Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
---- *) Aprobate de <>Ordinul nr. 570 din 29 martie 2007 , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 225 din 2 aprilie 2007. ANEXA 1 NORME TEHNICE privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sãnãtate, responsabilitãţile în monitorizarea şi controlul acestora în anul 2007 SECŢIUNEA I A. Finanţarea programelor naţionale şi subprogramelor de sãnãtate din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice, responsabilitãţi în monitorizarea şi controlul acestora 1. În anul 2007, potrivit <>Hotãrârii Guvernului nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sãnãtate, se deruleazã urmãtoarele programe: a) Programul naţional de profilaxie; b) Programul naţional de sãnãtate mintalã; c) Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie; d) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule; e) Programul naţional de tratament în strãinãtate; f) Programul naţional de asistenţã comunitarã şi acţiuni pentru sãnãtate; g) Programul naţional al rezervei Ministerului Sãnãtãţii Publice; h) Programul naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã. 2. Programele naţionale de sãnãtate prevãzute la pct. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate. 3. Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sãnãtate provin de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice şi din transferurile din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice cãtre bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. 4. Programele naţionale, respectiv subprogramele de sãnãtate care sunt derulate în comun de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi care sunt finanţate din fondurile transferate în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate sunt urmãtoarele: a) programul naţional de profilaxie, subprogramul privind bolile netransmisibile - obiectivul nr. 6 - tratamentul bolilor cardiovasculare, al hemofiliei şi talasemiei; b) programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie - obiectivul nr. 2 - tratamentul cu insulinã al bolnavilor de diabet zaharat şi obiectivul nr. 3 - tratamentul cu antidiabetice orale al bolnavilor de diabet zaharat; c) programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule - obiectivul nr. 5 - asigurarea medicaţiei pentru tratamentul stãrii posttransplant în ambulator al pacienţilor transplantaţi. 5. Programele naţionale de sãnãtate sunt coordonate la nivel naţional de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice. Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate deruleazã şi rãspunde de realizarea activitãţilor prevãzute la pct. 4, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. 6. Programele naţionale finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de coordonatorii din cadrul institutelor, centrelor de sãnãtate publicã şi autoritãţilor de sãnãtate publicã teritoriale. 7. Programele naţionale de sãnãtate se deruleazã prin institutele medicale, institutele şi centrele de sãnãtate publicã, autoritãţile de sãnãtate publicã şi alte unitãţi sanitare desemnate de Ministerul Sãnãtãţii Publice. Instituţiile care deruleazã programe naţionale de sãnãtate au obligaţia gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti, a organizãrii evidenţei contabile a cheltuielilor pe programe, subprograme, obiective şi activitãţi, pe surse de finanţare, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. 8. Programele naţionale de sãnãtate, respectiv subprogramele se finanţeazã de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice", prevãzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. 9. Finanţarea programelor naţionale şi a subprogramelor de sãnãtate se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi în limita bugetului aprobat. În urma evaluãrilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activitãţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rãmase neutilizate. 10. Sumele alocate pentru programe şi subprograme de sãnãtate se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor sanitare, se aprobã odatã cu acestea şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. 11. Pentru realizarea activitãţilor specifice programelor naţionale de sãnãtate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unitãţile sanitare pot finanţa, în principal, urmãtoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masã pentru donatorii de sânge, precum şi cheltuielile specifice de natura bunurilor şi serviciilor prevãzute în detalierea pe subprograme. 12. Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice" unitãţile sanitare care deruleazã programe de sãnãtate pot finanţa urmãtoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal aferente personalului ce urmeazã a fi încadrat cu contract individual de muncã pe duratã determinatã sau cu timp parţial de muncã, potrivit legii, ocuparea posturilor fãcându-se cu aprobarea autoritãţii de sãnãtate publicã sau a Ministerului Sãnãtãţii Publice, dupã caz; b) bunuri şi servicii prevãzute în detaliere pe subprograme. Activitãţile pentru care se utilizeazã personalul prevãzut la paragraful precedent sunt urmãtoarele: a) coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor; b) educaţia pentru sãnãtate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnãvire; c) promovarea sãnãtãţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunitãţilor de rromi; d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, dupã caz; e) instruirea şi formarea personalului; f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sãnãtos; g) realizarea lucrãrilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei; h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; i) logistica aprovizionãrii şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţã medicalã spitaliceascã şi ambulatorie, primarã sau direct cãtre grupuri vulnerabile de populaţie, a medicamentelor; j) coordonarea activitãţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã; k) coordonarea activitãţii reţelei de TBC; l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici. 13. Din sumele alocate instituţiilor şi unitãţilor sanitare care deruleazã programe naţionale de sãnãtate nu se pot efectua cheltuieli de capital. 14. Pentru realizarea unor obiective şi activitãţi cuprinse în unele programe naţionale de sãnãtate, Ministerul Sãnãtãţii Publice organizeazã licitaţii naţionale pentru achiziţia de: a) Vaccinuri şi materiale sanitare necesare administrãrii acestora, din sumele prevãzute în Programul naţional de profilaxie, obiectivul 1 - realizarea imunizãrilor conform Calendarului naţional de vaccinare, în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, titlul 20 "Bunuri şi servicii". b) Teste de diagnostic şi de monitorizare a tratamentului HIV/SIDA, precum şi a testelor de diagnostic al hepatitei acute virale, din sumele prevãzute în Programul naţional de profilaxie, obiectivul 2 - prevenirea şi supravegherea HIV/SIDA, TB, ITS şi a altor boli transmisibile în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, titlul 20 "Bunuri şi servicii". c) Pompe de insulinã, materiale consumabile pentru pompele de insulinã şi teste de automonitorizare pentru bolnavii cu diabet zaharat din sumele prevãzute în Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie, în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, obiectivul 1, titlul 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice". d) Contraceptive acordate în cadrul subprogramului de sãnãtate a femeii şi copilului, obiectivul 1 Creşterea accesului la servicii de sãnãtate a reproducerii, iar sumele aferente procurãrii acestora sunt cuprinse în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, titlul 20 "Bunuri şi servicii". e) Preparate de fier pentru gravide, din sumele prevãzute la subprogramul de sãnãtate a femeii şi copilului, obiectivul 4 Profilaxia anemiei feriprive la gravide, în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii". f) Preparate de fier pentru copii, din sumele prevãzute la subprogramul de sãnãtate a femeii şi copilului, obiectivul 6 Profilaxia anemiei feriprive la copil, în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii". g) Lapte praf pentru copii 0-1 an care nu beneficiazã de lapte matern din sumele prevãzute la subprogramul de sãnãtate a femeii şi copilului, obiectivul 9 - profilaxia distrofiei la copii, în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii"*).------- *) Pânã la încheierea licitaţiei naţionale pentru achiziţia de lapte praf necesar copiilor cu vârsta cuprinsã intre 0-1 an, care nu beneficiazã de lapte matern, autoritãţile de sãnãtate publica pot achiziţiona lapte praf în baza unui act adiţional la contractul încheiat în anul 2006, pânã la 10% din valoarea acestuia. h) Medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru intervenţie în situaţii speciale, din sumele prevãzute în Programul naţional al rezervei Ministerului Sãnãtãţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii", finanţat din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice. i) Servicii pentru tipãrirea şi distribuirea formularelor de înregistrare şi raportare a activitãţii de planning familial din sumele prevãzute la subprogramul de sãnãtate a femeii şi copilului, obiectivul 1 - creşterea accesului la servicii de sãnãtate a reproducerii în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii". j) Servicii pentru tipãrirea şi distribuirea Carnetului gravidei, a fişei anexã pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei şi a partogramei din sumele prevãzute la subprogramul de sãnãtate a femeii şi copilului, obiectivul 5 - îmbunãtãţirea calitãţii şi eficienţei consultaţiei prenatale în bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, la titlul 20 "Bunuri şi servicii". k) Servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional în cadrul unor programe naţionale a produselor din rezerva Ministerului Sãnãtãţii Publice pentru intervenţii în situaţii speciale, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare, sume asigurate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, de la bugetul de stat sau din venituri proprii, titlul 20 "Bunuri şi servicii". l) Servicii pentru tipãrirea şi securizarea taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la laborator pentru evaluarea stãrii de sãnãtate, tipãrirea scrisorilor de informare a populaţiei, expedierea taloanelor şi scrisorilor de informare din sumele prevãzute în programul naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã, din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice, titlul 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice". m) Tehnica de calcul şi programul informatic necesar derulãrii programului naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã din sumele aferente acestui program finanţat din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice. 15. Urmare licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice pentru achiziţionarea produselor, bunurilor, serviciilor menţionate la pct. 14 lit. a)-m), contractele de furnizare se încheie astfel: - pentru lit. d), e), f), g), i), j) - între autoritãţile de sãnãtate publicã şi furnizorii adjudecaţi; - pentru lit. c) - între unitãţi sanitare şi furnizorii adjudecaţi; - pentru lit. l), m) - între instituţiile desemnate de Ministerul Sãnãtãţii Publice şi furnizorii adjudecaţi; - pentru lit. a), b), h), k) - între Ministerul Sãnãtãţii Publice şi furnizorii adjudecaţi. 16. Ministerul Sãnãtãţii Publice, prin Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate, poate încheia contracte, în condiţiile legii, cu unitãţi din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activitãţi şi lucrãri aferente programelor naţionale de sãnãtate. Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activitãţile care fac obiectul contractului, sumele aferente fiecãrei activitãţi, modul de raportare şi de valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. Decontarea contravalorii lucrãrilor sau prestaţiilor se face în raport de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale. 17. Pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în programele naţionale de sãnãtate pentru care Ministerul Sãnãtãţii Publice nu organizeazã licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor etc. se realizeazã la nivel local, în condiţiile legii, de cãtre instituţiile şi unitãţile sanitare prin care acestea se deruleazã. 18. În vederea realizãrii programelor naţionale de sãnãtate, se stabilesc urmãtoarele atribuţii: (1) Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate are urmãtoarele responsabilitãţi: a) propune domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sãnãtate, evalueazã şi fundamenteazã necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activitãţile propuse pentru programele de sãnãtate; b) stabileşte, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, structura programelor naţionale şi subprogramelor de sãnãtate (indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultat), obiectivele şi activitãţile fiecãrui program; c) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii publice lista unitãţilor sanitare prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate; d) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii publice alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi pe unitãţi sanitare, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii Publice, ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice, precum şi ale Agenţiei Naţionale de Transplant; e) transmite autoritãţilor de sãnãtate publicã şi unitãţilor sanitare desemnate activitãţile şi sumele repartizate pentru realizarea acestora; f) avizeazã solicitãrile de finanţare lunarã ale autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii cu atribuţii în derularea programelor de sãnãtate şi dispune finanţarea numai în mãsura în care acestea sunt temeinic justificate şi fundamentate de utilizarea fondurilor puse la dispoziţie anterior; g) monitorizeazã, controleazã şi analizeazã periodic, în colaborare cu direcţiile de specialitate, realizarea indicatorilor fizici, de eficienţã şi de rezultate specifici fiecãrui program şi subprogram de sãnãtate, evalueazã gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune mãsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalitãţi în utilizarea fondurilor aferente; h) întocmeşte planul de achiziţii, pe baza propunerilor fundamentate ale direcţiilor de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii Publice; i) analizeazã, trimestrial şi anual, modul de derulare a programului naţional de sãnãtate cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, pe baza datelor şi analizelor transmise de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate. (2) Direcţiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii Publice (Autoritatea de Sãnãtate Publicã şi Direcţia generalã politici strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate) au urmãtoarele responsabilitãţi în domeniul programelor de sãnãtate: a) colaboreazã cu Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate la structurarea programelor şi subprogramelor de sãnãtate pe obiective, activitãţi şi indicatori specifici; b) colaboreazã cu Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate la fundamentarea necesarului de resurse financiare pe programe, subprograme şi pe surse de finanţare; c) colaboreazã cu Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate la elaborarea listei unitãţilor sanitare prin care se deruleazã programele şi subprogramele de sãnãtate; d) colaboreazã cu Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate la repartizarea fondurilor bugetare pe judeţe şi unitãţi sanitare; e) colaboreazã cu Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate la monitorizarea, controlul şi analizã periodica a indicatorilor fizici, de eficienţã şi de rezultate specifici fiecãrui program şi subprogram de sãnãtate şi evalueazã gradul de îndeplinire a obiectivelor. (3) Direcţia generalã buget şi credite externe din Ministerul Sãnãtãţii Publice are urmãtoarele responsabilitãţi privind finanţarea programelor naţionale de sãnãtate: a) elaboreazã proiectul bugetului Ministerului Sãnãtãţii Publice în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale şi subprogramelor de sãnãtate, pe baza propunerilor şi fundamentãrilor prezentate de Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate; b) comunicã Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizãrii acestora pe subprograme, obiective, activitãţi, indicatori specifici, precum şi pe judeţe şi unitãţi sanitare; c) elaboreazã şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sãnãtate, şi le comunicã autoritãţilor de sãnãtate publicã teritoriale şi instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat; d) primeşte lunar solicitãrile de finanţare ale instituţiilor şi unitãţilor sanitare cuprinse în program, avizate de Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate, le supune aprobãrii şi efectueazã deschiderile de credite la nivelul programelor naţionale de sãnãtate, pe judeţe, instituţii şi unitãţi sanitare; e) comunicã lunar Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe surse de finanţare, la nivelul programelor naţionale de sãnãtate, pe judeţe, pe instituţii publice şi unitãţi sanitare; f) analizeazã, trimestrial, execuţia fondurilor alocate pe programe naţionale de sãnãtate; g) finanţeazã, la solicitarea Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate, acţiunile cuprinse în programele naţionale de sãnãtate derulate în comun, finanţate din transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice; h) solicitã lunar, trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate execuţia fondurilor alocate din transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice. (4) Direcţia logisticã, administrativ, relaţii publice şi mass-media: a) organizeazã şi monitorizeazã licitaţiile naţionale de produse şi servicii prevãzute în programele naţionale de sãnãtate, conform pct. 14; b) deruleazã contractele de furnizare produse sau servicii încheiate de Ministerul Sãnãtãţii Publice cu furnizorii adjudecaţi în urma licitaţiilor naţionale efectuate potrivit pct. 14. 19. Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia utilizãrii fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti, a organizãrii evidenţei contabile a cheltuielilor pe fiecare subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a raportãrii indicatorilor fizici şi de eficienţã. 20. Coordonatorii regionali şi locali din cadrul institutelor şi centrelor de sãnãtate publicã şi al autoritãţilor de sãnãtate publicã asigurã implementarea, monitorizarea programelor naţionale de sãnãtate, precum şi raportarea realizãrii obiectivelor, conform prevederilor prezentului ordin. 21. Directorul financiar contabil al unitãţii sanitare şi instituţii publice prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate rãspunde de modul de organizare a contabilitãţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate. 22. Controlul raportãrii indicatorilor prevãzuţi în programele naţionale şi subprogramele de sãnãtate este efectuat, trimestrial şi anual, de cãtre serviciul de programe de sãnãtate din cadrul autoritãţilor de sãnãtate publicã şi de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate, prin sondaj. Controlul indicatorilor va urmãri, în principal, urmãtoarele: a) realizarea indicatorilor aprobaţi; b) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi mãsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite; c) respectarea de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de sãnãtate; d) realitatea, acurateţea şi validitatea indicatorilor raportaţi; e) eventuale disfuncţionalitãţi în derularea programului sau subprogramului de sãnãtate. 23. Pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sãnãtate se elaboreazã norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. SECŢIUNEA II B. Finanţarea programului naţional şi a subprogramelor de sãnãtate cu scop curativ din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, responsabilitãţi în monitorizarea şi controlul acestora 1.1 Programul finanţat din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate are ca scop îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate şi creşterea speranţei de viaţã a bolnavilor cu afecţiuni cu risc crescut. 1.2 Structura subprogramelor finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, sumele aferente acestora, scopul, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice, indicatorii specifici de monitorizare (fizici şi de eficienţã) şi natura cheltuielilor sunt prevãzute în anexa nr. 3. 1.3 Programul, respectiv subprogramele se deruleazã prin unitãţi sanitare nominalizate de ministerele în subordinea cãrora funcţioneazã, sunt aprobate de Ministerul Sãnãtãţii Publice şi sunt prevãzute în anexa nr. 3. 2.1 Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru finanţarea subprogramelor se utilizeazã pentru asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cronice cu risc crescut şi pentru asigurarea serviciilor de supleere renalã (inclusiv medicamente şi/sau materiale sanitare specifice şi transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la/la domiciliul pacienţilor). 2.2 Lista medicamentelor specifice care se elibereazã în cadrul subprogramelor este inclusã în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraţii, cu sau fãrã contribuţie personalã, pe bazã de prescripţie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.841/2006 . 2.3 Medicamentele şi materialele sanitare specifice necesare derulãrii subprogramelor se elibereazã prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare nominalizate. Excepţie fac medicamentele specifice nominalizate prin ordinul ministrului sãnãtãţii publice privind aprobarea preţurilor de decontare (medicamente specifice oncologice, insuline şi medicamentele pentru starea posttransplant), precum şi medicamentele antidiabetice orale, pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în subprogramele - Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice, Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat şi Tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor cu transplant, pentru care medicamentele se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate. 2.4 Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate estimeazã numãrul de bolnavi care urmeazã sã fie beneficiari ai fiecãrui subprogram, în funcţie de propunerile comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice (pe baza numãrului de bolnavi eligibili, tendinţei morbiditãţii specifice, listelor de aşteptare) şi nivelul sumelor aprobate pentru derularea subprogramelor naţionale cu scop curativ. 3. Unitãţile sanitare nominalizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice sã deruleze subprograme raporteazã caselor de asigurãri de sãnãtate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport de hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi transmise acestora. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice subprogramelor 4.1 Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice subprogramelor pentru care achiziţia acestora nu se realizeazã prin licitaţie la nivel naţional şi a serviciilor medicale de supleere renalã furnizate în unitãţile publice de dializã se realizeazã lunar de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, din fondurile aprobate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu aceastã destinaţie. 4.2 Casele de asigurãri de sãnãtate rãspund de asigurarea, urmãrirea şi controlul utilizãrii fondurilor aprobate pentru derularea subprogramelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. 4.3 Casele de asigurãri de sãnãtate rãspund de evaluarea, monitorizarea şi controlul derulãrii subprogramelor pe baza indicatorilor raportaţi de unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprogramele. 4.4 Casele de asigurãri de sãnãtate raporteazã Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, utilizarea sumelor contractate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor prevãzute la pct. 3. 4.5 Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate transmite trimestrial Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate un raport privind derularea Programului naţional cu scop curativ, respectiv a subprogramelor finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. 4.6 Raportul prevãzut la pct. 4.5 va conţine situaţia centralizatã a indicatorilor fizici şi de eficienţã pentru fiecare subprogram de sãnãtate. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice subprogramelor 5.1 Achiziţia, în condiţiile legii, a unor medicamente şi/sau materiale sanitare specifice ce se acordã în spital şi în ambulatoriu se efectueazã prin licitaţie la nivel naţional, pentru urmãtoarele subprograme: a) Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi postexpunere (profesionalã şi verticalã); b) Tratamentul bolnavilor cu tuberculozã, cu excepţia materialelor sanitare specifice pentru care se aplicã prevederile de la pct. 5.2; c) Tratamentul de supleere a funcţiei renale a bolnavilor cu insuficienţã renalã cronicã (medicamente şi materiale sanitare). 5.2 Pentru subprogramele pentru care nu se organizeazã licitaţie la nivel naţional, achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice se face, în condiţiile legii, de cãtre unitãţile sanitare care deruleazã subprogramele respective. 5.3 Procedura de achiziţie publicã prin licitaţie la nivel naţional se organizeazã de Ministerul Sãnãtãţii Publice împreunã cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate. 5.4 Pânã la finalizarea licitaţiei la nivel naţional, în anul 2007, respectiv încheierea contractelor cu furnizorii de medicamente şi materiale sanitare specifice desemnaţi câştigãtori ai licitaţiei la nivel naţional, aprovizionarea cu medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, pentru subprogramele menţionate la pct. 5.1, se efectueazã prin acte adiţionale la contractele derulate în anul 2006. Medicamentele pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat cu antidiabetice de tipul insulinelor, al bolnavilor oncologici şi pentru tratamentul stãrii posttransplant al pacienţilor transplantaţi se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis la preţ de decontare stabilit prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice privind aprobarea preţului de decontare al acestora. 5.5.1 Medicamentele utilizate în unitãţile sanitare cu paturi pentru tratamentul specific al bolnavilor pe perioada spitalizãrii, cuprinşi în subprogramele: Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice şi Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat, medicamente care se elibereazã şi prin farmacii cu circuit deschis, se achiziţioneazã de cãtre unitãţile sanitare cu paturi la un preţ care nu poate depãşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice; pentru restul medicamentelor specifice tratamentului bolnavilor cuprinşi în aceste subprograme, achiziţia se face de cãtre unitãţile sanitare, în condiţiile legii. 5.5.2 Achiziţia medicamentelor pentru tratamentul specific din cadrul subprogramelor menţionate la pct. 5.5.1, pe perioada internãrii, se realizeazã de cãtre unitãţile sanitare care deruleazã aceste subprograme începând cu 1 mai 2007. 5.5.3 Pentru luna aprilie 2007 medicamentele specifice pentru tratamentul bolnavilor internaţi cuprinşi în subprogramele: Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice şi Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se asigurã de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate pe baza actelor adiţionale la contractele derulate în anul 2006 în condiţiile pct. 5.5.1. 