Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 2.537 din 28 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 995 din 13 octombrie 2022.────────── ART. 1 (1) Controlul anual al regenerărilor este o lucrare tehnică complexă prin care se determină starea regenerărilor şi se stabilesc măsurile necesare pentru a asigura dezvoltarea normală a acestora, până la realizarea stării de masiv. (2) Scopul controlului anual al regenerărilor este de a determina reuşita regenerărilor şi modul în care acestea s-au dezvoltat, precum şi de a stabili lucrările care trebuie executate în continuare, în vederea realizării compoziţiei de regenerare şi a compoziţiei ţel prevăzute prin documentaţiile tehnice. (3) Obiectul controlului anual al regenerărilor îl constituie toate suprafeţele regenerate pe cale naturală, mixtă sau artificială, care nu au realizat starea de masiv. Starea de masiv reprezintă momentul - anul - din care o regenerare se poate dezvolta independent, exemplarele componente realizând o desime la care acestea interacţionează în creştere şi dezvoltare, fără a mai necesita lucrări ulterioare de completare sau întreţinere. (4) Perioada de urmărire a regenerărilor prin controlul anual este cuprinsă între momentul - anul - declanşării acestora şi momentul - anul - realizării stării de masiv. Procedura pentru efectuarea controlului anual al regenerărilor se poate aplica atât în pădurile proprietate publică, cât şi în pădurile proprietate privată. ART. 2 (1) Controlul regenerărilor se execută în fiecare an, în perioada 1 septembrie-31 decembrie, şi are următoarele etape: a) 1 septembrie-15 octombrie, faza de teren şi centralizarea datelor la nivelul de bază al structurii organizatorice - ocol silvic, bază experimentală, persoane juridice, persoane fizice; b) 15 octombrie-15 noiembrie, verificarea, centralizarea şi analiza lucrărilor la nivelul superior al structurii organizatorice - direcţie silvică şi structurii silvice de rang superior, dacă aceasta este înfiinţată; c) 15 noiembrie-31 decembrie, depunerea şi susţinerea documentaţiei la administratorii fondului forestier proprietate publică, respectiv la structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru celelalte tipuri de proprietăţi forestiere. (2) Numărul de echipe necesar se determină în funcţie de suprafaţa totală pe care se va efectua controlul anual al regenerărilor, astfel încât definitivarea lucrărilor de teren să nu depăşească data de 15 octombrie şi să fie asigurată precizia necesară în preluarea şi prelucrarea datelor. (3) Echipele de teren constituite efectuează următoarele lucrări: a) amplasează în teren suprafeţele de control, pe suprafeţele cu regenerarea naturală, artificială sau mixtă; b) verifică şi revizuiesc suprafeţele de control amplasate la recepţia tehnică a lucrărilor de împăduriri, în şantierele care s-au regenerat integral pe cale artificială sau mixtă; c) inventariază puieţii din suprafeţele de control şi completează fişele de teren; d) controlează dacă lucrările executate pe parcursul anului sunt cele înscrise în documentaţiile tehnice, în bonurile de lucru-recepţie şi în fişele de evidenţă a lucrărilor de regenerare; e) propun lucrările necesare în continuare pentru regenerarea suprafeţei respective pentru realizarea compoziţiei stabilite şi atingerea stării de masiv în termenul planificat. ART. 3 Controlul anual al regenerărilor se execută, în funcţie de natura şi stadiul de dezvoltare al acestora, în două etape: a) etapa I care are ca obiectiv numai suprafeţele pe care se asigură regenerarea naturală a pădurilor gospodărite în regimul codrului, în perioada scursă de la declanşarea regenerării până la trecerea unui sezon de vegetaţie de la executarea tăierii definitive, în care seminţişul se află sub adăpostul arboretului matern; b) etapa a II-a care se execută în suprafeţele care se regenerează în totalitate pe cale naturală, exceptând suprafeţele pe care se aplică tratamentul tăierilor grădinărite, mixtă sau artificială, şi începe după trecerea unui sezon de vegetaţie: (i) de la executarea tăierii definitive, în cazul regenerării naturale