--------- *) Aprobate de <>Ordinul nr. 417 din 31 martie 2009 şi <>Ordinul nr. 431 din 31 martie 2009 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2009. ANEXA 1 CADRUL GENERAL de realizare a programelor naţionale de sãnãtate SECŢIUNEA A Programe naţionale de sãnãtate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii ART. 1 În anul 2009, potrivit <>Hotãrârii Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sãnãtate în anul 2009, se deruleazã urmãtoarele programe de sãnãtate: I. Programele naţionale privind bolile transmisibile: 1. Programul naţional de imunizare; 2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV/SIDA, tuberculozã, infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare); 2.1 Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare; 2.2 Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV; 2.3 Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei; 2.4 Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexualã. 3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale; 4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã; 5. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzionalã; 6. Programul naţional pentru asigurarea managementului programelor naţionale privind bolile transmisibile. II. Programele naţionale privind bolile netransmisibile: 1. Programul naţional de boli cardiovasculare; 1.1 Subprogramul de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovasculari; 1.2 Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare 2. Programul naţional de oncologie; 3. Programul naţional de sãnãtate mintalã; 3.1 Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatricã şi psihosocialã; 3.2 Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelor. 4. Programul naţional de diabet zaharat; 5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã; 6. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã; 6.1 Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic; 6.2 Subprogramul de radiologie intervenţionalã; 6.3 Subprogramul de utilizare a suturilor mecanice în chirurgia generalã; 6.4 Subprogram de utilizare a plaselor sintetice în chirurgia parietalã abdominalã deschisã şi laparoscopicã. 6.5 Subprogramul de tratament al surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive). 7. Programul naţional de boli endocrine; 8. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever; 9. Programul naţional de urgenţã prespitaliceascã. III. Programul naţional de depistare precoce activã a afecţiunilor oncologice 1. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin; 2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar. IV. Programul naţional de promovare a sãnãtãţii şi educaţie pentru sãnãtate 1. Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare; 2. Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea cancerului de col uterin; 3. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţã sãnãtos; 4. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun. V. Programul naţional de sãnãtate a femeii şi copilului 1. Subprogramul de creştere a accesului la servicii moderne de planificare familialã; 2. Subprogramul de creştere a accesului, calitãţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidã şi lãuzã; 3. Subprogramul de profilaxie şi diagnostic pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice; 4. Subprogramul de profilaxie a sindromului de izoimunizare Rh; 5. Subprogramul de prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unitãţi regionale şi de evaluare a mortalitãţii neonatale; 6. Subprogramul de screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate; 7. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz; 8. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor; 9. Subprogramul de promovarea a alãptãrii; 10. Subprogramul de profilaxie a distrofiei la copiii cu vârstã cuprinsã între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern prin administrare de lapte praf; 11. Subprogramul de profilaxie a malnutriţiei la copiii cu greutate micã la naştere; 12. Subprogramul de profilaxie a anemiei feriprive la gravida; 13. Subprogramul de profilaxie a anemiei feriprive la sugar; 14. Subprogramul de profilaxie a rahitismului carenţial al copilului; 15. Subprogramul de diagnosticul precoce, prevenţie primarã şi secundarã, precum şi de monitorizare a unor afecţiuni cronice la copil; 16. Subprogramul de prevenire a complicaţiilor, prin diagnostic precoce tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie a urmãtoarelor afecţiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale; 17. Subprogramul de profilaxie a infecţiei cu virusul respirator sinciţial la copiii cu risc crescut de infecţie; 18. Subprogramul de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului. VI. Program naţional de administraţie sanitarã 1. Subprogramul de descentralizare a sistemului sanitar; 2. Subprogramul de evaluare a performanţei spitalelor; 3. Subprogramul de dezvoltare a ghidurilor clinice; 4. Subprogramul de evaluare şi îmbunãtãţire a managementului programelor naţionale de sãnãtate. VII. Programul naţional de tratament în strãinãtate VIII. Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor IX. Programul naţional de asistenţã medicalã comunitarã şi acţiuni pentru sãnãtate X. Programul naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã ART. 2 Programele naţionale de sãnãtate prevãzute la art. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dupã caz. ART. 3 Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sãnãtate provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii. ART. 4 Programele naţionale, respectiv subprogramele de sãnãtate care sunt derulate în comun de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi care sunt finanţate din fondurile transferate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate sunt urmãtoarele: 1) Programul naţional de boli cardiovasculare - tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare; 2) Programul naţional de oncologie - tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice; 3) Programul naţional de diabet zaharat: a) prevenţia secundarã a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complicaţiilor acestuia (inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c); b) tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat; c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratat. 4) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor cu transplant; 5) Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã tratamentul surditãţii prin proteze auditive implantabile; 6) Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever tratamentul medicamentos al bolnavilor cu hemofilie, talasemie, sclerozã lateralã amitroficã, mucoviscidozã şi epidermolizã buloasã; 7) Programul naţional de depistare precoce activã a afecţiunilor oncologice - efectuarea screening-ului pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin şi a cancerului mamar; 8) Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor; 9) Programul naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã - pentru obiectivele a) şi b) ale programului prevãzut la pct. X lit. A din anexa la <>Hotãrârea Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sãnãtate în anul 2009. ART. 5 (1) Programele naţionale de sãnãtate sunt coordonate la nivel naţional de cãtre structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii. (2) Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate deruleazã activitãţile cuprinse în cadrul programelor prevãzute la art. 4, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. ART. 6 Programele naţionale de sãnãtate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de coordonatorii din cadrul institutelor, centrelor de sãnãtate publicã şi direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. ART. 7 Programele naţionale de sãnãtate se deruleazã prin institute şi centre de sãnãtate publicã, direcţii de sãnãtate publicã, furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, farmaciile cu circuit deschis şi prin alte unitãţi sanitare desemnate de Ministerul Sãnãtãţii sau direcţiile de sãnãtate publicã, dupã caz. ART. 8 (1) Instituţiile şi unitãţile sanitare publice care deruleazã programe naţionale de sãnãtate au obligaţia gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti şi a organizãrii evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi organizarea evidenţei nominale, pe bazã pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului. (2) Furnizorii privaţi de servicii medicale care deruleazã programe naţionale de sãnãtate au obligaţia gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti şi a organizãrii evidenţei nominale, pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului. ART. 9 Programele naţionale de sãnãtate, respectiv subprogramele se finanţeazã de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice", prevãzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. ART. 10 Finanţarea programelor naţionale şi a subprogramelor de sãnãtate se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale ordonatorilor de credite, în raport cu: 1) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior; 2) disponibilul din cont rãmas neutilizat; 3) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioarã; 4) bugetul aprobat cu aceastã destinaţie; 5) raportarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta existã. Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe, pânã cel târziu în data de 20 a lunii curente pentru luna urmãtoare, conform machetelor aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii. Cererile de finanţare transmise de cãtre ordonatorii de credite dupã termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate, iar activitãţile cuprinse în cererea de finanţare se finanţeazã în luna urmãtoare celei pentru care a fost transmisã solicitarea. În urma evaluãrilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activitãţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rãmase neutilizate. ART. 11 Sumele alocate pentru programele naţionale de sãnãtate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale institutelor şi centrelor de sãnãtate publicã, direcţiilor de sãnãtate publicã, respectiv ale unitãţilor sanitare publice, se aprobã odatã cu acestea şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. Sumele alocate pentru programele naţionale de sãnãtate sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale privaţi prin care acestea se deruleazã şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. ART. 12 (1) Pentru realizarea activitãţilor specifice programelor naţionale de sãnãtate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unitãţile sanitare pot finanţa, în principal, urmãtoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masã pentru donatorii de sânge, precum şi alte cheltuielile specifice prevãzute în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, de natura bunurilor şi serviciilor. (2) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unitãţile sanitare nu pot finanţa cheltuieli de natura utilitãţilor. ART. 13 (1) Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice" unitãţile sanitare care deruleazã programe de sãnãtate pot finanţa urmãtoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal aferente personalului ce urmeazã a fi încadrat cu contract individual de muncã, încheiat în condiţiile legii; b) cheltuieli pentru bunuri şi servicii în conformitate cu detalierea pe subprograme. (2) Activitãţile pentru care se utilizeazã personalul prevãzut la alin. (1) sunt urmãtoarele: a) coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor; b) educaţia pentru sãnãtate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnãvire; c) promovarea sãnãtãţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunitãţilor de rromi, consilieri HIV/SIDA; d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, dupã caz; e) instruirea şi formarea personalului; f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sãnãtos; g) realizarea lucrãrilor legate de sistemul informaţional utilizat în cadrul programelor naţionale de sãnãtate; h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; i) logistica aprovizionãrii şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţã medicalã spitaliceascã şi ambulatorie, primarã sau direct cãtre grupuri vulnerabile de populaţie; j) coordonarea activitãţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã; k) coordonarea activitãţii reţelei de TBC; l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici; m) alte activitãţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sãnãtate. ART. 14 Din sumele alocate instituţiilor şi unitãţilor sanitare care deruleazã programe naţionale de sãnãtate nu se pot efectua cheltuieli de capital. ART. 15 (1) Pentru realizarea unor programe naţionale de sãnãtate, Ministerul Sãnãtãţii organizeazã licitaţii naţionale pentru achiziţia de: a) vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele prevãzute în Programul naţional de imunizãri, pentru realizarea imunizãrilor conform Calendarului naţional de vaccinare; b) vaccin gripal pentru campania de vaccinare a populaţiei în sezonul 2009 2010, din sumele prevãzute în Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculozã, infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare), subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare; c) Testele de diagnostic rapide şi ELISA necesare pentru depistarea persoanelor infectate HIV, din fondurile alocate Programului naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculozã, infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare), subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV; d) contraceptive acordate în cadrul Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului; (2) Ca urmare a licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sãnãtãţii pentru achiziţionarea produselor, bunurilor şi serviciilor menţionate la art. 15 alin. (1), contractele de furnizare se încheie între Ministerul Sãnãtãţii şi furnizorii adjudecaţi; ART. 16 Pentru realizarea unor obiective şi activitãţi cuprinse în programele naţionale de sãnãtate, Ministerul Sãnãtãţii încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţionalã "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevãzut în statutul aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM - S.A.". ART. 17 Ministerul Sãnãtãţii poate încheia contracte, cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, cu unitãţi din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activitãţi şi lucrãri aferente programelor naţionale de sãnãtate. Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activitãţile care fac obiectul contractului, sumele aferente fiecãrei activitãţi, modul de raportare şi de valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. Decontarea contravalorii lucrãrilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale. ART. 18 Drepturile de proprietate intelectualã pentru datele colectate şi analizele/studiile realizate în cadrul programelor naţionale de sãnãtate aparţin Ministerului Sãnãtãţii şi/sau Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, dupã caz. ART. 19 Pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în programele naţionale de sãnãtate pentru care Ministerul Sãnãtãţii nu organizeazã licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor etc. se realizeazã la nivel local, în condiţiile legii, de cãtre instituţiile şi unitãţile sanitare prin care acestea se deruleazã. ART. 20 În vederea realizãrii programelor naţionale de sãnãtate, structurile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii au urmãtoarele atribuţii: (1) Direcţia generalã de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe: a) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sãnãtate, evalueazã şi fundamenteazã necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activitãţile propuse pentru programele de sãnãtate; b) elaboreazã şi propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii publice strategia programelor naţionale de sãnãtate, de organizare şi desfãşurare a acestora, pe baza propunerilor comisiilor de specialitate ale Ministerul Sãnãtãţii, coordonatorilor tehnici naţionali pentru fiecare program/subrpogram de sãnãtate şi ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate; c) elaboreazã structura programelor şi subprogramelor de sãnãtate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, pe baza propunerilor coordonatorilor tehnici şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii; d) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi unitãţi sanitare, pe baza propunerilor coordonatorilor tehnici sau a comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii, dupã caz; e) evalueazã trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sãnãtate şi face propuneri pentru îmbunãtãţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate; f) comunicã direcţiilor de sãnãtate publicã şi unitãţilor sanitare care deruleazã programe naţionale de sãnãtate sumele repartizate, precum şi activitãţile pentru care se utilizeazã; g) centralizeazã solicitãrile de finanţare lunarã ale direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care deruleazã programele naţionale de sãnãtate şi le înainteazã Direcţiei generale buget şi credite externe pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite; h) primeşte de la Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate solicitarea lunarã de finanţare şi o înainteazã Direcţiei generale buget şi credite externe pentru întocmirea cererii de deschidere de credite; i) monitorizeazã şi analizeazã lunar, trimestrial, anual şi ori de cîte ori este necesar, realizarea indicatorilor specifici fiecãrui program şi subprogram de sãnãtate, evalueazã gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune mãsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalitãţi în utilizarea fondurilor aferente, dupã caz; j) comunicã compartimentului de achiziţii publice necesitãţile şi prioritãţile în domeniul programelor naţionale de sãnãtate în vederea întocmirii de cãtre acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în condiţiile legii; k) analizeazã modul de derulare a programului naţional de sãnãtate cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, pe baza indicatorilor specifici, datelor şi analizelor transmise de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, în termen de 10 de zile de la încheierea fiecãrei luni. (2) Direcţia generalã buget şi credite externe din Ministerul Sãnãtãţii: a) elaboreazã proiectul bugetului Ministerului Sãnãtãţii pentru anul 2010 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sãnãtate, pe baza propunerilor şi fundamentãrilor prezentate de structurile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sãnãtate; b) comunicã Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe, în termen de maxim 3 zile lucrãtoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizãrii acestora pe programe, pe judeţe şi pe instituţii/unitãţi sanitare; c) elaboreazã şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sãnãtate şi le comunicã direcţiilor de sãnãtate publicã teritoriale, instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unitãţilor sanitare subordonate Ministerului Sãnãtãţii; d) primeşte lunar solicitãrile de finanţare ale instituţiilor şi unitãţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de Direcţia generalã de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe şi efectueazã deschiderile de credite necesare pentru finanţarea programelor naţionale de sãnãtate, pe judeţe, instituţii şi unitãţi sanitare; e) comunicã lunar Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe fiecare program/subprogra de sãnãtate, pe surse de finanţare, pe judeţe, pe instituţii publice şi unitãţi sanitare; f) analizeazã trimestrial fondurile alocate pe programe naţionale de sãnãtate; g) urmãreşte lunar modul de execuţie al bugetului aprobat pentru programele naţionale de sãnãtate; h) finanţeazã acţiunile cuprinse în programele naţionale de sãnãtate derulate în comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul FNUASS, pe baza solicitãrii lunare transmisã de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe; i) solicitã lunar, trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii în bugetul FNUASS; j) efectueazã repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unitãţi subordonate, precum şi modificarea acestora pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sãnãtate prin virãri de credite, potrivit legii; k) centralizeazã şi analizeazã lunar necesarul de credite pe titluri de cheltuieli si programe naţionale de sãnãtate pentru întocmirea cererii de deschideri de credite. (3) Direcţia pentru infrastructurã sanitarã investiţii şi achiziţii publice: a) elaboreazã programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesitãţilor şi prioritãţilor comunicate de cãtre Direcţia generalã de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe; b) elaboreazã sau, dupã caz, coordoneazã activitãţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizãrii unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs; c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevãzute de legislaţia în vigoare; d) aplicã şi finalizeazã procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publicã sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sãnãtãţii necesare realizãrii programelor naţionale de sãnãtate; e) asigurã constituirea şi pãstrarea dosarului achiziţiei publice. ART. 21 Coordonatorii tehnici din cadrul institutelor, centrelor de sãnãtate publicã, direcţiilor de sãnãtate publicã şi altor unitãţi sanitare au urmãtoarele obligaţii: a) centralizeazã lunar, trimestrial şi anual indicatorii aferenţi programelor naţionale de sãnãtate raportaţi de unitãţile sanitare/instituţiile publice în condiţiile prezentului ordin; b) transmit Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe, în primele 10 zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentã, respectiv în primele 10 zile calendaristice dupã încheierea trimestrului pentru care se face raportarea, indicatorii prevãzuţi în cadrul programelor naţionale de sãnãtate, centralizaţi în conformitate cu prevederile alin. a); c) monitorizeazã modul de derulare al programelor naţionale de sãnãtate; d) întocmeşte un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii din unitãţile sanitare/instituţiile care deruleazã programele naţionale de sãnãtate; e) transmite Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe, pânã la sfârşitul lunii urmãtoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevãzut la lit. d); f) raportul de activitate centralizat prevãzut la lit. d) cuprinde: stadiul realizãrii activitãţilor prevãzute în cadrul programului, analiza comparativã a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevãzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalitãţi întâmpinate în realizarea activitãţilor, propuneri de îmbunãtãţire a modului de derulare a programelor naţionale de sãnãtate; g) transmite Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe, pânã la data de 15 iunie 2009, propunerile cu privire la structura programelor şi subprogramelor de sãnãtate, precum şi fundamentarea necesarului de resurse pentru anul 2010. h) transmite Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe, pânã la data de 30 septembrie 2009, lista unitãţilor de specialitate propuse pentru derularea programelor naţionale de sãnãtate în anul 2010. ART. 22 Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au urmatoarele obligaţii în realizarea programelor naţionale de sãnãtate: a) sã utilizeze fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale; b) sã gestioneze eficient mijloacele materiale şi bãneşti; c) sã organizeze evidenţa contabilã a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare; d) sã raporteze indicatorii specifici prevãzuţi în programele naţionale de sãnãtate, în condiţiile prezentului ordin; e) sã transmitã Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe cererile de finaţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, conform prevederilor normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sãnãtate în anul 2009; f) sã desemneze prin act administrativ al conducãtorului instituţiei publice cîte un coordonator pentru fiecare program naţional de sãnãtate pe care îl deruleazã; g) sã completeze fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzãtoare activitãţilor prevãzute în cadrul programelor naţionale de sãnãtate; h) coordonatorul programului naţional de sãnãtate din cadrul unitãţilor sanitare/instituţiilor elaboreazã trimestrial un raport de activitate care cuprinde: stadiul realizãrii activitãţilor prevãzute în cadrul programului, probleme şi disfuncţionalitãţi întâmpinate în realizarea activitãţilor, propuneri de îmbunãtãţire a modului de derulare a programelor naţionale de sãnãtate, pe care îl înainteazã coordonatorului tehnic pânã la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii trimestrului; i) sã organizeze, prin directorul financiar contabil al unitãţii sanitare şi instituţiei publice prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale unitãţii sanitare/ instituţiei publice respective, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; j) sã raporteze coordonatorilor tehnici prevãzuţi în prezentul ordin, pânã la data de 5 a lunii în curs pentru luna precedentã, precum şi în primele 5 zile dupã încheierea trimestrului pentru care se face raportarea, indicatorii prevãzuţi în programele naţionale de sãnãtate pe care le deruleazã, în conformitate cu documentele existente la nivelul unitãţii sanitare/instituţiei publice; k) sã transmitã structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii orice alte date referitoare la programele naţionale de sãnãtate pe care le deruleazã şi sã rãspundã de exactitatea şi realitatea datelor raportate; l) sã transmitã lunar Direcţiei generale buget şi credite externe, în primele 10 zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentã, execuţia bugetarã a bugetului aprobat pentru programele naţionale de sãnãtate derulate, m) sã achiziţioneze medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. n) sã organizeze evidenţa nominalã a beneficiarilor programului/subprogramului, pe bazã pe cod numeric personal. ART. 23 Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienţã prevãzuţi în programe şi subprograme se realizeazã lunar, trimestrial (dupã caz, cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 24 Costul mediu/indicator fizic se calculeazã ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune. ART. 25 Monitorizarea activitãţilor cuprinse în programele naţionale de sãnãtate se referã la: a) modul de realizare şi de raportare al indicatorilor prevãzuţi în prezentul ordin; b) încadrarea în bugetul aprobat; c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate unitãţilor sanitare/instituţiilor care deruleazã programe naţionale de sãnãtate; d) urmãrirea respectãrii de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea programelor naţionale de sãnãtate; f) identificarea unor posibile disfuncţionalitãţi în derularea programelor naţionale de sãnãtate. ART. 26 Pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sãnãtate se elaboreazã norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. SECŢIUNEA B Programe naţionale de sãnãtate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate CAP. 1 Programele naţionale de sãnãtate cu scop curativ A. Generalitãţi ART. 1 Programele naţionale de sãnãtate cu scop curativ finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate au ca scop îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate şi creşterea speranţei de viaţã a pacienţilor cu boli cu impact major asupra stãrii de sãnãtate. ART. 2 Structura programelor naţionale de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, sumele aferente acestora, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii, indicatorii specifici de monitorizare, fizici şi de eficienţã, natura cheltuielilor, precum şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã programele sunt prevãzute în anexa nr. 2. ART. 3 Programele naţionale de sãnãtate cu scop curativ se deruleazã prin furnizori de servicii medicale, farmacii cu circuit deschis, furnizori autorizaţi şi evaluaţi, în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate sau cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, inclusiv unitãţi sanitare aflate în subordinea ministerelor cu reţea sanitarã proprie, la propunerea acestora, cu aprobarea Ministerului Sãnãtãţii. ART. 4 Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru finanţarea programelor se utilizeazã pentru: a) asigurarea, dupã caz, în spital şi în ambulatoriu, a unor medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea specifice unor boli cronice cu risc crescut, acordate bolnavilor incluşi în programele naţionale de sãnãtate; b) asigurarea serviciilor de supleere renalã, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor. ART. 5 Pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în cadrul unor programe naţionale de sãnãtate, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate organizeazã la nivel naţional proceduri de achiziţie publicã deschisã, pentru casele de asigurãri de sãnãtate, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Modalitatea de contractare şi decontare a produselor achiziţionate se aprobã prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. Pânã la finalizarea procedurii de achiziţie publicã deschisã prin semnarea de cãtre casele de asigurari de sãnãtate a contractelor cu ofertanţii desemnaţi câştigãtori, achiziţia medicamentelor şi/sau materialelor sanitare se realizeazã la nivel local, de unitãţile sanitare cu paturi prin care se deruleazã programul, la un preţ care nu poate depãşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii. ART. 6 Sumele aferente programelor naţionale de sãnãtate pentru care achiziţia medicamentelor şi/sau materialelor sanitare nu se realizeazã prin licitaţie publicã deschisã organizatã la nivel naţional, precum şi sumele aferente programelor naţionale de sãnãtate pentru care achiziţia medicamentelor şi/sau materialelor sanitare se realizeazã prin licitaţie publicã deschisã organizatã la nivel naţional pânã la finalizarea procedurii de achiziţie publicã deschisã, se alocã unitãţilor sanitare în baza contractelor încheiate, distinct, între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã programele, precum şi între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi furnizorii de servicii medicale de dializã, respectiv centrele-pilot şi/sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializã şi dializã peritonealã, autorizaţi şi evaluaţi. ART. 7 Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice şi a serviciilor de supleere renalã pentru unitãţile sanitare aflate în contract cu casele de asigurãri de sãnãtate se realizeazã lunar de casele de asigurãri de sãnãtate din fondurile aprobate cu aceastã destinaţie, cu condiţia raportãrii, conform legislaţiei în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor aferent programului naţional de sãnãtate derulat. ART. 8 Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice se asigurã, în condiţiile legii, prin farmaciile unitãţilor sanitare nominalizate sã deruleze programele respective şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, dupã caz. ART. 9 Unitãţile sanitare care deruleazã programe, prevãzute în prezentul ordin, raporteazã caselor de asigurãri de sãnãtate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 10 Casele de asigurãri de sãnãtate raporteazã Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate în condiţiile de la art. 9. ART. 11 Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulãrii acestora, se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, la propunerea Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe, pe baza cererii fundamentate a direcţiilor de specialitate din Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 12 În vederea derulãrii în bune condiţii a programelor naţionale de sãnãtate cu scop curativ, în urma evaluãrilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activitãţilor propuse, sestabileşte modul de alocare a resurselor rãmase neutilizate. B. Finanţarea programelor ART. 13 În anul 2009, programele naţionale cu scop curativ sunt finanţate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate din bugetul aprobat prin <>Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr. 18/2009 , precum şi prin transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sãnãtãţii cãtre bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. ART. 14 Sumele aferente programelor sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare/farmaciile cu circuit deschis prin care se deruleazã programele, între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi furnizorii de servicii medicale de dializã, respectiv centrele-pilot şi/sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializã şi dializã peritonealã. autorizaţi de Ministerul Sãnãtãţii, precum şi între casele de asigurãri de sãnãtate şi ofertanţii desemnaţi câştigãtori ai procedurilor de achiziţie publicã organizate la nivel naţional, în condiţiile legii. ART. 15 Contractele încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã programele se realizeazã dupã modelul de contract prevãzut în anexele nr. 3A şi 3B, cu excepţia contractelor cu farmaciile cu circuit deschis, care se vor realiza conform prevederilor din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2009. ART. 16 Contractele încheiate între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi furnizorii de servicii medicale de dializã, respectiv centrele-pilot şi/sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializã şi dializã peritonealã autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, se realizeazã în limita numãrului de bolnavi prevãzut în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã şi a fondurilor aprobate cu aceastã destinaţie prin buget, pentru anul 2009. În situaţia în care o unitate sanitarã este inclusã în program pe parcursul derulãrii acestuia, contractul cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate se poate încheia numai prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unitãţi sanitare. ART. 17 Sumele aferente programelor sunt aprobate în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate la capitolul 66.05 "Sãnãtate", titlul 20 "Bunuri şi servicii", articolele 66.05.02 "Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.03 "Materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.04 "Servicii medicale de hemodializã şi dializã peritonealã" în cadrul bugetului aprobat. ART. 18 Sumele alocate programelor sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, caselor de asigurãri de sãnãtate şi, respectiv, ale unitãţilor sanitare prin care acestea se deruleazã şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. ART. 19 Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurãri de sãnãtate şi distinct în actele adiţionale la contractele de furnizare de medicamente, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis. C. