Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME NAŢIONALE din 23 noiembrie 2017 în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie
EMITENT: Administraţia Naţională a Penitenciarelor PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 36 din 16 ianuarie 2018
──────────
Aprobate prin Decizia nr. 500.460 din 23 noiembrie 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2018.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Cadrul normativ care reglementează activitatea de educaţie şi asistenţă psihologică şi asistenţă socială din unităţile sistemului penitenciar românesc evidenţiază principalele elemente de specificitate ale atribuţiilor corespunzătoare fiecărei categorii profesionale, după cum urmează:
a) asumarea atribuţiilor manageriale - previziune, organizare, coordonare, antrenare/motivare, control/evaluare şi promovarea unei atitudini proactive, în raport cu dezvoltarea funcţiei de reintegrare socială a pedepsei şi măsurii educative privative de libertate;
b) respectarea standardelor profesionale în domeniul desfăşurării activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială în mediul penitenciar;
c) asumarea exercitării statutului profesional în condiţiile mediului penitenciar şi exigenţelor regimului de executare a pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate;
d) cunoaşterea drepturilor şi asumarea obligaţiilor ce decurg din statutul de funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
CAP. II
Resursele umane
ART. 2
(1) Optimizarea raportului numeric dintre categoriile de personal cu atribuţii în educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi persoanele internate în centrele educative şi centrele de detenţie are ca cerinţă:
a) stabilirea nevoilor de personal cu atribuţii în educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială a persoanelor internate;
b) stabilirea necesarului în vederea încadrării, în conformitate cu standardele de personal stabilite.
(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea standardului prevăzut la alin. (1) sunt:
a) existenţa unei structuri de stat de funcţii standardizate la nivel sistemic;
b) numărul posturilor încadrate raportat la numărul de posturi prevăzute.
ART. 3
(1) Normele privind asigurarea profesionalismului şi a perfecţionării personalului sectorului reintegrare socială au ca cerinţe:
a) organizarea unor stagii de formare profesională în conformitate cu cerinţele postului şi specializarea personalului;
b) înscrierea psihologilor şi asistenţilor sociali în organizaţiile profesionale naţionale;
c) participarea fiecărui angajat la întâlniri şi manifestări specifice comunităţii profesionale din care face parte.
(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt:
a) existenţa unui stagiu de formare iniţială, specific activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
b) organizarea, cu frecvenţă anuală, a unei întâlniri profesionale în vederea pregătirii continue a specialiştilor din domeniul reintegrare socială, care să fie prevăzută, după caz, cu posibilitatea creditării de către organismul profesional corespunzător: Colegiul Psihologilor din România sau Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali.
(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt:
a) numărul de persoane înscrise în asociaţii profesionale specifice cu rol de supervizare, colegii, raportat la numărul personalului de specialitate;
b) nivelul, treapta de specializare în domeniul de specialitate pentru psihologi şi asistenţi sociali.
(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt:
a) numărul de participanţi;
b) documente care atestă participarea.
CAP. III
Cadrul metodologic
ART. 4
(1) Normele privind asigurarea unui cadru unitar de desfăşurare a activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială au ca cerinţe:
a) desfăşurarea activităţii personalului din sectorul reintegrare socială, în baza proiectului educaţional al centrului;
b) desfăşurarea activităţii personalului din sectorul reintegrare socială, în baza unei metodologii a activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, prevăzută în anexa la prezentele norme;
c) constituirea dosarului de educaţie şi asistenţă psihosocială al persoanei internate şi, după caz, întocmirea planului de intervenţie recuperativă;
d) desfăşurarea programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială pe baza culegerii de programe pentru minori, a manualelor de programe elaborate sau, după caz, avizate de direcţia de specialitate;
e) participarea personalului de reintegrare socială la lucrările consiliului educativ, respectiv ale comisiilor specifice din centrul educativ sau centrul de detenţie, reglementate de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative, cu relevanţă pentru domeniul reintegrare socială.
(2) Indicatorii relevanţi pentru cerinţa prevăzută la alin. (1) lit. a) sunt:
a) existenţa proiectului educaţional, particularizat la specificul fiecărui centru;
b) numărul de activităţi desfăşurate conform proiectului educaţional al centrului.
(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt:
a) existenţa metodologiilor specifice pentru fiecare categorie de personal;
b) existenţa documentelor completate, în conformitate cu metodologiile specifice.
(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt:
a) numărul de planuri de intervenţie recuperativă întocmite;
b) numărul de dosare constituite, în conformitate cu prevederile deciziilor directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt:
a) numărul de programe implementate de către personalul de reintegrare socială, în funcţie de specificul centrului;
b) includerea programelor în oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, adaptată la specificul fiecărui centru;
c) diversitatea programelor derulate şi adaptarea acestora la nevoile persoanelor internate şi la condiţiile specifice fiecărui centru;
d) aplicarea programelor, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a deciziilor directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor prin care acestea au fost promovate.
(6) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt:
a) elaborarea documentelor de specialitate, necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor sau consiliului educativ;
b) numărul de participări la comisii sau consiliul educativ, în conformitate cu componenţa stabilită prin actele normative şi administrative care reglementează organizarea şi desfăşurarea acestora.
CAP. IV
Programe şi activităţi
ART. 5
(1) Normele privind asigurarea accesului tuturor persoanelor internate, în funcţie de nevoile identificate de către specialişti, la activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială au următoarele cerinţe:
a) informarea persoanelor internate cu privire la oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială disponibilă la nivelul centrului;
b) includerea tuturor persoanelor internate nou-depuse în programul de adaptare la condiţiile privării de libertate din centru;
c) întocmirea pentru fiecare persoană internată a planului de intervenţie recuperativă;
d) includerea persoanelor internate în programe generale şi specifice, în concordanţă cu nevoile identificate şi recomandările formulate;
e) organizarea de activităţi educative, culturale, ocupaţionale şi sportive, cu participarea persoanelor internate;
f) îmbunătăţirea nivelului de şcolarizare al persoanelor internate;
g) formarea profesională a persoanelor internate, în concordanţă cu evoluţia pieţei forţei de muncă;
h) asigurarea condiţiilor necesare pentru ca fiecare persoană internată să participe la activităţi moral-religioase, în funcţie de propria opţiune;
i) asistarea tuturor persoanelor internate foste consumatoare de droguri;
j) acordarea de consiliere persoanelor internate;
k) medierea relaţiilor dintre persoanele internate în centru şi mediul de suport;
l) includerea tuturor persoanelor internate care urmează a fi puse în libertate în programul de pregătire pentru liberare sau în demersuri specifice, derulate în colaborare cu instituţii şi organizaţii cu atribuţii în acest sens;
m) includerea, în măsura posibilităţilor, a familiilor persoanelor internate în activităţi organizate în cadrul centrelor, cu scopul îmbunătăţirii relaţiei copil-părinte.
(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt:
a) existenţa ofertei de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, adaptată specificului locului de deţinere, care include numărul de credite alocate pe categorii de activităţi/programe;
b) punerea la dispoziţia persoanelor internate a ofertei de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, elaborată la nivelul centrului, integral sau în extras, în format electronic, la infochioşc sau tipărit, la nivelul secţiilor de deţinere şi, după caz, în spaţiile destinate desfăşurării demersurilor de reintegrare socială.
(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt:
a) numărul persoanelor internate incluse în program;
b) numărul dosarelor de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite pentru persoanele internate nou-depuse până la finalizarea programului de adaptare la condiţiile privării de libertate.
(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt:
a) numărul de planuri de intervenţie recuperativă întocmite;
b) actualizarea sau revizuirea periodică a planurilor de intervenţie recuperativă întocmite, în conformitate cu prevederile Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017.
(5) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt:
a) participarea fiecărei persoane internate la cel puţin patru programe sau activităţi săptămânal; participarea fiecărei persoane internate la programe şi activităţi recuperative minimum 6 ore/zi;
b) numărul persoanelor internate participante pe categorii de programe;
c) participarea persoanelor internate la programe derulate în conformitate cu standardele prevăzute de Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017 şi ale Sistemului de creditare minori.
(6) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt:
a) organizarea, cel puţin cu frecvenţă trimestrială, a unei activităţi educative de tipul: activităţi ocupaţionale, cultural-artistice, sportive, moral-religioase;
b) organizarea, cel puţin cu frecvenţă lunară, a unui concurs tematic;
c) organizarea, cu frecvenţă trimestrială, cel puţin a unei competiţii sportive.
(7) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. f) sunt:
a) numărul persoanelor internate şcolarizate semestrial şi/sau anual;
b) procentul de promovabilitate;
c) numărul persoanelor internate declarate „admis“ la examenele naţionale;
d) numărul de clase, niveluri de studii şi forme de învăţământ.
(8) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. g) sunt:
a) numărul persoanelor internate participante la cursurile de formare profesională desfăşurate semestrial/anual;
b) numărul cursurilor de formare profesională organizate în centre;
c) participarea, cu frecvenţă anuală, la cel puţin o bursă locală a locurilor de muncă.
(9) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. h) sunt:
a) asigurarea condiţiilor pentru participarea, cu frecvenţă cel puţin lunară, a persoanelor internate solicitante, în funcţie de propria opţiune, la activităţi moral-religioase;
b) numărul de beneficiari;
c) numărul de organizaţii/asociaţii colaboratoare.
(10) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. i) este reprezentat de numărul persoanelor internate foste consumatoare de droguri, cuprinse în programe şi activităţi specifice.
(11) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. j) este reprezentat de numărul persoanelor internate incluse în activităţi de consiliere educaţională, psihologică şi socială recomandate, în funcţie de nevoia identificată.
(12) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. k) este reprezentat de numărul persoanelor internate asistate.
(13) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. l) sunt:
a) numărul persoanelor internate participante;
b) numărul reprezentanţilor instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale care colaborează la desfăşurarea propriu-zisă a demersurilor (de exemplu, servicii de probaţiune, agenţii de ocupare a forţei de muncă, centre comunitare de reabilitare socială).
(14) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. m) sunt:
a) numărul de vizite;
b) numărul de şedinţe cu părinţii;
c) numărul convorbirilor telefonice/corespondenţa cu familia.
ART. 6
(1) Normele privind asigurarea accesului la informare au în vedere următoarele cerinţe:
a) asigurarea accesului la emisiunile radio-TV realizate şi difuzate prin studioul propriu, în fiecare centru;
b) amenajarea unei biblioteci cu asigurarea fondului de carte necesar, în fiecare centru.
(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt:
a) existenţa unui studio radio-TV dotat corespunzător şi a unui orar de difuzare a emisiunilor proprii;
b) număr de emisiuni radio-TV proprii realizate.
(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt:
a) existenţa unei biblioteci;
b) numărul de volume;
c) numărul de cititori.
CAP. V
Resursele materiale
ART. 7
(1) Normele privind asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se referă la cerinţe care pot fi îndeplinite în măsura existenţei fondurilor bugetare şi a resurselor materiale corespunzătoare, după cum urmează:
a) existenţa, pentru fiecare serviciu sau birou educaţie, respectiv serviciu sau birou asistenţă psihosocială, a cel puţin unui spaţiu amplasat în sectorul administrativ;
b) existenţa unui club în cadrul fiecărui pavilion de deţinere;
c) existenţa unui spaţiu (capelă) destinat desfăşurării activităţilor moral-religioase derulate de către preot;
d) amenajarea şi dotarea cel puţin a unui cabinet de psihologie în fiecare centru;
e) amenajarea şi dotarea unui cabinet de asistenţă socială în fiecare centru;
f) existenţa spaţiilor necesare şcolarizării în fiecare centru;
g) existenţa spaţiilor necesare organizării atelierelor sau spaţiilor multifuncţionale de formare profesională în fiecare centru;
h) asigurarea managementului activităţii, prin existenţa unor spaţii funcţionale, amenajate corespunzător, pentru personalul cu funcţii de conducere.
(2) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. a) este reprezentat de numărul de birouri.