integrale; (ii) de la executarea completării regenerării naturale, pentru regenerarea mixtă; (iii) de la executarea împăduririlor, pentru regenerarea artificială. ART. 4 (1) În etapa I se urmăreşte modul în care evoluează seminţişul natural, se stabilesc măsuri pentru aplicarea corectă a tăierilor de regenerare, natura lucrărilor de ajutorare necesare în vederea dirijării regenerărilor naturale în direcţia dorită, precum şi momentul înlăturării complete a arboretului matern. (2) Culegerea datelor de teren se face pe baza suprafeţelor de control amplasate conform prevederilor din anexa nr. 1. (3) Prin seminţiş se înţelege exemplarele sau grupele de seminţiş care corespund scopului urmărit pentru regenerarea arboretului, aparţinând speciilor din compoziţia de regenerare, viguroase, sănătoase, fără răni sau cicatrici, bine conformate, indiferent de vârsta sau înălţimea pe care o au, capabile să se integreze în viitorul arboret. (4) Seminţiş neutilizabil se consideră cel format din exemplarele vătămate, rău conformate, închircite, cu coroane tabulare sau sub formă de umbrelă, sau cu alte defecte şi caracteristici care nu corespund scopului urmărit, precum şi seminţişul alcătuit din specii care nu corespund compoziţiei de regenerare. ART. 5 (1) În etapa a II-a a controlului anual al regenerărilor obiectivul principal constă în inventarierea puieţilor viabili rezultaţi prin regenerare naturală din speciile care fac parte din compoziţia de regenerare, viguroşi, sănătoşi, fără răni sau cicatrici, bine conformaţi, inclusiv exemplarele care se pot reface prin lucrări silviculturale, capabili să formeze viitorul arboret, precum şi cei din regenerare artificială. (2) Forma, amplasarea şi materializarea pe teren a suprafeţelor de control sunt prezentate în anexa nr. 1. Obiectivul secundar al acestei etape constă în stabilirea lucrărilor care trebuie executate în vederea realizării stării de masiv la termenele fixate pentru fiecare suprafaţă regenerată. (3) Reuşita regenerărilor se stabileşte separat pentru regenerarea naturală şi pentru cea artificială. (4) Pentru înscrierea corectă a reuşitei regenerărilor se menţionează următoarele: a) în cazul regenerărilor naturale care nu întrunesc pe întreaga suprafaţă numărul minim de puieţi la hectar din speciile prevăzute în compoziţiile ţel, din sămânţă, drajoni sau lăstari, stabilit pentru categoria „bună“, potrivit anexei nr. 2A, se iau în considerare şi se raportează la reuşita bună numai suprafeţele care se încadrează în această categorie. Diferenţa va fi raportată la categoria regenerări artificiale, potrivit anexei nr. 2B; b) determinarea reuşitei regenerării naturale rezultate din tăierile în crâng se face în funcţie de numărul de lăstari/drajoni la hectar, iar la tăierile în scaun, în funcţie de numărul minim de scaune viabile la hectar, potrivit anexei nr. 2A; c) reuşita regenerărilor artificiale se determină prin raportare atât la numărul total de puieţi plantaţi, cât şi la numărul total de puieţi plantaţi din speciile principale de bază şi de amestec, potrivit anexei nr. 2B. (5) În funcţie de numărul de puieţi viabili la hectar, reuşita regenerărilor artificiale se stabileşte pentru terenurile normale, terenurile degradate şi terenuri cu condiţii extreme, luând în considerare următoarele elemente: a) favorabilitatea condiţiilor climatice din două grupe de etaje şi zone bioclimatice - regiunea montană - premontană şi de dealuri; regiunea de silvostepă de deal şi de câmpie -, din zonele ocupate de dunele continentale şi fluviomarine şi din zonele de luncă, determinate de condiţiile staţionale corespunzătoare grupelor ecologice incluse şi procentele de reuşită stabilite în mod diferenţiat pentru aceste condiţii, în cazul terenurilor normale din cea mai mare parte a fondului forestier şi pentru terenurile destinate perdelelor forestiere de protecţie; b) favorabilitatea condiţiilor de mediu determinate de tipul degradării şi procentele de reuşită stabilite în mod diferenţiat pentru tipurile de degradare existente, în cazul terenurilor degradate din fondul forestier; c) caracterul limitativ al unor condiţii de mediu, existente în cazul terenurilor cu condiţii extreme din fondul forestier, şi procentele de reuşită stabilite în mod diferenţiat pentru staţiunile extreme identificate în cazul celor trei categorii în care se încadrează şi terenurile normale. (6) Reuşita este condiţionată de volumul pierderilor ce se înregistrează cu ocazia inventarierii puieţilor la controlul anual al regenerărilor. Se consideră pierderi puieţii dispăruţi pentru care există urme evidente că au fost plantaţi, puieţii uscaţi din diverse cauze, precum şi puieţii vătămaţi, zdreliţi, răniţi, roşi parţial sau total de vânat, tufăriţi, atacaţi de ciuperci sau alţi dăunători care nu mai pot fi readuşi în stare normală de vegetaţie prin măsuri silviculturale şi care trebuie să fie înlocuiţi, nemaiputând contribui la realizarea compoziţiei de regenerare. (7) Pierderile pot fi uniform răspândite sau grupate. Prin pierdere grupată se înţelege lipsa în acelaşi loc a cel puţin 4 puieţi pentru toate schemele sau desimile de plantare, cu excepţiile următoare: a) răchitării, la care lipsa butaşilor viabili trebuie să fie pe o lungime de cel puţin 1 m; b) plantaţii executate la scheme mari - nuc, plop, salcie -, la care pierderea nu trebuie să fie mai mare de un puiet; c) în regenerări naturale, în care suprafaţa goală, fără seminţiş viabil, depăşeşte minimum 4 puieţi conform unei scheme de regenerare artificială aplicată la specia respectivă. (8) În situaţia în care pierderile de puieţi sunt mari, reuşita culturilor fiind sub 20%, se consideră că pierderea este totală. În acest caz se prevede refacerea integrală a lucrării respective. (9) După cauze, pierderile se grupează astfel: pierderi tehnologice şi pierderi accidentale. Pierderile tehnologice reprezintă pierderile care se înregistrează în perioada de până la realizarea stării de masiv, fiind generate de interacţiunea dintre puieţi şi mediu (şocul de transplantare), prin care se elimină exemplarele care sunt mai puţin adaptate. Pierderile accidentale sunt acele pierderi care se înregistrează peste cele tehnologice, acestea fiind cauzate de factori obiectivi sau subiectivi. (10) Primăvara, în termen de 30 de zile de la încetarea lucrărilor de plantare, se întocmeşte procesul-verbal pentru stabilirea procentului de prindere în plantaţiile realizate şi/sau refăcute în toamna anului anterior sau primăvara anului curent, proces-verbal care va contribui la încadrarea cât mai corectă a pierderilor de puieţi în cele două categorii: tehnologice sau accidentale. În baza situaţiei din teren se prevăd lucrările necesare care să asigure realizarea stării de masiv până cel târziu la termenul stabilit: completarea şi refacerea pierderilor, revizuiri, mobilizări de sol, descopleşiri, recepări, rărirea puieţilor, curăţări. (11) Completările se prevăd ca obligatorii în cazul pierderilor grupate, indiferent de reuşita regenerării şi de anul când apar aceste pierderi, până la realizarea stării de masiv. La realizarea completărilor se vor utiliza numai puieţi corespunzători, bine dezvoltaţi, care să poată ajunge la starea de masiv în cel mai scurt timp, odată cu puieţii plantaţi iniţial. Completările se prevăd obligatoriu în primii doi ani de la plantare, numai în cazul când reuşita este sub cea prevăzută în anexa nr. 2B. Aceste completări vor trebui să asigure în momentul închiderii stării de masiv o reuşită bună, avându-se în vedere următoarele: a) speciile care se introduc în culturile respective prin completări vor trebui să asigure proporţiile stabilite prin compoziţiile de regenerare; b) lucrările de întreţinere care se propun vor reprezenta o estimare a necesităţilor reale, în funcţie de încadrarea bioclimatică a culturii şi de experienţa locală privind natura şi frecvenţa acestor lucrări. (12) În regenerările artificiale cu reuşită nesatisfăcătoare, stabilită prin raportare atât la numărul total de puieţi plantaţi, cât şi la numărul total de puieţi plantaţi din speciile principale de bază şi amestec, se vor face completări cu numărul necesar de puieţi pentru realizarea unei reuşite bune. (13) Starea de masiv