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor ART. 20 Achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea pentru care nu se organizeazã licitaţie publicã deschisã la nivel naţional, se face, în condiţiile legii, de cãtre unitãţile sanitare care deruleazã programele respective. ART. 21 (1) Achiziţia medicamentelor şi a testelor de monitorizare a tratamentului pentru bolnavii HIV/SIDA cuprinşi în Subprogramului de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere din cadrul Programul naţional de boli transmisibile se realizeazã prin licitaţie publicã deschisã la nivel naţional organizatã de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate. (2) Ca urmare a licitaţiei organizatã de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, la nivel naţional, pentru achiziţionarea produselor menţionate la alin. (1), contractele de furnizare se încheie între casele de asigurãri de sãnãtate şi furnizorii adjudecaţi. ART. 22 (1) Achiziţia medicamentelor pentru tratamentul pe perioada spitalizãrii, ce se acordã bolnavilor beneficiari ai programului naţional de oncologie şi ai programului naţional de diabet zaharat se face, în condiţiile legii, de cãtre unitãţile sanitare care deruleazã programele respective. (2) Pentru medicamentele care se elibereazã în cadrul acestor programe şi prin farmacii cu circuit deschis, achiziţia acestora de cãtre unitãţile sanitare se face la un preţ care nu poate depãşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii. D. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor ART. 23 Decontarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea programelor pentru care achiziţia nu se realizeazã prin licitaţie publicã deschisã organizatã la nivel naţional se realizeazã lunar de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, din fondurile aprobate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu aceastã destinaţie. ART. 24 Decontarea serviciilor de hemodializã şi dializã peritonealã în sistem ambulatoriu, furnizate de unitãţile sanitare care deruleazã programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã, cuprinse în anexa nr. 2 lit. B pct. 10, se realizeazã în conformitate cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 236/2006 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializã şi dializã peritonealã în sistem ambulatoriu, în baza contractelor încheiate în acest sens de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu furnizorii din sectorul privat, câştigãtori ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la un tarif de 472 lei pentru şedinţa de hemodializã şi la tariful de 50.800 lei pentru un bolnav cu dializã peritonealã/an. Contractarea cu furnizorii privaţi de servicii de medicale de hemodializã şi dializã peritonealã, autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, se realizeazã pe baza modelului de contract încheiat de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu centrele-pilot, adaptat. ART. 25 Unitãţile sanitare prin care se deruleazã programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate prezintã acestora, în primele 3 zile lucrãtoare ale lunii urmãtoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioarã şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform copiei ordinului de platã (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentã, şi cererea justificativã, însoţitã de copia de pe factura emisã de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionãrii pentru luna în curs, precum şi prescripţiile medicale în baza cãrora s-au eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu. ART. 26 Casele de asigurãri de sãnãtate vor analiza situaţiile prezentate de unitãţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevãzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului sãnãtãţii, cu care s-a aprovizionat pentru luna curentã în cadrul programelor. ART. 27 Neprezentarea documentelor prevãzute la art. 25 de cãtre unitãţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare pânã la termenul urmãtor prezentãrii documentelor. ART. 28 Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se asigurã pacienţilor şi bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor de sãnãtate, prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, se elibereazã şi se deconteazã la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii. E. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice decontate în cadrul programelor ART. 29 (1) Medicamentele şi materialele sanitare specifice necesare derulãrii unor programe de sãnãtate, nominalizate în anexa nr. 2, se elibereazã prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare nominalizate. (2) Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu, diabet zaharat, afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stãrii posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare (mucoviscidozã, sclerozã lateralã amiotroficã şi epidermolizã buloasã), se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis. Medicamentele specifice pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic se elibereazã prin farmaciile unitãţilor sanitare cu paturi nominalizate în anexa nr. 2. (3) Pentru prescrierea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat, afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stãrii posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare (mucoviscidozã, sclerozã lateralã amiotroficã şi epidermolizã buloasã) care se elibereazã prin farmacile cu circuit deschis, se vor completa prescripţii medicale distincte, utilizându-se formularele de prescripţie medicalã cu regim special prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicalã cu regim special pentru medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicalã cu regim special pentru medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã. Pentru tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se vor completa prescripţii medicale distincte pentru: medicamente antidiabetice orale, medicamente antidiabetice de tipul insulinelor şi testele de automonitorizare şi pentru medicamente antidiabetice orale şi de tipul insulinelor şi testelor de automonitorizare pentru tratamentul mixt al bolnavilor diabetici. (4) Testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratat se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis. Prescrierea acestora se face împreunã cu prescrierea tratamentului cu insulinã, pe acelaşi formular de prescripţie medicalã, pe o perioadã de maximum 3 luni. Numãrul de teste automonitorizare este de 100 teste/lunã pentru un copil cu diabet zaharat insulinodependent, 50 teste/lunã pentru un adult cu diabet zaharat insulinodependent cu vârsta cuprinsã între 19-40 de ani şi 100 teste pentru 3 luni pentru un adult cu diabet zaharat insulinotratat cu vârsta peste 40 de ani. Farmaciile sunt obligate sã asigure în termen de maximum 48 de ore testele prescrise pacientului, dacã acestea nu existã în farmacie la momentul solicitãrii. ART. 30 Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare se face pe bazã de prescripţie medicalã şi/sau condicã de medicamente, dupã caz. Pentru eliberarea medicamentelor specifice pentru tratamentul în ambulatoriu se utilizeazã formularele de prescripţie medicalã cu regim special prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicalã cu regim special pentru medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicalã cu regim special pentru medicamente cu şi fãrã contribuţie personalã. ART. 31 Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice de tipul insulinelor, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stãrii posttransplant în ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sãnãtãţii privind aprobarea preţului de decontare, se realizeazã astfel: a) Tratamentul cu insulinã al bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiazã de cãtre medicul specialist diabetolog sau de cãtre medicul cu competenţã/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de cãtre medicii desemnaţi. b) Analogii de insulinã şi tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de decontare, se aprobã de cãtre unitatea judeţeanã de implementare a programului, pe baza referatului cuprins în anexa nr. 3C, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţã/atestat în diabet. Referatul se completeazã în douã exemplare pe care medicul diabetolog le transmite spre aprobare Comisiei de la nivelul Unitãţii judeţene de implementare a programului. În termen de 7 zile comisia va lua o decizie în funcţie de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate conform protocolului. Iniţierea tratamentului cu insuline şi/sau tiazolidindionele şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. În termen de douã zile se trimite un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celãlalt exemplar se înainteazã casei de asigurãri de sãnãtate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontãrii. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicalã cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobãrii acordate de comisie şi o înmâneazã împreunã cu referatul asiguratului. Acesta îl pãstreazã pe toatã perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintã farmaciei în vederea eliberãrii medicamentelor. c) Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea pacientului care îşi administreazã insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de cãtre medicul diabetolog sau cu competenţã/atestat. Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umanã specificã prescrisã. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de aceastã naturã. d) Pentru tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice, care are în evidenţã şi monitorizeazã pacienţii transplantaţi, elibereazã scrisoare medicalã cãtre medicul prescriptor aflat în relaţie contractualã cu casa de asigurãri de sãnãtate la care pacientul se aflã în evidenţã. Scrisoarea medicalã are valabilitate pe o perioadã maximã de 180 de zile. În situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lunã, aceasta se elibereazã în farmacie numai dacã are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru urmãtoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINA BETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completeazã de cãtre medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, dupã caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. În termen de douã zile aceştia trimit un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celãlalt exemplar se înainteazã casei de asigurãri de sãnãtate în vederea analizãrii şi validãrii prescripţiei medicale în vederea decontãrii. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicalã, cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobãrii acordate de comisie şi o înmâneazã împreunã cu referatul asiguratului. Acesta îl pãstreazã pe toatã perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintã farmaciei în vederea eliberãrii medicamentelor. e) Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea şi continuarea tratamentului se fac de cãtre medicul oncolog sau hematolog, dupã caz. f) În cadrul Programului naţional de oncologie, pentru urmãtoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM, FLUDARABINUM (forma oralã), RITUXIMABUM, BORTEZOMIBUM, ALEMTUZUMABUM, CETUXIMABUM, SUNITINIBUM, SORAFENIBUM, DASATINIBUM, PEMETREXEDUM iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, iar pentru urmãtoarele DCI-uri: PEGFILGRASTIMUM, INTERFERONUM ALFA 2b şi INTERFERONUM ALFA 2a iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate, în baza documentelor şi referatului de aprobare transmis cãtre acestea de cãtre medicul prescriptor. g) Medicamentele prevãzute la lit. f), pentru care iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, respectiv a comisiei de la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate, se elibereazã la nivelul farmaciilor cu circuit închis ale unitãţilor sanitare/farmaciilor cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casa de asigurãri de sãnãtate. Pentru medicamentele oncologice specifice care se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis, medicul prescriptor întocmeşte prescripţia medicalã cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, pe care o înmâneazã bolnavului împreunã cu copia referatului aprobat; pentru eliberarea acestora bolnavul prezintã farmaciei cu circuit deschis prescripţia medicalã şi copia referatului. Pacientul pãstreazã copia referatului de aprobare pe toatã perioada de valabilitate a acestuia. Pentru asigurarea continuitãţii şi eficienţei tratamentului, bolnavul va rãmâne în evidenţa medicului care a iniţiat schema de tratament pe toatã perioada efectuãrii acesteia. În cazuri justificate, în care bolnavul se adreseazã unui alt medic oncolog sau hematolog decât cel care a întocmit referatul, medic aflat în relaţie contractualã cu o casã de asigurãri de sãnãtate, bolnavul se poate transfera numai cu aprobarea casei de asigurãri de sãnãtate cu care medicul respectiv se aflã în relaţie contractualã. h) Comisia de la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate care aprobã iniţierea şi continuarea tratamentului cu medicamentele prevãzute la lit. f) este formatã din: un reprezentant al unitãţii judeţene de implementare a subprogramului din subordinea Direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii un reprezentant al casei de asigurãri de sãnãtate şi medicul coordonator al programului; i) Pentru urmãtoarele DCI-uri: INTERFERONUM BETA 1a, INTERFERONUM BETA 1b, GLATIRAMER ACETAT, NATALIZUMABUM din cadrul Subprogramului de tratament al sclerozei multiple din Programul naţional de boli neurologice, iniţierea tratamentului se face numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. j) Pentru DCI-ul DEFERASIROXUM din Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever, iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. k) Pentru DCI-ul CINACALCETUM din Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã, iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. l) Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de pânã la 30 de zile, cu excepţia medicamentelor specifice tratamentului bolnavilor cu diabet zaharat, cu afecţiuni oncologice, cu infecţie HIV/SIDA şi pentru stãri posttransplant, cuprinşi în programul naţional cu scop curativ pentru care perioada poate fi de pânã la 90 de zile. Pentru persoanele cu infecţie HIV/SIDA, la iniţierea/modificarea schemei de tratament, prescrierea medicamentelor specifice se va face pentru o perioadã de pânã la 30 de zile. F. Responsabilitãţile specifice în derularea programelor ART. 32 Unitãţile sanitare prin care se deruleazã programe au urmãtoarele responsabilitãţi: a) rãspund de utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei aprobate; b) dispun mãsurile necesare în vederea asigurãrii realizãrii obiectivelor programului; c) rãspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul programelor de sãnãtate; d) organizeazã evidenţa bolnavilor care beneficiazã de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul programelor, precum şi de servicii de supleere renalã, dupã caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a urmãtorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafã), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor; e) rãspund de raportarea corectã şi la timp a datelor cãtre casele de asigurãri de sãnãtate; f) transmit caselor de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, în primele 3 zile lucrãtoare ale lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, cuprinzând indicatorii fizici şi de eficienţã, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renalã, corespunzãtoare programelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate; g) transmit caselor de asigurãri de sãnãtate prescripţiile medicale în baza cãrora s-au eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu, însoţite de borderourile centralizatoare distincte. h) indicatorii de eficienţã reprezintã costul mediu/bolnav tratat şi se calculeazã ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numãrul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecãrui program, iar pentru serviciile de supleere renalã, ca raport între cheltuielile pentru serviciile de supleere renalã şi numãrul de bolnavi dializaţi; i) rãspund de modul de organizare a contabilitãţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurãri de sãnãtate; j) rãspund de gestionarea eficientã a mijloacelor materiale şi bãneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor pentru fiecare program şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie. ART. 33 Casele de asigurãri de sãnãtate, prin direcţiile şi structurile implicate în derularea programelor, au urmãtoarele responsabilitãţi: a) rãspund de asigurarea, urmãrirea şi controlul utilizãrii fondurilor alocate pentru derularea programelor; b) realizeazã analiza şi monitorizarea derulãrii programelor prin indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi transmişi de unitãţile sanitare; c) raporteazã Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 5 zile lucrãtoare ale lunii urmãtoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program de sãnãtate, sumele utilizate de unitãţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care deruleazã programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi, conform machetelor prevãzute la art. 9; d) evalueazã şi fundamenteazã, în raport cu numãrul de pacienţi eligibili, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate; e) analizeazã şi valideazã prescripţiile medicale eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea decontãrii, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurãri de sãnãtate; f) monitorizeazã consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu aceastã destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi. g) controleazã trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizeazã indicatorii prezentaţi. h) încheie şi deruleazã contracte cu ofertanţii desemnaţi caştigãtori ai procedurilor de achiziţie publicã organizate la nivel naţional, organizatã de Casa Naţionalã de Asigurãri de sãnãtate. ART. 34 Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin direcţiile de specialitate, are urmãtoarele responsabilitãţi: a) rãspunde de asigurarea, urmãrirea, evidenţierea şi controlul utilizãrii fondurilor alocate pentru derularea programelor; b) realizeazã monitorizarea derulãrii subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi; c) trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de analizã comparativã a indicatorilor prevãzuţi faţã de cei realizaţi; d) raporteazã Ministerului Sãnãtãţii modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate; e) transmite lunar, în primele 10 zile ale lunii în curs pentru luna precedentã Direcţiei generale de sãnãtate publicã, asistenţã medicalã şi programe din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi pentru fiecare program de sãnãtate cu scop curativ; f) colaboreazã cu comisiile de experţi de la nivel naţional, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, pentru implementarea programelor naţionale de sãnãtate cu scop curativ. g) organizeazã proceduri de achiziţie publicã la nivel naţional pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în cadrul unor programe naţionale de sãnãtate finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. ART. 35 Farmaciile cu circuit deschis prin care se elibereazã medicamentele specifice pentru bolnavii cu diabet zaharat, afecţiuni oncologice, mucoviscidozã, sclerozã lateralã amiotroficã, epidermolizã buloasã şi pentru tratamentul stãrii posttransplant, pentru tratamentul în ambulatoriu au obligaţiile prevãzute în actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate. Actele adiţionale se adapteazã corespunzãtor modelului de contract din normele metodologice de aplicare a contractului-cadru pentru anul 2009 şi a prezentului ordin. G. Controlul derulãrii programelor ART. 36 Controlul indicatorilor din programele de sãnãtate va urmãri, în principal, urmãtoarele obiective: a) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv; b) respectarea de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor legate de derularea programelor de sãnãtate; c) realitatea indicatorilor raportaţi; d) acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate; e) eventuale disfuncţionalitãţi în derularea programelor. ART. 37 În urma fiecãrui control se va întocmi un raport care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea programelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalitãţi, urmând ca în termen de 30 de zile sã se stabileascã rezultatele finale ale controlului. În cazul în care casa de asigurãri de sãnãtate identificã probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei monitorizare şi corp control din cadrul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 38 Pentru anul 2009, controlul anual se va efectua pânã la data de 15 februarie 2010. ANEXA 2 STRUCTURA programelor naţionale de sãnãtate - buget, obiective, activitãţi, indicatori de evaluare, responsabilitãţi şi unitãţi care deruleazã programele A. PROGRAME NAŢIONALE DE EVALUARE, PROFILAXIE ŞI TRATAMENT FINANŢATE DE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Mii lei
┌──────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┬─────────────┬───────────┐
│ DENUMIRE PROGRAM │ Buget │ Venituri │ Buget │ Din care: │
│ │ de stat │ proprii │ total │Transferuri│
│ │ │ │ │ FNUASS │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE│ │ │ │ │
│TRANSMISIBILE din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │10.260 │179.596 │189.856 │ │
│ Credite bugetare │10.260 │179.596 │189.856 │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│II. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND │ │ │ │ │
│BOLILE NETRANSMISIBILE din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │297.897 │417.916 │715.813 │556.254 │
│ Credite bugetare │297.897 │417.916 │715.813 │556.254 │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│III. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEPISTARE │ │ │ │ │
│PRECOCE ACTIVĂ A AFECŢIUNILOR │ │ │ │ │
│ONCOLOGICE din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │ │56.134 │56.134 │28.634 │
│ Credite bugetare │ │56.134 │56.134 │28.634 │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│IV. PROGRAMUL NAŢIONAL DE PROMOVARE A │ │ │ │ │
│SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE │ │ │ │ │
│din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │15.000 │ │15.000 │ │
│ Credite bugetare │15.000 │ │15.000 │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│V. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A │ │ │ │ │
│FEMEII ŞI COPILULUI din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │27.728 │8.500 │36.228 │ │
│ Credite bugetare │27.728 │8.500 │36.228 │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│VI. PROGRAM NAŢIONAL DE ADMINISTRAŢIE │ │ │ │ │
│SANITARĂ din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │200 │2.300 │2.500 │ │
│ Credite bugetare │200 │2.300 │2.500 │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│VII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT │ │ │ │ │
│ÎN STRĂINĂTATE din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │22.615 │ │22.615 │ │
│ Credite bugetare │22.615 │ │22.615 │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│VIII. PROGRAMUL PENTRU COMPENSAREA CU │ │ │ │ │
│90% A PREŢULUI DE REFERINŢĂ AL │ │ │ │ │
│MEDICAMENTELOR din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │ │255.000 │255.000 │255.000 │
│ Credite bugetare │ │255.000 │255.000 │255.000 │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│IX. PROGRAMUL NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ │ │ │ │ │
│MEDICALĂ COMUNITARĂ ŞI ACŢIUNI PENTRU │ │ │ │ │
│SĂNĂTATE din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │13.593 │ │13.593 │ │
│ Credite bugetare │13.593 │ │13.593 │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│X. PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND │ │ │ │ │
│EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A │ │ │ │ │
│POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ │ │ │ │ │
│PRIMARĂ din care: │ │ │ │ │
│ Credite de angajament │ │13.088 │13.088 │13.088 │
│ Credite bugetare │ │13.088 │13.088 │13.088 │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│DATORII 2008 │19.520 │ │19.520 │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│TOTAL PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE │ │ │ │ │
│din care: │406.813 │932.534 │1.339.347 │852.976 │
│ Credite de angajament │406.813 │932.534 │1.339.347 │852.976 │
│Credite bugetare │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┴─────────────┴───────────┘
| Vârsta recomandatã | Vaccin | Comentarii |
|______________________________|__________________|__________________|
| Primele 24 de ore | Hep B | În maternitate |
| 2 - 7 zile | BCG | |
|______________________________|__________________|__________________|
| 2 luni | DTPa - VPI, HepB | Simultan |
|______________________________|__________________|__________________|
| 4 luni | DTPa - VPI | Simultan |
|______________________________|__________________|__________________|
| 6 luni | DTPa - VPI, HepB | Simultan |
|______________________________|__________________|__________________|
| 12 luni | DTPa - VPI, RRO | Simultan |
|______________________________|__________________|__________________|
| 4 ani | DTPa*) | |
|______________________________|__________________|__________________|
| 7 ani (în cls. I) | RRO | Campanii şcolare |
|______________________________|__________________|__________________|
| 9 ani (în cls. a III-a) | VPI | Campanii şcolare |
| 14 ani (în cls. a VIII-a) | dT, Rubeolic**) | Campanii şcolare |
|______________________________|__________________|__________________|
*) Pentru cohortele de copii de 30 - 35 de luni care nu au primit
DTP doza a 5-a pânã la data de 30 septembrie 2008, precum şi
cohorta de copii care împlinesc 30 de luni în luna octombrie 2008
se va realiza vaccinarea cu DTPa la împlinirea vârstei de 4 ani,
începând din anul 2010.
**) Numai fetele.
Abrevieri:
DTPa = vaccin diftero-tetanic-pertussis acelular
VPI = vaccin polio inactivat (se va utiliza VPI = Vaccin
polioinactivat sau combinat DTPa - VPI)
Hep B = vaccin hepatitic B
DTPa-VPI = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular -
poliomielitic inactivat
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin
Rubeolic = vaccin rubeolic
dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi
NOTA: 1. Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unicã folosinţã. 2. În funcţie de prevederile bugetare, calendarul de vaccinare va fi completat/modificat cu alte tipuri de vaccinuri începând cu data de 1 decembrie 2009. 2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculozã, infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare) Obiectiv: - Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA, tuberculozei, infecţiilor cu transmitere sexualã şi a altor boli transmisibile prioritare 2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare Obiectiv: Menţinerea sub control a incidenţei bolilor transmisibile prioritare, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu ţintele europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii Activitãţi: a) Activitãţi derulate la nivelul ISPB prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi Biroul Evenimente de Sãnãtate şi Alertã Precoce (BESAP): 1. coordoneazã supravegherea bolilor transmisibile prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice cãtre forurile naţionale şi europene); 2. asigurã coordonarea metodologicã a reţelei de boli transmisibile; 3. asigurã coordonarea metodologicã a sistemului de alertã precoce şi rãspuns rapid; 4. elaboreazã şi implementeazã strategii adecvate pentru supravegherea şi controlul unor boli transmisibile sau situaţii de risc epidemiologic; 5. iniţiazã şi coordoneazã studii epidemiologice necesare elucidãrii izbucnirilor epidemice, implementãrii de noi metodologii în supraveghere specificã, cât şi evaluãrii situaţiei epidemiologice la nivel naţional, colaborând pentu realizarea lor cu CNINCDMI "Cantacuzino" şi secţiile de epidemiologie din institutele de sãnãtate publicã; 6. organizeazã instruiri pentru personalul din cadrul direcţiilor de sãnãtate publicã în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce; 7. raporteazã DG-SPAMP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii cazurile de boli infecţioase de interes naţional şi internaţional, mãsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacã situaţia o impune, participând la realizarea acestora; 8. raporteazã la DG-SPAMP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, în conformitate cu sistemul informaţional, lunar, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia epidemiologicã a bolilor transmisibile şi situaţiile de risc epidemiologic constituit sau prognozat; 9. notificã şi verificã alertele naţionale şi internaţionale în conformitate cu RSI 2005; 10. propune DG-SPAMP din Ministerul Sãnãtãţii mãsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertã naţionalã/internaţionalã; b) Activitãţi derulate la nivelul secţiilor de epidemiologie din institutele de sãnãtate publicã Bucureşti (CEBTIN), Cluj, Iaşi şi Timişoara: 1. îndrumare metodologicã a reţelei de epidemiologie din judeţele arondate, pentru instituirea mãsurilor necesare, conform competenţei; 2. supravegherea bolilor transmisibile din teritoriul arondat (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la CNSCBT); 3. identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sãnãtate publicã localã/regionalã; 4. acordarea de asistenţã tehnicã direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene în instituirea şi aplicarea mãsurilor de prevenire şi control al focarului de boalã transmisibilã, la solicitare; 5. efectuarea de cãtre institutele de sãnãtate publicã a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile de interes regional, cu informarea DG-SPAMP din Ministerul Sãnãtãţii şi CNSCBT; 6. organizarea de sesiuni de instruire a personalului din direcţiile de sãnãtate publicã judeţene pe probleme de supraveghere a bolilor transmisibile, din proprie initiaţivã si la solicitarea CNSCBT; 7. continuarea activitãţilor derulate în vederea acreditãrii/mentinerii acreditarii laboratoarelor; 8. implementarea sistemului de alertã precoce şi rãspuns rapid. 9. culegerea, evaluare şi comunicarea informaţiilor privind asigurarea asistenţei medicale specifice pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile, respectarea protocoalelor de diagnostic şi definiţiile de caz pentru boli infecţioase, organizarea şi ierarhizarea diagnosticului etiologic pentru bolile infecţioase cuprinse în supraveghere epidemiologicã, respectarea prevederilor legale privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specificã; 10. organizarea şi derularea unor activitãţi specifice, conform competenţei, solicitate de DG-SPAMP şi CNSCBT; c) Activitãţi derulate la nivelul Centrelor Naţionale de Referinţã din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino": 1. asigurã diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile prevãzute în sistemul de alertã precoce; 2. asigurã diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile cu metodologii de supraveghere elaborate de CNSCBT, pentru judeţele arondate institutului de sãnãtate publicã Bucureşti, şi eşantioane reprezentative, conform metodologiei, din judeţele arondate institutelor de sãnãtate publicã Cluj, Iaşi şi Timişoara; 3. asigurã diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru alte boli transmisibile, la solicitare; 4. elaboreazã protocoalele de laborator pentru derularea metodologiile de supraveghere elaborate de CNSCBT; 5. participã, la solicitarea CNSCBT şi/sau DGSPAMP din MS, la investigarea focarelor/epidemiilor; 6. asigura implementarea prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii; 7. organizeazã instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sãnãtate publicã. d) Activitãţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. supravegherea bolilor transmisibile prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 589/2007 , OMS nr. 1466/2008 şi metodologiile specifice de supraveghere avizate de DG-SPAMP din MS); 2. vaccinarea grupelor la risc de îmbolnãvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antirubeolicã în vederea prevenirii transmiterii nosocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-nãscutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidicã, antidizentericã, antihepatiticã A/B, antirujeolicã, etc.); 3. achiziţionarea testelor şi reactivilor pentru diagnosticul bolilor transmisibile prioritare; 4. vaccinarea antigripalã a populaţiei din grupele la risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei naţionale, în conformitate cu recomandãrile OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologicã; 7. supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sãnãtate publicã localã, cu colaborarea institutului de sãnãtate publicã, inclusiv imunizãri în situaţii epidemiologice deosebite; 8. instituirea şi aplicarea mãsurilor de prevenire şi control al focarului de boalã transmisibilã (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, notificare şi raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, anchetã epidemiologicã etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţã primarã, şi dupã caz, în colaborare cu institutul de sãnãtate publicã; 9. asigurarea activitãţii epidemiologice în situaţii de urgenţã provocate de calamitãţi naturale (inundaţii, cutremure etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţã medicalã primarã şi de specialitate şi cu administraţia publicã localã, conform practicilor epidemiologice curente; 10. acţiuni speciale de depistare activã şi prevenire a bolilor transmisibile în comunitãţi la risc, dupã caz cu colaborarea institutului de sãnãtate publicã; 11. organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunitãţi greu accesibile; 12. asigurarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boalã transmisibilã sau situaţii de risc epidemiologic, prin reîntregirea rezervei antiepidemice; 13. participarea la supravegherea rezistenţei la antibiotice; 14. asigurarea funcţionãrii optime a sistemului de alertã precoce şi rãspuns rapid; 15. participã la realizarea de studii de seroprevalenţã organizate de CNSCBT şi/sau institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; 16. supravegheazã şi participã la implementarea mãsurile de sãnãtate în porturi, aeroporturi internaţionale şi puncte de frontierã, în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional 2005; 17. asigurã schimbul de informaţii specifice şi colaborarea interjudeţeanã în probleme de epidemiologie; 18. organizeazã şi participã la derularea unor activitãţi antiepidemice solicitate de CNSCBT sau dispuse de cãtre MS-DGSPAMP; e) Activitãţi desfãşurate de furnizorii de servicii medicale: 1. raporteazã bolile transmisibile, în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 si OMS nr. 1466/2008 şi alte reglementãri specifice aferente; 2. participã la sistemul naţional de alertã precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi prevederilor Regulamentului Sanitar Internaţional 2005; 3. participã la activitãţile de control al focarelor de boalã transmisibilã; 4. participã, dupã caz efectueazã, ancheta epidemiologicã pentru cazurile de boalã transmisibilã; 4. asigurã, în funcţie de competenţa profesionalã şi atribuţiunile specifice ale unitãţii, utilizarea definiţiilor de caz pentru bolile infecţioase, respectarea protocolului de investigare şi diagnostic etiologic, dupã caz, indicarea condiţiile de izolare; 5. participã, conform competenţei, la acţiunile de evaluare a nivelului de acoperire vaccinalã, utilizarea raţionalã a antibioticelor şi investigarea situaţiilor de risc epidemiologic; NOTĂ: Diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile se asigurã de cãtre DSP din fondurile alocate programului, capitolul "bunuri si servicii" în cazurile solicitate/indicate de medicul epidemiolog din DSP pentru situaţii considerate cu risc epidemiologic crescut. Investigarea etiologicã a cazurilor suspecte de boalã infecţioasã/transmisibilã care nu sunt cuprinse în prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 si OMS nr. 1466/2008 nu poate fi asigurat de cãtre laboratoarele DSP şi ISP din fondurile alocate programului. Pentru furnizorii de servicii medicale cu paturi care nu pot asigura diagnosticul etiologic, DSP şi ISP pot furniza diagnosticul de laborator pe baza unui contract de prestãri servicii. Fondurile alocate programului nu pot fi folosite pentru derularea unor programe de cercetare. Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare desfasurarii activitãţilor acestui obiectiv se achiziţioneazã la nivel local, cu excepţia vaccinului gripal care se achiziţioneazã centralizat. Indicatori de evaluare: a) indicatori fizici - trimestrial: - nr. activitãţi desfãşurate = 500 b) indicatori de eficienţã - anual: - cost mediu/activitate = 12,800 mii lei. c) indicatori de rezultat - anual: - indice de confirmare etiologicã al bolilor transmisibile investigate în conformitate cu obiectivele programului*) (nr. cazuri confirmate etiologic/nr. cazuri boli transmisibile raportate) - 50%;--------- *) se vor exclude la calculul indicatorului IACRS, pneumoniile, varicelã, parotiditã, scabia, pediculoza, dermatofitozele. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - institutele de sãnãtate publicã - Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino"; - cabinete de medicinã de familie şi unitãţi sanitare cu paturi. Natura cheltuielilor - capitolul "bunuri si servicii": reactivi, medii de culturã, tampoane, cutii Petri, eprubete, coprocultoare, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, mãşti, recipienţi pentru colectare seringi şi ace folosite, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, substanţe dezinfectante, medicamente pentru chimioprofilaxie, vaccinuri, material de biroticã, consumabile şi dotãri cu micã valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, servicii de întreţinere şi exploatare dotãri pentru comunicare-informare, prestãrii servicii tipografie pentru editare şi tipãrire de ghiduri şi buletine informative, prestãri servicii pentru organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã, plata contractelor laboratoarelor din serviciile judeţene de supraveghere şi control al bolilor infecţioase pentru controlul extern al calitãţii şi pentru examenele de confirmare în laboratoarele de referinţã, etc. 2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Obiective: a) menţinerea incidenţei infecţiei HIV la adulţi la nivelul anului 2008; b) reducerea transmiterii verticale a infecţiei HIV. Activitãţi: a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş": 1. asigurã coordonarea tehnicã şi managementul subprogramului; 2. asigurã coordonarea tehnicã şi metodologicã a centrelor regionale HIV/SIDA din spitalele de boli infecţioase, în domeniul de competenţã; 3. organizeazã şi finanţeazã, din fondurile subprogramului, unitatea de implementare a subprogramului, care va fi localizatã în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"; 4. organizeazã achiziţiile de consumabile medicale şi reactivi prevãzute în subprogram; 5. realizeazã afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind situaţia HIV/SIDA, situaţia testãrilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din evaluãri epidemiologice, clinice sau de comportament legate de HIV/SIDA; 6. raporteazã DG-SPAMP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor desfãşurate; 7. asigurã colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu CNSCBT, şi respective intre centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din institutele de sãnãtate publicã; 8. organizeazã, împreunã cu centrele regionale şi institutele de sãnãtate publicã sesiuni de pregãtire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplicã în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universal (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; 9. îmbunãtãţeşte sistemul de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem; 10. prevenirea transmiterii infecţiei HIV la utilizatorii de droguri injectabile prin susţinerea programelor de substituţie. b). Activitãţi derulate la nivelul centrelor regionale HIV/SIDA: 1. monitorizeazã şi evalueazã la nivel regional derularea activitãţilor specifice desfãşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat; 2. monitorizeazã modul de aplicare a protocolului de prevenire a transmiterii materno-fetale de cãtre spitalele de boli infecţioase şi maternitãţi din teritoriul arondat 3. organizeazã, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", sesiuni de pregãtire a personalului cu responsabilitãţi în domeniul supravegherii infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplicã în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea PU, proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale; 4. dezvoltã şi aplicã programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unitãţilor care acordã tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA; 5. monitorizarea tratamentului administrat pacienţilor cu infecţie HIV pentru prevenirea rezistenţei la antiretrovirale, în conformitate cu ghidul de tratament HIV/SIDA. c). Activitãţi derulate la nivelul Institutelor de sãnãtate publicã Bucureşti (CEBTIN), Cluj, Iaşi şi Timişoara 1. monitorizeazã şi evalueazã situaţia derulãrii subprogramului la nivel regional; 2. organizeazã, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" şi centrele regionale HIV/SIDA, pregãtirea personalului cu responsabilitãţi de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA - cunoaşterea şi instituirea procedurilor care se aplicã în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale. IV. Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: a) analizeazã şi transmit la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii raportaţi de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã arondate, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii subprogramului (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire); b) asigurã testarea HIV a femeilor gravide; c) asigurã testarea HIV pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţie, în grupele de risc, la alte categorii şi în scop diagnostic (pentru unitãţi medicale care nu au posibilitatea de testare HIV), conform metodologiei; d) distribuie la maternitãţi testele rapide pentru testarea gravidelor înainte de naştere; e) participã la organizarea la nivel judeţean a campaniilor de informare a populaţiei. NOTĂ: Programul se adreseazã populaţiei generale şi categoriilor prioritar vizate: grupe cu risc de expunere, persoane cu infecţii cu transmitere sexualã, persoane cu TBC, nou-nãscuti din mame seropozitive, donatori de sânge, personal medico- sanitar, hemodializaţi, transfuzaţi, utilizatori de droguri injectabile, deţinuti, barbaţi care practicã sexul cu persoane de acelaşi sex, persoane care practicã sex comercial, contacţi cu persoane infectate HIV, persoane cu parteneri sexuali multipli, viol/abuz sexual, şoferi de transport internaţional, marinari de cursã lungã, persoane cu sejur mai lung de 6 luni în strãinãtate, persoane care au lucrat mai mult de 6 luni în strãinatate, prenupţial. Indicatori de evaluare: a) indicatori de rezultate (anuali): - procent de gravide testate în laboratoarele direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene, din totalul gravidelor din judeţ: minim 30%; - procent de gravide testate HIV în maternitãţi din totalul gravidelor din judeţ: minim 70%; b) indicatori fizici anuali cu raportare trimestrialã: - numãr teste HIV efectuate: 250.000 (se va raporta şi numãrul de teste pozitive); - numãr teste ELISA HIV efectuate la gravide: 100.000 - numãr teste rapide HIV efectuate la gravide în maternitate: 125.000 (se va raporta şi numãrul de teste pozitive); - numãr teste HIV efectuate la grupele de risc: (se va raporta şi numãrul de teste pozitive): 300.000 - numãr teste HIV efectuate la alte categorii (testare voluntarã, testarea pacienţilor cu TBC): 75.000 (se va raporta şi numãrul de cazuri pozitive); - numãr campanii naţionale I-E-C desfãşurate: 1 c) indicatori de eficienţã (trimestriali): - cost mediu/test rapid HIV: 3 RON; - cost mediu/test ELISA HIV: 8 RON; - cost mediu/campanie I-E-C: 400 mii RON. Unitãţi care deruleazã subprogramul - Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş" Bucureşti centru regional HIV/SIDA; - Spitalul de Boli Infecţioase Braşov - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Dr. V. Babeş" Craiova - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf. Paraschieva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA; - Sectia de Boli infectioase nr 1-Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Tg Mures-centru regional HIV/SIDA - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Dr. V. Babeş" Timişoara - centru regional HIV/SIDA; - Direcţiile de Sãnãtate Publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti - Institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara. - spitalele cu secţii de obstetricã-ginecologie (maternitãţile) - spitalele/secţiile judetene de boli infecţioase. 2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Obiectiv: menţinerea tendinţei actuale de scãdere a incidenţei prin tuberculozã a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" 1. asigurã coordonarea tehnicã a subprogramului şi a reţelei de pneumoftiziologie; 2. monitorizeazã şi evalueazã la nivel naţional derularea subprogramului; 3. raporteazã MS-DGSPAMP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor; 4. asigurã menţinerea ratei de detectare a cazurilor de cel puţin 70% din totalul cazurilor existente de tuberculozã prin controlul simptomaticilor, contacţilor şi altor grupe de risc; 5. asigurã instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului - cu colaborarea direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; 6. verificã asigurarea controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor de bacteriologie bK. b) Activitãţi derulate la nivelul dispensarelor de pneumoftiziologie: 1. asigurã, în colaborare cu medicul de familie, chimioprofilaxia prin autoadministrare monitorizatã pentru contacţii cazurilor contagioase, pentru grupa de vârstã 0-19 ani; 2. efectueazã, în colaborare cu medicul de familie, investigaţia epidemiologicã şi asigurã implementarea mãsurilor necesare la cazurile sporadice şi focarele cu numãr mai mic de 3 cazuri; 3. participã, în colaborare cu medicul epidemiolog din DSPJ şi cu medicul de familie, la investigaţia epidemiologicã şi implementarea mãsurilor necesare în focarele cu minim 3 cazuri; 4. asigurã evidenţa activã a stãrii de sãnãtate specificã la bolnavii de tuberculozã, transmite informaţii şi recomandãri privind starea de sãnãtate a bolnavilor atât spre medicul de familie care gestioneazã persoana cât şi spre registrul naţional de evidenţã din Institutul Naţional de Pneumoftiziologie Bucureşti; 5. raporteazã, conform reglementãrilor în vigoare, datele statistice specifice cãtre DSP teritorial. c) Activitãţi derulate la nivelul cabinetelor de medicinã de familie şi al cabinetelor medicale din unitãţile de învãţãmânt: 1. raporteazã cazurile suspecte de tuberculozã conform reglementãrilor legale în vigoare; 2. participã, în colaborare cu medicul specialist din dispensarul de pneumoftiziologie, la investigaţia epidemiologicã şi implementarea mãsurilor necesare la cazurile sporadice şi focarele cu numãr mai mic de 3 cazuri şi, în colaborare cu medicul epidemiolog din DSPJ şi cu medicul specialist din dispensarul de pneumoftiziologie, la investigaţia epidemiologicã şi implementarea mãsurilor necesare în focarele cu minim 3 cazuri; 3. efectueazã citirea cicatricii vaccinale BCG la vârsta de 6 luni; 4. participã la supravegherea derulãrii tratamentului la bolnavii cu tuberculozã aflate în supraveghere; d) Activitãţi derulate la nivelul directţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti 1. asigurã şi distribuie spitalelor/secţiilor de specialitate şi dispensarelor de pneumoftiziologie necesarul de PPD pentru testãrile IDR; 2. efectueazã, în cadrul subprogramului de prevenire şi control al infecţiei cu HIV, testarea HIV pentru pacienţii confirmaţi cu tuberculozã; 3. coordoneazã investigaţia epidemiologicã în focarele cu minim 3 cazuri; 4. raporteazã la ISP şi CNSCBT focarele cu minim 3 cazuri; 5. colaboreazã cu reţeaua de pneumoftiziologie la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului; 6. monitorizeazã la nivel judeţean derularea programului, în colaborare cu medicul coordonator judeţean TB. e) Activitãţi derulate la nivelul ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara 1. monitorizeazã la nivel regional evoluţia focarelor cu minim 3 cazuri raportate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã din judeţele arondate şi participã la investigaţia în focar, la solicitarea acestora. f) Activitãţi derulate la nivelul CNSCBT 1. monitorizeazã la nivel naţional evoluţia focarelor cu minim 3 cazuri; 2. primeşte, analizeazã, evaluezã endemia naţionalã prin tuberculozã în colaborare cu Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucureşti; Indicatori de evaluare: a)Indicatori fizici - trimestrial - numãrul contacţilor examinaţi;(valoarea optimã: 4 contacţi examinaţi pentru fiecare caz nou de tuberculozã înregistrat) - 84.000 - numãrul suspecţilor examinaţi;(valoarea optimã: 10 suspecţi examinaţi pentru fiecare caz nou de tuberculozã înregistrat) - 210.000 - numãrul de cazuri care beneficiazã de chimioprofilaxie;(valoarea optimã: 1 caz chimioprofilactizat pentru fiecare caz de tuberculozã înregistrat) - 21.000 - numãrul vizitelor de supervizare în teritoriu efectuate de cãtre medicii specialişti (valoarea optimã: 80% cabinete de medicinã de familie vizitate cel puţin o datã pe an) 8800 - numãr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor; (valoarea optimã: 80% dispensare TB vizitate cel puţin o datã pe an de cãtre coordonatorul judeţean/regional/naţional) - 310 b) Indicatori de eficienţã - trimestrial - cost mediu depistare activã a bolnavului cu TB prin controlul contactilor şi al altor grupe de risc - 60 RON - cost mediu depistare a bolnavului cu TB prin controlul simptomaticilor - 60 RON - cost mediu tratament chimioprofilactic - 16 RON - cost mediu pe vizitã de supervizare în teritoriu - 800 RON. c) Indicatori de rezultat- anual - procentul contacţilor examinaţi din totalul contacţilor înregistraţi; valoarea optimã: 80% - procentul bolnavilor depistaţi din numãrul suspecţilor examinaţi; valoarea optimã: 10% - procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie; valoarea optimã: 90% - procentul de vizite efectuate din numãrul de vizite programate; valoarea optimã: 80% Unitãţi care deruleazã programul: - Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucureşti; - institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti - dispensarele de pneumoftiziologie - maternitãţi, spitale/secţii de pneumoftiziologie - cabinete de medicinã de familie, cabinete medicale din unitãţi de învãţãmânt Natura cheltuielilor Capitolul "bunuri si servicii": PPD, seringi de unicã utilizare cu ac, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, recipienţi pentru colectare seringi folosite, substanţe dezinfectante. Capitolul "transferuri" : medicamente pentru chimioprofilaxie, filme radiologice, soluţie revelator, tipãrire formulare tipizate şi materiale informative pentru instruiri metodologice. 2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexualã Coordonare tehnicã: Centrul Dermato-Venerologic - Spitalul Clinic "Scarlat Longhin", în colaborare cu Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, prin Centrul Naţional de Prevenire şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) Obiective: a) scãderea incidenţei infecţiilor cu transmitere sexualã (ITS); b) îmbunãtãţirea depistãrii şi raportãrii infecţiilor cu transmitere sexualã (ITS); a) Activitãţi derulate la nivelul Centrului Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin": 1. coordoneazã, monitorizeazã şi evalueazã derularea programului la nivel naţional, în colaborare cu Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin CNSCBT; 2. raporteazã MS-DGSPAMP indicatorii trimestriali şi anuali, în colaborare cu CNSCBT şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului; 3. analizeazã evoluţia cazurilor de ITS la nivel naţional, trimestrial şi anual, în colaborare cu CNSCBT; 4. asigurã implementarea prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 în cadrul reţelei de specialitate dermato-venerologie (DV); 5. coordoneazã, din punct de vedere profesional, activitatea de prevenire şi combatere a ITS-urilor în cadrul reţelei de specialitate DV; 6. organizeazã instruiri cu personalul de specialitate DV şi cu cel din laboratoarele de sãnãtate publicã. b) Activitãţi derulate la nivelul Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin CNSCBT: 1. supravegheazã la nivel naţional infecţiile cu transmitere sexualã prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice); 2. creeazã baza de date naţionalã şi analizeazã evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexualã la nivel naţional, trimestrial şi anual, în colaborare cu Centrul Dermato-Venerologic - Spitalul Clinic "Scarlat Longhin"; 3. raporteazã MS-DGSPAMP indicatorii trimestriali şi anuali, în colaborare cu Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin" şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului. c) Activitãţi derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara: 1. participã la supravegherea la nivel regional a infecţiile cu transmitere sexualã prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice cãtre CNSCBT); 2. creeazã baza de date regionalã pe baza fişelor de supraveghere a ITS-urilor şi analizeazã trimestrial şi anual evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexualã în teritoriu; 3. trimite lunar baza de date regionalã la CNSCBT; 4. realizeatã studii de evaluare epidemiologicã în domeniul ITS. d) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. asigurã testarea serologicã gratuitã a gravidelor, în vederea depistãrii infecţiei luetice; 2. efectueazã investigaţia epidemiologicã pentru cazurile suspecte de sifilis congenital la nou-nãscutul viu, în colaborare cu medicul specialist DV şi cu medicul de familie; 3. efectueazã testele serologice pentru depistarea cazurilor de sifilis congenital; 4. coordoneazã investigaţia epidemiologicã în focarele de sifilis cu minim 5 cazuri; 5. efectueazã testarea serologicã pentru depistarea infecţiei luetice la persoanele neasigurate; 6. efectueazã testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacitãţii tratamentului antiluetic; 6. Direcţiile de sãnãtate publicã judeţene desemnate ca sentinelã organizeazã şi coordoneazã serviciile de dermatovenerologie din teritoriu pentru efectuarea investigaţiile necesare diagnosticului infecţiei gonococice şi cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate şi testarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate; 7. monitorizeazã şi evalueazã la nivel judeţean desfãşurarea programului; 8. raporteazã institutelor de sãnãtate publicã indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului; 9. trimit lunar fişele de supraveghere a infectiilor cu transmitere sexualã (ITS) la ISP coordonator; e) Activitãţi derulate la nivelul reţelei de dermatovenerologie (spitale/secţii de specialitate, cabinete DV din ambulatoriile de specialitate): 1. respectã prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 privind infecţiile cu transmitere sexualã; 2. trimit lunar la coordonatorul judeţean DV, iar acesta la direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, fişele de supraveghere a cazurilor de ITS depistate în luna precedentã; 3. efectueazã ancheta epidemiologicã pentru cazul sporadic şi participã, alãturi de specialistii DSPJ, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri; 4. participã la investigaţia epidemiologicã pentru cazurile de sifilis congenital; 5. recomandã şi verificã instituirea tratamentului specific corect al nou-nãscutului viu cu sifilis congenital; 6. asigurã administrarea tratamentului specific, gratuit, gravidelor cu serologii luetice reactive; 7. asigurã tratamentul pacienţilor cu infecţie lueticã neasiguraţi şi al contacţilor acestora; 8. asigurã tratamentul pacienţilor cu infecţie gonococicã şi cu Chlamydia neasiguraţi; 9. efectueazã testarea serologicã pentru depistarea infecţiei luetice la persoanele neasigurate; 10. efectueazã testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacitãţii tratamentului antiluetic; 11. laboratoarele din reţeaua DV desemnate ca sentinelã efectueazã investigaţiile necesare pentru diagnosticul infecţiei gonococice şi cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate şi asigurã testarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate; f) Activitãţi derulate la nivelul cabinetelor de medicinã de familie: 1. raporteazã direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti cazurile de sifilis, gonoree, Chlamydia şi alte boli cu transmitere sexualã, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 ; 2. trimit cazurile de ITS depistate, pentru confirmare de diagnostic şi tratament, la medicul specialist DV; 3. participã, alãturi de medicii specialişti din reţeaua DV, la efectuarea anchetei epidemiologice pentru cazul sporadic şi focarele cu maxim 4 cazuri şi participã, alãturi de specialiştii DSPJ şi DV, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri; 4. asigurã tratamentul corect şi complet al bolnavilor şi al contacţilor acestora, în teritoriile în care accesul la medicul specialist DV este dificil, la recomandarea medicului specialist DV. g) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino": 1. asigurã implementarea prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii; 2. organizeazã instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sãnãtate publicã. 3. realizeazã studii de evaluare epidemiologicã a ITS, în colaborare cu Institutele de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici - trimestrial: - numãr de gravide din judeţ testate serologic pentru sifilis - 150.000 - numãr gravide pozitive tratate gratuit - 1500 - numãr cupluri mamã-nou nãscut testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital - 1500 - numãr de cazuri de sifilis congenital al nou-nãscutului viu depistate - 15 - numãr de cazuri de sifilis congenital al nou-nãscutului viu tratate gratuit - 15 - numãr de persoane neasigurate diagnosticate cu sifilis - 3000 - numãr de persoane neasigurate diagnosticate cu sifilis care au fost tratate gratuit 3000 - numãr contacţi ai persoanleor neasigurate depistate cu sifilis depistati - 6000 (2/caz) - numãr de persoane neasigurate diagnosticate cu gonoree, din care tratate gratuit*) 100-------- *) în judeţele desemnate ca sentinelã - numãr de persoane neasigurate diagnosticate cu infecţie cu Chlamydia, din care tratate gratuit*) - 300-------- *) în judeţele desemnate ca sentinelã - numãr tulpini de gonococ izolate, din care numãr tulpini pentru care s-a efectuat antibiograma*) - 50 - numãr de studii de evaluare ITS realizate = 1-------- *) în judeţele desemnate ca sentinelã b) Indicatori de eficienţã - anual: - cost mediu test depistare sifilis la gravidã - 15 - cost mediu tratament antiluetic al gravidei - 30 - cost mediu test cuplu pentru despistare sifilis congenital prin VDRL cantitativ - 80 - cost mediu depistare sifilis congenital - 80 - cost mediu tratament sifilis congenital - 25 - cost mediu test depistare sifilis la persoanã neasiguratã - 15 - cost mediu tratament antiluetic/persoanã infectatã neasiguratã - 92 - cost mediu depistare contacti - 15 - cost mediu investigaţie de laborator pentru depistarea infecţiei gonococice, inclusiv cu antibiograma*)- 150-------- *) în judeţele desemnate ca sentinelã - cost mediu tratament antigonococic/persoanã infectatã neasiguratã - 20 - cost mediu investigaţie de laborator pentru depistarea infecţiei cu Chlamydia*)- 40-------- *) în judeţele desemnate ca sentinelã - cost mediu tratament anti-Chlamydia/persoanã infectatã neasiguratã - 20 - cost mediu pe studiu de evaluare ITS = 500.000 lei c) Indicatori de rezultate - anual: - procentul de gravide testate serologic în laboratoarele DSP judeţene şi în laboratoarele reţelei DV incluse în program din totalul de gravide din judeţ - min 40%; - procent tulpini de gonococ cu antibiogramã efectuatã - min 80% din numarul de cazurile de gonoree diagnosticate prin culturã Natura cheltuielilor Capitolul "bunuri si servicii": tampoane, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, reactivi, medii de culturã, cutii Petri, eprubete, lame şi lamele pentru microscop, substanţe dezinfectante; servicii: plata contractelor laboratoarelor DSPJ pentru controlul extern al calitãţii pentru ITS-uri. Capitolul "transferuri": tampoane, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vatã, alcool sanitar, mãnuşi, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, reactivi, medii de culturã, cutii Petri, eprubete, lame şi lamele pentru microscop, substanţe dezinfectante, medicamente pentru tratamentul pacienţilor cu infecţie lueticã, gonococicã şi cu Chlamydia neasiguraţi şi pentru contacţii pacienţilor cu infecţie lueticã, ace şi seringi de unicã utilizare, recipienţi pentru colectare seringi, recipienţi pentru colectare de ace folosite, materiale de biroticã, echipament informatic. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - institutele de sãnãtate publicã - Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; - reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexualã (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate dermatovenerologie); - cabinete de medicinã de familie. - laboratoare "sentinelã" desemnate - laboratoarele de dermato-venerologie din Direcţiile de Sãnãtate Publicã ale judeţelor: Iaşi, Hunedoara, Satu Mare, Ialomita, Brasov şi Bucureşti. 3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale (IN) Coordonare tehnicã: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti - Compartimentul epidemiologia bolilor transmisibile şi infecţii nosocomiale (CEBTIN) Obiectiv general: creşterea calitãţii serviciilor medicale în unitãţile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infecţie nosocomialã Obiectiv specific: standardizarea metodelor de supraveghere clinico-epidemiologicã la nivel naţional şi implementarea strategiei de control, în conformitate cu legislaţia în vigoare (<>Legea nr. 95/2006 şi <>ordinul MS nr. 916/2006 ), prin: a. depistarea precoce şi investigarea/îngrijirea corectã a cazurilor internate cu sindrom infecţios apãrut în timpul spitalizãrii; b. cunoaşterea evoluţiei temporare, la nivel local, regional şi naţional a principalelor caracteristici privind infecţiile nosocmiale declarate, dupã cum urmeazã: - forma de manifestare clinicã/localizarea infecţiei diagnosticatã conform definiţiei de caz, - profilul activitãţii serviciului medical unde s-a produs infecţia nosocomialã diagnosticatã, - evaluarea stucturii etiologice a infecţiilor nosocomiale diagnosticate şi caracterizarea sensibilitãţii la antibiotice a bacteriilor identificate; c. identificarea factorilor de risc specifici şi a mãsurilor necesare pentru diminuarea/eliminarea efectelor acestora; d. notificarea, înregistrarea şi raportarea tuturor cazurilor de IN în conformiate cu legislaţia în vigoare; e. responsabilitãţi specifice organizate în sistem de supraveghere santinelã, derulatã în unitãţi/secţii nominalizate, prin monitorizarea, evaluarea şi raportarea distinctã a cazurilor de infecţie nosocomialã diagnosticate ca septicemie, infecţie de plagã chirurgicalã superficialã şi profundã din secţiile de chirurgie, toate infecţiile la nou nãscutul îngrijit în neonatologie şi infecţiile asociate cu manevre terapeutice şi/sau exploratorii prin intubare respiratorie şi cateterism endovascular la secţiile/serviciile de terapie intensivã. a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureşti - Secţia de epidemiologie (CEBTIN) 1. Monitorizarea şi coordonarea naţionalã a activitãţilor din cadrul programului de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale prin: a. culegerea, notificarea, prelucrarea şi evaluarea tuturor informaţiilor privind infecţiile nosocomiale provenite de la unitãţile sanitare cu paturi, direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microbiologie şi Imunologie - Cantacuzino; b. întocmirea evidenţei infecţiilor nosocomiale prin implementarea unui registru naţional de infecţii nosocomiale care va cuprinde toate datele necesare evaluãrii activitãţilor şi situaţiei epidemiologice privind morbiditatea şi mortalitatea specificã; c. întocmirea rapoartelor trimestriale şi a raportului anual, inclusiv cu propuneri aferente domeniului specific şi transmiterea acestora cãtre DGSPAMP din cadrul Ministerului Sãnãtãţii. 2. Asigurarea unui sistem informaţional specific aferent. b) Activitãţi derulate la nivelul tuturor unitãţilor sanitare cu paturi, indiferent de profilul profesional al activitãţii de îngrijire şi forma de organizare, publicã sau privatã a unitãţii: 1. Activitãţile aferente realizãrii atribuţiunilor prevazute la obiectivul specific al programului, literele a-e; 2. Organizarea sau nominalizarea, dupa caz, a structurilor responsabile pentru coordonarea activitãţilor specifice de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale; 3. Elaborarea sau, dupã caz, reactualizarea manualului propriu al unitãţii pentru supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale care va cuprinde cel puţin urmãtoarele: - "cartea de vizitã a unitãţii" (infrastructura edilitarã, utilitãţi comunale, profile de activitate, dotãri specifice, circuite organice şi funcţionale cu menţionarea punctelor de risc controlate necesare pentru asigurarea condiţiilor de desfãşurare a activitãţilor de calitate) - proceduri şi tehnici de îngrijire autorizate/acreditate în unitate - activitãţi şi responsabilitãţi programate pentru evitarea/eliminarea riscurilor supravegheate/controlate în vederea prevenirii infecţiilor nosocomiale; - proceduri privind respectarea normelor legislative de sterilizare, asepsie şi antisepsie, decontaminare, curaţenie, îndepãrtarea şi neutralizarea rezidiilor; - promovarea şi respectarea unui comportament concordant cu principiul Precauţiunilor Universale aplicabile la toate nivelele şi structurile de activitate; 4. Asigurarea aprovizionãrii cu materiale şi dotãri adecvate pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale; 5. Evaluarea periodicã sau punctualã, ori de câte ori este nevoie, a activitãţilor de prevenire şi control a infecţiilor nosocomiale şi a eficienţei mãsurilor de prevenire implementate; 6. Asigurarea colaborãrii profesionale multidisciplinare pentru îngrijirea cazurilor de infecţie nosocomialã depistatã/diagnosticatã. 