Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
NORME TEHNICE din 1 aprilie 2002 privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale
ART. 1 Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitãţile medicale (norme tehnice) reprezintã reglementarea modului în care se colecteazã, se ambaleaza, se depoziteaza temporar, se transporta şi se elimina aceste deşeuri, o atentie deosebita acordându-se deşeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului şi afectarea stãrii de sãnãtate. ART. 2 (1) Prezentele norme tehnice se aplica de cãtre toate unitãţile în care se desfãşoarã activitãţi medicale în urma cãrora sunt produse deşeuri, indiferent de forma de organizare. (2) Producãtorul de deşeuri este rãspunzãtor pentru îndepãrtarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea sa. (3) Unitãţile sanitare elaboreazã şi aplica cu prioritate programe, strategii de management şi proceduri medicale care sa previnã producerea de deşeuri periculoase sau sa reducã pe cat posibil cantitãţile produse. (4) Unitãţile sanitare elaboreazã şi aplica planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activitãţile medicale, în concordanta cu regulamentele interne şi cu codurile de procedura, pe baza reglementãrilor în vigoare. ART. 3 Producãtorii de deşeuri au urmãtoarele obligaţii: a) sa diminueze cantitãţile de deşeuri ce urmeazã sa fie eliminate, încã din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile; b) sa promoveze reutilizarea şi reciclarea acelor categorii de deşeuri care se preteaza la aceste operaţiuni; c) sa separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase. ART. 4 Prezentele norme tehnice se aplica în toate unitãţile sanitare care produc deşeuri, şi anume: a) producãtorii mari: - spitalele judeţene şi municipale; - clinicile universitare; - institutele de cercetare medicalã şi farmaceutica; - Agenţia Nationala a Medicamentului; - institutele de medicina legalã; - serviciile judeţene de medicina legalã; - unitãţile preclinice din universitãţile şi facultãţile de medicina şi farmacie; - unitãţile de producţie, depozitare şi pãstrare a medicamentelor şi a produselor biologice; b) producãtorii medii: - centrele de diagnostic şi tratament; - centrele de transfuzii; - centrele de recoltare şi conservare a sângelui; - laboratoarele; - serviciile de prosectura ale spitalelor; - spitalele de pneumologie; - cabinetele medicale de orice specialitate şi cabinetele stomatologice; - spitalele şi clinicile particulare; c) producãtorii mici: - laboratoarele de tehnica dentara; - laboratoarele de sãnãtate mentala; - spitalele de bolnavi psihici cronici; - spitalele de recuperare; - bazele de tratament balnear; - sãlile de pregãtire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare; - centrele de plasament; - centrele de îngrijire şi asistenta; - cabinetele medicale din instituţii, întreprinderi, şcoli, licee, grãdiniţe; - cabinetele pentru realizarea tatuajelor; - centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare; - unitãţile farmaceutice - farmacii, drogherii; - centrele de optica medicalã; - centrele de acupunctura. ART. 5 Prezentele norme tehnice nu se referã la gestionarea deşeurilor radioactive a cãror gestionare este prevãzutã în reglementãri specifice.