(3) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) este reprezentat de numărul cluburilor funcţionale raportat la numărul pavilioanelor de deţinere.
(4) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. c) este reprezentat de existenţa spaţiului (capelei), amenajat corespunzător, destinat activităţilor moral-religioase.
(5) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt:
a) existenţa cel puţin a unui cabinet de psihologie amenajat corespunzător;
b) numărul cabinetelor de psihologie amenajate în fiecare centru.
(6) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt:
a) existenţa unui cabinet de asistenţă socială dotat corespunzător;
b) numărul cabinetelor de asistenţă socială amenajate în fiecare centru.
(7) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. f) este reprezentat de numărul sălilor de clasă amenajate corespunzător.
(8) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. g) este reprezentat de numărul de ateliere sau spaţii multifuncţionale.
(9) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. h) este reprezentat de numărul de spaţii amenajate corespunzător.
CAP. VI
Managementul activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială desfăşurate la nivelul centrului
ART. 8
(1) Planificarea şi organizarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se referă la următoarele cerinţe:
a) desfăşurarea activităţii fiecărui serviciu sau birou pe baza planului anual al sectorului reintegrare socială;
b) planificarea demersurilor desfăşurate de către personalul de reintegrare socială, în orarul individual, respectiv în orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
c) repartizarea echitabilă a sarcinilor de serviciu în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, întocmirea fişelor posturilor şi a obiectivelor individuale;
d) organizarea, în fiecare centru, a unui punct documentar care să cuprindă lucrări de specialitate şi legislative, precum şi a unui fond documentar cuprinzând documente rezultate în cadrul activităţilor de reintegrare socială;
e) organizarea periodică a unei întâlniri de lucru la care să participe membrii serviciului sau biroului educaţie, respectiv membrii serviciului sau biroului asistenţă psihosocială.
(2) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. a) este reprezentat de existenţa planului anual (de management) al sectorului reintegrare socială şi adecvarea acestuia la cerinţele metodologice şi specificul centrului.
(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt:
a) redactarea unui orar lunar, adaptat la resursele umane şi spaţiile disponibile din centru;
b) existenţa orarului centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, adaptat la resursele umane şi spaţiile disponibile;
c) planificarea pentru fiecare specialist a cel puţin 6 ore/zi de demersuri de reintegrare socială desfăşurate în mod direct cu persoanele internate.
(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt:
a) existenţa fişei postului pentru fiecare membru al personalului de reintegrare socială;
b) existenţa obiectivelor individuale anuale pentru fiecare membru al personalului de reintegrare socială;
c) numărul de activităţi desfăşurate de către fiecare specialist raportat la obiectivele individuale.
(5) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt:
a) existenţa punctului documentar;
b) existenţa unui fond documentar.
(6) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt:
a) organizarea, lunară, de către directorul adjunct a unei întâlniri de lucru cu personalul din subordine;
b) organizarea, bilunară, de către şeful serviciului sau biroului a unei întâlniri de lucru cu personalul din subordine;
c) numărul de procese-verbale întocmite.
ART. 9
(1) Evaluarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială are ca cerinţă organizarea unei întâlniri de lucru, semestriale şi anuale, pentru analiza activităţii sectorului.
(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) sunt:
a) existenţa raportului de activitate semestrial şi anual;
b) numărul activităţilor realizate prevăzute în planul anual al sectorului reintegrare socială.
ART. 10
(1) Controlul intern al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se referă la respectarea următoarelor cerinţe:
a) existenţa planului obiectivelor de control;
b) existenţa planului de control intern;
c) întocmirea registrului de control intern managerial, corespunzător planului obiectivelor de control.
(2) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. a) este reprezentat de numărul activităţilor şi programelor planificate pentru a fi controlate.
(3) Indicatorul relevant pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) este reprezentat de existenţa planului de control intern.
(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt:
a) existenţa registrului de control managerial intern;
b) numărul activităţilor şi programelor controlate.
CAP. VII
Colaborarea cu comunitatea
ART. 11
(1) Asigurarea contactelor cu comunitatea în vederea informării opiniei publice cu privire la misiunea sectorului reintegrare socială din centre şi creării unei reţele de suport are următoarele cerinţe:
a) încheierea de protocoale de colaborare şi stabilirea de contacte cu partenerii din comunitate;
b) organizarea, cu frecvenţă lunară, a unor activităţi şi programe în comunitate, cu participarea persoanelor internate;
c) realizarea unor campanii de informare şi sensibilizare a comunităţii cu privire la importanţa şi necesitatea facilitării procesului de reintegrare socială a persoanelor internate.
(2) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt:
a) numărul protocoalelor de colaborare încheiate la nivel local, altele decât cele încheiate la nivel naţional;
b) numărul colaboratorilor care desfăşoară activităţi sau programe de reintegrare socială.
(3) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt:
a) numărul activităţilor în comunitate;
b) numărul persoanelor internate participante.
(4) Indicatorii relevanţi pentru realizarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt:
a) numărul activităţilor derulate anual ca parte a campaniilor de informare şi sensibilizare;
b) numărul campaniilor derulate de prevenire a infracţionalităţii juvenile;
c) numărul materialelor promoţionale diseminate: pliante, broşuri, afişe.
ART. 12
Prezentele norme se aplică în centrele educative şi centrele de detenţie.
ANEXA 1
la norme
METODOLOGIA
activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială
CAP. I
Metodologia activităţii desfăşurate de către directorul adjunct reintegrare socială
ART. 1
Scopul activităţii directorului adjunct reintegrare socială este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul şi evaluarea demersurilor de reintegrare socială, derulate cu persoanele internate, prin implicarea personalului în condiţiile unui climat echilibrat şi unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.
ART. 2
(1) Standardul privind asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării activităţii de către directorul adjunct reintegrare socială are ca cerinţă amenajarea în fiecare centru, în sectorul administrativ, a unui birou pentru asigurarea unei reprezentativităţi adecvate funcţiei la nivelul centrului şi desfăşurarea, în bune condiţii, a actului de management şi colaborare cu celelalte compartimente şi cu reprezentanţii societăţii civile.
(2) Exigenţele în acest domeniu vizează:
a) existenţa unui spaţiu special amenajat cu destinaţie exclusivă;
b) întocmirea documentelor de evidenţă şi control al activităţilor în domeniu;
c) aplicarea prezentei metodologii.
ART. 3
(1) Directorul adjunct reintegrare socială creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea organizării activităţii colectivului pe care îl coordonează, monitorizării, controlului şi managementului riscurilor în domeniu, precum şi documentele de planificare şi evaluare necesare desfăşurării programelor şi a activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, destinate persoanelor internate.
(2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
ART. 4
Directorul adjunct reintegrare socială are următoarele responsabilităţi:
a) asigură managementul resurselor umane şi materiale din cadrul structurilor subordonate;
b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul şi evaluarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială de la nivelul centrului;
c) aplică directivele de acţiune în domeniul reintegrării sociale stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
d) asigură planificarea, monitorizarea şi controlarea activităţilor destinate persoanelor cazate în sectorul de autogospodărire al centrului de detenţie;
e) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;
f) asigură instruirea şi respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a deciziilor şi a instrucţiunilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;
g) stabileşte şi menţine colaborarea cu partenerii din societatea civilă, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale, care vizează reinserţia socială a persoanelor internate;
h) participă la lucrările consiliului educativ, comisiilor, echipelor multidisciplinare şi ale grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat;
i) participă la cercetarea fenomenologiei carcerale sub aspect teoretic sau metodologic;
j) contribuie la formarea profesională a personalului nouangajat în domeniile de specialitate, precum şi la pregătirea continuă a personalului din subordine.
ART. 5
În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de directorul adjunct reintegrare socială vizează:
a) managementul activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
b) asistenţa persoanelor internate;
c) colaborarea cu comunitatea.
ART. 6
În vederea realizării managementului activităţilor de educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială, directorul adjunct reintegrare socială are următoarele atribuţii:
a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul, evaluarea demersurilor de reintegrare socială desfăşurate la nivelul centrului;
b) întocmeşte şi pune în aplicare planul anual al sectorului reintegrare socială, în concordanţă cu direcţiile de acţiune ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
c) elaborează documentele specifice domeniului educaţie şi asistenţă psihosocială, ca parte a elaborării sistemului de control intern managerial, cu consultarea şefilor serviciilor sau birourilor din subordine;
d) întocmeşte fişele posturilor şi obiectivele individuale anuale pentru şeful serviciului sau biroului educaţie, respectiv pentru şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială, în concordanţă cu metodologiile specifice;
e) planifică, în serviciu, personalul din subordine, cu consultarea şefilor de serviciu sau birou, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi de sărbători legale;
f) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul de reintegrare socială;
g) verifică şi avizează prezenţa lunară a personalului din subordine, precum şi pontajul;
h) avizează solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;
i) stabileşte tematica de pregătire profesională continuă a şefului serviciului sau biroului educaţie, respectiv asistenţă psihosocială din subordine;
j) menţine permanent legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri din cadrul centrului, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate la nivelul locului de deţinere şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP);
k) informează directorul centrului şi, după caz, şefii celorlalte servicii sau birouri din cadrul centrului în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din sectorul reintegrare socială;
l) aprobă orarul individual;
m) realizează planificarea lunară a programelor şi activităţilor de reintegrare socială, prin elaborarea orarului centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
n) monitorizează îndeplinirea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cuprinse în orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
o) monitorizează şi verifică desfăşurarea programelor elaborate sau avizate la nivelul direcţiei de specialitate din cadrul ANP;
p) verifică modul de gestionare şi constituire a dosarelor de educaţie şi asistenţă psihosocială;
q) verifică informaţiile consemnate în câmpurile corespunzătoare din aplicaţia informatică şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite;
r) monitorizează modalitatea de aplicare a recomandărilor cuprinse în planurile de intervenţie recuperativă;
s) planifică şi monitorizează desfăşurarea cursurilor şcolare adresate populaţiei carcerale;
t) planifică şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de informare şi consiliere profesională, mediere a muncii şi formare profesională, adresate populaţiei internate în centru;
u) implementează, monitorizează şi controlează aplicarea sistemului de creditare, în limita sa de competenţă;
v) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor educative, de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială şi proiectele de activitate desfăşurate la nivelul centrului;
w) participă la elaborarea proiectelor de acte normative care reglementează domeniul de activitate, la solicitarea direcţiei de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
x) participă la elaborarea de metodologii, programe, instrumente de lucru specifice domeniului, în limita sa de competenţă, la solicitarea direcţiei de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
y) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
z) participă la lucrările consiliului educativ sau, după caz, ale comisiilor constituite la nivelul centrului;
aa) monitorizează şi controlează informarea persoanelor internate, prin activitatea de bibliotecă, a studioului radio-TV, accesul la presă şi publicaţii şi accesul la dosarul individual;
bb) organizează periodic întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;
cc) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii sectorului reintegrare socială;
dd) realizează analiza nevoilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială a persoanelor internate, centralizând propunerile înaintate de la nivelul serviciilor sau birourilor, pentru a fundamenta iniţierea demersurilor;
ee) colaborează cu coordonatorul sectorului financiar, prin elaborarea documentaţiei specifice, în vederea accesării liniei bugetare alocate anual domeniului reintegrare socială;
ff) urmăreşte respectarea Normelor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie, aprobate prin Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 500.460/2017;
gg) realizează evaluarea profesională a şefului serviciului sau biroului educaţie, respectiv a şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială şi contrasemnează evaluarea profesională pentru personalul din subordine, cu excepţia personalului contractual;
hh) constituie un fond documentar cuprinzând documente rezultate în cadrul activităţilor de reintegrare socială, precum şi un punct documentar care cuprinde lucrări de specialitate şi legislative, accesibile personalului din subordine;
ii) avizează necesarul de materiale, fixe şi mobile şi consumabile, precum şi rapoartele întocmite în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii de educaţie şi asistenţă psihosocială;
jj) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
ART. 7
În ceea ce priveşte asistenţa persoanelor internate, directorul adjunct reintegrare socială îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) aprobă sau, după caz, avizează cererile persoanelor internate, în conformitate cu domeniul său de competenţă;
b) desfăşoară convorbiri individuale cu persoanele internate sau, după caz, cu aparţinătorii acestora şi consemnează informaţiile de interes în registrul de audienţe;
c) asigură, la nevoie, derularea activităţilor şi programelor de reintegrare socială specifice domeniului de competenţă profesională - structurate şi semistructurate, precum şi consilierea persoanelor internate aflate în custodia centrului;
d) elaborează proiecte de activitate şi programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială adresate populaţiei centrului, în limita sa de competenţă;
e) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit domeniului său de competenţă.
