarea în domeniul afacerilor şi a infrastructurii, care sã conducã la o dezvoltare economicã sustenabilã şi la o coerenţã îmbunãtãţitã în regiunea de graniţã.
Efectele ulterioare ale acestei componente a schemei de grant vor fi urmãtoarele:
- infrastructurã de afaceri de importanţã transfrontalierã îmbunãtãţitã (reţea modernizatã, blocaje eliminate, infrastructurã creatã/modernizatã), inclusiv nivelul afacerilor şi serviciilor de comunicare furnizate. Fiecare dintre aceste activitãţi va respecta protecţia mediului;
- eficienţã îmbunãtãţitã a cooperãrii transfrontaliere în cadrul instituţiilor de cercetare, inclusiv reţeaua şi fluxul de informaţii între instituţiile de cercetare şi de dezvoltare şi centrele de inovaţie;
- iniţiative pentru cooperarea transfrontalierã încurajate prin furnizarea accesului la informaţie cu privire la posibilitãţile de afaceri şi pieţele existente dincolo de frontierã;
- intensificarea cercetãrilor pentru identificarea partenerilor, dezvoltarea şi crearea proiectelor de cooperare şi parteneriatelor de afaceri;
- sisteme de instruire armonizate legate de dezvoltarea economicã;
- îmbunãtãţirea capacitãţii de absorbţie a instituţiilor de susţinere a afacerilor.
Prioritatea 3 din Documentul comun de programare: Protecţia şi managementul mediului


┌───────────────────────────────────────────────────────┐
│RO 2006/018-445.01.03 - Protecţia mediului şi mediu - │
│schemã de grant │
├──────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Duratã │ 18 luni │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Twinning │ N/A │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Buget PHARE │ 2,200 milioane euro │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Agenţie de │ Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor
│implementare │ Publice şi Locuinţelor din România │
└──────────────┴────────────────────────────────────────┘



Rezultatul previzionat este un mediu îmbunãtãţit, protejat şi bine gestionat în regiunea de graniţã şi folosirea sustenabilã a resurselor naturale.
Efectele ulterioare ale acestei componente a schemei de grant vor fi urmãtoarele:
- înfiinţarea de entitãţi/organizaţii/asociaţii comune, ca şi crearea de parteneriate în domeniul mediului şi implementarea acestora în sectorul protecţiei mediului;
- analiza impactului, a necesitãţilor, a elaborãrii studiilor de fezabilitate şi altor studii care acoperã documentaţia pregãtitoare pentru activitãţile de investiţii în domeniul mediului;
- înfiinţarea de sisteme comune armonizate de monitorizare şi informaţii;
- restaurarea habitatelor importante din punct de vedere ecologic;
- îmbunãtãţirea şi armonizarea managementului comun al siturilor naturale;
- realizarea de studii şi inventare;
- realizarea unei informãri în domeniul mediului, unor campanii de conştientizare, implementarea programelor educaţionale şi înfiinţarea şi dotarea centrelor de informare;
- planificarea îndiguirilor şi a regularizãrii râurilor;
- implementarea prevenirii inundaţiilor şi a controlului eroziunii de coastã şi a malurilor râurilor;
- îmbunãtãţirea capacitãţii pentru managementul mediului şi a reacţiei la urgenţe generate de fenomene (calamitãţi) legate de apã, inclusiv planificarea comunã pentru situaţii de dezastre de mediu
Prioritatea 4 din Documentul comun de programare: Acţiuni people to people, Fondul comun al proiectelor mici (JSPF)


┌───────────────────────────────────────────────────────┐
│RO 2006/018-445.01.05 - Asistenţã tehnicã │
├──────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Duratã │ 24 luni │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Twinning │ N/A │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Buget PHARE │ 0,400 milioane euro │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Agenţie de │ Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor
│implementare │ Publice şi Locuinţelor din România │
└──────────────┴────────────────────────────────────────┘



Acţiunile people to people sunt destinate încurajãrii şi susţinerii înfiinţãrii sau dezvoltãrii viitoare a unor reţele de cooperare sustenabilã între actorii locali şi regionali din regiunea de graniţã, în scopul creşterii capacitãţilor instituţionale şi de personal, pentru cooperare şi participarea la programele de dezvoltare viitoare.
Fondul va finanţa proiectele mici people to people selectate. Granturile vor fi disponibile doar pentru proiectele ale cãror obiective imediate sunt necomerciale şi nonprofit. Proiectele comune, mai ales acelea cofinanţate de parteneri din Bulgaria şi România, vor fi încurajate în mod special. Solicitarea de propuneri de proiecte va fi concentratã pe teme de dezvoltare economicã, mediu, turism, schimburi culturale, democraţie localã şi planificare/dezvoltare de studii.
Mãsura orizontalã a Documentului comun de programare: Asistenţã tehnicã pentru sprijinul implementãrii programului


┌───────────────────────────────────────────────────────┐
│RO 2006/018-445.01.04 - Acţiuni people to people │
├──────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Duratã │ 24 luni │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Twinning │ N/A │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Buget PHARE │ 0,800 milioane euro │
├──────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Agenţie de │ Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor
│implementare │ Publice şi Locuinţelor din România │
└──────────────┴────────────────────────────────────────┘



Scopul proiectului este acela de a oferi asistenţã tehnicã pentru întãrirea capacitãţii de identificare, pregãtire şi implementare a proiectelor potrivite pentru urmãtorul program de cooperare transfrontalierã între Bulgaria şi România şi pentru sprijinirea autoritãţilor regionale şi locale relevante în eforturile lor de înfiinţare a unor organisme tehnice comune viitoare şi de gestionare a viitoarelor proiecte, dupã aderarea la Uniunea Europeanã.

2. Buget
2.1. Structura bugetarã pentru 2006





┌──────────────────┬───────────────┬──────────────┬──────────┬─────┬────────┬──────────────┬──────┐
│Nr. │Titlu │Întãrirea │Investiţii│Total│Bugetul │Contribuţia │Total │
│ │ │capacitãţii │ │PHARE│naţional│Beneficiarului│ │
│ │ │instituţionale│ │ │ *) │ │ │
├──────────────────┴───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┤ ├──────────────┼──────│
𗈕.Infrastructurã de transport │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┬───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────│
�/018-445.01.01│Dezvoltarea 𗈔,000 𗈖,400 𗈖,400𗈔,800 𗈔,356 𗈗,556 │
│ │infrastructurii│ │ │ │ │ │ │
│ │de transport şi│ │ │ │ │ │ │
│ │accesibilitate │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────┤
𗈖.Dezvoltare economicã │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┬───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────│
�/018-445.01.02│Cooperare în 𗈔,000 𗈖,200 𗈖,200𗈔,733 𗈔,326 𗈗,259 │
│ │domeniul aface-│ │ │ │ │ │ │
│ │rilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructurii│ │ │ │ │ │ │
│ │de afaceri │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────│
𗈗.Protecţia mediului │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┬───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────│
�/018-445.01.03│Protecţia 𗈔,000 𗈖,200 𗈖,200𗈔,733 𗈔,326 𗈗,259 │
│ │mediului şi │ │ │ │ │ │ │
│ │mediu │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────│
𗈘.People to people │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┬───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────│
�/018-445.01.04│Fondul 𗈔,800 𗈔,000 𗈔,800𗈔,200 𗈔,110 𗈕,110 │
│ │comun al │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectelor │ │ │ │ │ │ │
│ │mici │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────│
𗈙. Asistenţã tehnicã pentru │ │ │ │ │ │ │
│sprijinul implementãrii │ │ │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┬───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────│
�/018-445.01.05│Asitenţã 𗈔,400 𗈔,000 𗈔,400𗈔,000 𗈔,000 𗈔,648 │
│ │tehnicã/ │ │ │ │ │ │ │
│ │Activitãţi │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru spriji- │ │ │ │ │ │ │
│ │nul implementã-│ │ │ │ │ │ │
│ │rii programului│ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────┼──────────────┼──────────┼─────┼────────┼──────────────┼──────┤
│ TOTAL 𗈕,200 𗈚,800 𗈜,000𗈖,667 𗈕,126 󧓓,793│
└──────────────────────────────────┴──────────────┴──────────┴─────┴────────┴──────────────┴──────┘




───────────────
*) Contribuţie de la autoritãţile naţionale, regionale, locale, municipale, împrumuturi cãtre entitãţi publice, fonduri de la întreprinderi publice.

Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativã în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro.
2.2. Principii de cofinanţare
În concordanţã cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare de la bugetul naţional.
Contribuţia Comunitãţii se poate ridica pânã la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de întãrire a capacitãţii instituţionale este oferitã - dacã nu se prevede altfel - de cãtre ţara beneficiarã, suportând anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea suficientã a resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru atingerea efectivã şi la timp a obiectivelor proiectului.
În cazurile particulare ale proiectelor people to people Fondul comun al proiectelor mici (2006/018-448.01.04), contribuţia naţionalã egalã cu 25% din totalul sprijinului oficial va fi oferitã în concordanţã cu politica naţionalã a României. Aceastã contribuţie naţionalã nu exonereazã beneficiarul grantului de plata contribuţiei sale.
Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întãrirea capacitãţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie sã contribuie cu cel puţin 10% din costul total. Contribuţia minimã a Beneficiarului va fi calculatã ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţionalã, dupã cum se cere în propunerea de grant relevantã.
Costurile eligibile rãmase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţãrii urmând a proveni de la bugetul naţional.
3. Agenţiile de implementare
Agenţia de implementare va fi Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor din România, prin Direcţia de cooperare transfrontalierã, care va avea responsabilitatea globalã a implementãrii întregului program, inclusiv aprobarea documentaţiei de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor. Direcţia autorizare şi plãţi programe va realiza plata facturilor.
Pentru partea românã, Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor va delega, pe cât posibil, responsabilitãţile sale în ceea ce priveşte implementarea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Cãlãraşi, care va acţiona într-o colaborare strânsã cu ministerul şi va cuprinde şi Secretariatul tehnic comun.
4. Reglementãri privitoare la implementare
4.1. Metode de implementare
Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*2). Ţara beneficiarã va continua sã asigure cã toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.
─────────
*2) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002; p. 1.

Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevãzutã în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1993*3) selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de cãtre ţara beneficiarã vor fi supuse aprobãrii ex ante a Comisiei, în afarã de cazul în care se face derogare de la aceastã cerinţã, în cazul în care condiţiile art. 27 din Actul de aderare sunt îndeplinite.
────────────
*3) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999; p. 68.

Existã reguli generale pentru fiecare mãsurã, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţã cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comunã, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritãţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autoritãţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziţii
Achiziţiile trebuie sã respecte prevederile pãrţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al pãrţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*4), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003)387/2*5).
──────────────────
*4) Regulamentul (CE, EURAROM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.
*5) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizãri şi lucrãri finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul cooperãrii cu ţãri terţe, adoptatã la 25 martie 2003.

Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, autoritãţile contractante trebuie sã facã uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care faciliteazã aplicarea regulilor de mai sus, prevãzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), dupã cum este publicat pe site-ul EuropeAid*6) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
────────────
*6) Adresã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

În concordanţã cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide sã permitã autoritãţilor contractante cãrora li s-au încredinţat responsabilitãţile managementului descentralizat sã execute achiziţiile în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.
4.3. Schemele de grant
Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementãri precise în fişele de proiect corespunzãtoare, în concordanţã cu urmãtoarele principii:
Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. În mod special, se va acorda o atenţie deosebitã procesului de selecţie a proiectelor. Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Pânã la acreditarea EDIS, va fi necesarã aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afarã de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţatã schema de grant va avea responsabilitãţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie sã aprobe formal solicitãrile de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie sã semneze contractele de grant cu beneficiarii şi sã asigure monitorizarea adecvatã şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizãrii şi responsabilitãţii sale. Cu aceastã rezervã, managementul poate fi descentralizat de RAP cãtre entitãţile competente la nivel sectorial şi regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrãri, furnizãri şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusã reglementãrilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, aflate în vigoare în momentul implementãrii.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de AI privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manierã competentã*7) şi eficientã, delegaţia Comisiei poate decide sã renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizatã de beneficiarii finali ai granturilor individuale.
────────────────
*7) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 din Ghidul de programare PHARE 2006.

Prevederile detaliate care reglementeazã rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionatã a subcontractãrii vor fi specificate, dupã caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autoritãţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.
Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai micã de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de douã milioane euro. Aceastã limitã inferioarã poate fi exceptatã ca rezultat al evaluãrii capacitãţii, mai sus menţionate, a AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioarã nu este aplicabilã în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnãrii contractelor de grant de cãtre RAP competent. Proiectele trebuie sã fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevãzute în acordul de finanţare corespunzãtor pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning
Nu se aplicã.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã va finanţa proiecte cu o contribuţie PHARE sub 50.000 euro. El nu va include investiţii fizice, altele decât furnizãri mici sau infrastructurã care sã nu genereze profit.
5. Managementul asistenţei
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programare, coordonarea implementãrii şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreunã pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalierã), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.
RNAF şi RAP se vor asigura cã programele sunt implementate în concordanţã cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura cã toate contractele ce urmeazã sã implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementãrii şi cã reglementãrile privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
Se precizeazã în mod special cã tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere sã demonstreze adiţionalitatea pentru rezultatele altor acţiuni finanţate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.
De asemenea, autoritatea de management şi agenţiile subordonate se vor îngriji în mod special sã se asigure cã toate acţiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, dar şi în înregistrãrile locale şi regionale, în aşa fel încât sã se poatã identifica uşor submãsura specificã şi anul bugetar în care acestea sunt contractate.
5.1.2. Mãrimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de douã milioane euro, în afarã de acelea care implicã scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţã tehnicã, datoritã naturii specifice acţiunilor de cooperare transfrontalierã.
5.1.3. Termenul limitã pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limitã pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie sã fie încheiate pânã la data de 30 noiembrie 2008.
(2) Toate contractele trebuie sã fie executate pânã la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţã cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare:..."acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în urmãtorii 2 ani (dupã aderare). În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depãşi 3 ani de la data asumãrii angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plãţi pe durata a 3 ani de la data asumãrii angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertã complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobãrii, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. În cazul neconformãrii, ţara beneficiarã va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţã cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservãrii naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, dupã cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*8), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie sã fie asemãnãtoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacã un proiect se încadreazã în scopurile prevãzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevãzute în directiva EIA trebuie sã fie susţinute de documente*9).
──────────────
*8) Directiva 85/337 CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, dupã cum a fost modificatã.
*9) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Dacã este probabil ca un proiect sã afecteze situri naturale protejate, trebuie sã se întocmeascã o documentaţie care sã cuprindã o evaluare adecvatã, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*10).
──────────────
*10) În anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţã cu legislaţia comunitarã relevantã referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitarã relevantã în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfãşuratã în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii şi responsabilitãţi
Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea cãtre Comisia Europeanã. RNAF va avea responsabilitatea generalã pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totalã a fondurilor dintr-un program pânã la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura cã regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legãturã cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi cã existã în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportãri.
Comisia va face plãţile cãtre Fondul Naţional, în concordanţã cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.
Plãţile vor fi fãcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancã agreatã în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare genereazã dobânzi. În concordanţã cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulatã este proprietatea ţãrii beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, sã se asigure cã dobânda acumulatã este înregistratã efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodicã a dobânzii prin intermediul PERSEUS.
5.2.2. Plãţile cãtre Fondul Naţional
O primã platã*11) de pânã la 20% din fondurile care se gestioneazã local*12) va fi trimisã la Fondul Naţional dupã semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. În plus, RNAF trebuie sã depunã la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practicã, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã, precum şi modalitatea în care se va desfãşura funcţia de platã dintre acestea.
────────────
*11) Reprezentând avansul, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*12) Exclusiv suma prevãzutã pentru programele Comunitãţii.