5.6 Pentru subprogramele pentru care nu se organizeazã licitaţie la nivel naţional, medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice se asigurã, în condiţiile legii, prin farmaciile unitãţilor sanitare nominalizate sã deruleze subprogramele respective sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri, dupã caz. 5.7 Pentru subprogramul Tratamentul de supleere a funcţiei renale a bolnavilor cu insuficienţã renalã cronicã, derulat prin unitãţile publice de dializã, serviciile de supleere renalã (cu excepţia medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice) se realizeazã în baza contractelor încheiate de casele de asigurãri de sãnãtate cu unitãţile publice de dializã prin care se deruleazã subprogramul şi cu unitãţile specializate prin care se asigurã transportul nemedicalizat al unor categorii de bolnavi, conform prevederilor din Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.842/2006 , şi Normelor metodologice de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 1781/CV/558/2006. Serviciile de supleere renalã (inclusiv medicamente, materiale sanitare specifice şi transport) acordate în centrele-pilot se realizeazã în baza contractelor încheiate între acestea şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, conform <>Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 236/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializã şi dializã peritonealã în sistem ambulatoriu, contractate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu furnizorii din sectorul privat, câştigãtori ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi prezentului ordin. 5.8 Distribuţia la nivelul unitãţilor sanitare a medicamentelor şi materialelor sanitare specifice, aferente subprogramelor de sãnãtate prevãzute la pct. 5.1, se face pe baza contractelor încheiate între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, în calitate de achizitor, şi furnizorii de medicamente şi materiale sanitare specifice declaraţi câştigãtori la licitaţiile naţionale, pânã la finalizarea licitaţiilor pentru anul 2007. Dupã finalizarea acestor licitaţii, distribuţia se va realiza pe baza contractelor încheiate între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin casele de asigurãri de sãnãtate, în calitate de achizitor, şi furnizorii de medicamente şi materiale sanitare specifice declaraţi câştigãtori la licitaţiile naţionale din 2007. 6.1 Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea subprogramelor, pe parcursul derulãrii acestora, se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, la propunerea fundamentatã a direcţiilor de specialitate din Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate. 6.2 În vederea derulãrii în bune condiţii a subprogramelor naţionale de sãnãtate din cadrul Programului naţional cu scop curativ, în urma evaluãrilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activitãţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rãmase neutilizate. 7. Condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializã şi dializã peritonealã în sistem ambulatoriu, contractate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu centrele-pilot, se aprobã prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. Finanţarea subprogramelor 8.1 În anul 2007, Programul naţional cu scop curativ este finanţat de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate din bugetul aprobat prin <>Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006 , precum şi din transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sãnãtãţii Publice şi venituri proprii ale acestuia cãtre bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, în vederea realizãrii scopului şi obiectivelor. 8.2 a) Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru finanţarea programului/subprogramelor se utilizeazã pentru asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice tratamentului unor boli cronice cu risc crescut şi asigurarea serviciilor de supleere renalã. b) Sumele aferente subprogramelor pentru care achiziţia de medicamente şi materiale sanitare specifice nu se efectueazã prin licitaţie la nivel naţional sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprogramele. Contractele se realizeazã dupã modelul de contract prevãzut în anexa nr. 3A, cu excepţia contractului pentru serviciile de supleere a funcţiei renale a bolnavilor cu insuficienţã renalã cronicã trataţi în unitãţi sanitare publice şi a contractelor cu farmaciile cu circuit deschis, care se vor realiza conform prevederilor din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 1781/CV558/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. c) Sumele aferente derulãrii contractelor de achiziţii publice ca urmare a licitaţiei la nivel naţional, încheiate şi derulate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, şi de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate prin casele de asigurãri de sãnãtate, dupã caz, cu furnizorii desemnaţi câştigãtori ai licitaţiilor, precum şi cele aferente subprogramelor pentru care nu se organizeazã astfel de licitaţii sunt aprobate în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate la capitolul 66.05 "Sãnãtate", titlul 20 "Bunuri şi servicii", articolele 66.05.02 "Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.03 "Materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.04 "Servicii medicale de hemodializã şi dializã peritonealã" în cadrul bugetului aprobat. d) Sumele alocate pentru subprogramele pentru care nu se organizeazã licitaţie la nivel naţional, precum şi contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice, achiziţionate la nivel naţional, sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, caselor de asigurãri de sãnãtate şi respectiv ale unitãţilor sanitare prin care acestea se deruleazã şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. e) Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurãri de sãnãtate şi distinct în actele adiţionale la contractele de furnizare de medicamente încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis. 8.3 a) Medicamentele şi materialele sanitare specifice ce se acordã în ambulatoriu în cadrul subprogramelor: Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere (profesionalã şi verticalã), Tratamentul bolnavilor cu tuberculoza, Tratamentul bolnavilor cu boli neurologice: sclerozã multiplã, Tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier al bolnavilor cu talasemie, Tratamentul bolnavilor cu osteoporoza şi tratamentul bolnavilor cu guşã datoratã carenţei de iod şi proliferãrii maligne, Tratamentul bolnavilor cu mucoviscidozã - adulţi se asigurã prin farmaciile din cadrul unitãţilor nominalizate prin care se deruleazã subprogramul respectiv. b) Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare menţionate la lit. a) se face pe bazã de reţetã medicalã şi/sau condicã de medicamente, dupã caz. 8.4 a) Unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprograme în baza contractelor încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate prezintã acestora, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare, rapoarte pentru luna precedentã, conform machetelor transmise de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, precum şi sumele achitate, conform copiei ordinului de platã (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentã, şi cererea justificativã, însoţitã de copia de pe factura emisã de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionãrii pentru luna în curs. b) Casele de asigurãri de sãnãtate vor analiza situaţiile prezentate de unitãţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevãzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, aprovizionate pentru luna curentã în cadrul subprogramelor. c) Neprezentarea documentelor prevãzute la lit. a) de cãtre unitãţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare pânã la termenul urmãtor prezentãrii documentelor. 8.5. Unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprograme prezentate la pct. 5.1 pentru care achiziţia medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice se realizeazã prin licitaţie la nivel naţional urmeazã procedura cuprinsã în Ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 671/253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea şi derularea contractelor de achiziţii publice pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare realizãrii programului, respectiv subprogramelor naţionale cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. Modalitatea de prescriere şi eliberare a medicamentelor antidiabetice de tipul insulinelor, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stãrii posttransplant în ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice privind aprobarea preţului de decontare. 9.1.1 Pentru subprogramul Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat tratamentul cu insulinã se iniţiazã de cãtre medicul specialist diabetolog a medicului cu competenţã/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de cãtre medicii desemnaţi. 9.1.2 Analogii de insulinã eliberaţi la preţ de decontare, precum şi tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de referinţã, se aprobã de cãtre Unitatea judeţeanã de implementare a programului, pe baza referatului cuprins în anexa nr. 3B, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţã/atestat în diabet. Referatul se completeazã în doua exemplare pe care medicul diabetolog le transmite spre aprobare Comisiei de la nivelul Unitãţii judeţene de implementare a programului. În termen de 7 zile comisia va lua o decizie în funcţie de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate conform protocolului. Iniţierea tratamentului cu insuline şi/sau tiazolidindionele şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. În termen de douã zile se comunicã un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celãlalt exemplar se înainteazã casei de asigurãri de sãnãtate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontãrii. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicalã cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobãrii acordate de comisie şi o înmâneazã împreunã cu referatul asiguratului. Acesta îl pãstreazã pe toatã perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintã farmaciei în vederea eliberãrii medicamentelor. 9.1.3 Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, pen-uri şi ace), precum şi întrunirea pacientului care îşi administreazã insulina se face de cãtre medicul diabetolog sau cu competenţã/atestat care va efectua tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau pen-ului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.). Informarea şi instruirea pacienţilor se va face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat în funcţie de insulina umanã specificã prescrisã. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit, care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de aceastã naturã. 9.2 Pentru subprogramul Tratamentul stãrii posttransplant în ambulator a pacienţilor cu transplant, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice, care are în evidenţã şi monitorizeazã pacienţii transplantaţi, elibereazã scrisoare medicalã cãtre medicul prescriptor aflat în relaţie contractualã cu casa de asigurãri de sãnãtate la care pacientul se aflã în evidenţã. Scrisoarea medicalã are valabilitate pe o perioadã maximã de 180 de zile. În situaţia în care valoarea totalã a prescripţiei medicale este mai mare de 3000 lei, aceasta se elibereazã în farmacie numai dacã are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru urmãtoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINA BETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se face numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completeazã de cãtre medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, dupã caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. În termen de douã zile acestea comunicã un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celãlalt exemplar se înainteazã casei de asigurãri de sãnãtate în vederea analizãrii şi validãrii prescripţiei medicale în vederea decontãrii. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicalã, cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobãrii acordate de comisie, şi o înmâneazã împreunã cu referatul asiguratului. Acesta îl pãstreazã pe toata perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintã farmaciei în vederea eliberãrii medicamentelor. 9.3.1 Pentru subprogramul Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice, tratamentul în ambulatoriu se iniţiazã de cãtre medicul oncolog. 9.3.2 Prescrierea medicamentelor oncologice se face dupã cum urmeazã: a) Pentru urmãtoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM FLUDARABINUM, RITUXIMABUM - iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea Comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, iar pentru urmãtoarele DCI-uri:, ACIDUM CLODRONICUM tb, ACIDUM IBANDRONICUM tb, TEMOZOLOMIDUM, TRIPTORELINUM, IDARUBICINUM, INTERFERONUM ALFA 2b şi INTERFERONUM ALFA 2a, iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate unde este în evidenţã pacientul. Referatul de aprobare se completeazã în douã exemplare. În termen de douã zile de la aprobare, comisia comunicã un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Pentru medicamentele oncologice care se elibereazã în ambulatoriu, celãlalt exemplar se înainteazã casei de asigurãri de sãnãtate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontãrii. b) În cazul prescrierii medicamentelor oncologice în ambulatoriu, pe baza referatului aprobat, medicul va întocmi prescripţia medicalã, cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, precum şi a aprobãrii acordate de comisie, şi o înmâneazã asiguratului împreunã cu referatul. Acesta îl pãstreazã pe toatã perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintã farmaciei în vederea eliberãrii medicamentelor. Responsabilitãţile specifice în derularea subprogramelor 10.1 Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin direcţiile de specialitate, şi casele de asigurãri de sãnãtate, prin structurile cu atribuţii echivalente, au urmãtoarele responsabilitãţi: a) rãspund de asigurarea, urmãrirea şi controlul utilizãrii fondurilor alocate pentru derularea subprogramelor; b) realizeazã monitorizarea derulãrii subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi; c) raporteazã Ministerului Sãnãtãţii Publice modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. d) trimestrial întocmesc un raport cu indicatorii realizaţi. 10.2 Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate colaboreazã cu comisiile de experţi, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, pentru elaborarea protocoalelor de practicã utilizate ca bazã în vederea decontãrii, pentru implementarea acestora de cãtre comisiile de la nivel naţional şi al caselor de asigurãri de sãnãtate (evaluarea dosarelor pacienţilor, stabilirea pacienţilor eligibili şi propunerea iniţierii/continuãrii aprobãrii tratamentului cu unele medicamente). 10.3 Casele de asigurãri de sãnãtate, pentru medicamentele care se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis (antidiabetice de tipul insulinelor, antidiabetice orale, oncologice specifice şi medicamente specifice necesare tratamentului stãrii posttransplant), au urmãtoarele responsabilitãţi: a) analizeazã şi valideazã prescripţiile medicale eliberate în farmacii, în vederea decontãrii, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurãri de sãnãtate; b) evalueazã şi fundamenteazã, în raport cu numãrul de pacienţi eligibili, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate; c) monitorizeazã consumul total de medicamente eliberate în ambulatoriu, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu aceastã destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi. 10.4 Unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprograme, prin medicii coordonatori, au urmãtoarele responsabilitãţi: a) rãspund de utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei aprobate; b) dispun mãsurile necesare în vederea asigurãrii realizãrii obiectivelor subprogramului; c) rãspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul subprogramelor de sãnãtate; d) rãspund de raportarea corectã şi la timp a datelor cãtre casele de asigurãri de sãnãtate; e) rãspund de modul de organizare a contabilitãţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurãri de sãnãtate; f) rãspund de gestionarea eficientã a mijloacelor materiale şi bãneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat cât şi în execuţie. 10.5 Farmaciile cu circuit deschis prin care se elibereazã medicamentele specifice antidiabetice (insuline şi antidiabetice orale), oncologice şi pentru tratamentul stãrii posttrasplant, pentru tratamentul în ambulatoriu au obligaţiile prevãzute în actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate. Actele adiţionale se adapteazã corespunzãtor modelului de contract din normele metodologice de aplicare a contractului-cadru aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 1.781/CV558/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi a prezentului ordin. Evaluarea şi monitorizarea subprogramelor 11.1 a) Evaluarea şi monitorizarea subprogramelor se realizeazã pe baza indicatorilor specifici de monitorizare prevãzuţi în anexa nr. 3. b) Indicatorii fizici şi de eficienţã, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renalã (inclusiv medicamentele şi materialele sanitare specifice şi transportul nemedicalizat al bolnavilor hemodializaţi la/de la domiciliu), corespunzãtoare subprogramelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, se transmit caselor de asigurãri de sãnãtate şi Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate în vederea analizei acestora de cãtre unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprogramele. c) Indicatorii de eficienţã reprezintã costul mediu/bolnav tratat şi se calculeazã ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numãrul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecãrui subprogram, iar pentru serviciile de supleere renalã, ca raport între cheltuielile pentru serviciile de supleere renalã (inclusiv medicamente şi materiale sanitare şi transportul nemedicalizat al bolnavilor hemodializaţi la/de la domiciliu) şi numãrul de bolnavi dializaţi. d) Unitãţile sanitare care deruleazã subprograme transmit caselor de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, cuprinzând numãrul de bolnavi trataţi şi valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice utilizate în tratamentul acestora, precum şi, dupã caz, valoarea serviciilor de supleere renalã. e) Unitãţile sanitare care deruleazã subprograme au obligaţia de a organiza evidenţa bolnavilor care beneficiazã de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul subprogramelor, precum şi de servicii de supleere renalã, dupã caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a urmãtorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu subprogramul, medicul curant (cod parafã), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor. Aceastã evidenţã, realizatã cu ajutorul aplicaţiei informatice WinPNS pusã la dispoziţie de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, va fi trimisã caselor de asigurãri de sãnãtate lunar, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea. f) Casele de asigurãri de sãnãtate transmit Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, pânã la data de 20 a lunii urmãtoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare subprogram de sãnãtate, sumele utilizate de unitãţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care deruleazã subprograme, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţã. 11.2. Trimestrial şi anual, Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin direcţiile de specialitate, şi casele de asigurãri de sãnãtate, prin structurile cu atribuţii echivalente, realizeazã evaluarea derulãrii subprogramelor prin analiza comparativã a indicatorilor prevãzuţi faţã de cei realizaţi. Controlul derulãrii subprogramelor 12.1. Controlul indicatorilor din subprogramele de sãnãtate va urmãri, în principal, urmãtoarele obiective: a) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi mãsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în subprogramul respectiv; b) respectarea de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor legate de derularea subprogramelor de sãnãtate; c) realitatea indicatorilor raportaţi; d) acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate; e) eventuale disfuncţionalitãţi în derularea subprogramelor. 12.2. În urma fiecãrui control se va întocmi un raport care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea subprogramelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalitãţi, urmând ca în termen de 30 de zile sã se stabileascã rezultatele finale ale controlului. În cazul în care casa de asigurãri de sãnãtate identificã probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei monitorizare şi corp control din cadrul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. Pentru anul 2007, controlul anual se va efectua pânã la data de 15 februarie 2008. ANEXA 2 PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE, SUBPROGRAMELE DE SĂNĂTATE finanţate din bugetul de stat şi din veniturile proprii, gestionate de Ministerul Sãnãtãţii Publice, obiectivele şi activitãţile aferente, indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultate 1. PROGRAM NAŢIONAL DE PROFILAXIE 1.1 Subprogramul de sãnãtate publicã Coordonarea de specialitate a subprogramului: Autoritatea de Sãnãtate Publicã Scopul subprogramului: Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin creşterea calitãţii serviciilor preventive şi instituirea mãsurilor pentru combaterea bolilor transmisibile Obiective: 1. Realizarea imunizãrilor conform Calendarului naţional de vaccinare 2. Prevenirea şi supravegherea HIV, TB, ITS şi a altor boli transmisibile 3. Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale 4. Prevenirea îmbolnãvirilor prin monitorizarea factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã 5. Promovarea sãnãtãţii şi a unui stil de viaţã sãnãtos 6. Hematologie şi securitate transfuzionalã 7. Controlul tutunului prin încurajarea renunţãrii la fumat Coordonarea tehnicã pe obiective: Obiectiv 1. Institutele de Sãnãtate Publicã - Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara pentru judeţele arondate fiecãrui institut, responsabil Centrul pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile, în calitate de manager al programului Obiectiv 2. Institutul Clinic de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" pentru HIV, Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" pentru TB, Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti pentru ITS şi alte boli transmisibile Obiectiv 3 şi 4 Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti Obiectiv 5. Centrul de Sãnãtate Publicã Sibiu Obiectiv 6. Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureşti Obiectiv 7. Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" OBIECTIV 1.: Realizarea imunizãrilor conform Calendarului naţional de vaccinare Obiectiv specific: Asigurarea profilaxiei populaţiei generale împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare Activitãţi: 1. Achiziţionarea vaccinurilor şi a materialelor sanitare necesare administrãrii acestora; 2. Depozitarea, transportul şi distribuţia vaccinurilor la nivel local; 3. Realizarea imunizãrilor conform calendarului de vaccinãri; 4. Participarea la Sãptãmâna Europeana a Imunizãrilor stabilitã de OMS - Aprilie 2007 5. Monitorizarea programului 6. Identificarea comunitãţilor cu acces dificil la serviciile de sãnãtate şi organizarea de campanii suplimentare de vaccinare pentru acestea; 7. Realizarea de studii de prevalenţã/imunogenitate/eficienţã vaccinalã; 8. Supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI); 9. Realizarea anchetelor bianuale de estimare a acoperirii vaccinale; 10. Administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţã maximã; 11. Instruirea personalului medical şi a mediatorilor sanitari cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinãrilor; 12. Înnoirea lanţului de frig de la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. Activitãţi desfãşurate de Institutele de Sãnãtate Publicã -Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara: 1. Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile coordoneazã tehnic şi metodologic, monitorizeazã şi evalueazã la nivel naţional derularea activitãţilor desfãşurate de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi transmite rapoarte lunar, trimestrial şi anual cãtre ASP-MSP 2. ISP regionale - Bucureşti, Cluj, Iaşi - coordoneazã tehnic şi metodologic activitãţile autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene din teritoriul arondat; 3. Fundamentarea ştiinţificã, în colaborare cu Comisia de Sãnãtate Publicã a Ministerului Sãnãtãţii Publice, a introducerii de noi vaccinuri prin derularea de studii la nivel regional sau naţional; 4. Realizarea de sesiuni de instruire a personalului medical din judeţele arondate în domeniul de competenţã 5. Raportarea cãtre Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile a indicatorilor lunari, trimestriali şi anuali, sinteza indicatorilor de la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene din teritoriul arondat; 6. Efectuarea de propuneri de îmbunãtãţire a desfãşurãrii activitãţilor intervenţiei. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare: a) Indicatori de rezultate - anual - Acoperirea vaccinalã la nivelul diferitelor categorii de populaţie, la nivel naţional (%) - 96 b) Indicatori fizici - Numãr doze de vaccin achiziţionate centralizat - 8,5 milioane doze/an c) Indicatori de eficienţã - Cost mediu/dozã vaccin achiziţionat centralizat: - 7,2 lei Activitãţile acestei intervenţii, precum şi numãrul de doze de vaccin achiziţionate au în vedere calendarul de vaccinare Calendarul de vaccinare în anul 2007
┌────────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐
│ Vârsta recomandatã │ Vaccin │ Comentarii │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│Primele 24 de ore │ Hep B │ În maternitate │
│4-7 zile │ BCG │ │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│2 luni │ DTP - Hep B, VPO │ Simultan │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│4 luni │ DTP, VPO │ Simultan │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│6 luni │ DTP - Hep B, VPO │ Simultan │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│12 luni │ DTP, VPO │ Simultan │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│12-15 luni │ RRO │ │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│30-35 luni │ DTP │ │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│7 ani (în cls I) │ DT, RRO │ Campanii şcolare │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│9 ani (în cls a III-a) │ VPO │ Campanii şcolare │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│14 ani (în cls a VIII-a) │ DT, Rub*) │ Campanii şcolare │
├────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────┤
│18 ani (în cls. a XII-a) │ Hep B │ Campanii şcolare │
└────────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────┘