ART. 8
În vederea colaborării cu comunitatea, directorul adjunct reintegrare socială are următoarele responsabilităţi:
a) stabileşte şi menţine legătura cu instituţii de învăţământ, cu formatori autorizaţi de formare profesională, precum şi cu alte instituţii care oferă cursuri de formare profesională pentru persoanele internate;
b) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali/instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune care să vizeze facilitarea reintegrării sociale a persoanelor internate;
c) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte destinate persoanelor internate;
d) valorifică oportunităţile oferite de protocoalele de colaborare încheiate la nivel central, prin organizarea de activităţi de reintegrare socială la nivel local sau regional;
e) organizează şi asigură, cu frecvenţă lunară, desfăşurarea activităţilor în comunitate, cu participarea persoanelor internate;
f) promovează implicarea persoanelor internate în activităţi derulate de voluntari;
g) colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul centrului, în vederea derulării unor studii ce vizează particularităţile şi problematica delincvenţei juvenile;
h) coordonează efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică a studenţilor, masteranzilor, cercetătorilor în domeniul reintegrare socială;
i) coordonează şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de asistenţă moral-religioasă susţinute de preoţii, slujitorii şi reprezentanţii organizaţiilor şi cultelor religioase recunoscute de lege;
j) promovează imaginea centrului, prin prezentarea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în colaborare cu purtătorul de cuvânt;
k) creează un cadru de suport comunitar care să sprijine reintegrarea socială a persoanelor internate pe timpul executării măsurii educative şi facilitează asistenţa postdetenţie a acestora şi întoarcerea în comunitate.
ART. 9
(1) Standardele minime ale directorului adjunct reintegrare socială privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
a) o activitate de audienţă pe săptămână cu persoanele internate;
b) o întâlnire de lucru sau şedinţă pe lună cu personalul din subordine;
c) două activităţi de control intern managerial pe săptămână privind activităţile şi programele de reintegrare socială, conform planului de control;
d) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali sau instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor, în colaborare cu şeful serviciului sau biroului educaţie şi şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate;
e) un protocol de colaborare sau act adiţional, pe an, întocmit la nivel local;
f) o analiză a nevoilor de educaţie şi asistenţă psihosocială a persoanelor internate, anual;
g) 3 analize a activităţii sectorului reintegrare socială, semestrial şi anual.
(2) Întreaga activitate a directorului adjunct reintegrare socială în centre se desfăşoară în baza prezentei metodologii.
CAP. II
Metodologia activităţii desfăşurate de către şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială
ART. 10
Scopul activităţii şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul şi evaluarea activităţilor şi programelor de asistenţă psihosocială derulate cu persoanele internate, prin implicarea personalului, în condiţiile unui climat echilibrat şi ale unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.
ART. 11
(1) Demersurile de asistenţă psihosocială respectă cadrul metodologic şi procedural şi au ca finalitate conservarea şi îmbunătăţirea statusului psihosomatic şi social pe parcursul executării măsurii educative şi creşterea şanselor de reintegrare socială a persoanelor internate.
(2) În vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de către şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială şi pentru asigurarea cadrului necesar instruirii şi informării personalului din subordine şi stabilirii de contacte cu reprezentanţii societăţii civile este necesară amenajarea în fiecare centru, în sectorul administrativ, a unui birou comun cu cel al şefului serviciului sau biroului educaţie.
ART. 12
(1) Şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea exercitării atribuţiilor manageriale, precum şi documentele necesare desfăşurării activităţilor şi programelor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială destinate persoanelor internate.
(2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
ART. 13
Şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele responsabilităţi:
a) asigură managementul resurselor umane şi logistice din cadrul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul şi evaluarea demersurilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială de la nivelul centrului;
c) aplică directivele de acţiune în domeniul asistenţei psihosociale stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
d) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;
e) asigură instruirea şi respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a deciziilor şi a instrucţiunilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;
f) asigură asistenţa psihologică sau socială a persoanelor internate, în funcţie de specializare;
g) identifică şi colaborează cu parteneri din societatea civilă, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune în domeniul asistenţei psihosociale care vizează reinserţia socială a persoanelor internate;
h) participă, conform domeniului de competenţă, la cercetarea fenomenologiei carcerale, sub aspect teoretic sau metodologic;
i) contribuie la formarea profesională a specialiştilor nouangajaţi în domeniile de specialitate, precum şi la pregătirea continuă a subordonaţilor;
j) participă la lucrările comisiilor, echipelor multidisciplinare şi ale grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat.
ART. 14
În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială vizează:
a) managementul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
b) asistenţa persoanelor internate;
c) colaborarea cu comunitatea.
ART. 15
În vederea realizării managementului activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele atribuţii:
a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea, motivarea, controlul şi evaluarea demersurilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială desfăşurate la nivelul centrului;
b) asigură punerea în aplicare a activităţilor serviciului sau biroului asistenţă psihosocială prevăzute în planul anual al sectorului reintegrare socială;
c) întocmeşte documentele specifice domeniului asistenţă psihosocială, ca parte a elaborării sistemului de control intern managerial;
d) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul specializat din cadrul serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
e) întocmeşte obiectivele individuale anuale şi fişele posturilor pentru personalul din subordine, în concordanţă cu metodologiile specifice;
f) realizează evaluarea profesională a personalului din subordine;
g) formulează propuneri cu privire la planificarea în serviciu a personalului din subordine, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi de sărbători legale;
h) repartizează personalul din subordine pe secţiile de deţinere/pavilioane;
i) întocmeşte prezenţa lunară a personalului din subordine, precum şi pontajul;
j) verifică solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;
k) întocmeşte tematica de pregătire profesională iniţială şi continuă a subordonaţilor;
l) menţine permanent legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate atât la nivelul centrului, cât şi al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
m) informează directorul adjunct reintegrare socială în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din serviciul sau biroul asistenţă psihosocială;
n) formulează propuneri privind planificarea lunară a activităţilor şi programelor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială care urmează a fi desfăşurate în centru;
o) avizează orarele individuale întocmite de personalul din subordine;
p) pune în practică şi urmăreşte modul de îndeplinire a activităţilor de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cuprinse în orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
q) verifică modul de gestionare şi constituire a dosarelor de educaţie şi asistenţă psihosocială;
r) verifică informaţiile consemnate în câmpurile corespunzătoare din aplicaţia informatică şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite ale persoanelor internate;
s) monitorizează punerea în aplicare a recomandărilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială cuprinse în planurile de intervenţie recuperativă;
t) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială, precum şi proiectele de activitate întocmite de personalul din subordine;
u) monitorizează şi verifică desfăşurarea de către personalul din subordine a programelor avizate de direcţia de specialitate;
v) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
w) participă la lucrările comisiilor constituite la nivelul centrului;
x) organizează periodic întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;
y) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
z) realizează evaluarea anuală a nevoilor de asistenţă psihologică şi de asistenţă socială ale persoanelor internate, pentru a fundamenta iniţierea demersurilor specifice;
aa) implementează, monitorizează şi controlează aplicarea sistemului de creditare, în limita sa de competenţă;
bb) stabileşte necesarul de materiale, fixe, mobile şi consumabile, în urma căruia întocmeşte rapoarte, în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii serviciului sau biroului asistenţă psihosocială;
cc) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
dd) urmăreşte respectarea normelor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor internate.
ART. 16
Intervenţia recuperativă a persoanelor internate este asigurată de către şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială prin derularea, în funcţie de competenţe, a următoarelor demersuri:
a) organizează şi desfăşoară cu persoanele internate cel puţin un program de asistenţă psihologică sau asistenţă socială;
b) desfăşoară activităţi de evaluare psihologică sau socială a persoanelor internate;
c) desfăşoară convorbiri individuale cu persoanele internate şi consemnează informaţiile de interes în registrul de audienţe;
d) asigură consiliere psihologică sau pe probleme sociale persoanelor internate;
e) avizează cererile persoanelor internate;
f) elaborează programe şi proiecte de activitate de asistenţă psihologică sau de asistenţă socială adresate populaţiei din centru;
g) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
ART. 17
În vederea colaborării cu comunitatea, şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială are următoarele responsabilităţi:
a) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali sau instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune care să vizeze facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor internate;
b) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte de asistenţă psihosocială destinate persoanelor internate;
c) identifică oportunităţi şi înaintează propuneri privind organizarea activităţilor în comunitate cu persoanele internate eligibile;
d) oferă sprijin pentru efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică de către studenţi, masteranzi, cercetători, în domeniul asistenţei psihologice şi asistenţei sociale;
e) promovează implicarea persoanelor internate în activităţi derulate de voluntari;
f) colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul centrului în vederea derulării unor studii ce vizează asistenţa psihologică şi asistenţa socială.
ART. 18
Standardele minime pentru şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială, în funcţie de competenţe, sunt:
a) un program de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, pe an;
b) un proiect de activitate de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, după caz, grup de suport, pe an;
c) o oră de consiliere psihologică sau pe probleme sociale, planificată pe săptămână;
d) o activitate de audienţă cu persoanele internate, pe săptămână;
e) două întâlniri de lucru sau şedinţe cu personalul din subordine, pe lună;
f) o activitate de control managerial intern, pe săptămână, privind activităţile de asistenţă psihosocială şi de asistenţă socială, conform planului de control lunar;
g) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali/instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor, în colaborare cu directorul adjunct reintegrare socială şi cu şeful serviciului sau biroului educaţie, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate;
h) o analiză a nevoilor de asistenţă psihosocială a persoanelor internate, anual;
i) 3 analize a activităţii serviciului sau biroului asistenţă psihosocială, semestrial şi anual;
j) organizează şi asigură desfăşurarea activităţilor în comunitate, cu frecvenţă trimestrială.
ART. 19
Întreaga activitate a şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială în centrul educativ şi centrul de detenţie se desfăşoară în baza prezentei metodologii. În exercitarea activităţilor specifice specialiştilor se va asigura respectarea cadrului metodologic corespunzător.
CAP. III
Metodologia activităţii desfăşurate de către şeful serviciului sau biroului educaţie
ART. 20
Scopul activităţii şefului serviciului sau biroului educaţie este reprezentat de previziunea, organizarea, coordonarea, controlul şi evaluarea activităţilor şi programelor educative derulate cu persoanele internate, antrenarea, motivarea personalului, în condiţiile unui climat organizaţional echilibrat şi ale unei culturi organizaţionale orientate către comunitate.
ART. 21
(1) Demersurile educative respectă cadrul metodologic şi procedural şi au ca finalitate conservarea şi îmbunătăţirea statusului educaţional şi psihosomatic pe parcursul executării măsurii educative şi creşterea şanselor de reintegrare socială a persoanelor internate.
(2) În vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de către şeful serviciului sau biroului educaţie şi pentru asigurarea cadrului necesar instruirii şi informării personalului din subordine şi stabilirii de contacte cu reprezentanţii societăţii civile este necesară amenajarea în fiecare centru, în sectorul administrativ, a unui birou comun cu cel al şefului serviciului sau biroului asistenţă psihosocială.