CAP. 2 Definiţii
ART. 6 Prin prezentul ordin sunt definiţi urmãtorii termeni: a) deşeurile rezultate din activitãţi medicale - toate deşeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitãţile sanitare; b) deşeurile nepericuloase - deşeurile a cãror compoziţie este asemãnãtoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintã risc major pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu; c) deşeurile periculoase - deşeurile rezultate din activitãţi medicale, care constituie un risc real pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu şi care sunt generate în unitatea sanitarã în cursul activitãţilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor şi recuperare medicalã, inclusiv de cercetare medicalã şi producere, testare, depozitare şi distribuţie a medicamentelor şi produselor biologice; d) deşeurile anatomo-patologice şi pãrţi anatomice deşeurile care includ tesuturile şi organele, pãrţile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii şi din alte proceduri medicale; în aceasta categorie se includ şi animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare şi experimentare; e) deşeurile infectioase - deşeurile lichide şi solide care conţin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi materialele care conţin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti şi/sau toxinele microorganismelor; f) deşeurile chimice şi farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanţe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; g) deşeurile intepatoare-taietoare - deşeurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau tãiere; h) deşeurile radioactive - deşeurile solide, lichide şi gazoase rezultate din activitãţile nucleare medicale, de diagnostic şi tratament, care conţin materiale radioactive; i) unitatea sanitarã - orice unitate publica sau privatã care desfãşoarã activitãţi cu profil sanitar; j) activitatea medicalã - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare şi recuperare a stãrii de sãnãtate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medicalã; k) sistemul de gestionare a deşeurilor - totalitatea activitãţilor de colectare separatã la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport şi eliminare finala; l) depozitarea temporarã - pãstrarea pe o perioada limitatã a deşeurilor ambalate corespunzãtor în spaţii special destinate şi amenajate, pana la preluarea şi transportul lor la locul de eliminare finala; m) eliminarea finala - totalitatea metodelor şi tratamentelor fizice, chimice şi biologice aplicate deşeurilor periculoase rezultate din activitãţile medicale, care vizeazã eliminarea pericolelor şi riscurilor potenţiale asupra mediului şi asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei, precum şi reducerea volumului de deşeuri; n) incinerarea deşeurilor - arderea deşeurilor în instalaţii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determina neutralizarea deşeurilor, utilizându-se echipamente de reţinere şi purificare a gazelor; o) depozitarea sanitarã - depozitarea deşeurilor rezultate din activitatea medicalã în locuri special amenajate, denumite depozite de deşeuri periculoase sau nepericuloase. Deşeurile periculoase sunt depozitate în depozitul de deşeuri dupã ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare; p) fişa interna a gestiunii deşeurilor - formularul de pãstrare a evidentei deşeurilor produse în unitãţile sanitare, cu date privind circuitul complet al deşeurilor de la producere şi pana la eliminarea finala a acestora, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor.
CAP. 3 Clasificari
ART. 7 Clasificarea pe categorii a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã se face pe criterii practice, dupã cum urmeazã: 1. deşeurile nepericuloase sunt deşeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare şi a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deşeuri se colecteazã şi se indeparteaza la fel ca deşeurile menajere. Deşeurile asimilabile celor menajere înceteazã sa mai fie nepericuloase când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deşeuri periculoase. Urmãtoarele materiale se includ în categoria deşeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticla care nu au venit în contact cu sangele sau cu alte lichide biologice etc.; 2. deşeurile periculoase se clasifica în: a) deşeurile anatomo-patologice şi pãrţi anatomice, care cuprind pãrţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrica (fetusi, placente), pãrţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activitãţilor de cercetare şi experimentare. Toate aceste deşeuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale; b) deşeurile infectioase sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziti şi/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, manusi, sonde şi alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.; c) deşeurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit în contact cu material infectios. Aceste deşeuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale; d) deşeurile chimice şi farmaceutice sunt deşeurile care includ serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depãşit, medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substantele folosite în laboratoare. Substantele de curãţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzãtoare sau cu termenul de valabilitate depãşit vor fi considerate deşeuri chimice, de exemplu: substanţe dezinfectante, substanţe tensioactive etc. ART. 8 Materialele folosite în practica medicalã, care sunt de utilizare îndelungatã (nu de unica utilizare), pot fi recuperate, refolosite şi reciclate dupã ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele şi instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt şi ele supuse sterilizarii.
CAP. 4 Colectarea la locul de producere (sursa)
ART. 9 Colectarea şi separarea deşeurilor pe categorii sunt primele etape în gestionarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicalã. În situaţia în care nu se realizeazã separarea deşeurilor pe categorii, intreaga cantitate de deşeuri se trateazã ca deşeuri periculoase.