Alte douã plãţi urmãtoare*13) de pânã la 30% din fondurile care se gestioneazã local*14) se vor realiza. A doua platã va fi fãcutã atunci când 5% din bugetul total în vigoare*15) au fost plãtite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. A treia platã poate fi solicitatã atunci când 35% din bugetul total în vigoare*16) au fost plãtite.
O a patra platã, finalã, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*17) au fost plãtite şi toate contractele au fost semnate.
─────────────
*13) Reprezentând plãţile intermediare sau înnoirea avansului, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*17) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

În mod excepţional, RNAF poate solicita o sumã mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legatã de plãţi cã solicitãrile de platã din perioada urmãtoare vor depãşi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã depãşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o platã dacã RNAF oferã o dovadã fundamentatã solid cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Plãţile de la Fondul Naţional cãtre Agenţia de implementare (AI)
Fondul Naţional va face plãţile cãtre AI, în concordanţã cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalierã în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalierã, în concordanţã cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
Atâta vreme cât implementarea urmeazã Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie sã fie avizat în avans de Comisia Europeanã. Fiecare AI trebuie sã fie condusã de un RAP numit de RNAF, dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfãşurate de AI.
5.2.4. Modalitãţi de platã în situaţia aplicãrii clauzelor de retenţie
Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadã de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plãtit AI înainte de data limitã pentru executarea contractelor. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor pânã când plata finalã este datoratã, ca şi pentru asigurarea cã fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plãţi legate de clauzele de retenţie.
AI îşi asumã întreaga responsabilitate faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplãtite cãtre contractori dupã ce plãţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor
Într-un termen de cel mult 16 luni dupã încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care sã cuprindã atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularitãţii, acurateţei şi veridicitãţii conturilor. Plata finalã certificatã trebuie sã fie, în aceastã fazã, valoarea originarã a contractelor minus orice deducere şi rezervã agreate cu contractorii în cursul implementãrii. Aceasta trebuie, de asemenea, sã fie egalã cu plãţile fãcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevãzute în contract.
Dacã plãţile primite de la Comisie depãşesc cheltuiala (plata) finalã certificatã, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.
Dacã existã alte plãţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plãţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plãţi distincte o datã la 4 luni. Dacã acestea nu au fost plãtite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuialã ce trebuie exclusã de la finanţarea comunitarã, acolo unde se constatã cã acestea nu au fost executate în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris cãtre Fondul Naţional, cãruia i se va da un termen de o lunã pentru a-şi transmite rãspunsul în scris.
Dacã, în termen de o lunã de la primirea rãspunsului scris de la Fondul Naţional, nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încãlcãrii regulilor, precum şi pierderea financiarã suferitã de Comisie pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensãrii financiare subsecvente, în concordanţã cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directã de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţã cu regulile comunitare.
6. Monitorizare şi evaluare
În completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalierã ale Comitetului mixt de cooperare şi Comitetului mixt de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizatã prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul mixt de monitorizare se va întruni cel puţin o datã pe an.
Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluãrii progresului cãtre atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.
Comitetul mixt de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritãţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o datã pe an, Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţã de preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al AI şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul mixt de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzãtoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de AI, iar evaluãrile intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandãrilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se cã acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta Comitetului mixt de monitorizare, cãruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul sãu finanţate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura cã aceste programe vor fi supuse evaluãrilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluãrilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitãţile egale şi egalitatea de gen reprezintã principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectã şi în programarea şi implementarea finanţãrii PHARE.
8. Audit, control financiar, mãsuri antifraudã, acţiuni preventive şi corective
8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeanã a Auditorilor
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultã din acestea sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudã) şi auditãrilor realizate de Curtea Europeanã a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încã aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiarã, acesta include mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertãrii şi contractãrii desfãşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiarã.
În scopul asigurãrii unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate realiza verificãri inopinate şi inspecţii în concordanţã cu procedurile prevãzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*18).
─────────────
*18) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

Controalele şi auditãrile descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor*19), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplicã, Oficiului de Plãţi şi Contractare PHARE şi tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însãşi sau de cãtre un auditor extern contractat de aceasta.
──────────
*19) Dupã cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare, ataşate la acordul-cadru.

8.2. Obligaţiile ţãrii beneficiare
8.2.1. Audit şi control financiar
În scopul asigurãrii unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţã cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie sã îndeplineascã cerinţele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în particular, sã ofere asigurarea corespunzãtoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare trebuie sã ofere o cale de control suficientã, dupã cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*20).
───────────────
*20) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.

Autoritatea naţionalã competentã de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toţi actorii implicaţi în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor şi principalelor recomandãri ale auditãrilor desfãşurate şi se va trimite Comisiei o schiţã a urmãrilor recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.
8.2.2. Mãsuri preventive
Ţara beneficiarã va lua mãsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activã şi pasivã*21) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementãrii contractelor corespunzãtoare.
──────────
*21) Corupţia activã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a oricãrei persoane care promite sau oferã direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.
Corupţia pasivã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptã o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.

Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricãrui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de naturã sã dea naştere unui conflict de interese.
8.2.3. Mãsuri antifraudã şi acţiuni corective
Ţara beneficiarã va avea, în primã instanţã, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfãcãtor al cazurilor reale sau suspecte de fraudã ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*22).
───────────
*22) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudã*23) şi nereguli*24), ca şi toate mãsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţionalã trebuie raportate serviciilor Comisiei fãrã întârziere. Dacã nu existã cazuri reale sau suspectate de fraudã ori nereguli de raportat, ţara beneficiarã va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de douã luni urmãtoare sfârşitului fiecãrui trimestru.
────────────
*23) Fraudã înseamnã orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegalã sau reţinerea ilegalã a fondurilor de la bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitãţilor Europene; tãinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemãnãtor; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.
*24) Neregulã înseamnã orice încãlcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultã din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţilor sau bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuialã nejustificatã. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitãţii aplicabile între pãrţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.).

În caz de nereguli sau fraudã, ţara beneficiarã va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legãturã cu fiecare neregulã în parte. Corecţiile fãcute de ţara beneficiarã vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudã
Orice nereguli probate*25) sau fraudã*26) descoperite în orice moment al implementãrii programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
────────────
*25) A se vedea definiţia de mai sus.
*26) A se vedea definiţia de mai sus.

Dacã, dupã încheierea tuturor verificãrilor necesare, Comisia va concluziona cã:
a) ţara beneficiarã nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare sã justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiarã alocatã; sau
c) existã scãpãri serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli, Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, dupã ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţãrii beneficiare sã înainteze comentarii şi, unde este cazul, sã întreprindã corecţii într-o perioadã determinatã de timp.
Dacã nu se ajunge la nicio înţelegere pânã la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacã corecţiile solicitate nu au fost fãcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii fãcute de ţara beneficiarã, sã decidã în termen de 3 luni:
a) sã reducã sau sã anuleze orice platã pentru programul în discuţie; sau
b) sã facã corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.
Dacã s-a hotãrât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii de a apela la una dintre mãsurile prevãzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricãrei sume plãtite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã CNA nu plãteşte suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va returna aceastã sumã Comisiei.
Penalitãţile pentru întârzierea plãţii vor fi aplicate sumelor neplãtite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparenţa şi publicitatea
RAP va avea obligaţia sã se asigure cã au fost luate toate mãsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsã legãturã cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.
10. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativã, poate revizui programul în scopul anulãrii în totalitate ori în parte şi/sau al realocãrii fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.

ACORD DE FINANŢARE

Comisia Europeanã, denumitã în cele ce urmeazã Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunitãţii Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmeazã Beneficiarul, pe de altã parte,
au convenit urmãtoarele:

Mãsurile la care se face referire în art. 1 de mai jos vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunitãţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor mãsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completãrile aduse de prezentul acord de finanţare şi de Prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi subiectul
Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:





Numãrul programului: RO/ 2006/018-446.01
Denumirea: Program de cooperare trans-
frontalierã între România
şi Ungaria
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2008



ART. 2
Angajamentele Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 5 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
ART. 3
Durata şi finalizarea
Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre Beneficiar. Plata fondurilor poate continua pânã la 12 luni dupã data limitã a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completã a plãţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.
Prezentul acord de finanţare va expira numai dupã încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plãtite (folosite, cheltuite) pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenţa aferentã executãrii mãsurii de mai sus, cu specificarea numãrului şi a denumirii acesteia, va fi adresatã urmãtorilor:
Comunitatea:
Dl Donato Chiarini
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1
1000, Bucureşti
România
Telefon: (4021) 203.54.00
Fax: (4021) 212.88.08
Beneficiar:
Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti
România
Telefon: (4021) 319.97.39
Fax: (4021) 312.20.11
ART. 5
Numãrul de exemplare originale
Prezentul acord de finanţare este întocmit în douã exemplare în limba englezã.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de cãtre ambele pãrţi. Nicio cheltuialã înainte de aceastã datã nu va fi eligibilã pentru finanţarea nerambursabilã a CE.
Anexele constituie parte integrantã din prezentul acord de finanţare.
Întocmit la Bucureşti, la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,
Varujan Vosganian,
ministrul economiei
şi finanţelor

Pentru Comunitate,
Onno Simons,
locţiitor al Şefului
Reprezentanţei
Delegaţiei Comisiei
Europene în România

Anexe:
1. Acord-cadru (inclusiv anexele A şi B)
2. Prevederi speciale (anexa C)
3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA C
la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România şi Ungaria 2006

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective şi descriere
1.1. Obiectivul global al programului:
* apropierea oamenilor, comunitãţilor şi actorilor economici din zona de graniţã, în scopul de a crea o bazã solidã pentru o dezvoltare economicã şi socialã echilibratã, asigurând oportunitãţi de dezvoltare optimã pentru ambele ţãri
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectã în urmãtoarele domenii prioritare:
* obiectivul specific nr. 1.1: Înfiinţarea şi dezvoltarea sistemelor de infrastructurã şi fizice care sã susţinã cooperarea;
* obiectivul specific nr. 1.2: Înfiinţarea şi dezvoltarea unui sistem comun care sã protejeze şi sã capitalizeze resursele naturale prin promovarea unei dezvoltãri sustenabile;
* obiectivul specific nr. 2.1: Întãrirea legãturilor economice dintre zonele de graniţã, în scopul de a impulsiona dezvoltarea economicã sustenabilã a valorilor comune;
* obiectivul specific nr. 2.3: Dezvoltarea coerenţei sociale şi culturale printre oameni şi comunitãţi.
1.3. Descrierea programului
În lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au cãzut de acord cu privire la prioritãţile şi mãsurile care constituie baza dezvoltãrii strategiei de cooperare transfrontalierã pentru anii 2004 - 2006.
Mãsura 1.1: Îmbunãtãţirea infrastructurii transfrontaliere (prioritatea 1)
Rezultatul scontat al mãsurii 1.1 este îmbunãtãţirea infrastructurii din zona de graniţã, care sã conducã la o accesibilitate şi mobilitate mai mare a persoanelor şi bunurilor în zona de graniţã şi la reducerea timpului de transport.
Datã fiind limitarea disponibilului de fonduri, aceastã prioritate este destinatã finanţãrii proiectelor la scarã micã sau a studiilor pregãtitoare pentru investiţii subsecvente mai mari finanţate din alte surse.
Mãsura 1.2: Se adreseazã provocãrilor din domeniul protecţiei mediului şi al prevenirii inundaţiilor (prioritatea 1)
În cadrul mãsurii 1.2, fondurile vor fi folosite pentru susţinerea protecţiei comune a mediului şi a valorilor naturale din zona de graniţã, cu o atenţie deosebitã protecţiei întinderilor comune de apã şi a apelor de suprafaţã, precum şi activitãţi comune de prevenire a inundaţiilor.
Mãsura 2.1: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de afaceri comune (prioritatea 2)
Regiunea de graniţã este caracterizatã în principal de diferenţe mari în nivelurile de dezvoltare. Aceste diferenţe sunt prezente mai ales în zona de infrastructurã şi dezvoltare economicã. În acelaşi timp, regiunea dispune de importante resurse umane şi fizice care ar putea fi folosite în scopul de a impulsiona creşterea economicã şi de a nivela diferenţele existente dintre regiunile de graniţã româneşti şi ungare.
Mãsura 2.2: Cooperare de susţinere a iniţiativelor de afaceri (prioritatea 2)
Cooperarea iniţiativelor de afaceri este singurul aspect de cooperare, de altfel foarte important; implicarea altor actori diferiţi este, de asemenea, necesarã pentru atingerea unei dezvoltãri reciproce sustenabile şi echilibrate în zona de graniţã.
Mãsura 2.3: Fondul comun al proiectelor mici - încurajarea cooperãrii dintre instituţii şi comunitãţi - acţiuni people to people (prioritatea 2)
Analiza zonei de graniţã a identificat tradiţii multiculturale ale zonei eligibile ca fiind un punct forte. Aceasta a evidenţiat iniţiative de cooperare transfrontalierã puternice sub forma unor acţiuni comune ale instituţiilor, comunitãţilor şi ONG-urilor, care constituie rezultate ale programelor de cooperare transfrontalierã anterioare.
Mãsura 2.4: Promovarea cooperãrii în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologiei şi dezvoltãrii resurselor umane (prioritatea 2)
Cele mai bune exemple de iniţiative locale în aria cooperãrii transfrontaliere pot fi gãsite în domeniul educaţiei şi instruirii.
O parte a activitãţilor de cooperare transfrontalierã a început deja şi poate fi dezvoltatã în continuare. Acestea includ un nivel ridicat de educaţie la nivel general, seminarii de afaceri, conferinţe şi ateliere - toate cu caracter interdisciplinar. Cele mai importante dintre aceste activitãţi posibile sunt acelea care implicã înfiinţarea legãturilor economice permanente sau acelea care implicã participanţi din diverse domenii.
Sprijinul activitãţilor programelor - asistenţa tehnicã (prioritatea 3)
În cadrul acestei prioritãţi, o mãsurã concentratã pe sprijinul implementãrii programului va oferi o resursã esenţialã pentru ducerea la bun sfârşit a programului de cooperare transfrontalierã. Scopul mãsurii este de a asigura un management eficient, eficace şi transparent şi o operare lipsitã de dificultãţi a programului PHARE CBC.


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CBC RO-HU 2004-2006 - Prioritãţi şi mãsuri indicative multianuale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grant scheme │
├─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 1│Întãrirea integritãţii spaţiale şi fizice a infrastructurii │
│ │din zonele de cooperare transfrontalierã pe graniţa │
│ │ România - Ungaria │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │Îmbunãtãţirea infrastructurii transfrontaliere │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │Lansarea de provocãri comune în domeniul protecţiei mediului │
│ │şi al prevenirii inundaţiilor │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2│Promovarea iniţiativelor de cooperare în scopul de a facilita │
│ │integrarea pieţelor şi intensificarea coerenţei dintre │
│ │societãţile locale │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de │
│ │afaceri comune │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.2 │Sprijinirea cooperãrii dintre iniţiativele de afaceri │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.4 │Promovarea cooperãrii în domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii │
│ │tehnologiei şi, de asemenea, al dezvoltãrii resurselor umane │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Fondul comun al proiectelor mici │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.3 │Încurajarea cooperãrii dintre instituţii şi comunitãţi │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3│Asistenţã tehnicã │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │Administrarea şi managementul programelor │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.2 │Publicitatea, monitorizarea şi evaluarea programelor │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.3 │Activitãţi pentru sprijinul programelor │
├─────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Notã: Aceste prioritãţi şi mãsuri sunt transpuse din documentele de │
│programare de cooperare transfrontalierã, elaborate în comun. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



PHARE/2006/018 - 446. 01 - Cooperare transfrontalierã între România şi Ungaria
Programul este menit sã permitã cooperarea României cu Ungaria pe aceastã graniţã, conform regulilor compatibile cu cele ale INTERREG IIIA, inclusiv ofertarea comunã şi procedurile de selecţie.
Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea urmãtoarelor sarcini specifice:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Reabilitarea drumurilor secundare în scopul susţinerii turismului, │
│mai ales pentru biciclete │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii legate de dezvoltarea zonelor de protecţie naturalã comune │
│şi a parcurilor naturale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii legate de dezvoltarea protecţiei comune a râurilor şi │
│de prevenire a inundaţiilor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea facilitãţilor infrastructurii de afaceri existente │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Înfiinţarea unor noi incubatoare de afaceri │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru evenimentele de afaceri trasfrontaliere care sã uşureze │
│întâlnirile IMM-urilor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru cooperarea iniţiativelor de afaceri cu privire la │
│activitãţile de cooperare transfrontalierã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru înfiinţarea noilor parteneriate, colaborãri │
│între instituţii de cercetare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperare în domeniul educaţiei şi instruirii profesionale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru evenimentele transfrontaliere, acţiuni people to people │
│şi cooperarea instituţiilor şi comunitãţilor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Asistenţã tehnicã pentru implementarea şi managementul programelor │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestor scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.
Acest program este legat de proiectele corespunzãtoare pe care Ungaria le desfãşoarã în cadrul INTERREG IIIA.
2. Buget
2.1. Structura bugetarã pentru 2006