ART. 22
(1) Şeful serviciului sau biroului educaţie creează un fond documentar propriu, cuprinzând documentele întocmite în vederea exercitării atribuţiilor manageriale, precum şi documentele necesare desfăşurării activităţilor şi programelor educative destinate persoanelor internate.
(2) Fondul documentar constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
ART. 23
Şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele responsabilităţi:
a) asigură managementul resurselor umane şi logistice din cadrul serviciului sau biroului educaţie;
b) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, controlul, evaluarea demersurilor educative de la nivelul centrului;
c) asigură instruirea şi respectarea de către personalul din subordine a prevederilor actelor normative, a deciziilor şi a instrucţiunilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi a procedurilor de sistem şi operaţionale;
d) aplică directivele de acţiune în domeniul educaţiei stabilite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
e) motivează personalul şi promovează un climat organizaţional echilibrat;
f) asigură asistenţa educaţională a persoanelor internate;
g) identifică parteneri din societatea civilă în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune care să vizeze dezvoltarea nivelului educaţional al persoanelor internate;
h) participă, conform domeniului de competenţă, la cercetarea fenomenologiei carcerale, sub aspect teoretic sau metodologic;
i) contribuie la formarea profesională a educatorilor nouangajaţi, precum şi la pregătirea continuă a subordonaţilor;
j) participă la lucrările comisiilor, echipelor multidisciplinare şi grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat.
ART. 24
În funcţie de adresabilitate, activităţile desfăşurate de şeful serviciului sau biroului educaţie vizează:
a) managementul serviciului sau biroului educaţie;
b) asistenţa persoanelor internate;
c) colaborarea cu comunitatea.
ART. 25
În vederea realizării managementului activităţilor de educaţie, şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele atribuţii:
a) asigură previziunea, organizarea, coordonarea, controlul sau evaluarea demersurilor educative de la nivelul unităţii;
b) asigură punerea în aplicare a activităţilor serviciului sau biroului educaţie prevăzute în planul anual al sectorului reintegrare socială;
c) întocmeşte documentele specifice domeniului educaţie, ca parte a elaborării sistemului de control managerial intern;
d) monitorizează şi îndrumă activităţile realizate de personalul specializat din cadrul serviciului sau biroului educaţie;
e) întocmeşte obiectivele individuale anuale şi fişele posturilor pentru personalul din subordine, în concordanţă cu metodologiile specifice;
f) realizează evaluarea profesională a personalului din subordine;
g) repartizează personalul din subordine responsabil cu pavoazarea secţiilor de deţinere sau a pavilioanelor;
h) formulează propuneri cu privire la planificarea în serviciu a personalului din subordine, astfel încât să se asigure continuitatea în derularea activităţilor educative în zilele lucrătoare, după caz, în tura de după-amiază, precum şi, la nevoie, în zilele de sâmbătă, duminică şi de sărbători legale;
i) întocmeşte prezenţa lunară a personalului din subordine, precum şi pontajul;
j) verifică solicitările de concediu şi învoire formulate de personalul din subordine;
k) elaborează tematica de pregătire profesională iniţială şi continuă a subordonaţilor;
l) menţine permanent legătura cu şefii celorlalte servicii sau birouri, informând personalul din subordine cu privire la deciziile luate atât la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cât şi la nivelul locului de deţinere;
m) informează directorul adjunct reintegrare socială în legătură cu aspectele de interes din activitatea personalului din serviciul sau biroul educaţie;
n) formulează propuneri privind planificarea lunară a activităţilor şi programelor educative care urmează a fi desfăşurate în centru;
o) avizează orarele individuale întocmite de personalul din subordine;
p) pune în practică şi urmăreşte modul de îndeplinire a activităţilor educative cuprinse în orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
q) planifică şi monitorizează desfăşurarea activităţii şcolare adresate persoanelor internate;
r) planifică şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de informare şi consiliere profesională, mediere a muncii şi formare profesională, adresate populaţiei din centru;
s) verifică informaţiile consemnate în câmpurile corespunzătoare din aplicaţia informatică şi în dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială constituite;
t) verifică şi avizează mapele documentare ale programelor educative şi proiectele de activitate întocmite de personalul din subordine;
u) monitorizează şi verifică desfăşurarea de către personalul din subordine a programelor în baza manualelor de programe educative;
v) elaborează materiale de sinteză şi informări, la solicitarea şefului ierarhic şi a direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
w) participă la lucrările comisiilor constituite la nivelul centrului;
x) urmăreşte punerea în aplicare a recomandărilor educaţionale cuprinse în planurile de intervenţie recuperativă;
y) organizează periodic întâlniri de lucru la care participă personalul din subordine;
z) realizează, anual şi semestrial, analiza activităţii serviciului sau biroului educaţie;
aa) realizează evaluarea anuală a nevoilor persoanelor internate în domeniul educaţie pentru a fundamenta iniţierea demersurilor educative;
bb) implementează, monitorizează şi controlează aplicarea sistemului de creditare, în limita sa de competenţă;
cc) monitorizează şi controlează informarea persoanelor internate, prin activitatea de bibliotecă, a studioului radio-TV, accesul la presă şi publicaţii şi accesul la dosarul individual;
dd) stabileşte necesarul de materiale, fixe, mobile şi consumabile, în urma căruia întocmeşte rapoarte, în scopul asigurării condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii serviciului sau biroului educaţie;
ee) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
ff) urmăreşte respectarea normelor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor internate.
ART. 26
Intervenţia recuperativă adresată persoanelor internate este asigurată de către şeful serviciului sau biroului educaţie prin derularea următoarelor demersuri:
a) organizează şi desfăşoară cu persoanele internate cel puţin un program educativ;
b) asigură consilierea educaţională a persoanelor internate;
c) desfăşoară activităţi de evaluare educaţională a persoanelor internate;
d) avizează cererile persoanelor internate, în conformitate cu domeniul său de competenţă;
e) elaborează programe şi proiecte de activităţi educative adresate populaţiei internate;
f) răspunde solicitărilor direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit domeniului său de competenţă.
ART. 27
În vederea colaborării cu comunitatea, şeful serviciului sau biroului educaţie are următoarele responsabilităţi:
a) stabileşte şi menţine legătura cu instituţii de învăţământ, cu furnizori autorizaţi de formare profesională şi cu alte instituţii care oferă activităţi de formare profesională pentru persoanele internate;
b) stabileşte şi menţine legătura cu partenerii sociali/instituţii specializate, în vederea organizării şi derulării unor proiecte comune care să vizeze facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor internate;
c) iniţiază protocoale de colaborare cu parteneri externi ce au ca scop organizarea şi derularea unor proiecte educative destinate persoanelor internate;
d) identifică oportunităţi şi înaintează propuneri privind organizarea activităţilor în comunitate cu persoanele internate eligibile;
e) oferă sprijin pentru efectuarea unor stagii de pregătire teoretică sau practică a studenţilor, masteranzilor, cursanţilor care efectuează studii şi cercetări privind problematica mediului penitenciar;
f) promovează implicarea persoanelor internate în activităţi derulate de voluntari;
g) colaborează cu instituţii de învăţământ sau de cercetare din exteriorul centrului, în vederea derulării unor studii ce vizează particularităţile şi problematica delincvenţei juvenile.
ART. 28
Standardele minime pentru şeful serviciului sau biroului educaţie privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
a) un program educaţional, pe an, sau, după caz, coordonarea activităţii de instruire şcolară din centru;
b) o activitate de audienţă cu persoanele internate, pe săptămână;
c) două întâlniri de lucru sau şedinţe pe lună cu personalul din subordine;
d) o activitate de control intern managerial pe săptămână privind activităţile de educaţie, conform planului de control, lunar;
e) o participare la bursa locală a locurilor de muncă, pe an;
f) o activitate de formare profesională a persoanelor internate, pe an, prin identificarea unor parteneri şi susţinerea demersurilor educatorului responsabil pentru organizarea acestuia;
g) o întâlnire de lucru anuală cu partenerii sociali sau instituţii specializate, pentru evaluarea colaborărilor, în colaborare cu directorul adjunct reintegrare socială şi cu şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială, cu menţiunea că frecvenţa anuală a acestor întâlniri este prevăzută pentru întregul sector de activitate;
h) o oră de consiliere educaţională planificată pe săptămână;
i) organizează şi asigură desfăşurarea unui concurs tematic, cu frecvenţă lunară;
j) organizează şi asigură derularea unei activităţi cu cartea, cu frecvenţă lunară;
k) organizează şi asigură derularea unei activităţi artistice sau de difuzare a culturii, în colaborare cu parteneri externi, cu frecvenţă lunară;
l) organizează şi asigură desfăşurarea, cu frecvenţă lunară, a activităţilor în comunitate.
ART. 29
Întreaga activitate a şefului serviciului sau biroului educaţie în centru se desfăşoară în baza prezentei metodologii. În exercitarea activităţilor specifice specialiştilor se va asigura respectarea cadrului metodologic corespunzător.
CAP. IV
Metodologia activităţii desfăşurate de către psiholog
ART. 30
(1) Scopul activităţii desfăşurate de psiholog este reprezentat de conservarea şi îmbunătăţirea statusului psihosomatic al persoanelor internate pe perioada executării măsurii educative a internării într-un centru educativ sau centru de detenţie.
(2) Beneficiarul demersurilor de specialitate desfăşurate de către psiholog este sistemul administraţiei penitenciare.
ART. 31
(1) Exercitarea profesiei este condiţionată de obţinerea atestatului de liberă practică în cadrul Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau Comisiei de psihologie clinică din cadrul Colegiului Psihologilor din România.
(2) În fiecare centru este obligatorie amenajarea unui cabinet de psihologie, garantându-se astfel condiţiile pentru accesul întregii populaţii internate la acest tip de servicii.
(3) Exigenţele impuse de lege în acest domeniu vizează:
a) existenţa unui spaţiu corespunzător, special destinat intervenţiei terapeutice, care să permită şi asistenţa unor grupuri mici;
b) respectarea unor standarde calitative în domeniul mobilierului, tehnicii de calcul, al aparaturii audiovideo, al protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori, sonori, luminoşi, climatici şi al condiţiilor igienico-sanitare;
c) întocmirea unor registre de evidenţă a activităţii;
d) constituirea unui fond documentar în care să păstreze, atât cât este necesar, documentaţia rezultată în urma exercitării activităţii proprii;
e) utilizarea de teste şi instrumente psihologice avizate şi validate;
f) desfăşurarea activităţii pe baza unor proceduri de sistem şi/sau operaţionale, care pot fi supuse, după caz, avizului Comisiei de metodologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România;
g) respectarea standardelor privind siguranţa personalului.
(4) La nivelul centrelor, psihologul îşi desfăşoară activitatea individual sau în cadrul consiliului educativ sau, după caz, în cadrul comisiilor legal constituite, în calitate de specialist.
(5) Activitatea psihologului în cadrul consiliului educativ sau, după caz, în cadrul comisiilor şi echipelor multidisciplinare se finalizează prin elaborarea unor documente semnate şi parafate, ce vor face obiectul arhivării în fondul documentar. Este recomandat ca forma finală a evaluărilor sau caracterizărilor să conţină date despre persoana investigată şi posibilităţi de intervenţie, la momentul acesteia, în detrimentul asumării unui prognostic al evoluţiei subiectului pe termen mediu şi lung.
ART. 32
(1) Psihologul întocmeşte registrul specialistului, în care consemnează toate activităţile specifice, desfăşurate în regim individual.
(2) Psihologul întocmeşte fondul documentar individual, în care sunt păstrate toate instrumentele utilizate şi documentele ce conţin concluziile de specialitate, pentru fiecare persoană internată evaluată sau consiliată.
(3) Fondul documentar specific, constituit la nivelul unităţilor din dosare, fişe psihologice, protocoale, testări psihologice, mapa programelor, are caracter confidenţial, putând fi accesat, la cererea instituţiilor abilitate şi a persoanelor internate interesate, în condiţiile legii şi ale legislaţiei subsecvente.