CAP. 5 Ambalarea deşeurilor
ART. 10 Ambalajul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicalã este de unica folosinta şi se elimina o data cu conţinutul. ART. 11 Codurile de culori ale ambalajelor în care se colecteazã deşeurile din unitãţile sanitare sunt: a) galben - pentru deşeurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice şi farmaceutice); b) negru - pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile asimilabile celor menajere). ART. 12 Pentru deşeurile infectioase şi taietoare-intepatoare se foloseşte pictograma "Pericol biologic". Pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc. ART. 13 Pentru deşeurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevãzute în interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atât cutiile prevãzute în interior cu saci din polietilena, cat şi sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanicã mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente şi sa nu permitã scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poatã închide uşor şi sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deşeuri produse în intervalul dintre doua indepartari succesive ale deşeurilor. Sacul se introduce în pubele prevãzute cu capac şi pedala sau în portsac. Înãlţimea sacului trebuie sa depãşeascã înãlţimea pubelei, astfel încât sacul sa se rasfranga peste marginea superioarã a acesteia, iar surplusul trebuie sa permitã închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depãşi trei pãtrimi din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsã între 50-70 æ. ART. 14 Deşeurile intepatoare-taietoare se colecteazã în cutii din material rezistent la acţiuni mecanice. Cutiile trebuie prevãzute la partea superioarã cu un capac special care sa permitã introducerea deşeurilor şi sa împiedice scoaterea acestora dupã umplere, fiind prevãzute în acest scop cu un sistem de închidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa şi a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permitã incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevãzute cu un maner rezistent pentru a fi uşor transportabile la locul de depozitare intermediara şi, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena şi sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizeazã din punct de vedere sanitar de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei - Direcţia generalã de sãnãtate publica. ART. 15 Recipientul destinat colectãrii deşeurilor intepatoare-taietoare trebuie sa aibã urmãtoarele caracteristici: a) sa fie impermeabil şi sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de închidere definitiva sa împiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deşeurile intepatoare-taietoare şi a mediului, precum şi posibilitatea de refolosire a acestora de cãtre persoane din exteriorul unitãţii sanitare; b) sa fie inscripţionat, în cazul recipientelor importate, şi în limba romana. Inscripţia trebuie sa cuprindã: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitarã care a folosit recipientul, persoana desemnatã responsabilã cu manipularea sa, data umplerii definitive; c) sa fie avizat de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei dupã ce a fost supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la acţiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de cãtre laboratoare acreditate pentru astfel de testãri, rezultatele testelor determinând calitatea produsului. Produsul, în urma testarii, nu trebuie sa îşi modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structura, forma, culoare. ART. 16 În situaţia în care numai acele de seringa sunt colectate în recipientele descrise la art. 14 şi 15, seringile pot fi colectate separat în cutii de carton rigid prevãzute în interior cu sac din polietilena de inalta densitate, de culoare galbena, şi marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie sa fie continue, rezistente şi sa nu permitã scurgeri de lichid. La confecţionarea sacului trebuie sa se respecte cerinţele art. 13. ART. 17 Pentru deşeurile infectioase de laborator se pot folosi în locul sacilor de polietilena cutiile din carton rigid prevãzute în interior cu sac de polietilena, marcate cu galben şi cu pictograma "Pericol biologic". ART. 18 Al doilea ambalaj în care se depun sacii şi cutiile pentru deşeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereţi rigizi, aflate în spaţiul de depozitare temporarã. Containerele pentru deşeuri infectioase şi intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate "Deşeuri medicale" şi poarta pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la acţiunile mecanice, uşor lavabile şi rezistente la acţiunea soluţiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans şi prevãzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel încât sa se asigure preluarea întregii cantitãţi de deşeuri produse în intervalul dintre doua indepartari succesive. În aceste containere nu se depun deşeuri periculoase neambalate (vrac) şi nici deşeuri asimilabile celor menajere. ART. 19 Pãrţile anatomice destinate incinerarii sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevãzute în interior cu sac din polietilena de inalta densitate, sau în saci din polietilena cu marcaj galben, special destinaţi acestei categorii de deşeuri. Sacii trebuie sa fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. În cazul recuperãrii placentelor, acestea sunt ambalate şi supuse dezinfectiei în conformitate cu cerinţele beneficiarului. ART. 20 În cazul inhumarii în cimitire pãrţile anatomice sunt ambalate şi refrigerate, dupã care se vor depune în cutii speciale, etanse şi rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific. ART. 21 Animalele de laborator urmeazã ciclul de eliminare a deşeurilor periculoase chiar şi dupã autoclavare. ART. 22 Deşeurile chimice şi farmaceutice se colecteazã în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deşeurile chimice periculoase. ART. 23 Deşeurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteazã în saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deşeuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti şi incolori. ART. 24 Pe ambalajele care conţin deşeuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deşeurile (denumirea sectiei sau laboratorului şi data). În cazul în care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.