pentru regenerările naturale se consideră realizată în următoarele situaţii: a) la foioase: când coroanele puieţilor se ating în proporţie de minimum 80%; b) la răşinoase: când înălţimea puieţilor este de 1,0-1,20 m în staţiuni normale şi de 0,6-0,7 m în staţiuni extreme. (14) Starea de masiv pentru regenerările artificiale se consideră realizată în următoarele situaţii: a) la foioase: când coroanele puieţilor se ating, pe rând sau în grupe, în proporţie de cel puţin 80%, iar pentru plopi e.a. şi nuc, când diametrul la 1,30 m este de minimum 8 cm; b) la răşinoase: când înălţimea puieţilor este de 1,2-1,4 m în staţiuni normale şi de 0,6-0,8 m în staţiuni extreme şi terenuri degradate. (15) Starea de masiv se declară în momentul în care aceasta se realizează pe întreaga suprafaţă a regenerării analizate. În cazul unor goluri neregenerate mai mari de 2.500 mp, acestea pot fi separate de restul suprafeţei regenerate, cu starea de masiv realizată, dacă pierderile se datorează unor condiţii staţionale diferite de restul suprafeţei regenerate şi vor fi din categoria de folosinţă corespunzătoare. ART. 6 (1) Datele de teren culese şi prelucrate pentru fiecare suprafaţă supusă controlului anual al regenerărilor se înregistrează în centralizatorul lucrărilor de control anual al regenerărilor. În cazul fondului forestier de stat administrat de administratorii prevăzuţi de lege, precum şi în cazul celui administrat/pentru care sunt asigurate servicii silvice de către ocoale silvice de regim, se numeşte o comisie de verificare a lucrărilor de control anual al regenerărilor care analizează şi verifică: a) cel puţin 20% din numărul suprafeţelor de control, sub aspectul amplasării şi delimitării lor corecte; b) prin sondaj, realitatea datelor culese din suprafeţele de control; c) necesitatea lucrărilor executate în anul când se efectuează controlul anual, calitatea execuţiei şi perioada realizării lor; d) eficacitatea lucrărilor executate, sub aspect tehnic şi economic; e) temeinicia cauzelor prin care se justifică pierderile înregistrate în suprafeţele supuse controlului şi corectitudinea estimării acestor pagube; f) dacă pierderile înregistrate la controlul anterior au fost refăcute, precum şi dacă eventualele ieşiri din fondul forestier sunt legale. (2) La terminarea lucrărilor de inventariere comisia de verificare a controlului anual va prezenta următoarele: a) aprecieri asupra desfăşurării controlului anual (respectarea îndrumărilor tehnice privind constituirea echipelor de control, numărul şi mărimea suprafeţelor de control şi procentul acestora din suprafaţa regenerată, modul de verificare pe teren a lucrărilor de control anual etc.); b) realizarea şi eficacitatea completărilor, refacerilor şi lucrărilor de întreţinere propuse la controlul anterior; c) calitatea regenerărilor executate, respectiv calitatea materialului de plantat folosit, calitatea lucrărilor executate, respectarea prevederilor documentaţiilor tehnice privind realizarea compoziţiei de regenerare, modul de dezvoltare şi starea fitosanitară; d) aprecieri asupra pierderilor înregistrate peste limitele tehnologice, cauzele, justificările şi modalităţile de recuperare a pagubelor; e) concluzii şi recomandări propuse, necesitatea aplicării acestora; f) regenerările care au realizat starea de masiv; g) regenerările care nu au realizat starea de masiv la termenul stabilit, însoţite de justificări şi măsuri pentru remedierea cauzelor; h) justificarea scoaterii din evidenţa controlului anual al regenerărilor a suprafeţelor regenerate; i) procesul-verbal întocmit. ANEXA 1 la norme CRITERII de stabilire şi amplasare a suprafeţelor de control la lucrările de regenerări (naturale, mixte şi artificiale) ART. 1 (1) Stabilirea situaţiei regenerărilor, a calităţii şi cantităţii lucrărilor executate, precum şi a celor ce trebuie efectuate în continuare se face anual pe baza unor analize tehnice. Pentru culegerea datelor de teren se utilizează suprafeţe de control care se amplasează şi delimitează după cum urmează: - în suprafeţele cu regenerare naturală sub adăpost (numai pentru arborete intrate