(4) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
ART. 33
Psihologul care îşi desfăşoară activitatea într-un centru educativ sau centru de detenţie are următoarele competenţe:
a) asistenţa psihologică a persoanelor internate;
b) aplicarea instrumentelor de psihodiagnoză;
c) interpretarea datelor obţinute şi concretizarea activităţii de interpretare a rezultatelor prin elaborarea, dacă este cazul, a profilului psihologic al subiectului;
d) identificarea unor căi de soluţionare psihoterapeutică a problemelor relevate pe parcursul intervenţiei de specialitate;
e) identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor psihologice individuale şi de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare instituţională;
f) managementul situaţiilor de criză;
g) cercetarea fenomenologiei delincvenţei juvenile, sub aspect teoretic sau metodologic;
h) formarea profesională a psihologilor în domeniul de specialitate.
ART. 34
(1) În condiţiile legilor speciale, psihologii îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu atribuţiile ce le revin, potrivit statutului profesional şi regulamentelor interne ale angajatorului, respectiv potrivit fişei postului.
(2) În cadrul său de competenţă profesională, psihologul decide alegerea şi aplicarea celor mai potrivite metode şi tehnici psihologice, în funcţie de momentul traseului executării măsurii educative a internării şi de nevoile identificate ale persoanelor internate. Întreaga documentaţie rezultată în urma desfăşurării activităţii va purta semnătura şi parafa psihologului cu drept de liberă practică.
(3) Psihologul îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate şi răspunde în faţa organelor abilitate ale Colegiului Psihologilor din România. Deţinătorilor dreptului de liberă practică, cărora din diferite motive - malpraxis, încălcări ale deontologiei şi eticii profesionale - forurile competente din cadrul Colegiului Psihologilor din România le suspendă această calitate, li se va reevalua poziţia în statul de organizare al unităţii, în condiţiile legii.
ART. 35
În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile de asistenţă psihologică sunt:
a) structurate - programe psihologice generale şi specifice;
b) semistructurate - evaluare psihologică, consiliere psihologică, proiecte de activitate psihologică.
ART. 36
În funcţie de adresabilitate, demersurile de asistenţă psihologică vizează:
a) persoanele aflate în executarea unei măsuri educative privative de libertate, în general;
b) grupurile de risc - cele cu nevoi speciale;
c) grupurile terapeutice;
d) individul.
ART. 37
În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi:
a) de grup;
b) individuale.
ART. 38
În funcţie de momentele traseului executării măsurii educative a internării, demersurile psihologului se desfăşoară în:
a) perioada de carantină şi observare;
b) perioada executării pedepsei, în vederea individualizării regimului de executare a măsurii educative în centru educativ sau centru de detenţie;
c) perioada pregătirii pentru liberare.
ART. 39
(1) În perioada de carantină şi observare psihologul derulează următoarele demersuri:
a) prezintă persoanelor nou-depuse, în cadrul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, atribuţiile psihologului şi oferta demersurilor în domeniul său de specialitate;
b) evaluează persoanele internate nou-depuse în centru, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare, informaţiile culese fiind sub incidenţa confidenţialităţii;
c) aplică baterii standardizate de teste psihologice, în cazul persoanelor internate, ori de câte ori această modalitate de evaluare este impusă de situaţie;
d) elaborează profiluri psihologice, atunci când consideră necesar;
e) consemnează datele psihologice de interes general în câmpurile specifice din aplicaţia informatică, conform domeniului de competenţă;
f) desfăşoară activităţi de consiliere psihologică, de intervenţie în criză, precum şi convorbiri individuale de informare, la solicitarea persoanelor internate;
g) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a planului de intervenţie recuperativă, contribuind la stabilirea traseului execuţional al persoanelor internate;
h) consemnează în registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele internate;
i) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană internată asistată.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), h) şi i) se derulează pe întreg traseul executării măsurii educative a internării.
ART. 40
(1) În perioada executării măsurii educative a internării, psihologul derulează următoarele demersuri:
a) desfăşoară activităţi de evaluare periodică, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare şi de interpretare a rezultatelor, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
b) furnizează persoanelor internate asistenţă de specialitate în situaţii de criză, de management al stresului sau în orice altă situaţie care impune asistenţă psihologică, la nivelul treptei de specializare deţinute;
c) desfăşoară activităţi de consiliere psihologică şi psihoterapie individuală, conform competenţelor dobândite;
d) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii structurii de reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale sau negative;
e) informează psihologii din alte centre sau unităţi despre transferul unei persoane internate identificate cu nevoi şi riscuri majore din perspectivă psihologică, furnizând date relevante privind demersurile de care aceasta a beneficiat şi evoluţia acesteia, în vederea asigurării continuităţii asistenţei de specialitate, precum şi a prevenirii evenimentelor negative în rândul populaţiei din centru;
f) sistematizează informaţiile în documentaţia specifică intervenţiei psihologului;
g) implementează sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
h) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică a regimului de executare a pedepsei şi actualizarea planului de intervenţie recuperativă;
i) desfăşoară sau coordonează programe de intervenţie generală şi specifică adresate persoanelor internate identificate cu nevoi de asistenţă psihologică;
j) elaborează programe psihologice proprii, în situaţia în care nevoile identificate în rândul persoanelor internate, custodiate în centru, nu sunt acoperite de programele de specialitate disponibile;
k) întocmeşte mapele documentare ale programelor pe care le desfăşoară;
l) elaborează sau implementează proiecte de activitate şi documentaţia necesară desfăşurării acestora;
m) colaborează la desfăşurarea unor programe sau activităţi specifice coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială, precum şi de către alţi reprezentanţi ai instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale;
n) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, orarul individual, care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii a programelor şi activităţilor de asistenţă psihologică şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;
o) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor şi participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi a grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al centrului sau al ANP;
p) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile de asistenţă psihologică;
q) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare, la solicitarea superiorilor ierarhici;
r) realizează studii şi cercetări privind fenomenul infracţionalităţii şi evoluţia sistemului penitenciar;
s) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;
t) coordonează activităţile şi programele de asistenţă psihologică derulate de voluntari sau în colaborare cu aceştia;
u) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), k), l), m), n), o), q), r) şi s) se derulează pe întreg traseul executării măsurii educative a internării.
ART. 41
În perioada pregătirii pentru liberare, psihologul derulează următoarele demersuri:
a) realizează evaluarea persoanelor internate la sfârşitul executării pedepsei, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare, şi analizează evoluţia acestora, ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistenţă psihologică, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
b) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în aplicaţia informatică, în vederea generării formularului de caracterizare utilizat în cadrul consiliului educativ sau, după caz, al comisiei de propuneri pentru liberare condiţionată;
c) consiliază şi informează persoana internată cu privire la instituţiile care pot sprijini procesul de reintegrare socială, din perspectiva asistenţei psihologice, şi facilitează accesul persoanei la instituţiile de profil pe perioada executării măsurii educative a internării;
d) transmite informaţii de specialitate, cu acordul persoanelor internate, unor instituţii care pot sprijini procesul de reintegrare socială, din perspectiva asistenţei psihologice;
e) colaborează cu personalul implicat în susţinerea programului de pregătire pentru liberare.
ART. 42
Psihologul colaborează cu personalul unităţii în cadrul echipelor multidisciplinare sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în asistarea persoanelor internate, precum şi cu direcţia de specialitate din ANP.
ART. 43
(1) Evaluarea se face pe baza instrumentului standard de evaluare, pus la dispoziţie de direcţia de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, şi, după caz, prin aplicarea unor baterii de teste specifice.
(2) Psihologul poate folosi orice instrument pentru care are licenţă de utilizare, pe care îl consideră eficient în munca sa şi, în funcţie de rezultatele obţinute la evaluare, stabileşte şi propune tipul de asistare care răspunde nevoilor identificate, în cazul fiecărei persoane internate.
ART. 44
(1) Standardele minime pentru psiholog privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
a) două programe de asistenţă psihologică cu un grup sau un program cu două grupe distincte pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane internate;
b) 3 ore de consiliere psihologică pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane internate, sau 5 ore de consiliere psihologică pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane arestate preventiv;
c) o oră de convorbiri individuale de informare pe săptămână;
d) 3 ore de evaluare iniţială pe săptămână, în cazul psihologilor care au repartizate secţii de carantină şi observare;
e) 3 ore de evaluare periodică sau finală pe săptămână;
f) o oră psihoterapie pe săptămână, în funcţie de competenţe;
g) un proiect de activitate semistructurată psihologică pe trimestru cu un grup de participanţi;
h) un proiect de activitate psihologică derulat în comunitate cu persoanele internate, cu frecvenţă semestrială.
(2) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele internate/zi.
(3) Întreaga activitate a psihologului în centrul educativ sau în centrul de detenţie se desfăşoară în baza prezentei metodologii.
CAP. V
Metodologia activităţii desfăşurate de către asistentul social
ART. 45
(1) Scopul activităţii asistentului social este acordarea de sprijin calificat, în vederea ameliorării sau soluţionării problemelor sociale cu care se confruntă persoanele sancţionate cu măsura educativă a internării într-un centru educativ sau centru de detenţie, prin implicarea mediului de suport, a instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale în procesul recuperativ şi pregătirea acestora pentru reintegrarea socială a acestora.
(2) Beneficiarul direct al intervenţiilor de specialitate desfăşurate de asistentul social este sistemul administraţiei penitenciare.
ART. 46
(1) Exercitarea profesiei este condiţionată de obţinerea avizului de exercitare a profesiei sau a atestatului de liberă practică din partea Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali.
(2) În fiecare centru este necesară amenajarea unui cabinet de asistenţă socială, garantându-se astfel condiţiile pentru accesul întregii populaţii internate la acest tip de servicii.
(3) Exigenţele impuse în acest domeniu vizează:
a) existenţa unui spaţiu corespunzător, special destinat intervenţiei de specialitate, care să permită desfăşurarea de activităţi cu grupuri mici;
b) respectarea unor standarde calitative în privinţa mobilierului, tehnicii de calcul, aparaturii audiovideo, protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori - sonori, luminoşi, climatici -, condiţiilor igienico-sanitare;
c) întocmirea unor registre de evidenţă a activităţii;
d) constituirea unui fond documentar în care să păstreze atât cât este necesar documentaţia rezultată în urma exercitării activităţii proprii;
e) utilizarea de metode, tehnici şi instrumente specifice domeniului asistenţei sociale;
f) desfăşurarea activităţii pe baza unor proceduri de sistem şi/sau operaţionale, care pot fi supuse, după caz, avizului Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali;
g) respectarea standardelor privind siguranţa personalului.
ART. 47
(1) Asistentul social întocmeşte registrul specialistului, în care consemnează toate activităţile profesionale desfăşurate cu persoanele internate, în regim individual.
(2) Asistentul social întocmeşte fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii, alcătuit din instrumentele de lucru aplicate fiecărei persoane internate care a beneficiat de asistenţă de specialitate.
(3) Fondul documentar individual are caracter confidenţial, putând fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele internate interesate, în condiţiile legii şi ale legislaţiei subsecvente.
(4) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
ART. 48
Competenţele profesionale ale asistentului social care îşi desfăşoară activitatea în centrul educativ sau de detenţie sunt:
a) evaluarea, informarea şi consilierea pe probleme sociale a persoanelor internate;
b) acordarea asistenţei de specialitate persoanelor internate, în scopul formării, dezvoltării, exersării abilităţilor sociale, parentale, decizionale, de relaţionare cu mediul de suport, de prevenire a conflictelor familiale, în vederea pregătirii pentru reintegrarea în societate;
c) realizarea demersurilor de mediere cu membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport al persoanelor internate, precum şi cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale naţionale şi internaţionale;
d) participarea la echipele multidisciplinare constituite în scopul facilitării reinserţiei sociale a persoanelor internate;
e) cercetarea fenomenologiei delincvenţei juvenile sub aspect teoretic sau metodologic;
f) formarea profesională a asistenţilor sociali în domeniul de specialitate.