CAP. 6 Depozitarea temporarã
ART. 25 Depozitarea temporarã trebuie realizatã în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încãperile destinate depozitarii temporare. ART. 26 Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar condiţiile de depozitare vor respecta normele de igiena în vigoare. Pentru deşeurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depãşeascã 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unitãţii şi 24 de ore pentru transport şi eliminare finala. ART. 27 Spaţiul de depozitare temporarã trebuie sa existe în fiecare unitate sanitarã. Amenajarea spaţiului pentru depozitarea temporarã trebuie prevãzutã în proiectul iniţial al unitãţii, în cazul noilor construcţii. Unitãţile sanitare care nu au fost prevãzute în proiect cu spaţii pentru depozitare temporarã le vor construi sau le vor amenaja ulterior. ART. 28 Spaţiul de depozitare temporarã trebuie sa aibã doua compartimente: a) un compartiment pentru deşeurile periculoase, prevãzut cu dispozitiv de închidere care sa permitã numai accesul persoanelor autorizate; b) un compartiment pentru deşeurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena în vigoare privind mediul de viata al populaţiei. ART. 29 Condiţiile spaţiului de depozitare pentru deşeuri periculoase trebuie sa permitã depozitarea temporarã a cantitãţii de deşeuri periculoase acumulate în intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spaţiul de depozitare temporarã a deşeurilor periculoase este o zona cu potenţial septic şi trebuie separat funcţional de restul construcţiei şi asigurat prin sisteme de închidere. Încãperea trebuie prevãzutã cu sifon de pardoseala pentru evacuarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curatarii şi dezinfectiei. Spaţiul de depozitare trebuie prevãzut cu ventilaţie corespunzãtoare pentru asigurarea temperaturilor scãzute care sa nu permitã descompunerea materialului organic din compozitia deşeurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia şi deratizarea spaţiului de depozitare în scopul prevenirii apariţiei vectorilor (insecte, rozatoare). ART. 30 Deşeurile asimilabile celor menajere se depoziteaza şi se evacueaza conform prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 426/2001 , şi ale <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandãrilor privind mediul de viata al populaţiei.
CAP. 7 Transportul
ART. 31 Transportul deşeurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena şi securitate în scopul protejãrii personalului şi populaţiei generale. ART. 32 Transportul deşeurilor periculoase în incinta unitãţii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Carucioarele şi containerele mobile se spala şi se dezinfecteaza dupã fiecare utilizare, în locul unde sunt descãrcate. ART. 33 Transportul extern (în afarã unitãţii sanitare) al deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicalã se face în conformitate cu reglementãrile în vigoare, elaborate de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei. ART. 34 Transportul deşeurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de Direcţia de sãnãtate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. ART. 35 Vehiculul care transporta deşeurile periculoase trebuie conceput, amenajat special şi avizat sanitar de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei. ART. 36 Vehiculul care transporta deşeurile periculoase trebuie sa rãspundã urmãtoarelor cerinţe minime: a) compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului şi realizat din materiale uşor lavabile şi rezistente la agenţii chimici folosiţi la dezinfecţie; b) sa aibã dispozitive de fixare a containerelor în timpul transportului; c) sa fie utilat cu sisteme etanse de închidere a uşilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului; d) sa conţinã sisteme de asigurare impotriva rãspândirii deşeurilor periculoase în mediu în caz de accident. ART. 37 Conducãtorul auto trebuie sa aibã cunoştinţe referitoare la natura încãrcãturii şi la normele de igiena privind deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicalã.