în clasa de regenerare, exploatabile) se folosesc suprafeţe de control de formă dreptunghiulară de 5 mp - 5 m x 1 m - sau circulară - R = 1,26 m, numărul acestora fiind de: (i) 10 pe hectar, în cazul suprafeţelor aflate în control sub 3 ha; (ii) 5 pe hectar, în cazul suprafeţelor aflate în control între 3 şi 10 ha; (iii) 2 pe hectar, în cazul suprafeţelor aflate în control peste 10 ha. (2) Materializarea suprafeţelor de control pe teren, prin ţăruşi cu numere de ordine, este obligatorie numai pentru perioada executării şi verificării lucrărilor de control anual din anul respectiv. (3) În cazul în care pe anumite suprafeţe se înregistrează starea de masiv cu specii principale corespunzătoare compoziţiei de regenerare stabilite de amenajament, atunci aceste suprafeţe se exclud din procesul controlului anual. Ele se trec în fişe ca regenerate. În cazul în care nu sunt îndeplinite aceste două condiţii, starea de masiv şi participarea speciilor principale din compoziţia de regenerare, suprafeţele vor fi menţinute în procesul de control al regenerării, etapa I. ART. 2 (1) În regenerările din etapa a II-a realizate pe toată suprafaţa parchetului, în urma tăierilor definitive, indiferent pe ce cale sunt obţinute, iniţial, mixtă sau artificială, se vor utiliza suprafeţe de control care, însumate, să reprezinte: a) 8% din suprafaţa culturii aflată în control, pentru suprafeţe sub 5 ha; b) 4% din suprafaţa culturii aflată în control, pentru suprafeţe cuprinse între 5 şi 10 ha; c) 2% din suprafaţa culturii aflată în control, pentru suprafeţe peste 10 ha. (2) Forma acestor suprafeţe de control va fi regulată, cerc, pătrat sau dreptunghi. Dimensiunile unei asemenea suprafeţe vor diferi în funcţie de panta terenului şi de mărimea suprafeţei regenerate aflate în control. Într-o suprafaţă regenerată se vor amplasa numai suprafeţe de control de acelaşi tip, ca formă şi mărime. (3) În funcţie de suprafaţa regenerării se vor utiliza următoarele mărimi ale suprafeţelor de control: a) suprafeţele sub 0,25 ha se vor inventaria integral; b) 100 mp pentru suprafeţe ale regenerării mai mici de 5 ha; c) 100 sau 200 mp pentru suprafeţe ale regenerării mai mari de 5 ha. (4) Suprafeţele de control se menţin permanent în amplasamentul iniţial, până la realizarea stării de masiv, fiind necesar ca acestea să fie materializate pe teren prin borne şi ţăruşi. (5) La plantaţiile cu aceeaşi specie, executate la scheme mari - plopi e.a., salcie, nuc, precum şi la răchită, suprafeţele de control se pot constitui din rânduri întregi sau părţi de rând, distribuite uniform, materializarea făcându-se prin borne la capătul rândurilor. (6) Suprafeţele de control se amplasează în teren la data încheierii acţiunii de împădurire, utilizându-se şi la recepţia tehnică a lucrărilor, pentru regenerările realizate pe cale artificială şi mixte, sau la data executării controlului anual, în cazul suprafeţelor regenerate natural. ANEXA 2A la norme CRITERII pentru stabilirea reuşitei regenerărilor PENTRU REGENERĂRI NATURALE
┌────┬───────────┬──────────────────────┐
│ │ │Reuşita regenerărilor │
│ │ │naturale după numărul │
│ │ │minim de puieţi (mii │
│ │ │buc.) din speciile │
│ │ │principale de bază şi │
│Nr. │Specificări│de amestec existent la│
│crt.│ │hectar │
│ │ ├─────┬─────┬──────────┤
│ │ │1 an │2-4 │La │
│ │ │ │ani │realizarea│
│ │ ├─────┼─────┤stării de │
│ │ │Bună │Bună │masiv │
├────┼───────────┼─────┼─────┼──────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │
├────┼───────────┼─────┼─────┼──────────┤
│ │Tăieri în │ │ │ │
│ │arborete de│ │ │ │
│1. │răşinoase, │10-15│10-15│10 │
│ │de fag si │ │ │ │
│ │de amestec │ │ │ │
├────┼───────────┼─────┼─────┼──────────┤
│ │Tăieri în │ │ │ │
│ │arborete de│ │ │ │
│ │cvercinee, │ │ │ │
│2. │de alte │10-15│10-15│8 │
│ │specii │ │ │ │
│ │foioase şi │ │ │ │
│ │de amestec │ │ │ │
├────┼───────────┼─────┼─────┼──────────┤
│3. │Tăieri de │10-15│10-15│10 │
│ │conservare │ │ │ │
├────┼───────────┼─────┼─────┼──────────┤
│ │Tăieri în │ │ │ │
│4. │regim de │12-14│10-11│10 │
│ │crâng - │ │ │ │
│ │salcâm*) │ │ │ │
├────┼───────────┼─────┼─────┼──────────┤