ART. 49
(1) În condiţiile reglementărilor speciale, aplicabile acestei categorii profesionale, asistenţii sociali îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile ce le revin, potrivit statutului profesional şi regulamentelor interne ale angajatorului, respectiv potrivit fişei postului.
(2) În cadrul său de competenţă profesională, asistentul social decide alegerea şi aplicarea celor mai potrivite metode, tehnici şi instrumente specifice asistenţei sociale, în funcţie de momentul traseului executării măsurii internării şi de nevoile identificate ale persoanelor internate.
(3) Asistentul social îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea activităţii prestate şi răspunde în faţa organelor abilitate ale Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali.
(4) Actul profesional al asistentului social se finalizează prin semnătură olografă, cu precizarea numelui şi a prenumelui, precum şi prin aplicarea parafei profesionale individuale, respectiv a codului alocat din Registrul naţional al asistenţilor sociali din România.
ART. 50
În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile de asistenţă socială sunt:
a) structurate;
b) semistructurate.
ART. 51
În funcţie de adresabilitate, demersurile sunt:
a) cu caracter general, adresate tuturor persoanelor internate;
b) cu caracter specific, adresate anumitor categorii de persoane internate, ţinând cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex şi stare de sănătate.
ART. 52
În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile sunt:
a) de grup - programe de asistenţă socială, grupuri de progres, de terapie socială, educaţionale, de socializare, de suport;
b) individuale.
ART. 53
În funcţie de momentele traseului execuţional al măsurii educative a internării, demersurile asistentului social se desfăşoară în:
a) perioada de carantină şi observare;
b) perioada executării măsurii educative a internării în centrul educativ sau centrul de detenţie;
c) perioada pregătirii pentru liberare.
ART. 54
(1) În perioada de carantină şi observare, asistentul social derulează următoarele demersuri:
a) prezintă persoanelor internate nou-depuse, în cadrul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, atribuţiile asistentului social şi oferta intervenţiilor în domeniul său de specialitate;
b) realizează evaluarea socială iniţială a persoanelor internate nou-depuse, utilizând instrumentul standard de evaluare, precum şi, după caz, alte metode şi tehnici specifice, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
c) consemnează informaţiile rezultate în urma evaluării în câmpurile specifice din aplicaţia informatică, potrivit domeniului de competenţă;
d) desfăşoară activităţi de consiliere pe probleme sociale cu persoanele internate şi convorbiri individuale de informare, la solicitarea persoanelor internate;
e) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a planului de intervenţie recuperativă, contribuind la stabilirea traseului executării măsurii educative a internării;
f) contactează, în situaţii temeinic justificate, membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport al persoanelor internate, în spaţii anume destinate din sectorul vizită al centrului sau, după caz, prin adrese scrise sau telefonic, în scopul realizării evaluării sociale, ameliorării sau soluţionării problemelor sociale ale persoanei internate;
g) contactează, prin adresă scrisă sau telefonic, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale care pot oferi informaţii necesare realizării evaluării sociale a persoanei internate, ameliorării sau soluţionării problemelor sociale ale acesteia;
h) consemnează în registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele internate;
i) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană internată.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), h) şi i) se derulează pe întreaga perioadă a executării măsurii educative a internării.
ART. 55
(1) În perioada executării măsurii educative a internării asistentul social derulează următoarele demersuri:
a) realizează evaluarea socială periodică a persoanelor internate prin aplicarea instrumentului standard de evaluare, precum şi, după caz, alte metode şi tehnici specifice, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
b) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică a regimului de executare a pedepsei şi actualizarea planului de intervenţie recuperativă;
c) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii sectorului reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale/negative;
d) desfăşoară sau coordonează, după caz, programele de asistenţă socială cuprinse în manualele elaborate de direcţia de specialitate;
e) elaborează programe de asistenţă socială proprii, în situaţia în care nevoile identificate în rândul persoanelor internate custodiate în centru nu sunt acoperite de programele de specialitate disponibile;
f) întocmeşte documentaţia corespunzătoare pentru mapele documentare ale programelor pe care le desfăşoară;
g) elaborează şi implementează proiecte de activitate şi documentaţia necesară desfăşurării acestora;
h) implementează sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
i) colaborează la desfăşurarea unor programe specifice coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială, precum şi de către alţi reprezentanţi ai instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale;
j) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, orarul individual, care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii a programelor şi activităţilor de asistenţă socială şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;
k) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor comisiilor şi participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi al grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al centrului sau al administraţiei centrale;
l) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare, conform domeniului de competenţă, la solicitarea superiorilor ierarhici;
m) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile de asistenţă socială;
n) iniţiază colaborări cu reprezentanţii societăţii civile cu atribuţii în derularea demersurilor de reinserţie socială şi cu posibil rol în asistenţa postdetenţie;
o) realizează studii şi cercetări privind fenomenul infracţionalităţii şi evoluţia sistemului penitenciar;
p) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;
q) coordonează activităţile şi programele de asistenţă socială derulate de voluntari sau în colaborare cu aceştia;
r) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), p) şi r) se derulează pe întreg traseul execuţional penal.
ART. 56
În perioada pregătirii pentru liberare, asistentul social derulează următoarele activităţi:
a) realizează evaluarea socială finală a persoanelor internate, utilizând instrumentul standard de evaluare, precum şi, după caz, alte metode şi tehnici specifice, informaţiile culese aflându-se sub incidenţa confidenţialităţii;
b) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în aplicaţia informatică, în vederea generării formularului de caracterizare utilizat în cadrul comisiei pentru liberare condiţionată;
c) coordonează programul de pregătire pentru liberare sau alte demersuri specifice derulate cu instituţii şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în acest sens şi colaborează cu ceilalţi specialişti implicaţi;
d) întreprinde, la solicitarea persoanelor internate ce urmează să se libereze şi prezintă risc de excluziune socială, cum ar fi persoane lipsite de mediul de suport, fără locuinţă, vârstnice, cu boli incurabile etc., demersuri de mediere către instituţii publice - primării, direcţii de asistenţă socială, spitale, centre de îngrijire paliativă - sau organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale.
ART. 57
Asistentul social colaborează cu personalul unităţii în cadrul echipelor multidisciplinare sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în asistarea persoanelor internate, precum şi cu direcţia de specialitate din ANP.
ART. 58
(1) Evaluarea se face pe baza instrumentului standard de evaluare pus la dispoziţie de direcţia de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi, după caz, prin aplicarea unor metode şi tehnici specifice.
(2) Asistentul social poate folosi orice metode, tehnici şi instrumente de specialitate pe care le consideră eficiente în munca sa şi, în funcţie de rezultatele obţinute la evaluare, stabileşte şi propune tipul de asistare care răspunde nevoilor identificate, în cazul fiecărei persoane internate.
ART. 59
(1) Standardele minime pentru asistentul social privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
a) două programe de asistenţă socială cu un grup sau un program cu două grupe distincte pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane internate;
b) un proiect de activitate tip grup de suport pe lună, în cazul în care se derulează un program cu un grup de participanţi;
c) 3 ore de consiliere pe probleme sociale pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane internate, sau 5 ore de consiliere pe probleme sociale pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii în care sunt cazate persoane arestate preventiv;
d) o oră de convorbiri individuale de informare pe săptămână;
e) 3 ore de evaluare iniţială pe săptămână, în cazul în care au repartizate secţii de carantină şi observare;
f) 3 ore de evaluare periodică sau finală pe săptămână;
g) un proiect de activitate semistructurată de asistenţă socială pe trimestru cu un grup de participanţi;
h) un proiect de activitate de asistenţă socială, derulat în comunitate, cu persoanele internate, cu frecvenţă semestrială.
(2) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele internate/zi.
(3) Întreaga activitate a asistentului social în centrul educativ şi în centrul de detenţie se desfăşoară în baza prezentei metodologii.
CAP. VI
Metodologia activităţii desfăşurate de către educatorul ofiţer, agent sau personal contractual
ART. 60
(1) Scopul activităţii educatorului este acordarea de sprijin calificat, în vederea îmbunătăţirii nivelului educaţional al persoanelor internate, şi asistarea acestora în soluţionarea problemelor cu care se confruntă pe perioada executării măsurii educative a internării într-un centru educativ sau centru de detenţie.
(2) Beneficiarul direct al serviciilor prestate de educator este Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin unităţile subordonate.
ART. 61
(1) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime de către educator este necesară amenajarea unui birou în fiecare centru.
(2) Exigenţele privind desfăşurarea activităţii educative vizează:
a) existenţa unor săli de curs destinate procesului de şcolarizare;
b) existenţa unor ateliere destinate activităţilor de formare profesională;
c) existenţa unor spaţii destinate activităţilor ocupaţionale;
d) existenţa unor spaţii destinate activităţilor educative desfăşurate în grupuri mari cu persoanele internate;
e) respectarea unor standarde calitative în privinţa mobilierului, tehnicii de calcul, aparaturii audiovideo, condiţiilor igienico-sanitare, protecţiei împotriva factorilor de mediu perturbatori: sonori, luminoşi, climatici;
f) intimizarea şi decorarea spaţiilor cu materiale vizuale cu efect formativ.
ART. 62
(1) Educatorul întocmeşte registrul specialistului, în care consemnează toate activităţile desfăşurate în regim individual, şi fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii, precum instrumentele de lucru aplicate fiecărei persoane internate care a beneficiat de asistenţă de specialitate.
(2) Fondul documentar constituit la nivelul centrelor poate fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele internate sau de reprezentantul legal al acestora, în condiţiile legii.
(3) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
ART. 63
Competenţele profesionale ale educatorului care îşi desfăşoară activitatea în centru sunt:
a) managementul cazurilor pe care le are repartizate în calitate de responsabil de caz;
b) cunoaşterea şi evaluarea nevoilor de educaţie ale persoanelor internate;
c) identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a nivelului instructiv-educativ şi vocaţional al persoanelor internate;
d) formarea, dezvoltarea şi exersarea comportamentelor prosociale ale persoanelor internate;
e) managementul situaţiilor de criză;
f) cercetarea fenomenologiei penitenciare, sub aspect teoretic sau metodologic;
g) consiliere educaţională;
h) formarea profesională a educatorilor nou-angajaţi în domeniul de specialitate.
ART. 64
În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile educative sunt:
a) structurate;
b) semistructurate.
ART. 65
În funcţie de adresabilitate, demersurile vizează:
a) persoanele aflate în executarea unei măsuri educative privative de libertate, în general;
b) grupurile de risc, cu cerinţe educative speciale;
c) individul.
ART. 66
În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi:
a) de grup;
b) individuale.
ART. 67
În funcţie de momentele traseului execuţional al măsurii educative, activitatea educatorului se desfăşoară pe mai multe paliere:
a) activităţi desfăşurate în perioada de carantină şi observare;
b) activităţi desfăşurate în perioada executării măsurii educative în vederea individualizării intervenţiei;
c) activităţi desfăşurate în perioada pregătirii pentru liberare.
ART. 68
(1) În perioada de carantină şi observare, educatorul desfăşoară următoarele demersuri:
a) coordonează programul de adaptare la condiţiile privării de libertate în centrul educativ şi centrul de detenţie;
b) evaluează persoanele internate nou-depuse în centru, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare;
c) formulează concluziile şi recomandările necesare pentru întocmirea şi revizuirea periodică a planului de intervenţie recuperativă, contribuind la stabilirea traseului execuţional al măsurii educative;
d) prezintă persoanelor internate nou-depuse oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ce pot fi desfăşurate pe timpul internării;
e) prezintă sistemul de creditare;
f) desfăşoară, în scopul cunoaşterii realităţii mediului penitenciar sau la solicitarea persoanelor internate, convorbiri individuale de informare;
g) consemnează informaţiile educative relevante în câmpurile specifice din aplicaţia informatică, conform domeniului de competenţă;
h) consemnează în registrul specialistului toate activităţile profesionale individuale desfăşurate cu persoanele internate;
i) depune la fondul documentar individual, după caz, instrumentele de lucru aplicate pentru fiecare persoană internată asistată.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. e), f), g) şi h) se derulează pe întreaga perioadă a executării măsurii educative privative de libertate.