---- *) Numai fetele. DTP = vaccin diftero-tetano-pertussis DT = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizeazã pânã la vârsta de 14 ani) VPO = vaccin polio oral (pentru copii instituţionalizaţi şi copii care au contraindicaţii pentru VPO se va utiliza VPI = Vaccin polio inactivat sau combinat DTP-VPI) Hep B = vaccin hepatitic B DTP-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin Rub = vaccin rubeolic Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unicã folosinţã. Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; Institutele de Sãnãtate Publicã - Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Buget total: 62.066 mii lei Buget de stat - bunuri şi servicii :62.066 mii lei OBIECTIV 2: Prevenirea şi supravegherea HIV/SIDA, TB, ITS şi a altor boli transmisibile 2.1. Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA Obiective specifice: 1. Monitorizarea evoluţiei infecţiei HIV/SIDA; 2. Reducerea transmiterii materno-fetale a HIV; 3. Prelungirea perioadei de viaţã prin depistarea precoce a infecţiei HIV/SIDA; 4. Limitarea transmiterii prin depistare precoce, includerea în supravegherea activã şi consiliere; 5. Estimarea prevalenţei HIV în populaţia generalã şi în subpopulaţiile la risc. Activitãţi: 1. Depistarea infecţiei cu transmitere verticalã (mamã-fãt); 2. Depistarea infecţiei HIV/SIDA în grupele de risc, conform legislaţiei în vigoare; 3. Depistarea infecţiei HIV/SIDA - testare voluntarã, cu consiliere pre şi posttestare; 4. Asigurarea testelor de diagnostic, eligibilitate la tratament şi monitorizarea acestuia; 5. Activitãţi de consiliere pre şi posttestare (asigurarea de materiale informative, prezervative etc.); 6. Instituirea unui sistem santinelã pentru testarea gravidelor în maternitãţi, a bolnavilor cu ITS în clinicile de dermato-venerologie, a bolnavilor de tuberculozã în clinicile de pneumoftiziologie. Activitãţi desfãşurate de Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş: 1. Monitorizeazã şi evalueazã la nivel naţional derularea activitãţilor desfãşurate de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi a centrelor regionale HIV/SIDA 2. Asigurã coordonarea tehnicã şi metodologicã a autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi a centrelor regionale HIV/SIDA 3. Raporteazã Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor desfãşurate. 4. Asigurã pregãtirea personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori de rezultate - anual - procentul de femei gravide testate din totalul de gravide din judeţ - creşterea cu 25% a numãrului de femei gravide testate HIV în vederea asigurãrii profilaxiei transmiterii verticale - creşterea cu 50% a numãrului activitãţilor de consiliere a persoanelor testate HIV b) Indicatori fizici - trimestrial - numãr teste de diagnostic achiziţionate centralizat*) - numãr teste de monitorizare achiziţionate centralizat*) - numãr total persoane testate HIV: 250.000 - numãr total de persoane monitorizate - 7200 - numãr gravide testate HIV pentru prevenirea transmiterii verticale: 100.000 (se va raporta şi numãrul de cazuri pozitive) - numãr persoane testate HIV din grupele de risc conform legislaţiei în vigoare: 75.000 (se va raporta şi numãrul de cazuri pozitive) - numãr persoane din alte categorii testate HIV (testare voluntarã, testarea pacienţilor cu TBC): 75.000 (se va raporta şi numãrul de cazuri pozitive) - numãr contacţi identificaţi la un caz confirmat cu infecţie HIV, din care numãr contacţi testaţi - numãr persoane consiliate: 100.000 c) Indicatori de eficienţã trimestrial - cost mediu/test diagnostic: 2,25*)lei------ *) Nu se raporteazã de cãtre ASPJ. - cost mediu/persoanã consiliatã: 5 lei - cost mediu/persoanã testatã: 5 lei (nu se include costul testului) Indicatorii vor fi raportaţi de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi centre regionale HIV/SIDA cãtre Institutul de sãnãtate publicã regional. Institutele de sãnãtate publicã vor analiza situaţia derulãrii subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş indicatorii raportaţi de cãtre autoritãţile arondate, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii subprogramului (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire). Buget total: 12.047 mii lei Buget de stat transferuri:700 mii lei Venituri proprii - bunuri şi servicii: 11.347 mii lei 2.2. Supravegherea şi controlul tuberculozei Obiective specifice: 1. Asigurarea unei rate de detecţie a cazurilor noi de tuberculozã de peste 70% prin controlul simptomaticilor şi a grupurilor la risc; 2. Menţinerea tendinţei de stagnare a creşterii incidenţei prin tuberculozã; 3. Obţinerea unei rate de succes terapeutic la cazurile noi înregistrate de peste 82%; 4. Instituirea unei campanii de informare educare comunicare la nivel naţional; 5. Evaluarea ponderii pacienţilor cu coinfecţie HIV/TB. Activitãţi: 1. Controlul simptomaticilor, contacţilor şi altor grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculozã; 2. Pregãtirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului; 3. Chimioprofilaxia persoanelor la risc; 4. Testarea HIV a pacienţilor cu tuberculozã, cazuri noi, pentru a se putea aprecia nivelul asocierii celor douã afecţiuni; 5. Verificarea asigurãrii controalelor de calitate interne şi externe a laboratoarelor; 6. Supravegherea epidemiologicã şi controlul focarelor de tuberculozã; 7. Supervizarea derulãrii programului cu scopul evidenţierii deficienţelor şi stabilirii mãsurilor pentru remediere. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori de rezultate - anual - Procentul contacţilor examinaţi din totalul contacţilor înregistraţi > 80% - Procentul bolnavilor depistaţi din numãrul suspecţilor examinaţi: 10% - Procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie > 90% - Procentul de vizite efectuate din numãrul de vizite programate: > 80%. b) Indicatori fizici - trimestrial: - Numãrul contacţilor examinaţi (4 contacţi/1 caz TBC înregistrat): 120.000 - Numãrul de suspecţi examinaţi (10 suspecţi/1 caz TBC înregistrat): 300.000 - Numãrul de cazuri care beneficiazã de chimioprofilaxie: 70.000 - Numãr intradermoreacţii la PPD efectuate: 300.000 - Numãr de vizite de supervizare în teritoriu efectuate de cãtre medicii specialişti - 150 - Numãr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor 16.000 - Numãr activitãţi de informare educare comunicare efectuate - 200 c) Indicatori de eficienţã - trimestrial: - Cost mediu depistare activã bolnav cu TBC prin controlul contacţilor şi al altor grupe la risc - 60 lei - Cost mediu depistare a bolnavului cu TBC prin controlul simptomaticilor - 60 lei - Cost mediu/tratament chimioprofilactic - 60 lei - Cost mediu pe vizitã de supervizare în teritoriu - 1.200 lei Activitãţi desfãşurate de Institutul Naţional de Pneumoftiziologie Marius Nasta: 1. Monitorizeazã şi evalueazã la nivel naţional derularea intervenţiei; 2. Asigurã coordonarea metodologicã a reţelei de pneumologie; 3. Dezvoltã şi implementeazã metodologii noi de supraveghere în vederea eficientizãrii sistemului naţional; 4. Raporteazã Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor. Indicatorii vor fi raportaţi de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti cãtre Institutul de sãnãtate publicã regional. Institutele de sãnãtate publicã regionale vor analiza situaţia derulãrii subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutul Naţional de Pneumoftiziologie Marius Nasta sinteza regionalã a indicatorilor pentru autoritãţile de sãnãtate publicã arondate, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii activitãţilor (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire). Notã: Pentru coordonarea la nivel local a subprogramului, se desemneazã un coordonator din cadrul Autoritãţii de sãnãtate publicã pentru supravegherea epidemiologicã şi unul de specialitate din cadrul reţelei de pneumoftiziologie, care colaboreazã pentru realizarea subprogramului la nivel local. Buget total: 5.020 mii lei Buget de stat - bunuri şi servicii: 1.562 mii lei - transferuri: 3.458 mii lei 2.3 Supravegherea şi controlul infecţiilor cu transmitere sexualã (ITS) Obiectiv specific: Scãderea incidenţei bolilor cu transmitere sexualã Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi unitãţi sanitare nominalizate 1. Testarea serologicã gratuitã a gravidelor în vederea depistãrii infecţiei luetice; 2. Consilierea gratuitã a tuturor gravidelor care se prezintã la autoritãţile de sãnãtate publicã în vederea testãrii serologice pentru sifilis; 3. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru tratamentul specific gratuit, prioritar, la gravidele cu serologii luetice reactive obţinute în cadrul activitãţilor de testare; 4. Efectuarea investigaţiei epidemiologice pentru cazurile raportate de sifilis congenital la nou-nãscutul viu; 5. Instituirea tratamentului specific corect al nou-nãscutului viu cu sifilis congenital; 6. Asigurarea diagnosticului serologic al infecţiei luetice pentru persoanele care nu sunt asigurate; 7. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru administrarea tratamentului specific antiluetic corect la contacţii de sifilis identificaţi; 8. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru administrarea tratamentului specific antiluetic corect persoanelor bolnave de sifilis care nu sunt asigurate. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori de rezultate - anual - Procentul de gravide testate de cãtre ASP din totalul de gravide din judeţ; - Creşterea numãrului de gravide testate serologic gratuit în cadrul autoritãţilor de sãnãtate publicã pentru sifilis; - Asigurarea diagnosticului serologic şi al tratamentului specific antiluetic la un procent de 80% din totalul persoanelor neasigurate bolnave de sifilis; b) Indicatori fizici - trimestrial - Procentul de gravide testate de cãtre ASP din totalul de gravide din judeţ - Numãr gravide testate serologic gratuit pentru sifilis în laboratorul Autoritãţii de sãnãtate publicã, din care câte cu serologie reactivã - 50.000 - Numãr gravide cu serologie reactivã care beneficiazã de tratament corect gratuit - 2.000 - Numãr cupluri (mamã - nou-nãscut viu cu VDRL calitativ reactiv) testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital al nou-nãscutului viu - 2.000 - Numãr cazuri de sifilis congenital al nou-nãscutului viu raportate - 40 - Numãr cazuri de sifilis congenital al nou-nãscutului viu raportate care beneficiazã de investigaţie epidemiologicã şi tratament specific corect - 40 - Numãr persoane diagnosticate cu infecţie lueticã şi neasigurate - 4.000 - Numãr persoane diagnosticate cu infecţie lueticã şi neasigurate care efectueazã tratament specfic corect - 3.500 - Numãr contacţi de sifilis identificaţi care efectueazã tratament specific corect - 30.000 c) Indicatori de eficienţã - anual - Cost mediu/test depistare sifilis la gravidã - 20 lei - Cost mediu tratament antiluetic al gravidei - 30 lei - Cost mediu/test VDRL cantitativ pentru depistare sifilis congenital - 25 lei - Cost mediu test serologic pentru diagnosticul infecţiei luetice la persoanã neasiguratã - 25 lei - Cost mediu tratament antiluetic/persoanã infectatã neasiguratã - 30 lei - Cost mediu tratament antiluetic/contact identificat - 15 lei Activitãţi desfãşurate de Institutele de sãnãtate publicã regionale: 1. Monitorizeazã şi evalueazã la nivel regional desfãşurarea programului; 2. Asigurã coordonarea metodologicã a programului; 3. Raporteazã Institutului de sãnãtate publicã Bucureşti indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului. Buget total: 1.000 mii lei Buget de stat - transferuri:1.000 mii lei 2.4. Supravegherea şi controlul şi altor boli transmisibile Obiectiv specific: Prevenirea şi combaterea focarelor de boli transmisibile a) Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene: 1. Supravegherea bolilor transmisibile prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la ISP regional); 2. Vaccinarea grupelor la risc de îmbolnãvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antigripalã, antirubeolicã în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-nãscutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidicã, antidizentericã, antihepatiticã A/B, antirujeolicã etc; 3. Vaccinarea diftero-tetanicã a gravidelor conform reglementãrilor în vigoare; 4. Efectuarea dozei de rapel diftero-tetanicã la intervale de 10 ani începând cu vârsta de 24 de ani, în funcţie de resursele financiare existente; 5. Supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sãnãtate publicã localã sub coordonarea Institutului de sãnãtate publicã regional, inclusiv imunizãri în situaţii epidemiologice deosebite; 6. Instituirea şi aplicarea mãsurilor de prevenire şi control al focarului de boalã transmisibilã (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, ancheta epidemiologicã etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţã primarã şi sub coordonarea Institutului de sãnãtate publicã regional; 7. Asigurarea activitãţii epidemiologice în situaţii de urgenţã provocate de calamitãţi naturale (inundaţii, cutremure etc.) de cãtre autoritatea de sãnãtate publicã judeţeanã, în colaborare cu reţeaua de asistenţã medicalã primarã şi de specialitate şi cu administraţia publicã localã, conform practicilor epidemiologice curente; 8. Acţiuni speciale de depistare activã şi prevenire a bolilor transmisibile în comunitãţi la risc sub coordonarea Institutului de sãnãtate publicã regional; 9. Organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi a mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunitãţi greu accesibile; 10. Asigurarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boalã transmisibilã sau situaţii de risc epidemiologic datorat calamitãţilor naturale (inundaţii, cutremure etc.), prin reîntregirea rezervei antiepidemice; 11.Acreditarea laboratoarelor de microbiologie; 12. Participarea la supravegherea rezistenţei la antibiotice; 13. Participarea la sistemul de alertã precoce şi rãspuns rapid. NOTĂ: Diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile se asigurã din fondurile alocate programului, în mãsura în care acestea sunt identificate ca prioritãţi de sãnãtate publicã, iar resursele financiare o permit. Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare activitãţilor acestui obiectiv se achiziţioneazã la nivel local. b) Activitãţi derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã regionale: 1. Îndrumare metodologicã a reţelei de sãnãtate publicã din judeţele arondate pentru instituirea mãsurilor necesare, conform competenţei; 2. Supravegherea bolilor transmisibile din teritoriul arondat (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la ASP-MSP); 3. Identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sãnãtate publicã localã/regionalã; 4. Acordarea de asistenţã tehnicã autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene în instituirea şi aplicarea mãsurilor de prevenire şi control al focarului de boalã transmisibilã, inclusiv infecţia nosocomialã; 5. Efectuarea de cãtre institutele de sãnãtate publicã a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice; 6. Organizarea unor sesiuni de instruire a personalului din autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene pe probleme de supraveghere a bolilor transmisibile cu acordul Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice; 7. Controlul intern şi extern de calitate pentru laboratoarele din unitãţile de sãnãtate publicã; 8. Continuarea activitãţilor derulate în vederea acreditãrii laboratoarelor; 9. Implementarea sistemului de alertã precoce şi rãspuns rapid. c) Activitãţi desfãşurate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino": 1. Supravegherea microbiologicã a bolilor transmisibile (viroze respiratorii, enterovirusuri etc.); 2. Supravegherea rezistenţei la antibiotice; 3. Participarea la solicitarea Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice la investigarea focarelor/epidemiilor, inclusiv infecţii nosocomiale; 4. Asigurarea diagnosticului şi/sau confirmãrii diagnosticului pentru bolile transmisibile la solicitarea institutelor de sãnãtate publicã şi a autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti. d) Activitãţi desfãşurate de ISPB: 1. Monitorizeazã şi evalueazã la nivel naţional derularea intervenţiei; 2. Asigurã coordonarea metodologicã a reţelei de boli transmisibile; 3. Raporteazã Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice cazurile de boli infecţioase, mãsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacã situaţia o impune participând la realizarea acestora; 4. Raporteazã Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului, sesizând eventualele disfuncţionalitãţi. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori de rezultat - anual - Scãderea cu 1% a numãrului de cazuri de boli infecţioase în populaţia generalã la 100.000 locuitori (cu excepţia cazurilor de TBC şi HIV/SIDA) b) Indicatori fizici - trimestrial Numãr activitãţi de supraveghere şi control al bolilor transmisibile - 800/an c) Indicatori de eficienţã - trimestrial Cost mediu/activitãţi de supraveghere - 14.000 lei Buget total: 10.000 mii lei Buget de stat - bunuri şi servicii :10.000 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul 2 Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; Spitalul de Boli Infecţioase Braşov - centru regional HIV/SIDA; Spitalul de Boli Infecţioase Cluj - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babeş" Craiova - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf. Paraschiva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase nr. 1 Târgu Mureş - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babeş" Timişoara - centru regional HIV/SIDA; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA; Institutul Clinic de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA. Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; Reţeaua de pneumoftiziologie (spitale de pneumoftiziologie, spitale TBC, ambulatorii de specialitate TBC, sanatorii TBC, secţii sau compartimente, preventorii); Reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexualã (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate). BUGET TOTAL OBIECTIV 2: 28.067 mii lei Buget de stat: - bunuri şi servicii:11.562 mii lei - transferuri: 5.158 mii lei Venituri proprii: - bunuri şi servicii: 11.347 mii lei OBIECTIV 3. Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale Obiectiv specific: Depistarea şi controlul infecţiilor nosocomiale Activitãţi desfãşurate de unitãţile sanitare selectate: 1. Organizeazã sistemul de supraveghere la nivelul unitãţii; 2. Depisteazã cazurile de infecţie nosocomialã conform definiţiilor de caz din <>Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 916/2006 , pentru tipurile de infecţii selectate; 3. Recolteazã probele biologice pentru examenul bacteriologic, conform protocolului; 4. Completeazã fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomialã; 5. Trimite fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomialã, sãptãmânal la ASP; 6. Realizeazã investigaţiile de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) de la cazurile de infecţie nosocomialã la ISP teritorial şi IC, prin intermediul ASP*);------ *) În situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice. 7. Raporteazã lunar la ASP judeţene indicatorii de evaluare din metodologie; 8. Raporteazã lunar la ASP judeţene şi numãrul de cazuri de infecţii nozocomiale înregistrate în secţiile unde se organizeazã sistemele de supraveghere santinelã, altele decât cele raportate în sistem santinelã, precum şi numãrul de externaţi din secţiile respective. - În judeţele unde se aflã ISP, acesta asigurã diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) la I. Cantacuzino. - În celelalte judeţe laboratorul ASP judeţene asigurã diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) la ISP regional şi I. Cantacuzino. Activitãţi desfãşurate de ASP judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Desemneazã din compartimentul/biroul de supravegherea şi controlul bolilor transmisibile persoana care asigurã suportul tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea programului; 2. Instruieşte personalul medico-sanitar din unitatea sanitarã cu paturi, respectiv secţiile selectate; 3. Verificã şi valideazã datele din fişele primite; 4. Completeazã şi trimite lunar la ISP regional baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO); 5. Asigurã diagnosticul de laborator pentru unitãţile sanitare santinelã care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în judeţele în care acesta nu este asigurat de ISP; 6. Asigurã trimiterea probelor la ISP şi I. Cantacuzino (numai pentru microorganismele specificate în metodologie); 7. Monitorizeazã şi evalueazã trimestrial derularea programului în unitatea/unitãţile selectatã utilizând indicatorii de evaluare din metodologie; 8. Comunicã trimestrial unitãţilor sanitare santinelã rezultatele analizelor epidemiologice efectuate; 9. Instituie şi aplicã mãsuri de control al focarului de infecţie nosocomialã dupã anunţarea acestuia de cãtre unitatea în care evolueazã; 10. Organizeazã sesiuni de instruire a personalului din serviciile de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din unitãţile sanitare; Activitãţi desfãşurate de ISP regionale: 1. Verificã şi valideazã datele din fişele primite; 2. Completeazã şi trimite lunar la ISPB baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO); 3. Sprijinã tehnic şi metodologic ASP şi/sau unitãţile santinelã; 4. Monitorizeazã şi evalueazã trimestrial la nivel regional derularea programului utilizând Indicatorii de evaluare din metodologie; 5. Comunicã trimestrial la ASP judeţene şi a municipiului Bucureşti rezultatele analizei epidemiologice efectuate la nivel regional; 6. Asigurã diagnosticul de laborator pentru unitãţile sanitare santinelã care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ cu ISP (ISP Timişoara, ISP Iaşi, ISP Cluj); 7. Asigurã identificarea şi caracterizarea preliminarã a tulpinilor primite de la unitãţile sanitare santinelã; 8. ISP regional colaboreazã cu INCDMI Cantacuzino - centrele naţionale de referinţã şi asigurã trimiterea tulpinilor (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) pentru caracterizare completã şi realizarea bãncii de izolate la nivel naţional. Activitãţi desfãşurate de ISPB: 1. Monitorizeazã şi evalueazã la nivel naţional derularea programului utilizând indicatorii de evaluare din metodologie; 2. Raporteazã trimestrial Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice indicatorii realizaţi de fiecare unitate inclusã în subprogram; 3. Asigurã diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor epidemiologice efectuate la nivel naţional, trimestrial, cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene, institutele de sãnãtate publicã şi Autoritatea de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare: a) Indicatori fizici: - Nr. cazuri IN depistate - 5.000 - Nr. cazuri IN investigate cu laboratorul - 5.000 - Nr. cazuri IN depistate şi investigate, altele decât cele din sistemul santinelã - 5.000 b) Indicatori de eficienţã: - Cost mediu/acţiunea de depistare a unui caz IN - 500 lei - Cost mediu/acţiunea de investigare cu laboratorul a unui caz IN - 700 lei - Cost mediu/acţiunea de depistare şi investigare a altor tipuri de IN decât cele raportate în sistem santinelã - 300 lei c) Indicatori de rezultat: Incidenţa anualã a IN la 100 pacienţi externaţi, pe secţii - 5% NOTĂ: Programul de supraveghere al infecţiilor nosocomiale se va continua în spitale judeţene sau clinici universitare care au avut selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, ortopedie, arşi, neonatologie, terapie intensivã, obstetricã-ginecologie, neurologie, urologie). Raportarea trimestrialã, pe categorii de infecţii şi secţii, a infecţiilor nosocomiale se va desfãşura conform legislaţiei în vigoare pentru toate unitãţile sanitare cu paturi de la nivel naţional. Toate unitãţile sanitare vor respecta şi implementa normele de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, conform <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 916/2006 . În cazul în care în judeţul în care funcţioneazã unitatea sanitarã din sistemul santinelã nu existã capacitate de laborator pentru investigarea infecţiilor cu anaerobi, probele biologice destinate acestor investigaţii se recolteazã şi se introduc direct în sisteme de transport speciale pentru anaerobi, conform protocolului, şi se trimit direct la Laboratorul de referinţã pentru anaerobi din INCDIM Cantacuzino. Indicatorii programului vor fi raportaţi de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti cãtre institutul de sãnãtate publicã regional. Institutele de sãnãtate publicã vor analiza situaţia derulãrii subprogramului la nivel regional şi vor raporta la ISPB indicatorii transmişi de cãtre autoritãţile arondate împreunã cu rezultatele analizei derulãrii subprogramului (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire) ISPB va transmite la Autoritatea de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice indicatorii realizaţi. Buget total: 3.500 mii lei Buget de stat - transferuri: 3.500 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; Institutele de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara; Spitalul Municipal "Sf. Sofia" Sebeş, jud. Alba - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Arad - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetricã-ginecologie "Dr. Salvator Vuia" Arad - nosocomiale; Spitalul Judeţean Piteşti, Argeş - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetricã-ginecologie Oradea - nosocomiale; Spitalul Judeţean Bistriţa-Nãsãud - nosocomiale; Spitalul Judeţean Bacãu - nosocomiale; Spitalul de obstetricã-ginecologie Botoşani - nosocomiale; Spitalul de obstetricã-ginecologie Braşov - nosocomiale; Spitalul Judeţean Braşov - nosocomiale; Spitalul obstetricã-ginecologie Brãila - nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţã Brãila - nosocomiale; Spitalul Judeţean Buzãu - nosocomiale; Spitalul Judeţean Cãlãraşi - nosocomiale; Spitalul Judeţean Reşiţa - nosocomiale; Spitalul Clinic de adulţi Cluj - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Cluj - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova - nosocomiale; Spitalul Judeţean Târgovişte - nosocomiale; Spitalul de obstetricã-ginecologie "Buna Vestire" Galaţi - nosocomiale; Spitalul Judeţean "Sf. Apostol Andrei" Galaţi - nosocomiale; Spitalul Judeţean Giurgiu - nosocomiale; Spitalul Judeţean Târgu Jiu - nosocomiale; Spitalul Judeţean Deva - nosocomiale; Spitalul de Urgenţã Petroşani - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetricã-ginecologie "Elena Doamna" Iaşi - nosocomiale; Spitalul de obstetricã-ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi - nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţã Baia Mare - nosocomiale; Spitalul Judeţean Drobeta-Turnu Severin - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş - nosocomiale; Spitalul Judeţean Piatra-Neamţ - nosocomiale; Spitalul Judeţean Slatina - nosocomiale; Spitalul de obstetricã-ginecologie Ploieşti - nosocomiale; Spitalul Judeţean Satu Mare - nosocomiale; Spitalul Judeţean Zalãu - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - nosocomiale; Spitalul Judeţean Suceava - nosocomiale; Spitalul Judeţean Alexandria - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetricã-ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara - nosocomiale; Spitalul Clinic Judeţean Timişoara - nosocomiale; Spitalul Judeţean Tulcea - nosocomiale; Spitalul de obstetricã-ginecologie Râmnicu Vâlcea - nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea - nosocomiale; Spitalul Judeţean de Urgenţã Vaslui - nosocomiale; Spitalul Judeţean Focşani - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetricã-ginecologie Filantropia Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de obstetricã-ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de Urgenţã Floreasca Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - nosocomiale; Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de Urgenţe pentru copii Grigore Alexandrescu Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de chirurgie plasticã reparatorie şi arsuri Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Judeţean Sfinţii Constantin şi Elena Bucureşti (ASP Ilfov) - nosocomiale; Institutul Clinic de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti - nosocomiale; Institutul de Boli Cerebrovasculare "Prof. Dr. Vlad Voiculescu" Bucureşti - nosocomiale; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. Victor Babeş", Bucureşti nosocomiale. Obiectiv. 