│5. │Tăieri în │10-20│10-15│10 │
│ │renişuri │ │ │ │
└────┴───────────┴─────┴─────┴──────────┘
A.1. PENTRU TĂIERILE ÎN SCAUN LA ZĂVOAIE
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │Reuşita regenerării │
│ │naturale (nr. minim │
│Tăieri în │scaune viabile/ha) │
│scaun la ├─────────────────────────┤
│zăvoaie**) │Bună │
│ ├─────────────────────────┤
│ │peste 450 │
└────────────┴─────────────────────────┘
*) La fiecare cioată se vor inventaria numai 2 lăstari, indiferent de numărul acestora. **) Se vor lua în considerare numai scaunele care au minimum 5 lăstari. ANEXA 2B la norme B. PENTRU REGENERĂRILE ARTIFICIALE B.1. PENTRU ÎMPĂDURIRILE ÎN TERENURI NORMALE DIN FOND FORESTIER B.1.1. REGIUNEA MONTANĂ ŞI PREMONTANĂ ŞI REGIUNEA DE DEALURI Etajul molidişurilor (FM3 II-I), amestecurilor de fag cu răşinoase (FM2), făgetelor montane (FM1) şi al făgetelor premontane (FD4), etajul complexurilor de făgete şi gorunete (FD3), al cvercetelor pure şi în amestec (FD1 şi FD2), grupele ecologice GE6-GE12, GE8A, GE14A, GE15-GE23, GE25-GE30, GE33A, GE34B, GE35-GE42, GE45-GE49, GE55-GE58, GE60-GE61, GE63, GE65-GE66
┌───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────────┐
│ │ │Cuantumul │ │ │
│ │Reuşita │pierderilor│Reuşita │ │
│Reuşita │regenerării│tehnologice│regenerării│ │
│regenerării│pentru │admise (din│peste care │Reuşita │
│pe total │speciile │nr. de │nu se fac │regenerării │
│(%) │principale │puieţi │completări │(calificativ) │
│ │de bază şi │iniţial │(%) │ │
│ │amestec (%)│plantaţi) │ │ │
│ │ │(%) │ │ │
├───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │
├───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────────┤
│≥ 75 │≥ 75 │ │ │bună │
├───────────┼───────────┤25 │95 ├────────────────┤
│< 75 │< 75 │ │ │nesatisfăcătoare│
├───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────────┤
│≥ 85 │≥ 85 │ │ │bună │
├───────────┼───────────┤15 │95 ├────────────────┤
│< 85 │< 85 │ │ │nesatisfăcătoare│
└───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────────┘
B.1.2. REGIUNEA DE DEAL - SILVOSTEPĂ (SsD), REGIUNEA DE CÂMPIE ZONA FORESTIERĂ DE CÂMPIE (FC) şi SILVOSTEPA DE CÂMPIE (SsC) Grupele ecologice GE68, GE70-GE76, GE75A, GE76A, GE78-GE86, GE82A, GE88-GE91
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│85├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 75 │≥ 75 │ │ │bună │
├─────┼─────┤25│85├───────────────────┤
│< 75 │< 75 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
B.1.3. DUNE CONTINENTALE ŞI FLUVIOMARINE, Grupele ecologice GE92-GE96
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│90├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 80 │≥ 80 │ │ │bună │
├─────┼─────┤20│90├───────────────────┤
│< 80 │< 80 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
B.1.4. LUNCA ŞI DELTA DUNĂRII ŞI LUNCILE INTERIOARE MARI Grupele ecologice GE97-GE100, GE100A, GE107A, GE102-GE114
┌─────┬─────┬──┬───┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴───┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬───┬───────────────────┤
│≥ 80 │≥ 80 │ │ │bună │
├─────┼─────┤20│100├───────────────────┤
│< 80 │< 80 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴───┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬───┬───────────────────┤
│≥ 85 │≥ 85 │ │ │bună │
├─────┼─────┤15│100├───────────────────┤
│< 85 │< 85 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴───┴───────────────────┘
B.1.5. SUPRAFEŢELE BUTĂŞITE CU RĂCHITĂ (numai pentru anul I)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Cuantumul │Reuşita regenerărilor│
│pierderilor │peste care nu se fac │
│tehnologice │completări │
│admise │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│15 │95 │
└────────────────┴─────────────────────┘
B.2. PENTRU ÎMPĂDURIRI ÎN TERENURI DEGRADATE (Din fond forestier sau preluate din sectorul agricol) B.2.1. TERENURI ERODATE DE APĂ ŞI RAVENATE Grupele staţionale GS1-GS38
┌───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────────┐
│ │ │Cuantumul │ │ │
│ │Reuşita │pierderilor│Reuşita │ │
│Reuşita │regenerării│tehnologice│regenerării│ │