7. Notificarea, informarea şi raportarea tuturor cazurilor de infecţie nosocomialã, dupa caz solicitarea conlucrãrii/colaborãrii cu structurile de specialitate a direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, în vederea unui control eficient de prevenirea riscului infecţios şi evitarea focarelor de infecţie nosocomialã cu cazuri multiple, focare epidemice sau manifestare endemicã; 8. Asigurarea predãrii unor eşantioane de culturi microbiene izolate din infecţiile nosocomiale depistate cãtre laboratoarele acreditate ale direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform solicitãrii acestora şi în funcţie de etiologiile identificate; 9. În unitãţile/secţiile sentinelã nominalizate se va asigura, prin direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, predarea unor eşantioane de culturi microbiene izolate de la cazurile de infecţie nosocomiale cãtre laboratoarele de microbiologie a secţiilor de epidemiologie din institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. c) Activitãţi derulate la nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti 1. Monitorizarea şi evaluarea riscului epidemiologic specific şi a morbiditãţii/mortalitãţii prin infecţii nosocomiale declarate la nivelul tuturor unitãţilor sanitare cu paturi din teritoriul aflat în responsabilitatea de supraveghere; 2. Notificarea, informarea şi raportarea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a cazurilor de infecţii nosocomiale şi a situaţiilor de risc epidemiologic constituit; 3. Conlucrare/colaborare profesionalã la solicitare în cadul unor focare de infecţie nosocomialã cu risc epidemiologic crescut, focare declarate cu un cumul de cazuri, stãri endemice specifice sau prin autosesizare în cazul identificãrii unei situatii de risc; 4. Evaluarea periodicã a eficienţei activitãţilor din unitãţile sanitare privind prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale; 5. Asigurarea unor servicii de laborator la solicitarea justificatã a unitãţilor/secţiilor sentinelã desemnate în teritoriul judeţului; 6. Asigurarea instruirii şi consilierii profesionale pentru structurile desemnate din unitãţile sanitare cu paturi, responsabile cu coordonarea şi implementarea mãsurilor de prevenire şi control a infecţiilor nosocomiale; 7. Asigurarea instruirii profesionale în vederea creşterii eficienţei activitãţii de supraveghere epidemiologicã şi a controlul infecţiilor nosocomiale în unitãţile sanitare cu paturi. d) Activitãţile derulate la nivelul secţiilor de epidemiologie din institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara 1. Asigurarea, la solicitare, a consilierii şi instruirii personalului din direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti în problemele de supraveghere, prevenire şi control a infecţiilor nosocomiale; 2. Asigurarea, la solicitare, a sprijinului tehnic pentru controlul unor focare de infecţie nosocomialã cu risc epidemiologic crescut; 3. Asigurarea, prin prestaţii din bugetul propriu, a confirmãrii/complexãrii diagnosticului etiologic şi sensibilitatea la antibiotice pentru unitãţile/secţiile desemnate pentru activitatea de santinelã; 4. Evaluarea şi raportarea rezultatelor activitãţii de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale de la nivelul judeţelor arondate teritorial; e) Activitãţi derulate la nivelul Centrelor Naţionale de Referinţã din cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino: 1. Derularea unor activitãţi pentru caracterizarea pe plan naţional a situaţiei etiologice a infecţiilor nosocomiale pe baza eşantioanelor de probe reprezentative primite prin institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iasi, Timişoara (prestaţii asigurate din bugetul programului) sau la orice solicitare (asiguratã din bugetul solicitantului); 2. Transmiterea rezultatelor în timp util la beneficiari, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 3. Sesizarea promptã şi informarea corectã a oricãrei situaţii de risc epidemiologic major identificat, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Unitãţile care deruleazã programul A. Toate unitãţile/secţiile cu paturi, publice şi private din teritoriul naţional; B. Unitãţile/secţiile sentinelã nominalizate - secţiile de chirurgie, neonatologie şi ATI pentru infecţiile seticemice, infecţia plãgii chirurgicale superficiale şi profunde, toate infecţiile nosocmiale la nou nãscutul îngrijit în secţiile de neonatologie, infecţiile asociate cu manevre terapeutice şi/sau exploratorii prin intubare respiratorie şi cateterism endovascular la secţiile/serviciile de terapie intensivã ale spitalelor, şi anume: 1. Municipiul Bucureşti: a) secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţã "Floreasca" b) secţia de neonatologie din cadrul Spitalului Clinic "Polizu" 2. Municipiul Cluj: Spitalul Clinic de Urgenţã " Prof.Dr.Octavian Fodor" (chirurgie, ATI, neonatologie) 3. Municipiul Iaşi: a) secţiile de chirurgie şi ATI- Spitalul Clinic Judetean de Urgente "Sfantul Spiridon" b) secţia de neonatologie Spitalul Clinic O-G "Cuza Vodã" Neonatologie 4. Municipiul Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara (chirurgie, ATI, neonatologie) 5. Municipiul Baia Mare - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Maramureş (chirurgie, ATI, neonatologie) 6. Municipiul Piteşti -Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Argeş (chirurgie, ATI, neonatologie) 7. Municipiul Bacãu - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Bacãu (chirurgie, ATI, neonatologie) 8. Municipiul Brãila: a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Brãila (chirurgie, ATI) b) Spitalul O-G (neonatologie) 9. Municipiul Sfântu Gheorghe - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Covasna (chirurgie, ATI, neonatologie) 10. Municipiul Botoşani a) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Botoşani (chirurgie, ATI) şi b) Spitalul O-G (neonatologie) 11. Municipiul Reşita - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Caraş-Severin. C. Serviciile/compartimentele de epidemiologie şi laboratoarele de microbiologie din DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti D. Secţiile de epidemiologie din ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara E. Secţia de epidemiologie - CEBTIN din ISP Bucureşti F. Centrele Naţionale de Referinţã din Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microbiologie şi Imunologie - Cantacuzino. Indicatori: 1. Indicatori pentru sistemul de supraveghere de rutinã: a) Indicatori fizici (trimestrial): - nr. cazuri IN depistate în sistem de rutinã, pe secţii şi tip de infecţii - 30.000 b) Indicatori de eficienţã (trimestrial): - cost mediu/acţiune de depistare a unui caz IN în sistem de rutinã - 10 RON c) Indicatori de rezultat (trimestrial): - rata de incidenţã a infecţiilor nosocomiale depistate în sistem de rutinã (raportat la 100 de pacienti externaţi) defalcat pe secţii şi tip de infecţii = total 3% 2. Indicatori pentru unitãţile selectate în sistem sentinelã a) Indicatori fizici (trimestrial): - nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelã, pe secţia sentinelã desemnatã şi pe tip de infecţii = 8.000 - nr. cazuri IN investigate cu laboratorul = 7.200 - nr. cazuri IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramã, defalcat pe secţii sentinelã şi tip de agent patogen = 4000 b) Indicatori de eficienţã (trimestrial): - cost mediu/acţiune de depistare a unui caz IN în sistem sentinelã = 10 lei - cost mediu/investigare cu laboratorul a unui caz IN = 50 lei - cost mediu/confirmare diagnostic bacteriologic şi antibiogramã = 160 lei c) Indicatori de rezultat (trimestrial): - rata de incidenţã a infecţiilor nosocomiale depistate în sistemul sentinelã (nr. cazuri IN/100 externaţi - pe secţii şi pe tipuri de infecţii) = 5% - procent cazuri IN investigate cu laboratorul, (nr cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate) = 90% - procent cazuri IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramã, din totalul cazurilor cu etiologie bacterianã identificatã = 50 % d) Indicator de rezultat anual: - rata de incidenţã a infecţiilor nosocomiale depistate în sistem de rutinã (raportat la 100 de pacienţi externaţi) = 3% - rata de incidenţã a infecţiilor nosocomiale depistate în sistem sentinelã (raportat la 100 de pacienţi externaţi) = 5% - procent cazuri IN cu etiologie identificatã şi antibiogramã = 50 % NOTĂ: - Unitãţile sanitare care nu pot asigura din motive obiective investigarea etiologicã a cazurilor de infecţie nosocomialã în conformitate cu definiţiile de caz pentru infecţie, pot contracta prestaţii de servicii cu laboratoarele acreditate din DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti sau alte laboratoare contractante. Costurile aferente sunt suportate de unitatea solicitantã. - Eşantioanele de probe microbiologice provenite din unitãţile/secţiile desemnate pentru activitate în sistem sentinelã vor fi preluate şi prelucrate de cãtre institutele de sãnãtate publicã, respectiv Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microbiologie şi Imunologie - Cantacuzino, cu titlu de gratuitate asiguratã din bugetul programului. 4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã Coordonator tehnic naţional: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti A. Acţiuni derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi a centrelor de sãnãtate publicã Târgu Mureş şi Sibiu Domeniu 1. Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţã 1.1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sãnãtãţii în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţã pentru elaborarea sintezelor naţionale privind: 1.1.1 Supravegherea calitãţii apei potabile - ISP Bucureşti şi Centrul de Sãnãtate Publicã Târgu Mureş; 1.1.2 Evaluarea calitãţii apei de îmbãiere - ISP Bucureşti şi ISP Timişoara; 1.1.3 Methemoglobinemie acutã infantilã, generatã de apa de fântânã - ISP Bucureşti; 1.1.4 Evaluarea impactului asupra sãnãtãţii a poluanţilor atmosferici iritanţi şi cancerigeni - ISP Bucureşti şi ISP Cluj; 1.1.5 Evaluarea efectelor schimbãrilor climatice asupra sãnãtãţii populatiei - ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Centrele de Sãnãtate Publicã Târgu Mureş şi Sibiu; 1.1.6. Screeningul biologic al populaţiei în expunerea la plumb - ISP Bucureşti şi ISP Cluj; 1.1.7 Supravegherea produselor cosmetice - ISP Bucureşti, ISP Cluj şi ISP Iaşi; 1.1.8 Monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide - ISP Bucureşti şi ISP Iaşi; 1.1.9 Monitorizarea sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã - ISP Bucureşti şi ISP Iaşi; 1.1.10: Supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman - ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Centrele de Sãnãtate Publicã Târgu Mureş şi Sibiu; 1.1.11 Evaluarea populatiei expuse la zgomotul urban, supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei în expunerea la zgomot - ISP Bucureşti; 1.2. Coordonarea metodologicã, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice 1.3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor nationale şi transmiterea acestora cãtre DGSPAMP din MS; 1.4. Operationalizare Centrul National de Informare Toxicologicã, ISP Bucureşti; Domeniu 2. Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate radiaţiilor ionizante 2.1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sãnãtãţii în relatie cu radiaţiile ionizante privind: 2.1.1. Supravegherea radioactivitãţii apei potabile şi alimentului - ISP Bucureşti şi CSP Târgu Mureş; 2.1.2. Supravegherea expunerii profesionale la radiaţii ionizante - ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi; 2.1.3. Supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare ISP Bucureşti; 2.2. Coordonarea metodologicã, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice; 2.3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale şi transmiterea acestora cãtre DGSPAMP; 2.4 Asigurarea calitãţii: autorizare, acreditare, metrologizare; Obiectivul 3: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc alimentari. 3.1 Elaborarea metodologiilor de supraveghere la nivel naţional a sãnãtãţii în relaţie cu alimentul privind: 3.1.1 Evaluarea factorilor de risc din materiale ce vin în contact cu alimentele - ISP Bucureşti; 3.1.2 Rolul alimentului în toxiinfecţii alimentare din România - ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara; 3.1.3 Monitorizarea alimentelor cu destinaţie nutritionalã specialã - ISP Cluj 3.1.4 Cunoaşterea stãrii de nutriţie a populatiei - ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi CSP Sibiu; 3.1.5 Monitorizarea şi inspecţia alimentelor tratate cu radiaţii - ISP Iaşi; 3.1.6 Monitorizarea calitãţii suplimentelor alimentare - ISP Timişoara; 3.1.7 Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate - CSP Târgu Mureş; 3.1.8 Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari - CSP Tîrgu Mureş; 3.2 Coordonarea metodologicã, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare pe domeniile specific; 3.3 Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale; 3.4 Asigurarea calitãţii: autorizare, acreditare; 3.5 Asigurarea raportãrii naţionale şi internaţionale de date referitoare la alimente şi nutriţie. Domeniu 4. Evaluarea şi supravegherea stãrii de sãnãtate a copiilor şi tinerilor din colectivitãţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţã şi activitate 4.1. Supravegherea dezvoltãrii fizice şi a stãrii de sãnãtate a copiilor şi tinerilor din colectivitãţi prin: 4.1.1. Monitorizarea dezvoltãrii fizice a copiilor şi adolescenţilor pentru depistarea tulburãrilor de creştere şi al tulburãrilor de nutriţie, a supraponderalitãţii şi obezitãţii ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara; 4.1.3. Evaluarea capacitãţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolarã pentru depistarea sindromului de suprasolicitare - ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi CSP Sibiu; 4.1.4. Identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sãnãtate generat de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar etc.) - ISP Cluj şi CSP Sibiu;. 4.2. Coordonarea metodologicã, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare pe domeniile specific; 4.3 Asigurarea calitãţii: avizare a mobilierului şcolar; 4.7 Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul igienei şcolare şi medicinei scolare; 4.8. Elaborarea de materiale pentru intervenţii educative în unitatile de învãţãmant vizând corectarea comportamentelor cu risc şi formarea unui stil de viaţã sãnãtos. Domeniu 5. Activitãţi de protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali 5.1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sãnãtãţii în relaţie cu factorii de risc ocupaţionali 5.1.1. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesionalã prin: primirea informaţiilor, interpretarea, transmiterea de date referitoare la bolile profesionale la nivel naţional 5.1.2 Supravegherea expunerii la azbest şi monitorizarea mãsurilor pentru protejarea sãnãtãţii faţã de acest risc 5.2. Coordonarea metodologicã, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementãrii metodologiilor de supraveghere şi monitorizare a sãnãtãţii în relaţie cu factorii de risc ocupaţionali 5.3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale 5.4. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul de sãnãtate ocupaţionalã şi armonizarea acestora cu legislaţia europeanã de sãnãtate şi securitate în muncã; 5.5. Asigurarea calitãţii: autorizare, metrologizare, acreditarea laboratoarelor de toxicologie 5.6. Asigurarea raportãrii naţionale şi internaţionale Domeniu 6 Monitorizarea stãrii de sãnãtate a populaţiei 6.1. Evaluarea stãrii de sãnãtate a comunitãţii în relaţie cu factorii de risc - ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi CSP Târgu Mureş, Sibiu; B. Activitãţi derulate la nivelul Direcţiilor de Sãnãtate Publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Domeniu 1. Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţã 1.1 Supravegherea calitãţii apei potabile (monitorizare, analize de laborator) 1.2. Supravegherea calitãţii apei de îmbãiere (monitorizare, analize de laborator) 1.3. Monitorizarea cazurilor de methemoglobinemie acutã infantilã, generatã de apa de fântânã 1.4 Monitorizarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în expunerea la poluanţilor atmosferici iritanţi şi cancerigeni 1.5. Monitorizarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în relaţie cu schimbãrile climatice 1.6 Biomonitorizarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în relaţie cu expunerea la poluanţi toxici sistemici - expunerea la plumb; 1.7 Monitorizarea sistemului şi inspecţia de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã 1.8. Supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman 1.9 Cuantificarea populaţiei expuse la zgomotul urban, supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei in expunerea la zomot 1.10 Asigurarea şi controlul calitãţii în laboratoarele de analizã Domeniu 2. Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate radiaţiilor ionizante (derulat prin Laboratoarele de Igiena Radiatiilor Ionizante) 2.1 Supravegherea radioactivitãţii apei potabile şi alimentului 2.2 Supravegherea expunerii profesionale la radiaţii ionizante 2.3 Supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare 2.4 Asigurarea calitãţii: autorizare şi acreditare Obiectivul 3: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc alimentari. 3.1 Evaluarea factorilor de risc din materiale ce vin în contact cu alimentele. 3.2 Evaluarea concentraţiei de iod din sarea iodatã pentru consumatorii umani. 3.3 Rolul alimentului în toxiinfecţiile alimentare 3.4 Monitorizarea alimentelor cu destinaţie nutriţionalã specialã. 3.5 Monitorizarea şi inspecţia alimentelor tratate cu radiaţii 3.6 Monitorizarea calitãţii suplimentelor alimentare 3.7 Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate 3.8 Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari. Domeniu 4. Evaluarea şi supravegherea stãrii de sãnãtate a copiilor şi tinerilor din colectivitãţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţã şi activitate 4.1. Evaluarea dezvoltãrii fizice a copiilor şi adolescenţilor pentru depistarea tulburãrilor de creştere şi al tulburãrilor de nutriţie, a supraponderalitãtii şi obezitãţii prin cabinetele medicale şcolare şi studenţeşti 4.2. Evaluarea capacitãţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolarã pentru depistarea sindromului de suprasolicitare 4.3. Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de comportamentele nesanogene (comportamentul alimentar, consum de tutun, alcool, droguri majore, sedentarism, agresivitate, sexual); 4.4. Instruire şi formare profesionalã a personalului medical şi educativ din unitãţile de învãţãmânt; Domeniu 5. Activitãţi de protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali 5. 1. Evaluarea riscului asupra sãnãtãţii în expunerea la factori nocivi profesionali în vederea prevenirii îmbolnãvirilor profesionale şi a bolilor legate de profesiune; 5. 2. Stabilirea caracterului de profesionalitate a cazurilor de boalã în vederea declarãrii bolilor profesionale în conformitate cu legislaţia de sãnãtate şi securitate în muncã 5. 3. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesionalã la nivel teritorial 5. 4. Acţiuni de evaluare, promovare a sãnãtãţii la locul de muncã (comunicarea riscului profesional, informare asupra riscului profesional) 5.5. Implementarea legislaţiei de sãnãtate în muncã la nivel teritorial. 5.6. Alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale. Indicatori de evaluare Indicatori fizici Numãr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sãnãtate = 380 Numãr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiatiilor ionizante pentru starea de sãnãtate = 145 Numãr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sãnãtate = 500 Numãr de acţiuni specifice de evaluare a stãrii de sãnãtate a copiilor şi adolescenţilor din colectivitãţi = 120 Numãr de acţiuni specifice de evaluare a stãrii de sãnãtate a expuşilor profesional = 150 Numãr de acţiuni specifice de monitorizare a stãrii de sãnãtate a populaţiei = 48 Indicatori de eficienţã Cost mediu/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sãnãtate = 4950 lei Cost/acţiune pe DSP şi ISP per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiaţiilor ionizante pentru starea de sãnãtate = 3150 lei Cost/acţiune pe DSP şi ISP per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sãnãtate = 4780 lei Cost mediu/acţiune de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra stãrii de sãnãtate a copiilor si adolescentilor = 2930 lei Cost mediu/acţiune de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra stãrii de sãnãtate a expusilor profesional = 3460 lei Cost mediu/acţiune pentru monitorizarea stãrii de sãnãtate a populaţiei = 4850 lei Unitãţi care deruleazã programul ● Institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, centrele de sãnãtate publicã Târgu Mureş şi Sibiu ● Direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti 5. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzionalã Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Obiectiv general: Asigurarea cu sânge şi componente sanguine, în condiţii de maximã siguranţã şi cost eficienţã Obiective specifice: 1. asigurarea autosuficienţei de sânge şi componente sanguine la nivel naţional, în corelaţie cu necesitãţile din sistemul de sãnãtate 2. asigurarea securitãţii transfuzionale, în conformitate cu legislaţia naţionalã şi europeanã 3. asigurarea promovãrii donãrii benevole, cu recrutarea şi menţinerea donatorilor de sânge Activitãţi: 1. colectarea de sânge şi componente sanguine; 2. controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui, conform prevederilor legislative în vigoare; 3. stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate; 4. Campanie de promovarea donãrii benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi, sub coordonarea Comitetului Naţional de Promovare a donãrii de sânge şi a MS 5. asigurarea tichetelor de masã pentru donatori. 6. încurajarea înfiinţãrii unor puncte de recoltare autorizate în unitãţile sanitare, şi a recoltãrii mobile 7. perfecţionare profesionalã. Indicatori de evaluare: a) indicatori de rezultate - anual: - creşterea numãrului de donãri de sânge - 5 - 6% din populaţia ţãrii; b) indicatori fizici - trimestrial: - numãr donãri/unitãţi recoltate şi testate pe an - 400.000 donãri; c) indicatori de eficienţã - trimestrial: - cost mediu/unitate de sânge recoltatã şi testatã - 200 lei. Unitãţi care deruleazã programul: - Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; - centrele regionale de transfuzie sanguinã; - centrele de transfuzie sanguinã judeţene. 6. Programul de management al programelor naţionale privind bolile transmisibile Coordonarea tehnicã: Ministerul Sãnãtãţii - DG-SPAMP Obiective: Obiective: a) asigurarea unei coordonãri tehnice a programelor naţionale privind bolile transmisibile la nivel naţional, regional şi local b) realizarea de instruiri metodologice specifice c) asigurarea sistemului informaţional şi informatic, naţional şi internaţional Unitãţi prin care se deruleazã programul: - Ministerul Sãnãtãţii prin Direcţia Generalã de Sãnãtate Publicã, Asistenţã Medicalã şi Programe - Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin structurile implicate în managementul la nivel naţional - CNSCBT, CEBTIN, BESAP - Institutele de Sãnãtate Publicã Cluj, Iaşi, Timişoara prin secţiile de epidemiologie şi Centrele de Sãnãtate Publicã Târgu Mureş şi Sibiu; - Direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti prin serviciile de epidemiologie; a) Activitãţi derulate la nivelul Ministerului Sãnãtãţii - Direcţia Generalã de Sãnãtate Publicã, Asistenţã Medicalã şi Programe 1. rãspunde de asigurarea, urmãrirea, evidenţierea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea eficientã a activitãţilor din cadrul programelor naţionale privind bolile transmisibile, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţã; 2. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programelor naţionale privind bolile transmisibile şi propune conducerii Ministerului Sãnãtãţii mãsuri de îmbunãtãţire a acestora, pe baza rapoartelor primite de la coordonatorii naţionali/regionali; 3. monitorizarea şi derularea contractelor încheiate de Ministerul Sãnãtãţii cu furnizorii adjudecaţi pentru produsele achizitionate în cadrul programelor privind bolile transmisibile; 4. propune conducerii Ministerului Sãnãtãţii activitãţi sau programe noi, în funcţie de prioritãţile de sãnãtate publicã identificate la nivel naţional, regional sau local, pe baza propunerilor transmise de la coordonatorii de program, sau care rezultã din angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene sau Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii; 5. organizeazã cursuri de instruire pentru personalul din reţeaua de epidemiologie-sãnãtate publicã, în funcţie de problemele identificate ca prioritãţi, în colaborare cu Institutele de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara şi societãţile profesionale din domeniu. b) Activitãţi derulate la nivelul Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureşti - CNSCBT şi BESAP - pentru programul naţional de imunizãri şi subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare 1. asigurã coordonarea la nivel naţional a activitãţilor desfãşurate în cadrul programelor de sãnãtate pentru care sunt desemnaţi coordonatori tehnici; 2. primeşte şi analizeazã indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultate transmişi de Institutele de Sãnãtate Publicã Bucuresti, Cluj, Iasi, Timişoara; 3. evalueazã trimestrial şi anual stadiul de realizare a obiectivelor propuse şi raporteazã Ministerului Sãnãtãţii-DGSPAMP sinteza realizãrii indicatorilor propuşi, inclusiv dificultãţile identificate în derularea programului şi propune/implementeazã mãsuri de soluţionare a acestora; 4. organizeazã instruiri metodologice; 6. acordã asistenţã tehnicã la solicitare; 7. realizeazã coordonarea tehnicã, monitorizarea şi evaluarea activitãţilor aferente implementãrii <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 ; 8. monitorizeazã şi evalueazã modul de rãspuns la alertele naţionale şi internaţionale; 9. editeazã buletine informative lunar, trimestrial sau anual, dupã caz. c) Activitãţi derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã Bucureşti (CEBTIN), Cluj, Iaşi, Timişoara pentru programul naţional de imunizare şi programul naţional de boli transmisibile (infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare): 1. realizeazã monitorizarea şi evaluarea activitãţilor aferente implementarii <>Hotãrârea Guvernului nr. 589/2007 la nivel regional; 2. primeşte şi analizeazã indicatorii fizici, de eficienţã si de rezultate transmişi de DSPJ-urile arondate şi raporteazã la CNSCBT sinteza realizãrii indicatorilor propuşi, inclusiv dificultãţile identificate în derularea programului la nivel regional şi propune/implementeazã mãsuri de soluţionare a acestora; 4.organizeazã instruiri metodologice pentru programul naţional de imunizare şi programele de boli transmisibile; 5. evalueazã trimestrial şi anual stadiul de realizare a obiectivelor propuse; 6. acordã asistenţã tehnicã la solicitarea DSPJ-urile arondate; e) Activitãţi derulate la nivelul directiilor de sãnãtate publicã judeţene: 1. realizeazã coordonarea tehnicã, monitorizarea şi evaluarea activitãţilor aferente implementãrii <>Hotãrârea Guvernului nr. 589/2007 la nivel judeţean; 3. raporteazã indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultate cãtre ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, inclusiv dificultãţile identificate în derularea programului la nivel judeţean şi propune/implementeazã mãsuri de înlãturare a acestora; 4.organizeazã instruiri metodologice cu furnizorii de servicii medicale; 5. evalueazã trimestrial şi anual stadiul de realizare a obiectivelor propuse; 7. acordã asistenţã tehnicã la solicitare furnizorilor de servicii medicale; Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici - trimestrial - numãr activitãţi de instruire metodologicã efectuate - 12; b) Indicatori de eficienţã - trimestrial - cost mediu activitate de instruire metodologicã - 83.300 lei; c) Indicatori de rezultat - anual - % activitãţi de instruire metodologicã efectuate din numãrul total de activitãţi propuse - 92%. Natura cheltuielilor Capitolul "bunuri şi servicii": materiale biroticã, cheltuieli de deplasare, carburant, prestãrii servicii tipografie pentru editarea şi tipãrirea de ghiduri şi buletine informative, prestãri servicii pentru organizare de instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã, cheltuieli de protocol. II. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE Structura: 1. Programul naţional de boli cardiovasculare; 2. Programul naţional de oncologie; 3. Programul naţional de sãnãtate mintalã; 4. Programul naţional de diabet zaharat; 5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã; 6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã; 7. Programul naţional de boli endocrine; 8. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever; 9. Programul de urgenţã prespitaliceascã. 1. Programul naţional de boli cardiovasculare Coordonare metodologicã: Comisia de cardiologie a Ministerului Sãnãtãţii Coordonare tehnicã Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara. Obiective: a) Prevenţia bolilor cardiovasculare; b) Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare; c) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de boli cardiovasculare. Structura: 1.1 Subprogramul de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovasculari Activitãţi: 1) Activitãţi preliminare subprogramului: a) selecţionarea cabinetelor de medicinã de familie aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate care au acces la Internet în vederea derulãrii programului; b) informarea şi instruirea medicilor de familie privind modul de evaluare al factorilor de risc, precum şi a condiţiilor în care se deruleazã subprogramul; c) realizarea unei baze de date on-line pentru evidenţa pacienţilor cu risc cardiovascular înalt la nivel judeţean şi naţional. 2) Activitãţi în cadrul implementãrii şi derulãrii subprogramului: a) calcularea riscului cardiovascular global utilizând HeartScore; b) încadrarea pacienţilor într-o categorie de risc cardiovascular cu ajutorul programului HeartScore; c) înregistrarea de cãtre medicul de familie a pacienţilor cu risc cardiovascular înalt într-o bazã de date comunã, disponibilã on-line; d) aplicarea mãsurilor de schimbare a stilului de viaţã, individualizat, în funcţie de mãrimea riscului stabilit; e) centralizarea şi raportarea lunarã a datelor cãtre direcţiile de sãnãtate publicã. 3) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional al pacienţilor cu risc cardiovascular înalt. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr pacienţi evaluaţi: 500.000 - numãr pacienţi la care s-au aplicat mãsuri de de schimbare a stilului de viaţã: 200.000 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/pacient evaluat/an: 5 lei - cost mediu/pacient tratat prin mãsuri de schimbare a stilului de viaţã: 10 lei - cost mediu/Registrul naţional al pacienţilor cu risc cardiovascular înalt bazã de date: 500.000 lei 3) Indicatori de rezultat: - identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular înalt cu ajutorul programului HeartScore; - aplicarea mãsurilor de prevenire la toţi pacienţii identificaţi cu factori de risc cardiovascular; - scãderea mortalitãţii, morbiditãţii şi invaliditãţii datorate bolilor cardiovasculare în populaţia generalã cu cca. 20% în urmãtorii 5 ani; - reducerea incidenţei primului eveniment clinic cardiovascular în populaţia cu risc înalt cu cca. 10% în urmãtorii 5 ani; - scãderea numãrului recurenţelor datorate bolilor coronariene, accidentului vascular cerebral sau bolii arteriale periferice la pacienţii cu boalã cardiovascularã cu cca. 25% în urmãtorii 5 ani; - creşterea cu cca. 25% a persoanelor care au atins valorile ţintã de tratament recomandate de Societatea Europeanã de Cardiologie; - scãderea cu 15% a numãrului de zile de spitalizare datorate bolilor cardiovasculare; - scãderea cu 15% a numãrului de zile de concediu medical datorate bolilor cardisovasculare. Unitãţi care deruleazã programul: - direcţii de sãnãtate publicã; - cabinete de medicinã de familie; - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; - Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara. NOTĂ: Pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul Subprogramului de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovasculari se elaboreazã norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. 1.2 Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin: a) proceduri de dilatare percutanã a stenozelor arteriale; b) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor; c) proceduri de chirurgie cardiovascularã; d) implantare de stimulatoare cardiace a bradiaritmiilor; e) implantare de defibrilatoare interne a aritmiilor severe, rezistente la tratament convenţional; f) resincronizare cardiacã în insuficienţa cardiacã severã. Activitãţile, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã subprogramul 1.2 sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B. 2. Programul naţional de oncologie Coordonare tehnicã: - Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti (obiectivele prevãzute la lit. a) - c)) - Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti - Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (obiectivul prevazut la lit. a)) Obiective: a) Profilaxia cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV a populaţiei feminine eligibile; b) Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice; c) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de cancer. Activitãţi: 1) campanie de informare, educare şi comunicare cu privire la vaccinarea HPV şi profilaxia cancerului de col uterin; 2) vaccinarea HPV a populaţiei feminine eligibile cu vârsta cuprinsã între 12 şi 15 ani, realizatã în cadrul unitãţilor de învãţãmânt de cãtre personalul medical responsabil de asigurarea asistenţei medicale preventive la nivelul acestora. Selectarea cohortelor se face în funcţie de rezultatele campaniei de informare, educare şi comunicare. 3) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de cancer prin dezvoltarea celor 8 Registre regionale de cancer. NOTĂ: Refuzul de a efectua vaccinarea se face prin declaraţie scrisã a reprezentantului legal al elevei, cu asumarea consecinţelor ce decurg din acesta. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr fete vaccinate : 2.700; - numãr doze vaccin administrate: 5.400; - numar de registre: 8 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/dozã vaccin: 279, 38 lei. 3) Indicatori de rezultat: - acoperirea vaccinalã a cohortei de populaţie femininã eligibilã cu vârsta cuprinsã între 12 şi 15, în scopul prevenirii cancerului de col uterin; Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã obiectivul b) din program sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B. Unitãţi care deruleazã programul: - direcţii de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - Institutul Oncologic "Prof. dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti; - Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţã" Cluj-Napoca; - Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti; - Institutul de Sãnãtate Publicã Iaşi; - Institutul de Sãnãtate Publicã "Prof. dr. Leonida Georgescu" Timişoara; - Centrul de Sãnãtate Publicã Târgu Mureş; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; 3. Programul naţional de sãnãtate mintalã Coordonarea tehnicã: Centrul Naţional de Sãnãtate Mintalã Obiective: a) Asigurarea accesibilitãţii, continuitãţii şi calitãţii serviciilor pentru persoanele cu probleme severe de sãnãtate mintalã; b) Asigurarea accesibilitãţii, continuitãţii şi calitãţii serviciilor pentru persoanele cu tulburãri legate de consumul de substanţe psihoactive; c) Prevenirea consumului de droguri şi asigurarea tratamentului specific la persoanele cu toxicodependenţã; d) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de psihiatrie. Structura: 3.1 Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatricã şi psihosocialã; Activitãţi: 1. Dezvoltarea centrelor de sãnãtate mintalã prevãzute în planul de acţiune pentru sãnãtatea mintalã şi susţinerea activitãţii CSM-urilor existente; 2. Realizarea unui sistem informatic de colectare şi prelucrare a datelor privind serviciile de sãnãtate mintalã; 3. Realizarea unui website interactiv cu informaţii relevante din domeniul sãnãtãţii mintale; 4. Redactarea unui curriculum de instruire pentru profesionişti care lucreazã în sistemul de sãnãtate mintalã; 5. Formarea personalului medical in domeniul sãnãtãţii mintale; 6. Elaborarea de ghiduri clinice în domeniul sãnãtãţii mintale, de manuale de psihoeducaţie; 7. Diagnozã si consultanţã organizaţionalã in vederea identificarii problemelor şi dezvoltãrii de servicii specializate la nivelul sistemului de îngrijiri spitaliceşti de sãnãtate mintalã; 8. Activitãţi de terapie ocupaţionalã în serviciile de sãnãtate mintalã; 9. Dezvoltarea de servicii specializate in tratamentul tulburãrilor de dezvoltare (autism şi ADHD); 10. Activitãţi de reabilitare a spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi de profilaxie psihiatricã şi psihosocialã; 11. Realizarea Registrului Naţional de Psihiatrie. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - raport anual asupra dezvoltãrii serviciilor comunitare de sãnãtate mintalã: 1; - numãr de echipe multidisciplinare de sãnãtate mintalã instruite: 10; - 1 curriculum national de nursing psihiatric; - numãr de pacienţi incluşi in programe intraspitaliceşti de reabilitare psihosocialã 2.420; - raport de diagnozã organizaţionalã pentru 15 spitale de psihiatrie: 15; - numãr de instrumente de psihodiagnostic clinic achiziţionate (autism, ADHD): 2; - numãr de curriculum de formare în tratamentul psihosocial în autism şi în tratamentul comportamental în ADHD: 2; - numar registre: 1; - numar website: 1. 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/echipã multidisciplinarã de sãnãtate mintalã instruitã: 20.000 lei; - cost mediu/curriculum de nursing psihiatric: 6.000 lei; - cost mediu/pacient inclus în programele de reabilitare psihosocialã: 1.483,06 lei; - cost mediu diagnozã organizaţionalã/spital: 5.000 lei; - cost mediu/instrument de psihodiagnostic clinic: 30.000 lei; - cost mediu/curriculum de formare: 15.000 lei; - cost mediu/registru: 15.000 lei; - cost mediu/website interactiv: 25.000 lei. 3) Indicatori de rezultat: - creşterea cu 10% a numãrului de pacienţi care acceseazã serviciile ambulatorii de sãnãtate mintalã comparativ cu anul trecut; - numãr crescut de pacienţi incluşi in programele intraspitaliceşti de reabilitare psihosocialã (comparativ cu anul precedent creştere cu 10%); - 10% din populaţia localã informatã despre problematica sãnãtãţii mintale în cadrul campaniilor anti-stigma. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - unitãţi sanitare de specialitate psihiatrie; - unitãţi sanitare cu secţii/compartimente de psihiatrie; - Centre de Sãnãtate Mintalã/laboratoare de sãnãtate mintalã. 3.2 Subprogramul de prevenire şi tratament al toxicodependenţelor. Activitãţi: 1) Asigurarea tratamentului de susbstituţie cu agonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţã; 2) Testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unitãţile medicale de profil, adulţi şi copii; 3) Tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţã; 4) Instruire pe alcool pentru secţiile de toxicomanie din 5 spitale. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de persoane testate pentru depistarea prezenţei drogurilor în urinã: 14.350; - numãr de pacienţi trataţi în postcurã: 7.600; - numãr de pacienţi în tratament substitutiv: 1.800; - numãr de echipe instruite pe alcoolism din 10 spitale: 15; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/persoanã testatã pentru depistarea drogurilor în urinã: 20 lei; - cost mediu/pacient aflat în tratament de substituţie cu metadonã: 120 lei; - cost mediu/pacient în postcurã: 320 lei; - cost mediu/instruirea unei echipe pe alcoolism: 15.000 lei. 3) Indicatori de rezultat: - scãderea ratei recãderilor la pacienţii cu 5% trataţi pentru tulburãri legate de consumul de alcool. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi; - Spitalul de Psihiatrie şi pentru Mãsuri de Siguranţã Jebel Timiş; - Spitalul de Psihiatrie "Domniţa Bãlaşa", Ilfov; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca - secţia toxicomanie copii; - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti - sectia ATI II toxicologie; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti sectia toxicologie; - Spitalul de Psihiatrie "Al. Obregia" Bucureşti; - Spitalul de Psihiatrie "Dr. Constantin Gorgos" Titan Bucureşti; - Centrul de evaluare şi tratament a toxicodependenţilor tineri "Sfântul Stelian". 4. Programul naţional de diabet zaharat Coordonare tehnicã: Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti Obiective: a) Depistare precoce a copiilor cu diabet zaharat şi a adulţilor cu diabet zaharat; b) Prevenţia secundarã a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complicaţiilor acestuia (inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)); c) Tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat tip 1, tip 2, gestaţional şi alte tipuri specifice de diabet; d) Automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi (teste); e) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat. Activitãţi: 1) Efectuarea screening-ului pentru diabetul zaharat la copiii şi adulţii eligibili; 2) Evaluarea periodicã a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) - activitatea se deruleazã prin furnizorii de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate; 3) Asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat tip 1, tip 2, gestaţional şi alte tipuri specifice de diabet: insulinã şi antidiabetice orale; 4) Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulinã şi materiale consumabile) pentru cazurile stabilite de comisia de specialitate a Ministerului Sãnãtãţii; 5) Asigurarea prin farmaciile cu circuit deschis a testelor de automonitorizare pentru pacienţii trataţi cu insulinã; 6) Informare, educare şi consiliere psihologicã a copiilor cu diabet zaharat şi a aparţinãtorilor acestora, în primul an de la depistarea afecţiunii 7) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat şi a managementului Programului naţional de diabet zaharat la nivel judeţean şi naţional. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr pompe de insulinã şi seturi de consumabile aferente acestora (achiziţionate conform acordului-cadru încheiat în anul 2008): 100 - numãr seturi de consumabile pentru pompele de insulinã: 130 - numãr bolnavi trataţi prin perfuzie subcutanatã continuã cu insulinã: 330 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/pompã de insulinã - 7.934,●92 lei - cost mediu/seturi consumabile pentru pompe de insulinã/persoanã/an - 6.000 lei; - cost mediu/registru: 100.000 lei Indicatori de eficienţã: - tratamentul prin perfuzie subcutanatã continuã cu insulinã la 330 persoane cu diabet. - informatizarea evidenţelor Centrelor Judeţene de Diabet pe baza unor programe unitare prin - finalizarea Registrului Naţional de Diabet Unitãţi care deruleazã programul: - Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti; - Centrul Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri "Cristian Şerban Buziaş" - pentru activitatea 6; - centre şi unitãţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii; - unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie - directiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. - furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractualã cu casa de asigurãri pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza actelor adiţionale încheiate în acest sens. - farmacii cu circuit deschis. NOTĂ: Pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice de screening pentru diabetul zaharat la copiii şi adulţii eligibili se elaboreazã norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã obiectivele b), c) şi d) sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B. 5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã Coordonare tehnicã: Agenţia Naţionalã de Transplant Obiective: a) Creşterea numãrului de donatori vii, donatori aflaţi în moarte cerebralã, precum şi de donatori fãrã activitate cardiacã; b) Coordonarea activitãţilor de transplant; c) Asigurarea testãrii imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, precum şi a receptorilor; d) Menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor decedaţi; e) Realizarea intervenţiilor chirurgicale şi/sau procedurilor terapeutice necesare efectuãrii procedurilor de transplant; f) Asigurarea îngrijirilor postoperatorii necesare bolnavilor transplantaţi; g) Tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant; h) Tratamentul recidivei hepatitei cronice (VHB) la pacienţii cu transplant hepatic; i) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de transplant. Activitãţi: 1) realizarea testãrilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori şi a receptorilor (inclusiv cross-match), precum şi plata personalului implicat în aceastã activitate în afara orelor de program; 2) coordonarea activitãţii de transplant (coordonarea prelevãrii organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor de la donator, deplasarea pentru organizarea acţiunilor de coordonare, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali, sprijin logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare, plata coordonatorului de transplant, mijloace de comunicare, deplasarea echipelor operatorii, precum şi a organelor, ţesuturilor şi celulelor prelevate în vederea efectuãrii procedurilor de transplant, servicii funerare pentru donatorii-cadavru, inclusiv transportul acestora la locul de înmormântare, campanii de promovare a donãrii); 3) menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã (inclusiv testarea acestora, precum şi plata personalului secţiilor ATI implicat în aceastã activitate în afara orelor de program); 4) evaluarea periodicã a pacienţilor transplantaţi; 5) realizarea procedurilor de transplant; 6) Tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant; 7) Tratamentul recidivei hepatitei cronice (VHB) la pacienţii cu transplant hepatic; 8) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de transplant. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: - numãr donatori vii testaţi imunologic şi virusologic: 1.900; - numãr receptori testaţi imunologic şi virusologic: 600; - numãr testãri compatibilitate cross-match: 1.100; - numãr diagnosticãri morţi cerebrale şi menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 240; - numãr acţiuni de coordonare: 800; - numãr estimativ de transplanturi ce urmeazã a fi efectuate, pe tipuri: a) transplant hepatic: 40; b) transplant renal: 270; c) transplant de cord: 15; d) transplant celule pancreatice: 2; e) transplant medular: - autotransplant: 110; - allotransplant: 30; f) transplant cord-pulmon: 1; g) transplant os şi tendon: 400; h) transplant piele: 70; - numãr consultaţii evaluare periodicã a pacienţilor transplantaţi: ● Transplant renal: 7.000; ● Transplant hepatic: 900; ● Transplant cord: 220. 2) indicatori de eficienţã: - cost mediu/testare donatori: 1.800 lei; - cost mediu/testare receptori: 1.800 lei; - cost mediu/testare compatibilitate cross-match: 1.080 lei; - cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebralã şi testarea acestora: 13.100 lei; - cost mediu/acţiune coordonare: 1.000 lei; - cost mediu/transplant hepatic: 232.200 lei; - cost mediu/transplant renal: 66.200 lei; - cost mediu/transplant cord: 107.000 lei; - cost mediu/transplant cord - pulmon: 117.500 lei; - cost mediu/transplant celule pancreatice: 83.900 lei; - cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - autolog: 88.500 lei; - cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - allogenic: 162.600 lei; - cost mediu/transplant os-tendon: 4.200 lei; - cost mediu/transplant piele: 4.200 lei; - cost mediu/evaluare peiodicã a pacienţilor transplantaţi: ● transplant renal: 400 lei/pacient transplantat; ● transplant hepatic: 1.271 lei/pacient consultat; ● transplant cord: 1.749/pacient consultat. 3) indicatori de rezultat: - procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant : 90%; Unitãţi care deruleazã programul: - Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Târgu Mureş, Laboratorul clinic de imunologie transplant; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş, Secţia Clinicã de Hematologie şi Transplant Celule Stem, Clinica ATI, Secţia Clinicã de Ortopedie Traumatologie nr. 1, coordonare transplant; - Institutul Clinic Fundeni - Centrul de Chirurgie Generalã şi Transplant Hepatic, Centrul de Chirurgie Urologicã şi Transplant Renal, Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Clinica ATI, Laboratorul de diagnostic, biologie molecularã, imunologie HLA şi virusologie; - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti - Secţia de Chirurgie Cardiovascularã, Clinica ATI, Secţia Clinicã de Chirurgie Plasticã - Microchirurgie Reconstructivã; - Serviciul de Ambulanţã al Municipiului Bucureşti; - Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar-Arseni" Bucureşti, Secţia ATI, Secţia Clinicã de Chirurgie Plasticã - Microchirurgie Recostructivã; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti, Secţia Clinicã de Chirurgie Plasticã - Microchirurgie Recostructivã; - Spitalul Clinic de Urgenţã de Chirurgie Plasticã, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti Clinica de Chirurgie Plasticã - Microchirurgie Recostructivã I Arşi; - Spitalul Clinic Colentina - Secţia de Ortopedie - Traumatologie; - Spitalul Clinic de Ortopedie - Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Cluj-Napoca, Secţia ATI; - Spitalul Clinic de Recuperare Cluj - Secţia Clinicã de Chirurgie Plasticã Microchirurgie Recostructivã; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Timişoara: Centrul Regional de Imunologie şi Transplant, Clinica ATI, Centrul de Hemodializã şi Transplant Renal, coordonare transplant, Secţia Clinicã de Chirurgie Plasticã Microchirurgie Reconstructivã - Casa Austria; - Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, Laboratorul clinic de analize medicale şi imunologie, coordonare transplant; - Spitalul Clinic Judeţean Constanţa, Clinica Chirurgie, coordonare transplant, Clinica ATI, Secţia Clinicã de Chirurgie Plasticã - Microchirurgie Reconstructivã; - Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi, Laboratorul de imunologie şi geneticã, Clinica ATI, coordonare transplant; - Spitalul Clinic "C.I. Parhon" Iaşi, Clinica Urologie; - Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Alba Iulia, Secţia ATI; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Bistriţa, Secţia ATI; - Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti, Secţia ATI; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Craiova, Secţia ATI, coordonare transplant; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Braşov, Secţia ATI, coordonare transplant; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Oradea, Secţia ATI, coordonare transplant; - Institutul Naţional de Medicinã Legalã "Mina Minovici", Laboratorul de Geneticã Medicalã. Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã obiectivul g) şi h) sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B. 6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã Obiective: a) Asigurarea investigaţiilor diagnostice şi a tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe cu ajutorul dispozitivelor de înaltã performanţã; b) tratamentul surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive). Structura: 6.1 Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic; Activitãţi: - depistarea afecţiunilor care pot fi rezolvate cu succes prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic; - stabilirea indicaţiei tratamentului chirurgical prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic, cu respectarea criteriilor de includere; - efectuarea tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic; - supraveghere postoperatorie a a pacienţilor operaţi. Criterii de eligibilitate: - Pacienţi cu afecţiuni cu indicaţie de chirurgie minim invazivã; - Afecţiuni pentru care abordarea minim invazivã este unica posibilã; - Abord laparoscopic foarte dificil sau imposibil; - Reintervenţie; - Co-morbiditãţi; - Bolnavi cu risc crescut de dezvoltare de complicaţii post-operatorii; Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de intervenţii chirurgicale minim invazive asistate robotic: 120 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/pacient cu intervenţie chirurgicala minim invazivã asistatã robotic include: - cost materiale şi consumabile specifice: 8.000 lei/intervenţie - servicii de mentenanţã şi service aparaturã: 650.000 lei/an - cost instruire personal medical: 160.000 lei 3) Indicatori de rezultat: - creşterea numãrului de cazuri rezolvate prin procedee chirurgicale de înaltã performanţã. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti. - Institutul Clinic Fundeni Bucureşti 6.2 Subprogramul de radiologie intervenţionalã Obiective: a) Prevenirea complicaţiilor şi tratamentul unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale; b) Tratamentul pacienţilor cu maladia Parkinson prin implantarea dispozitivelor de stimulare profundã. Activitãţi: 1) terapia afecţiunilor cerebrovasculare; 2) tratamentul Gamma-Knife al malformaţiilor vasculare cerebrale şi al tumorilor vasculare profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologicã grav postoperator; 3) implantarea dispozitivelor de stimulare profundã la bolnavii cu maladie Parkinson. 4) terapia afecţiunilor vasculare periferice; 5) terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale; 6) terapia unor afecţiuni oncologice; 7) terapia hemoragiilor acute sau cronice post-traumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii terapeutice; 8) terapia infertilitãţii prin proceduri de radiologie intervenţionalã; 9) terapia fibromului uterin prin proceduri de radiologie intervenţionalã. Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: - numãr pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi: 590 - numãr de tratamente Gamma-Knife: 160; - numãr de stimulatoare cerebrale: 12; - numar de pompe implantabile: 5; - numãr pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi: 930; - numãr pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi: 400; - numãr pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi: 396; - numãr pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi: 252; - numãr pacienţi trataţi de infertilitate: 265; - numãr embolizãri fibrom uterin: 470. 2) indicatori de eficienţã: - cost mediu/pacient cu afecţiuni cerebrovasculare tratat: 8.500 lei - cost mediu/tratament Gamma-Knife: 17.000 lei; - cost mediu/stimulator cerebral: 70.000 lei. - cost mediu/pompã implantabilã: 40.000 lei - cost mediu/pacient cu afecţiuni vasculare periferice tratat: 3.250 lei; - cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat: 1.365 lei; - cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat : 1.127 lei; - cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat: 1.350 lei; - cost mediu/pacient cu infertilitate tratat: 1.350 lei; - cost mediu/embolizare fibrom uterin: 1.000 lei. 3) indicatori de rezultat: - prevenirea complicaţiilor unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale; - eficienţa tratamentului Gamma-Knife de peste 85% la 12 luni; - scãderea morbiditãţii specifice pacienţilor cu diskinezii cerebrale implantaţi cu 80%. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar - Arseni" Bucureşti (activitatea 1, 2, 3, 7, 8); - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti (activitatea 1, 4, 5, 6, 7, 8, 9); - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti (activitatea 1, 4, 5, 6, 7, 8, 9); - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi (activitatea 4, 6); - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Mureş (activitatea 1, 4, 5, 6, 7, 8, 9) - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova (activitatea 1, 4, 5, 6) - Spitalul Clinic de Urgenţã "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi (activitatea 1) 6.3 Subprogramul de utilizare a suturilor mecanice în chirurgia generalã Coordonare tehnicã: Comisia de chirurgie generalã şi Comisia de chirurgie microinvazivã a Ministerului Sãnãtãţii Obiective: a) îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin aplicarea unor soluţii terapeutice performante; b) creşterea numãrului de pacienţi la care se impun rezecţii gastrointestinale cu sau fãrã anastomoze consecutive care vor beneficia de operaţii miniminvazive (laparoscopice); c) creşterea calitãţii vieţii pacienţilor prin reducerea complicaţiilor postterapeutice sau consecinţelor invalidate ale unora dintre acestea (ex.coloproctia definitivã); d) reducerea cheltuielilor asociate actului medical consecutive. Activitãţi: 1) asigurarea fondurilor necesare aprovizionãrii ritmice a unitãţilor sanitare cu dispozitive de suturã mecanicã(digestivã şi vascularã); 2) susţinerea costurilor de înregistrare prospectivã a tuturor pacienţilor care vor beneficiat de aceste dispozitive de înaltã tehnologie medicalã pentru a putea evalua rezultatele implementãrii acestui program. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr bolnavi care beneficiazã de utilizarea dispozitivelor de suturã mecanicã: 4.000 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav la care s-au utilizat pentru dispozitivele de suturã mecanicã: 5.000 lei 3) Indicatori de rezultat: - reducerea cu 10% a numãrului complicaţiilor postoperatorii; - reducerea cu 20% a duratei medii de spitalizare postoperatorii pe caz tratat; - reducerea importantã a costurilor pe pacient tratat prin utilizarea suturii mecanice şi a tehnicilor laparoscopice care depind de aceste dispozitive; - scãderea duratei de utilizare a sãlii de operaţie cu 50%; - diminuarea costurilor de tratament medicamentos postoperator (antialgice, perfuzii) cu 50%; - reducerea perioadei de spitalizare postoperatorie cu 40% faţã de varianta prin laparotomie; - reintegrare socio-profesionalã (reducerea capacitãţii temporare de muncã) cu minim 7 zile faţã de varianta clasicã (laparotomie). Unitãţile care deruleazã subprogramul - Institutul Clinic Fundeni - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti - Spitalul Clinic Colentina - Spitalul Clinic de Urgenţã Bagdasar-Arseni Bucureşti - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã "Sf.Spiridon" Iaşi - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf.Ioan cel Nou" Suceava - Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu - Spitalul Municipal de Urgenţã Moineşti - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã "Sf.Apostol Andrei" Galaţi - Spitalul Judeţean de Urgenţã Piatra Neamţ - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Craiova - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Constanţa - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca - Spitalul Municipal Clinic Cluj Napoca - Spitalul Clinic de Urgenţã "Dr.Octavian Fodor" Cluj Napoca - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Dr.Constantin Opriş" Baia Mare - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Târgu Mureş - Spitalul Judeţean de Urgenţã Alba Iulia - Spitalul Municipal Carei - Spitalul Judeţean Bistriţa - Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - Spitalul Clinic Judeţean Oradea - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Braşov - Spitalul Judeţean Miercurea Ciuc - Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc - Spitalul Judeţean "Dr.Fogolzan Kristof" Sf.Gheorghe - Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Timişoara - Spitalul Judeţean Reşiţa - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Arad - Spitalul Judeţean Deva - Spitalul Clinic "Sf.Maria" Bucureşti - Spitalul Clinic Colţea Bucureşti - Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf.Ioan" Bucureşti - Spitalul Clinic "Dr.I.Cantacuzino" Bucureşti - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf.Pantelimon" Bucureşti - Institutul Oncologic "Prof.Dr.Al.Trestioreanu" Bucureşti - Spitalul Judeţean de Urgenţã Ploieşti Spitalele şi departamentele în care se efectueazã operaţii adresate patologiei medico-chirurgicale care necesitã rezecţii tisulare urmate sau nu de anatomoze realizabile prin tehnologia de suturã mecanicã. Unitãţile sanitare respective trebuie sã deţinã personal calificat pentru utilizarea adecvatã a dispozitivelor de suturã mecanicã prin abord deschis sau laparoscopic. 6.4 Subprogram de utilizare a plaselor sintetice în chirurgia parietalã abdominalã deschisã şi laparoscopicã. Coordonare tehnicã: Comisia de chirurgie generalã şi Comisia de chirurgie microinvazivã a Ministerului Sãnãtãţii Obiective: a) îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei şi reducerea perioadei de incapacitate de muncã şi de recuperare. b) creşterea numãrului de pacienţi care vor beneficia de tehnicile operatorii moderne cu PS atât pe cale deschisã cât şi pe cale laparoscopicã. c) reducere substanţialã a recidivelor postoperatorii şi o ameliorare a calitãţii vieţii postoperator precoce comparativ cu tehnicile clasice, tisulare. Activitãţi a) asigurarea fondurilor necesare pentru aprovizionarea spitalelor cu PS de calitate de diferite tipo-dimensiuni în funcţie de intervenţie, calea de abord şi dimensiunile defectului parietal; b) program de pregãtire a medicilor în chirurgia deschisã derulat în centre cu experienţã; c) cursuri de pregãtire pentru abordul laparoscopic la nivel naţional sau în centre cu experienţã; d) susţinerea materialã a unui registru naţional de înregistrare a intervenţiilor chirurgicale adresate defectelor parietale abdominale. Criterii de eligibilitate: Pacienţii cu defecte parietale abdominale (hernii inghinale, femurale, ombilicale şi eventraţii). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãrul bolnavi cu hernie inghinalã, femuralã sau ombilicalã care vor beneficia de CPA cu PS: 22,500 de adulţi, din care: - 20.500 operaţi clasic; - 2.000 laparoscopic dintre care: 1.000 cu dispozitive de fixare şi 1.000 fãrã dispozitive de fixare b) numãrul bolanvi cu eventraţii: 9.000 din care: - 8.000 operaţi clasic; - 1.000 operaţi laparoscopic cu dispozitive de fixare. 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/ bolanv la care s-a utilizat plasa sinteticã în cura herniilor inghinale şi femurale(6-7x11-12cm): 100 lei; - cost mediu/ bolnav la care s-a utilizat plasa sinteticã pentru abordul laparoscopic al herniilor inghinale şi femurale (15x15cm): 120 lei; - cost mediu/ bolnav la care s-a utilizat plasa sinteticã şi dispozitive de fixare pentru cura laparoscopicã a herniilor: 1.720 lei; - cost mediu/ bolanv la care s-a utilizat plasa sinteticã pentru eventraţie pe cale deschisã (15x15cm, 15x20cm, 20x30): 180 lei. - cost mediu/ bolnav la care s-a utilizat plasa sinteticã specialã pentru cura laparoscopicã a eventraţiei (15x15cm, 15x20cm) şi a dispozitivelor de fixare: 4.000 lei c) Indicatori de rezultat: - reducerea duratei de spitalizare cu min. 2 zile în cazul herniilor prin folosirea PS pe cale deschisã şi laparoscopicã; - reducerea recidivelor dupã hernie inghinalã pe cale clasicã de 4 ori; - reducerea duratei de spitalizare a eventraţiilor cu 2 zile; - reducerea duratei de spitalizare a eventraţiilor laparoscopice cu 5 zile; - reducerea recidivelor dupã cura deschisã a eventraţiilor cu PS cu 50%; - reducerea necesarului de analgetice postoperatorii la hernii şi eventraţii cu 50%; - reducerea perioadei de incapacitate temporarã de muncã cu 7 zile la hernii şi eventraţii. Unitãţile care deruleazã subprogramul - Institutul Clinic Fundeni - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti - Spitalul Clinic Colentina - Spitalul Clinic de Urgenţã Bagdasar-Arseni Bucureşti - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã "Sf.Spiridon" Iaşi - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf.Ioan cel Nou" Suceava - Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu - Spitalul Municipal de Urgenţã Moineşti - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã "Sf.Apostol Andrei" Galaţi - Spitalul Judeţean de Urgenţã Piatra Neamţ - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Craiova - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Constanţa - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca - Spitalul Municipal Clinic Cluj Napoca - Spitalul Clinic de Urgenţã "Dr.Octavian Fodor" Cluj Napoca - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Dr.Constantin Opriş" Baia Mare - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Târgu Mureş - Spitalul Judeţean de Urgenţã Alba Iulia - Spitalul Municipal Carei - Spitalul Judeţean Bistriţa - Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - Spitalul Clinic Judeţean Oradea - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Braşov - Spitalul Judeţean Miercurea Ciuc - Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc - Spitalul Judeţean "Dr.Fogolzan Kristof" Sf.Gheorghe - Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Timişoara - Spitalul Judeţean Reşiţa - Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţã Arad - Spitalul Judeţean Deva - Spitalul Clinic "Sf.Maria" Bucureşti - Spitalul Clinic Colţea Bucureşti - Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf.Ioan" Bucureşti - Spitalul Clinic "Dr.I.Cantacuzino" Bucureşti - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf.Pantelimon" Bucureşti - Institutul Oncologic "Prof.Dr.Al.Trestioreanu" Bucureşti - Spitalul Judeţean de Urgenţã Ploieşti 6.5 Subprogramul de tratament al surditãţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã subprogramul sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B. 7. Programul naţional de boli endocrine Coordonarea tehnicã: Institutul de Endocrinologie "Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti Obiectiv: Prevenirea şi diagnosticarea precoce a afecţiunilor endocrine cu impact major asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei în scopul: a) creşterii calitãţii vieţii la climacterium şi profilaxiei osteoporozei; b) scãderii morbiditãţii prin guşa datoratã carenţei de iod şi a complicaţiilor sale c) diagnosticãrii precoce a tumorilor endocrine evolutive şi delimitãrii lor de incidentaloame. Activitãţi: 1) depistarea, monitorizarea şi tratamentul persoanelor cu risc pentru fracturi osteoporotice; 2) depistarea activã, diagnosticarea, prevenirea complicaţiilor guşii şi tratamentul proliferãrilor maligne endocrine; 3) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de tumori endocrine. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr femei la menopauzã supuse screening-ului pentru osteoporozã: 6.100 - numãr bolnavi cu disfuncţie tiroidianã investigaţi: 5.000 - numãr bolnavi cu neoplazii endocrine, inclusiv tiroidiene investigaţi: 2.500 - numãr registre: 1 2) indicatori de eficienţã: - cost mediu/femeie la menopauzã la care se efectueazã screening pentru osteoporozã: 290 lei. - cost mediu/investigaţie pacient cu disfuncţie tiroidianã: 95 lei - cost mediu/pacient cu neoplazie endocrinã: 290 lei - cost mediu/registru: 31.000 lei 3) indicatori de rezultat: - scãderea incidenţei fracturilor datorate osteoporozei: 1%; - creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului prin depistare activã: 1%; - cresterea incidenţei specifice a proliferarilor maligne endocrine prin depistare activa: 2%. Unitãţi care deruleazã programul: - Institutul de Endocrinologie "Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov; - Spitalul Judeţean Piteşti; - Spitalul Clinic Judeţean Sibiu; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Arad; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; - Spitalul Clinic Judeţean Oradea; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Piatra Neamţ; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea; - Spitalul Judeţean "Sf. Gheorghe"; - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; - Spitalul Judeţean Târgovişte; - Spitalul Judeţean Târgu Jiu; - Spitalul Judeţean Zalãu; - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Mavromati" Botoşani; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Brãila; - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Apostol Andrei" Galaţi; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu; - Spitalul Judeţean Baia Mare; - Spitalul Municipal Câmpulung; - Spitalul de Cardiologie Covasna; - Spitalul Judeţean Deva; - Spitalul Judeţean Ploieşti; - Spitalul Judeţean Miercurea Ciuc. 1. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever Obiective: a) Diagnosticarea precoce şi prevenirea complicaţiilor la bolnavii cu boli rare şi sepsis sever; b) Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli rare şi sepsis sever; c) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de hemofilie şi talasemie, Registrului naţional de hipertensiune arterialã pulmonarã, Registrului naţional al bolilor rare şi Registrul naţional de sepsis. Activitãţi: 1) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice prevenţiei şi tratamentului accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie; 2) asigurarea, în spital, a tratamentului specific pentru bolnavii cu HTAP; 3) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, a medicamentelor specifice necesare tratamentului bolnavilor cu urmãtoarele afecţiuni rare: mucoviscidozã, boli neurologice degenerative / inflamatorii (poliradiculonevritã primitivã, polineuropatie inflamatorie cronicã demielinizantã, sclerozã lateralã amiotroficã), miastenia gravis, osteogenezã imperfectã, Sindrom Prader Willi, boala Fabry, boala Pompe, tirozinemie şi epidermoliza buloasã. 4) diagnosticul şi managementul distrofiilor musculare de tip Duchenne (DMD) şi Becker (DMB), precum si prevenirea transmiterii ereditare a acestora; 5) asigurarea în spital a medicamentelor specifice, reactivilor, consumabilelor şi materialelor sanitare necesare îngrijirilor intensive ale bolnavilor cu sepsis sever; 6) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de hemofilie şi talasemie, Registrului naţional de hipertensiune arterialã pulmonarã şi Registrului naţional al bolilor rare. Activitãţile specifice hemofiliei, talasemiei, sclerozei laterale amiotrofice, mucoviscidozei şi epidermolizei buloase, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor corespunzãtoare acestora, precum şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã aceste activitãţi sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B. 1) Hipertensiune arterialã pulmonarã (HTAP): Criterii de eligibilitate: - bolnavi diagnosticaţi conform criteriilor stabilite de Societatea Europeanã de Cardiologie, în baza investigaţiilor paraclinice de specialitate, cu urmãtoarele forme de HTAP: - idiopaticã / familialã, - asociatã cu boalã de ţesut conjunctiv (sclerodermie, lupus eritematos diseminat, poliartrita reumatoidã, boala mixta de tesut conjuctiv, sindrom Sjogren); - asociatã defectelor cardiace congenitale de tipul DSV, DSA, canal arterial persistent şi forma severã de evoluţie a acestora cãtre sindrom Eisenmenger; - de cauzã tromboembolicã fãrã indicaţie de tromboendarterectomie sau cu HTAP persistentã dupa tromendarterectomie; a) Criterii de eligibilitate pentru copii: 1) Grupa de vârstã 0-18 ani; 2) Malformaţii cardiace congenitale cu shunt stânga-dreapta care evolueazã spre hipertensiune arterialã pulmonarã cu rezistenţe pulmonare vasculare crescute, reactive la testul vasodilatator; 3) Sindrom Eisenmenger; 4) Malformaţiile cardiace congenitale complexe de tip ventricul unic şi anastomozele cavopulmonare, cu creşterea presiunii în circulaţia pulmonarã; 5) HTAP idiopaticã. b) Criterii de eligibilitate pentru adulţi: 1) HTAP idiopaticã/familialã; 2) HTAP asociatã cu colagenoze; 3) HTAP asociatã cu defecte cardiace cu shunt stanga dreapta de tipul defect septal ventricular (DSV), defect septal atrial (DSA), canal arterial persistent (PCA). Condiţii suplimentare obligatorii: 1) Bolnavi cu HTAP aflaţi în clasa funcţionalã NYHA II - IV; 2) Bolnavi la care cateterismul cardiac drept evidenţiazã PAPm > 35 mm Hg şi PAPs > 45 mmHg, presiune capilarã pulmonarã <15 mmHg; 3) Bolnavi a cãror distanţã la testul de mers de 6 minute efectuat iniţial este > 100 metri şi < de 450 metri; 4) Bolnavi incluşi în Registrul naţional de HTAP. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr bolnavi trataţi cu Bosentan: 47 - numãr bolanvi trataţi cu Sildenafil: 48 - numãr bolnavi trataţi prin asociere Bosentan+Sildenafil: 48 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav HTAP/an tratat cu Bosentan: 143.803 lei - cost mediu/bolanv HTAP/an tratat cu Sildenafil: 27.899 lei - cost mediu/bolanv HTAP/an tratat cu Bosentan şi Sildenafil: 171.702 lei 3) Indicatori de rezultat: - creşterea duratei de viaţã a bolnavilor cu HTAP; - îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate şi creşterea calitãţii vieţii pacienţilor cu HTAP - reintegrare socio-profesionalã; - reducerea numãrului de spitalizãri prin decompensare cardiacã; - reducerea numãrului de bolnavi dependenţi socio-familial. Unitãţi prin care se deruleazã: a) pentru copii: - Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; - Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardio-vasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara. b) pentru adulţi: - Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; - Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu"; - Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi; - Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie "Victor Babeş" Timişoara; - Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardio-vasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca. 2) Boli neurologice degenerative/inflamatorii Criterii de eligibilitate: - bolnavi cu diagnostic cert de boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevritã primitivã, polineuropatie inflamatorie cronicã demielinizantã). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamatorii: 90 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamatorii/an: 78.400 lei. Unitãţi prin care se deruleazã: - Secţii / compartimente de specialitate neurologie din: ● Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti; ● Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; ● Spitalul Clinic Colentina Bucureşti; ● Institutul Clinic Fundeni; ● Spitalul Clinic de Urgenţã "Prof. Dr.N. Oblu" Iaşi; ● Spitalul de Recuperare Iaşi; ● Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; ● Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca; ● Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; 3) Miastenia gravis: Criterii de eligibilitate: - bolnavi cu diagnostic cert de miastenie gravis. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de bolnavi cu miastenia gravis: 25; - numãr de bolnavi cu crize miastenice: 20. 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu miastenia gravis/an: 20.000 lei; - cost mediu/bolnav cu crize miastenice/an: 39.251 lei. Unitãţi prin care se deruleazã: - Secţii / compartimente de specialitate neurologie din: ● Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti; ● Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; ● Spitalul Clinic Colentina Bucureşti; ● Institutul Clinic Fundeni; ● Spitalul Clinic de Urgenţã "Prof. Dr.N. Oblu" Iaşi; ● Spitalul de Recuperare Iaşi; ● Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; ● Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca; ● Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; 4) Osteogeneza imperfectã Criterii de eligibilitate: - bolnavii cu diagnostic cert de osteogenezã imperfectã (diagnostic clinic, paraclinic şi genetic). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici - numãr bolnavi cu osteogenezã imperfectã: 10; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu osteogenezã imperfectã/an: 840 lei; Unitãţi prin care se deruleazã: - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie 5) Sindrom Prader Willi Criterii de eligibilitate: - bolnavii cu diagnostic cert de Sindrom Prader Willi (diagnostic clinic, paraclinic şi genetic). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de bolnavi cu Sindrom Prader Willi: 10; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu Sindrom Prader Willi/an: 36.000 lei; Unitãţi prin care se deruleazã: - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie 6) Boala Fabry Criterii de eligibilitate: - bolnavii cu diagnostic cert de boala Fabry. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de bolnavi cu boala Fabry: 3; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu boala Fabry/an: 700.000 lei; Unitãţi prin care se deruleazã: - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa 7) Boala Pompe Criterii de eligibilitate: - bolnavii cu diagnostic cert de boala Pompe. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de bolnavi cu boala Pompe: 1; 2) Indicatori de eficienţã: cost mediu/bolnav cu boala Pompe/an: 504.000 lei. Unitãţi prin care se deruleazã: - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie - Spitalul Judeţean de Urgenţã Ialomiţa 8) Tirozinemie Criterii de eligibilitate: - bolnavi cu diagnostic cert de tirozinemie. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de bolnavi cu tirozinemie: 1; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu tirozinemie/an: 152.000 lei Unitãţi prin care se deruleazã: - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie; - Spitalul de Copii Piteşti. 9) Distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker Activitãţi specifice distrofiilor musculare de tip Duchenne şi Becker: 1) Elaborarea unei fişe a copilului cu distrofinopatie şi a protocoalelor pentru diagnosticarea, urmãrirea şi tratamentul pacientului cu distrofinopatie; 2) Diagnosticul corect şi precoce al pacienţilor: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacã, examen cardiologic, IRM muscular, teste ventilatorii, examen bioptic muscular, testare geneticã; 3) Diagnosticul corect şi precoce al purtãtorilor mutaţiei genetice: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacã, examen cardiologic, testare geneticã; 4) Diagnosticul corect şi precoce prenatal: echografie fetalã, amniocentezã, cariotip, testare geneticã la feţii bãieţi; 5) Acordarea sfatului genetic; 6) Asigurarea consumabilelor necesare EMG, EKG, echografiei; 7) Asigurarea reactivilor şi consumabilelor de laborator pentru diagnosticul molecular genetic; 8) Organizare de cursuri teoretice şi practice; 9) Elaborarea de materiale informative tipãrite în legaturã cu distrofinopatiile, publicarea şi diseminarea lor (pentru pacienţi şi medici) 10) Elaborarea, construirea site, administrarea site - Registru naţional unic de distrofinopatii şi începerea înscrierii pacienţilor şi familiilor lor. Criterii de eligibilitate: - Copii în vârstã de 0-18 ani cu diagnostic de distrofie muscularã DMD/DMB sau tulburãri neuro-motorii nespecifice; - Rudele pacienţilor diagnosticaţi clinic şi genetic cu DMD/DMB, în special rudele de sex feminin, dar şi descendenţii de sex masculin ai acestor rude feminine; - Gravidele cu risc (status mutant cunoscut pentru gena distrofinei) purtãtoare ale unei sarcini cu fetus de sex masculin;. - Femeile care provin din familii cu risc şi doresc sã aibã copii neafectaţi (sfat genetic preconcepţional). Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de copii diagnosticaţi precoce cu DMD/DMB prin test clinic şi genetic: 50 - numãrul rudelor pacienţilor la care se diagnosticheazã genetic statusul de purtãtor al mutaţiei genice: 150 - numãr de sarcini cu risc de transmitere a bolii DMD/DMB investigate genetic: 50 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare (screeningul molecular al mutaţiilor majore şi teste aprofundate): 1.000 lei - cost mediu/rudã pacient diagnosticatã genetic prin teste moleculare: 500 lei - cost mediu/diagnostic prenatal (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mamã şi fetus): 2.000 lei Unitãţi prin care se deruleazã: - Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinicã de neurologie pediatricã - coordonator tehnic; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Copii "Marie Curie" Bucureşti - Secţia recuperare copii; - Institutul Naţional de Medicinã Legalã "Mina Minovici" Bucureşti - Laboratorul de Geneticã - Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea - Compartimentul de Pediatrie şi Geneticã; - Spitalul Clinic de Copii Oradea; - Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinicã de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilã; - Spitalul Clinic de Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - Secţia clinicã de neuropsihiatrie infantilã; - Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda" Sibiu - recuperare, neurologie pediatricã; - Spitalul Clinic de Recuperare Medicalã Bãile Felix Bihor - Secţia recuperare copii "1 Mai"; - Sanatoriul Balnear Techirghiol - Secţia recuperare copii; - Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi "Cristian Şerban" Buziaş, judeţul Timiş; - Spitalul de Recuperare Borşa - Maramureş; - Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni; - Centrul de Patologie Neuromuscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele. 10) Sepsis sever Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr bolnavi cu sepsis sever trataţi în secţii/compartimente de ATI: 240 - numãr de secţii / compartimente de ATI: 12 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu / bolnav cu sepsis sever: 28.000 lei - cost mediu / secţie sau compartiment de ATI: 560.000 lei Unitãţi care deruleazã programul: Secţii / compartimente de terapie intensivãa din structura spitalelor umãtoare: - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "dr. V. Babeş" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Chirurgie Plasticã Reparatorie şi Arsuri Bucureşti; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cuj; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; - Spitalul Judeţean "Sf. Apostol Andrei" Galaţi. 9. Programul naţional de urgenţã prespitaliceascã Obiective: a) Creşterea calitãţii serviciilor medicale de urgenţã prin formarea continuã a personalului din cadrul serviciilor de urgenţã; b) Creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţã adecvate, indiferent de zona de reşedinţã; c) Crearea capacitãţii de rãspuns din punct de vedere medical la situaţii de urgenţã majore (accidente colective, nucleare, biologice, chimice, dezastre naturale) şi organizarea unui sistem eficient de colaborare a unitãţilor sanitare implicate în servicii de urgenţã cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţã. Activitãţi: 1. formarea continuã a personalului de specialitate din cadrul serviciilor de urgenţã prespitaliceşti; 2. mentenanţã dispecerate; 3. asigurare materiale pentru derularea exerciţiilor de pregãtire pentru dezastre; 4. tipãrirea unui manual de prim ajutor care sã fie utilizat în formarea medicalã continuã a paramedicilor şi ambulanţierilor; 5. asigurarea medicamentelor şi materialelor sanitare necesare centrelor de permanenţã. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr persoane formate în domeniul medicinii de urgenţã: 75; - numãr exerciţii dezastre: 42 - numãr de dispecerate: 42; - numãr cãrţi de prim ajutor tipãrite: 3.816 - numãr de centre de permanenţã: 300 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/persoanã/training: 16.000 lei; - cost mediu /exerciţiu dezastre: 4.000 lei - cost mediu/dispecerat: 5.000 lei - cost mediu /carte tiparitã: 60,01 lei. - cost mediu /centru de permanenţã: 2.000 lei 3) indicatori de rezultat: - creşterea calitãţii asistenţei medicale acordate pacienţilor; - creşterea accesului populaţiei la servicii de urgenţã; - creşterea capacitãţii de rãspuns coordonat la situaţii de urgenţã majorã. Unitãţi care deruleazã programul: - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - servicii de ambulanţã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - centre de permanenţã. III. PROGRAM NAŢIONAL DE DEPISTARE PRECOCE ACTIVĂ A AFECŢIUNILOR ONCOLOGICE Obiectiv: Diagnosticarea în stadii incipiente a afecţiunilor oncologice (cancer de col uterin, mamar) Structura: 1. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin; 2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activã a cancerului mamar. Coordonare de specialitate a programului: Comisia de oncologie a Ministerului Sãnãtãţii. Coordonare tehnicã: Institutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti; Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţã" Cluj-Napoca. Notã: Pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul Programului naţional de depistare precoce activã a afecţiunilor oncologice se elaboreazã norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. IV. PROGRAMUL NAŢIONAL DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE Obiectiv: Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin promovarea unui stil de viaţã sãnãtos şi combaterea principalilor factori de risc. Structura: 1. Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare Obiective: a) Dezvoltarea strategiei naţionale privind educaţia pentru sãnãtate privind bolile cardiovasculare; b) Întãrirea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor furnizorilor de servicii medicale pentru a comunica şi a sprijini bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare; c) Întãrirea şi dezvoltarea cunoştinţelor pacienţilor cu privire la bolile cardiovasculare. Activitãţi: 1) Dezvoltarea strategiei naţionale privind educaţia pentru sãnãtate privind bolile cardiovasculare: 1.1 Dezvoltarea campaniei de informare, educare, comunicare despre bolile cardiovasculare; 1.2 Crearea mesajelor pentru materialele tipãrite dedicate furnizorilor de servicii medicale; 1.3 Pretestarea mesajelor dedicate furnizorilor de servicii medicale; 1.4 Tipãrirea materialelor de informare, educare, comunicare privind bolile cardiovasculare; 1.5 Distribuirea materialelor tipãrite. 2. Întãrirea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor furnizorilor de servicii medicale pentru a comunica şi a sprijini bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare: 2.1 Cercetarea literaturii existente pentru identificarea unor curricule care pot fi folosite sau se pot adapta pentru a fi utilizate ca punct de plecare pentru un curriculum care sã corespundã nevoilor de educaţie ale furnizorilor de servicii primare de sãnãtate; 2.2 Pregatirea curriculum-ului şi a materialelor de instrucţie; 2.3 Realizarea curriculum-ului propriu zis; 2.4 Pretestarea curriculum-ului; 2.5 Revizuirea şi modificarea curriculum-ului; 2.6 Oraganizarea unui program de instruire a furnizorilor de servicii medicale; 2.7 Evaluarea cunoştinţelor cursanţilor dupã absolvirea programului de instruire. 3. Întãrirea şi dezvoltarea cunoştinţelor pacienţilor cu privire la bolile cardiovasculare: 3.1 Crearea mesajelor pentru materialele media destinate populaţiei generale 3.2 Pretestarea mesajelor; 3.3 Realizarea spoturilor TV/radio; 3.4 Crearea mixului media; 3.5 Difuzarea spoturilor TV/radio; 3.6 Evaluarea campaniei media. Ministerul Sãnãtãţii realizeazã activitãţile aferente Subprogramului de informare, educare, comunicare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare în baza contractului încheiat, în condiţiile prevãzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, cu Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar. La încheierea contractului se va preciza în mod obligatoriu: date referitoare la activitãţile care fac obiectul contractului, timpul aferent fiecãrei activitãţi, sumele corespunzãtoare acestora, precum şi modul de raportare şi valorificare al rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. Decontarea contravalorii lucrãrilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale. 2. Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea cancerului de col uterin; Obiective: a) Dezvoltarea strategiei naţionale privind educaţia pentru sãnãtate în domeniul prevenirii cancerului de col uterin; b) Întãrirea şi dezvoltarea cunoştinţelor populaţiei generale cu privire la prevenirea cancerului de col uterin; c) Întãrirea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor furnizorilor de servicii medicale pentru a comunica şi a sprijini pacientele cãrora li s-a stabilit diagnostiul de cancer de col uterin. Activitãţi: 1) Dezvoltarea strategiei naţionale privind educaţia pentru sãnãtate în domeniul prevenirii cancerului de col uterin: 1.1 Dezvoltarea campaniei de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin; 1.2 Crearea mesajelor pentru materialele tipãrite dedicate furnizorilor de servicii medicale; 1.3 Pretestarea mesajelor dedicate furnizorilor de servicii medicale; 1.4 Tipãrirea materialelor de informare, educare, comunicare destinate furnizorilor de servicii medicale, privind prevenirea cancerului de col uterin; 1.5 Distribuirea materialelor tipãrite; 1.6 Dezvoltarea unui soft pentru managementul de caz şi monitorizarea femeilor participante la screening-ul organizat pentru depistarea precoce activã a cancerului de col uterin. 2) Întãrirea şi dezvoltarea cunoştinţelor populaţiei generale cu privire la la prevenirea cancerului de col uterin: 2.1 Crearea mesajelor pentru materialele media destinate populaţiei generale Pretestarea mesajelor; 2.2 Realizarea spoturilor TV/radio; 2.3 Crearea mixului media; 2.4 Difuzarea spoturilor TV/radio; 2.5 Evaluarea campaniei media. 3) Întãrirea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor furnizorilor de servicii medicale pentru a comunica şi a sprijini pacientele cãrora li s-a stabilit diagnostiul de cancer de col uterin: 3.1 Cercetarea literaturii existente pentru identificarea unor curricule care pot fi folosite sau se pot adapta pentru a fi utilizate ca punct de plecare pentru un curriculum care sã corespundã nevoilor de educaţie ale furnizorilor de servicii primare de sãnãtate; 3.2 Pregãtirea curriculum-ului şi a materialelor de instrucţie; 3.3 Realizarea curriculum-ului propriu zis; 3.4 Pretestarea curriculum-ului; 3.5 Revizuirea şi modificarea curriculum-ului; 3.5 Oraganizarea unui program de instruire a furnizorilor de servicii medicale 3.6 Evaluarea cunoştinţelor cursanţilor dupã absolvirea programului de instruire. Ministerul Sãnãtãţii realizeazã activitãţile aferente Subprogramului de informare, educare, comunicare pentru prevenirea cancerului de col uterin în baza contractului încheiat, în condiţiile prevãzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, cu Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar. La încheierea contractului se va preciza în mod obligatoriu: date referitoare la activitãţile care fac obiectul contractului, timpul aferent fiecãrei activitãţi, sumele corespunzãtoare acestora, precum şi modul de raportare şi valorificare al rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. Decontarea contravalorii lucrãrilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale. 10. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţã sãnãtos; Coordonarea tehnicã: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin Centrul Naţional de Promovarea Sãnãtãţii pentru judeţele arondate institutelor de sãnãtate publicã Bucureşti şi Iaşi, Centrul de Sãnãtate Publicã Sibiu pentru judeţele arondate institutelor de sãnãtate publicã Cluj şi Timişoara. Activitãţi: 1. Desfãşurarea de campanii de informare, educare, comunicare la nivel naţional şi local dupã cum urmeazã: a. Campanii de promovare a unei alimentaţii sãnãtoase, a activitãţii fizice şi a sãnãtãţii în relaţie cu mediul, inclusiv promovarea normelor de igienã personalã şi a mediului; b. Campanie pentru combaterea consumului de alcool şi droguri; c. Campanii pentru celebrarea zilelor mondiale/europene a unor probleme de sãnãtate specifice: c1. Sãptãmâna Europeanã a Vaccinãrii c2. Ziua Mondialã de Luptã împotriva Tuberculozei c3. Ziua Mondialã a Sãnãtãţii c4. Ziua Mondialã fãrã Tutun c5. Ziua Mondialã de Luptã Împotriva HIV-SIDA c6. Ziua Europeanã privind Consumul de Antibiotice şi Rezistenţa Microbianã d. Campanie de prevenire şi combatere a obezitãţii la copii e. Alte campanii de IEC, la solicitarea Ministerului Sãnãtãţii, în funcţie de prioritãţile de sãnãtate publicã identificate 2. Realizarea de studii de evaluare a campaniilor IEC precum şi studii populaţionale de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor, mentalitãţilor şi comportamentelor legate de stilul de viaţã Indicatori de evaluare: a) Indicatori fizici - raportare trimestrialã - numãr de campanii de informare, educare, comunicare - 22 - numãr de studii de evaluare - 4 b) Indicatori de eficienţã: raportare anualã - cost mediu pe campanie - 170.000 lei - cost mediu pe studiu - 100.000 lei 11. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun. Obiectiv general: scãderea consumului de tutun prin descurajarea debutului fumatului şi încurajarea renunţãrii la fumat. Activitãţi: 1. Asigurarea de servicii necesare terapiei de susţinere a renunţãrii la fumat (consiliere, tratament medicamentos, terapie comportamentalã) de cãtre medici şi psihologi cu pregãtire profesionalã specificã; 2. Asigurarea funcţionãrii liniei telefonice gratuite şi a site-ului de internet specific pentru cei care doresc informaţii despre renunţarea la fumat (Tel Verde STOP FUMAT); 3. Desfãşurarea unei campanii naţionale de celebrare a Zilei Naţionale fãrã Tutun; 4. Realizarea de studii de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentelor legate de consumul de tutun precum şi a impactului mãsurilor legislative adoptate. Indicatori de evaluare: a) indicatori fizici - raportare trimestrialã/ anualã: - numãr total de persoane care au beneficiat de asistenţã în vederea renunţãrii la fumat: 10.000 - numãr total persoane care au beneficiat de tratament medicamentos în vederea renunţãrii la fumat: 5.000; - numãr total de persoane care apeleazã linia telefonicã gratuitã: 2000; - numãr total de studii: 2 b) indicatori de eficienţã - raportare trimestrialã/ anualã: - cost mediu/ persoanã care a beneficiat de asistenţã în vederea renunţãrii la fumat: 320 lei/persoanã; - cost mediu / studiu de evaluare: 100 000 lei; Unitãţi care deruleazã programul: - Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Centrul Naţional de Promovarea Sãnãtãţii - Centrul de Sãnãtate Publicã Sibiu; - Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"; - Direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. - Unitãţi sanitare; Natura cheltuielilor - achiziţionarea de medicamente, bunuri de natura obiectelor de inventar, dezinfectanţi, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii. - cheltuieli salariale pentru personalul de specialitate ce implementeazã acest obiectiv (medici şi psihologi); - materiale biroticã, prestãrii servicii tipografie pentru editarea de materiale informative şi tipãrirea de ghiduri şi buletine informative, prestãri servicii pentru organizare de instruiri metodologice şi cursuri de scurtã duratã, cheltuieli de protocol V. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A FEMEII ŞI COPILULUI Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Obiective: a) Creşterea accesului şi calitãţii serviciilor specifice de sãnãtate a reproducerii pentru prevenirea sarcinilor nedorite, morbiditãţii şi mortalitãţii materne; b) Regionalizarea îngrijirilor perinatale pentru copiii cu greutate micã la naştere sau alte patologii grave în perioada perinatalã; c) Realizarea screening-ului la naştere a unor afecţiuni cu potenţial invalidant şi posibilitãţi de prevenţie a handicapului; d) Ameliorarea stãrii de nutriţie a gravidei şi a copilului sub 1 an; e) Depistarea precoce şi prevenirea secundarã a unor complicaţii la unele boli cronice ale copilului. Structura: 1. Subprogramul de creştere a accesului la servicii moderne de planificare familialã Coordonare tehnica: Spitalul Clinic de Obstetricã - Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familialã - Activitãţi: 1. procurarea şi distribuţia de contraceptive*); 2. tipãrirea şi distribuţia de formulare de înregistrare şi raportare a activitãţii de planificare familialã; 3. instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicalã primarã şi de specialitate în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie; 4. monitorizarea desfãşurarii subprogramului, estimarea consumului şi a necesarului de contraceptive, precum şi a numãrului furnizorilor de servicii, prin sistemul informatic InterCON. 5. stabilirea pe eşantion a ratei utilizarii metodelor contraceptive moderne de cãtre populaţia de vârstã fertilã în colaborare cu Fondul ONU pentru Populaţie şi alte instituţii interesate în acest domeniu.________ *) Contraceptivele se acordã fãrã platã prin cabinetele de planificare familialã, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, prin cabinetele de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital, precum şi prin secţiile de ginecologie în care se efectueazã avorturi la cerere. Categoriile de persoane beneficiare ale acordãrii gratuite a contraceptivelor sunt şomerele, elevele şi studentele, persoanele care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femeile cu domiciliu stabil în mediul rural, femeile care efectueazã un avort, la cerere, într-o unitate sanitarã publicã, precum şi alte persoane fãrã venituri care dau declaraţie pe proprie rãspundere în acest sens. Toţi furnizorii de servicii medicale de planificare familialã incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de contraceptive cãtre direcţiile de sãnãtate publicã teritoriale. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de medici de familie implicaţi în furnizarea de servicii de planificare familialã: 3.600/an; - numãr de utilizatori activi de metode moderne de contracepţie: 125.000/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/utilizator activ de metode de contracepţie: 22,20 lei; 3) Indicatori de rezultat: - înregistrarea cel puţin a aceluiaşi numãr de avorturi la cerere ca în anul precedent; Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familialã; - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - unitãţi sanitare cu paturi, cu secţii de ginecologie, cabinete de planificare familialã, cabinete de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate; - secţiile de ginecologie în care se efectueazã avorturi la cerere. 2. Subprogramul de creştere a accesului, calitãţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidã şi lãuzã Coordonare tehnicã: Spitalul Clinic de Obstetricã Ginecologie Filantropia Bucureşti Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) revizuirea Carnetului gravidei şi a fişei-anexã pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei, tipãrirea şi distribuţia acestora, monitorizarea pe eşantion a utilizarii acestor documente medicale; 2) elaborarea unei metodologii privind regionalizarea îngrijirilor perinatale; 3) revizuirea metodologiei naţionale de analizã a deceselor materne conform recomandãrilor Fondului ONU pentru Populaţie şi Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii, în parteneriat cu reprezenţantele acestor instituţii în România; organizarea secretariatului pentru analiza deceselor materne la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; 4) elaborarea şi tipãrirea ghidurilor clinice în specialitatea obstetricã-ginecologie şi monitorizarea utilizãrii lor în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie; 5) instruirea şi perfecţionarea personalului medical privind standardele serviciilor medicale ce trebuiesc acordate gravidei în perioada pre- şi perinatalã, în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie, precum şi alte organizaţii şi instituţii care deruleazã programe complementare. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de carnete şi fişe pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei, tipãrite în formã actualizatã cel puţin 100.000; - numãr de unitãţi în care se efectueazã auditarea ghidurilor clinice: 5; - numãr de persoane instruite: cel puţin 400; - numãr ghiduri clinice în specialitatea obstetricã-ginecologie, elaborate şi tipãrite în 2009: 8; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/carnete şi fişe pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei: 2 lei; - cost mediu/activitate de instuire: 60 lei; 3) Indicatori de rezultat: - scãderea indicatorului de mortalitate maternã prin risc obstetrical direct la 0,08 decese la 1.000 nãscuţi vii. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic de Obstetricã Ginecologie Filantropia Bucureşti; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - analiza mortalitãţii materne; - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - cabinete de medicinã de familie, unitãţi sanitare cu paturi şi cabinete de specialitate obstetricã-ginecologie, alte unitãţi sanitare de specialitate, dupã caz. 1. Subprogramul de profilaxie şi diagnostic pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice Coordonare tehnicã: Spitalul Clinc Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca Activitãţi: 1) efectuarea activitãţilor specifice de testare, diagnostic clinic şi de laborator al populaţiei-ţintã; 2) procurarea reactivilor specifici, kit-urilor necesare dozãrilor hormonale şi biochimice, materialelor sanitare, consumabilelor şi instrumentarului necesare efectuãrii activitãţilor specifice; 3) decontarea cheltuielilor legate de transportul probelor biologice la centrele specializate 4) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional pentru malformaţii congenitale şi anomalii genetice. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr gravide cu risc malformativ şi genetic testate: 7.000/an; - numãr malformaţii ale fãtului/embrionului depistate: 200/an; - numãr examene citogenetice efectuate pe celule fetale: 600/an; - numãr copii cu defecte congenitale evaluaţi clinic şi paraclinic: 2.000/an; - numãr copii cu defecte congenitale exploraţi genetic: 1.000/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/gravidã testatã pentru risc malformativ: 100 lei; - cost mediu/examen cariotip fetal: 500 lei; - cost mediu/copil cu defecte congenitale evaluaţi clinic şi paraclinic: 100 lei - cost mediu/copil cu defecte congenitale explorat genetic: 300 lei. 3) Indicatori de rezultat: - funcţionarea centrelor regionale la parametrii corespunzãtori investigaţiilor care le pot efectua. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Ilfov - Secţia de obstetricã-ginecologie nr. 2 - Compartimentul de Medicinã Materno-Fetalã; - Spitalul Clinic de Copii Oradea; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj Napoca; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dumitru Popescu" Timişoara; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Filantropia" Bucureşti; - Centrul de Patologie Neuro-Muscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele; 2. Subprogramul de profilaxie a sindromului de izoimunizare Rh Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) asigurarea imunoglobulinei specifice; 2) asigurarea reactivilor pentru determinãri specifice; 3) vaccinarea antiD a lãuzelor Rh negative eligibile; 4) vaccinarea antiD a femeilor eligibile Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic; 5) monitorizarea şi evaluarea desfãşurãrii subprogramului, stabilirea necesarului de imunoglobulinã şi reactivi specifici. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de lãuze Rh negative vaccinate cu imunoglobulinã specificã: 2.000/an; - numãr de femei Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic, vaccinate cu imunoglobulinã specificã: 700/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/vaccinare antiD: 400 lei. 3) Indicatori de rezultat: - implementarea subprogramului în toate judeţele şi în municipiul Bucureşti. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş; - spitalele nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. 5. Subprogramul de prevenire a deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unitãţi regionale şi de evaluarea a mortalitãţii neonatale Coordonator tehnic: Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; Activitãţi: 1) procurarea de reactivi, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou-nãscuţilor, precum şi asigurarea de lucrãri de service, reparaţii, piese de schimb pentru aparatura specificã, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital; 2) asigurarea cheltuielilor materiale necesare pentru transportul nou-nãscuţilor cu unitãţile de transport neonatal din structura unitãţilor sanitare, procurarea de reactivi, medicamente, materiale sanitare şi consumabile, precum şi asigurarea de lucrãri de service şi reparaţii pentru aparatura specificã din unitãţile de transport neonatal şi ambulanţele din dotare, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital; 3) monitorizarea transferului cãtre centrele regionale de nivel III şi cãtre secţiilor de neonatologie de nivel II a nou-nãscuţilor cu greutate micã la naştere sau cu alte probleme grave ale stãrii de sãnãtate prin catagrafierea anualã a acestor transferuri de cãtre unitatea coordonatoare pe baza machetei întocmite în cadrul Programului RoNeonat; 4) elaborarea metodologiei naţionale de analizã a deceselor neonatale, conform recomandãrilor OMS şi sub coordonarea Spitalului Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; organizarea secretariatului pentru analiza a deceselor neonatale în cadrul Spitalului Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de secţii/compartimente de terapie intensivã nou-nãscuţi beneficiare: 40/an; - numãr de unitãţi de transport nou-nãscuţi beneficiare: 3 + 3 salut! dau eu comanda (în situaţia în care se realizeazã dotarea cu ambulanţe specializate pentru transportul neonatal)/an; - numãr de nou-nãscuţi beneficiari de activitãţile subprogramului în secţii/compartimente de terapie intensivã: 10.000/an; - numãr de nou-nãscuţi transportaţi cu unitãţi de transport neonatal: 950/an din care: - 450 la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - 350 la Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; - 150 SMURD - Tg. Mureş 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/secţie de terapie intensivã: 63.500 lei; - cost mediu/unitate de transport nou-nãscuţi: 20.000 lei; 3) Indicatori de rezultat: - diminuarea cu 10% a numãrului de nou nãscuţi cu greutate sub 2.000 grame îngrijiţi in alte unitãţi decât centrele regionale de nivel III; Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - Secţiile şi compartimentele de terapie intensivã nou-nãscuţi din maternitãţile de nivel III precum şi, în cazuri bine justificate, spitale sau secţii de pediatrie care oferã servicii de terapie intensivã pentru nou-nãscuţi, nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. 6. Subprogramul de screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate Coordonator tehnic: Institutul pentru Ocrotirea mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) recoltarea, transportul şi efectuarea testelor specifice efectuãrii screening-ului neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital; 2) procurarea de teste specifice, medii de culturã, materiale de laborator, consumabile necesare eefctuãrii screening-ului, efecte poştale pentru transportul eşantioanelor şi consumabile aferente sistemului informatic; 3) asigurarea preparatelor dietetice fãrã fenilalaninã sau sãrace în fenilalaninã şi a medicamentelor, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos în timpul spitalizãrii precum şi în regim ambulatoriu; 4) cheltuieli aferente organizãrii centrului regional de depistare Iaşi; 5) dispensarizarea la nivelul tuturor eşaloanelor asistenţei medicale a cazurilor confirmate; 6) monitorizarea şi evaluarea screening-ului în teritoriile arondate centrelor regionale. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr nou-nãscuţi testaţi pentru fenilcetonurie: cel puţin 100.000/an; - numãr nou-nãscuţi testaţi pentru hipotiroidism congenital: cel puţin 100.000/an; - numãr nou-nãscuţi trataţi pentru fenilcetonurie: 50/an; - numãr nou-nãscuţi trataţi pentru hipotiroidism congenital: 50/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/screening pentru fenilcetonurie: 5 lei; - cost mediu/screening pentru hipotiroidism congenital: 5 lei; - cost mediu/copil tratat pentru fenilcetonurie: 14.940 lei; - cost mediu/copil tratat pentru hipotiroidism congenital: 1.440 lei 3) Indicatori de rezultat: - creşterea numãrului de judeţe incluse în screening la 22 şi de nou-nãscuţi la cca. 120.000 pentru fenilcetonurie, respectiv cca. 120.000 pentru hipotiroidism congenital; Unitãţi care deruleazã intervenţia: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi; - Spitalul Clinic de Copii III Timişoara; - secţiile, compartimentele de nou-nãscuţi din judeţele în care se efectueazã screeningul neonatal arondate la centrele regionale dupã cum urmeazã: - Centrul regional Bucureşti din structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti are arondate unitãţile sanitare din municipiul Bucureşti, judeţele: Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Cãlãraşi, Vâlcea, Argeş, Braşov, Tulcea, Brãila, Buzãu, Prahova, Dâmboviţa; - Centrul regional Cluj din structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca şi Spitalului Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca are arondate unitãţile sanitare din judeţele Cluj, Maramureş, Bihor, Sibiu; - Centrul regional Iaşi din structura Spitalului Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi are arondate unitãţile sanitare din judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava; - Centrul regional Timişoara din structura Spitalului Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara are arondate unitãţile sanitare din judeţele Timiş şi Hunedoara. 7. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz la nou-nãscut Coordonator tehnic: Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotã" Bucureşti; Institutul pentru Ocrotirea mamei şi copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) efectuarea screening-ului pentru depistarea precoce a surditãţii la nou nãscut; 2) procurarea de consumabile specifice necesare screeningului pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz la nou nãscut; 3) confirmarea dignosticului în unitãţi sanitare specializate. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr nou-nãscuţi la care s-a efectuat screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 30.000/an; b) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz la nou-nãscut: 10 lei. c) Indicatori de rezultat: - testarea a peste 80% din nou-nascuţii în unitãţile în care se efectueazã screening-ul Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotã" Bucureşti; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara; - Spitalul Clinic de Copii de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - compartimentul O.R.L.; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara - Clinica O.R.L. Pediatrie; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; - Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; - Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica de O.R.L.; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu-Mureş; - Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu; - Spitalul Obstetricã-Ginecologie "Dr. Ioan Aurel Sbârcea" Braşov; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie Oradea; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu; - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; - Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti. 8. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor Coordonator tehnic: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1. efectuarea screening-ului pentru depistarea riscului de cecitate la populaţia ţintã; 2. tratament specific al retinopatiei de prematuritate; 3. monitorizarea posterapeuticã a copiilor trataţi; 4. formarea profesionalã a personalului medical de specialitate; 5. realizarea unui registru naţional al copiilor cu retinopatie de prematuritate; 6. asigurarea medicamentelor, instrumentarului, consumabilelor, pieselor de schimb, întreţinerea şi reparaţiile echipamentelor specifice folosite, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr prematuri testaţi pentru depistarea retinopatiei: 3.000/an; - numãr prematuri trataţi cu laser: 250/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/prematur testat pentru retinopatie: 50 lei - cost mediu/prematur tratat cu laser: 1.400 lei 3) Indicatori de rezultat: - efectuarea examinãrii specifice la peste 80% din populaţia ţintã. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - unitãţi sanitare nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti; 1. Subprogramul de promovare a alãptãrii Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) formarea personalului medical din asistenţa primarã şi de specialitate pentru promovarea alãptãrii şi consiliere, în cel puţin 3 judeţe cu populaţie vulnerabilã în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România; 2) promovarea alãptãrii şi consilierea privind alãptarea de cãtre personal specializat, a populaţiei ţintã, gravide, lãuze şi familiilor acestora, prin unitãţile sanitare cu paturi cuprinse în iniţiativa "Spital prieten al copilului"; 3) reorganizarea Comitetului Naţional de Promovarea Alãptãrii din stuctura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti şi asigurarea cheltuielilor de funcţionare a acestuia, în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România; 5) monitorizarea pe eşantion a modului de respectare a legislaţiei privind promovarea substituenţilor de lapte matern şi a ratei de alãptare exclusivã de cãtre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti, în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România şi direcţiile de sãnãtate publicã nominalizate în eşantion; 6) susţinerea încadrãrii, organizãrii şi funcţionãrii centrelor de promovare a alãptãrii; 7) monitorizarea, evaluarea, certificarea/recertificarea "Spitalelor Prietene ale Copilului", în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România; 8) elaborarea, tipãrirea şi distribuţia de materiale informative privind alãptarea şi îngrijirea copilului; Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de centre de promovare a alãptãrii funcţionale : 20/an; - numãr de personal medical instruit în promovarea alãptãrii: 600/an; - numãr de gravide/lãuze beneficiare de activitãţi de consiliere privind alãptarea: 40.000/an; - numãr de maternitãţi active în cadrul iniţiativei "Spital Prieten al Copilului": 30/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/centru de promovare a alãptãrii: 12.500 lei 3) Indicatori de rezultat: - consilierea activã în proporţie de cel puţin 80% a mamelor din unitãţile ce deruleazã intervenţia; - instruirea a cel puţin 25% din personalul secţiilor de nou nãscuţi şi obstetricã-ginecologie privind tehnici şi modalitãţi de promovare a alimentaţiei naturale; - instruirea întregului personal nou angajat în secţiile de neonatologie şi obstetricã-ginecologie privind tehnici şi modalitãţi de promovare a alãptãrii Unitãţi care deruleazã subprogramul: - spitalele judeţene din Cluj, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Neamţ, Suceava, Timiş şi Vaslui; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dr. Salvador Vuia" Arad; - Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie Oradea; - Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara; - Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi; - Spitalul Obstetricã-Ginecologie Râmnicu Vâlcea; - Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei; - Spitalul Obstetricã-Ginecologie Botoşani; - Spitalul Municipal de Urgenţã Roman; - Spitalul Municipal Medgidia; - Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Pantelimon" Bucureşti; - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti. 2. Subprogramul de profilaxie a distrofiei la copiii cu vârstã cuprinsã între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern prin administrare de lapte praf Activitãţi: 1) procurarea şi distribuţia de lapte praf la copiii cu vârstã cuprinsã între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern prin administrare de lapte praf, conform prevederilor legale în vigoare*) (inclusiv cheltuieli de depozitare şi transport).__________ *) Laptele praf se distribuie în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001, şi Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de copii beneficiari: 80.000/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil beneficiar: 187,5 lei. 3) Indicatori de rezultat: - scãderea cu 20% a numãrului de copii distrofici; Unitãţi care deruleazã subprogramul: - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - cabinete de asistenţã medicalã primarã. 3. Subprogramul de profilaxie a malnutriţiei la copii cu greutate micã la naştere Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutriţiei (aminoacizi, soluţii lipidice, eritropoetina etc.), precum şi a consumabilelor necesare administrãrii: sonde de alimentaţie parenteralã, truse de perfuzii, seringi şi racorduri pentru injectomate; 2) procurarea de formule de lapte praf - alimente cu destinaţie medicalã specialã; 3) administrarea tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulatoriu. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr copii beneficiari: 14.000/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil beneficiar: 100 lei. 3) Indicatori de rezultat: - creşterea numãrului de prematuri beneficiari de produse dietetice specifice cu 20%; Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - spitalele clinice, judeţene, precum şi alte unitãţi care îngrijesc copii prematuri sau cu greutate micã la naştere nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã şi a municipiului Bucureşti; - Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş; 4. Subprogramul de profilaxie a anemiei feriprive la gravidã Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la gravidã, cu prioritate la cele din categoria de risc; 2) redactarea, tipãrirea şi distribuirea unui protocol privind profilaxia deficitului de fier la femeia gravidã; 3) monitorizarea prevalenţei anemiei feriprive la gravidã pe eşantion de cãtre Institutul pentru Ocrotirea mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti şi direcţiile de sãnãtate publicã nominalizate în eşantion. Procurarea de consumabile necesare şi revizuirea hemoglobinometrelor. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de gravide beneficiare de administrare profilacticã a preparatelor de fier: 32.000 /an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/gravidã beneficiarã de profilaxie cu preparate de fier: 12,5 lei. 3) Indicatori de rezultat: - redactarea unui protocol privind administrarea profilacticã de fier în timpul sarcinii; - scãderea prevalenţei anemiei feriprive la gravidã sub 35%. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - cabinete medicale de asistenţã medicalã primarã şi de specialitate obstetricã-ginecologie. 13. Subprogramul de profilaxie a anemiei feriprive la sugar Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) redactarea, tipãrirea şi distribuirea unui protocol privind "Prevenirea şi tratamentul carenţei de fier la copil" 2) procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la sugar, cu prioritate la cei din categoria de risc: copii cu greutate micã la naştere, sugari alimentaţi cu derivate din lapte de vacã, sugari cu deficienţe nutriţionale; 3) efectuarea unei monitorizãri pe eşantion a prevalenţei anemiei prin deficit de fier la sugar de cãtre Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti, în colaborarea cu direcţiile de sãnãtate publicã nominalizate în eşantion. Procurarea de consumabile necesare şi revizuirea hemoglobinometrelor. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de copii beneficiari de administrare profilacticã a preparatelor de fier: circa 50.000; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu preparate de fier: 10 lei; 3) indicatori de rezultat: - suplimentarea cu fier a cel puţin 40% din copii cu greutate micã la naştere; - redactarea, tipãrirea şi distribuirea unui protocol privind "Prevenirea şi tratamentul carenţei de fier la copil". Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - cabinete de asistenţã medicalã primarã, de specialitate pediatrie, precum şi colectivitãţi de copii. 14. Subprogramul de profilaxie a rahitismului carenţial al copilului Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) Redactarea, tipãrirea şi distribuirea unui protocol privind "Profilaxia rahitismului carenţial la sugar şi copilul mic"; 2) Procurarea, distribuţia şi administrarea profilacticã a vitaminei D populaţiei ţintã: copii pânã la vârsta de 18 luni. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãrul copiilor beneficiari de administrare profilacticã a vitaminei D: 180.000/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu vitamina D: 5 lei. 3) Indicatori de rezultat: - peste 90% din copii nou nãscuţi primesc un flacon de vitamina D la externarea din maternitate iar mamele sunt consiliate asupra rolului vitaminei D; - redactarea, tipãrirea şi distribuirea unui protocol privind "Profilaxia rahitismului carenţial la sugar şi copilul mic". Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - secţii sau compartimente de nou-nãscuţi şi cabinete de asistenţã medicalã primarã nominalizate de direcţiile de sãnãtate publicã şi a municipiului Bucureşti; - Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş. 15. Subprogramul de diagnosticul precoce, prevenţie primarã şi secundarã, precum şi de monitorizare a unor afecţiuni cronice la copil Structura: 15.1 sindromul de detresã respiratorie la nou-nãscuţi; 15.2 astmul bronşic la copil; 15.3 afecţiuni generatoare de malabsorbţie, malnutriţie şi diaree cronicã la copil; 15.4 mucoviscidoza la copil; 15.5 imunodeficienţele primare tumorale la copil; 15.6 hepatita cronicã la copil. Activitãţi: 1) procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materiale sanitare şi consumabile specifice; 2) procurarea de produse cu destinaţie nutriţionalã specialã; 3) investigaţia paraclinicã şi de laborator specificã pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizãrii tratamentului; 4) administrarea tratamentului specific necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulatoriu; 5) consilierea specificã, editarea şi distribuirea de ghiduri de profilaxie şi tratament; 6) realizarea unor baze de date pentru boli cronice la copii; 7) transportul produselor biologice pentru diagnostic la unitãţi specializate; 8) asigurarea de lucrãri de service, reparaţii, piese de schimb pentru aparatura specificã, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital; 9) coordonarea şi monitorizarea activitãţilor subprogramului. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr copii nãscuţi cu sindrom de detresã respiratorie trataţi cu surfactant: 350/an; - numãr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3.000/an; - numãr de copii cu astm bronşic trataţi: 3.112/an; - numãr de copii investigaţi pentru diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie: 2.000/an; - numãr de copii cu diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie/malnutriţie trataţi: 2.000/an; - numãr de copii testaţi pentru mucoviscidozã: 1.500/an; - numãr de copii trataţi pentru mucoviscidozã: 200/an - numãr de copii testaţi pentru imunodeficienţe primare umorale: 1.200/an; - numãr de copii cu imunodeficienţe primare umorale trataţi: 120/an; - numãr de copii testaţi pentru hepatitã cronicã: 2.500/an; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil cu sindrom de detresã respiratorie tratat cu surfactant: 3.000 lei; - cost mediu/copil testat pentru astm bronşic: 50 lei; - cost mediu/copil cu astm bronşic tratat: 250 lei; - cost mediu/copil investigat pentru diaree cronicã / sindrom de malabsorbţie / malnutriţie: 100 lei; - cost mediu/copil cu diaree cronicã / sindrom de malabsorbţie / malnutriţie tratat: 250 lei; - cost mediu/copil testat pentru mucoviscidozã: 200 lei; - cost mediu/copil tratat pentru mucoviscidozã: 3.000 lei; - cost mediu/copil testat pentru imunodeficienţe primare umorale: 100 lei; - cost mediu/copil cu imunodeficienţe primare umorale tratat: 4.000 lei; - cost mediu/copil testat pentru hepatitã cronicã: 220 lei; 3) indicatori de rezultat: - reducerea mortalitãţii infantile prin sindrom de detresã respiratorie cu 10%; - creşterea numãrului de copii cu astm bronşic diagnosticaţi precoce cu 10%; - creşterea numãrului de copii cu sindromul de malabsorbţie şi diareea cronicã la copil diagnosticaţi precoce cu 10%; - creşterea numãrului de copii cu mucoviscidozã diagnosticaţi precoce cu 10%; - creşterea numãrului de copii cu imunodeficienţe primare diagnosticaţi precoce cu 10%; - creşterea numãrului de copii cu hepatitã cronicã diagnosticaţi precoce cu 10%; Unitãţi care deruleazã subprogramul: 15.1 Sindromul de detresã respiratorie la nou-nãscuţi: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - coordonare tehnicã; - spitale desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti. 15.2 Astmul bronşic la copil: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - coordonare tehnicã; - spitale desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene: Alba, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti; - Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni. 15.3 Sindromul de malabsorbţie şi diaree cronicã la copil: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - coordonare tehnicã; - spitalele desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti. 15.4 Mucoviscidozã la copil: - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara - coordonare tehnicã; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - spitalele desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti. 15.5 Imunodeficienţele primare tumorale la copil: Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Prof. Dr. Louis Ţurcanu" Timişoara coordonare tehnicã; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - spitalele nominalizate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Cluj, Iaşi, Timiş, Mureş. 15.6 Hepatita cronicã la copil: - Spitalul de Copii "Sf. Maria" Iaşi - Secţia clinicã II Pediatrie - coordonare tehnicã; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti; - spitalele desemnate de cãtre direcţiile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Timiş şi a municipiului Bucureşti; 16. Subprogramul de prevenire a complicaţiilor, prin diagnostic precoce, tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie a urmãtoarelor afecţiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale Coordonare tehnicã: Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti - Secţia clinicã de neurologie pediatricã Activitãţi: 1) terapie specificã decontracturantã cu toxinã botulinicã în centrele nominalizate; 2) tratamentul paraliziilor cerebrale şi altor afecţiuni neuromotorii prin electrostimulare; 3) procurare de teste specifice, consumabile, instrumente necesare pentru diagnosticul, tratamentul şi recuperarea epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi deficitului neuropsihomotor; 4) diagnostic precoce în fenomenele paroxistice la copil, tulburãri motorii, întârziere neuro-psiho-motorie; 5) formarea medicalã continuã a medicilor de familie şi de specialitate, a cadrelor medii, psihologilor, logopezilor, kinetoterapeuţilor, terapeutilor de terapie ocupaţionalã pentru depistarea precoce a copiilor cu risc, tratamentul corect, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu deficienţe neuro-psiho-motorii, epilepsie, paralizii cerebrale: organizare de cursuri, abonamente reviste specialitate, cumpãrare cãrţi medicale de specialitate; 6) elaborarea, publicarea şi distribuirea unui ghid de Electroencefalografie practicã. 7) elaborarea, publicarea ghidurilor metodologice de diagnostic, diagnostic precoce şi tratament în fenomenele paroxistice cerebrale, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii; 8) realizarea Registrului naţional unic epilepsie - concepere, creare site, baza de date pacienţi, întreţinere site. 9) realizarea Registrului naţional unic paralizii cerebrale - concepere, creare site, baza de date pacienţi, întreţinere site. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr copii cu paralizii cerebrale trataţi cu toxina botulinicã: 270; - numãr copii cu paralizii cerebrale trataţi prin electrostimulare: 700; - numãr copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii: 200; - numãr de persoane beneficiare de formare profesionalã: 40 - ghid Electroencefalografie practicã: 1 - numãr registru: 2 2) Indicatorii de eficienţã: - cost mediu/copil tratat cu toxinã botulinicã: 3.000 lei; - cost mediu/copil tratat prin electrostimulare: 100 lei; - cost mediu/diagnostic precoce al fenomenelor paroxistice la copil, tulburãrilor motorii, întârzierilor neuropsihomotrii: 100 lei; - cost mediu/persoanã formatã profesional: 250 lei - cost mediu/ghid: 10.000 lei - cost mediu/registru: 40.000 lei 3) Indicatorii de rezultat: - creşterea numãrului de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice la copil, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii cu 10%. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia", Bucureşti - Clinica de Neurologie Pediatricã; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - Spitalul de Pediatrie Piteşti; - Spitalul Clinic de Copii Oradea; - Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinicã de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilã; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M. S. Curie" Bucureşti - Secţia recuperare copii; - Spitalul Clinic de Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - Secţia clinicã de neuropsihiatrie infantilã; - Spitalul de Copii Botoşani; - Spitalul Clinic de Recuperare Medicalã Bãile Felix Bihor - Secţia recuperare copii "1 Mai"; - Sanatoriul Balnear Techirghiol - Secţia recuperare copii; - Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi "Cristian Şerban" Buziaş, judeţul Timiş; - Spitalul de Recuperare Borşa - Maramureş; - Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni; - Centrul de Patologie Neuromuscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele; - Spitalul de Copii Braşov; - Spitalul de Urgenţã pentru Copii "Sf. Ioan" Galaţi; - Spitalul de Copii "Petru şi Pavel" Ploieşti; - Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda" Sibiu; - Centrul Naţional Medical de Recuperare Neuropsihomotorie Copii "Dr. N. Robãnescu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica neurologie şi recuperare neurologicã. 17. Subprogramul de profilaxie a infecţiei cu virusul respirator sinciţial (VRS) la copiii cu risc crescut de infecţie Activitãţi: - informarea pãrinţilor şi a personalului medical cu privire la consecinţele severe ale infecţiei cu VRS la nou-nãscuţii cu risc crescut (prematuri, afecţiuni congenitale de cord, afecţiuni pulmonare); - administrarea tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali. Criterii de eligibilitate: - nou - nãscuţi prematuri cu vârsta egalã sau mai micã de 32 de sãptãmâni de gestaţie cu risc crescut care au mai puţin de 1 an în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie), precum şi nou - nãscuţi cu afecţiuni congenitale de cord, care au mai puţin de 2 ani în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie); Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr nou nãscuţi la care s-a efectuat administrarea tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali: 125 din care: - prematuri cu vârsta egalã sau mai micã de 32 de sãptãmâni de gestaţie: 95 - nou - nãscuţi cu afecţiuni congenitale de cord: 30 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil tratat profilactic cu anticorpi monoclonali: 12.000 lei 3) Indicatori de rezultat: - scãderea frecvenţei spitalizãrii pentru afecţiuni respiratorii la copiii care au beneficiat de tratament profilactic pentru infecţia cu VRS; - scãderea indicelui de mortalitate al copiilor care au beneficiat de tratament profilactic pentru infecţia cu VRS; - scãderea incidenţei infecţiilor cu VRS la copiii sub tratament profilactic cu anticorpi monoclonali. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Prof. dr. Panait Sârbu" Bucureşti; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie Filantropia Bucureşti; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza-vodã" Iaşi; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj Napoca; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Tg. Mureş; - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dr. D. Popescu" Timişoara; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa; - Institutul de Urgenţã pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş - secţia pediatrie; - Institutul Inimii de Urgenţã pentru Boli Cardio-vasculare "Nicolae Stãncioiu" Cluj-Napoca - secţia pediatrie; - Institutul de Boli Cardiovasculare prof. Dr. CC Iliescu - secţia pediatrie, Bucureşti. 18. Subprogramul de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti Activitãţi: 1) monitorizare şi evaluare la nivel central şi local a activitãţilor programului; 2) activitate de consiliere a unitãţilor sanitare privind managementul programului 3) activitãţi de management curente; 4) coordonarea elaborãrii de norme tehnice, metodologii şi studii de prevalenţã a morbiditãţii şi mortalitãţii specifice; 5) realizarea de activitãţi în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populaţie, UNICEF alte instituţii publice sau nonguvernamentale care realizeazã programe în aria de interes a Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului. Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - Direcţiile de Sãnãtate Publicã judeţene şi a Municipiului Bucureşti - spitale desemnate de cãtre Ministerul Sãnãtãţii sau direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, dupã caz. VI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE ADMINISTRAŢIE SANITARĂ Obiective: a) Realizarea descentralizãrii sistemului sanitar în scopul asigurãrii accesului egal al persoanelor la îngrijiri de sãnãtate de bazã şi creşterii calitãţii vieţii prin îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei; b) Evaluarea performanţei spitalelor în scopul îmbunãtãţirii asistenţei spitaliceşti şi a performanţei sistemului spitalicesc din România; c) Realizarea şi implementarea la nivel naţional a ghidurilor clinice pentru afecţiunile cu impact major asupra serviciilor de sãnãtate; d) Evaluarea şi îmbunãtãţirea managementului programelor naţionale de sãnãtate. Structura: 1. Subprogramul de descentralizare a sistemului sanitar Activitate: Asigurarea fondurilor necesare realizãrii unei descentralizãri sectoriale într-o manierã sustenabilã şi funcţionãrii în condiţii de autonomie a instituţiilor nou înfiinţate. 2. Subprogramul de evaluare a performanţei spitalelor Activitate: Asigurarea fondurilor necesare elaborãrii unor rapoarte privind morbiditatea spitalizatã, atât pe judeţe, regiuni, tipuri de spitale, cât şi pe diferite afecţiuni, grupe de vârstã, prin agregarea datelor clinice la nivel de pacient transmise Şcolii Naţionale de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar de cãtre unitãţile sanitare spitaliceşti. 3. Subprogramul de dezvoltare a ghidurilor clinice Activitate: Asigurarea fondurilor necesare elaborãrii şi implementãrii la nivel naţional a unor ghiduri clinice şi protocoale de practicã pentru urmãtoarele afecţiuni cu impact major asupra serviciilor de sãnãtate: - Cancerul de col uterin; - Cancerul de prostatã; - Cancerul de sân; - Cancerul de colon; - Hipertensiunea arterialã; - Infarctul miocardic; - Boli cerebrovasculare; - Ciroza hepaticã şi hepatitele cronice; - Boli pulmonare cronice; - Diabetul zaharat. 4. Subprogramul de evaluare şi îmbunãtãţire a managementului programelor naţionale de sãnãtate Activitãţi: Asigurarea fondurilor necesare pentru: 1) Elaborarea unui raport privind evaluarea performanţei programelor naţionale de sãnãtate desfãşurate în anul 2008; 2) Monitorizarea indicatorilor programelor naţionale de sãnãtate desfãşurate în anul 2009; 3) Identificarea modalitãţilor de îmbunãtãţire a managementului programelor naţionale de sãnãtate şi a rezultatelor acestora; 4) Dezvoltarea de soluţii informatice pentru managementul Registrelor naţionale de boli cronice. Ministerul Sãnãtãţii realizeaza subprogramele aferente Programului naţional de administraţie sanitarã în baza contractului încheiat, în condiţiile prevãzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, cu Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar. La încheierea contractului se va preciza în mod obligatoriu: date referitoare la activitãţile care fac obiectul contractului, timpul aferent fiecãrei activitãţi, sumele corespunzãtoare acestora, precum şi modul de raportare şi valorificare al rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. Decontarea contravalorii lucrãrilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale. VII. PROGRAM NAŢIONAL DE TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE Obiectiv: - asigurarea accesului la investigaţii şi tratament în strãinãtate pentru afecţiunile care nu pot fi tratate în ţarã Activitãţi: - asigurarea investigaţiilor de înaltã performanţã pentru precizare de diagnostic, a tratamentului medico-chirurgical şi a transplantului de organe şi ţesuturi în strãinãtate pentru anumite categorii de bolnavi care prezintã afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţarã. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori de rezultat: - procent bolnavi pentru care s-a realizat finanţarea pentru efectuarea tratamentului în strãinãtate: 80% din totalul bolnavilor care au depus dosare pentru tratament în strãinãtate. Unitãţi care deruleazã programul: - direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti VIII. PROGRAMUL PENTRU COMPENSAREA CU 90% A PREŢULUI DE REFERINŢĂ AL MEDICAMENTELOR Obiectiv: Creşterea accesului pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pânã la 600 lei/luna la medicamente acordate în ambulatoriu prin asigurarea compensãrii cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor corespunzãtoare denumirilor comune internaţionale prevãzute în sublista B la <>Hotãrârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraţii, cu sau fãrã contribuţie personalã, pe bazã de prescripţie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Activitate: Asigurarea fondurilor necesare compensãrii în cuantum de 40% din preţul de referinţã al medicamentelor corespunzãtoare denumirilor comune internaţionale prevãzute în sublista B la <>Hotãrârea Guvernului nr. 720/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sub formã de transferuri cãtre bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de pensionari cu venituri realizate numai din pensii de pânã la 600 lei/luna: 2.125.000 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu /prescripţie medicalã: 120 lei Unitãţi care deruleazã programul: - farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate; Notã: 1. Acordarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de pânã la 600 lei/luna în cadrul programului se realizeazã în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor şi a normelor tehnice de realizare a acesteia. 2. În baza raportãrilor caselor de asigurãri de sãnãtate, Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate ţine evidenţa distinctã a sumelor decontate în cuantum de 40% din bugetul Ministerului Sãnãtãţii, respectiv de 50% din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, care reprezintã contravaloarea medicamentelor acordate în cadrul Programului pentru compensare cu 90% a preţului de referinţã al medicamentelor. IX. PROGRAMUL NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ COMUNITARĂ ŞI ACŢIUNI PENTRU SĂNĂTATE Coordonarea tehnicã: Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar Obiective: a) îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei, prin creşterea accesului la servicii medicale furnizate la nivel comunitar a populaţiei vulnerabile, din zone defavorizate; b) constituirea echipelor multidisciplinare care se vor implica în desfãşurarea activitãţilor din domeniul asistenţei medicale comunitare, adaptate nevoilor acestora; c) implicarea comunitãţii în identificarea problemelor medico-sociale ale acesteia. Activitãţi: 1. realizarea activitãţilor specifice de asistenţã medicalã comunitarã şi de mediator sanitar comunitar rom; 2. asigurarea mijloacelor pentru desfãşurarea activitãţii (rechizite, cartele telefonice, abonamente/tichete pentru transport în comun); 3. asigurarea drepturilor salariale pentru asistenţii comunitari, mediatorii sanitari comunitari romi şi consilierii HIV/SIDA; 4. asigurarea fondurilor necesare constituirii echipelor multidisciplinare care se vor implica în desfãşurarea activitãţilor din domeniul asistenţei medicale comunitare, adaptate nevoilor acestora. Indicatori de evaluare: 1) Indicatori fizici: - numãr de asistenţi medicali comunitari, mediatori sanitari romi şi consilieri HIV/SIDA angajaţi: 1.800; - numãr de comunitãţi deservite de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari romi: 5.000; 2) Indicatori de eficienţã: - cost mediu persoanã angajatã (drepturi salariale şi cheltuieli de funcţionare): 1.125 lei/luna. Unitãţi care deruleazã programul: - unitãţile sanitare cu paturi desemnate de direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar. Ministerul Sãnãtãţii realizeazã activitãţile aferente obiectivului b) în baza contractului încheiat, în condiţiile prevãzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, cu Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar. La încheierea contractului se va preciza în mod obligatoriu: date referitoare la activitãţile care fac obiectul contractului, timpul aferent fiecãrei activitãţi, sumele corespunzãtoare acestora, precum şi modul de raportare şi valorificare al rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. Decontarea contravalorii lucrãrilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale. X. PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ Obiective: a) decontarea contravalorii serviciilor prestate în baza contractelor încheiate cu medicii de familie care au fost efectuate pânã la data de 31 decembrie 2008; b) decontarea contravalorii serviciilor prestate în baza contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale paraclinice care au fost efectuate pânã la data de 31 ianuarie 2009; c) evaluarea finalã a datelor obţinute Activitãţile şi indicatorii de evaluare ai programului sunt aprobaţi prin Ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul Programului naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. B. PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL FONDULUI NAŢIONAL UNIC DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────┬───────────────┐
│ │ │ mii lei│
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Program an 2009,│Transferuri din│
│ Denumire program │ din care │ bugetul │
│ │ │ Ministerului │
│ │ │ Sãnãtãţii │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│I PROGRAMUL NAŢIONAL CU SCOP CURATIV, din │ 1.920.554│ 556.254│
│care: │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de boli transmisibile, │ 155.000│ 0│
│din care: │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│- Subprogramul de tratament şi monotorizare│ 140.071│ │
│a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi │ │ │
│tratamentul postexpunere │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│- Subprogramul de tratament al bolnavilor │ 14.929│ │
│cu tuberculozã │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de boli cardiovasculare │ 51.500│ 1.500│
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de oncologie │ 596.645│ 143.545│
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de boli neurologice │ 58.587│ 6.587│
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de diabet zaharat │ 340.408│ 322.408│
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de diagnostic şi │ 30.791│ 30.791│
│tratament pentru boli rare şi sepsis sever │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de boli endocrine │ 5.610│ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de ortopedie │ 33.200│ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de transplant de organe,│ 55.913│ 51.423│
│ţesuturi şi celule de origine umanã │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Programul naţional de supleere a funcţiei │ 592.900│ │
│renale la bolnavii cu insuficienţã renalã │ │ │
│cronicã │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│II PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA │ 41.722│ 41.722│
│STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN │ │ │
│ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│PROGRAMUL PENTRU COMPENSAREA CU 90% A │ 255.000*)│ 255.000*)│
│PREŢULUI DE REFERINŢĂ AL MEDICAMENTELOR │ │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ TOTAL │ 2.217.276│ 852.976│
└───────────────────────────────────────────┴────────────────┴───────────────┘
┌─────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────┬────────────┬───────────┐
│ Parametrul │Alendronat │Alendronat │Teriparatid│Alfacalcidol│ Raloxifen │Calcitonina│
│ mãsurat │Risedronat │Risedronat │ │ │ │ │
│ │Ibandronat │Ibandronat │ │ │ │ │
│ │Zolendronat│Zolendronat│ │ │ │ │
│ │Stronţiu │Stronţiu │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│Scor T (DS) │ < - 2,0 │ < - 2,7 │ < - 3,0 │ < - 2,5 │ < - 2,5 │ < - 2,5 │
│DEXA │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│Fracturi │ + │ │+ minim o │ │ │fracturã │
│fragilitate │ │ │fracturã │ │ │vertebralã │
│ │ │ │vertebralã │ │ │dureroasã │
│ │ │ │severã │ │ │ │
├─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│Alte condiţii│ Criterii │ │ │ │nu tolereazã│ │
│ │ OMS │ │ │ │bifosfonaţi │ │
│ │ FRAX │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────┴────────────┴───────────┘
I. Pãrţile contractante
Casa de Asigurãri de Sãnãtate ..................., cu sediul în municipiul/
oraşul ................, str. .................. nr. ......, judeţul/sectorul
.............., telefon/fax ................., reprezentatã prin preşedinte -
director general ..................., şi unitatea sanitarã .................,
cu sediul în ..................., str. .................... nr. ...., telefon
..............., fax ............, reprezentatã prin .......................,
având actul de înfiinţare/organizare nr. ......................., Autorizaţia
sanitarã de funcţionare nr. ............., Dovada de evaluare nr. ..........,
codul fiscal ...................... şi contul nr. .................., deschis
la Trezoreria Statului sau cont nr. ......... deschis la Banca .............,
dovada asigurãrii de rãspundere civilã în domeniul medical, atât pentru
furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat valabilã pe toatã
durata Contractului nr. ............... .
