Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 2.534 din 28 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 989 din 12 octombrie 2022.────────── ART. 1 (1) Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor reprezintă totalitatea operaţiunilor de îngrijire şi de conducere aplicate unui arboret, de la instalare până la începerea lucrărilor de regenerare, efectuate pe baze biologice, ecologice, auxologice şi tehnico-economice, în raport cu ţelul de gospodărire urmărit. (2) Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. ART. 2 (1) Scopul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este acela de a realiza structuri optime ale arboretelor, în conformitate cu legile de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere, în vederea creşterii eficacităţii funcţionale multiple a pădurilor, în ceea ce priveşte efectele de protecţie şi de producţie. (2) Lucrările de îngrijire şi conducere executate trebuie să crească capacitatea naturală de absorbţie a solului şi să aibă în vedere îndeplinirea cerinţelor specifice de adaptare la schimbările climatice. Monitorizarea îndeplinirii cerinţelor se realizează prin intermediul periodicităţii executării lucrărilor de îngrijire şi conducere. (3) Obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se referă, în principal, la: a) ameliorarea compoziţiei, structurii şi stării de vegetaţie ale arboretelor; b) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii arboretelor; c) creşterea gradului de stabilitate şi rezistenţă a arboretelor la acţiunea factorilor vătămători - vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, poluare, schimbări climatice; d) creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii în ansamblul ei, precum şi îmbunătăţirea calităţii lemnului produs; e) întărirea capacităţii de fructificare a arborilor şi ameliorarea condiţiilor de regenerare; f) valorificarea lemnului rezultat. (4) Pentru fiecare arboret în parte, obiectivele se diferenţiază în raport cu ţelurile de producţie şi de protecţie urmărite şi cu modul în care acestea au fost soluţionate prin intervenţiile anterioare. (5) Pentru majoritatea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se urmăreşte, în principal, creşterea capacităţii de protecţie a factorilor de mediu şi creşterea gradului de stabilitate ecologică a arboretelor. ART. 3 (1) Lucrările de îngrijire se execută în toate arboretele aflate în stadiile de dezvoltare prevăzute la art. 1 alin. (2), care îndeplinesc condiţiile de consistenţă, în concordanţă cu funcţia atribuită, indiferent de compoziţie, regim şi tratament aplicat, sau de eficienţa economică a lucrărilor de efectuat. (2) Modul de executare a lucrărilor de îngrijire şi conducere va fi diferit, în situaţia în care arboretele respective au fost sau nu parcurse la timp şi în mod susţinut cu asemenea lucrări. (3) În arboretele parcurse cu tratamente cu perioadă lungă de regenerare se execută concomitent în cadrul aceluiaşi arboret şi lucrările de îngrijire şi conducere necesare. (4) La executarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor, o deosebită atenţie se va acorda arboretelor din prima clasă de vârstă, respectiv degajărilor şi curăţărilor, de executarea lor depinzând în mare măsură stabilitatea şi eficacitatea funcţională a viitoarelor păduri. (5) La efectuarea lucrărilor de îngrijire se vor promova, cu prioritate, exemplarele provenite din sămânţă/drajoni, în detrimentul celor din lăstari. ART. 4 Extragerea arborilor din cuprinsul unui arboret, atunci când această lucrare este necesară, se face în raport cu stadiul de dezvoltare şi caracteristicile structurale ale arboretului respectiv, în funcţie de scopul urmărit, precum şi de considerente biologice şi tehnico-economice, utilizând următoarele metode: a) selectivă; b) schematică; c) schematico-selectivă. ART. 