- milioane euro -
┌──────────────────────┬────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────┐
│Proiectele aflate în │ Finanţare PHARE │Buget │Contribu- │Cost │
│implementare se împart├──────────┬──────────┬──────┤naţional│ţia │total │
│în trei componente │Investiţii│Întãrirea │Total │ │Beneficia-│ │
│ │ │capacitã- │ │ │rului │ │
│ │ │ţii insti-│ │ │ │ │
│ │ │tuţionale │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Schemã de grant - │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltare economicã │ │ │ │ │ │ │
│şi socialã │ │ │ │ │ │ │
│(prioritãţile 1 şi 2) │ 4,090 │ 0,000 │ 4,090│ 1,364 𗈔,606 │ 6,06 │
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│People to people - │ │ │ │ │ │ │
│Acţiuni JSPF │ │ │ │ │ │ │
│(prioritatea 2) │ │ │ │ │ │ │
│Încurajarea cooperãrii│ │ │ │ │ │ │
│dintre intituţii şi │ │ │ │ │ │ │
│comunitaţi │ 0,000 │ 0,660 │ 0,660│ 0,220 𗈔,098 │ 0,978│
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã │ │ │ │ │ │ │
│pentru sprijinul │ │ │ │ │ │ │
│implementãrii │ │ │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │ │ │
│(prioritatea 3) │ 0,000 │ 0,250 │ 0,250│ 0,000 𗈔,000 │ 0,250│
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Total proiect 2006: │ 4,090 │ 0,910 │ 5,000│ 1,584 𗈔,704 │ 7,288│
└──────────────────────┴──────────┴──────────┴──────┴────────┴──────────┴──────┘



[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativã în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuţia minimã a Beneficiarului (10%) va fi calculatã ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţionalã.]
Cofinanţarea naţionalã poate fi asiguratã din contribuţii de la autoritãţile naţionale, regionale, locale sau municipale (numai dacã aceeaşi autoritate nu este şi beneficiar al aceleaşi acţiuni), împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale cãtre instituţii publice sau fonduri de la întreprinderi publice, nota bene numai pentru cazurile în care organizaţiile publice care oferã fonduri nu sunt şi beneficiarii proiectului în cauzã. Aceasta înseamnã cã respectiva contribuţie a Beneficiarului trebuie sã fie o sumã separatã şi, în oricare dintre cazuri, adiţionalã.
Programele de cooperare transfrontalierã cu Ungaria oferã şi asistenţã tehnicã financiarã (de pânã la 5% din totalul fondurilor PHARE, de exemplu, 0,250 milioane euro) pentru asistarea administrãrii şi managementului programului, publicitatea programului, monitorizare şi evaluare. Sarcinile acestei asistenţe tehnice vor include dezvoltarea capacitãţilor locale şi regionale pentru managementul şi mobilizarea cooperãrii transfrontaliere.
Se precizeazã în mod special cã tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere sã demonstreze adiţionalitatea pentru rezultatele altor acţiuni finanţate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.
De asemenea, autoritatea de management şi agenţiile subordonate se vor îngriji în mod special sã se asigure cã toate acţiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, în aşa fel încât sã se poatã identifica uşor submãsura specificã şi anul bugetar în care acestea sunt contractate.
Mai mult decât atât, acea înregistrare specificã va fi organizatã în aşa fel încât sã faciliteze o legãturã uşor de identificat cu rezultatele fiecãrui contract, inclusiv demonstrarea în termeni de rezultate a adiţionalitãţii mai sus menţionate.
2.2. Principii de cofinanţare
În concordanţã cu Ghidul Solicitantului Phare, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunitãţii se poate ridica pânã la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu reprezintã un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de Întãrire a capacitãţii instituţionale poate fi oferitã de cãtre ţara beneficiarã, suportând anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru atingerea eficace şi eficientã a obiectivelor programului.
Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întãrirea capacitãţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie sã contribuie cu cel puţin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rãmase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţãrii urmând a proveni de la bugetul naţional.
3. Agenţiile de implementare
3.1. Agenţiile de implementare
Agenţia de implementare româneascã va fi Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globalã a implementãrii programului.
Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor
Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România
3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalierã
Pentru partea românã, Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor va delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor sale pentru implementarea Programului de cooperare transfrontalierã România - Ungaria cãtre un organism regional, situat în zona de graniţã. În acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regionalã Vest şi Nord-Vest au înfiinţat Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã din Oradea (judeţul Bihor), care va acţiona în strânsã legãturã cu Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor. Acest birou va cuprinde partea românã a Secretariatului tehnic comun din Ungaria (VATI).
3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)
Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de cooperare transfrontalierã. El îndeplineşte funcţiile de comitet comun de cooperare, aşa cum sunt descrise în Regulamentul de cooperare transfrontalierã şi de Comitet mixt de monitorizare pentru INTERREG. Cu membri din ambele ţãri şi de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va realiza o politicã de ansamblu şi de implementare financiarã a operaţiilor.
Principalele responsabilitãţi ale Comitetului comun de cooperare sunt:
- sã adopte documentele de programare (Documentul comun de programare şi Programul complement) şi orice modificare viitoare a acestora, dupã caz;
- sã adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;
- sã ia în considerare şi sã aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea sã fie transmise Comisiei;
- sã aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.
Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale, de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manierã consultativã, nu ca membri votanţi.
Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.
Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o datã pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anualã.
3.4. Comitetul comun de coordonare
Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de cooperare transfrontalierã. Principalele sale responsabilitãţi sunt selecţia şi aprobarea proiectelor şi monitorizarea implementãrii lor. Comitetul comun de coordonare are urmãtoarele sarcini:
- de a face propuneri de criterii de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru a fi înaintate Comitetului comun de cooperare;
- de a aproba/aviza materialele pentru solicitarea de propuneri de proiecte;
- de a ratifica operaţiile pentru selecţia proiectelor şi de a formula clasificarea proiectelor ce vor fi finanţate;
- de a examina documentele de monitorizare;
- de a adãuga comentarii şi de a formula directive pentru autoritatea de management, autoritãţile naţionale, Comitetul comun de cooperare şi agenţiile de implementare.
Comitetul comun de coordonare este compus din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de coordonare ca observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)
Pentru acest program a fost înfiinţat un JTS în cadrul Societãţii Publice Nonprofit Ungare VATI pentru Dezvoltare Regionalã şi Planificare Urbanã. (VATI Hungarian Public Non-profit Company for Regional Development and Town Planning). JTS îşi are sediul la biroul regional VATI din Bekescsaba. El oferã în mod direct, cu prioritate, servicii pentru autoritatea de management şi autoritatea de platã din Ungaria în legãturã cu managementul operaţional al acestor responsabilitãţi şi, de asemenea, susţine activitãţile autoritãţilor naţionale române şi sârbe.
Secretariatul Tehnic comun Ungaria/România/Serbia
Societatea Publicã Nonprofit Ungarã VATI pentru Dezvoltare Regionalã şi Planificare Urbanã (VATI Teruletfejlesztesi Igazgatosag)
Gellerthegy u. 30-32
1016 Budapesta
Ungaria
Telefon: (36 1) 224.32.78
Fax: (36 1) 224.32.91
Pentru a asigura o evoluţie eficientã în cadrul componentei româneşti a programului, autoritãţile româneşti au hotãrât sã constituie un birou regional de cooperare transfrontalierã la Oradea (judeţul Bihor), care sã acţioneze ca parte a secretariatului subprogramului pentru partea românã din acest program, cu reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor; el cuprinde oficial şi o contraparte localã a JTS. Acest birou regional combinat oferã asistenţã potenţialilor aplicanţi pentru proiecte şi va participa în selecţia proiectelor şi în activitãţile de monitorizare în strânsã cooperare cu JTS.
4. Reglementãri privitoare la implementare
4.1. Metode de implementare
Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*1). Ţara beneficiarã va continua sã asigure cã toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.


──────────
*1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.

Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevãzutã în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*2) selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de cãtre ţara beneficiarã vor fi supuse aprobãrii ex ante a Comisiei, în afarã de cazul în care se face o derogare de la aceastã cerinţã, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.
──────────
*2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.

Existã reguli generale pentru fiecare mãsurã, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţã cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comunã, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritãţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autoritãţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziţii
Achiziţiile trebuie sã respecte prevederile pãrţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al pãrţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/2*4).
────────
*3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.
*4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la Regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizãri şi lucrãri finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul cooperãrii cu ţãri terţe, adoptatã pe 25 martie 2003.

Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, autoritãţile contractante trebuie sã facã uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care faciliteazã aplicarea regulilor de mai sus, prevãzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), dupã cum este publicat pe site-ul EuropeAid*5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
────────────────
*5) Adresã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

În concordanţã cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide sã permitã autoritãţilor contractante cãrora li s-au încredinţat responsabilitãţile managementului descentralizat sã execute achiziţiile în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.
4.3. Scheme de grant
Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementãri precise în fişele de proiect corespunzãtoare, în concordanţã cu urmãtoarele principii:
Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. In mod special, se va acorda o atenţie deosebitã procesului de selecţie a proiectelor. Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Pânã la acreditarea EDIS, va fi necesarã aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afarã de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP)competent pentru programul din care este finanţatã schema de grant va avea responsabilitãţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie sã aprobe formal solicitãrile de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie sã semneze contractele de grant cu beneficiarii şi sã asigure monitorizarea adecvatã şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizãrii şi responsabilitãţii sale. Cu aceastã rezervã, managementul poate fi descentralizat de RAP cãtre entitãţile competente la nivel sectorial şi regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrãri, furnizãri şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusã reglementãrilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementãrii.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de AI privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manierã competentã*6) şi eficientã, Delegaţia Comisiei poate decide sã renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizatã de beneficiarii finali ai granturilor individuale. Prevederile detaliate care reglementeazã rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionatã a subcontractãrii vor fi specificate, dupã caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autoritãţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.
─────────────
*6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai micã de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de douã milioane euro. Aceastã limitã inferioarã poate fi exceptatã ca rezultat al evaluãrii mai sus menţionate a capacitãţii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioarã nu este aplicabilã în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnãrii contractelor de grant de cãtre RAP competent. Proiectele trebuie sã fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevãzute în acordul de finanţare corespunzãtor pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning
Nu se aplicã.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã va finanţa proiecte a cãror contribuţie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiţii fizice, altele decât furnizãri mici sau infrastructurã care sã nu genereze profit.
5. Managementul asistenţei
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programare, coordonarea implementãrii şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreunã pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalierã), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.
RNAF şi RAP se vor asigura cã programele sunt implementate în concordanţã cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura cã toate contractele ce urmeazã sã implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementãrii şi cã reglementãrile privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
5.1.2. Mãrimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de douã milioane euro, în afarã de acelea care implicã scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţã tehnicã, datoritã naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalierã.
5.1.3. Termenul limitã pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limitã pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie sã fie încheiate pânã la data de 30 noiembrie 2008.
(2) Toate contractele trebuie sã fie executate pânã la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţã cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: _"acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în urmãtorii doi ani (dupã aderare). În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depãşi 3 ani de la data asumãrii angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plãţi pe durata a 3 ani de la data asumãrii angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertã complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobãrii, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. În cazul neconformãrii, ţara beneficiarã va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţã cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservãrii naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, dupã cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie sã fie asemãnãtoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacã un proiect se încadreazã în scopurile prevãzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevãzute în directiva EIA trebuie sã fie susţinute de documente*8).
─────────
*7) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40, 5.07.1985, dupã cum a fost modificatã.
*8) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Dacã este probabil ca un proiect sã afecteze situri naturale protejate trebuie sã se întocmeascã o documentaţie care sã cuprindã o evaluare adecvatã, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*9).
────────────────
*9)În anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţã cu legislaţia comunitarã relevantã referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitarã relevantã în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfãşurat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii şi responsabilitãţi
Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea cãtre Comisia Europeanã. RNAF va avea responsabilitatea generalã pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totalã a fondurilor dintr-un program pânã la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura cã regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legãturã cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi cã existã în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportãri.
Comisia va face plãţile cãtre Fondul Naţional, în concordanţã cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.
Plãţile vor fi fãcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancã agreatã în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare genereazã dobânzi. În concordanţã cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulatã este proprietatea ţãrii beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, sã se asigure cã dobânda acumulatã este înregistratã efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodicã a dobânzii prin intermediul PERSEUS.
5.2.2. Plãţile cãtre Fondul Naţional
O primã platã*10) de pânã la 20% din fondurile care se gestioneazã local*11), va fi trimisã la Fondul Naţional dupã semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. În plus, RNAF trebuie sã depunã la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practicã, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã, precum şi modalitatea în care se va desfãşura funcţia de platã dintre acestea.
──────────────
*10) Reprezentând avansul, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*11) Exclusiv suma prevãzutã pentru programele Comunitãţii.

Alte douã plãţi urmãtoare*12) de pânã la 30% din fondurile care se gestioneazã local*13) se vor realiza. A doua platã va fi fãcutã atunci când 5% din bugetul total în vigoare*14) au fost plãtite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. A treia platã poate fi solicitatã atunci când 35% din bugetul total în vigoare*15) au fost plãtite.
────────────
*12) Reprezentând plãţile intermediare sau înnoirea avansului, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*13) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

O a patra platã, finalã, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*16) au fost plãtite şi toate contractele au fost semnate.
─────────────
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

În mod excepţional RNAF poate solicita o sumã mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legatã de plãţi cã solicitãrile de platã din perioada urmãtoare vor depãşi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã depãşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o platã dacã RNAF oferã o dovadã fundamentatã solid cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3. Plãţile de la Fondul Naţional cãtre AI
Fondul Naţional va face plãţile cãtre AI, în concordanţã cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalierã în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalierã, în concordanţã cu art. 13 al Memorandumului de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
Atâta vreme cât implementarea urmeazã Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie sã fie avizat în avans de Comisia Europeanã. Fiecare AI trebuie sã fie condusã de un RAP numit de RNAF dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfãşurate de AI.
5.2.4. Modalitãţi de platã în situaţia aplicãrii clauzelor de retenţie
Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadã de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plãtit AI înainte de data limitã pentru executarea contractelor. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor pânã când plata finalã este datoratã, ca şi pentru asigurarea cã fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plãţi legate de clauzele de retenţie.
AI îşi asumã întreaga responsabilitate faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplãtite cãtre contractori dupã ce plãţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor
Într-un termen de cel mult 16 luni dupã încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care sã cuprindã atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularitãţii, acurateţei şi veridicitãţii conturilor. Plata finalã certificatã trebuie sã fie, în aceastã fazã, valoarea originarã a contractelor minus orice deducere şi rezervã agreate cu contractorii în cursul implementãrii. Aceasta trebuie, de asemenea, sã fie egalã cu plãţile fãcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevãzute în contract.
Dacã plãţile primite de la Comisie depãşesc cheltuiala (plata) finalã certificatã, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.
Dacã existã alte plãţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plãţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plãţi distincte o datã la 4 luni. Dacã acestea nu au fost plãtite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuialã ce trebuie exclusã de la finanţarea comunitarã, acolo unde se constatã cã aceasta nu a fost executatã în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris cãtre Fondul Naţional, cãruia i se va da un termen de o lunã pentru a-şi transmite rãspunsul în scris.
Dacã în termen de o lunã de la primirea rãspunsului scris de la Fondul Naţional nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încãlcãrii regulilor, precum şi pierderea financiarã suferitã de Comisie pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensãrii financiare subsecvente, în concordanţã cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directã de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţã cu regulile comunitare.
6. Monitorizare şi evaluare
În completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalierã ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizatã prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o datã pe an.
Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluãrii progresului cãtre atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.
Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritãţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o datã pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţã de preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al AI şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzãtoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de AI, iar evaluãrile intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandãrilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se cã acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta cãtre Comitetul comun de monitorizare, cãruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul sãu, finanţate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura cã aceste programe vor fi supuse evaluãrilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluãrilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitãţile egale şi egalitatea de gen reprezintã principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectã şi în programarea şi implementarea finanţãrii PHARE.
8. Audit, control financiar, mãsuri antifraudã, acţiuni preventive şi corective
8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeanã a Auditorilor
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultã din acestea sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudã) şi auditãrilor realizate de Curtea Europeanã a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încã aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiarã, acesta include mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertãrii şi contractãrii desfãşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiarã.
În scopul asigurãrii unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate realiza verificãri inopinate şi inspecţii în concordanţã cu procedurile prevãzute în Regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*17).
──────────
*17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

Controalele şi auditãrile descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor*18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplicã, Oficiului de Plãţi şi Contractare PHARE şi anterior agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însãşi sau de cãtre un auditor extern contractat de aceasta.
───────────
*18) Dupã cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la Acordul de finanţare, ataşat la acordul-cadru.

8.2. Obligaţiile ţãrii beneficiare
8.2.1. Audit şi control financiar
În scopul asigurãrii unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţã cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie sã îndeplineascã cerinţele stabilite în art. 164 din regulamentul financiar şi, în particular, sã ofere asigurarea corespunzãtoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare trebuie sã ofere o cale de control suficientã, dupã cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*19).
──────────
*19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.

Autoritatea naţionalã competentã de control financiar va exercita controalele financiare adecvate faţã de toţi actorii implicaţi în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor şi principalelor recomandãri ale auditãrilor desfãşurate şi se va trimite Comisiei o schiţã a urmãrilor recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.
8.2.2. Mãsuri preventive
Ţara beneficiarã va lua mãsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activã şi pasivã*20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementãrii contractelor corespunzãtoare.
────────────
*20) Corupţia activã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a oricãrei persoane care promite sau oferã direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.
Corupţia pasivã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptã o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.

Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricãrui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de naturã sã dea naştere unui conflict de interese.
8.2.3. Mãsuri antifraudã şi acţiuni corective
Ţara beneficiarã va avea, în primã instanţã, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfãcãtor al cazurilor reale sau suspecte de fraudã ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*21).
────────────
*21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, p. 43.

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudã*22) şi nereguli*23), ca şi toate mãsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţionalã trebuie raportate serviciilor Comisiei fãrã întârziere. Dacã nu existã cazuri reale sau suspectate de fraudã ori nereguli de raportat, ţara beneficiarã va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de douã luni urmãtoare sfârşitului fiecãrui trimestru.
────────────
*22) Fraudã înseamnã orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegalã sau reţinerea ilegalã a fondurilor de la bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitãţilor Europene; tãinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemãnãtor; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.
*23) Neregulã înseamnã orice încãlcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultã din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuialã nejustificatã. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitãţii aplicable între pãrţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.).

În caz de nereguli sau fraudã, ţara beneficiarã va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legãturã cu fiecare neregulã în parte. Corecturile fãcute de ţara beneficiarã vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudã
Orice nereguli probate*24) sau orice fraudã*25) descoperitã în orice moment al implementãrii programului sau ca rezultat al unui audit va conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
──────────
*24) A se vedea definiţia de mai sus.
*25) A se vedea definiţia de mai sus.

Dacã, dupã încheierea tuturor verificãrilor necesare, Comisia va concluziona cã:
a) ţara beneficiarã nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare sã justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiarã alocatã; sau
c) existã scãpãri serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli.
Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, dupã ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţãrii beneficiare sã înainteze comentarii şi, unde este cazul, sã întreprindã corecţii într-o perioadã determinatã de timp.
Dacã nu se ajunge la nicio înţelegere pânã la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacã corecţiile solicitate nu au fost fãcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii fãcute de ţara beneficiarã, sã decidã în termen de 3 luni:
a) sã reducã sau sã anuleze orice platã pentru programul în discuţie; sau
b) sã facã corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.
Dacã s-a hotãrât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii de a apela la una dintre mãsurile prevãzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau oricãrei sume plãtite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã CNA nu plãteşte suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va returna aceastã sumã Comisiei.
Penalitãţile pentru întârzierea plãţii vor fi aplicate sumelor neplãtite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparenţa şi publicitatea
RAP va avea obligaţia sã se asigure cã au fost luate toate mãsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsã legãturã cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.
10. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativã, poate revizui programul în scopul anulãrii în totalitate ori în parte şi/sau al realocãrii fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.


ACORD DE FINANŢARE

Comisia Europeanã, denumitã în cele ce urmeazã Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunitãţii Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmeazã Beneficiarul, pe de altã parte,
au convenit urmãtoarele:

Mãsurile la care se face referire în art. 1 de mai jos vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunitãţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor mãsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completãrile aduse de prezentul acord de finanţare şi de prevederile speciale anexate la acesta.
ART. 1
Natura şi subiectul
Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:





Numãrul programului: RO/2006/018-448.01
Denumirea: Program de cooperare trans-
frontalierã între România
şi Serbia
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2008



ART. 2
Angajamentele Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
ART. 3
Durata şi finalizarea
Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre Beneficiar. Plata fondurilor poate continua pânã la 12 luni dupã data limitã a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completã a plãţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.
Prezentul acord de finanţare va expira numai dupã încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plãtite (folosite, cheltuite) pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenţa aferentã executãrii mãsurii de mai sus, cu specificarea numãrului şi a denumirii acesteia, va fi adresatã urmãtorilor:
Comunitatea:
Dl Donato Chiarini
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1
1000, Bucureşti
România
Telefon: (4021) 203.54.00
Fax: (4021) 212.88.08
Beneficiar:
Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti
România
Telefon: (4021) 319.97.39
Fax: (4021) 312.20.11
ART. 5
Numãrul de exemplare originale
Prezentul acord de finanţare este întocmit în douã exemplare în limba englezã.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de cãtre ambele pãrţi. Nicio cheltuialã înainte de aceastã datã nu va fi eligibilã pentru finanţarea nerambursabilã a CE.
Anexele constituie parte integrantã din prezentul acord de finanţare.
Întocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,
Varujan Vosganian,
ministrul economiei
şi finanţelor

Pentru Comunitate,
Onno Simons,
locţiitor al şefului
Reprezentanţei Delegaţiei
Comisiei Europene în România

Anexe:
1. Acord-cadru (inclusiv anexele A şi B)
2. Prevederi speciale (anexa C)
3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA C
la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România şi Serbia 2006


PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective şi descriere
1.1. Obiectivele globale ale programului
Obiectivele globale ale Programului de vecinãtate România-Serbia 2004-2006:
* vizarea unei dezvoltãri socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în România şi Serbia prin dezvoltarea principiului cooperãrii transfrontaliere
Douã obiective strategice vor întãri obiectivele globale:
* creşterea nivelului general de competitivitate a economiei regionale; şi
* îmbunãtãţirea calitãţii vieţii populaţiei din zonã.
În lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au cãzut de acord cu privire la prioritãţile şi mãsurile care constituie baza dezvoltãrii strategiei de cooperare transfrontalierã pentru anii 2004-2006.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectã în urmãtoarele domenii prioritare:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Prioritãţile şi mãsurile programului de vecinãtate │
├─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 1│Dezvoltarea economicã şi socialã │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │Cooperare pentru susţinerea afacerilor şi agriculturii │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │Cooperare între serviciile publice locale │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.3 │Suport pentru dezvoltarea infrastructurii mici locale şi de │
│ │protecţie a mediului la nivel local │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.4 │Cooperare pentru dezvoltarea turismului │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2│Acţiuni people to people │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │Fondul comun al proiectelor mici │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3│Asistenţã tehnicã │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │Pregãtirea, managementul şi implementarea programului │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.2 │Publicitatea şi evaluarea programelor │
└─────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



1.3. Descrierea programului
PHARE/2006/448.01.01 - Dezvoltare economicã şi socialã schemã de grant
Contribuţia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 5,950 milioane euro.
Una dintre trãsãturile acestui program de vecinãtate este de a încuraja relaţiile de afaceri (inclusiv în domeniul agriculturii) de-a lungul zonei de graniţã, prin intermediul unei reţele de afaceri sustenabile, servicii de susţinere a calitãţii afacerilor, asistenţã profesionalã şi alte servicii importante, în special pentru IMM-uri.
Aceastã mãsurã este menitã sã înfiinţeze diverse reţele de facilitãţi pentru afaceri care sã ofere servicii de afaceri de înaltã calitate, cu accent pe cooperarea transfrontalierã business-tobusiness. Ea va ajuta la cooperarea şi întãrirea capacitãţii instituţionale dintre serviciile de susţinere a sectorului agricol în scopul susţinerii viabilitãţii acestui sector.
Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea urmãtoarelor sarcini:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Atribuţii ale programului pe 2006 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperare pentru susţinerea afacerilor şi agriculturii prin înfiinţarea │
│unei reţele diverse de facilitãţi pentru afaceri │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Facilitarea cooperãrii şi întãririi capacitãţii instituţionale între │
│serviciile de susţinere a sectorului agricol │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperare între serviciile publice locale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Suport pentru dezvoltarea infrastructurii mici locale şi de protecţie a │
│mediului la nivel local │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperare pentru dezvoltarea turismului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Proiecte mici de transport şi infrastructurã de graniţã: suport pentru │
│pregãtire şi implementare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Înfiinţarea/reinstalarea reţelelor de monitorizare pentru calitatea │
│aerului şi a apei în regiunea de graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Managementul parcului natural │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Programe educaţionale de protecţie a mediului la nivel local │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru 2006.
PHARE/2006/018-448.01.02- People to people - Fondul comun al proiectelor mici - schemã de grant
Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,800 milioane euro.
Acest proiect se adreseazã prioritãţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constã într-o singurã mãsurã, a mãsurilor Fondului comun al proiectelor mici, inclusiv reţelelor de cooperare transfrontalierã şi contractelor locale.
Acţiunile people to people au ca scop susţinerea înfiinţãrii şi dezvoltãrii unor reţele de cooperare pe ambele pãrţi ale graniţei şi crearea unor legãturi între aceste reţele şi reţelele mai vaste ale Uniunii Europene.
Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie sã se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalierã şi întãrirea celor existente.


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Atribuţii potenţiale ale Fondului comun al proiectelor mici pentru │
│programul 2006 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stimularea şi susţinerea creãrii unor structuri permanente printre │
│organizaţiile locale şi regionale din regiunea de graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Creearea şi dezvoltarea unor resurse specializate de instituţii locale şi │
│regionale implicate în dezvoltarea regionalã şi cooperarea transfrontalierã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea economiei locale/regionale şi a pieţei muncii │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea şi întãrirea unei structuri eficiente de implementare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Oferirea unei asistenţe continue pentru participanţi pentru identificarea │
│şi pregãtirea proiectelor; creşterea capacitãţii personale şi instituţionale│
│pentru cooperare şi participarea în programele viitoare de dezvoltare, în │
│special pentru pregãtirea activitãţilor programului de vecinãtate │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.
PHARE/2006/018-488.01.03 - Asistenţã tehnicã pentru sprijinul implementãrii programului
Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,25 milioane euro.
Asistenţa tehnicã cuprinde douã mãsuri specifice: (i) sprijin pentru pregãtirea proiectelor, managementul şi implementarea programului, care va oferi suportul necesar pentru structurile de management, inclusiv costurile operaţionale ale Secretariatului tehnic comun ce va fi înfiinţat pe zona de graniţã româneascã eligibilã; (ii) sprijin pentru publicitatea şi evaluarea programului (studii, seminarii, mãsuri de informare şi publicitate, evaluare etc.) şi oferirea de asistenţã pentru pregãtirea proiectelor. Agenţia de implementare din România va fi responsabilã pentru implementarea acestui proiect, în cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Serbia.

2. Buget
2.1. Structura bugetarã pentru 2006


- milioane euro -
┌──────────────────────────────────┬────────────────────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ Finanţare PHARE │ │ │ │
│ ├──────┬──────┬──────┤Buget │Con- │ Cost │
│ │Inves-│Întã- │Total │naţio-│tri- │ total│
│ │tiţii │rirea │ │nal │buţia │ │
│ │ │capa- │ │ │Bene- │ │
│ │ │citã- │ │ │ficia-│ │
│ │ │ţii │ │ │rului │ │
│ │ │insti-│ │ │ │ │
│ │ │tuţio-│ │ │ │ │
│ │ │nale │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Dezvoltare economicã şi socialã │ 5,950│ 0,000│ 5,950│ 1,983│ 0,881│ 8,815│
│(prioritatea 1) │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Acţiuni people to people (FCPM) │ 0,000│ 0,800│ 0,800│ 0,267│ 0,119│ 1,186│
│(prioritatea 2) │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã pentru sprijinul│ 0,000│ 0,250│ 0,250│ 0,000│ 0,000│ 0,250│
│implementãrii programului │ │ │ │ │ │ │
│(prioritatea 3) │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total proiecte 2006: │ 5,950│ 1,050│ 7,000│ 2,250│ 1,000󧓒,250│
└──────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



(Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativã în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuţia minimã a Beneficiarului (10%) va fi calculatã ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţionalã.)
2.2. Principii de cofinanţare
În concordanţã cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunitãţii se poate ridica pânã la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de întãrire a capacitãţii instituţionale poate fi oferitã de cãtre ţara beneficiarã, suportând anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru absorbţia efectivã şi eficientã a asistenţei PHARE.
Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întãrirea capacitãţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi din resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie sã contribuie cu cel puţin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rãmase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţãrii urmând a proveni de la bugetul naţional.
3. Agenţiile de implementare
3.1. Agenţiile de implementare
Agenţia de implementare româneascã va fi Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globalã a implementãrii întregului program.
Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România
3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalierã
Pentru partea românã, Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor va delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor sale pentru implementarea programului de vecinãtate cãtre Secretariatul tehnic comun, dar nu şi responsabilitatea financiarã finalã sau semnarea contractelor.
3.3. Comitetul comun de cooperare
Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinãtate. Cu membri din ambele ţãri, de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va realiza o politicã de ansamblu şi implementare financiarã cu privire la operarea în cadrul programului de vecinãtate.
Principalele responsabilitãţi ale Comitetul comun de cooperare sunt:
- sã adopte Documentul comun de programare şi orice modificare viitoare a acestuia, dupã caz;
- sã adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;
- sã ia în considerare şi sã aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea sã fie transmise Comisiei;
- sã aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.
Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale - de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manierã consultativã, nu în calitate de membri votanţi.
Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.
Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agenţia de implementare românã şi de Unitatea de coordonare a programului din Serbia.
Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o datã pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anualã.
3.4. Comitetul comun de coordonare
Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de vecinãtate. Principalele sale responsabilitãţi sunt:
- de a pregãti fişele de proiect pentru exerciţiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;
- de a supraveghea solicitarea de propuneri de proiecte/pachetul de aplicaţii (schiţate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autoritãţilor contractante pentru publicare;
- de a supraveghea selecţia comunã a proiectelor;
- de a superviza activitãţile Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;
- de a revizui periodic progresul fãcut cãtre atingerea obiectivelor specifice (şi cuantificabile) ale programului şi de a analiza rezultatele implementãrii (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele mãsuri).
Comitetul comun de coordonare este compus din:
- reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul sãu specific şi în scopul de a intensifica apartenenţa localã, autoritãţile regionale şi locale vor fi bine reprezentate;
- reprezentanţi ai Comisiei Europene, ca observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun
Agenţia de implementare (AI) şi Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiinţat împreunã Secretariatul tehnic comun (STC), localizat în Timişoara, în zona eligibilã a graniţei româneşti şi care va include personal din Serbia. El este gãzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã din Timişoara, care, la rândul sãu, a fost înfiinţat de agenţia pentru dezvoltare regionalã corespunzãtoare zonei. STC este, printre altele, responsabil şi de funcţia de secretariat în sprijinul Comitetului comun de coordonare şi Comitetului comun de cooperare şi pentru asistarea AI şi a UCP. Dar rolurile sale principale sunt:
- de a-i sprijini pe aplicanţi (potenţiali) pentru granturi şi pe beneficiari;
- de a rãspunde pentru sarcinile legate de managementul curent al programului de vecinãtate, ţinând seama de rolurile şi responsabilitãţile AI şi ale UCP.
STC va asista Comitetul comun de coordonare şi Comitetul comun de cooperare în atribuţiile lor administrative şi practice; va superviza asistenţa tehnicã oferitã în cadrul acestui program, va pregãti proiectele cu ajutorul facilitãţilor de pregãtire a proiectului şi va întreprinde acţiunile privind pregãtirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinãtate.
4. Reglementãri privitoare la implementare
4.1. Metode de implementare
Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*1). Ţara beneficiarã va continua sã se asigure cã toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.
_________
*1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JOL 248, 16.09.2002, p. 1.

Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevãzutã în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*2), selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de cãtre ţara beneficiarã vor fi supuse aprobãrii ex ante a Comisiei, în afarã de cazul în care se face derogare de la aceastã cerinţã, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.
___________
*2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

Existã reguli generale pentru fiecare mãsurã, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţã cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comunã, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritãţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autoritãţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziţii
Achiziţiile trebuie sã respecte prevederile pãrţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al pãrţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/2*4).
__________
*3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005; JOL 201, 2.08.2005, p. 3.
*4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizãri şi lucrãri finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul cooperãrii cu ţãri terţe, adoptatã pe 25 martie 2003.

Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, autoritãţile contractante trebuie sã facã uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care faciliteazã aplicarea regulilor de mai sus, prevãzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), dupã cum este publicat pe site-ul EuropeAid*5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
____________
*5) Adresã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

În concordanţã cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide sã permitã autoritãţilor contractante cãrora li s-au încredinţat responsabilitãţile managementului descentralizat sã execute achiziţiile în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.
4.3. Schemele de grant
Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementãri precise în fişele de proiect corespunzãtoare, în concordanţã cu urmãtoarele principii:
Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. În mod special, se va acorda o atenţie deosebitã procesului de selecţie a proiectelor. Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Pânã la acreditarea EDIS, va fi necesarã aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afarã de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţatã schema de grant va avea responsabilitãţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie sã aprobe formal solicitãrile de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie sã semneze contractele de grant cu beneficiarii şi sã asigure monitorizarea adecvatã şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizãrii şi responsabilitãţii sale. Cu aceastã rezervã, managementul poate fi descentralizat de RAP cãtre entitãţile competente la nivel sectorial şi regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrãri, furnizãri şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusã reglementãrilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementãrii.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de AI privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manierã competentã*6) şi eficientã, delegaţia Comisiei poate decide sã renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizatã de beneficiarii finali ai granturilor individuale.
___________
*6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

Prevederile detaliate care reglementeazã rolul delegaţiei. Comisiei în faza mai sus menţionatã a subcontractãrii vor fi specificate, dupã caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autoritãţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.
Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai micã de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de 2 milioane euro. Aceastã limitã inferioarã poate fi exceptatã ca rezultat al evaluãrii mai sus menţionate a capacitãţii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioarã nu este aplicabilã în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnãrii contractelor de grant de cãtre RAP competent. Proiectele trebuie sã fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevãzute în acordul de finanţare corespunzãtor pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning
Nu se aplicã.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã va finanţa proiecte cu o contribuţie PHARE sub 50.000 euro. El nu va include investiţii fizice, altele decât furnizãri mici sau infrastructurã care sã nu genereze profit.
5. Managementul asistenţei
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programare, coordonarea implementãrii şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreunã pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalierã), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.
RNAF şi RAP se vor asigura cã programele sunt implementate în concordanţã cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura cã toate contractele ce urmeazã sã implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementãrii şi cã reglementãrile privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
5.1.2. Mãrimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de douã milioane euro, în afarã de acelea care implicã scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţã tehnicã, datoritã naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalierã.
5.1.3. Termenul limitã pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limitã pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie încheiate pânã la data de 30 noiembrie 2008.
(2)Toate contractele trebuie sã fie executate pânã la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţã cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: "_acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în urmãtorii doi ani (dupã aderare). În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depãşi 3 ani de la data asumãrii angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plãţi pe durata a 3 ani de la data asumãrii angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertã complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobãrii, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. În cazul neconformãrii, ţara beneficiarã va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţã cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservãrii naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, dupã cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie sã fie asemãnãtoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacã un proiect se încadreazã în scopurile prevãzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevãzute în directiva EIA trebuie sã fie susţinutã de documente*8).
___________
*7) Directiva 85/337 CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, dupã cum a fost modificatã.
*8) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Dacã este probabil ca un proiect sã afecteze situri naturale protejate, trebuie sã se întocmeascã o documentaţie care sã cuprindã o evaluare adecvatã, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*9).
_________
*9) În anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţã cu legislaţia comunitarã relevantã referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitarã relevantã în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfãşurat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii şi responsabilitãţi
Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea cãtre Comisia Europeanã. RNAF va avea responsabilitatea generalã pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totalã a fondurilor dintr-un program pânã la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura cã regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legãturã cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi cã existã în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportãri.
Comisia va face plãţile cãtre Fondul Naţional, în concordanţã cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003. Plãţile vor fi fãcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancã agreatã în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare genereazã dobânzi. În concordanţã cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulatã este proprietatea ţãrii beneficiare.
RNAF trebuie, în orice caz, sã se asigure cã dobânda acumulatã este înregistratã efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodicã a dobânzii prin intermediul sistemului PERSEUS.
5.2.2. Plãţile cãtre Fondul Naţional
O primã platã*10) de pânã la 20% din fondurile care se gestioneazã local*11) va fi trimisã la Fondul Naţional dupã semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. În plus, RNAF trebuie sã depunã la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practicã, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã, precum şi modalitatea în care se va desfãşura funcţia de platã dintre acestea.
___________
*10) Reprezentând avansul, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*11) Exclusiv suma prevãzutã pentru programele Comunitãţii.

Alte douã plãţi urmãtoare*12) de pânã la 30% din fondurile care se gestioneazã local*13) se vor realiza. A doua platã va fi fãcutã atunci când 5% din bugetul total în vigoare*14) au fost plãtite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. A treia platã poate fi solicitatã atunci când 35% din bugetul total în vigoare*15) au fost plãtite.
___________
*12) Reprezentând plãţile intermediare sau înnoirea avansului, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*13) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

O a patra platã, finalã, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*16) au fost plãtite şi toate contractele au fost semnate.
__________
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

În mod excepţional RNAF poate solicita o sumã mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legatã de plãţi cã solicitãrile de platã din perioada urmãtoare vor depãşi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã depãşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o platã, dacã RNAF oferã o dovadã fundamentatã solid cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Plãţile de la Fondul Naţional cãtre AI
Fondul Naţional va face plãţile cãtre AI, în concordanţã cu Acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalierã în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalierã, în concordanţã cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
Atâta vreme cât implementarea urmeazã Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare individual trebuie sã fie avizat în avans de cãtre Comisia Europeanã. Fiecare AI trebuie sã fie condusã de un RAP numit de RNAF dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfãşurate de AI.
5.2.4. Modalitãţi de platã în situaţia aplicãrii clauzelor de retenţie
Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadã de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plãtit AI înainte de data limitã pentru executarea contractelor. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor pânã când plata finalã este datoratã, ca şi pentru asigurarea cã fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plãţi legate de clauzele de retenţie.
AI îşi asumã întreaga responsabilitate faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplãtite cãtre contractori dupã ce plãţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor
Într-un termen de cel mult 16 luni dupã încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care sã cuprindã atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularitãţii, acurateţei şi veridicitãţii conturilor. Plata finalã certificatã trebuie sã fie, în aceastã fazã, valoarea originarã a contractelor minus orice deducere şi rezervã agreate cu contractorii în cursul implementãrii. Aceasta trebuie, de asemenea, sã fie egalã cu plãţile fãcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevãzute în contract.
Dacã plãţile primite de la Comisie depãşesc cheltuiala (plata) finalã certificatã, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.
Dacã existã alte plãţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plãţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plãţi distincte o datã la 4 luni. Dacã acestea nu au fost plãtite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuialã ce trebuie exclusã de la finanţarea comunitarã, acolo unde se constatã cã aceasta nu a fost executatã în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris cãtre Fondul Naţional, cãruia i se va da un termen de o lunã pentru a-şi transmite rãspunsul în scris.
Dacã, în termen de o lunã de la primirea rãspunsului scris de la Fondul Naţional, nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încãlcãrii regulilor, precum şi pierderea financiarã suferitã de Comisie, pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensãrii financiare subsecvente, în concordanţã cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directã de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţã cu regulile comunitare.
6. Monitorizare şi evaluare
În completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalierã ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizatã prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul mixt de monitorizare se va întruni cel puţin o datã pe an.
Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluãrii progresului cãtre atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.
Comitetul mixt de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritãţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o datã pe an, Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţã de preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al AI şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul mixt de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzãtoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite, elaborate de AI, iar evaluãrile intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandãrilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se cã acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta Comitetului mixt de monitorizare, cãruia îi va înainta opiniile generale detaliate, cu privire la toate programele din sectorul sãu, finanţate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura cã aceste programe vor fi supuse evaluãrilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluãrilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitãţile egale şi egalitatea de gen reprezintã principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectã şi în programarea şi implementarea finanţãrii PHARE.
8. Audit, control financiar, mãsuri antifraudã, acţiuni preventive şi corective
8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeanã a Auditorilor
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultã din acestea sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudã) şi auditãrilor realizate de Curtea Europeanã a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încã aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiarã, acesta include mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertãrii şi contractãrii desfãşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiarã.
În scopul asigurãrii unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate realiza verificãri inopinate şi inspecţii în concordanţã cu procedurile prevãzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*17).
___________
*17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292, 15.11.1996, p. 2.

Controalele şi auditãrile descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor*18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplicã, Oficiului de Plãţi şi Contractare PHARE şi tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însãşi sau de cãtre un auditor extern contractat de aceasta.
__________
*18) Dupã cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare, ataşate la Acordul-cadru.

8.2.Obligaţiile Ţãrii Beneficiare
8.2.1. Audit şi control financiar
În scopul asigurãrii unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţã cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie sã îndeplineascã cerinţele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în particular, sã ofere asigurarea corespunzãtoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare trebuie sã ofere o cale de control suficientã, dupã cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*19).
___________
*19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

Autoritatea naţionalã competentã de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toţi actorii implicaţi în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor şi principalelor recomandãri ale auditãrilor desfãşurate şi se va trimite Comisiei o schiţã a urmãrilor recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.
8.2.2. Mãsuri preventive
Ţara beneficiarã va lua mãsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activã şi pasivã*20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementãrii contractelor corespunzãtoare.
___________
*20) Corupţia activã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a oricãrei persoane care promite sau oferã direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.
Corupţia pasivã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptã o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele finanicare ale Comunitãţilor Europene.

Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricãrui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de naturã sã dea naştere unui conflict de interese.
8.2.3. Mãsuri antifraudã şi acţiuni corective
Ţara beneficiarã va avea, în primã instanţã, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfãcãtor al cazurilor reale sau suspecte de fraudã ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*21).
_________
*21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudã*22) şi nereguli*23), ca şi toate mãsurile referitoare la acestea, luate de autoritatea naţionalã, trebuie raportate serviciilor Comisiei fãrã întârziere. Dacã nu existã cazuri reale sau suspectate de fraudã ori nereguli de raportat, ţara beneficiarã va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de douã luni urmãtoare sfârşitului fiecãrui trimestru.
__________
*22) Fraudã înseamnã orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegalã sau reţinerea ilegalã a fondurilor de la bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de/ori pe seama Comunitãţilor Europene; tãinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemãnãtor; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.
*23) Neregulã înseamnã orice încãlcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultã din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuialã nejustificatã. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitãţii aplicabile între pãrţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.).

În caz de nereguli sau fraudã, ţara beneficiarã va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legãturã cu fiecare neregulã în parte. Corecturile fãcute de ţara beneficiarã vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudã
Orice nereguli probate*24) sau fraudã*25) descoperite în orice moment al implementãrii programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
___________
*24) A se vedea definiţia de la pag. 28.
*25) A se vedea definiţia de la pag. 28.

Dacã, dupã încheierea tuturor verificãrilor necesare, Comisia va concluziona cã:
a) ţara beneficiarã nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare sã justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiarã alocatã; sau
c) existã scãpãri serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli, Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, dupã ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţãrii beneficiare sã înainteze comentarii şi, unde este cazul, sã întreprindã corecţii într-o perioadã determinatã de timp.
Dacã nu se ajunge la nicio înţelegere pânã la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacã corecţiile solicitate nu au fost fãcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii fãcute de ţara beneficiarã, sã decidã în termen de 3 luni:
a) sã reducã sau sã anuleze orice platã pentru programul în discuţie; sau
b) sã facã corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.
Dacã s-a hotãrât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii de a apela la una dintre mãsurile prevãzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricãrei sume plãtite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã CNA nu plãteşte suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va returna aceastã sumã Comisiei.
Penalitãţile pentru întârzierea plãţii vor fi aplicate sumelor neplãtite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparenţa şi publicitatea
RAP va avea obligaţia sã se asigure cã au fost luate toate mãsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsã legãturã cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.
10. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativã, poate revizui programul în scopul anulãrii în totalitate ori în parte şi/sau al realocãrii fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.


ACORD DE FINANŢARE

Comisia Europeanã, denumitã în cele ce urmeazã Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunitãţii Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmeazã Beneficiarul, pe de altã parte,

au convenit urmãtoarele:

Mãsurile la care se face referire în art. 1 vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunitãţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor mãsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completãrile aduse de prezentul acord de finanţare şi de Prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi subiectul
Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:


Numãrul programului: RO/ 2006/018-447.01
Denumire: Program de cooperare
transfrontalierã între Romania
şi Moldova
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2008



ART. 2
Angajamentele Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 8,996 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
ART. 3
Durata şi finalizarea
Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre beneficiar. Plata fondurilor poate continua pânã la 12 luni dupã data limitã a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completã a plãţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.
Prezentul acord de finanţare va expira numai dupã încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plãtite (folosite, cheltuite) pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenţa aferentã executãrii mãsurii de mai sus, cu specificarea numãrului şi denumirii mãsurii, va fi adresatã urmãtorilor:
Comunitatea:
Dl Donato Chiarini
eful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1
1000, Bucuresti
România
Telefon: (4021) 203.54.00
Fax: (4021) 212.88.08

Beneficiar:
Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti,
România
Telefon: (4021) 319.97.39
Fax: (4021) 312.20.11

ART. 5
Numãrul de exemplare originale
Prezentul acord de finanţare este întocmit în douã exemplare în limba englezã.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul acord va intra în vigoare la data la care va fi semnat de cãtre ambele pãrţi. Nicio cheltuialã înainte de aceastã datã nu va fi eligibilã pentru finanţarea nerambursabilã a CE.
Anexele constituie parte integrantã a prezentului acord.
Întocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,
Varujan Vosganian Onno Simons,
ministrul economiei şi finanţelor

Pentru Comunitate,
locţiitor al şefului Reprezentanţei
Delegaţiei Comisiei Europene în România

Anexe:
1. Acord-cadru (inclusiv anexele A şi B)
2. Prevederi speciale (anexa C)
3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)


ANEXA C
la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC
dintre România-Moldova 2006

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective şi descriere
1.1. Obiectivele globale ale programului:
Obiectivele globale ale Programului de vecinãtate România-Moldova 2004-2006 sunt:
* vizarea unei dezvoltãri socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în România şi Moldova prin dezvoltarea principiului cooperãrii transfrontaliere.
Douã obiective strategice vor întãri obiectivele globale:
* creşterea nivelului general de cooperare transfrontalierã socialã şi economicã; şi
* îmbunãtãţirea nivelului de coerenţã în infrastructura transfrontalierã care sã contribuie la îmbunãtãţirea calitãţii vieţii populaţiei.
În lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au cãzut de acord cu privire la prioritãţile şi mãsurile care constituie baza dezvoltãrii strategiei de cooperare transfrontalierã pentru anii 2004-2006.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectã în urmãtoarele domenii prioritare:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Programul de vecinãtate - prioritãţi şi mãsuri │
├─────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 1 │Dezvoltare economicã şi socialã │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │Protecţia mediului şi a naturii │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │Managementul teritorial şi de graniţã │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.3 │Dezvoltare economicã localã │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.4 │Turism │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.5 │Educaţie şi servicii sociale │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2 │Acţiuni people to people │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │Fondul comun al proiectelor mici │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3 │Asistenţã tehnicã │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │Managementul şi implementarea programelor │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.2 │Publicitatea şi evaluarea programelor; pregãtirea │
│ │proiectelor │
└─────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘



1.3. Descrierea programului
2006/018-447.01.01- Dezvoltare economicã şi socialã
Contribuţia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 7,600 milioane euro.
Acest proiect acoperã 5 mãsuri menţionate anterior în cadrul prioritãţii 1. El va fi implementat printr-o singurã schemã de grant. Criteriile de selecţie şi beneficiarii finali sunt descrişi în fişele de proiect relevante. Evaluarea comunã şi selecţia proiectelor vor permite crearea de legãturi şi identificarea de oportunitãţi de dezvoltare combinate. O logicã întrepãtrunsã a întãririi capacitãţii instituţionale şi a investiţiilor la scarã micã adecvate va asigura sustenabilitatea şi beneficiile pe termen lung.
Acest proiect se concentreazã pe:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Atribuţii ale programului pe 2006 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea unei infrastructuri de protecţie efectivã naturalã şi a mediului│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Modernizarea şi îmbunãtãţirea transportului local şi a infrastructurii de │
│graniţã la scarã micã şi care se adreseazã preocupãrilor de protecţia │
│mediului la nivel local, care nu ar fi eligibile într-un program mai vast │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii locale şi a sectoarelor │
│industriale în obţinerea unei creşteri şi dezvoltãri sustenabile │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Promovarea sectorului turistic aflat în dezvoltare în regiune şi angajarea │
│comunitãţilor şi a unei audienţe mai largi în înnoirea interesului faţã de │
│culturile locale comune, istorie şi tezaur natural, pe ambele pãrţi ale │
│graniţei │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Susţinerea educaţiei locale şi a serviciilor sociale în cooperarea │
│comunitãţilor beneficiare pe ambele pãrţi ale graniţei │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.
2006/018-447.01.02 - People to people Fondul comun al proiectelor mici
Contribuţia PHARE la aceasta schemã de granturi se poate ridica la maximum 1,000 milioane euro.
Acest proiect se adreseazã prioritãţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constã într-o singurã mãsurã, a Fondului comun al proiectelor mici, care implementeazã acţiunile people to people.
Acţiunile people to people au ca scop susţinerea înfiinţãrii şi dezvoltãrii unor reţele de cooperare pe ambele pãrţi ale graniţei şi crearea unor legãturi între aceste reţele şi reţelele mai vaste ale Uniunii Europene.
Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie sã se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalierã şi întãrirea celor existente.