ART. 69
(1) În perioada executării măsurii educative privative de libertate, în vederea individualizării acesteia, educatorul desfăşoară următoarele demersuri:
a) gestionează şi monitorizează cazurile pe care le are în responsabilitate;
b) evaluează periodic nevoile şi progresul persoanelor internate, în vederea includerii acestora în programe, prin aplicarea instrumentului standard de evaluare;
c) desfăşoară activităţi de cunoaştere a persoanelor internate, conform domeniului de competenţă;
d) desfăşoară activităţi de consiliere educaţională cu persoanele internate;
e) facilitează schimbul de informaţii de interes general cu specialiştii sectorului reintegrare socială, semnalând aspectele cu potenţial generator de conflicte sau fenomene instituţionale disfuncţionale sau negative;
f) informează persoanele internate asupra deciziilor de ordin intern sau extern dispuse în raport cu situaţia acestora;
g) contribuie cu informaţii şi propuneri la revizuirea periodică şi actualizarea planului de intervenţie recuperativă;
h) desfăşoară programele educative aprobate la nivelul ANP;
i) coordonează activitatea de instruire şcolară;
j) coordonează activităţile de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională;
k) elaborează programe pe care le aplică în cadrul activităţii sale, cu aprobarea direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
l) întocmeşte mapele documentare ale programelor educative desfăşurate;
m) colaborează la desfăşurarea unor programe specifice, coordonate de ceilalţi specialişti din sectorul reintegrare socială;
n) întocmeşte proiectele de activitate şi documentaţia necesare desfăşurării activităţilor;
o) coordonează, acolo unde nu există agentul tehnic, activitatea desfăşurată la nivelul bibliotecii centrului;
p) implementează sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
q) întocmeşte, cu frecvenţă lunară, orarul individual, care cuprinde planificarea pe zile de lucru, intervale orare şi spaţii a programelor şi activităţilor educative şi îşi desfăşoară activitatea profesională în conformitate cu acesta;
r) întocmeşte documentele necesare desfăşurării lucrărilor consiliului educativ în centrele educative sau ale comisiilor constituite la nivelul centrelor de detenţie;
s) participă în cadrul echipelor multidisciplinare şi al grupurilor de lucru pentru care a fost desemnat, după caz, la nivelul sectorului reintegrare socială, al centrului sau al administraţiei centrale;
t) elaborează materiale centralizatoare, situaţii statistice, documente de analiză, sinteză sau informare, la solicitarea superiorilor ierarhici;
u) amenajează şi intimizează spaţiile în care se vor derula programele şi activităţile educative;
v) întreprinde demersurile necesare pentru organizarea în comunitate a unor evenimente culturale, artistice, sportive;
w) colaborează cu reprezentanţii organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, în vederea desfăşurării de programe sau activităţi în cadrul centrului sau în comunitate;
x) sprijină activităţile de practică şi documentare a studenţilor şi a absolvenţilor facultăţilor de profil;
y) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. d), e), j), k), l), m), n), o), p), q), r), s), t), u) şi v) se derulează pe perioada executării măsurii educative privative de libertate.
ART. 70
În perioada pregătirii pentru liberare, educatorul desfăşoară următoarele demersuri:
a) realizează evaluarea finală, utilizând instrumentul standard de evaluare;
b) sprijină derularea activităţilor de consiliere şi mediere a muncii;
c) consemnează informaţiile şi concluziile rezultate în urma evaluării finale, conform domeniului de competenţă, în aplicaţia informatică în vederea generării formularului de caracterizare utilizat în cadrul consiliului educativ, respectiv în cadrul comisiei prevăzute la art. 146 din Legea nr. 254/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
d) informează şi asigură suport, în colaborare cu asistentul social, persoanelor internate în vederea stabilirii contactelor cu instituţiile societăţii civile, care le pot furniza sprijin pentru reintegrarea socială.
ART. 71
Educatorul ofiţer, agent sau personal contractual colaborează cu personalul unităţii în cadrul echipelor multidisciplinare sau cu reprezentanţii instituţiilor publice, asociaţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale, specializaţi în asistarea persoanelor internate, precum şi cu direcţia de specialitate din administraţia centrală.
ART. 72
Activitatea educatorului agent se desfăşoară, conform competenţelor repartizate, în baza prezentei metodologii şi în funcţie de resursele umane disponibile la nivelul centrului.
ART. 73
(1) Standardele minime pentru ofiţerul educator privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
a) două programe educative pe săptămână sau un program şi o activitate de grup specifică domeniului educaţie pe săptămână;
b) un concurs tematic - trimestrial;
c) o activitate cu cartea - trimestrial;
d) două activităţi de evaluare pe săptămână;
e) convorbiri individuale de informare - zilnic;
f) o activitate de consiliere educaţională - săptămânal;
g) un proiect de activitate de educaţie, derulat în comunitate cu persoanele internate eligibile, cu frecvenţă trimestrială, cu menţiunea că frecvenţa desfăşurării este prevăzută pentru întregul sector de activitate.
(2) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele internate pe zi, cu recomandarea ca limita maximă a activităţilor individuale pe săptămână să fie de 10 ore.
(3) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.
ART. 74
În planificarea demersurilor, în funcţie de specificul centrului şi resursele disponibile, se va avea în vedere respectarea cerinţelor prevăzute în Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.322/C/2017.
ART. 75
Standardele minime pentru agentul educator privind activităţile de reintegrare socială sunt:
a) un concurs tematic - trimestrial;
b) o activitate de grup - zilnic;
c) o activitate cu cartea - trimestrial;
d) o activitate ocupaţională, de tip hobby - săptămânal;
e) un număr al revistei persoanelor internate - trimestrial;
f) o activitate de bibliotecă pe zi (pentru un singur agent educator, în situaţia în care activitatea de bibliotecă nu este în sarcina agentului tehnic);
g) o activitate de consiliere educaţională pe săptămână (din dispoziţia şefului ierarhic);
h) un proiect de activitate de educaţie, derulat în comunitate cu persoanele internate eligibile, cu frecvenţă trimestrială, cu menţiunea că frecvenţa desfăşurării este prevăzută pentru întregul sector de activitate.
ART. 76
Standardele se aplică în mod corespunzător personalului contractual din domeniu, în funcţie de nivelul studiilor, aplicându-se, după caz, cele ale educatorului ofiţer pentru angajaţii cu studii superioare sau cele ale educatorului agent pentru angajaţii cu studii medii.
ART. 77
Întreaga activitate a educatorului ofiţer, agent sau personal contractual în centrul educativ şi centrul de detenţie se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.
CAP. VII
Metodologia activităţii desfăşurate de către preot
ART. 78
(1) Preotul desfăşoară în centrele educative sau centrele de detenţie atât activităţi pastorale şi liturgice, potrivit doctrinei şi practicii cultului respectiv, cât şi activităţi de educaţie moral-religioasă pentru persoanele internate, la solicitarea acestora şi în condiţii nediscriminatorii.
(2) Preotul contribuie prin activitatea sa la menţinerea unei bune stări de spirit a angajaţilor şi la realizarea unui climat pozitiv de comunicare.
ART. 79
(1) Exercitarea profesiei este condiţionată de existenţa actului de hirotonie şi de binecuvântarea ierarhului locului.
(2) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime de către preot este necesară amenajarea unui spaţiu adecvat în fiecare centru, garantându-se astfel accesul tuturor persoanelor internate la serviciile religioase oficiate de către acesta şi de către colaboratori.
ART. 80
(1) Preotul întocmeşte registrul specialistului, în care vor fi consemnate toate activităţile desfăşurate în regim individual, şi fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.
(2) Fondul documentar constituit la nivelul unităţilor poate fi accesat la cererea instituţiilor abilitate sau de către persoanele internate direct interesate, în condiţiile legii.
(3) Registrul specialistului şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
ART. 81
Competenţele profesionale ale preotului care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:
a) organizarea şi oficierea serviciilor religioase specifice cultului;
b) consilierea şi educaţia moral-religioasă a persoanelor internate;
c) iniţierea, menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiei persoanelor internate cu mediul de suport şi comunitatea pe tot parcursul executării pedepsei.
ART. 82
În funcţie de gradul de structurare şi complexitate, demersurile educative sunt:
a) structurate;
b) semistructurate.
ART. 83
În funcţie de adresabilitate, demersurile vizează:
a) persoanele aflate în executarea unei măsuri educative privative de libertate, în general;
b) grupurile de risc sau persoane cu nevoi speciale.
ART. 84
În funcţie de modalităţile de desfăşurare, demersurile pot fi:
a) de grup;
b) individuale.
ART. 85
În funcţie de tipul demersurilor, acestea pot fi clasificate în:
a) activităţi liturgice, de organizare şi oficiere a serviciilor religioase specifice cultului;
b) activităţi duhovniceşti şi de consiliere spirituală;
c) activităţi de catehizare şi de consiliere educaţională;
d) activităţi şi programe educative;
e) activităţi de colaborare cu mediul de suport: familie, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale;
f) convorbiri individuale sau de grup, activităţi de comunicare, mediere şi negociere de conflicte.
ART. 86
În funcţie de momentele traseului execuţional al persoanei internate, activitatea preotului se desfăşoară pe mai multe paliere, prin:
a) activităţi de cunoaştere şi asistenţă moral-religioasă desfăşurate în perioada de carantină şi observare;
b) activităţi curente desfăşurate pe perioada executării măsurii educative a internării;
c) activităţile desfăşurate în perioada pregătirii pentru liberare.
ART. 87
În perioada de carantină şi observare, preotul desfăşoară următoarele activităţi de cunoaştere şi acordare de asistenţă moral-religioasă:
a) organizează întâlniri cu persoanele internate, în scopul cunoaşterii acestora, şi acordă asistenţă moral-religioasă celor care solicită;
b) colaborează la desfăşurarea programului de adaptare la condiţiile privării de libertate, informând persoanele internate asupra posibilităţilor şi condiţiilor în care îşi pot exercita libertăţile religioase, a orarului de desfăşurare a activităţilor religioase, a programelor şi activităţilor specifice de suport moral-religios destinate acestora.
ART. 88
(1) În perioada executării pedepsei, preotul desfăşoară următoarele activităţi curente:
a) oficiază activităţi liturgice: Sfânta Liturghie, Utrenia, Vecernia, Pavecerniţa, Ceasurile, Denia, Acatistul, Paraclisul, Parastasul, Maslul, Aghiasma;
b) desfăşoară activităţi duhovniceşti: Taina Spovedaniei, îndrumarea duhovnicească, molifta, dezlegarea şi activităţi de consiliere spirituală;
c) desfăşoară activităţi de catehizare (cateheza şi predica), activităţi de consiliere educaţională;
d) desfăşoară programe şi activităţi structurate sau semistructurate, de educaţie moral-religioasă;
e) desfăşoară convorbiri individuale sau de grup;
f) implementează sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
g) stabileşte legături cu mediul de suport al persoanelor internate, la solicitarea acestora (familia sau alte persoane care pot contribui la realizarea acestui scop);
h) iniţiază colaborări cu reprezentanţi ai organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale care acordă sprijin moral-religios persoanelor internate;
i) organizează ieşiri în comunitate cu persoanele internate;
j) depune la fondul documentar individual documentele rezultate în urma desfăşurării activităţilor;
k) colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se desfăşoară pe întreg traseul executării măsurii educative a internării.