4 Prevenirea îmbolnãvirilor prin monitorizarea factorilor determinanţi din mediu de viaţã şi muncã 4.1 Obiectiv specific: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţã Activitãţi derulate la nivelul Autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Implementarea sistemului calitãţii şi acreditarea laboratoarelor; 2. Supravegherea sãnãtãţii în relaţia cu calitatea apei potabile; 3. Supravegherea epidemiilor hidrice; 4. Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acutã infantilã generate de apa din fântânã; 5. Supravegherea sãnãtãţii în relaţie cu calitatea apei de îmbãiere; 6. Supravegherea calitãţii aerului şi a indicatorilor de sãnãtate în relaţie cu aceasta; 7. Inspecţia produselor cosmetice; 8. Monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide; 9. Monitorizarea radioactivitãţii apei potabile şi alimentului; 10. Monitorizarea stãrii de sãnãtate în relaţie cu expunerea profesionalã la radiaţii ionizante; 11. Supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare majore şi profilaxia efectelor cu iod stabil; 12. Monitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în radiologia diagnosticã; 13. Monitorizarea şi inspecţia modului de gestionare a deşeurilor medicale; 14. Supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman şi a poluãrii sonore urbane; 15. Instruire şi formare profesionalã; 16. Activitãţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din mediu; 17. Acţiuni de inspecţie din domeniul bunei practici de laborator; 18. Alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale. 4.2 Obiectiv specific: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc alimentari Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Instruire şi formare profesionalã; 2. Monitorizarea calitãţii nutritive şi a contaminãrii microbiologice a alimentelor de origine animalã şi nonanimalã; 3. Monitorizarea şi inspecţia materialelor în contact cu alimentul; 4. Monitorizarea şi inspecţia aditivilor alimentari; 5. Monitorizarea şi inspecţia substanţelor aromatizante; 6. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor tratate cu radiaţii; 7. Monitorizarea şi inspecţia suplimentelor alimentare; 8. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor cu destinaţie nutriţionalã specialã; 9. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor pentru evaluarea contaminãrii chimice indicatorii - GEMS FOOD; 10. Monitorizarea şi inspecţia nivelului de iod din sarea iodatã pentru consumul uman; 11. Monitorizarea toxiinfecţiilor alimentare; 12. Monitorizarea şi inspecţia alimentelor modificate genetic; 13. Evaluarea stãrii de nutriţie a populaţiei; 14. Activitãţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din domeniul alimentului; 15. Alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale; 16. Elaborarea Strategiei naţionale de fortifiere a fãinii. 4.3 Obiectiv specific : Evaluarea şi supravegherea stãrii de sãnãtate a copiilor şi tinerilor din colectivitãţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţã şi activitate Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Instruire şi formare profesionalã; 2. Monitorizarea şi inspecţia condiţiilor igienico-sanitare din tabere şi colonii; 3. Evaluarea capacitãţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolarã pentru depistarea sindromului de suprasolicitare; 4. Identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sãnãtate generate de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar etc); 5. Monitorizarea dezvoltãrii fizice a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor; 6. Monitorizarea stãrii de sãnãtate a copiilor şi tinerilor; 7. Activitãţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din colectivitãţile de copii şi tineri; 8. Alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale; 9. Asigurarea cu medicamente, instrumentar, materiale sanitare, formulare medicale, consumabile necesare pentru desfãşurarea activitãţii cabinetelor medicale şcolare/studenţeşti; 10. Colectarea, evacuarea şi neutralizarea deşeurilor provenite din activitãţi medicale. 4.4 Obiectiv specific: Protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1. Instruire şi formare profesionalã; 2. Evaluarea factorilor de risc ocupaţionali; 3. Cercetarea caracterului de profesionalitate a cazurilor de boalã în vederea declarãrii bolilor profesionale; 4. Acţiuni de evaluare, comunicare de risc şi informare asupra riscului profesional; 5. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesionalã; 6. Armonizare legislativã, formare profesionalã în domeniul medicinii muncii; 7. Alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale. Activitãţi derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã regionale şi Centrul de sãnãtate publicã Târgu Mureş: 1. Elaborarea metodologiilor de monitorizare şi inspecţie pe domenii specifice; 2. Instruirea personalului structurilor teritoriale pentru aplicarea metodologiei; 3. Coordonarea metodologicã a activitãţilor de monitorizare şi control pe domenii specifice, analiza datelor colectate şi elaborarea rapoartelor naţionale; 4. Controlul implementãrii metodologiilor în teritoriul arondat; 5. Valorificarea rezultatelor rapoartelor naţionale; 6. Acreditarea şi constituirea laboratoarelor regionale; 7. Efectuarea de studii şi cercetãri în domeniul stãrii de sãnãtate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţã şi de muncã; 8. Monitorizarea şi raportarea îndeplinirii planurilor de implementare specifice pentru integrarea europeanã; 9. Instruire de specialitate şi formare profesionalã; 10. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul specific; 11. Achiziţia de iod stabil în vederea iodoprofilaxiei persoanelor expuse la radiaţii ionizante. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori fizici: - Numãr de acţiuni specifice (inclusiv studii) de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sãnãtate - 1.000 - Numãr de acţiuni de inspecţie - 200.000 b) Indicatori de eficienţã: - Cost mediu/acţiune de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sãnãtate -1.000 lei - Cost mediu/acţiune de inspecţie - 450 lei Indicatorii vor fi raportaţi de cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti la institutele şi centrele de sãnãtate publicã, care dupã centralizare şi evaluare le transmit la autoritatea de sãnãtate publicã din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice, trimestrial şi anual, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii intervenţiei (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire). Buget total:11.903 mii lei Buget de stat: - bunuri şi servicii: 6.903 mii lei - transferuri: 5.000 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul - autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti; - institute şi centre de sãnãtate publicã; - dispensarele medicale şcolare/studenţeşti de medicinã generalã şi stomatologie. Obiectiv 5. Promovarea sãnãtãţii şi a unui stil de viaţã sãnãtos 5.1. Obiectiv specific: Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor favorabile sãnãtãţii prin metode de promovare a sãnãtãţii şi educaţie pentru sãnãtate Activitãţi: Desfãşurarea de campanii de informare, educare şi comunicare în concordanţã cu problemele de sãnãtate publicã identificate la nivel naţional şi local şi în concordanţã cu recomandãrile Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii (Calendarul Sãnãtãţii), precum şi de alte activitãţi specifice de promovare a sãnãtãţii, dupã cum urmeazã: 1. Armonizare legislativã în domeniul promovãrii sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate; 2. Campanie IEC pentru Ziua Mondialã de Luptã împotriva Tuberculozei*); 3. Campanie IEC pentru Ziua Mondialã a Sãnãtãţii; Ziua Naţionalã a Sãnãtãţii*); 4. Campanie IEC pentru Ziua Mondialã Fãrã Tutun*); 5. Campanie IEC pentru Ziua Internaţionalã împotriva Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit*); 6. Campanie IEC pentru Ziua Naţionalã Fãrã Tutun*); 7. Campanie IEC pentru Ziua Mondialã AntiSIDA*); 8. Campanie IEC pentru promovarea unui stil de viaţã sãnãtos*);------ *) Desfãşurarea de campanii IEC pentru celebrarea acestor zile este obligatorie. 9. Campanie de educare şi informare a populaţiei privind pandemia de gripã şi gripã aviarã. 10. Formare şi educaţie continuã pentru personalul care desfãşoarã activitãţi de promovare a sãnãtãţii şi de educaţie pentru sãnãtate (personalul din reţeaua naţionalã de promovare a sãnãtãţii, medici, psihologi, asistenţi sociali sau medicali, cadre didactice, consilieri şcolari etc.), cursuri de formare de formatori etc. 11. Formarea mediatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educaţie pentru sãnãtate dezvoltate în cadrul diferitelor comunitãţi; 12. Desfãşurarea de programe de promovarea sãnãtãţii cu parteneri externi; 14. Evaluarea nivelului de cunoştinţe, atitudini şi comportamente nefavorabile sãnãtãţii populaţiei (fumat, alcool, droguri, alimentaţie, etc); Activitãţile prevãzute la punctele 1-9 vor fi coordonate în mod direct de Autoritatea de Sãnãtate Publicã a Ministerului Sãnãtãţii Publice. Nu intrã în sarcina autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori fizici: - Numãr de campanii de informare, educare şi comunicare (IEC) - 300 - Numãr total de alte acţiuni specifice de promovarea sãnãtãţii - 250 b) Indicatori de eficienţã - semestrial - cost mediu/campanie IEC - 7.100 lei - cost mediu/acţiuni specifice de promovarea sãnãtãţii - 2.500 lei 5.2 Obiectiv specific: Scãderea prevalenţei afecţiunilor oro-dentare şi a tulburãrilor cranio-mandibulare (TCM) Activitãţi: 1. Profilaxia cariei dentare prin clãtiri orale cu substanţe fluorurate; tratamentul profilactic al cariei dentare Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori fizici: - Numãr total persoane tratate - 20.000 (judeţul Iaşi - 8.000, judeţul Constanţa - 12.000) - Numãr studii naţionale privind prevalenţa cariei dentare şi a TCM la grupele de vârstã cu risc - 1 (raportare anualã) b) Indicatori de eficienţã: - Cost mediu/trusã pentru clãtire oralã, achiziţionate - 6 lei (raportare trimestrialã) - Cost mediu/trusã pentru clãtire oralã, distribuite - 6,2 lei (raportare trimestrialã) Indicatorii vor fi raportaţi atât de cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, cât şi de cãtre institutele regionale şi Centrul de sãnãtate publicã Târgu Mureş la Centrul de sãnãtate publicã Sibiu, trimestrial şi anual, împreunã cu rapoartele privind campaniile de informare, educare, comunicare desfãşurate şi rezultatele studiilor, efectuate în rândul populaţiei generale. Centrul de sãnãtate publicã Sibiu va înainta aceste rapoarte Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice. Buget total: 3.055 mii lei Buget de stat: - bunuri şi servicii: 2.655 mii lei - transferuri: 400 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul: - autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti/birourile de promovare a sãnãtãţii şi programe de educaţie pentru sãnãtate; - Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti; - Institutul de Sãnãtate Publicã Timiş; - Institutul de Sãnãtate Publicã Iaşi; - Institutul de Sãnãtate Publicã ClujNapoca; - Centrul de Sãnãtate Publicã Sibiu; - Centrul de Sãnãtate Publicã Târgu Mureş; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa - Secţia chirurgie buco-maxilo-facialã; - Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi; - Spitalul Universitar de Stomatologie "Dan Teodorescu" Bucureşti; - Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti. Obiectiv 6. Hematologie şi securitate transfuzionalã Obiective specifice: 1. Asigurarea unei securitãţi transfuzionale maxime; 2. Realizarea autosuficienţei în sânge, produse derivate labile şi stabile de sânge. Activitãţi: 1. Colectarea de sânge şi componente sanguine; 2. Controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui; 3. Stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate; 4. Promovarea donãrii benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi; 5. Asigurarea tichetelor de masa pentru donatori. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori de rezultate - anual Creşterea numãrului de donãri de sânge - 3% b) Indicatori fizici - trimestrial Numãr donãri/unitãţi recoltate şi testate pe an 450.000 donãri c) Indicatori de eficienţã - trimestrial Cost mediu/unitate de sânge recoltatã şi testatã - 135 lei Indicatorii se vor centraliza şi evalua de cãtre INH şi vor fi raportaţi la Autoritatea de Sãnãtate Publicã din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice, trimestrial şi anual, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii subprogramului (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire). Buget total: 51.028 mii lei Buget de stat - bunuri şi servicii: 51.028 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureşti Obiectivul 7. Controlul tutunului prin încurajarea renunţãrii la fumat 7.1 Obiectiv specific: Prevenirea consumului de tutun Activitãţi: 1. realizarea de materiale educaţionale pentru acţiunile de informare, educaţie şi comunicare ce au ca scop conştientizarea efectelor fumatului pasiv şi activ; 2. organizarea de acţiuni ce au ca scop informarea şi educarea copiilor şi adolescenţilor cu privire la efectele fumatului activ şi pasiv; 3. organizarea de acţiuni ce au ca scop mediatizarea prevederilor legale privind restricţionarea fumatului în spaţiile publice închise; 4. instruirea în domeniul controlului tutunului a personalului medical implicat în comunicarea cu copiii şi tinerii; 5. organizarea de concursuri pentru copii şi adolescenţi, având ca scop descurajarea consumului de tutun; 6. evaluarea programului şi a impactului diverselor mãsuri pentru controlul tutunului. Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori de rezultat: - Numãr tipuri de materiale educaţionale destinate comunicãrii cu copiii şi tinerii în domeniul consumului de tutun: 25 - Numãr total de acţiuni: 3 acţiuni/lunã/judeţ - Numãr total de şcoli în care sau desfãşurat acţiuni: 30 unitãţi de învãţãmânt/judeţ - Numãr total de persoane instruite: 150 - Studii de evaluare: 3 7.2. Obiectiv specific: Încurajarea renunţãrii la fumat Activitãţi: 1. informare despre metodele de renunţare la consumul de tutun, folosind linia telefonicã gratuitã ("Tel Verde - 08008STOP FUMAT") 2. terapie în vederea renunţãrii la fumat 3. acţiuni de promovare a adresabilitãţii la medic pentru renunţarea la fumat Indicatori de evaluare şi termenul de raportare a) Indicatori de rezultat: - Numãr total de persoane care au beneficiat de asistenţã medicalã în vederea renunţãrii la fumat: 2.000 - Numãr total de persoane care au beneficiat de tratament medicamentos pentru renunţarea la fumat: 1.000 - Numãr total de persoane care au renunţat la fumat: 350 - Numãr total de acţiuni specifice pentru încurajarea renunţãrii la fumat: 5 b) Indicatori de eficienţã: Cost/persoanã asistatã medical pentru a renunţa la fumat: 220 lei Cost aferent evaluãrii programului: 10.000 lei Indicatorii vor fi raportaţi Institutului de Pneumoftiziologie " Prof. Dr. Marius Nasta" Centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat, iar acesta va raporta Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice Buget total: 943 mii lei Buget de stat: - transferuri: 443 mii lei Venituri proprii: - transferuri: 500 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "V. Babeş" Timişoara - clinica de pneumoftiziologie 1.2. Subprogramul privind bolile netransmisibile Coordonarea de specialitate a subprogramului: Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate Scopul subprogramului: Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin creşterea calitãţii serviciilor şi instituirea mãsurilor pentru combaterea bolilor netransmisibile Obiective: 1. Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare 2. Prevenirea şi controlul în patologia oncologicã 3. Prevenirea şi diagnosticarea precoce în bolile neurologice 4. Prevenţie în patologia endocrinã 5. Reabilitarea serviciilor de urgenţã prespitaliceascã 6. Tratamentul bolilor cardiovasculare, hemofiliei şi talasemiei OBIECTIV 1: Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare Obiective specifice: 1. Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cardiovasculare 2. Identificarea şi combaterea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare (fumat, alcool, alimentaţie, sedentarism, stres, colesterol, hipertensiune, obezitate) 3. Înregistrarea şi monitorizarea pacienţilor care au efectuat proceduri de cardiologie intervenţionalã şi by-pass aortocoronarian Activitãţi 1. Informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cardiovasculare 2. Managementul Registrului naţional de cardiologie intervenţionalã şi al Registrului naţional de by-pass aortocoronarian 3. Screening pentru identificarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare (fumat, alcool, alimentaţie, sedentarism, stres, colesterol, hipertensiune, obezitate) 4. Educaţie a pacienţilor cu factori de risc, corectarea factorilor de risc modificabili (fumat, alcool, alimentaţie, sedentarism, stres, colesterol, hipertensiune, obezitate), instituirea unui stil de viaţã sãnãtos 5. Evaluarea riscului cardiovascular la populaţia sãnãtoasã, prevenirea şi combaterea complicaţiilor bolilor cardiovasculare vor fi definite şi corelate cu Programul naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţã medicalã primarã 6. Monitorizarea şi prevenirea complicaţiilor la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat: - scãderea mortalitãţii specifice prin cardiopatii ischemice - 150 decese/100.000 locuitori - incidenţa specificã prin boli cardiovasculare - 1% - scãderea mortalitãţii specifice prin boli cardiovasculare - 675/100.000 locuitori b) Indicatori fizici: - numãr de pacienţi investigaţi pentru boli cardiovasculare - 200.000 c) Indicatori de eficienţã: - cost Registrul naţional de cardiologie intervenţionalã - 100.000 lei - cost Registrul naţional de by-pass aortocoronarian - 100.000 lei Buget total: 20.000 mii lei Buget de stat: - transferuri: 15.000 mii lei Venituri proprii: - transferuri: 5.000 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Unitãţi sanitare cu paturi OBIECTIV 2: Prevenirea şi controlul în patologia oncologicã Obiective specifice: 1. Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire ale tumorilor maligne 2. Diagnosticarea în stadii incipiente a pacienţilor cu displazii şi cancer de col uterin, glandã mamarã, colo-rectal şi prostatã 3. Dezvoltarea şi managementul registrului naţional de bolnavi cu tumori maligne Activitãţi: 1. Informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a cancerului 2. Screening pentru cancerul de col uterin, glandã mamarã, colo-rectal şi de prostatã 3. Controlul calitãţii diagnosticului citologic, formarea personalului de specialitate 4. Coordonarea la nivel local a programului şi managementul Registrului naţional de cancer Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat anual: - scãderea mortalitãţii specifice - 197/100.000 de locuitori - creşterea ponderii diagnosticãrii precoce prin screening - cu 10% b) Indicatori fizici: - numãr teste screening cancer col - 130.000 - numãr teste screening cancer mamar - 45.000 - numãr teste hemocult pentru depistare precoce cancer colo-rectal- 20.000 - numãr teste screening cancer prostatã - 6.000 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/screening cancer col - 35 lei - cost mediu/screening cancer mamar - 50 lei - cost mediu/teste hemocult pentru depistare precoce cancer colo-rectal - 30 lei - cost mediu/screening cancer prostatã - 30 lei - cost mediu activitãţi informare, educare, coordonare la nivel local a programului şi managementul Registrului naţional de cancer - 50.000 lei /judeţ Buget total: 12.917 mii lei Buget de stat: - transferuri - 12.917 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul - Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţã" Cluj - Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti - Institutul Clinic Fundeni - Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi - Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca - Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unitãţi sanitare desemnate de acestea OBIECTIV 3: Prevenirea şi diagnosticarea precoce în bolile neurologice Obiective specifice: 1. Prevenirea complicaţiilor leziunilor vasculare cerebrovertebrale prin tehnici de abord endovascular (embolizãri, angioplastii, aplicãri de stenturi etc.) şi radiochirurgie stereotacticã Gamma-Knife 2. Implantarea dispozitivelor de stimulare profundã la bolnavii cu maladie Parkinson 3. Reabilitarea auditivã prin implant cohlear şi proteze auditive BAHA 4. Continuarea Registrului naţional al bolnavilor cu patologia auzului - protezare auditivã/patologia osului Activitãţi: 1. Depistarea precoce şi tratamentul minim invaziv al malformaţiilor vasculare cerebrovertebrale şi al anevrismelor arteriovenoase; 2. Proceduri de neuroradiologie intervenţionalã: embolizarea cu spirale detaşabile GDC a anevrismelor cerebrale, embolizarea cu microparticule a malformaţiilor vasculare cerebrale, aplicarea de stenturi pentru tratamentul leziunilor arteriale la pacienţii care din motive clinice nu pot beneficia de metodele de abord chirurgical convenţional 3. Continuarea Registrului naţional al bolnavilor cu patologia auzului - protezare auditivã/patologia osului temporal 4. Reabilitarea auditivã prin implant cohlear şi proteze BAHA Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual - prevenirea complicaţiilor hemoragice şi a decesului la pacienţii cu leziuni vasculare - recuperarea în proporţie de peste 80% a copiilor cu surditate congenitalã b) Indicatori fizici: - numãr implanturi cohleare - 90 - numãr dispozitive BAHA implantate - 35 - numãr de anevrisme cerebrale embolizate - 45/an; - numãr de malformaţii vasculare cerebrale embolizate - 30/an; - numãr de stenturi vasculare cerebrale aplicate - 5/an; - numãr de nucleoplastii - 50/an; - numãr de angioplastii carotidiene - 50/an; - numãr de vertebro-plastii percutane - 25/an c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/implant cohlear - 65.000 lei - cost mediu/protezã BAHA - 12.000 lei - cost mediu/anevrism cerebral embolizat - 20.000 lei - cost mediu/malformaţie vascularã cerebralã embolizatã - 7.000 lei - cost mediu/stent vascular cerebral aplicat - 13.000 lei - cost mediu/nucleoplastie - 400 lei - cost mediu/angioplastie carotidianã - 2.000 lei - cost mediu/vertebro-plastii percutane - 400 lei - cost registru - 50.000 lei Buget total: 11.000 mii lei Buget de stat: - transferuri: 11.000 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul: - Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociotã" - Spitalul Clinic Colţea Bucureşti - Spitalul Clinic Municipal Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca - Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş Spitalul Clinic "Sf. Spiridon" Iaşi Spitalul Judeţean Ilfov "Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena" Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar Arseni" Bucureşti Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti OBIECTIV 4: Prevenţie în patologia endocrinã Obiective specifice: 1. Creşterea calitãţii vieţii la climacterium şi profilaxia osteoporozei 2. Scãderea morbiditãţii prin guşa datoratã carenţei de iod şi a complicaţiilor sale Activitãţi: 1. Monitorizarea persoanelor cu risc pentru fracturi osteoporotice 2. Depistarea activã, diagnosticarea şi prevenirea complicaţiilor guşii în zonele endemice Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual - creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului prin depistare activã - 1% - scãderea incidenţei complicaţiilor datorate osteoporozei - 1% b) Indicatori fizici - numãr persoane cu disfuncţie tiroidianã investigate - 4.737 - numãr de examene screening pentru osteoporozã la femei la menopauzã - 5.500 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/investigaţie persoanã cu disfuncţie tiroidianã - 95 lei - cost mediu/investigaţie pentru osteoporozã - 100 lei Buget total: 1.000.mii lei Buget de stat: - transferuri: 1.000 mii lei Unitãţi care deruleazã programul: - Institutul de Endocrinologie "Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov - Spitalul Judeţean Piteşti - Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Arad - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanta - Spitalul Clinic Judeţean Oradea - Spitalul Judeţean de Urgenţã Piatra Neamţ - Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea - Spitalul Judeţean "Sf. Gheorghe" - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Ioan cel Nou" Suceava - Spitalul Judeţean Târgovişte - Spitalul Judeţean Târgu Jiu - Spitalul Judeţean Zalãu OBIECTIV 6: Reabilitarea serviciilor de urgenţã prespitaliceascã Obiective specifice: 1. Creşterea calitãţii serviciilor de urgenţã prin formarea continuã a personalului din cadrul serviciilor de urgenţã 2. Ameliorarea calitãţii asistenţei medicale de urgenţã acordatã pacienţilor şi reducerea mortalitãţii şi morbiditãţii 3. Creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţã adecvate, indiferent de zona de reşedinţã (urban sau rural) 4. Reducerea mortalitãţii în cazul pacienţilor traumatizaţi aflaţi în stare criticã, care necesitã terapie de lungã duratã în terapie intensivã 5. Creşterea capacitãţii de rãspuns a sistemului medical de urgenţã la nivel judeţean şi regional, prin crearea unui sistem de coordonare judeţeanã/regionalã a asistenţei medicale de urgenţã (inclusiv transfer al datelor prin telemedicinã) şi asigurarea de şanse egale pentru populaţie 6. Crearea capacitãţii de rãspuns medical la situaţii de urgenţã majorã (accidente colective, nucleare, biologice, chimice, dezastre naturale - cutremure, inundaţii etc.) şi crearea unui sistem eficient de colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţã (ISU) în aceste situaţii 7. Eficientizarea timpului maxim de ajungere la cazurile de urgenţã majorã Activitãţi 1. Formarea continuã a personalului de specialitate din cadrul serviciilor de urgenţã spitaliceşti şi prespitaliceşti în cadrul programului REMSSy prin: a) cursuri de educaţie medicalã continuã în medicinã de urgenţã; b) cursuri FAST; c) cursuri de formare pentru dispeceri; d) formare formatori pentru formarea personalului din cadrul UPU şi serviciilor de ambulanţã judeţene; e) întâlniri ale Birourilor de asigurare şi îmbunãtãţire a calitãţii (BAIC); f) asigurarea materialelor consumabile necesare pentru desfãşurarea programului REMSSy 4; 2. Acţiuni de pregãtire pentru intervenţie în caz de dezastre; 3. Mentenanţa dispecerate 4. Îngrijirea cazurilor critice în cadrul spitalelor regionale de urgenţã şi spitalelor judeţene de urgenţã de grad II; 5. Exerciţii, pregãtirea şi intervenţiile în caz de accidente colective, calamitãţi sau dezastre; 6. Activitãţi cu caracter medical desfãşurate de echipajele de terapie intensivã mobilã, de salvare aerianã şi asigurarea materialelor consumabile pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţã 7. Asigurare medicamente şi materiale sanitare pentru centrele de permanenţã Indicatori de evaluare: a) Indicatori de rezultat - anual: - creşterea calitãţii asistenţei medicale acordate pacienţilor - evaluare criterii calitate din ordin comun MS-CNAS - creşterea accesului populaţiei la servicii de urgenţã - creşterea nivelului de pregãtire pentru intervenţii la dezastre - procent de teritoriu acoperit de telecomunicaţii - 100% b) Indicatori fizici: - numãr persoane formate la cursuri de educaţie medicalã continuã în medicina de urgenţã REMSSy 4-800 - numãr de persoane formate la cursuri de FAST-REMSSy 4-180 - numãr de persoane formate la cursuri de formare pentru dispeceri 200 - numãr de formatori pentru formarea personalului din serviciile de urgenţã de la nivelul UPU şi ambulanţã-REMSSy 4-15 - numãr de întâlniri ale BAIC - min 6/judeţ/an - numãr de pregãtiri pentru dezastre - min 3/judeţ/an c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/persoanã/training - REMSSy 4 - 1.800 lei - cost mediu/persoanã/training FAST-REMSSy 4- 1.400 lei - cost mediu/persoanã/ program de formare de formatori pentru formarea personalului UPU şi ambulanţã REMSSy 4 - 3.500 lei - cost mediu pe centru de formare (consumabile) - 5.000 lei/centru/an - cost mediu pe întâlnire BAIC - 400 lei/întâlnire/centru - cost mediu exerciţiu dezastre - 3.000 lei - cost mediu formare dispeceri - 1.600 lei Buget total: 4.000 mii lei Buget de stat: transferuri: 4.000 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Servicii de ambulanţã judeţene şi al municipiului Bucureşti Unitãţi sanitare cu paturi OBIECTIV 6: Tratamentul bolilor cardiovasculare, hemofiliei şi talasemiei 6.1 Tratamentul bolilor cardiovasculare Obiective specifice: 1. Tratamentul cu stimulatoare cardiace al pacienţilor cu bradiaritmii severe cu risc vital 2. Tratamentul cu defibrilatoare interne al pacienţilor cu aritmii severe, rezistente la tratamentul convenţional Activitãţile, indicatorii şi unitãţile prin care se realizeazã obiectivele specifice sunt prevãzute în anexa nr. 3 la subprogramul nr. 3 derulat în comun cu CNAS. Buget total: 5.000 mii lei Buget de stat: transferuri cãtre bugetul FNUASS: 5.000 mii lei 6.2 Tratamentul hemofiliei şi talasemiei Obiective specifice: 1. Creşterea speranţei de viaţã şi a calitãţii vieţii bolnavilor cu hemofilie şi talasemie; 2. Depistarea bolnavilor cu hemofilie şi talasemie şi înregistrarea acestora în Registrul naţional de hemofilie şi talasemie Activitãţile, indicatorii şi unitãţile prin care se realizeazã obiectivele specifice sunt prevãzute în anexa nr. 3 la subprogramul nr. 7 derulat în comun cu CNAS. Buget total: 20.000 mii lei Buget de stat: transferuri cãtre bugetul FNUASS: 20.000 mii lei 1.3 Subprogramul de sãnãtate a femeii şi copilului Coordonarea de specialitate a subprogramului: Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate Scopul subprogramului: Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a femeii şi copilului. Obiective: 1. Creşterea accesului la servicii de sãnãtatea reproducerii 2. Profilaxia sindromului de imunizare Rh 3. Profilaxia şi diagnosticul pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice 4. Profilaxia anemiei feriprive la gravidã 5. Îmbunãtãţirea calitãţii şi eficienţei consultaţiei prenatale 6. Profilaxia anemiei feriprive la copil 7. Profilaxia rahitismului carenţial la copil 8. Profilaxia malnutriţiei la prematuri 9. Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstã cuprinsã între 0-1 an, care nu beneficiazã de lapte matern, prin administrarea de lapte praf 10. Promovarea alãptãrii 11. Prevenirea encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital 12. Diagnosticul şi tratamentul precoce ale epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi întârzierilor neuropsihomotorii la copil şi prevenirea complicaţiilor acestora, precum şi depistarea precoce a surditãţii la nou-nãscuţi 13. Profilaxia cecitãţii la prematuri prin depistarea precoce şi tratamentul retinopatiei de prematuritate, precum şi profilaxia ambliopiei şi a tulburãrilor de refracţie la copil 14. Diagnostic precoce, profilaxia primarã şi secundarã, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil, cum ar fi: 14.1 Sindromul de detresã respiratorie la nou-nãscuţi 14.2 Astmul bronşic la copil 14.3 Sindromul de malabsorbţie şi diaree cronicã la copil 14.4 Mucoviscidoza la copil 14.5 Imunodeficienţele primare umorale la copil 14.6 Hepatita cronicã la copil 15. Susţinerea îngrijirilor de terapie intensivã la nou-nãscuţi OBIECTIV 1: Creşterea accesului la servicii de sãnãtatea reproducerii Obiective specifice: 1. Creşterea utilizãrii metodelor de contracepţie moderne 2. Reducerea numãrului de avorturi efectuate în sistem public şi privat 3. Promovarea şi aplicarea de proceduri de radiologie intervenţionalã în sãnãtatea reproducerii Activitãţi 1. Procurarea şi distribuţia de contraceptive* 2. Tipãrirea şi distribuţia de formulare de înregistrare şi raportare a activitãţii de planificare familialã 3. Instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicalã primarã şi de specialitate 4. Imbunãtãţirea comunicãrii naţional-local-furnizori prin întâlniri periodice 5. Îmbunãtãţirea modului de raportare şi monitorizare a consumurilor şi stocurilor de contraceptive prin dezvoltarea şi implementarea la nivel naţional şi local a sistemului informaţional (web-based) de raportare electronicã privind distribuţia produselor 6. Promovarea utilizãrii contraceptivelor furnizate prin program 7. Embolizãri de fibroame uterine 8. Embolizãri hemostatice acute şi cronice 9. Terapia sarcinii etopice 10. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului * Contraceptivele se acordã fãrã platã prin cabinetele de planificare familialã, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, prin cabinetele de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital, precum şi prin secţiile de ginecologie în care se efectueazã avorturi la cerere. Categorii de persoane beneficiare de acordarea gratuitã a contraceptivelor sunt: şomere, eleve şi studente, persoane care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femei cu domiciliu stabil în mediul rural, femei care efectueazã un avort, la cerere, într-o unitate sanitarã publicã, precum şi alte persoane fãrã venituri care dau declaraţie pe proprie rãspundere în acest sens. Toţi furnizorii de servicii medicale de planificare familialã incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de contraceptive cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã teritoriale. Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - creşterea cu 3 % a utilizatorilor de metode moderne de contracepţie - scãderea cu 10 % a numãrului de avorturi b) Indicatori fizici: - numãr medici de familie implicaţi în furnizarea de servicii de planificare familialã: 3.600 - numãr de activitãţi de promovare a utilizãrii contraceptivelor furnizate de program: 1/judeţ - numãr utilizatori activi de metode moderne de contracepţie: 200.000 - numãr avorturi efectuate în sistem public şi privat: 140.000 - numãr de proceduri embolizãri de fibroame uterine: 250 - numãr de proceduri embolizãri hemostatice acute şi cronice: 20 - numãr de proceduri radiologice intervenţionale efectuate pentru terapia sarcinii ectopice: 10 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/utilizator activ de metode de contracepţie: 15 lei - cost mediu/procedurã embolizare de fibroame uterine: 300 lei - cost mediu/procedurã embolizare hemostaticã acutã şi cronicã: 250 lei - cot mediu/procedurã radiologicã intervenţionalã efectuatã pentru terapia sarcinii ectopice: 300 lei Buget total: 3.083 mii lei Buget de stat: - bunuri şi servicii: 3.000 mii lei - transferuri: 83 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti-Centrul de planificare familialã - instituţie coordonatoare Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Societatea de Educaţie Contraceptivã şi Sexualã Cabinetele de planificare familialã, guvernamentale şi neguvernamentale Cabinetele medicale din asistenţa medicalã primarã Cabinetele de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital Secţiile de ginecologie în care se efectueazã avorturi la cerere Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti OBIECTIV 2: Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh Obiectiv specific: Prevenirea sindromului de izoimunizare Rh Activitãţi 1. Procurarea imunoglobulinei specifice 2. Procurarea reactivilor pentru determinãri specifice 3. Vaccinarea antiD a lãuzelor Rh negative eligibile 4. Vaccinarea antiD a femeilor eligibile Rh negative care au avortat sau care au avut sarcini ectopice 5. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - scãderea numãrului de nou-nãscuţi cu anemie hemoliticã cu 0.5 % - scãderea incidenţei sindromului de izoimunizare cu 70 % b) Indicatori fizici: - numãr lãuze Rh negative vaccinate cu imunoglobulina specificã: 5.000 - numãr de femei Rh negative care au avortat vaccinate cu imunoglobulina specificã: 500 - numãr de femei Rh negative care au avut sarcini ectopice vaccinate cu imunoglobulina specificã: 500 c)Indicatori de eficienţã: - cost mediu/vaccinare antiD: 392 lei Buget total: 2.350 mii lei Buget de stat transferuri: 2.350 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Spitalele nominalizate de ASPJ şi a municipiului Bucureşti Spital Recuperare Borşa, Maramureş Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" - instituţie coordonatoare OBIECTIV 3: Profilaxia şi diagnosticul pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice Obiectiv specific: Scãderea numãrului de nou-nãscuţi cu malformaţii şi/sau afecţiuni genetice Activitãţi 1. Efectuarea activitãţilor specifice de testare, de diagnostic clinic şi de laborator a populaţiei ţintã 2. Procurarea reactivilor specifici, kit-urilor necesare dozãrilor hormonale şi biochimice, precum şi a materialelor sanitare şi instrumentarului necesare efectuãrii activitãţilor specifice 3. Realizarea unor baze de date, organizarea unui sistem informaţional şi a registrelor naţionale pentru malformaţii congenitale şi anomalii genetice 4. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - scãderea incidenţei nou-nãscuţilor cu malformaţii şi/sau afecţiuni genetice cu 5 % b) Indicatori fizici: - numãr gravide cu risc malformativ şi genetic testate: 12.000 - numãr malformaţii ale fãtului/embrionului depistate: 1.000 - numãr de examene citogenetice efectuate pe celule fetale: 700 - numãr copii cu defecte congenitale evaluaţi clinic şi paraclinic: 600 - numãr de copii cu defecte congenitale exploraţi genetic: 200 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/gravidã testatã pentru risc malformativ: 50 lei - cost mediu/examen cariotip fetal: 700 lei - cost mediu/copil cu defecte congenitale evaluat clinic şi paraclinic: 50 lei - cost mediu/copil cu defecte congenitale explorat genetic: 1.000 lei Buget total: 1.320 mii lei Buget de stat - transferuri: 1.320 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Cluj, Iaşi, Ilfov, Mureş, Timiş şi a municipiului Bucureşti Spitalul Judeţean Ilfov -Secţia de obstetricã ginecologie nr. 2 - Compartimentul de Medicinã Materno-Fetalã Spitalele de Copii Oradea, Cluj, "Sfânta Maria" Iaşi Spitalul Judeţean Cluj-Napoca - instituţie coordonatoare Spitalul Judeţean Târgu Mureş Spitalele de obstetricã ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi, "Dumitru Popescu" Timişoara şi "Filantropia" Bucureşti Centrul de Patologie Neuro-Muscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti OBIECTIV 4: Profilaxia anemiei feriprive la gravidã Obiectiv specific: Reducerea incidenţei anemiei feriprive la gravide prin aplicarea terapiei specifice Activitãţi 1. Procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la gravidã, cu prioritate la cele din categoria de risc 2. Monitorizarea prevalenţei anemiei feriprive la gravidã 3. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - scãderea prevalenţei anemiei feriprive la gravida sub 35 % b) Indicatori fizici: - numãr gravide beneficiare de administrare profilacticã a preparatelor de fier: 80.000 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/gravida beneficiarã de profilaxie cu preparate de fier: 12,5 lei Buget total: 1.000 mii lei Buget de stat: bunuri şi servicii: 1.000 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Unitãţi cu paturi, precum şi cabinete de medicinã de familie propuse de ASPJ şi municipiul Bucureşti Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia coordonatoare OBIECTIV 5: Îmbunãtãţirea calitãţii şi eficienţei consultaţiei prenatale Obiective specifice: 1. Asigurarea suportului informaţional pentru înregistrarea serviciilor medicale destinate gravidei 2. Implementarea metodologiei de efectuare a asistentei pre-, intra- şi postnatale Activitãţi 1. Tipãrirea şi distribuţia Carnetului Gravidei, Fişei Anexa pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei şi a partogramei 2. Instruirea personalului medical pentru implementarea protocoalelor privind metodologia efectuãrii consultaţiei pre-, intra- şi postnatale, a Carnetului Gravidei şi a Fişei Anexa pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei şi a partogramei 3. Îmbunãtãţirea comunicãrii naţional-local-furnizori prin întâlniri periodice 4. Cheltuieli complementare aferente programului Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii "Maternitatea fãrã risc" în România 5. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat anual: - creşterea numãrului de gravide luate în evidenţã la 95% - scãderea indicatorului de mortalitate maternã prin risc obstetrical direct sub 0.10 decese la 1.000 nãscuţi vii. b) Indicatori fizici: - numãr gravide luate în evidenţã: 200.000 - numãr gravide beneficiare de suport informaţional: 200.000 - numãr de unitãţi/secţii de obstetricã care utilizeazã partograma: 50 - numãr de unitãţi/secţii de obstetricã care utilizeazã protocoale clinice pentru naştere: 60 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/suport informaţional: 2.5 lei Buget total: 500 mii lei Buget de stat: bunuri şi servicii: 500 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casele de Asigurãri de Sãnãtate Cabinete de asistenţã medicalã primarã, de specialitate, secţii de obstetricã ginecologie Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie coordonatoare OBIECTV 6: Profilaxia anemiei feriprive la copil Obiectiv specific: Reducerea incidenţei anemiei feriprive la copil prin aplicarea terapiei specifice Activitãţi 1. Procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la copil, cu prioritate la cei din categoria de risc 2. Monitorizarea prevalenţei anemiei feriprive a copilului 3. Urmãrirea eficacitãţii profilaxiei prin efectuarea dozãrilor hemoglobinemiei la sugarii în vârstã de 1 an care au primit tratament profilactic 4. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat anual: - scãderea prevalenţei anemiei feriprive la copil sub 45 % b) Indicatori fizici: - numãr copii beneficiari de administrare profilacticã a preparatelor de fier: 100.000 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu preparate de fier: 20 lei Buget total: 2.000 mii lei Buget de stat: bunuri şi servicii: 2.000 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Cabinete de asistenţã medicalã primarã, precum şi colectivitãţi de copii propuse de ASPJ şi a municipiului Bucureşti Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia coordonatoare OBIECTIV 7: Profilaxia rahitismului carenţial al copilului Obiectiv specific: Prevenirea rahitismului carenţial al copilului prin aplicarea terapiei specifice Activitãţi 1. Procurarea, distribuţia şi administrarea profilacticã a vitaminei D populaţiei ţintã 2. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - creşterea numãrului de copii beneficiari de administrare profilacticã a vitaminei D carenţial cu 20% b) Indicatori fizici: - numãr copii beneficiari de administrare profilacticã a vitaminei D: 200.000 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu vitamina D: 10 lei Buget total: 2.000 mii lei Buget de stat: bunuri şi servicii: 2.000 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Secţii/compartimente de nou-nãscuţi şi cabinete de asistenţã medicalã primarã nominalizate de ASPJ şi municipiul Bucureşti Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti instituţia coordonatoare OBIECTIV 8: Profilaxia malnutriţiei la prematuri Obiectiv specific: Prevenirea malnutriţiei la prematuri prin administrare de preparate dietetice specifice Activitãţi 1. Procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutriţiei (aminoacizi, soluţii lipidice, vitamine, eritropoetina etc.), şi a consumabilelor necesare; 2. Procurarea de formule de lapte praf - medicament cu destinaţie medicalã specialã; 3. Administrarea tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulator 4. Monitorizarea clinicã şi biologicã a pacienţilor aflaţi în tratament 5. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat anual: - creşterea numãrului de prematuri beneficiari de produse dietetice specifice cu 30% b) Indicatori fizici: - numãr copii beneficiari: 16.000 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil beneficiar: 117,5 lei Buget total: 1.880 mii lei Buget de stat: transferuri: 1.880 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Spitalele clinice, judeţene precum şi alte unitãţi propuse de ASPJ şi municipiul Bucureşti Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia coordonatoare OBIECTIV 9: Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstã cuprinsã între 0 - 12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern, prin administrare de lapte praf Obiectiv specific: Scãderea numãrului de copii cu distrofie prin administrare de lapte praf copiilor care nu pot beneficia de lapte matern Activitãţi 1. Procurarea, distribuţia de lapte praf la copiii 0-1 an care nu beneficiazã de lapte matern, conform reglementãrilor în vigoare*)__________ *) Laptele praf se distribuie în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341din 27 iunie 2001 şi Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al ministrului administraţiei publice şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern. 2. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului - cheltuieli de depozitare, transport. Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - scãderea cu 20 % a numãrului de copii distrofici b) Indicatori fizici: - numãr copii beneficiari: 40.000 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil beneficiar: 185 lei Buget total: 7.400 mii lei Buget de stat: bunuri şi servicii: 7.400 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Cabinete de asistenţã medicalã primarã OBIECTIV 10: Promovarea alãptãrii Obiectiv specific: Încurajarea gravidelor şi a mamelor cu copii în vârstã de 0-1 an sã opteze pentru alimentaţia naturalã a copiilor Activitãţi 1. Formarea personalului medical din asistenţa primarã şi de specialitate pentru promovarea alãptãrii şi consiliere 2. Promovarea alãptãrii şi consilierea privind alãptarea de cãtre personal specializat a populaţiei ţinta (gravide, lãuze şi familiilor acestora) 3. Adoptarea şi implementarea legislaţiei privind codul internaţional de marketing al substitutelor de lapte matern 4. Susţinerea funcţionãrii CNPA 5. Susţinerea încadrãrii, organizãrii şi funcţionãrii centrelor regionale de promovarea alãptãrii 6. Monitorizarea, evaluarea, certificarea/recertificarea "Spitalelor Prietene ale Copilului" 7. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - creşterea numãrului de copii alimentaţi exclusiv la sân la 30% - creşterea vârstei medii de introducere a biberonului la 6 luni - scãderea prevalenţei copiilor înţãrcaţi la vârsta de 6 luni la 50% b) Indicatori fizici: - numãr de centre regionale de promovare a alãptãrii: 12 - numãr de personal medical instruit în promovarea alãptãrii: 400 - numãr de gravide/lãuze beneficiare de activitãţi de consiliere privind alãptarea: 20.000 - numãr de maternitãţi evaluate în vederea certificãrii/recertificãrii lor ca "Spitale Prietene ale Copilului": 10 - numãr maternitãţi nou-înscrise în iniţiativa "Spital Prieten al Copilului": 5 - numãr maternitãţi care vor introduce/extinde sistemul rooming-in: 50 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/centru de promovare a alãptãrii: 19.584 lei Buget total: 235 mii lei Buget de stat: - transferuri: 235 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Spitale judeţene şi de specialitate din Arad, Bihor, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Maramureş, Mureş, Sibiu, Timiş, Bucureşti Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia coordonatoare Spitalele nominalizate de ASPJ şi municipiul Bucureşti Comitetul Naţional de Promovare a Alãptãrii OBIECTIV 11: Prevenirea encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital Obiectiv specific: Prevenirea riscului de handicap neuropsihomotor cauzat de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital Activitãţi 1. Procurarea de teste specifice, medii de culturã, de laborator etc., alte materiale necesare screening-ului, medicamente şi preparate dietetice fãrã fenilalaninã sau sãrace în fenilalaninã, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulator 2. Recoltare, transport şi efectuarea testelor specifice 3. Dispensarizarea la nivelul tuturor eşaloanelor asistenţei medicale a copiilor confirmaţi 4. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - creşterea numãrului de nou-nãscuţi incluşi în screening pentru fenilcetonurie cu 20% - creşterea numãrului de nou-nãscuţi incluşi în screening pentru hipotiroidism congenital cu 20% b) Indicatori fizici: - numãr de nou-nãscuţi testaţi pentru fenilcetonurie: 80.000 - numãr de nou-nãscuţi diagnosticaţi cu fenilcetonurie: 6 - numãr de nou-nãscuţi trataţi pentru fenilcetonurie: 20 - numãr de nou-nãscuţi trataţi pentru hipotiroidism congenital: 80.000 - numãr de nou-nãscuţi diagnosticaţi cu hipotiroidism congenital: 10 - numãr de nou-nãscuţi trataţi pentru hipotiroidism congenital: 50 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/screening pentru fenilcetonurie: 1 leu - cost mediu/screening pentru hipotiroidism congenital: 5 lei - cost mediu/copil tratat pentru fenilcetonurie: 15.000 lei - cost mediu/copil tratat pentru hipotiroidism congenital: 8.000 lei Buget total: 1.180 mii lei Buget de stat: transferuri: 1.180 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Autoritãţile de sãnãtate publicã Cluj, Iaşi, Timiş, precum şi ASP în teritoriile cãrora se efectueazã screening-ul neonatal Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca - instituţia coordonatoare Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Sf. Maria Iaşi Spitalul Clinic de Copii III Timişoara Secţiile, compartimentele de nou-nãscuţi din judeţele în care se efectueazã screening-ul Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" OBIECTIV 12: Diagnosticul şi tratamentul precoce al epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi întârzierilor neuropsihomotorii la copil şi prevenirea complicaţiilor acestora, precum şi depistarea precoce a surditãţii la nou-nãscuţi Obiective specifice: 12.1. Prevenirea deficienţelor senzoriale şi a tulburãrilor de dezvoltare neuropsihomotorie la copil Activitãţi 1. Terapie specificã decontracturantã cu toxina botulinicã în centre nominalizate 2. Formarea medicalã continuã a medicilor de familie şi de specialitate, a cadrelor medii, psihologi, logopezi, kinetoterapeuţi, terapeuţi pentru terapie ocupaţionalã etc. pentru depistarea precoce a copiilor cu risc, tratament corect, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu deficienţe neuropsihomotorii, epilepsie şi paralizii cerebrale 3. Tratamentul paraliziilor cerebrale şi altor afecţiuni neuromotorii prin electrostimulare 4. Procurare de teste specifice, consumabile, necesare pentru diagnosticul, tratamentul şi recuperarea epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi deficitului neuropsihomotor 5. Diagnostic precoce în fenomenele paroxistice la copil, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii 6. Elaborarea, publicarea şi distribuirea de broşuri educative pentru pacienţii şi pãrinţii copiilor cu epilepsie 7. Elaborarea ghidurilor metodologice de diagnostic, diagnostic precoce şi tratament în fenomenele paroxistice cerebrale, întârzieri neuropsihomotorii, paralizii cerebrale 8. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului 12.2. Prevenirea handicapului auditiv prin depistarea precoce a deficienţelor de auz Activitãţi 1. Screening pentru depistarea precoce a surditãţii 2. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - creşterea numãrului de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice la copil, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii cu 10% - creşterea numãrului de copii înscrişi în programul de screening pentru depistarea tulburãrilor de auz cu 10% b) Indicatori fizici: - numãr de copii cu paralizii cerebrale trataţi cu toxina botulinicã: 200 - numãr de copii cu paralizii cerebrale trataţi prin electrostimulare: 700 - numãr de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii: 200 - numãr de copii la care sa efectuat screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 20.000 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil tratat cu toxina botulinicã: 10.000 lei - cost mediu/copil cu paralizii cerebrale tratat prin electrostimulare: 100 lei - cost mediu/diagnostic precoce al fenomenelor paroxistice la copil, tulburãrilor motorii, întârzierilor neuropsihomotrii: 100 lei - cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 10 lei Buget total: 2.290 mii lei Buget de stat: - transferuri: 2.290 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti Spitalul de Pediatrie Piteşti Spitalul Clinic de Copii Oradea Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinicã de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj Spitalul Judeţean Mureş - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilã Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinicã de neurologie pediatricã - instituţia coordonatoare (obiectiv specific nr. 12.1) Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti Spitalul Clinic de Copii "Marie Curie" Bucureşti - Secţia recuperare copii Spitalul Clinic de Copii "Louis fiurcanu" Timişoara - Secţia clinicã de neuropsihiatrie infantilã Spitalul de copii Botoşani Spitalul Clinic de Recuperare Medicalã Bãile Felix Bihor - Secţia recuperare copii "1 Mai" Sanatoriul Balnear Techirghiol - Secţia recuperare copii Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi "Cristian Şerban" Buziaş, judeţul Timiş Spitalul de Recuperare Borşa - Maramureş Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni Centrul de Patologie Neuromuscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele Spitalul de Copii Botoşani Spitalul de Copii Braşov Spitalul de Urgenţã pentru Copii "Sf. Ioan" Galaţi Spitalul de Copii "Petru şi Pavel" Ploieşti Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda" Sibiu Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu" Bucureşti Spitalul Clinic de Urgenţe Judeţean Timişoara - Clinica O.R.L. Pediatrie Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica de O.R.L, Clinica neurologie şi recuperare neurologicã. Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotã" Bucureşti - instituţia coordonatoare (obiectiv specific nr. 12.2) OBIECTIV 13: Profilaxia cecitãţii la prematuri prin depistarea precoce şi tratamentul retinopatiei de prematuritate şi profilaxia ambliopiei la copil Obiectiv specific: Prevenirea apariţiei cecitãţii şi a tulburãrilor de refracţie la copil Activitãţi 1. Screening pentru depistarea riscului de cecitate, a viciilor de refracţie şi ambliopiei la populaţia ţintã 2. Tratament specific al retinopatiei de prematuritate 3. Corectarea viciilor de refracţie şi aplicarea mãsurilor specifice pentru tratamentul ambliopiei 4. Monitorizarea postterapeuticã a copiilor trataţi 5. Formarea profesionalã a personalului de specialitate pentru activitãţile specifice 6. Cheltuieli complementare aferente programului Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii "Prevenirea cecitãţii şi tulburãrilor de vedere" în România 7. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - creşterea numãrului de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei de prematuritate cu 10%; - creşterea numãrului de copii examinaţi pentru depistarea ambliopiei cu 10%; b) Indicatori fizici: - numãr de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei: 1.000 - numãr de prematuri testaţi cu risc pentru retinopatia de prematuritate: 500 - numãr de prematuri trataţi cu laser: 50 - numãr de copii examinaţi pentru depistarea ambliopiei: 500 - numãr de copii trataţi pentru ambliopie: 200 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/prematur testat pentru retinopatie: 30 lei - cost mediu/prematur tratat cu laser: 10.000 lei - cost mediu/copil testat pentru ambliopie: 30 lei - cost mediu/copil tratat pentru ambliopie: 1.225 lei Buget total: 805 mii lei Buget de stat: - transferuri: 805 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" - instituţia coordonatoare Autoritãţile de sãnãtate publicã Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti Spitalele propuse de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti OBIECTIV 14: Diagnosticul precoce, prevenţia primarã şi secundarã, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil Obiectiv specific: Prevenirea apariţiei şi complicaţiilor unor boli cronice ale copilului a. sindromul de detresã respiratorie la nou-nãscuţi b. astmul bronşic la copil c. sindromul de malabsorbţie şi diareea cronicã la copil d. mucoviscidoza la copil e. imunodeficienţele primare umorale la copil f. hepatita cronicã la copil Activitãţi 1. Procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materiale sanitare şi consumabile specifice 2. Procurarea de suplimente nutritive cu destinaţie medicalã specialã 3. Investigaţia paraclinicã şi de laborator specificã pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizãrii tratamentului 4. Profilaxia şi administrarea tratamentului specific necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulatoriu 5. Consilierea specificã 6. Elaborarea, editarea, distribuirea de ghiduri de profilaxie şi tratament specific 7. Realizarea unor baze de date pentru bolnavii cronici (registre naţionale) 8. Managementul central şi regional al afecţiunilor cronice la copil 9. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - reducerea mortalitãţii infantile prin sindrom de detresã respiratorie cu 10% - creşterea numãrului de copii cu astm bronşic diagnosticaţi precoce cu 10% - creşterea numãrului de copii cu sindromul de malabsorbţie şi diareea cronicã la copil diagnosticaţi precoce cu 10% - creşterea numãrului de copii cu mucoviscidozã diagnosticaţi precoce cu 10% - creşterea numãrului de copii cu imunodeficienţe primare umorale diagnosticaţi precoce cu 10% - creşterea numãrului de copii cu hepatitã cronicã diagnosticaţi precoce cu 10% b) Indicatori fizici: - numãr de copii nãscuţi cu sindrom de detresã respiratorie trataţi cu surfactant: 450 - numãr de copii decedaţi prin sindrom de detresã respiratorie dupã administrarea tratamentului cu surfactant: 100 - numãr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3.600 - numãr de copii cu astm bronşic trataţi: 4.500 - numãr de copii investigaţi pentru diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie: 2.000 - numãr de copii cu diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie trataţi: 1.800 - numãr de copii testaţi pentru mucoviscidozã: 1.000 - numãr de copii cu mucoviscidozã trataţi: 300 - numãr de copii testaţi pentru imunodeficienţe primare umorale: 1.200 - numãr de copii cu imunodeficienţe primare umorale trataţi: 100 - numãr de copii testaţi pentru hepatitã cronicã: 3.500 - numãr de copii cu hepatitã cronicã trataţi: 500 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/copil cu sindrom de detresã respiratorie tratat cu surfactant: 2.111 lei - cost mediu/copil testat pentru astm bronşic: 50 lei - cost mediu/copil cu astm bronşic tratat: 273 lei - cost mediu/copil investigat pentru diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie: 60 lei - cost mediu/copil cu diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie tratat: 333 lei - cost mediu/copil testat pentru mucoviscidozã: 200 lei - cost mediu/copil cu mucoviscidozã tratat: 2.383 lei - cost mediu/copil testat pentru imunodeficienţe primare umorale: 100 lei - cost mediu/copil cu imunodeficienţe primare umorale tratat: 2.350 lei - cost mediu/copil testat pentru hepatitã cronicã: 100 lei - cost mediu/copil cu hepatitã cronicã tratat: 800 lei Buget total: 5.100 mii lei Buget de stat: - transferuri: 5.100 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Sindromul de detresã respiratorie la nou-nãscuţi Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie coordonatoare Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti Astmul bronşic la copil Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Alba, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni - instituţie coordonatoare Sindromul de malabsorbţie şi diaree cronicã la copil Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie coordonatoare Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti Mucoviscidoza la copil Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş (Spitalul Clinic Judeţean Timiş - instituţie coordonatoare) şi a municipiului Bucureşti Imunodeficienţele primare umorale la copil Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Cluj, Iaşi, Timiş (Spitalul Clinic de Copii "Prof. Dr. Louis Ţurcanu" - instituţie coordonatoare) Hepatita cronicã la copilInstitutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Timiş şi a municipiului Bucureşti Spitalul de Copii "Sf. Maria" Iaşi, Secţia clinicã II Pediatrie - instituţie coordonatoare Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M.S. Curie" Bucureşti Spitalele judeţene Bihor, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Timiş - secţiile de pediatrie OBIECTIV 15: Susţinerea îngrijirilor de terapie intensivã la nou-nãscuţi Obiectiv specific: Îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor medicale de terapie intensivã acordate nou-nãscuţilor Activitãţi 1. Procurare de reactivi, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou-nã scuţilor; 2. Asigurarea de reactivi, medicamente, materiale sanitare, consumabile, precum şi organizarea şi asigurarea transportului în cazuri justificate pentru nou-nãscuţi 3. Coordonarea şi monitorizarea activitãţilor obiectivului Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - creşterea numãrului de nou-nãscuţi cu greutate micã la naştere internaţi în secţiile/compartimentele de terapie intensivã de nivel III cu 10% - creşterea numãrului de nou-nãscuţi transportaţi cu unitatea de transport neonatal cu 50% b) Indicatori fizici: - numãr de secţii de terapie intensivã nou-nãscuţi beneficiare: 60 - numãr de unitãţi de transport nou-nãscuţi beneficiare: 3 - numãr de nou-nãscuţi internaţi în secţii/compartimente de terapie intensivã: 10.000 - numãr de nou-nãscuţi transportaţi cu unitãţi de transport neonatal: 800 c) Indicatori de eficienţã: - cost mediu/secţie de terapie intensivã: 53.000 lei - cost mediu/unitate de transport nou-nãscuţi: 20.000 Buget total: 3.240 mii lei Buget de stat: - transferuri: 3.240 mii lei Unitãţi care deruleazã obiectivul Spitalul clinic de obstetricã-ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi - instituţie coordonatoare Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti Secţiile/compartimentele de pediatrie, terapie intensivã, ATI, structuri primiri urgenţe, compartimente de terapie intensivã nou-nãscuţi, din spitalele propuse de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti nominalizate de ASPJ 2. PROGRAMUL NAfiIONAL DE SĂNĂTATE MINTALĂ Coordonarea de specialitate a programului: Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate 2.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatricã şi psihosocialã Scopul subprogramului: Asigurarea accesibilitãţii, continuitãţii şi calitãţii serviciilor pentru persoanele cu probleme severe de sãnãtate mintalã Obiective: 1. Asigurarea continuitãţii şi creşterea accesibilitãţii îngrijirilor de sãnãtate mintalã prin dezvoltarea centrelor de sãnãtate mintalã 2. Dezvoltarea competenţelor profesioniştilor de sãnãtate mintalã prin programe de instruire şi acces la informaţii bazate pe dovezi 3. Fundamentarea politicilor de sãnãtate mintalã prin implementarea unui sistem de monitorizare a serviciilor de sãnãtate mintalã şi de colectare a datelor în domeniul sãnãtãţii mintale 4. Creşterea calitãţii serviciilor de sãnãtate mintalã cu accent pe dezvoltarea activitãţilor de reabilitare psihosocialã 5. Combaterea stigmatizãrii persoanelor cu probleme de sãnãtate mintalã 6. Reabilitarea spitalelor de psihiatrie Coordonarea tehnicã: Centrul Naţional de Sãnãtate Mintalã (Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar) Activitãţi 1. Infiinţarea/modernizarea centrelor de sãnãtate mintalã prevãzute de planul de acţiune pentru sãnãtatea mintalã şi susţinerea activitãţii CSMurilor existente 2. Pilotarea unui sistem informatic de colectare a datelor în servicii de sãnãtate mintalã 3. Redactarea unei propuneri de pachet legislativ în concordanţã cu normele legislative europene necesar bunei funcţionãri a centrelor de sãnãtate mintalã 4. Realizarea unui site web cu informaţii relevante despre reforma în sãnãtate mintalã, legislaţia în vigoare şi dezvoltarea serviciilor comunitare 5. Redactarea de curricule de instruire pentru profesionişti care lucreazã în sistemul de servicii de sãnãtate mintalã 6. Formare pilot în domeniul sãnãtãţii mintale comunitare 7. Elaborarea şi editarea unui manual de standarde de practicã pentru profesioniştii din centrele de sãnãtate mintalã 8. Elaborarea de ghiduri clinice în domeniul sãnãtãţii mintale, de manuale de psihoeducaţie şi materiale de self-help 9. Cercetare cu privire la asigurarea continuitãţii îngrijirilor şi a internãrilor evitabile în sistemul spitalicesc 10. Diagnozã şi consultanţã organizaţionalã în vederea identificãrii problemelor şi dezvoltãrii de servicii specializate la nivelul sistemului de îngrijiri spitaliceşti de sãnãtate mintalã 11. Campanii locale anti-stigmata desfãşurate în cinci CSM-uri pilot 12. Activitãţi de terapie ocupaţionalã în spitalele de psihiatrie 13. Dezvoltarea de servicii specializate în tratamentul tulburãrilor autiste şi ADHD 14. Activitãţi de reabilitare a spitalelor de psihiatrie. Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - reducerea duratei de spitalizare cu peste 10% - reducerea procentului de bolnavi dependenţi sociofamilial cu 25% - creşterea cu 5% a numãrului de pacienţi care acceseazã serviciile ambulatorii de sãnãtate mintalã comparativ cu anul trecut - durata medie scãzutã de spitalizare comparativ cu anul precedent (10% pentru unitãţile luate în studiu) - numãr crescut de pacienţi incluşi în programele intraspitaliceşti de reabilitare psihosocialã (comparativ cu anul precedent creştere cu 10%) - 10% din populaţia localã informatã despre problematica sãnãtãţii mintale în cadrul campaniilor anti-stigma b) Indicatori fizici - lunar şi trimestrial: - numãr de CSM-uri înfiinţate/modernizate: 30 - raport anual asupra dezvoltãrii serviciilor comunitare de sãnãtate mintalã: 1 - numãr de echipe multidisciplinare de sãnãtate mintalã instruite (pilotarea curriculei CNSM): 6 - 3 ghiduri clinice, 4 materiale de psihoeducaţie şi 8 de self-help, 7 manuale cursuri instruire, 1 manual de standarde de practicã, 1 curriculum naţional de nursing psihiatric - numãr de pacienţi incluşi în programe intraspitaliceşti de reabilitare psihosocialã 4.000 - raport de cercetare "Continuitatea îngrijirilor şi internãrile evitabile în sistemul public de sãnãtate mintalã": 1 - numãr de spitale de psihiatrie incluse în cercetare: 5 - raport de diagnozã organizaţionalã pentru 5 spitale de psihiatrie: 1 - raport de consultanţã în vederea dezvoltãrii de servicii intraspitaliceşti - 2 spitale-pilot: 1 - numãr de copii şi pãrinţii acestora incluşi în tratament psihosocial specializat (autism, ADHD): 400 - numãr de instrumente de psihodiagnostic clinic achiziţionate (autism, ADHD): 2 - numãr de broşuri pentru pãrinţi redactate şi editate (autism, ADHD): 3 - numãr de profesionişti instruiţi în tratamentul specializat al tulburãrilor mintale ale copiilor şi adolescenţilor: 165 - numãr de formatori naţionali în tratamentul psihosocial al autismului, ADHD-ului şi al reacţiilor psihologice ale copiilor cu probleme somatice: 30 - numãr de curricule de formare în: tratamentul psihosocial în autism, tratamentul comportamental în ADHD, tratamentul psihologic al reacţiilor psihologice ale copiilor cu probleme somatice şi o curriculã pentru profesioniştii din serviciile sociale: 4 - numãr de campanii locale anti-stigma: 5 c) Indicatori de eficienţã - trimestrial Cost elaborare curriculã de instruire - 5.000 lei Cost de elaborare pentru 1 ghid clinic - 10.000 lei Cost de elaborare pentru 1 manual de psihoeducaţie 5.000 lei Cost elaborare ghid de standarde de practicã - 20.000 lei Cost tipãrire ghid de standarde de practicã şi tipãrire ghid de servicii - 80.000 lei Cost training şi consultanţã pilot pentru echipe multidisciplinare - 20.000 lei Cost de elaborare pentru 1 material de self-help - 7.500 lei Cost mediu/pacient inclus în programele de reabilitare psihosocialã - 1.875 lei Cost mediu/profesionist de sãnãtate/modul de instruire pilot - 600 lei Cost mediu/centru de sãnãtate mintalã/consultanţã (în programul pilot) - 10.000 lei Cost diagnozã organizaţionalã/spital - 20.000 lei Cost consultanţã organizaţionalã/spital pilot - 25.000 lei Cost cercetare "Continuitatea îngrijirilor şi internãrile evitabile în sistemul public de sãnãtate mintalã" 90.000 lei Cost mediu/campanie localã anti-stigma 40.000 lei Buget total: 46.300 mii lei Buget de stat: - cheltuieli materiale: 1.000 mii lei - transferuri: 1.700 mii lei - transferuri de capital: 42.000 mii lei Venituri proprii: - transferuri: 1.600 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul Unitãţi sanitare cu secţii de psihiatrie LSM/CSM din cadrul spitalelor de psihiatrie sau spitalelor cu secţii de psihiatrie 2.2. Subprogramul tratamentul toxicodependenţelor Scopul programului: Asigurarea accesibilitãţii, continuitãţii şi calitãţii serviciilor pentru persoanele cu tulburãri legate de consumul de substanţe psihoactive Obiective: 1. Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire a consumului de droguri 2. Asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţã 3. Testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unitãţile medicale de profil, adulţi şi copii. 4. Tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţã. Coordonarea tehnicã: Centrul Naţional de Sãnãtate Mintalã (Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar) Activitãţi 1. Realizarea unui material informativ asupra instituţiilor MSP care oferã servicii de îngrijire consumatorilor de droguri 2. Realizarea unei analize a impactului economic la nivel naţional a consumului abuziv şi dependenţei de alcool 3. Diagnosticul şi tratamentul tulburãrilor induse de consumul de droguri (testarea prezenţei drogurilor, tratament substitutiv cu agonişti de opiacee, postcurã) Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual Scãderea ratei recãderilor la pacienţii cu 5% trataţi pentru tulburãri legate de consumul de alcool (comparativ cu anul trecut) b) Indicatori fizici - lunar şi trimestrial - numãr de teste pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina pacienţilor achiziţionate: 7.000 - numãr de pacienţi trataţi în postcurã: 2.000 - numãr de pacienţi în tratament substitutiv: 800 - numãr de material informativ şi un raport de auditare a serviciilor unitãţilor MSP dedicate consumatorilor de droguri: 1 - numãr de raport de cercetare a impactului economic la nivel naţional al consumului abuziv de alcool: 1 c) Indicatori de eficienţã - trimestrial - Cost redactare şi editare material informativ/raport de auditare: 20.000 lei - Cost cercetare a impactului economic la nivel naţional al consumului abuziv de alcool 20.000 lei - Cost mediu pe test rapid de depistare a drogurilor în urinã: 20 lei - Cost mediu per pacient aflat în tratament de substituţie cu metadonã: 120 lei - Cost/pacient în postcurã: 320 lei Unitãţi care deruleazã programul Buget total: 19.700 mii lei Venituri proprii: - transferuri: 1.700 mii lei - transferuri de capital: 18.000 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul Spitalul clinic de psihiatrie Socola Iaşi Spitalul de psihiatrie şi pentru mãsuri de siguranţã Jebel Timiş Spitalul de psihiatrie "Domniţa Bãlaşa", Ilfov Spitalul clinic judeţean de urgenţã Cluj-Napoca Spitalul clinic de copii Cluj-Napoca - secţia toxicomanie copii Spitalul clinic de urgenţã Floreasca Bucureşti - secţia ATI II toxicologie Spitalul clinic de copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - secţia toxicologie Spitalul de Psihiatrie "Al. Obregia" Bucureşti Spitalul de psihiatrie "Dr. Constantin Gorgos" Titan Bucureşti Centrul de evaluare şi tratament a toxicodependenţilor tineri "Sfântul Stelian" Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov Spitalul de Psihiatrie Botoşani 3. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DIABET ZAHARAT ŞI ALTE BOLI DE NUTRIŢIE Coordonarea de specialitate a programului: Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate Scopul programului Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate, creşterea speranţei de viaţã a bolnavilor de diabet zaharat, precum şi asigurarea accesului la tratament al bolnavilor cu diabet zaharat cuprinşi în program Obiective 1. Prevenţia şi controlul în diabet şi alte boli de nutriţie 2. Tratamentul cu insulinã al bolnavilor cu diabet zaharat 3. Tratamentul cu antidiabetice orale al bolnavilor cu diabet zaharat Coordonarea tehnicã: Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Activitãţi 1. Informare, educare, comunicare şi formare prin educaţie continuã a personalului care desfãşoarã activitãţi în cadrul programului 2. Evaluarea periodicã şi anualã pentru depistarea complicaţiilor micro şi/sau macrovasculare; evaluarea include obligatoriu dozarea, HbA1c. 3. Asigurarea automonitorizãrii persoanelor tratate cu insulinã 4. Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulinã, încãlţãminte specialã) pentru cazurile stabilite de cãtre comisia de specialitate a Ministerului Sãnãtãţii Publice 5. Încheierea acţiunii de informatizare a evidenţelor centrelor judeţene de diabet pe baza unor programe unitare prin finalizarea Registrului Naţional de Diabet. Activitãţile şi indicatorii privind tratamentul specific al persoanelor cu diabet zaharat tip 1, tip 2, gestaţional şi alte tipuri specifice de diabet zaharat sunt prevãzute în anexa nr. 3 subprogramul nr. 6, derulat în comun cu CNAS. Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual: - automonitorizarea persoanelor cu diabet zaharat insulinotratat - efectuarea evaluãrii anuale (hemoglobina glicatã prin metoda standardizatã, cu ocazia controlului anual în centrele judeţene de diabet) la toţi pacienţii aflaţi în evidenţã. - informatizarea evidenţelor centrelor judeţene de diabet pe baza unor programe unitare prin finalizarea Registrului Naţional de Diabet. b) Indicatori fizici - trimestrial: - numãr persoane automonitorizate: 52.811 - numãr persoane cu diabet cu evaluare anualã: 400.000 - numãr persoane tratate prin perfuzie subcutanatã continuã cu insulinã: 160 (130 pompe 20032006 +30 pompe noi în 2007) - numãr persoane cãrora li se efectueazã hemoglobina glicatã prin metoda standardizatã, cu ocazia controlului anual în centrele de diabet: 400.000 c) Indicatori de eficienţã - trimestrial - cost mediu/persoanã automonitorizatã/an - 450 lei - cost mediu/persoanã tratatã cu pompe insulinã/an - consumabile/an/persoanã 4.900 lei - cost pompã - 9.200 lei - cost mediu/persoanã evaluatã/an (hemoglobina glicatã prin metoda standardizatã, cu ocazia controlului anual în centrele de diabet) - 21 lei - cost informatizarea evidenţelor centrelor judeţene de diabet şi Registrul Naţional de Diabet = 50.000 lei - cost secretariat tehnic - 2.000.000 lei - cost informare, educare, comunicare şi formare - 100.000 lei Buget total:303.000 mii lei Buget de stat: - transferuri: 3.000 mii lei Venituri proprii: - transferuri: 300.000 mii lei, din care transferuri cãtre bugetul FNUASS: 267.625 mii lei Unitãţi care deruleazã programul Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Centre şi unitãţi sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu secţii, cabinete şi/sau compartimente de profil 4. PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRANSPLANT DE ORGANE, ŢESUTURI ŞI CELULE Coordonarea de specialitate a subprogramului: Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate şi Agenţia Naţionalã de Transplant Scopul programului Rezolvarea problemelor din domeniul sãnãtãţii referitoare la transplantul de organe, ţesuturi şi celule de naturã umanã în scop terapeutic la bolnavii cu insuficienţe organice ireversibile Obiective 1. Testarea imunologicã şi virusologicã a potenţialilor donatori şi a receptorilor (inclusiv cross-match) 2. Coordonarea activitãţii de transplant 3. Menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã 4. Efectuarea procedurilor de transplant 5. Asigurarea medicaţiei pentru tratamentul stãrii posttrasplant în ambulator a pacienţilor transplantaţi 6. Managementul Registrului Naţional de Transplant 1. Activitãţi 1. Realizarea testãrilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori şi a receptorilor (inclusiv cross-match), precum şi plata personalului implicat în aceastã activitate în afara orelor de program prin spor pentru munca suplimentarã, aprobat de cãtre conducerea unitãţii sanitare 2. Coordonarea activitãţii de transplant (coordonarea prelevãrii organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor de la donator, deplasarea pentru organizarea acţiunilor de coordonare, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali, sprijin logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare, plata coordonatorului de transplant prin contract individual de muncã cu timp parţial cu instituţia sanitarã în care îşi desfãşoarã activitatea, mijloace de comunicare, deplasarea echipelor operatorii, precum şi a organelor, ţesuturilor şi celulelor prelevate în vederea efectuãrii procedurilor de transplant, servicii funerare pentru donatorii-cadavru, inclusiv transportul acestora la locul de înmormântare, campanii de promovare a donãrii). 3. Menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã (inclusiv testarea acestora, precum şi plata prin contract individual de muncã cu timp parţial a medicilor implicaţi în declararea şi menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor; personalul mediu şi infirmierele implicaţi în aceastã activitate vor fi plãtiţi prin spor pentru munca suplimentarã, aprobat de cãtre conducerea instituţiei sanitare pentru orele efectuate în afara programului). 4. Realizarea procedurilor de transplant 5. Asigurarea tratamentului stãrii posttransplant*)------- *) Asigurarea tratamentului stãrii posttransplant în ambulator: activitãţile şi indicatorii sunt prevãzuţi în anexa nr. 3 subprogramul nr. 10, derulat în comun cu CNAS. În trimestrul 1 2007, medicamentele pentru tratamentul stãrii posttransplant au fost eliberate prin farmaciile de circuit închis aparţinând celor 6 centre de excelenţã autorizate pentru activitatea de transplant (Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara), precum şi spitalelor judeţene din celelalte judeţe. Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual - procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant - 90% b) Indicatori fizici - trimestrial - numãr donatori vii testaţi imunologic şi virusologic: 2.002 - numãr receptori testaţi imunologic şi virusologic: 500 - numãr testãri compatibilitate cross-match: 1.200 - numãr diagnosticãri morţi cerebrale şi menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 100 - numãr acţiuni de coordonare: 1.625 - numãr estimativ de transplanturi ce urmeazã a fi efectuate, pe tipuri: 1 - Transplant hepatic: 25 2 - Transplant renal: 250 3 - Transplant de cord: 25 4 - Transplant pancreas: 20 5 - Transplant celule pancreatice: 15 6 - Transplant medular: autotransplant - 70 - allotransplant - 30 7 - Transplant pulmonar: 2. - numãrul pacienţilor trataţi în ambulator în trimestrul I:1.200 c) Indicatori de eficienţã - trimestrial - cost mediu/testare donatori - 1.800 lei; - cost mediu/testare receptori - 1.800 lei; - cost mediu/testare compatibilitate cross-match - 1.080 lei; - cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebralã şi testarea acestora - 9.200 lei; - cost mediu/acţiune coordonare - 400 lei; - cost mediu/transplant hepatic - 168.000 lei; - cost mediu/transplant renal: de la donator viu - 25.000 lei, de la donator-cadavru - 41.000 lei (cost mediu 33.000 lei); - cost mediu/transplant combinat rinichi-pancreas - 52.500 lei - cost mediu/transplant cord - 93.300 lei - cost mediu/transplant pulmon - 85.000 lei; - cost mediu/transplant celule pancreatice - 12.000 lei; - cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - autolog: 90.000 lei, allogenic - 162.000 lei. cost mediu /pacient tratat în ambulator: Buget total: 99.850 mii lei Buget de stat: - transferuri: 1.000 mii lei Venituri proprii: - transferuri: 98.850 mii lei, din care transferuri cãtre bugetul FNUASS: 50.000 mii lei Unitãţi care deruleazã programul - Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Târgu Mureş, Laboratorul clinic de imunologie transplant - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş, Secţia Clinicã de Hematologie şi Transplant Celule Stem Clinica ATI, coordonare transplant - Institutul Clinic Fundeni - Centrul de Chirurgie Generalã şi Transplant Hepatic, Centrul de Chirurgie Urologicã şi Transplant Renal, Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Clinica ATI, Laboratorul de diagnostic, biologie molecularã, imunologie HLA şi virusologie, coordonare transplant - Spitalul Clinic de Urgenţã Floreasca - Secţia de Chirurgie Cardiovascularã, Secţia ATI, coordonare transplant - Serviciul de Ambulanţã al Municipiului Bucureşti - Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar-Arseni" Bucureşti, Secţia ATI, coordonare transplant - Spitalul Clinic Militar Central Bucureşti - Clinica de Chirurgie Toracicã - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Nr. 1 Cluj-Napoca, ATI, coordonare transplant - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis fiurcanu" - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Timişoara: Centrul regional de imunologie de transplant, Centrul de Hemodializã şi Transplant Renal coordonare transplant - Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, Laboratorul clinic de analize medicale şi imunologie, coordonare transplant - Spitalul Clinic Judeţean Constanţa, Clinica Chirurgie, coordonare transplant - Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi, Laboratorul de imunologie şi geneticã, Clinica ATI, coordonare transplant - Spitalul Clinic "C. I. Parhon" Iaşi, Clinica Urologie - Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti 5. PROGRAM NAfiIONAL DE TRATAMENT IN STRĂINĂTATE Coordonarea de specialitate a subprogramului: Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate Scopul programului Rezolvarea situaţiei medicale a unor bolnavi care nu pot fi trataţi în ţarã Obiectiv Asigurarea investigaţiilor şi tratamentului pentru bolnavii care nu pot fi trataţi în ţarã Activitãţi Asigurarea investigaţiilor de înaltã performanţã pentru precizare de diagnostic, a tratamentului medico-chirurgical şi a transplantului de organe şi ţesuturi în strãinãtate pentru anumite categorii de bolnavi care prezintã afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţarã. Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual - procent pacienţi recuperaţi 90% din totalul pacienţilor care au efectuat tratament - procent pacienţi finanţaţi - 80% din totalul pacienţilor care au depus dosare pentru tratament în strãinãtate Buget total: 4.200 mii lei Buget de stat: cheltuieli materiale: 4.200 mii lei Unitãţi care deruleazã programul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti 6. PROGRAMUL NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ COMUNITARĂ ŞI ACŢIUNI PENTRU SĂNĂTATE Coordonarea de specialitate a subprogramului: Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate Scopul programului Îmbunãtãţirea asistenţei medicale la nivel comunitar şi asigurarea serviciilor de recuperare balneoclimaticã pentru persoanele care au calitatea de luptãtori pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 Obiective: 1. Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei, prin creşterea accesului la servicii medicale furnizate la nivel comunitar a populaţiei vulnerabile, din zone defavorizate 2. Îmbunãtãţirea accesului persoanelor care au calitatea de luptãtori pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 şi/sau urmaşi ai eroilor-martiri la servicii medicale de tratament şi recuperare balneoclimaticã. Activitãţi: 1. Formarea de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari romi 2. Realizarea activitãţilor specifice de asistenţã medicalã comunitarã şi de mediator sanitar comunitar rom 3. Organizarea localã a activitãţii de asistenţã medicalã comunitarã şi mediatori sanitari comunitari romi 4. Asigurarea mijloacelor pentru desfãşurarea activitãţii (rechizite, cartele telefonice, abonamente/tichete pentru transport în comun) 5. Asigurarea sumelor reprezentând contravaloarea contribuţiei persoanelor care au calitatea de luptãtori pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 şi/sau urmaşi ai eroilor-martiri, în vederea decontãrii serviciilor medicale de recuperare acordate în sanatorii balneare pentru adulţi şi copii 6. Informare, educare şi comunicare Indicatori de evaluare a) Indicatori de rezultat - anual - creşterea numãrului de persoane care beneficiazã de servicii comunitare cu 60% faţã de anul 2006 - creşterea numãrului comunitãţilor care beneficiazã de servicii comunitare cu 50% faţã de anul 2006 b) Indicatori fizici - trimestrial - numãr de asistenţi medicali comunitari formaţi: 1.500 - numãr de mediatori sanitari comunitari romi formaţi: 100 - numãr de asistenţi medicali comunitari angajaţi: 2.000 - numãr de mediatori sanitari comunitari romi angajaţi: 200 - numãr de comunitãţi deservite de asistenţi medicali comunitari: 3.000 - numãr de comunitãţi deservite de mediatori sanitari comunitari romi: 500 - numãr de beneficiari ai serviciilor medicale de recuperare: 500 c) Indicatori de eficienţã - trimestrial - cost mediu/persoanã/training: 1.500 lei - cost mediu asistent medical comunitar (drepturi salariale şi cheltuieli de funcţionare): 14.500lei/an - cost mediu mediator comunitar rom (drepturi salariale şi cheltuieli de funcţionare): 6.500 lei/an - cost mediu/beneficiar: 800 lei Buget total: 35.000 mii lei Buget de stat: - transferuri: 35.000 mii lei Unitãţi care deruleazã programul Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unitãţi sanitare cu paturi desemnate de acestea 7. PROGRAMUL NAŢIONAL AL REZERVEI MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII PUBLICE Coordonarea de specialitate a subprogramului: Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate şi Autoritatea de Sãnãtate Publicã Scopul programului Realizarea unui stoc tampon de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice la nivelul Ministerului Sãnãtãţii Publice pentru situaţii speciale cu implicaţii asupra sãnãtãţii publice Obiectiv: Asigurarea cantitãţilor de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru situaţii speciale. Activitãţi: Achiziţionarea în Rezerva Ministerului Sãnãtãţii Publice de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru situaţii speciale Medicamentele, serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare, produsele tehnicomedicale, consumabilele şi alte materiale specifice cuprinse în Rezerva pentru Situaţii Speciale a Ministerului Sãnãtãţii în baza <>Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sãnãtate publicã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la data intrãrii în vigoare a <>Legii privind reforma în domeniul sãnãtãţii nr. 95/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, constituie Rezerva Ministerului Sãnãtãţii Publice. Buget total: 70.680 mii lei Venituri proprii: - cheltuieli materiale: 70.680 mii lei 8. PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ Coordonarea de specialitate a subprogramului: Direcţia generala politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate şi Autoritatea de Sãnãtate Publica Instituţii desemnate de Ministerul Sãnãtãţii Publice pentru coordonarea tehnicã: Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informatic şi Informaţional în Domeniul Sãnãtãţii şi Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti Populaţia ţintã a acestui program naţional de sãnãtate o reprezintã toţi cetãţenii României, denumiţi în continuare generic populaţie. Scop: 1. Cunoaşterea ponderii în populaţie a factorilor determinanţi pentru bolile cu impact major asupra stãrii de sãnãtate a acesteia, diagnosticarea precoce şi monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature 2. Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin prevenirea, controlul şi monitorizarea bolilor cu impact major asupra sãnãtãţii 3. Îmbunãtãţirea calitãţii vieţii şi prelungirea duratei medii de viaţã pentru alinierea la standardele Uniunii Europene 4. Îmbunãtãţirea accesului la servicii de sãnãtate a întregii populaţii a României, nediscriminatoriu, indiferent de calitatea de asigurat/neasigurat Obiective: 1. Evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea pãstrãrii şi promovãrii sãnãtãţii, precum şi a prevenirii îmbolnãvirilor şi complicaţiilor acestora 2. Cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sãnãtãţii populaţiei 3. Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin creşterea accesului populaţiei la servicii de asistenţã medicalã preventivã şi creşterea speranţei de viaţã 4. Efectuarea de consiliere şi screening clinico-biologic, în vederea depistãrii precoce a afecţiunilor oncologice, cardiovasculare, neurolologice şi altele, legate de sãnãtatea reproducerii şi sãnãtatea mintalã, în funcţie de factorii de risc identificaţi în urma activitãţii de evaluare a stãrii de sãnãtate a populaţiei 5. Asigurarea cabinetelor de medici de familie cu calculatoare, echipamente informatice şi softuri, necesare derulãrii programului. Programul va fi derulat pe parcursul a 2 ani, respectiv 2007-2008, structurat în douã etape, astfel: I. Prima etapa se desfãşoarã în cursul anului 2007 (aprilie-decembrie) II. A doua etapa se desfãşoarã în cursul anului 2008 Activitãţi: A. Activitãţi preliminare implementãrii şi derulãrii programului, desfãşurate în perioada aprilie-iunie 2007: 1. tipãrirea şi securizarea taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medic şi la laborator 2. expedierea taloanelor la toatã populaţia României 3. tipãrirea scrisorilor de informare a populaţiei 4. expedierea scrisorilor de informare pentru populaţie 5. achiziţionarea tehnicii de calcul, a programului informatic, precum şi asigurarea accesului la internet, necesare cabinetelor de medicinã de familie în vederea derulãrii programului 6. informarea şi instruirea medicilor de familie aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate cu privire la modul de evaluare a factorilor de risc şi la condiţiile în care se deruleazã programul B. Activitãţi în cadrul implementãrii şi derulãrii programului: 1. Evaluarea populaţiei ţintã pentru depistarea bolilor cu impact major asupra stãrii de sãnãtate 2. Stabilirea stãrii de risc pentru fiecare persoanã şi a necesarului de servicii preventive care vor fi efectuate, pe baza graficului activitãţilor preventive la adult şi copil 3. Consiliere şi recomandarea efectuãrii investigaţiilor clinice şi paraclinice de tip test screening şi test diagnostic pe baza riscului individual stabilit în urma aplicãrii riscogramei 4. Supravegherea medicalã activã a persoanelor cu risc crescut de boalã depistate în cadrul programului; 5. Promovarea în rândul populaţiei a unui stil de viaţã sãnãtos în scopul reducerii frecvenţei factorilor asociaţi unui risc crescut de apariţie a unor afecţiuni 6. Evaluarea şi valorificarea rezultatelor obţinute în urma controalelor periodice pentru depistarea bolilor care pot avea consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate, efectuate de cãtre medicul de familie în cadrul pachetului de servicii medicale suportate din FNUASS, precum şi ca urmare a activitãţii de dispensarizare a bolilor cronice efectuate în condiţiile legii 7. Dotarea cabinetelor de medicinã de familie cu tehnica de calcul necesarã derulãrii programului şi asigurarea accesului la internet 8. Realizarea riscogramei colective şi stabilirea structurii morbiditãţii generale şi specifice, dinamicii şi tendinţelor acesteia de cãtre Institutul de Sãnãtate Publicã şi Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sãnãtãţii, urmare centralizãrii şi prelucrãrii, la nivel naţional, a datelor obţinute în urma evaluãrii stãrii de sãnãtate a populaţiei în cadrul programului 9. Realizarea Registrului naţional de boli pulmonare obstructive cronice şi astm bronşic - unitate coordonatoare: Spitalul Clinic Colţea Bucureşti Venituri proprii: - transferuri: 110.335 mii lei Pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul Programul naţional de evaluare a stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã se elaboreazã norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice. ANEXA 3 PROGRAMUL NAŢIONAL CU SCOP CURATIV Scop Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate şi creşterea speranţei de viaţã a bolnavilor cu afecţiuni cu risc crescut. Obiective Asigurarea de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice pentru boli cronice cu risc crescut. Asigurarea serviciilor de supleere renalã (inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice). PROGRAMUL NAŢIONAL CU SCOP CURATIV finanţat din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate în anul 2007
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cheltuieli
Denumirea subprogramului materiale
de sãnãtate cu scop curativ şi servicii
[mii lei]*)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi
tratamentul postexpunere 150.000
Tratamentul bolnavilor cu tuberculoza 13.785
Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare 51.513
prin chirurgie cardiovasculara şi prin cardiologie
intervenţionalã şi electrofiziologie
Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice 323.242
Tratamentul bolnavilor cu boli neurologice: scleroza multiplã 65.000
Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat 267.625
Tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor 20.000
cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier al
bolnavilor cu talasemie
Tratamentul bolnavilor cu osteoporozã şi tratamentul 5.200
bolnavilor cu guşã datoratã carenţei de iod şi proliferãrii
maligne
Tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni 30.000
articulare preexistente sau dobândite şi prin implant segmentar
pentru bolnavii cu diformitãţi de coloanã.
Tratamentul stãrii posttrasplant în ambulatoriu al pacienţilor
cu transplant 50.000
Tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu 456.466
insuficienţã renalã cronicã
Tratamentul bolnavilor cu mucoviscidozã - adulţi 9.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 1.441.830
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-------- *) Sumele includ şi reţinerea de 10%, conform <>art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, şi reţinerea de 3%, conform prevederilor <>Legii nr. 597/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 59/2004 privind unele mãsuri de întãrire a disciplinei financiar-economice în sistemul sanitar. SUBPROGRAMUL NR. 1 Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere Obiective: Asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor antiretrovirale şi pentru infecţiile asociate persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi postexpunere (profesionalã şi verticalã) Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu ARV: 1. Pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA a) Criterii de includere: - infecţie HIV simptomaticã - infecţie HIV asimptomaticã + criterii imunologice - infecţie HIV asimptomaticã + criterii virusologice - limfocite CD4 < 350/mmc - limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o ratã mare de scãdere - nivelul încãrcãturii virale (RNA-HIV plasmatic) 100.000 copii/ml - nivelul încãrcãturii virale (RNA-HIV plasmatic) < 100.000 copii/ml, dar cu o ratã mare de creştere. b) Criterii de excludere: - stadiul de SIDA terminal - infecţii oportuniste acute la iniţierea terapiei specifice - alte tratamente instituite cu potenţial toxic medular, neurotoxic, hepatotoxic - tulburãri digestive severe: tulburãri de deglutiţie, vãrsãturi şi diaree incoercibile - convulsii greu de controlat - hematologice: Hb < 9 g/dl; neutrofile < 750/mmc - creatininã > 1,7 mg/dl (pentru valori mai mari ale creatininei serice se impune reducerea dozelor de ARV pe baza calculãrii clearence-ului creatininei urinare) - ALT > 3 x N; - bilirubinemie > 3 x N; - amilazemie > N; - imposibilitatea asigurãrii de cãtre bolnav a aderenţei şi complianţei la tratament. 2. Pentru pacienţii postexpunere - gravide HIV-pozitive şi nou-nãscuţi pânã la vârsta de 6 sãptãmâni - expuneri profesionale accidentale. Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãr de persoane infectate HIV/SIDA tratate - 8.379 - numãr de persoane postexpunere tratate - 190 Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an - 17.885,53 lei - cost mediu/persoanã tratatã postexpunere/an - 722 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale şi pentru infecţii asociate. Buget total:150.000 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 150.000 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" Bucureşti; - Spitalul de Boli Infecţioase şi Boli Tropicale "Victor Babeş"; - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţã tratarea bolnavilor HIV/SIDA; - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţã tratarea bolnavilor HIV/SIDA, aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. SUBPROGRAMUL NR. 2 Tratamentul bolnavilor cu tuberculozã Obiective: Asigurarea medicamentelor specifice, în spital şi în ambulatoriu, pentru tratamentul tuberculozei şi a materialelor sanitare specifice pentru examene bacteriologice şi radiologice. Criterii de eligibilitate: 1. Pacienţi cu tuberculozã pulmonarã sau extrapulmonarã, confirmaţi ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru tuberculozã extrarespiratorie, specialistul de organ din judeţe a decis iniţierea unui tratament antituberculos. Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãrul de bolnavi de tuberculozã trataţi - 49.690 Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav de tuberculozã tratat/an - 277,41 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare specifice pentru examenele bacteriologice şi radiologice. Buget total:13.785 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 13.785 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucureşti; - reţeaua de pneumoftiziologie (spitale TBC, dispensare TBC, sanatorii TBC, secţii, preventorii); - unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. Materiale sanitare specifice pentru care nu se organizeazã licitaţii la nivel naţional: - lame de sticlã port-obiect - coloranţi şi reactivi pentru colorarea frotiurilor de sputã - ulei de cedru pentru examinarea microscopicã în imersie - medii de culturã pentru cultivarea micobacteriilor - filme radiologice pentru radiografii toraco-pulmonare standard - reactivi pentru developarea filmelor - flacoane pentru recoltarea probelor de sputã - eprubete de sticlã - pipete, sticlãrie de laborator - hârtie de filtru - mãşti, mãnuşi - ace, seringi - perfuzoare SUBPROGRAMUL NR. 3 Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovascularã, prin cardiologie intervenţionalã şi electrofiziologie Obiective: Asigurarea în spital a materialelor sanitare specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei intervenţionale şi electrofiziologiei. Criterii de eligibilitate: 1. Pentru chirurgia cardiovascularã: - bolnavi adulţi cu afecţiuni cardiace dobândite (cardiopatie ischemicã, valvulopatii cardiace, patologia aortei oraco-abdominale, tumorile cardiace); - cardiopatiile congenitale cardiace; - patologia arterialã, venoasã şi limfaticã; - patologia toraco-pulmonarã; - bolnavi cardiaci cu afecţiuni ale altor organe. 2. Pentru cardiologia intervenţionalã şi electrofiziologie: - pacienţii cu cel puţin o stenozã arterialã (coronarianã, carotidianã, renalã, artere periferice), severã (diametrul stenozei > 50%), simptomaticã sau cu ischemie doveditã prin teste paraclinice; - pacienţii cu sindroame coronariene acute fãrã supradenivelare de segment ST (anginã pectoralã instabilã sau infarct miocardic acut fãrã supradenivelare de segment ST) cu risc înalt; - pacienţii cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST ca: a) metoda de reperfuzie coronarianã de elecţie (PCI primar), în primele 12 ore de la infarct; b) metoda de salvare a miocardului, în condiţiile eşecului trombolizei; c) metoda de rutinã la pacienţii cu anginã precoce postinfarct, ischemie doveditã prin teste paraclinice, disfuncţie ventricularã stângã etc.; - pacienţii cu grefoane venoase stenozate/degenerate simptomatici sau cu ischemie doveditã prin teste paraclinice; - pacienţii cu aritmii rezistente la tratamentul convenţional, care beneficiazã de terapie electrofiziologicã. Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãrul de bolnavi trataţi - 19.127, din care: - 7.087 prin chirurgie cardiovascularã; - 10.520 prin cardiologie intervenţionalã şi prin electrofiziologie, 1.500 cu peace-maker şi 20 cu defibrilatoare interne Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav tratat prin chirurgie cardiovascularã/an - 3.542,76 lei - cost mediu/bolnav tratat prin cardiologie intervenţionalã/electrofiziologie/an - 2.034,7 lei - cost mediu/peace-maker - 3.000 lei - cost mediu/defibrilator intern - 25.000 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin procedee specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei intervenţionale şi electrofiziologiei Buget total: 51.513 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 46.513 mii lei Bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice prin transferuri cãtre FNUASS: 5.000 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul: 1. Chirurgie cardiovascularã: - Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; - Institutul Inimii "Prof. dr. Niculae Stãncioiu" Cluj-Napoca; - Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; - Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; - Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi; - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; - Centrul Clinic de Urgenţã de boli cardiovasculare al Armatei - Bucureşti. 2. Cardiologie intervenţionalã şi electrofiziologie: Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; Institutul Inimii "Prof. dr. Niculae Stãncioiu" Cluj-Napoca; - Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; - Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; - Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi; - Centrul de Cardiologie Craiova; - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti; - Spitalul Clinic "Sf. Ioan" Bucureşti - Clinica de cardiologie; - Spitalul Clinic Colentina; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca; - Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei - Bucureşti. 3. Peace-makere şi defibrilatoare interne: - Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; - Institutul Inimii "N. Stãncioiu" Cluj-Napoca; - Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Târgu Mureş; - Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; - Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi; - Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti; - Spitalul Clinic Universitar de Urgenţã Bucureşti; - Spitalul Clinic de Urgenţã Sf. Ioan Bucureşti; - Centrul de Cardiologie Craiova; - Spitalul Judeţean Baia Mare; - Spitalul Clinic Caritas Bucureşti; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş; - Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Cluj-Napoca; - Spitalul Judeţean Sibiu; - Spitalul de Recuperare Cluj. Materiale sanitare specifice pentru care nu se organizeazã licitaţii la nivel naţional: Materiale sanitare pentru chirurgie cardiovascularã: - oxigenatoare adulţi şi copii - seturi de cardioplegie - valve cardiace mecanice - valve cardiace biologice - inele de valvuloplastie - proteze şi petece vasculare şi cardiace - material de suturã, material de hemostazã şi biolipiciuri pe bazã de fibrinã, fire pentru osteosinteze sternale, clipuri metalice de titan, electrozi epicardici temporari - balon de contrapulsaţie aorticã - set pentru cell-saver - set hemofiltre adulţi şi copii şi alte materiale anexe necesare dializei acute la copii şi adulţi - domuri de presiune - canule aortice - canule venoase şi alte canule (vent aortic, vent ventricular stâng, set perfuzie multiplã, canule administrare cardioplegie etc.) - conducte valvulate - soluţie de cardioplegie - aspiratoare toracice - sonde pentru mãsurarea debitelor vasculare "flowmetru" - celule pentru monitorizat Hct, Hb şi SvO2 continuu în timpul circulaţiei extracorporeale - capuri de pompã centrifugalã pentru adulţi şi copii - celule de monitorizat fluxul sanguin pentru pompã centrifugalã - oxigenatoare ECMO şi tubulaturã aferentã - seturi de asistare ventricularã - cartuşe pentru monitorizat ACT - senzori de temperaturã pentru oxigenatoare şi seturi de cardioplegie - senzori de nivel pentru oxigenatoare - câmpuri de incizie impregnate cu iod şi neimpregnate - câmpuri chirurgicale de unicã folosinţã - halate chirurgicale - sisteme de stabilizare ţesut în vederea revascularizãrii pe cord bãtând tip Octopus, Starfish - shunturi intracoronariene - pounch-uri aortice - creion bisturiu electric - dispozabile pentru sistemul de ablaţie chirurgicalã în aritmiile cardiace Materiale sanitare necesare secţiei ATI - chirurgie cardiovascularã - catetere venoase centrale adulţi şi copii - catetere arteriale adulţi şi copii - catetere Swan-Ganz - catetere pentru aparat debit cardiac PICO - încãlzitor pacient compatibil cu aparaturã din dotare - butelii de oxid nitric - senzori de saturaţie de oxigen şi PO2 - celule de presiune invazivã Materiale pentru cardiologie intervenţionalã şi electrofiziologie - catetere de diagnostic - ghiduri de diagnostic - set puncţie arterialã şi venoasã (ace, teci, introductoare, ghiduri) - materiale auxiliare pentru cateterism (seringi de injectare, ace, tuburi conectoare, domuri de presiune, manifolduri, tub perfuzor, manşetã presiune) - catetere ghid pentru intervenţii percutane (coronare, carotide, vase periferice, artere renale) - ghiduri pentru intervenţii percutane - baloane pentru dilatãri percutane - stenturi coronariene - materiale auxiliare procedurilor percutane (seringi cu manometru, conectoare Y, supape, introductoare, torquer) - baloane de dilataţie perifericã - stenturi periferice, renale şi carotidiene - sisteme de protecţie vascularã pentru intervenţii percutane - baloane de valvuloplastie (mitralã, pulmonarã şi aorticã) - sistem de închidere DSA, DSV, PCA intervenţional - proteze pentru anevrism de aortã abdominalã - aterectom direcţional - umbrele filtru pentru venã cavã inferioarã - materiale pentru embolizare selectivã - sonde diagnostic multipolare pentru electrofiziologie - catetere specializate pentru ablaţie - alte materiale similare din categoria celor menţionate anterior - peace-makere - defibrilatoare interne SUBPROGRAMUL NR. 4 Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice Obiective: Asigurarea în spital (medicamente oncologice injectabile orale) şi în ambulatoriu (medicamente oncologice orale) a tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste. Criterii de eligibilitate: 1. Includerea în subprogram: dupã stabilirea diagnosticului de boalã neoplazicã şi stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale recunoscute; 2. Excluderea din subprogram: dupã epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului; 3. Reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesitã reinstituirea tratamentului antineoplazic. Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãr de bolnavi trataţi - 76.308 Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav tratat/an - 4.236,01 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste). Buget total: 323.242 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 323.242 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti; - Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţã" Cluj-Napoca; - unitãţi sanitare care au în structurã secţii, compartimente sau cabinete medicale acreditate, dupã caz, ce au în competenţã tratarea bolnavilor pentru afecţiuni oncologice - unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie SUBPROGRAMUL NR. 5 Tratamentul bolnavilor cu boli neurologice: scleroza multiplã Obiective: Asigurarea în spital şi în ambulatoriu a tratamentului cu interferon beta 1a, interferon beta 1b, glatiramer acetat pentru bolnavii cu sclerozã multiplã Criterii de eligibilitate: Vor fi incluşi bolnavii cu: - forma recurentã remisivã şi scor EDSS </ = 3,5 (Avonex, Rebif, Betaferon, Copaxone) - sindrom clinic izolat (CIS) cu diagnostic de certitudine de sclerozã multiplã (Avonex) - forma recurent remisivã şi scor EDSS 3,5-5,5 (Rebif, Betaferon, Copaxone) - forma secundar progresivã şi scor EDSS </ = 6,5 (Betaferon) - forma secundar progresivã cu recãderi şi scor EDSS = 6,5 (Betaferon, Rebif) Vor fi excluşi bolnavii: - cu imobilizare definitivã la pat (EDSS >/ = 8) - cu reacţii adverse greu de tolerat - care refuzã continuarea tratamentului Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãr de bolnavi cu sclerozã multiplã trataţi - 1.725 Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu sclerozã multiplã tratat/an - 37.681,16 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente: interferon beta 1a - toate formele, interferon beta 1b, glatiramer acetat. Buget total: 65.000 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 65.000 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - Clinica de neurologie - Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţã "Dr. Carol Davila" Bucureşti - Clinica de neurologie - Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie - Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş - Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Spitalul Militar de Urgenţã "Prof. Agripa Ionescu" - Clinica de neurologie - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timiş - Clinica de neurologie - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj - Clinica de neurologie SUBPROGRAMUL NR. 6 Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat Obiective: Asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulinã şi ADO Criterii de eligibilitate: 1. Pentru bolnavi beneficiari de insulinã: a) bolnavi cu diabet zaharat tip 1 b) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesitã tratament (temporar sau pe o duratã nedefinitã) cu insulinã: - atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi respectare riguroasã a dietei, hemoglobina A1c depãşeşte 7,5% (fac excepţie cazurile în care speranţa de viaţã este redusã) - când tratamentul cu ADO este contraindicat - intervenţie chirurgicalã - infecţii acute - infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar) - evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC) - alte situaţii (intoleranţã digestivã, stres) - bolnave cu diabet gestaţional 2. Pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO: - lipsa echilibrãrii la nivelul ţintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic - bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia a jeun > 180 mg/dl şi/sau HbA1c >/ = 8,0%. Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi - 400.000, din care: - 296.000 trataţi cu antidiabetice orale - 84.000 trataţi cu insulinã - 20.000 trataţi cu antidiabetice orale şi insulinã Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale /an - 373,73 lei - cost mediu/bolnav tratat cu insulinã/an - 1.500 lei - cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale şi insulinã/an - 1.550 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente: insulinã şi antidiabetice orale. Buget total: 267.625 mii lei, din care: Bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice prin transferuri cãtre FNUASS: 267.625 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" Bucureşti; - centre şi unitãţi sanitare judeţene cu secţii, compartimente şi/sau cabinete prin care se asigurã tratamentul pacienţilor cu diabet zaharat, nominalizate de cãtre coordonatorul local; - unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. SUBPROGRAMUL NR. 7 Tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier al bolnavilor cu talasemie Obiective: Asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice prevenţiei şi tratamentului accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie. Criterii de eligibilitate: 1. Pentru bolnavii cu hemofilie: - bolnavi cu hemofilie A şi hemofilie B 2. Pentru bolnavii cu talasemie majorã: - bolnavi politransfuzaţi (> 20 transfuzii/an); - bolnavi cu hemosiderozã secundarã medie sau severã. Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãrul de bolnavi cu hemofilie fãrã intervenţie chirurgicalã majorã/an - 1.190 - numãrul de bolnavi cu hemofilie care necesitã intervenţii chirurgicale majore pentru artropatii invalidante/an - 10 - numãrul de bolnavi cu talasemie/an - 240 Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu hemofilie fãrã intervenţie chirurgicalã majorã/an - 11.932,71 lei - cost mediu/bolnav cu hemofilie cu intervenţie chirurgicalã majorã/an - 60.000 lei - cost mediu/bolnav cu talasemie/an - 21.667 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente specifice hemofiliei şi talasemiei. Buget total: 20.000 mii lei, din care: Bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice prin transferuri cãtre FNUASS: 20.000 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul: - Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C. T. Nicolau" Bucureşti; - Clinica de Hematologie Fundeni; Clinica de Pediatrie Fundeni; - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Copii "Louis fiurcanu" Timişoara; - Spitalul Clinic Colţea; - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologie; - unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. SUBPROGRAMUL NR. 8 Tratamentul bolnavilor cu osteoporozã şi tratamentul bolnavilor cu guşã datoratã carenţei de iod şi proliferãrii maligne Obiective: Asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi al guşei prin tireomegalie datoratã carenţei de iod şi proliferãrii maligne. Criterii de eligibilitate: 1. Pentru bolnavii cu osteoporozã: - diagnostic prin absorbţiometrie dualã cu raze X (DEXA), dupã urmãtoarele criterii: Semnificaţia coloanei E din tabelul de mai jos este urmãtoarea: E - Estrogeni