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Atribuţii ale acţiunilor people to people pentru programul 2006 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Întãrirea cooperãrii locale peste graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stimularea şi susţinerea creãrii unor structuri permanente printre │
│organizaţiile locale şi regionale din regiunea de graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Crearea şi dezvoltarea unor resurse specializate de instituţii locale şi │
│regionale implicate în dezvoltarea regionalã şi cooperare transfrontalierã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea economiei locale/regionale şi a pieţei muncii │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.
2006/018-447.01.03 - Asistenţã tehnicã pentru sprijinul implementãrii programului
Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la un maxim de 0,396 milioane euro.
Asistenţa tehnicã cuprinde douã mãsuri specifice: (i) sprijin pentru pregãtirea proiectelor, managementul şi implementarea programului, care va oferi suportul necesar pentru structurile de management, inclusiv costurile operaţionale ale Secretariatului tehnic comun ce va fi înfiinţat pe zona de graniţã româneascã eligibilã; (ii) sprijin pentru publicitatea şi evaluarea programului (studii, seminarii, mãsuri de informare şi publicitate, evaluare etc.) şi oferirea de asistenţã pentru facilitatea pregãtirii proiectelor. Agenţia de implementare din România va fi responsabilã pentru implementarea acestei prioritãţi, în strânsã cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Moldova.

2. Buget
2.1. Structura bugetarã pentru 2006


┌───────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬──────┐
│ │ Finanţare PHARE │Finanţare româneascã│ │
│ Titlul prioritãţii ├──────┬──────┬──────┼──────┬──────┬──────┤Total │
│ Natura acţiunii │Inves-│Întã- │Total │Buge- │Con- │Subto-│cost │
│ │tiţii │rirea │ │tul │tribu-│tal │ │
│ │ │capa- │ │naţio-│ţia │ │ │
│ │ │citã- │ │nal │Bene- │ │ │
│ │ │ţii │ │ │ficia-│ │ │
│ │ │insti-│ │ │rului │ │ │
│ │ │tuţio-│ │ │ │ │ │
│ │ │nale │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Dezvoltare economicã şi │ 7,600│ 0,000│ 7,600│ 2,533│ 1,126│ 3,659󧓓,259│
│socialã - schemã de grant │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│People to people - Fondul │ 0,000│ 1,000│ 1,000│ 0,333│ 0,148│ 1,481│ 1,481│
│comun al proiectelor mici -│ │ │ │ │ │ │ │
│schemã de grant │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã pentru │ 0,000│ 0,396│ 0,396│ 0,000│ 0,000│ 0,000│ 0,396│
│sprijinul implementãrii │ │ │ │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL: │ 7,600│ 1,396│ 8,996│ 2,866│ 1,274│ 4,140󧓕,136│
└───────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativã în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane euro. Contribuţia minimã a Beneficiarului (10%) va fi calculatã ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţionalã.]
2.2. Principii de cofinanţare
În concordanţã cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunitãţii se poate ridica pânã la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare a capacitãţii instituţionale poate fi oferitã de cãtre ţara beneficiarã, suportând anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru absorbţia efectivã şi eficientã a asistenţei PHARE.
Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întãrirea capacitãţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi din resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie sã contribuie cu cel puţin 10 % din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rãmase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţãrii urmând a proveni de la bugetul naţional.
3. Agenţiile de implementare
3.1. Agenţiile de implementare
Agenţia de implementare româneascã va fi Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globalã a implementãrii întregului program.
Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor
Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România
3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalierã
Pentru partea românã, Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor va delega pe cât posibil responsabilitãţile sale în ceea ce priveşte implementarea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Iaşi, care va acţiona într-o colaborare strânsã cu MDLPL şi va cuprinde şi Secretariatul tehnic comun (a se vedea mai jos).
3.3. Comitetul comun de cooperare
Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinãtate. Cu membri din ambele ţãri şi de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va asigura o politicã de ansamblu şi implementare financiarã cu privire la operarea în cadrul programului de vecinãtate.
Principalele responsabilitãţi ale Comitetul comun de cooperare sunt:
- sã adopte Documentul comun de programare şi orice modificare viitoare a acestuia, dupã caz;
- sã adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;
- sã ia în considerare şi sã aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea sã fie transmise Comisiei;
- sã aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.
Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale - de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manierã consultativã, nu în calitate de membri votanţi.
Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare, cu rol consultativ.
Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agenţia de implementare românã şi de Unitatea de coordonare a programului din Moldova.
Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o datã pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anualã.
3.4. Comitetul comun de coordonare
Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de vecinãtate. Principalele sale responsabilitãţi sunt:
- de a pregãti fişele de proiect pentru exerciţiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;
- de a supraveghea solicitarea de propuneri de proiecte/pachetul de aplicaţii (schiţate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autoritãţilor contractante pentru publicare;
- de a supraveghea selecţia comunã a proiectelor;
- de a superviza activitãţile Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;
- de a revizui periodic progresul fãcut pentru atingerea obiectivelor specifice (şi cuantificabile) ale programului şi de a analiza rezultatele implementãrii (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele mãsuri).
Comitetul comun de coordonare este compus din:
- reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul sãu specific şi în scopul de a intensifica apartenenţa localã, autoritãţile regionale şi locale vor fi bine reprezentate;
- reprezentanţi ai Comisiei Europene, ca observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun
Agenţia de implementare (AI) şi Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiinţat în comun Secretariatul tehnic comun (STC) în zona eligibilã a graniţei româneşti, care va include şi personal din Moldova. STC va fi responsabil, printre altele, cu funcţia de secretariat al Comitetului comun de cooperare şi Comitetului comun de coordonare şi pentru asistarea AI şi a UCP.
STC al acestui program de vecinãtate este structurat, pe cât posibil, ca şi secretariatele tehnice comune responsabile pentru gestionarea programelor de cooperare transfrontalierã (INTERREG) între statele membre ale Uniunii Europene.
STC este gãzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Iaşi, care reprezintã o organizaţie legal înfiinţatã de autoritãţile pentru dezvoltare regionalã din domeniul cooperãrii transfrontaliere din România.
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Iaşi va fi responsabil, cu sprijinul STC, pentru cât mai mult din managementul curent legat de atribuţiile programului de vecinãtate.
STC va fi responsabil în asistarea sarcinilor de management curent legate de programul de vecinãtate, ţinând seama de rolurile şi responsabilitãţile AI şi ale UCP.
STC va asista, de asemenea, Comitetul comun de coordonare şi Comitetul comun de cooperare în exerciţiul atribuţiilor lor administrative şi tehnice, va supraveghea asistenţa tehnicã oferitã în cadrul acestui program şi va întreprinde sarcinile cu privire la monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinãtate.
4. Reglementãri privitoare la implementare
4.1. Metode de implementare
Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*1). Ţara beneficiarã va continua sã asigure cã toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.
___________
*1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JOL 248, 16.09.2002, p. 1.

Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevãzutã în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*2), selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de cãtre ţara beneficiarã vor fi supuse aprobãrii ex ante a Comisiei, în afarã de cazul în care se face derogare de la aceastã cerinţã datã, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.
__________
*2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

Existã reguli generale pentru fiecare mãsurã, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţã cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comunã, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii sau scheme de grant, gestionate de autoritãţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autoritãţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziţii
Achiziţiile trebuie sã respecte prevederile pãrţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al pãrţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/2*4).
___________
*3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JOL 201, 2.08.2005, p. 3.
*4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizãri şi lucrãri finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul cooperãrii cu ţãri terţe, adoptatã pe 25 martie 2003.

Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, autoritãţile contractante trebuie sã facã uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care faciliteazã aplicarea regulilor de mai sus, prevãzute în Ghidul practic, referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), dupã cum este publicat pe site-ul EuropeAid*5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
__________
*5) Adresã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

În concordanţã cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide sã permitã autoritãţilor contractante cãrora li s-au încredinţat responsabilitãţile managementului descentralizat sã execute achiziţiile în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.
4.3. Schemele de grant
Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementãri precise în fişele de proiect corespunzãtoare, în concordanţã cu urmãtoarele principii:
Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. În mod special, se va acorda o atenţie deosebitã procesului de selecţie a proiectelor. Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Pânã la acreditarea EDIS, va fi necesarã aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afarã de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţatã schema de grant va avea responsabilitãţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie sã aprobe formal solicitãrile de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie sã semneze contractele de grant cu beneficiarii şi sã asigure monitorizarea adecvatã şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizãrii şi responsabilitãţii sale. Cu aceastã rezervã, managementul poate fi descentralizat de RAP cãtre entitãţile competente la nivel sectorial şi regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrãri, furnizãri şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusã reglementãrilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementãrii.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de AI privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manierã competentã*6) şi eficientã, delegaţia Comisiei poate decide sã renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizatã de beneficiarii finali ai granturilor individuale.
__________
*6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa nr. 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

Prevederile detaliate care reglementeazã rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionatã a subcontractãrii vor fi specificate, dupã caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autoritãţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.
Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai micã de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de douã milioane euro. Aceastã limitã inferioarã poate fi exceptatã ca rezultat al evaluãrii mai sus menţionate a capacitãţii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioarã nu este aplicabilã în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnãrii contractelor de grant de cãtre RAP competent. Proiectele trebuie sã fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevãzute în acordul de finanţare corespunzãtor pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning Nu se aplicã.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã va finanţa proiecte a cãror contribuţie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiţii fizice, altele decât furnizãri mici sau infrastructurã care sã genereze profit.
5. Managementul asistenţei
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea, coordonarea implementãrii şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreunã pentru coordonarea dintre PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalierã), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.
RNAF şi RAP se vor asigura cã programele sunt implementate în concordanţã cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura cã toate contractele ce urmeazã sã implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementãrii şi cã reglementãrile privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
5.1.2. Mãrimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de 2 milioane euro, în afarã de acelea care implicã scheme de grant, de exemplu, Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţã tehnicã, datoritã naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalierã.
5.1.3. Termenul limitã pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limitã pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie sã fie încheiate pânã la data de 30 noiembrie 2008.
(2) Toate contractele trebuie sã fie executate pânã la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţã cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: "_acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în urmãtorii 2 ani (dupã aderare). În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depãşi 3 ani de la data asumãrii angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plãţi pe durata a 3 ani de la data asumãrii angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertã complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobãrii, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. În cazul neconformãrii, ţara beneficiarã va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţã cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservãrii naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, dupã cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie sã fie asemãnãtoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacã un proiect se încadreazã în scopurile prevãzute în anexa 1 sau 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevãzute în directiva EIA trebuie sã fie susţinutã de documente*8).
_________
*7) Directiva 85/337/CEE , JOL 175/40, 5.07.1985, dupã cum a fost modificatã.
*8) În anexa EIA la fişa la proiect de investiţii corespunzãtoare.

Dacã este probabil ca un proiect sã afecteze situri naturale protejate, trebuie sã se întocmeascã o documentaţie care sã cuprindã o evaluare adecvatã, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*9).
__________
*9) În anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţã cu legislaţia comunitarã relevantã referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitarã relevantã în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfãşurat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii şi responsabilitãţi
Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea cãtre Comisia Europeanã. RNAF va avea responsabilitatea generalã pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totalã a fondurilor dintr-un program pânã la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura cã regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legãturã cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi cã existã în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportãri.
Comisia va face plãţile cãtre Fondul Naţional, în concordanţã cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.
Plãţile vor fi fãcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancã agreatã în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare genereazã dobânzi. În concordanţã cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulatã este proprietatea ţãrii beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, sã se asigure cã dobânda acumulatã este înregistratã efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodicã a dobânzii prin intermediul PERSEUS.
5.2.2. Plãţile cãtre Fondul Naţional
O primã platã*10) de pânã la 20% din fondurile care se gestioneazã local*11) va fi trimisã la Fondul Naţional dupã semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. În plus, RNAF trebuie sã depunã la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practicã, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã, precum şi modalitatea în care se va desfãşura funcţia de platã dintre acestea.
__________
*10) Reprezentând avansul, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*11) Exclusiv suma prevãzutã pentru programele Comunitãţii.

Alte douã plãţi urmãtoare*12) de pânã la 30% din fondurile care se gestioneazã local*13) se vor realiza. A doua platã va fi fãcutã atunci când 5% din bugetul total în vigoare*14) au fost plãtite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. A treia platã poate fi solicitatã atunci când 35% din bugetul total în vigoare*15) au fost plãtite.
___________
*12) Reprezentând plãţile intermediare sau înnoirea avansului, dupã cum este definit la art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*13) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

O a patra platã, finalã, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*16) au fost plãtite şi toate contractele au fost semnate.
_________
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

În mod excepţional, RNAF poate solicita o sumã mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legatã de plãţi cã solicitãrile de platã din perioada urmãtoare vor depãşi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã depãşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o platã dacã RNAF oferã o dovadã fundamentatã solid cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Plãţile de la Fondul Naţional cãtre AI
Fondul Naţional va face plãţile cãtre AI, în concordanţã cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalierã în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalierã, în concordanţã cu art. 13 al Memorandumului de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
Atâta vreme cât implementarea urmeazã Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie sã fie avizat în avans de Comisia Europeanã. Fiecare AI trebuie sã fie condusã de un RAP numit de RNAF, dupã consultarea CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfãşurate de AI.
5.2.4. Modalitãţi de platã în situaţia aplicãrii clauzelor de retenţie
Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadã de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plãtit cãtre AI înainte de data limitã pentru executarea contractelor. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor pânã când plata finalã este datoratã, ca şi pentru asigurarea cã fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plãţi legate de clauzele de retenţie.
AI îşi asumã întreaga responsabilitate faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplãtite cãtre contractori dupã ce plãţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor
În termen de cel mult 16 luni dupã încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care sã cuprindã atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularitãţii, acurateţei şi veridicitãţii conturilor. Plata finalã certificatã trebuie sã fie în aceastã fazã valoarea originarã a contractelor minus orice deducere şi rezervã agreate cu contractorii în cursul implementãrii. Aceasta trebuie, de asemenea, sã fie egalã cu plãţile fãcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevãzute în contract.
Dacã plãţile primite de la Comisie depãşesc cheltuiala (plata) finalã certificatã, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.
Dacã existã alte plãţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plãţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plãţi distincte o datã la 4 luni. Dacã acestea nu au fost plãtite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuialã ce trebuie exclusã de la finanţarea comunitarã, acolo unde se constatã cã aceasta nu a fost executatã în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris cãtre Fondul Naţional, cãruia i se va da un termen de o lunã pentru a-şi transmite rãspunsul în scris.
Dacã în termen de o lunã de la primirea rãspunsului scris de la Fondul Naţional nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încãlcãrii regulilor, precum şi pierderea financiarã suferitã de Comisie pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensãrii financiare subsecvente, în concordanţã cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directã de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţã cu regulile comunitare.
6. Monitorizare şi evaluare
În completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalierã ale Comitetului comun de cooperare şi Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizatã prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o datã pe an.
Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE, în scopul evaluãrii progresului cãtre atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.
Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritãţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o datã pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţã de preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al AI şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzãtoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de AI, iar evaluãrile intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandãrilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se cã acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta cãtre Comitetul comun de monitorizare, cãruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul sãu, finanţate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura cã aceste programe vor fi supuse evaluãrilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluãrilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitãţile egale şi egalitatea de gen reprezintã principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectã şi în programarea şi implementarea finanţãrii PHARE.
8. Audit, control financiar, mãsuri antifraudã, acţiuni preventive şi corective
8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeanã a Auditorilor
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultã din acestea sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudã) şi auditãrilor realizate de Curtea Europeanã a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încã aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiarã, acesta include mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertãrii şi contractãrii desfãşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiarã.
În scopul asigurãrii unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate realiza verificãri inopinate şi inspecţii în concordanţã cu procedurile prevãzute în regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*17).
_________
*17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292, 15.11.1996, p. 2.

Controalele şi auditãrile descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor*18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplicã, Oficiului de Plãţi şi Contractare PHARE şi a tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisia însãşi sau de cãtre un auditor extern contractat de aceasta.
_________
*18) Dupã cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare ataşate la acordul-cadru.

8.2. Obligaţiile ţãrii beneficiare
8.2.1. Audit şi control financiar
În scopul asigurãrii unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţã cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie sã îndeplineascã cerinţele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în particular, sã ofere asigurarea corespunzãtoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare trebuie sã ofere o cale de control suficientã, dupã cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*19).
_________
*19) Rgulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

Autoritatea naţionalã competentã de control financiar va exercita controalele financiare adecvate faţã de toţi actorii implicaţi în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor şi principalelor recomandãri ale auditãrilor desfãşurate şi se va trimite Comisiei o schiţã a urmãrilor recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.
8.2.2. Mãsuri preventive
Ţara beneficiarã va lua mãsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activã şi pasivã*20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, precum şi pe durata implementãrii contractelor corespunzãtoare.
___________
*20) Corupţia activã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a oricãrei persoane care promite sau oferã direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.
Corupţia pasivã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptã o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.

Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricãrui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de naturã sã dea naştere unui conflict de interese.
8.2.3. Mãsuri antifraudã şi acţiuni corective
Ţara beneficiarã va avea, în primã instanţã, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfãcãtor al cazurilor reale sau suspecte de fraudã ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*21).
___________
*21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iunie 1994; 12.7.1994; p. 43.

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudã*22) şi nereguli*23), ca şi toate mãsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţionalã trebuie raportate serviciilor Comisiei fãrã întârziere. Dacã nu existã cazuri reale sau suspectate de fraudã ori nereguli de raportat, ţara beneficiarã va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de douã luni urmãtoare sfârşitului fiecãrui trimestru.
___________
*22) Fraudã înseamnã orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegalã sau reţinerea ilegalã a fondurilor de la bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitãţilor Europene; tãinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemãnãtor; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inţial.
*23) Neregulã înseamnã orice încãlcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultã din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţilor Europene ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuialã nejustificatã. Termentul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitãţii Europene aplicabile între pãrţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.).

În caz de nereguli sau fraudã, ţara beneficiarã va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legãturã cu fiecare neregulã în parte. Corecturile fãcute de ţara beneficiarã vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudã
Orice nereguli probate*24) sau fraudã*25) descoperitã în orice moment al implementãrii programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
_________
*24) A se vedea definiţia de mai sus.
*25) A se vedea definiţia de mai sus.

Dacã, dupã încheierea tuturor verificãrilor necesare, Comisia va concluziona cã:
a) ţara beneficiarã nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare sã justifice, în parte sau în totalitate, asistenţa financiarã alocatã; sau
c) existã scãpãri serioase în sistemele de control sau management care ar putea conduce la nereguli,
Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, dupã ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţãrii beneficiare sã înainteze comentarii şi, unde este cazul, sã întreprindã corecţii într-o perioadã determinatã de timp.
Dacã nu se ajunge la nicio înţelegere pânã la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacã corecţiile solicitate nu au fost fãcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii fãcute de ţara beneficiarã, sã decidã în termen de 3 luni:
a) sã reducã sau sã anuleze orice platã pentru programul în discuţie; sau
b) sã facã corecturile financiare cerute, prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.
Dacã s-a hotãrât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii de a apela la una dintre mãsurile prevãzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricãrei sume plãtite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã CNA nu plãteşte suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va returna aceastã sumã Comisiei.
Penalitãţile pentru întârzierea plãţii vor fi aplicate sumelor neplãtite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparenţa şi publicitatea
RAP va avea obligaţia sã se asigure cã au fost luate toate mãsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsã legãturã cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.
10. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativã, poate revizui programul în scopul anulãrii în totalitate ori în parte şi/sau al realocãrii fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.


ACORD DE FINANŢARE

Comisia Europeanã, în cele ce urmeazã denumitã Comisia, acţionând în numele şi în beneficiul Comunitãţii Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmeazã Beneficiarul, pe de altã parte,
au convenit urmãtoarele:

Mãsurile la care se face referire în art. 1 vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunitãţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor mãsuri este stabilit în condiţiile generale anexate la acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completãrile aduse de prezentul acord de finanţare şi de Prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi subiectul
Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:


Numãrul programului: RO/2006/018-449.01
Denumirea: Program de cooperare transfrontalierã
între România şi Ucraina
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2008


ART. 2
Angajamentele Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
ART. 3
Durata şi finalizarea
Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate, totuşi, ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre Beneficiar. Plata fondurilor poate continua pânã la 12 luni dupã data limitã a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completã a plãţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.
Prezentul acord de finanţare va expira numai dupã încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plãtite (folosite, cheltuite) pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenţa aferentã executãrii mãsurii de mai sus, cu specificarea numãrului şi denumirii mãsurii, va fi adresatã urmãtorilor:
Comunitatea:
Dl Donato Chiarini
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1
1000, Bucureşti
România
Telefon: (4021) 203.54.00
Fax: (4021) 212.88.08
Beneficiar:
Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti
România
Telefon: (4021) 319.97.39
Fax: (4021) 312.20.11

ART. 5
Numãrul de exemplare originale
Prezentul acord de finanţare este întocmit în douã exemplare în limba englezã.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de cãtre ambele pãrţi. Nicio cheltuialã înainte de aceastã datã nu va fi eligibilã pentru finanţarea nerambursabilã a CE.
Anexele constituie parte integrantã din acord.
Întocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

pentru Beneficiar,
Varujan Vosganian,
ministrul economiei şi finanţelor

pentru Comunitate,
Onno Simons,
locţiitor al şefului Reprezentanţei Delegaţiei
Comisiei Europene în România

Anexe:
1. Acord-cadru (inclusiv anexele A şi B)
2. Prevederi speciale (anexa C)
3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)


ANEXA C
la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România şi Ucraina 2006

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective şi descriere
1.1. Obiectivele globale ale programului
Obiectivele globale ale Programului de vecinãtate RomâniaUcraina 2004-2006 sunt:
* îmbunãtãţirea integrãrii cooperãrii transfrontaliere între zonele de graniţã prin fondarea de baze solide pentru o dezvoltare economicã sustenabilã
Oportunitãţile pentru cooperarea transfrontalierã în zonele eligibile pot fi transpuse în 4 obiective intermediare/specifice, ce constituie instrumente de atingere a obiectivelor generale:
1. consolidarea valorilor comune existente pentru a genera un nou ciclu integrat de dezvoltare sustenabilã;
2. susţinerea noului ciclu de dezvoltare sustenabilã printr-o infrastructurã cheie;
3. dezvoltarea cooperãrii transfrontaliere pentru a revitaliza moştenirea socioculturalã comunã legatã de istoria localã şi mediul înconjurãtor;
4. întãrirea operaţionalã a cooperãrii transfrontaliere.
În lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au cãzut de acord cu privire la prioritãţile şi mãsurile care constituie baza dezvoltãrii strategiei de cooperare transfrontalierã pentru anii 2004-2006.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectã în urmãtoarele domenii prioritare:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Prioritãţile şi mãsurile proiectelor │
├─────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 1 │Promovarea dezvoltãrii socioeconomice locale │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │Extinderea şi consolidarea turismului │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │Cooperare economicã transfrontalierã │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2 │Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructurã │
│ │transfrontalierã │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │Dezvoltarea transportului transfrontalier şi infrastructu-│
│ │rii de graniţã │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.2 │Îmbunãtãţirea managementului transfrontalier de mediu │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3 │Acţiuni people to people │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │Fondul comun al proiectelor mici │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 4 │Asistenţã tehnicã │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 4.1 │Managementul şi implementarea programului │
├─────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 4.2 │Publicitatea şi evaluarea programului; pregãtirea │
│ │proiectelor │
└─────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘


1.3 Descrierea programului
2006/018-449.01.01 - Promovarea dezvoltãrii socioeconomice locale şi a sistemelor de infrastructurã transfrontalierã integratã din regiunile de graniţã româneşti şi ucrainene (prioritãţile 1 şi 2)
Contribuţia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 5,790 milioane euro.
Aceasta este menitã sã fie implementatã printr-o schemã de grant pentru promovarea dezvoltãrii socioeconomice locale (prioritatea 1) şi dezvoltãrii sistemelor integrate de infrastructurã transfrontalierã (prioritatea 2).
Aceste douã prioritãţi vor fi implementate printr-o singurã schemã de grant, care va funcţiona pe ambele pãrţi ale graniţei. Evaluarea comunã şi selecţia proiectelor vor permite identificarea de legãturi şi oportunitãţi de dezvoltare combinatã. O logicã întrepãtrunsã între întãrirea capacitãţii instituţionale şi investiţiile la scarã micã potrivite va asigura sustenabilitatea şi beneficiile pe termen lung.
Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea urmãtoarelor sarcini specifice:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Atribuţii ale programului pe anul 2006 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea turismului transfrontalier │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii la scarã micã pentru dezvoltarea turismului transfrontalier │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Susţinerea creşterii legãturilor economice transfrontaliere şi dezvoltarea │
│resurselor umane pentru acele activitãţi care sunt legate de economia localã│
│din zonele transfrontaliere │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Proiecte de întãrire a capacitãţii instituţionale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Programe de specializare care sã permitã personalului sã gestioneze │
│contrabanda, traficul, crima organizatã şi imigrarea ilegalã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Susţinerea pregãtirii proiectelor de transport şi infrastructurã de graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Acţiuni complementare la alte programe implicate în dezvoltarea şi │
│managementul infrastructurii de graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Infrastructuri de transport la scarã micã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Înfiinţarea/reinstalarea reţelelor de monitorizare pentru calitatea aerului │
│şi a apei în regiunea de graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Managementul parcului natural │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Programe educaţionale de gestionare a mediului local │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai aceste scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru anul 2006.
2006/018-449.01.02 - People to people - Fondul comun al proiectelor mici (prioritatea 3)
Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,860 milioane euro.
Acest proiect se adreseazã prioritãţii 3 menţionate în tabelul de mai sus şi constã într-o singurã mãsurã, a schemei de grant "Fondul comun al proiectelor mici", pentru implementarea acţiunilor people to people.
Acţiunile people to people au ca scop susţinerea înfiinţãrii şi dezvoltãrii unor reţele de cooperare pe ambele pãrţi ale graniţei şi crearea unor legãturi între aceste reţele şi reţelele mai vaste ale Uniunii Europene.
Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie sã se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalierã şi întãrirea celor existente.


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Atribuţii potenţiale ale Fondului comun al proiectelor mici pentru │
│ programul 2006 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Întãrirea cooperãrii locale peste graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stimularea şi susţinerea creãrii unor structuri permanente printre │
│organizaţiile locale şi regionale din regiunea de graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Crearea şi dezvoltarea unor resurse de specialişti în instituţiile locale şi│
│regionale implicate în dezvoltarea regionalã şi cooperarea transfrontalierã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea economiei locale/regionale şi a pieţei muncii │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea şi întãrirea unei structuri eficiente de implementare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Oferirea unei asistenţe continue pentru participanţi pentru identificarea │
│şi pregãtirea proiectelor; creşterea capacitãţii personale şi instituţionale│
│pentru cooperare şi participarea în programele viitoare de dezvoltare, în │
│special pentru pregãtirea activitãţilor Programului de vecinãtate │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile de eligibilitate de bazã, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi gãsiţi în § 6.
În plus, fişa de proiect identificã criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.
2006/018-449.01.03 - Asistenţã tehnicã pentru sprijinul implementãrii programului (prioritatea 4)
Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,350 milioane euro.
Aceastã asistenţã tehnicã cuprinde douã mãsuri specifice:
(i) sprijin pentru managementul şi implementarea programului, inclusiv costurile Secretariatului tehnic comun care îşi va desfãşura activitatea la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Suceava;
(ii) sprijin pentru publicitatea şi evaluarea programului (studii, seminarii, mãsuri de informare şi publicitate, evaluare etc.) şi oferirea de asistenţã pentru pregãtirea proiectelor. Agenţia de implementare din România va fi responsabilã pentru implementarea acestei prioritãţi, în strânsã cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Ucraina.

2. Buget
2.1. Structura bugetarã pentru 2006


┌───────────────────────────────────┬────────────────────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ Finanţare PHARE │Buget │Con- │Total │
│ Prioritatea nr. şi tipul acţiunii ├──────┬──────┬──────┤naţio-│tribu-│cos- │
│ │Inves-│Întã- │Total │nal │ţia │turi │
│ │tiţii │rirea │ │ │Bene- │eligi-│
│ │ │capa- │ │ │ficia-│bile │
│ │ │citã- │ │ │rului │ │
│ │ │ţii │ │ │ │ │
│ │ │insti-│ │ │ │ │
│ │ │tuţio-│ │ │ │ │
│ │ │nale │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
𗈕. Scheme de grant: Promovarea │ 5,790│ 0,000│ 5,790│ 1,930│ 0,858│ 8,578│
│dezvoltãrii socioeconomice locale │ │ │ │ │ │ │
│şi a sistemelor de infrastructurã │ │ │ │ │ │ │
│transfrontalierã integratã │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
𗈗. Fondul comun al proiectelor mici│ 0,000│ 0,860│ 0,860│ 0,287│ 0,127│ 1,274│
├───────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
𗈘. Asistenţã tehnicã │ 0,000│ 0,350│ 0,350│ 0,000│ 0,000│ 0,350│
├───────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL: │ 5,790│ 1,210│ 7,000│ 2,217│ 0,985󧓒,202│
└───────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativã în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuţia minimã a Beneficiarului (10%) va fi calculatã ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţionalã.]
2.2. Principii de cofinanţare
În concordanţã cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunitãţii se poate ridica pânã la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare a capacitãţii instituţionale poate fi oferitã de cãtre ţara beneficiarã, suportând anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru absorbţia efectivã şi eficientã a asistenţei PHARE.
Cofinanţarea naţionalã se va realiza prin contribuţii de la resursele guvernului naţional, în plus faţã de contribuţiile de la nivel regional, autoritãţi, împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale cãtre instituţii publice sau fonduri de la întreprinderi publice, nota bene, numai pentru cazurile în care organizaţiile publice care oferã fonduri nu sunt şi beneficiarii proiectului în cauzã. Aceasta înseamnã cã respectiva contribuţie a Beneficiarului trebuie sã fie o sumã separatã şi, în oricare dintre cazuri, adiţionalã.
Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întãrirea capacitãţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi din resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie sã contribuie cu cel puţin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Contribuţia minimã a Beneficiarului va fi calculatã ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţionalã.
Costurile eligibile rãmase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţãrii urmând a proveni de la bugetul naţional.
3. Agenţiile de implementare
3.1. Agenţiile de implementare
Agenţia de implementare româneascã va fi Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globalã a implementãrii întregului program.
Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor
Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România
3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalierã
Pentru partea românã, Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor poate delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor sale pentru implementarea programului de vecinãtate cãtre o entitate regionalã, situatã în zona de graniţã. În acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regionalã Nord-Vest, agenţiile pentru dezvoltare regionalã Nord-Est şi agenţiile pentru dezvoltare regionalã Sud-Est vor înfiinţa împreunã un birou regional de cooperare transfrontalierã cu sediul la Suceava, care va activa în strânsã legãturã cu Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţei.
3.3. Comitetul comun de cooperare
Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinãtate. Cu membri din ambele ţãri şi de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va realiza o politicã de ansamblu şi implementare financiarã cu privire la operarea în cadrul programului de vecinãtate.
Principalele responsabilitãţi ale Comitetului comun de cooperare sunt:
- sã adopte Documentul comun de programare şi orice modificare viitoare a acestuia, dupã caz;
- sã adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;
- sã ia în considerare şi sã aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea sã fie transmise Comisiei;
- sã aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.
Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale - de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manierã consultativã, nu în calitate de membri votanţi.
Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare, cu rol consultativ.
Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agenţia de implementare românã şi de Unitatea de coordonare a programului din Ucraina.
Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o datã pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anualã.
3.4. Comitetul comun de coordonare
Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de vecinãtate. Principalele sale responsabilitãţi sunt:
- pregãtirea fişelor de proiect pentru exerciţiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;
- supravegherea solicitãrii de propuneri de proiecte/ pachetul de aplicaţii (schiţate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autoritãţilor contractante pentru publicare;
- supravegherea selecţiei comune a proiectelor;
- supervizarea activitãţilor Secretariatului tehnic comun (şi ale Comitetului de evaluare;
- revizuirea periodicã a progresului fãcut pentru atingerea obiectivelor specifice (şi cuantificabile) ale programului şi analizarea rezultatelor implementãrii (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele mãsuri).
Comitetul comun de coordonare este compus din:
- reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
Dat fiind rolul sãu specific şi, în scopul de a intensifica apartenenţa localã, autoritãţile regionale şi locale vor fi bine reprezentate;
- reprezentanţi ai Comisiei Europene, ca observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun
Agenţia de Implementare (AI) şi Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiinţat împreunã Secretariatul tehnic comun (STC) localizat în Timişoara, în zona eligibilã a graniţei româneşti, şi care va include personal din Ucraina.
STC al acestui program de vecinãtate este structurat, pe cât posibil, ca şi secretariatele tehnice comune responsabile pentru gestionarea programelor de cooperare transfrontalierã (INTERREG) între statele membre ale Uniunii Europene.
STC este gãzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Suceava, care reprezintã o organizaţie legal înfiinţatã de autoritãţile de dezvoltare regionalã din domeniul cooperãrii transfrontaliere din România. STC este, printre altele, responsabil şi de funcţia de secretariat în sprijinul Comitetului comun de coordonare şi Comitetului comun de cooperare şi pentru asistarea AI şi a UCP. Dar cea mai mare parte a activitãţii sale o reprezintã sprijinul potenţialilor aplicanţi la contractele de granturi şi, apoi, beneficiarilor granturilor.
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Suceava va fi responsabil, cu sprijinul STC, pentru cât mai mult din managementul curent legat de atribuţiile programului de vecinãtate.
STC va asista, de asemenea, Comitetul comun de coordonare şi Comitetul comun de cooperare în exerciţiul atribuţiilor lor administrative şi tehnice, va supraveghea asistenţa tehnicã oferitã în cadrul acestui program şi va întreprinde sarcinile cu privire la monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinãtate.
4. Reglementãri privitoare la implementare
4.1. Metode de implementare
Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*1). Ţara beneficiarã va continua sã asigure cã toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a) - (e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.
_________
*1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.

Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevãzutã în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*2), selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de cãtre ţara beneficiarã vor fi supuse aprobãrii ex ante a Comisiei, în afarã de cazul în care se face derogare de la aceastã cerinţã, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.
_________
*2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.

Existã reguli generale pentru fiecare mãsurã, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţã cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comunã, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritãţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau mai multe autoritãţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziţii
Achiziţiile trebuie sã respecte prevederile pãrţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al pãrţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/2*4).
_________
*3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.
*4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizãri şi lucrãri finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul cooperãrii cu ţãri terţe, adoptatã pe 25 martie 2003.

Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, autoritãţile contractante trebuie sã facã uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care faciliteazã aplicarea regulilor de mai sus, prevãzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), dupã cum este publicat pe site-ul EuropeAid*5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
_________
*5) Adresã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

În concordanţã cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide sã permitã autoritãţilor contractante cãrora li s-au încredinţat responsabilitãţile managementului descentralizat sã execute achiziţiile în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.
4.3. Schemele de grant
Pentru schemele de grant, vor fi specificate reglementãri precise în fişele de proiect corespunzãtoare, în concordanţã cu urmãtoarele principii:
Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. În mod special, se va acorda o atenţie deosebitã procesului de selecţie a proiectelor. Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 al Ghidului practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Pânã la acreditarea EDIS, va fi necesarã aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afarã de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţatã schema de grant va avea responsabilitãţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie sã aprobe formal solicitãrile de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie sã semneze contractele de grant cu beneficiarii şi sã asigure monitorizarea adecvatã şi controlul financiar ca fiind supuse autorizãrii şi responsabilitãţii sale. Cu aceastã rezervã, managementul poate fi descentralizat de RAP cãtre entitãţile competente la nivel sectorial şi regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrãri, furnizãri şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusã reglementãrilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementãrii.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de AI privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manierã competentã*6) şi eficientã, delegaţia Comisiei poate decide sã renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizatã de beneficiarii finali ai granturilor individuale.
_______
*6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 Ghidul de programare PHARE 2006.

Prevederile detaliate care reglementeazã rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionatã a subcontractãrii vor fi specificate, dupã caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autoritãţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.
Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai micã de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de douã milioane euro.
Aceastã limitã inferioarã poate fi exceptatã ca rezultat al evaluãrii mai sus menţionate a capacitãţii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioarã nu este aplicabilã în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnãrii contractelor de grant de cãtre RAP competent. Proiectele trebuie sã fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevãzute în acordul de finanţare corespunzãtor pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning
Nu se aplicã.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã va finanţa proiecte a cãror contribuţie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiţii fizice, altele decât furnizãri mici sau infrastructurã, care sã genereze profit.
5. Managementul asistenţei
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programare, coordonarea implementãrii şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreunã pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE Cooperare transfrontalierã), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.
RNAF şi RAP se vor asigura cã programele sunt implementate în concordanţã cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura cã toate contractele ce urmeazã sã implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementãrii şi cã reglementãrile privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
5.1.2. Mãrimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de douã milioane euro, în afarã de acelea care implicã scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţã tehnicã, datoritã naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalierã.
5.1.3. Termenul limitã pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limitã pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie sã fie încheiate pânã la data de 30 noiembrie 2008.
(2) Toate contractele trebuie sã fie executate pânã la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţã cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: "_acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în urmãtorii 2 ani (dupã aderare). În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depãşi 3 ani de la data asumãrii angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plãţi pe durata a 3 ani de la data asumãrii angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertã complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobãrii, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. În cazul neconformãrii, ţara beneficiarã va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţã cu art. 5 al Memorandumului de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservãrii naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, dupã cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie sã fie asemãnãtoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacã un proiect se încadreazã în scopurile prevãzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevãzute în directiva EIA trebuie sã fie susţinutã de documente*8).
_________
*7) Directiva 85/337/CEE , JO L 175/40, 5.07.1985, dupã cum a fost modificatã.
*8) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Dacã este probabil ca un proiect sã afecteze situri naturale protejate trebuie sã se întocmeascã o documentaţie care sã cuprindã o evaluare adecvatã, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*9).
________
*9) În anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţã cu legislaţia comunitarã relevantã referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitarã relevantã în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfãşurat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii şi responsabilitãţi
Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea cãtre Comisia Europeanã. RNAF va avea responsabilitatea generalã pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totalã a fondurilor dintr-un program pânã la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura cã regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legãturã cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi cã existã în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportãri.
Comisia va face plãţile cãtre Fondul Naţional, în concordanţã cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.
Plãţile vor fi fãcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancã agreatã în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare genereazã dobânzi. În concordanţã cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulatã este proprietatea ţãrii beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, sã se asigure cã dobânda acumulatã este înregistratã efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodicã a dobânzii prin intermediul PERSEUS.
5.2.2. Plãţile cãtre Fondul Naţional
O primã platã*10) de pânã la 20% din fondurile care se gestioneazã local*11) va fi trimisã la Fondul Naţional dupã semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. În plus, RNAF trebuie sã depunã la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practicã, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã, precum şi modalitatea în care se va desfãşura funcţia de platã dintre acestea.
_________
*10) Reprezentând avansul, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*11) Exclusiv suma prevãzutã pentru programele Comunitãţii.

Alte douã plãţi urmãtoare*12) de pânã la 30% din fondurile care se gestioneazã local*13) se vor realiza. A doua platã va fi fãcutã atunci când 5% din bugetul total în vigoare*14) au fost plãtite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. A treia platã poate fi solicitatã atunci când 35% din bugetul total în vigoare*15) au fost plãtite.
________
*12) Reprezentând plãţile intermediare sau înnoirea avansului, dupã cum este definit în art. 105 (1) al Regulilor de implementare a Regulamentului financiar.
*13) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

O a patra platã, finalã, se va face când 70 % din bugetul total în vigoare*16) au fost plãtite şi toate contractele au fost semnate.
________
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.

În mod excepţional RNAF poate solicita o sumã mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legatã de plãţi cã solicitãrile de platã din perioada urmãtoare vor depãşi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã depãşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o platã dacã RNAF oferã o dovadã fundamentatã solid cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Plãţile de la Fondul Naţional cãtre AI
Fondul Naţional va face plãţile cãtre AI, în concordanţã cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalierã în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalierã, în concordanţã cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
Atâta vreme cât implementarea urmeazã Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie sã fie avizat în avans de Comisia Europeanã. Fiecare AI trebuie sã fie condusã de un RAP numit de RNAF dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfãşurate de AI.
5.2.4. Modalitãţi de platã în situaţia aplicãrii clauzelor de retenţie
Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadã de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plãtit AI înainte de data limitã pentru executarea contractelor. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor pânã când plata finalã este datoratã, ca şi pentru asigurarea cã fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plãţi legate de clauzele de retenţie.
AI îşi asumã întreaga responsabilitate faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplãtite cãtre contractori dupã ce plãţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor
Într-un termen de cel mult 16 luni dupã încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care sã cuprindã atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularitãţii, acurateţei şi veridicitãţii conturilor. Plata finalã certificatã trebuie sã fie în aceastã fazã valoarea originarã a contractelor minus orice deducere şi rezervã agreate cu contractorii în cursul implementãrii. Aceasta trebuie, de asemenea, sã fie egalã cu plãţile fãcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevãzute în contract.
Dacã plãţile primite de la Comisie depãşesc cheltuiala (plata) finalã certificatã, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.
Dacã existã alte plãţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plãţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plãţi distincte o datã la 4 luni. Dacã acestea nu au fost plãtite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuialã ce trebuie exclusã de la finanţarea comunitarã, acolo unde se constatã cã aceasta nu a fost executatã în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris cãtre Fondul Naţional, cãruia i se va da un termen de o lunã pentru a-şi transmite rãspunsul în scris.
Dacã, în termen de o lunã de la primirea rãspunsului scris de la Fondul Naţional, nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încãlcãrii regulilor, precum şi pierderea financiarã suferitã de Comisie pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensãrii financiare subsecvente, în concordanţã cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directã de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţã cu regulile comunitare.
6. Monitorizare şi evaluare
În completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalierã ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizatã prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o datã pe an.
Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluãrii progresului cãtre atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.
Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritãţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o datã pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţã de preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al AI şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzãtoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de AI, iar evaluãrile intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi.
Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandãrilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se cã acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta cãtre Comitetul comun de monitorizare, cãruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul sãu, finanţate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura cã aceste programe vor fi supuse evaluãrilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluãrilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitãţile egale şi egalitatea de gen reprezintã principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectã şi în programarea şi implementarea finanţãrii PHARE.
8. Audit, control financiar, mãsuri antifraudã, acţiuni preventive şi corective
8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeanã a Auditorilor
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultã din acestea sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudã) şi auditãrilor realizate de Curtea Europeanã a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încã aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiarã, acesta include mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertãrii şi contractãrii desfãşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiarã.
În scopul asigurãrii unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate realiza verificãri inopinate şi inspecţii în concordanţã cu procedurile prevãzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*17).
_________
*17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

Controalele şi auditãrile descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor*18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplicã, Oficiului de Plãţi şi Contractare PHARE şi tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însãşi sau de cãtre un auditor extern contractat de aceasta.
_________
*18) Dupã cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare ataşate la acordul-cadru.

8.2. Obligaţiile ţãrii beneficiare
8.2.1. Audit şi control financiar
În scopul asigurãrii unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţã cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie sã îndeplineascã cerinţele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în particular, sã ofere asigurarea corespunzãtoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare trebuie sã ofere o cale de control suficientã, dupã cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*19).
_________
*19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.

Autoritatea naţionalã competentã de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toţi actorii implicaţi în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor şi principalelor recomandãri ale auditãrilor desfãşurate şi se va trimite Comisiei o schiţã a urmãrilor recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.
8.2.2. Mãsuri preventive
Ţara beneficiarã va lua mãsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activã şi pasivã*20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementãrii contractelor corespunzãtoare.
__________
*20) Corupţia activã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a oricãrei persoane care promite sau oferã direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.
Corupţia pasivã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptã o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.

Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricãrui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de naturã sã dea naştere unui conflict de interese.
8.2.3. Mãsuri antifraudã şi acţiuni corective
Ţara beneficiarã va avea, în primã instanţã, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfãcãtor al cazurilor reale sau suspecte de fraudã ori nereguli, conform controalelor naţionale sau comunitare.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*21).
__________
*21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994; 12.07.1994, p. 43.

În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudã*22) şi nereguli*23), ca şi toate mãsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţionalã trebuie raportate serviciilor Comisiei fãrã întârziere. Dacã nu existã cazuri reale sau suspectate de fraudã ori nereguli de raportat, ţara beneficiarã va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de douã luni urmãtoare sfârşitului fiecãrui trimestru.
__________
*22) Fraudã înseamnã orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegalã sau reţinerea ilegalã a fondurilor de la bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitãţilor Europene; tãinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemãnãtor; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.
*23) Neregulã înseamnã orice încãlcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultã din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuialã nejustificatã. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitãţii aplicabile între pãrţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.)

În caz de nereguli sau fraudã, ţara beneficiarã va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legãturã cu fiecare neregulã în parte. Corecţiile fãcute de ţara beneficiarã vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudã
Orice nereguli probate*24) sau fraudã*25) descoperite în orice moment al implementãrii programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
_________
*24) A se vedea definiţia de mai sus.
*25) A se vedea definiţia de mai sus.

Dacã, dupã încheierea tuturor verificãrilor necesare, Comisia va concluziona cã:
a) ţara beneficiarã nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare sã justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiarã alocatã; sau
c) existã scãpãri serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli,
Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, dupã ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţãrii beneficiare sã înainteze comentarii şi, unde este cazul, sã întreprindã corecţii într-o perioadã determinatã de timp.
Dacã nu se ajunge la nicio înţelegere pânã la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacã corecţiile solicitate nu au fost fãcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii fãcute de ţara beneficiarã, sã decidã în termen de 3 luni:
a) sã reducã sau sã anuleze orice platã pentru programul în discuţie; sau
b) sã facã corecţiile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.
Dacã s-a hotãrât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii de a apela la una dintre mãsurile prevãzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricãrei sume plãtite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã CNA nu plãteşte suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va returna aceastã sumã Comisiei.
Penalitãţile pentru întârzierea plãţii vor fi aplicate sumelor neplãtite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparenţa şi publicitatea
RAP va avea obligaţia sã se asigure cã au fost luate toate mãsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsã legãturã cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.
10. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativã, poate revizui programul în scopul anulãrii în totalitate ori în parte şi/sau al realocãrii fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.


ANEXA D
INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene

1. Obiectiv şi sferã de acţiune
Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunitãţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor Uniunii Europene, precum şi de a crea o imagine consistentã privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenţã va rãspunde pentru publicitatea la faţa locului. Aceastã acţiune se va desfãşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfãşura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplicã fondurilor structurale. Acestea sunt:
- Reglementarea (CEE) 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene L130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene L152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene L182/58.
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sã fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivã.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cât şi alte forme de asistenţã.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când sunt implementate programe PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sã publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţã în forma cea mai potrivitã. Ele trebuie sã asigure faptul cã asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sã le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sã asigure prezentarea consecventã pe tot teritoriul ţãrii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
b) Mãsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie sã cuprindã urmãtoarele:
(i) În cazul investiţiilor de infrastructurã cu un cost ce depãşeşte 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sã fie instalate în concordanţã cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sã fie furnizate de cãtre Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivã;
- plãcuţe permanente pentru lucrãrile de infrastructurã accesibile publicului larg, care sã fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sã fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivã.
(ii) În cazul investiţiilor productive, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sã conştientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţã cu reglementãrile citate la paragraful 3b)(i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie sã fie completate de asemenea solicitanţi, cã o parte a ajutorului provine de la Uniunea Europeanã şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţã cu reglementãrile de mai sus.
4.Vizibilitatea asistenţei Uniunii Europene în cercurile de afaceri, printre potenţialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potenţialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sã cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncã sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de învãţãmânt profesional implicate în ocuparea forţei de muncã, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţã destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenţã vor trebui sã indice faptul cã Uniunea Europeanã şi în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenţã transmisã beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţã finanţat de programul în cauzã. Dacã asemenea documente poartã stema naţionalã sau regionalã, ele vor purta de asemenea şi însemnul Uniunii Europene de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul general
Media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivitã, despre acţiunile cofinanţate de Uniunea Europeanã şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceastã informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementãrii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionalã (presã, radio şi televiziune). Trebuie asiguratã o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiarã.
Principiile menţionate în cele douã paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presã sau comunicate de publicitate.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legãturã cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sã facã explicitã participarea Uniunii Europene. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri şi se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiarã va ajuta, dupã necesitãţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau co-finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sã conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clarã a participãrii Uniunii Europene, precum şi simbolul Uniunii Europene, în cazul în care stema naţionalã sau regionalã este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţã, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiarã, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura cã participarea Uniunii Europene este clarã. Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, plãcuţe permanente şi postere
Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare vor asigura faptul cã urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate se supun prevederilor de mai jos:
Panouri
Panourile care furnizeazã informaţii privind participarea Uniunii Europene la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge pânã la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridicã un panou care sã anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa Uniunii Europene trebuie menţionatã oricum pe un panou special. Panourile trebuie sã fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mãrimea cofinanţãrii din partea Uniunii Europene) şi trebuie sã fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni dupã terminarea lucrãrilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plãcuţã permanentã, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Plãcuţe permanente
Plãcuţele permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţã de însemnul Uniunii Europene, asemenea plãcuţe trebuie sã specifice partea finanţatã de Uniunea Europeanã, alãturi de o menţiune a programului în cauzã (PHARE, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate naţionalã, regionalã ori localã sau un alt beneficiar decide sã ridice un panou, sã plaseze o plãcuţã permanentã, sã afişeze un poster sau sã ia orice altã mãsurã pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea Uniunii Europene trebuie de asemenea sã fie indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, mãsuri suplimentare, dacã le considerã a fi necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia sã poatã participa în mod corespunzãtor în realizarea acestora.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţã tehnicã sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţãrii respective, care va conţine indicaţii detaliate în formã electronicã şi care va fi disponibil la cerere.

----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016