CAP. 8 Eliminare finala
ART. 38 Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicalã se face în conformitate cu reglementãrile în vigoare referitoare la aceasta categorie de deşeuri. ART. 39 Deşeurile periculoase produse de unitãţile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate, specifice fiecãrei categorii de deşeuri. ART. 40 Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida şi completa a factorilor cu potenţial nociv pentru mediu şi pentru starea de sãnãtate a populaţiei. ART. 41 Metodele folosite pentru eliminarea finala a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã sunt: a) incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele şi standardele în vigoare privind emisiile de gaze în atmosfera şi pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare; b) depozitarea în depozitul de deşeuri - la nivelul unitãţii sanitare deşeurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfecţie chimica, dezinfecţie cu microunde, incapsulare, iradiere, înainte de a fi eliminate final prin depozitare în depozitul de deşeuri. ART. 42 (1) Deşeurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale şi se includ în ciclul de eliminare a deşeurilor municipale. (2) Excepţie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare înainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.
CAP. 9 Evidenta cantitãţilor de deşeuri produse de unitatea sanitarã
ART. 43 Fiecare producãtor este obligat sa cunoascã cantitãţile de deşeuri produse. ART. 44 Pentru cunoaşterea cantitãţilor de deşeuri produse în unitatea sanitarã se aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodicã a datelor şi pentru calcularea cantitãţilor medii lunare, conform anexei nr. 2.
CAP. 10 Înregistrarea datelor privind deşeurile periculoase predate contractanţilor de servicii pentru transport şi eliminare finala
ART. 45 Înregistrarea datelor reprezintã controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de cãtre producãtor. ART. 46 Formularul de identificare pentru transportul şi eliminarea finala a deşeurilor periculoase care pãrãsesc unitatea producãtoare în scopul eliminãrii finale, conform anexei nr. 6, se completeazã şi se semneazã în 3 exemplare de cãtre producãtor şi transportator la predarea/primirea fiecãrui transport. Un exemplar rãmâne la producãtor, iar celelalte doua exemplare se semneazã de cãtre agentul economic care efectueazã operaţiunea de eliminare finala. Dupã eliminarea finala un exemplar rãmâne la agentul economic care a efectuat operaţiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returneazã prin posta la producãtor de cãtre agentul economic care a fãcut operaţiunea de eliminare finala. ART. 47 Formularul de identificare pentru transportul şi eliminarea finala a deşeurilor conţine urmãtoarele date: a) datele de identificare pentru unitatea producãtoare şi pentru agenţii economici prestatori de servicii de transport şi eliminare finala; b) cantitãţile de deşeuri periculoase trimise, transportate şi tratate; c) data şi ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finala); d) numele şi semnãturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producãtorului şi din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deşeurile şi au aplicat procedeul de eliminare stipulat în contract; e) procedura de eliminare finala utilizata.
CAP. 11 Educarea şi formarea personalului
ART. 48 Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicalã trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei - Direcţia generalã de sãnãtate publica. ART. 49 Unitatea este obligatã sa asigure educarea şi formarea profesionalã continua pentru angajaţi, în urmãtoarele situaţii: a) la angajare; b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post; c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente; d) la introducerea de tehnologii noi; e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire şi control ale infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitãţi în prevenirea şi combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedura, precum şi la recomandarea inspectorilor sanitari de stat; f) la recomandarea coordonatorului activitãţii de protecţie a mediului; g) periodic, indiferent dacã au survenit sau nu schimbãri în sistemul de gestionare a deşeurilor. ART. 50 Perioada dintre doua cursuri succesive va fi stabilitã de medicul SPCIN, coordonatorul activitãţii de protecţie a mediului sau de medicul delegat cu responsabilitãţi în prevenirea şi combaterea infectiilor nozocomiale, dar nu va depãşi 12 luni. ART. 51 Personalul implicat în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase trebuie sa cunoascã: a) tipul şi cantitãţile de deşeuri produse în unitate; b) riscurile pentru mediu şi sãnãtatea umanã în fiecare etapa a ciclului de eliminare a deşeurilor; c) planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitãţile medicale, cu regulamentele interne şi codurile de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea deşeurilor periculoase.