│regenerării│pentru │admise (din│peste care │Reuşita │
│pe total │speciile │nr. de │nu se fac │regenerării │
│(%) │principale │puieţi │completări │(calificativ) │
│ │de bază şi │iniţial │(%) │ │
│ │amestec (%)│plantaţi) │ │ │
│ │ │(%) │ │ │
├───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │
├───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├───────────┼───────────┤30 │95 ├────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare│
├───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────────┤
│≥ 80 │≥ 80 │ │ │bună │
├───────────┼───────────┤20 │90 ├────────────────┤
│< 80 │< 80 │ │ │nesatisfăcătoare│
├───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul III │
├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────────┤
│≥ 80 │≥ 80 │ │ │bună │
├───────────┼───────────┤20 │85 ├────────────────┤
│< 80 │< 80 │ │ │nesatisfăcătoare│
└───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────────┘
B.2.2. DEPOZITE NATURALE DE MATERIALE DEPLASATE (DEPOZITE ALUVIALE, GROHOTIŞURI) Grupele staţionale GS39-GS47
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│90├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 80 │≥ 80 │ │ │bună │
├─────┼─────┤20│85├───────────────────┤
│< 80 │< 80 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
B.2.3. TERENURI FUGITIVE AFECTATE DE ALUNECĂRI SAU CURGERI DE NOROI Grupele staţionale GS48-GS63
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│95├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 80 │≥ 80 │ │ │bună │
├─────┼─────┤20│90├───────────────────┤
│< 80 │< 80 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
B.2.4. TERENURI CU EROZIUNE EOLIANĂ Grupele staţionale GS64-GS81
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│95├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│90├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul III │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 75 │≥ 75 │ │ │bună │
├─────┼─────┤25│85├───────────────────┤
│< 75 │< 75 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
B.2.5. TERENURI SĂRĂTURATE Grupele staţionale GS82-GS87
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│95├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│90├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul III │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 75 │≥ 75 │ │ │bună │
├─────┼─────┤25│85├───────────────────┤
│< 75 │< 75 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
B.2.6. TERENURI CU EXCES DE APĂ Grupele staţionale GS88-GS113
┌─────┬─────┬──┬──┬────────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴────────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬────────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│90├────────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴────────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬────────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│85├────────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴────────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul III │
│(stepă şi silvostepă) │
├─────┬─────┬──┬──┬────────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│85├────────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴────────────────────┘
B.2.7. TERENURI DEGRADATE ANTROPIC (HALDATE, DECOPERTATE, TALUZATE ŞI CU SOLURI DERANJATE SAU DESFUNDATE) Grupele staţionale GS114-GS143
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│95├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│90├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
NOTĂ: Pentru terenurile degradate cuantumul pierderilor tehnologice admise şi reuşita regenerării peste care nu se fac completări au fost stabilite pe baza rezultatelor obţinute de către colectivele specializate în acest domeniu. B.3. PENTRU ÎMPĂDURIRILE ÎN STAŢIUNI EXTREME Prin staţiuni extreme se înţeleg cele în care unul sau mai mulţi factori staţionali (mai ales de natură edafică) sunt limitativi (săruri, lipsă sau exces de umiditate, nisipuri necoezive, soluri cu conţinut mare de pietrişuri, soluri cu eroziune de suprafaţă şi în adâncime pe cel puţin 50% din suprafaţă, terenuri în alunecare, puternic fragmentate, stâncării, prundişuri grosiere, scheletice sau superficiale, care au un volum fiziologic redus, pante mari, insolaţii etc.). Încadrarea terenurilor în categoria „staţiuni extreme“ este confirmată de direcţia silvică şi se evidenţiază în documentaţia tehnico-economică întocmită pentru executarea lucrărilor de împăduriri. B.3.1. REGIUNEA MONTANĂ Etajul subalpin (FSa+FM3 III), grupele ecologice GE1-GE5