5 (1) Intensitatea lucrărilor de îngrijire şi conducere este determinată de ţelul de gospodărire şi de particularităţile arboretului - consistenţă, compoziţie, vârstă, productivitate, structură verticală -, respectiv ale staţiunii - altitudine, expoziţie, pantă, sol. (2) Pentru degajări şi curăţări, intensitatea se exprimă prin diferenţa dintre gradul de închidere a coronamentului, înainte şi după efectuarea intervenţiei. La curăţări sau la prima răritură, aceasta se poate evidenţia şi ca raport, procentual, între numărul de arbori extraşi şi numărul de arbori la unitate de suprafaţă, faţă de situaţia dinainte de tăiere - desimea. (3) La rărituri, intensitatea extragerii se calculează în procente, ca raport între volumul arborilor extraşi la o intervenţie şi cel al arboretului înainte de intervenţie; ea poate fi determinată, de asemenea, şi prin raportul procentual al suprafeţei de bază a arborilor extraşi şi cea a arboretului înainte de intervenţie - densitatea. ART. 6 (1) În cazul lucrărilor de îngrijire şi conducere, intensitatea extragerii, calculată după volum, defineşte indicele de recoltare. Intensitatea generală a extragerilor reprezintă cantitatea totală de masă lemnoasă recoltată din arboret, în întregul ciclu de producţie, prin lucrări de îngrijire - curăţări şi rărituri -, în raport cu producţia totală a arboretului. Acest indicator se poate referi nu numai la întreg ciclul, ci şi la o anumită perioadă din viaţa arboretului. (2) Intensitatea generală totală sau pentru o etapă caracterizează regimul de rărire practicat, determinat de intensitatea fiecărei tăieri, de periodicitatea şi frecvenţa acestora. (3) În raport cu suprafaţa de bază sau volumul extras la o intervenţie, se stabilesc următoarele intensităţi ale lucrărilor de îngrijire şi conducere: a) intensitate slabă - sub 6%; b) intensitate moderată - 6-15%; c) intensitate puternică (forte) - 16-25%; d) intensitate foarte puternică - peste 25%. (4) În arboretele cu funcţii speciale de protecţie, intensitatea răriturii este dictată de crearea unei structuri care să conducă la îmbunătăţirea progresivă a modului de îndeplinire a funcţiei/funcţiilor de protecţie atribuite. În acest caz, intensitatea va fi, în general, mai redusă - slabă şi moderată. (5) Periodicitatea lucrărilor de îngrijire reprezintă intervalul de timp după care se revine, pe aceeaşi suprafaţă, cu o anumită lucrare de îngrijire şi este determinată de temperamentul speciilor ce compun arboretul, de consistenţa arboretului, de vârsta arboretului, de bonitatea staţiunii, de intensitatea lucrării executate anterior. (6) Personalul silvic ce inventariază arborii destinaţi exploatării în cadrul lucrărilor de îngrijire şi conducere are obligaţia de a analiza situaţia de fapt a arboretelor şi de a decide în privinţa oportunităţii, metodei, periodicităţii şi intensităţii lucrărilor de îngrijire, prevederile amenajamentelor silvice privind executarea acestor lucrări, precum şi de a stabili volumul de extras, acesta având un caracter orientativ. ART. 7 (1) Degajarea este lucrarea de îngrijire efectuată în stadiul desiş, uneori şi în stadiul de seminţiş, prin care se urmăreşte apărarea speciilor principale valoroase împotriva speciilor secundare copleşitoare sau de o altă provenienţă, considerată necorespunzătoare. (2) Intensitatea degajărilor depinde de desimea arboretului, de proporţia şi vigoarea de creştere a speciilor copleşitoare, de numărul preexistenţilor, de condiţiile staţionale şi de speciile componente. Stabilirea modalităţii de intervenţie la degajări se realizează într-o zonă reprezentativă a arboretului, prin amplasarea unei suprafeţe de probă de 1.000 mp. (3) Periodicitatea este determinată atât de caracteristicile biologice ale speciilor principale şi copleşitoare, care compun arboretul, cât