CAP. 12 Responsabilitãţi în domeniul gestionãrii deşeurilor rezultate din activitãţile medicale
ART. 52 Directorul unitãţii: a) iniţiazã programul de introducere a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea functionarii sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; c) nominalizeaza persoanele responsabile cu activitãţile specifice sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; d) controleazã modul în care funcţioneazã sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase; e) aproba planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitãţile medicale, pe baza regulamentelor interne şi a codurilor de procedura ale sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase din unitate; f) aproba planul de formare profesionalã continua. ART. 53 Coordonatorul activitãţii de protecţie a mediului: a) elaboreazã şi supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitãţile medicale, pe baza regulamentelor interne şi a codurilor de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea deşeurilor periculoase; b) coordoneazã şi rãspunde de sistemul de gestionare a deşeurilor în unitatea sanitarã; c) stabileşte codul de procedura a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; d) evalueaza cantitãţile de deşeuri periculoase şi nepericuloase produse în unitatea sanitarã; e) coordoneazã investigatia-sondaj pentru determinarea cantitãţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completãrii bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor; în acest sens are toate atribuţiile coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2; f) supravegheazã activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor periculoase; g) propune şi alege metodele de tratare şi soluţia de eliminare finala într-un mod cat mai eficient a deşeurilor periculoase în cadrul unitãţii sanitare; h) propune directorului unitãţii agentul economic prestator de servicii de transport şi eliminarea finala a deşeurilor; i) colaboreazã cu medicul-şef SPCIN sau cu medicul delegat cu responsabilitãţi în prevenirea şi combaterea infectiilor nozocomiale în scopul derulãrii unui sistem de gestionare corect şi eficient a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicalã. ART. 54 Medicul-şef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilitãţi în prevenirea şi combaterea infectiilor nozocomiale: a) participa la stabilirea codului de procedura a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; b) participa la buna funcţionare a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; c) supravegheazã activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor periculoase; d) rãspunde de educarea şi formarea continua a personalului; e) elaboreazã şi aplica planul de educare şi formare continua; f) participa la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitãţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completãrii bazei de date naţionale şi a evidentei gestiunii deşeurilor. ART. 55 Şeful serviciului administrativ: a) asigura şi rãspunde de aprovizionarea unitãţii cu materiale necesare sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; b) asigura şi rãspunde de întreţinerea instalaţiilor de incinerare din incinta unitãţii (dacã este cazul); c) controleazã respectarea condiţiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu agenţii economici care presteazã activitãţile de transport şi eliminarea finala a deşeurilor periculoase. ART. 56 Medicul şef de secţie: a) controleazã modul în care se aplica codul de procedura stabilit pe secţie; b) participa la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitãţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completãrii bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor; c) semnaleaza imediat directorului adjunct economic şi şefului serviciului administrativ deficientele în sistemul de gestionare a deşeurilor. ART. 57 Medicul care îşi desfãşoarã activitatea în sistem public sau privat, în spital, sau, dupã caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic şcolar, medic stomatolog, medicul unitãţii militare, medicul penitenciarului: a) supravegheazã modul în care se aplica codul de procedura stabilit în sectorul lui de activitate; b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura; c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completãrii bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor. ART. 58 Asistenta-sefa: a) rãspunde de aplicarea codului de procedura; b) prezintã medicului şef de secţie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase; c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completãrii bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor. ART. 59 Asistenta: a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura; b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completãrii bazei de date naţionale şi a evidentei gestiunii deşeurilor. ART. 60 Infirmiera: a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura; b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completãrii bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor. ART. 61 Ingrijitoarea pentru curãţenie: a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura; b) asigura transportul deşeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura; c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitãţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completãrii bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor.
───────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