┌─────────┬──────────┬───────────┬───────────┬────────────────┐
│ │Reuşita │Cuantumul │ │ │
│ │puieţilor │pierderilor│Reuşita │ │
│Reuşita │din │tehnologice│regenerării│ │
│puieţilor│speciile │admise (din│peste care │Reuşita │
│pe total │principale│nr. de │nu se fac │împăduririlor │
│(%) │de bază şi│puieţi │completări │ │
│ │amestec │iniţial │(%) │ │
│ │(%) │plantaţi) │ │ │
│ │ │(%) │ │ │
├─────────┼──────────┼───────────┼───────────┼────────────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────────┴──────────┴───────────┴───────────┴────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────────┬──────────┬───────────┬───────────┬────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────────┼──────────┤30 │85 ├────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare│
├─────────┴──────────┴───────────┴───────────┴────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────────┬──────────┬───────────┬───────────┬────────────────┤
│≥ 75 │≥ 75 │ │ │bună │
├─────────┼──────────┤25 │85 ├────────────────┤
│< 75 │< 75 │ │ │nesatisfăcătoare│
└─────────┴──────────┴───────────┴───────────┴────────────────┘
B.3.2. REGIUNEA MONTANĂ ŞI PREMONTANĂ ŞI REGIUNEA DE DEALURI Etajul molidişurilor (FM3 II-I), amestecurilor de fag cu răşinoase (FM2), făgetelor montane (FM1) şi al făgetelor premontane (FD4), etajul complexurilor de făgete şi gorunete (FD3), al cvercetelor pure şi în amestec (FD1 şi FD2), grupele ecologice GE13-GE14, GE14B, GE24, GE30A, GE31-GE34, GE34A, GE43-GE44, GE50-GE54, GE59, GE62, GE64
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 75 │≥ 75 │ │ │bună │
├─────┼─────┤25│85├───────────────────┤
│< 75 │< 75 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 80 │≥ 80 │ │ │bună │
├─────┼─────┤20│85├───────────────────┤
│< 80 │< 80 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
B.3.3. REGIUNEA DE DEAL - SILVOSTEPĂ (SsD), REGIUNEA DE CÂMPIE ZONA FORESTIERĂ DE CÂMPIE (FC) şi SILVOSTEPA DE CÂMPIE (SsC) Grupele ecologice GE67, GE69, GE76B, GE77, GE87
┌─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│85├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬──┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│85├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴──┴───────────────────┘
B.3.4. LUNCA ŞI DELTA DUNĂRII ŞI LUNCILE INTERIOARE MARI Grupele ecologice GE101, GE107B, GE114A
┌─────┬─────┬──┬───┬───────────────────┐
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────┴─────┴──┴───┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul I │
├─────┬─────┬──┬───┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│100├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
├─────┴─────┴──┴───┴───────────────────┤
│Pentru împăduririle din anul II │
├─────┬─────┬──┬───┬───────────────────┤
│≥ 70 │≥ 70 │ │ │bună │
├─────┼─────┤30│100├───────────────────┤
│< 70 │< 70 │ │ │nesatisfăcătoare │
└─────┴─────┴──┴───┴───────────────────┘
B.3.5. SUPRAFEŢELE BUTĂŞITE CU RĂCHITĂ (numai pentru anul I)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Cuantumul │Reuşita regenerărilor│
│pierderilor │peste care nu se fac │
│tehnologice │completări │
│admise │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│15 │95 │
└────────────────┴─────────────────────┘
NOTĂ: Pentru anii următori (începând cu anul al III-lea după plantare, respectiv anul al IV-lea după plantare în cazul terenurilor degradate) pierderile tehnologice se pot majora cu câte 2% pentru fiecare an, cu condiţia ca până la închiderea stării de masiv majorările cumulate să nu depăşească 10%, să nu fie grupate şi să nu fie necesare lucrări de completări. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