şi de condiţiile staţionale. De regulă, degajările se repetă la 1-3 ani, mai devreme la cvercinee, amestecuri de fag cu răşinoase, salcâmete ş.a. şi mai rar la făgete şi molidişuri. ART. 8 (1) Prin depresaj se urmăreşte rărirea desişurilor pure, excesiv de dese, provenite din regenerări naturale sau prin semănături directe, în vederea asigurării unor condiţii de dezvoltare favorabile pentru exemplarele sănătoase, viabile. (2) Lucrarea de depresaj constă în extragerea selectivă a exemplarelor necorespunzătoare sau prin deschiderea în arboret a unor benzi, de 1-1,5 m lăţime, de pe care se extrag toate exemplarele existente. ART. 9 (1) Curăţarea este lucrarea de îngrijire cu caracter de selecţie negativă, în masă, care se aplică arboretelor aflate în stadiile de nuieliş şi prăjiniş, în scopul îmbunătăţirii calităţii, creşterii şi compoziţiei arboretului, prin extragerea arborilor rău- conformaţi, accidentaţi, bolnavi, deperisanţi sau uscaţi, înghesuiţi şi copleşiţi sau aparţinând unor specii sau forme genetice mai puţin valoroase şi care nu corespund ţelului de gospodărire şi exigenţelor ecologice. (2) Curăţările se execută la 2-4 ani de la ultima degajare; în arboretele neparcurse cu degajări, prima curăţare are caracterul de degajare întârziată. (3) Intensitatea curăţărilor va fi, după caz, moderată, forte şi foarte puternică, fără a se întrerupe însă starea de masiv şi fără a se reduce consistenţa, exprimată prin gradul de închidere al coronamentului, sub 0,75. Intensitatea intervenţiei la curăţări, precum şi controlul aplicării acestei lucrări se realizează pe baza amplasării unor suprafeţe de probă, în porţiuni reprezentative ale arboretului, cu aria de 2.000 mp, în care se execută lucrarea de curăţări în condiţiile concrete din teren. Pe baza rezultatelor din aceste suprafeţe de probă, intensitatea lucrării se extinde la întregul arboret. (4) Periodicitatea curăţărilor variază de la 3 la 5 ani, în funcţie de specie, starea arboretului, condiţiile staţionale şi lucrările executate anterior. ART. 10 (1) Răriturile reprezintă lucrările de îngrijire care se efectuează periodic în arborete, după ce acestea au realizat stadiul de păriş şi apoi în stadiile de codrişor şi codru mijlociu, prin care se reduce, prin selecţie pozitivă, numărul de exemplare la unitatea de suprafaţă, micşorându-se temporar consistenţa, exprimată prin indicele de densitate, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor şi în final al creşterii eficacităţii funcţionale a acestora. Se realizează în arboretele care au realizat diametre medii mai mari de 10 cm. (2) Intensitatea răriturilor va fi mai mare în arboretele formate din specii de lumină, situate în condiţii staţionale favorabile şi în care se urmăreşte obţinerea de sortimente de mari dimensiuni, şi mai scăzută în cele constituite din specii de umbră. Orientativ, intensitatea răriturilor se stabileşte pe baza indicilor de recoltare evidenţiaţi pe formaţii şi grupe de formaţii forestiere, pentru arborete cu indici de densitate 0,9-1,0, parcurse sistematic cu lucrări de îngrijire şi conducere. (3) Intensitatea răriturilor poate diferi de valorile orientative, în raport cu caracteristicile structurale ale arboretului fără ca stabilitatea acestuia să fie afectată după intervenţie. În acest sens, prin procedee relascopice se determină suprafaţa de bază a arboretului înainte de efectuarea intervenţiei şi se compară cu suprafaţa de bază normală, evidenţiată în tabelele de producţie pentru arborete, stabilindu-se indicele de densitate real. După efectuarea intervenţiei, indicele de densitate real nu trebuie să scadă sub valoarea de 0,80, cu excepţiile menţionate şi prezentate la aplicarea răriturilor pe formaţii/grupe de formaţii forestiere. În arboretele care nu au fost parcurse la timp cu lucrări de