II. Obiectul contractului
ART. 1
Obiectul prezentului contract îl constituie finanţarea programelor/
subprogramelor din cadrul programului naţional cu scop curativ
................................................................
(se specificã fiecare program/subprogram)
pentru asigurarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice
...............................................................,
(se completeazã, dupã caz, în funcţie de program/subprogram)
necesare în terapia în spital/în spital şi ambulatoriu, conform Hotãrârii
Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sãnãtate în
anul 2009 şi Ordinului ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui
Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 367/2009 pentru aprobarea
Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sãnãtate în anul
2009.
III. Durata contractului
ART. 2
Prezentul contract este valabil de la data încheierii lui şi pânã la data
de 31 decembrie 2009.
ART. 3
Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul pãrţilor, în
situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a Hotãrârii Guvernului nr.
367/2009.
IV. Obligaţiile pãrţilor
ART. 4
Obligaţiile casei de asigurãri de sãnãtate sunt:
1. Casa de asigurãri de sãnãtate asigurã fonduri pentru derularea
programelor/subprogramelor în cadrul bugetului aprobat cu aceastã destinaţie,
decontând lunar, în limita contractului, contravaloarea facturilor pentru
medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare asigurãrii în
spital şi în ambulatoriu, dupã caz, a tratamentului pentru bolnavii cu
afecţiunile cuprinse în programe/subprograme.
2. Finanţarea programelor/subprogramelor se face din Fondul naţional unic
de asigurãri sociale de sãnãtate, în cadrul bugetului aprobat pentru
cheltuieli materiale şi prestãri de servicii cu caracter medical la
subcapitolul respectiv.
3. Sumele alocate sunt stabilite în funcţie de numãrul de bolnavi trataţi
şi de costul mediu pe bolnav.
4. Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice ce se acordã în
ambulatoriu în cadrul programelor/subprogramelor se asigurã prin farmacia
unitãţii sanitare.
5. Eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare menţionate la pct.
4.1.4 se face pe bazã de prescripţie medicalã sau condicã de medicamente,
dupã caz.
6. Casa de asigurãri de sãnãtate analizeazã indicatorii prezentaţi în
decontul înaintat de unitatea sanitarã, precum şi gradul de utilizare a
fondurilor puse la dispoziţie anterior.
7. Casa de asigurãri de sãnãtate deconteazã, în termen de 5 zile, în baza
cererilor justificative transmise de unitatea sanitarã, în limita sumei
prevãzute în contract, contravaloarea facturii, prezentatã în copie, pentru
medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, necesare tratamentului
din luna curentã.
ART. 5
Obligaţiile unitãţii sanitare sunt:
1. sã utilizeze fondurile primite pentru fiecare program/subprogram de
sãnãtate, potrivit destinaţiei acestora;
2. sã dispunã mãsuri pentru gestionarea eficientã a mijloacelor materiale
şi bãneşti;
3. sã organizeze evidenţa cheltuielilor pe fiecare program/subprogram şi
pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare atât în prevederi, cât şi în
execuţie;
4. sã se asigure cã serviciile medicale furnizate în baza prezentului
contract se încadreazã din punctul de vedere al calitãţii în normele privind
calitatea asistenţei medicale, elaborate în condiţiile legii;
5. sã furnizeze tratamentul adecvat şi sã prescrie medicamentele conform
reglementãrilor în vigoare;
6. sã efectueze achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare
specifice, în condiţiile legii;
7. sã transmitã casei de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare,
trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale privind sumele
utilizate pe fiecare program, precum şi indicatorii realizaţi, rãspunzând
atât de exactitatea şi realitatea datelor raportate pentru justificarea
plãţii contravalorii facturii pentru medicamentele şi/sau materialele
sanitare specifice procurate în luna precedentã, cât şi a indicatorilor
raportaţi;
8. sã transmitã caselor de asigurãri de sãnãtate prescripţiile medicale în
baza cãrora sau eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în
ambulatoriu, însoţite de borderourile centralizatoare distincte.
9. sã organizeze evidenţa nominalã şi în baza codurilor numerice personale
pentru bolnavii care beneficiazã de medicamente şi/sau de materiale sanitare
specifice, prescrise şi eliberate în cadrul programelor/subprogramelor.
10. sã raporteze casei de asigurãri de sãnãtate, în primele 3 zile
lucrãtoare ale lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face
raportarea, evidenţa nominalã şi în baza codurilor numerice personale pentru
bolnavii trataţi în cadrul programelor/subprogramelor.
V. Valoarea contractului
ART. 6
Valoarea contractului (se detaliazã fiecare program/subprogram) este:
1. ................ .................. lei;
2. ................ .................. lei;
3. ................ .................. lei;
VI. Finanţarea programelor/subprogramelor
ART. 7
Unitatea sanitarã prezintã în primele 3 zile lucrãtoare ale lunii curente
decontul pentru luna precedentã, cuprinzând numãrul de bolnavi trataţi,
valoarea medicamentelor şi materialelor sanitare consumate pentru tratamentul
bolnavilor, costul mediu pe bolnav, sumele achitate conform ordinului de
platã (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii
pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna
precedentã, precum şi cererea justificativã, însoţitã de copia facturii emise
de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionate
pentru luna în curs.
ART. 8
Casa de asigurãri de sãnãtate analizeazã indicatorii prezentaţi prin decont,
precum şi gradul şi modul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie
anterior şi deconteazã, în limita sumei prevãzute în contract, în termen de
maximum 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de
unitatea sanitarã pentru medicamentele şi/sau materialele specifice
achiziţionate pentru luna curentã.
VII. Rãspunderea contractualã
ART. 9
Unitatea sanitarã are urmãtoarele responsabilitãţi:
1. prin medicii coordonatori:
a) rãspunde de utilizarea fondurilor primite pentru efectuarea
cheltuielilor pentru medicamentele şi materialele sanitare specifice;
b) rãspunde de organizarea evidenţei electronice a bolnavilor care
beneficiazã de medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, prescrise
în cadrul programelor/subprogramelor, pe baza setului minim de date: CNP
bolnav, diagnostic specific concordant cu subprogramul, medicul curant (cod
parafã), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform
schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor.
c) dispune mãsurile necesare aplicãrii metodologiei de program/subprogram,
în vederea asigurãrii îndeplinirii obiectivelor prevãzute în acesta;
d) rãspunde de organizarea, monitorizarea şi de buna desfãşurare a
activitãţilor medicale din cadrul programului/subprogramului;
e) rãspunde de raportarea la timp a datelor cãtre casa de asigurãri de
sãnãtate, precum şi de realitatea şi exactitatea acestora;
2. prin contabilul-şef al unitãţii sanitare rãspunde de modul de organizare
a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor alocate potrivit
destinaţiilor aprobate, cu respectarea normelor legale în vigoare, de
exactitatea şi realitatea datelor raportate lunar.
ART. 10
Casa de asigurãri de sãnãtate controleazã trimestrial modul de utilizare a
fondurilor alocate şi analizeazã indicatorii prezentaţi.
ART. 11
Controlul casei de asigurãri de sãnãtate va urmãri, în principal,
urmãtoarele:
a) dacã activitãţile se desfãşoarã conform reglementãrilor legale în
vigoare;
b) dacã se constatã obstacole sau disfuncţionalitãţi în derularea
programului/subprogramului;
c) dacã se încadreazã în sumele contractate pe programe/subprograme, dacã
fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite şi dacã
au servit la realizarea obiectivelor programului/subprogramului respectiv;
d) dacã persoanele implicate respectã responsabilitãţile legate de
program/subprogram;
e) realitatea şi exactitatea datelor;
f) stocurile de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice comparativ
cu consumul mediu lunar.
ART. 12
Neprezentarea de cãtre unitatea sanitarã a documentelor prevãzute la pct. 7
al art. 5 atrage sistarea finanţãrii pânã la urmãtoarea perioadã de
raportare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 13
Nerespectarea clauzelor cuprinse la pct. 1 şi 8 ale art. 5 atrage
rezilierea contractului.
VIII. Soluţionarea litigiilor
ART. 14
Litigiile apãrute pe perioada derulãrii contractului se soluţioneazã de
pãrţi pe cale amiabilã. În situaţia în care pãrţile nu ajung la o înţelegere,
acestea se vor adresa Comisiei de arbitraj sau instanţelor judecãtoreşti
competente, dupã caz.
IX. Clauze speciale
ART. 15
Sumele înscrise în actele adiţionale încheiate în anul 2009 la contractele
pentru anul 2008 vor fi consemnate distinct ca sume incluse în valoarea
totalã a contractului pe anul 2009.
ART. 16
Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care,
prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, se
aprobã modificãri în volumul şi în structura programului/subprogramului, pe
parcursul derulãrii acestuia.
ART. 17
Dacã o clauzã a acestui contract ar fi declaratã nulã, celelalte prevederi
ale contractului nu vor fi afectate de aceastã nulitate. Pãrţile convin ca
orice clauzã declaratã nulã sã fie înlocuitã printr-o altã clauzã care sã
corespundã cât mai bine cu putinţã spiritului contractului, în conformitate
cu prevederile legale. Dacã pe durata derulãrii prezentului contract expirã
termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi
ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii
autorizaţiei sanitare pentru toatã durata de valabilitate a contractului.
X. Forţa majorã
ART. 18
Orice împuternicire independentã de voinţa pãrţilor, intervenitã dupã data
semnãrii prezentului contract şi care împiedicã executarea acestuia, este
consideratã forţã majorã şi exonereazã de rãspundere partea care o invocã.
Sunt considerate forţã majorã, în sensul acestei clauze, împrejurãri ca:
rãzboi, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.
ART. 19
Partea care invocã forţa majorã trebuie sã anunţe cealaltã parte în termen
de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţã majorã şi, de
asemenea, de la încetarea acestui caz.
ART. 20
Dacã nu se procedeazã la anunţarea în termenele prevãzute mai sus a
începerii şi încetãrii cazului de forţã majorã, partea care îl invocã suportã
toate daunele provocate celeilalte pãrţi prin neanunţarea la termen.
ART. 21
În cazul în care împrejurãrile care obligã la suspendarea executãrii
prezentului contract se prelungesc pe o perioadã mai mare de 6 luni, fiecare
parte poate cere rezoluţiunea contractului.
XI. Dispoziţii finale
ART. 22
Orice modificare poate fi fãcutã numai cu acordul scris al ambelor pãrţi.
ART. 23
În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intrã în
vigoare pe durata derulãrii prezentului contract, clauzele contrare se vor
modifica şi se vor completa în mod corespunzãtor.
ART. 24
Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilitãţii acestuia poate
fi fãcutã numai cu acordul pãrţilor.
Prezentul contract s-a încheiat astãzi, ..............., în douã exemplare,
câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completeazã conform normelor
legale în vigoare.
Casa de Asigurãri de Sãnãtate Furnizor de servicii medicale
.............................. ...............................
Preşedinte - director general, Manager,
.............................. ...............................
Director executiv al Direcţiei Director financiar-contabil,
management şi economic,
.............................. ...............................
Director executiv al Direcţiei Director medical,
relaţii cu furnizorii,
.............................. ...............................
Medic şef - director executiv Directorul pentru
adjunct, cercetare-dezvoltare,
.............................. ...............................
Vizat.
Juridic, Contencios şi Aplicare acorduri internaţionale
....................................
I. Pãrţile contractante
Casa de Asigurãri de Sãnãtate ..................., cu sediul în municipiul/
oraşul ...................., str. ................ nr. ...., judeţul/sectorul
................., telefon/fax .............., reprezentatã prin preşedinte -
director general ......................, şi furnizorul de servicii de dializã
.................., cu sediul în ................., str. ....................
nr. ...., telefon .........., fax ..........., reprezentat prin ............,
având actul de înfiinţare/organizare nr. .............., Autorizaţia sanitarã
de funcţionare nr. .........., Dovada de evaluare nr. ........., codul fiscal
........................ şi contul nr. ..............., deschis la Trezoreria
Statului, sau cont nr. ..........., deschis la Banca .......................,
dovada asigurãrii de rãspundere civilã în domeniul medical atât pentru
furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat valabilã pe toatã
durata contractului nr. ........... .
II. Obiectul contractului
ART. 1
(1) Obiectul prezentului contract îl constituie furnizarea de servicii de
dializã în cadrul programului "Tratamentul de supleere a funcţiei renale la
bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã" în anul 2008 ...
(se completeazã, dupã caz, cu hemodializã, dializã peritonealã sau
hemodializã şi dializã peritonealã), conform Hotãrârii Guvernului nr. 367/
2009 pentru aprobarea programelor naţionale în anul 2009 şi Ordinului
ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de
Asigurãri de Sãnãtate nr. ..../2009 pentru aprobarea normelor tehnice de
realizare a programelor naţionale în anul 2009.
(2) Serviciile de dializã cuprind:
- serviciul de hemodializã: medicamente şi materiale sanitare specifice,
toate cheltuielile necesare realizãrii serviciului medical de hemodializã şi
transportul nemedicalizat al bolnavilor de la domiciliul bolnavilor la
unitatea sanitarã şi retur.
- serviciul de dializã peritonealã: medicamente şi materiale sanitare
specifice şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare
specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.
III. Servicii de dializã
ART. 2
Serviciile de dializã se acordã bolnavilor cu diagnosticul de insuficienţã
renalã cronicã în stadiul uremic, care necesitã tratament substitutiv renal
(FG < 15 mL/min/1,73 mp)
IV. Durata contractului
ART. 3
Prezentul contract este valabil de la data încheierii lui şi pânã la data
de 31 decembrie 2009.
ART. 4
Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul pãrţilor, în
situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a Hotãrârii Guvernului nr.
367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale în anul 2009.
V. Obligaţiile pãrţilor
ART. 5
Casa de asigurãri de sãnãtate are urmãtoarele obligaţii:
a) sã încheie contracte numai cu furnizorii de servicii de dializã
autorizaţi şi evaluaţi şi sã facã publicã lista acestora, precum şi valoarea
de contract, pentru informarea asiguraţilor, actualizate dacã este cazul;
b) sã monitorizeze volumul de servicii de dializã efectuate de cãtre
furnizorul de servicii de dializã;
c) sã deconteze furnizorilor de servicii de dializã, la termenele prevãzute
în contract, contravaloarea serviciilor de dializã contractate, efectuate şi
raportate, pe baza facturii însoţite de desfãşurãtoarele privind serviciile
de dializã realizate, prezentate atât pe suport de hârtie, cât şi în format
electronic, în formatul solicitat de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate,
în limita valorii de contract;
d) sã informeze furnizorii de servicii de dializã asupra condiţiilor de
furnizare a serviciilor de dializã şi despre orice schimbare în modul de
acordare a acestora;
e) sã urmãreascã şi sã controleze utilizarea fondurilor alocate
programului;
f) sã înmâneze la momentul efectuãrii controlului sau, dupã caz, sã
comunice furnizorilor de servicii de dializã procesele-verbale şi/sau notele
de constatare ca urmare a efectuãrii controalelor în termen de 3 zile
lucrãtoare de la data efectuãrii controlului;
g) sã deconteze, în primele 10 zile ale lunii urmãtoare celei pentru care
se face plata, contravaloarea serviciilor de dializã efectuate şi raportate
în luna precedentã, în baza facturii şi a documentelor însoţitoare, cu
încadrarea în sumele contractate. Pentru fiecare lunã, casele de asigurãri de
sãnãtate pot efectua pânã la data de 20 decontarea lunii curente pentru
perioada 1 - 15 a lunii, în baza indicatorilor specifici realizaţi şi în
limita sumelor contractate, pe baza facturii şi a documentelor însoţitoare;
h) sã deconteze furnizorului de servicii de dializã contravaloarea
serviciilor de dializã acordate bolnavilor, indiferent de casa de asigurãri
de sãnãtate la care este luat în evidenţã acesta.
ART. 6
Furnizorul de servicii de dializã are urmãtoarele obligaţii:
a) sã respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate în
conformitate cu prevederile art. 238 şi <>art. 239 din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile
ulterioare, precum şi cu cele ale Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr.
1.718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
unitãţilor de dializã publice şi private;
b) sã asigure tratamentul prin dializã numai bolnavilor care îndeplinesc
condiţiile de eligibilitate prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãţii
publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr.
............/2009 pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale în anul 2009;
c) sã organizeze evidenţa nominalã şi în baza codurilor numerice personale
pentru bolnavii care beneficiazã de servicii de dializã;
d) sã respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor
privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;
e) sã transmitã casei de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare,
trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale privind indicatorii
realizaţi, în primele 3 zile lucrãtoare ale lunii urmãtoare încheierii
perioadei pentru care se face raportarea;
f) sã factureze lunar, în vederea decontãrii de cãtre casele de asigurãri
de sãnãtate, activitatea realizatã conform contractului de furnizare de
servicii de dializã; factura va fi însoţitã de desfãşurãtoarele/documentele
justificative privind activitãţile realizate, separat pentru asiguraţi,
pentru cetãţenii titulari ai cardului european de asigurãri sociale de
sãnãtate şi pentru cetãţenii statelor cu care România a încheiat acorduri,
înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul
sãnãtãţii, care beneficiazã de servicii medicale pe teritoriul României de la
furnizori aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate,
atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, în formatul prevãzut
în anexa B a <>Ordinului nr. 236/2006 pentru aprobarea Normelor privind
condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializã şi
dializã peritonealã în sistem ambulatoriu, contractate de Casa Naţionalã de
Asigurãri de Sãnãtate cu furnizorii din sectorul privat, câştigãtori ai
licitaţiei naţionale pentru centrele pilot. Nerespectarea termenelor de
depunere a facturii pentru o perioadã de maximum douã luni consecutive în
cadrul unui trimestru, respectiv 3 luni într-un an, conduce la mãsuri mergând
pânã la rezilierea contractului de furnizare de servicii de dializã;
g) sã raporteze caselor de asigurãri de sãnãtate şi direcţiilor de sãnãtate
publicã datele necesare pentru urmãrirea desfãşurãrii activitãţii în
asistenţa medicalã, potrivit formularelor de raportare prevãzute la alin. f);
h) sã completeze corect şi la zi documentele privind evidenţele obligatorii
din sistemul informaţional al Ministerului Sãnãtãţii, al Casei Naţionale de
Asigurãri de Sãnãtate şi al Registrului Renal Român cu datele corespunzãtoare
activitãţii desfãşurate, conform prevederilor legale în vigoare;
i) sã respecte dreptul la libera alegere de cãtre asigurat a medicului şi a
furnizorului;
j) sã anunţe casa de asigurãri de sãnãtate despre modificarea uneia sau mai
multora dintre condiţiile care au stat la baza încheierii contractului de
furnizare de servicii de dializã anterior producerii acestora sau cel mai
târziu la 10 zile lucrãtoare de la data producerii modificãrii şi sã
îndeplineascã în permanenţã aceste condiţii pe durata derulãrii contractului;
k) sã respecte prevederile actelor normative referitoare la sistemul
asigurãrilor sociale de sãnãtate;
l) sã participe la acţiunile de informare organizate de casele de asigurãri
de sãnãtate şi de direcţiile de sãnãtate publicã;
m) sã acorde servicii medicale bolnavilor fãrã nicio discriminare,
indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care este luat în evidenţã
asiguratul;
n) sã afişeze într-un loc vizibil numele casei de asigurãri de sãnãtate cu
care se aflã în relaţie contractualã, precum şi datele de contact ale
acesteia: adresã, telefon, fax, e-mail, paginã web;
o) sã acorde şedinţe de dializã titularilor cardului european de asigurãri
sociale de sãnãtate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene,
în perioada de valabilitate a cardului şi în aceleaşi condiţii ca pentru
persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate
din România;
p) sã utilizeze "sistemul informatic unic integrat". În situaţia în care se
utilizeazã un alt sistem informatic acesta trebuie sã fie compatibil cu
"sistemul informatic unic integrat", caz în care furnizorii sunt obligaţi sã
asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor;
r) sã informeze medicul de familie al pacientului sau, dupã caz, medicul de
specialitate din ambulatoriul de specialitate, prin scrisoare medicalã
transmisã direct sau prin intermediul asiguratului, despre tratamentele
efectuate;
s) sã acorde servicii de dializã conform contractului şi sã nu încaseze
coplata sau contribuţie personalã pentru aceste servicii.
VI. Modalitãţi de platã
ART. 7
Modalitatea de platã a serviciilor de dializã este:
- pentru hemodializã: tarif pe şedinţa de hemodializã = 472 lei
Tariful pentru şedinţa de hemodializã include toate cheltuielile aferente
acestui serviciu, inclusiv cheltuielile pentru medicamente şi materiale
sanitare specifice, precum şi transportul dializaţilor de la domiciliul
acestora pânã la centrul de dializã şi retur, suportat de unitatea sanitarã
care acordã acest serviciu, cu excepţia cheltuielilor aferente serviciilor de
transport al copiilor cu vârsta cuprinsã între 0 - 18 ani şi a persoanelor
peste 18 ani cu nanism care nu pot fi preluate în centrele de dializã de
adulţi, în vederea efectuãrii dializei în unitãţile sanitare situate în alt
judeţ decât cel de domiciliu al persoanei respective, pentru care transportul
se suportã din fondul alocat asistenţei medicale de urgenţã şi transport
sanitar, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a
Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul
sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2008, aprobat prin
Hotãrârea Guvernului nr............../2009;
- pentru dializã peritonealã: tarif/pacient/an = 50.800 lei.
Tariful pentru dializã peritonealã include cheltuielile aferente
medicamentelor şi materialelor sanitare şi transportul lunar al
medicamentelor şi al materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la
domiciliul pacienţilor.
VII. Valoarea contractului
ART. 8
(1) Valoarea totalã contractatã se constituie din urmãtoarele sume, dupã
caz:
a) suma aferentã serviciilor de hemodializã a cãror platã se face pe bazã
de tarif pe şedinţã, care se stabileşte astfel:
┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ Serviciu de │ Numãr bolnavi │Numãr şedinţe │ Tarif (lei) │ Total (lei) │
│ hemodializã │ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ C1 │ C2 │ C3 │ C4 │C5 = C2xC3xC4 │
└──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘
b) suma aferentã serviciilor de dializã peritonealã, a cãror platã se face
pe tarif/pacient/an, care se stabileşte astfel:
┌───────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│ Serviciu de │ Numãr bolnavi │ Tarif (lei) │ Total (lei) │
│dializã peritonealã│ │ │ │
│ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ C1 │ C2 │ C3 │ C4 = C2 x C3 │
│ │ │ 44 │ │
└───────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘
(2) Valoarea contractului pentru servicii de dializã în anul 2009 este
....... lei.
VIII. Decontarea serviciilor de dializã
ART. 9
(1) Casa de asigurãri de sãnãtate deconteazã, în primele 10 zile ale lunii
urmãtoare celei pentru care se face plata, contravaloarea serviciilor de
dializã efectuate şi raportate în luna precedentã, în baza facturii şi a
documentelor însoţitoare, cu încadrarea în sumele contractate. Pentru fiecare
lunã, casele de asigurãri de sãnãtate pot efectua pânã la data de 20
decontarea lunii curente pentru perioada 1 - 15 a lunii, în baza
indicatorilor specifici realizaţi şi în limita sumelor contractate, pe baza
facturii şi a documentelor însoţitoare.
(2) Pentru serviciile de hemodializã casele de asigurãri de sãnãtate nu
deconteazã mai mult de 3 şedinţe pe sãptãmânã pe bolnav.
(3) Neprezentarea de cãtre unitatea sanitarã a documentelor prevãzute la
art. 6 alin. e) şi f) atrage sistarea decontãrii serviciilor aferente lunii
respective pânã la urmãtoarea perioadã de raportare, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
IX. Soluţionarea litigiilor
ART. 10
Litigiile apãrute pe perioada derulãrii contractului se soluţioneazã de
pãrţi pe cale amiabilã. În situaţia în care pãrţile nu ajung la o înţelegere,
acestea se vor adresa Comisiei de Arbitraj sau instanţelor judecãtoreşti
competente, dupã caz.
X. Clauze speciale
ART. 11
Sumele înscrise în actele adiţionale încheiate în anul 2009 la contractele
pentru anul 2008 vor fi consemnate distinct ca sume incluse în valoarea
totalã a contractului pe anul 2009.
ART. 12
Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care,
prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, se
aprobã modificãri în volumul şi în structura programului, pe parcursul
derulãrii acestuia.
ART. 13
Dacã o clauzã a acestui contract ar fi declaratã nulã, celelalte prevederi
ale contractului nu vor fi afectate de aceastã nulitate. Pãrţile convin ca
orice clauzã declaratã nulã sã fie înlocuitã printr-o altã clauzã care sã
corespundã cât mai bine cu putinţã spiritului contractului, în conformitate
cu prevederile legale. Dacã pe durata derulãrii prezentului contract expirã
termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi
ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii
autorizaţiei sanitare pentru toatã durata de valabilitate a contractului.
XI. Forţa majorã
ART. 14
Orice împuternicire independentã de voinţa pãrţilor, intervenitã dupã data
semnãrii prezentului contract şi care împiedicã executarea acestuia, este
consideratã forţã majorã şi exonereazã de rãspundere partea care o invocã.
Sunt considerate forţã majorã, în sensul acestei clauze, împrejurãri ca:
rãzboi, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.
ART. 15
Partea care invocã forţa majorã trebuie sã anunţe cealaltã parte în termen
de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţã majorã şi, de
asemenea, de la încetarea acestui caz.
ART. 16
Dacã nu se procedeazã la anunţarea în termenele prevãzute mai sus a
începerii şi a încetãrii cazului de forţã majorã, partea care îl invocã
suportã toate daunele provocate celeilalte pãrţi prin neanunţarea la termen.
XII. Dispoziţii finale
ART. 17
Orice modificare poate fi fãcutã numai cu acordul scris al ambelor pãrţi.
ART. 18
În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intrã în
vigoare pe durata derulãrii prezentului contract, clauzele contrare se vor
modifica şi se vor completa în mod corespunzãtor.
ART. 19
Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilitãţii acestuia poate
fi fãcutã numai cu acordul pãrţilor.
Prezentul contract s-a încheiat astãzi, ..., în douã exemplare, câte un
exemplar pentru fiecare parte, şi se completeazã conform normelor legale în
vigoare.
Casa de Asigurãri de Sãnãtate Furnizor de servicii de dializã
.............................. ...............................
Preşedinte - director general, Manager,
.............................. ...............................
Director executiv al Direcţiei Director financiar-contabil,
management şi economic,
.............................. ...............................
Director executiv al Direcţiei Director medical,
relaţii cu furnizorii,
.............................. ...............................
Medic şef - director executiv Director de îngrijiri,
adjunct,
.............................. ...............................
Directorul pentru
cercetare-dezvoltare
...............................
Vizat.
Juridic, Contencios şi Aplicare acorduri internaţionale
....................................
Spitalul .....................
Secţia/Ambulatoriul .................
Cãtre:
.........................*)
În atenţia
Comisiei de aprobare a .........
REFERAT DE JUSTIFICARE
Subsemnatul(a) dr. .............................,
în calitate de medic curant, specialist în ....................., solicit
aprobarea iniţierii tratamentului pentru pacientul
...........................................................................,
(nume şi prenume, CNP │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│)
aflat în evidenţa Casei de Asigurãri de Sãnãtate ..................... .
Pacientul se aflã în evidenţa noastrã cu diagnosticul ................. din
anul ........., având în prezent urmãtoarea terapie de fond:
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
Motive medicale ...............................................
.................................................
.................................................
Data ...............
Medic curant, Aprobat comisie.
..................... .......................
(semnãtura şi parafa) (semnãtura şi ştampila)