┌───────────┬─────────┬──────────┬───────────┬───────────┬────────────────────┐
│ │ │ │ │ │Calcitonina │
│Parametrul │Estrogeni│Raloxifen │Alendronat │Rezindronat│ Alfa- │
│mãsurat │ │ │ │ │ calcidol│
├───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────────────┤
│Scor T(DS) │ <-2,5 │ <-2,5 │ <-2,7 │ <-2,7 │ <-2,7 <-2,5 │
│DEXA │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────────────┤
│Fracturi │ │ │ + │ + │ + │
│fragilitate│ │ │ │ │ │
└───────────┴─────────┴──────────┴───────────┴───────────┴────────────────────┘
2. Pentru bolnavii cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod: - diagnostic clinic sau ecografic, din zona doveditã/cunoscutã cu deficit geoclimatic de iod 3. Pentru bolnavii cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne: - confirmare de proliferare malignã a tiroidei prin puncţie biopsie tiroidianã cu ac subţire sau examen histopatologic (postintervenţie chirurgicalã tiroidianã). Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãr de bolnavi trataţi - 17.565, din care: - 8.100 cu osteoporozã; - 8.715 cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod; - 750 cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne. Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav cu osteoporozã tratat/an - 496 lei - cost mediu/bolnav cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod/an - 96,26 lei - cost mediu/bolnav cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne/an - 458 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei şi tratamentului pentru guşa prin tireomegalie, datoratã carenţei de iod sau proliferãrii maligne. Buget total: 5.200 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 5.200 mii lei - Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti; - Spitalul Clinic de Urgenţã Elias; - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sfântul Spiridon" Iaşi - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş - Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov - Spitalul Judeţean Piteşti - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Arad - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa - Spitalul Clinic Judeţean Oradea - Spitalul Judeţean de Urgenţã Neamţ - Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea - Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava - Spitalul Judeţean Sfântu Gheorghe - Spitalul Judeţean Târgovişte - Spitalul Judeţean Târgu Jiu - Spitalul Judeţean Zalãu - Spitalul Judeţean Brãila - Spitalul Judeţean Galaţi - Spitalul Judeţean Baia Mare - Spitalul Judeţean Botoşani - Spitalul Judeţean Bistriţa-Nãsãud - Spitalul Judeţean Prahova SUBPROGRAMUL NR. 9 Tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare preexistente sau dobândite şi prin implant segmentar pentru bolnavii cu diformitãţi de coloanã Obiective: Asigurarea cu materiale sanitare specifice endoprotezãrii articulare primare şi de revizie şi a instrumentaţiei segmentare de coloanã Criterii de eligibilitate: 1. Tratamentul prin endoprotezare: - pacienţi tineri cu poliartritã reumatoidã sau spondilitã anchilopoieticã cu pierderea articulaţiilor periferice; - pacienţi tineri cu sechele posttraumatice ori dupã artrite specifice sau nespecifice; - pacienţii vârstei a treia care suferã de maladii degenerative invalidante; - pacienţi în etate care fac fracturi de col femural, extremitate superioarã humerusului sau cot. 2. Tratamentul prin instrumentaţie segmentarã de coloanã: - pacienţi tineri cu diformitãţi grave de coloanã: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea capacitãţii respiratorii şi funcţiei cardiovasculare. Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãr de bolnavi endoprotezaţi - 9.825 - numãr de bolnavi cu implant segmentar de coloanã - 520 Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav endoprotezat - 2.730,31 lei - cost mediu/bolnav cu implant segmentar de coloanã - 6.100 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli materiale sanitare specifice (endoproteze, cimentul aferent implantãrii, elemente de ranforsare cotil şi metafizo-diafizarã femur, instrumentaţie segmentarã de coloanã). Buget total: 30.000 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 30.000 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul 1. Tratamentul prin endoprotezare: - unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de profil raportoare/înscrise la RNE; - unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. 2. Tratamentul prin implant segmentar de coloanã: - Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti - Spitalul Clinic Colentina - Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru copii "M. Curie" Bucureşti - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca - Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar Arseni" Bucureşti - Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara - Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Pantelimon" Bucureşti Materiale sanitare specifice pentru care nu se organizeazã licitaţii la nivel naţional - protezã totalã şold cimentatã - protezã totalã şold cimentatã tip luxaţie congenitalã - protezã totalã şold necimentatã tip luxaţie congenitalã - protezã totalã şold necimentatã - protezã totalã şold hibrid (cotil necimentat/femur cimentat) - protezã totalã şold hibrid inversat (cotil cimentat/femur necimentat) - protezã bipolarã şold cimentatã - protezã bipolarã şold necimentatã - protezã Moore - protezã totalã genunchi cimentatã fãrã stabilizare posterioarã - protezã totalã genunchi cimentatã cu stabilizare posterioarã - protezã totalã genunchi necimentatã fãrã stabilizare posterioarã - protezã totalã genunchi necimentatã cu stabilizare posterioarã - protezã unicompartimentalã genunchi - protezã femuropatelarã genunchi - protezã totalã şold cimentatã REVIZIE - protezã totalã şold necimentatã REVIZIE - protezã totalã şold hibrid (cotil necimentat/femur cimentat) REVIZIE - protezã totalã şold hibrid inversat (cotil cimentat/femur necimentat) REVIZIE - inele ranforsare cotil REVIZIE - elemente ranforsare pentru fracturi periprotetice metafizodiafizare - protezã totalã genunchi cimentatã REVIZIE - componente singulare utilizate în REVIZIE endoproteticã - protezã totalã de umãr - protezã parţialã de umãr - protezã totalã de cot - protezã pumn - proteza metacarpofalangianã - protezã interfalangianã - protezã gleznã - ciment ortopedic cu şi fãrã antibiotic - instrumentaţie segmentarã de coloanã pentru diformitãţi de coloanã SUBPROGRAMUL NR. 10 Tratamentul stãrii posttrasplant în ambulatoriu a pacienţilor transplantaţi Obiective: Asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stãrii posttransplant pentru pacienţii transplantaţi Criterii de eligibilitate: - bolnavi cãrora li s-a efectuat transplant şi necesita tratament posttransplant Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãr de bolnavi trataţi pentru stare posttransplant: 1.667 Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav tratat pentru stare posttransplant/an - 29.994 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului stãrii posttransplant Buget total: 50.000 mii lei, din care: Bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice prin transferuri cãtre FNUASS: 50.000 mii lei. SUBPROGRAMUL NR. 11 Tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã Obiective: Asigurarea serviciilor de supleere renalã (inclusiv medicamente şi/sau materiale sanitare specifice şi transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la /la domiciliul pacienţilor). Criterii de eligibilitate: 1. Bolnavi cu insuficienţã renalã cronicã în stadiul uremic, care necesitã tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp) Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãrul total de bolnavi trataţi prin dializã - 7.405, din care: - 5.945 prin hemodializã; - 1.460 prin dializã peritonealã. Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav tratat prin hemodializã/an - 64.428 lei - cost mediu/bolnav tratat prin dializã peritonealã/an - 43.349 lei Natura cheltuielilor subprogramului*):------- *) Natura cheltuielilor este reglementatã şi în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, în <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.487/2004 , <>Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 1.718/2004 şi în <>Decizia preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 182/2005 . - cheltuieli pentru servicii medicale, inclusiv transportul bolnavilor şi medicamente şi materiale sanitare specifice. Buget total: 456.466 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 456.466 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul - unitãţile sanitare cu secţii şi compartimente de profil; - centrele-pilot de furnizare a serviciilor medicale de hemodializã şi dializã peritonealã; - unitãţi sanitare cu secţii şi compartimente de profil aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie. SUBPROGRAMUL NR. 12 Tratamentul bolnavilor cu mucoviscidozã - adulţi Obiective: Asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în spital şi ambulatoriu a bolnavilor adulţi cu mucoviscidozã. Criterii de eligibilitate: - pacienţii cu diagnostic cert de mucoviscidozã Indicatori specifici de monitorizare: Indicatori fizici: - numãr de bolnavi adulţi cu mucoviscidozã trataţi: 16 Indicatori de eficienţã: - cost mediu/bolnav adult cu mucoviscidozã tratat/an - 562.500 lei Natura cheltuielilor subprogramului: - cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului mucoviscidozei Buget total: 9.000 mii lei, din care: Bugetul FNUASS: 9.000 mii lei Unitãţi care deruleazã subprogramul - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara - Spitalul Clinic de Copii Braşov - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - Spitalul Clinic de Urgenţã Constanţa - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Cluj-Napoca - Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi ANEXA 3A CONTRACT pentru finanţarea subprogramelor din cadrul programului naţional cu scop curativ în anul 2007 I. Pãrţile contractante Casa de asigurãri de sãnãtate ............................. cu sediul în municipiul/oraşul.................., str..................... nr. ......, judeţul/sectorul..............., telefon/fax ................, reprezentatã prin preşedinte-director general.............................. şi unitatea sanitarã ............................, cu sediul în ........................., str. ....................... nr. ......., telefon............., fax ............., reprezentatã prin ............................., având actul de înfiinţare/organizare nr. ................, Autorizaţia sanitarã de funcţionare nr. ..................., Dovada de evaluare nr. ............., codul fiscal............... şi contul nr. .........................., deschis la Trezoreria Statului sau cont nr. ......deschis la Banca ......dovada asigurãrii de rãspundere civilã în domeniul medical, atât pentru furnizor cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat valabilã pe toatã durata contractului nr. .............. II. Obiectul contractului Obiectul prezentului contract îl constituie finanţarea subprogramelor din cadrul programului naţional cu scop curativ ..............(se specificã fiecare subprogram)......................... pentru asigurarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice, .................(se completeazã, dupã caz, în funcţie de subprograme)............. necesare în terapia în spital/în spital şi ambulatoriu, <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2007 şi a Ordinului ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. .... pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a programului naţional cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate în anul 2007. III. Durata contractului 3.1. Prezentul contract este valabil de la data încheierii lui şi pânã la data de 31 decembrie 2007. 3.2. Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul pãrţilor, în situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2007, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.842/2006 . IV. Obligaţiile pãrţilor 4.1. Obligaţiile casei de asigurãri de sãnãtate 4.1.1. Casa de asigurãri de sãnãtate............ se obligã sã asigure fonduri pentru derularea subprogramelor în cadrul bugetului aprobat cu aceastã destinaţie, decontând lunar, în limita contractului, contravaloarea facturilor pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare asigurãrii în spital şi în ambulatoriu, dupã caz, a tratamentului pentru bolnavii cu afecţiunile cuprinse în subprograme. 4.1.2. Finanţarea subprogramelor se face din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, în cadrul bugetului aprobat pentru cheltuieli materiale şi prestãri de servicii cu caracter medical la subcapitolul respectiv. 4.1.3. Sumele alocate sunt stabilite în funcţie de numãrul de bolnavi trataţi şi de costul mediu pe bolnav. 4.1.4. Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice ce se acordã în ambulatoriu în cadrul subprogramelor se asigurã prin farmacia unitãţii sanitare. 4.1.5. Eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare menţionate la pct. 4.1.4 se face pe bazã de prescripţie medicalã (condicã de medicamente sau reţetã medicalã, dupã caz). 4.1.6. Casa de asigurãri de sãnãtate ........... analizeazã indicatorii prezentaţi în decontul înaintat de unitatea sanitarã, precum şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior. 4.1.7. Casa de asigurãri de sãnãtate........................... deconteazã, în termen de 5 zile, în baza cererilor justificative transmise de unitatea sanitarã, în limita sumei prevãzute în contract, contravaloarea facturii, prezentatã în copie, pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, necesare tratamentului din luna curentã. 4.2. Obligaţiile unitãţii sanitare......... Unitatea sanitarã are urmãtoarele obligaţii: 4.2.1. sã utilizeze fondurile primite pentru fiecare subprogram de sãnãtate, potrivit destinaţiei acestora; 4.2.2. sã dispunã mãsuri pentru gestionarea eficientã a mijloacelor materiale şi bãneşti; 4.2.3. sã organizeze evidenţa cheltuielilor pe fiecare subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare atât în prevederi, cât şi în execuţie; 4.2.4. sã se asigure cã serviciile medicale furnizate în baza prezentului contract se încadreazã din punctul de vedere al calitãţii în normele privind calitatea asistenţei medicale, elaborate în condiţiile legii; 4.2.5. sã furnizeze tratamentul adecvat şi sã prescrie medicamentele conform reglementãrilor în vigoare; 4.2.6. sã efectueze achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice, în condiţiile legii; 4.2.7. sã transmitã casei de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale privind sumele utilizate pe fiecare program, precum şi indicatorii realizaţi, rãspunzând atât de exactitatea şi realitatea datelor raportate pentru justificarea plãţii contravalorii facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna precedentã, cât şi a indicatorilor raportaţi; 4.2.8. sã organizeze evidenţa nominalã şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiazã de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice, prescrise şi eliberate în cadrul subprogramelor. Pânã la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea va raporta casei de asigurãri de sãnãtate evidenţa nominalã şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii trataţi în cadrul subprogramelor. V. Valoarea contractului (se detaliazã fiecare subprogram) 5.1. ......... lei; 5.2. ......... lei; 5.3. ......... lei. VI. Finanţarea subprogramelor 6.1. Unitatea sanitarã prezintã în primele 15 zile ale lunii curente, pentru luna expiratã, decontul pentru luna precedentã, cuprinzând numãrul de bolnavi trataţi, valoarea medicamentelor şi materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, costul mediu pe bolnav, sumele achitate conform ordinului de platã (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna precedentã, precum şi cererea justificativã, însoţitã de copia facturii emise de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionate pentru luna în curs. 6.2. Casa de asigurãri de sãnãtate analizeazã indicatorii prezentaţi prin decont, precum şi gradul şi modul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi deconteazã, în limita sumei prevãzute în contract, în termen de maximum 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea sanitarã pentru medicamentele şi/sau materialele specifice achiziţionate pentru luna curentã. VII. Rãspunderea contractualã 7.1. Unitatea sanitarã are urmãtoarele responsabilitãţi: 7.1.1. prin medicii coordonatori: a) rãspunde de utilizarea fondurilor primite pentru efectuarea cheltuielilor pentru medicamentele şi materialele sanitare specifice; b) rãspunde de organizarea evidenţei electronice a bolnavilor care beneficiazã de medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, prescrise în cadrul subprogramelor [pe baza setului minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu subprogramul, medicul curant (cod parafã), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor]; Aceastã evidenţã, realizatã cu ajutorul aplicaţiei informatice WinPNS pusã la dispoziţie de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, va fi trimisã caselor de asigurãri de sãnãtate lunar, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea. c) dispune mãsurile necesare aplicãrii metodologiei de subprogram, în vederea asigurãrii îndeplinirii obiectivelor prevãzute în acesta; d) rãspunde de organizarea, monitorizarea şi de buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul subprogramului; e) rãspunde de raportarea la timp a datelor cãtre casa de asigurãri de sãnãtate ............, precum şi de realitatea şi exactitatea acestora; 7.1.2. prin contabilul-şef al unitãţii sanitare: - rãspunde de modul de organizare a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor alocate potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea normelor legale în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate lunar. 7.2. Casa de asigurãri de sãnãtate .............. controleazã trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizeazã indicatorii prezentaţi. 7.2.1. Controlul casei de asigurãri de sãnãtate va urmãri, în principal, urmãtoarele: a) dacã activitãţile se desfãşoarã conform reglementãrilor legale în vigoare; b) dacã se constatã obstacole sau disfuncţionalitãţi în derularea subprogramului; c) dacã se încadreazã în sumele contractate pe subprograme, dacã fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite şi dacã au servit la realizarea obiectivelor subprogramului respectiv; d) dacã persoanele implicate respectã responsabilitãţile legate de subprogram; e) realitatea şi exactitatea datelor. 7.3. Neprezentarea de cãtre unitatea sanitarã a documentelor prevãzute la pct. 4.2.8 atrage sistarea finanţãrii. 7.4. Nerespectarea clauzelor cuprinse la pct. 4.2.1 şi 4.2.8 atrage rezilierea contractului. VIII. Soluţionarea litigiilor Litigiile apãrute pe perioada derulãrii contractului se soluţioneazã de pãrţi pe cale amiabilã. În situaţia în care pãrţile nu ajung la o înţelegere, acestea se vor adresa Comisiei Centrale de Arbitraj şi instanţelor judecãtoreşti competente, dupã caz. IX. Clauze speciale 9.1. Sumele înscrise în actele adiţionale încheiate în anul 2007 la contractele pentru anul 2006 vor fi consemnate distinct ca sume incluse în valoarea totalã a contractului pe anul 2007. 9.2. Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, se aprobã modificãri în volumul şi în structura subprogramului, pe parcursul derulãrii acestuia. 9.3. Dacã o clauzã a acestui contract ar fi declaratã nulã, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de aceastã nulitate. Pãrţile convin ca orice clauzã declaratã nulã sã fie înlocuitã printr-o altã clauzã care sã corespundã cât mai bine cu putinţã spiritului contractului, în conformitate cu prevederile legale. Dacã pe durata derulãrii prezentului contract expirã termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toatã durata de valabilitate a contractului. X. Forţa majorã 10.1. Orice împuternicire independentã de voinţa pãrţilor, intervenitã dupã data semnãrii prezentului contract şi care împiedicã executarea acestuia, este consideratã forţã majorã şi exonereazã de rãspundere partea care o invocã. Sunt considerate forţã majorã, în sensul acestei clauze, împrejurãri ca: rãzboi, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo. 10.2. Partea care invocã forţa majorã trebuie sã anunţe cealaltã parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţã majorã şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz. 10.3. Dacã nu se procedeazã la anunţarea în termenele prevãzute mai sus a începerii şi încetãrii cazului de forţã majorã, partea care îl invocã suportã toate daunele provocate celeilalte pãrţi prin neanunţarea la termen. 10.4. În cazul în care împrejurãrile care obligã la suspendarea executãrii prezentului contract se prelungesc pe o perioadã mai mare de 6 luni, fiecare parte poate cere rezoluţiunea contractului. XI. Dispoziţii finale 11.1. Orice modificare poate fi fãcutã numai cu acordul scris al ambelor pãrţi. 11.2. În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intrã în vigoare pe durata derulãrii prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzãtor. 11.3. Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilitãţii acestuia poate fi fãcutã numai cu acordul pãrţilor. Prezentul contract s-a încheiat astãzi.............. în douã exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completeazã conform normelor legale în vigoare. CASA DE ASIGURARI DE SANATATE FURNIZOR DE SERVICII MEDICALE ............................. ............................. Preşedinte-director general, Manager, ............................. ............................. Director executiv al Direcţiei Director financiar-contabil, management şi economic, ............................. ............................. Director executiv al Direcţiei Director medical, planificare, dezvoltare, relaţii cu furnizorii, ............................. ............................. Medic şef - director executiv adjunct, Director de îngrijiri, ............................. ............................. Directorul pentru cercetare-dezvoltare, ............................. Vizat Compartimentul juridic şi contencios ANEXA 3B
SPITALUL .....................................
SECŢIA/AMBULATORIUL ..........................
Cãtre:
............................................*1)
În atenţia
Comisiei de aprobare a ...
REFERAT DE JUSTIFICARE
Subsemnatul (a) Dr. ...................................................
În calitate de medic curant, specialist în ....................... solicit
aprobarea iniţierii tratamentului pentru pacientul ............................
┌──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐
(nume şi prenume,CNP) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘
aflat în evidenţa casei de asigurãri de sãnãtate ..............................
Pacientul se aflã în evidenţa noastrã cu diagnosticul......................
...............................................................................
din anul ......... având în prezent urmãtoarea terapie de fond: ...............
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
Motive medicale ...........................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
Data ..........................................
MEDIC CURANT APROBAT COMISIE
Semnãtura şi parafa Semnãtura şi ştampila
-------- *1) Dupã caz: Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate , casa de asigurãri de sãnãtate, Agenţia Naţionalã de Transplant, Centre acreditate pentru activitate de transplant, Unitatea judeţeanã de implementare a programului de diabet zaharat --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.