îngrijire, intensitatea primelor extrageri va fi - ca regulă generală - mai mică decât cea adoptată în arboretele de acelaşi tip, parcurse la timp cu asemenea lucrări. Intensitatea intervenţiei se poate stabili şi prin intermediul metodelor moderne - Lidar, scanere. (4) Periodicitatea răriturilor - intervalul de timp după care se revine, pe aceeaşi suprafaţă, cu o anumită lucrare de îngrijire - este determinată de temperamentul speciilor ce compun arboretul, de vârsta arboretului, de bonitatea staţiunii, de intensitatea lucrării executate anterior şi de consistenţa arboretului. (5) Răriturile se execută până la o vârstă egală cu 3/4 din vârsta exploatabilităţii tehnice. Pentru arboretele în care nu se reglementează procesul de producţie, aceasta se asimilează cu cea tehnică. ART. 11 (1) Prin tăieri de igienă se urmăreşte extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare, vătămaţi, rupţi sau doborâţi de vânt şi zăpadă, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor. (2) Volumul de extras - intensitatea - prin tăieri de igienă este de până la 1,0 mc/an/ha, calculat la nivel de unitate amenajistică şi intervenţie. (3) Este interzisă executarea tăierilor de igienă în arboretele în care sunt prevăzute tăieri de regenerare, rărituri, curăţări şi în arboretele din arii naturale protejate dacă acestea vizează obiectivele de conservare care au stat la baza desemnării ariei naturale protejate. ART. 12 Îngrijirea marginii masivului este o lucrare cu caracter special, care se execută la liziere, prin: a) rărirea timpurie a arboretelor, încă de la înfiinţarea lor, în scopul întăririi rezistenţei individuale a arborilor, care îşi formează astfel coroane dezvoltate până în apropierea solului şi o înrădăcinare puternică, în vederea protejării arboretului împotriva vântului; b) realizarea de benzi din arbuşti fructiferi şi ornamentali. ART. 13 Elagajul artificial este o lucrare culturală cu caracter special, prin care se urmăresc sporirea proporţiei de masă lemnoasă lipsită de noduri, aptă pentru sortimentele calitativ-superioare, şi reducerea riscului la incendii, mai ales în arboretele cu funcţii predominant sociale. ART. 14 Emondajul reprezintă lucrarea de îngrijire cu caracter special ce constă în tăierea crăcilor lacome, apărute pe trunchiul arborilor, din mugurii dorminzi, în condiţii de vegetaţie neprielnice. Emondajul se va executa mai ales la gorun, stejar pedunculat şi plopi selecţionaţi, la exemplare de valoare. ART. 15 Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se aplică şi pentru plantaţiile cu specii forestiere instalate pe terenuri cu destinaţie agricolă, finanţate de la bugetul de stat sau din alte surse publice. ANEXA 1 la norme Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Denumirea │Stadiile de │
│categoriei şi a │dezvoltare în care │
│tipului de │se execută lucrarea │
│lucrări │(anexa nr. 2 la │
│ │ordin) │
├─────────────────┴────────────────────┤
│Lucrări de îngrijire după realizarea │
│stării de masiv │
├─────────────────┬────────────────────┤
│degajări* şi │desiş │
│depresaj │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│curăţări │nuieliş, prăjiniş │
├─────────────────┼────────────────────┤
│rărituri │păriş, codrişor, │
│ │codru mijlociu │
├─────────────────┼────────────────────┤
│tăieri de igienă │prăjiniş - codru │
├─────────────────┴────────────────────┤
│Lucrări speciale de îngrijire │
├─────────────────┬────────────────────┤
│îngrijirea │toate stadiile │
│marginii de masiv│ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│elagaj artificial│prăjiniş, păriş, │
│ │codrişor │
├─────────────────┼────────────────────┤
│emondaj │prăjiniş, păriş, │
│ │codrişor │
└─────────────────┴────────────────────┘
* Degajările se pot executa şi în stadiul de seminţiş. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