ART. 89
În perioada pregătirii pentru liberare, preotul desfăşoară următoarele activităţi:
a) colaborează cu personalul specializat în educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi cu consilierii de probaţiune la derularea programelor de pregătire pentru liberare;
b) contactează, la cererea persoanei internate care urmează să fie pusă în libertate, preotul paroh al parohiei de origine a acesteia, pentru asistare în vederea reintegrării sociale;
c) contactează organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale cu scop caritabil, care să acorde asistenţă socială/materială persoanelor internate care urmează să se libereze şi nu beneficiază de un mediu de suport.
ART. 90
(1) Preotul colaborează cu personalul din toate compartimentele centrului şi cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
(2) Din punct de vedere administrativ, activitatea preotului este coordonată şi controlată de preotul capelan coordonator şi, în funcţie de statul de organizare al unităţii, de directorul centrului, directorul adjunct reintegrare socială, şeful serviciului sau al biroului educaţie.
(3) Din punct de vedere canonic, preotul se subordonează ierarhului locului: episcop, mitropolit.
ART. 91
(1) Standardele minime pentru preot privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
a) o activitate liturgică pe zi, nu mai puţin de 10 ore pe săptămână;
b) două ore de convorbiri individuale şi de consiliere spirituală pe zi sau activităţi duhovniceşti pe zi, nu mai puţin de 10 ore pe săptămână;
c) două activităţi de consiliere educaţională pe lună;
d) două activităţi de tip catehetic, de educaţie moral-religioasă, pe lună;
e) o activitate de consiliere de grup pe săptămână, cu posibilitatea de a fi desfăşurată şi la camerele de deţinere;
f) o activitate pe bază de proiect de activitate pe trimestru sau un concurs religios pe trimestru;
g) o activitate moral-religioasă derulată cu misionari sau voluntari creştini ortodocşi pe trimestru;
h) un pelerinaj sau o vizită la un obiectiv religios cu persoanele internate eligibile, cu frecvenţă trimestrială (persoane internate care execută măsura educativă în regim deschis), respectiv cu frecvenţă semestrială (cu persoanele internate care execută măsura educativă în regim închis);
i) două programe moral-religioase cu un grup pe semestru sau un program moral-religios cu două grupe pe semestru.
(2) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 4 ore de activităţi directe cu persoanele internate pe zi, cu recomandarea ca limita maximă a activităţilor individuale pe săptămână să fie de 10 ore.
(3) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.
ART. 92
Întreaga activitate a preotului din centrul educativ şi centrul de detenţie se desfăşoară în baza prezentei metodologii, precum şi a altor dispoziţii legale aplicabile.
CAP. VIII
Metodologia activităţii desfăşurate de către agentul tehnic
ART. 93
Scopul activităţii agentului tehnic rezidă în:
a) păstrarea, întreţinerea şi asigurarea funcţionării operative a aparaturii tehnice din dotarea centrului;
b) asigurarea repartizării, la camere, a televizoarelor şi aparatelor radio şi păstrarea acestora în condiţii corespunzătoare;
c) primirea şi distribuirea televizoarelor, aparatelor radio, jocurilor video şi a instrumentelor muzicale, provenite de la aparţinătorii persoanelor internate;
d) asigurarea dreptului la informare a persoanelor internate prin prezentarea de filme, documentare, materiale didactice, protecţia muncii, diapozitive, diafilme, conform planificării.
ART. 94
Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime de către agentul tehnic este necesară amenajarea unui studio radio-TV, cu circuit închis, dotat corespunzător, în fiecare centru.
ART. 95
(1) Agentul tehnic întocmeşte registrul de evidenţă a aparatelor radio-TV şi fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.
(2) Registrul de evidenţă a aparatelor radio-TV şi fondul documentar individual constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
ART. 96
Competenţele profesionale ale agentului tehnic care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:
a) competenţe în electronică, administrarea reţelelor TV cu circuit închis, procesare sunet şi imagine;
b) aptitudine pentru dezvoltare personală şi perfecţionarea pregătirii proprii.
ART. 97
(1) Activităţile specifice agentului tehnic sunt:
a) asigură buna funcţionare şi păstrare a tuturor mijloacelor tehnice şi materiale primite spre exploatare;
b) iniţiază demersurile de organizare a activităţilor specifice şi de îmbunătăţire a dotării studioului radio-TV;
c) gestionează aparatele electronice şi mijloacele tehnice aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a locului de deţinere sau a persoanelor internate;
d) la primirea sau predarea bunurilor, verifică integritatea şi buna funcţionare a acestora, completând la sectorul „Vizită“ documentele de primire/predare, conform legislaţiei în vigoare pe domeniul său de activitate;
e) consemnează, în scris, în baza semnăturii persoanei internate posesoare a bunului respectiv, instructajul de folosire a bunului şi de prevenire împotriva electrocutării;
f) sigilează aparatele electronice şi le distribuie spre folosinţă în cazul în care persoanele internate au aprobare în acest sens în caz contrar, le predă la magazia centrului, spre păstrare, cu obligativitatea întocmirii documentelor necesare;
g) consemnează, actualizează şi păstrează în registre special întocmite evidenţa tuturor aparatelor electronice aflate în centru şi informează în scris, trimestrial, administraţia centrului despre starea de funcţionare a acestora şi locul în care se află;
h) execută, trimestrial sau ori de câte ori situaţia o impune, împreună cu electricianul centrului controale la camerele de deţinere pentru a verifica integritatea sigiliilor aparatelor date spre folosinţă, repartizarea acestora conform registrului de evidenţă, iar, în cazul constatării unor nereguli, propune directorului centrului luarea măsurilor care se impun pentru remedierea acestora;
i) în perioada de carantină şi observare efectuează instructajul persoanelor internate privitor la prevenirea împotriva electrocutării, procesul-verbal de consemnare a instructajului fiind clasat la dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială al persoanei internate, şi repetă acest instructaj ori de câte ori situaţia o impune;
j) înregistrează, montează şi difuzează emisiunile şi programele audiovizuale destinate persoanelor internate în cadrul activităţilor educative, culturale, religioase, sportive, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
k) asigură buna difuzare a semnalului radio-TV prin staţia de amplificare;
l) actualizează, ori de câte ori situaţia o impune, şi supune spre aprobare programul de difuzare a semnalului radio-TV, pe zile şi intervale orare;
m) întocmeşte graficul de distribuire a aparatelor TV aflate în proprietatea unităţii la camerele de deţinere care nu au în dotare televizoare şi ia toate măsurile pentru ca acesta să fie respectat;
n) coordonează activitatea desfăşurată la nivelul bibliotecii centrului, aceasta putând fi coordonată, după caz, şi de educator - agent sau personal contractual;
o) în baza delegării primite din partea şefului ierarhic, reprezintă centrul în relaţiile de serviciu cu terţe persoane fizice sau juridice: distribuitorii de presă, semnal radio-TV, depanatorii aparatelor electronice.
(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) lit. n) se desfăşoară pe întreg traseul executării măsurii educative a internării.
ART. 98
Agentul tehnic colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
ART. 99
Standardele minime pentru agentul tehnic privind desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială sunt:
a) difuzarea zilnică a programelor de televiziune în sistem cu circuit închis;
b) o transmitere sau retransmitere de materiale cu conţinut educativ sau informativ înregistrate, pe săptămână;
c) două emisiuni radio-TV realizate la nivelul centrului, pe lună, cu participarea personalului de reintegrare socială şi, după caz, din cadrul altor sectoare de activitate din centru;
d) o oră de activitate de bibliotecă pe zi, în situaţia în care activitatea de bibliotecă nu este în sarcina agentului educator.
ART. 100
Întreaga activitate a agentului tehnic din centrul educativ sau centrul de detenţie se desfăşoară în baza prezentei metodologii.
CAP. IX
Metodologia activităţii desfăşurate de către instructorul sau monitorul sportiv, ofiţer sau agent
ART. 101
Scopurile activităţii instructorului sau monitorului sportiv vizează:
a) dezvoltarea fizică armonioasă, formarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor de mişcare, dezvoltarea calităţilor moral-volitive ale persoanelor internate, pe baza aptitudinilor fizice identificate, prin programe şi activităţi sportive derulate în interiorul sau exteriorul locului de deţinere;
b) asigurarea şi întreţinerea bazei materiale pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport.
ART. 102
Pentru desfăşurarea activităţii de către instructorul sau monitorul sportiv este necesară amenajarea unei baze sportive (teren sau sală de sport), dotată corespunzător cu materiale sportive diverse, în fiecare centru, garantându-se astfel posibilitatea desfăşurării activităţilor specifice în condiţii optime.
ART. 103
(1) Instructorul sau monitorul sportiv ofiţer întocmeşte registrul specialistului, în care consemnează toate activităţile desfăşurate în regim individual, şi fondul documentar individual, în care păstrează documentaţia rezultată în urma exercitării activităţilor proprii.
(2) Instructorul sau monitorul sportiv agent constituie la nivelul fiecărui centru fondul documentar în care sunt depuse documentele de gestionare a articolelor şi materialelor sportive, a aparaturii din dotare.
(3) Fondul documentar constituie obiect al controlului de specialitate.
ART. 104
Competenţele profesionale ale instructorului sau monitorului sportiv care îşi desfăşoară activitatea în sistemul penitenciar sunt:
a) organizarea şi planificarea eficientă a activităţii proprii;
b) aptitudine pentru dezvoltare personală şi perfecţionarea pregătirii proprii.
ART. 105
(1) Activităţile specifice instructorului sau monitorului sportiv sunt următoarele:
a) întocmeşte calendarul competiţional anual al activităţilor sportive;
b) întocmeşte, lunar, planificarea şi orarul activităţilor sportive desfăşurate cu persoanele internate în cadrul bazei sportive, ţinând cont de reglementările legale aflate în vigoare privind regimul de executare a sancţiunii cu măsura educativă a internării într-un centru educativ sau centru de detenţie, capacitatea fizică şi starea de sănătate a persoanelor internate;
c) desfăşoară, sub forma proiectelor de activitate, cu aprobarea directorului centrului, activităţi sportive de tipul: activităţi individuale, jocuri şi întreceri sportive;
d) desfăşoară programe educative de menţinere a tonusului fizic şi psihic, prin activităţi de educaţie fizică şi sport, elaborate la nivelul administraţiei centrale;
e) elaborează programe pe care le aplică în cadrul activităţii sale, cu aprobarea direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
f) efectuează selecţia persoanelor internate cu aptitudini sportive pentru derularea activităţilor specifice organizate la nivelul unităţii;
g) consemnează participarea persoanelor internate la activităţi şi programe sportive în câmpurile corespunzătoare din aplicaţia informatică;
h) implementează sistemul de creditare, în limita sa de competenţă;
i) gestionează şi distribuie spre folosinţă materialele şi echipamentul sportiv al persoanelor internate, primite spre păstrare la magazie, consemnând în scris primirea-predarea acestora;
j) afişează în locurile de desfăşurare a activităţii instrucţiunile privind accesul la sala de sport şi baza sportivă, precum şi modul de folosire a aparaturii din dotare;
k) efectuează instructajul tuturor persoanelor internate privind modul de folosire a aparatelor din dotarea bazei sportive;
l) verifică şi întreţine buna funcţionare a dotărilor din cadrul sălilor de sport şi a bazelor sportive;
m) supraveghează folosirea corectă de către persoanele internate a aparatelor din dotarea bazelor sportive, conform destinaţiei şi instrucţiunilor de folosire a fiecărui aparat;
n) solicită avizul medicului pentru persoanele internate care desfăşoară activităţi sportive;
o) îndrumă fiecare persoană internată cu privire la exerciţiul de pregătire fizică pe care urmează să îl execute potrivit capacităţilor fizice;
p) se preocupă de menţinerea unui climat de ordine, disciplină şi linişte în cadrul bazelor sportive şi al sălilor de sport;
q) aduce la cunoştinţa coordonatorilor de program orice modificare negativă sau pozitivă în evoluţia comportamentală a persoanelor internate cu care are contact;
r) analizează şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a activităţilor sportiv-recreative;
s) colaborează şi reprezintă compartimentul din cadrul căruia face parte, în limita sa de competenţă, în relaţie cu celelalte compartimente din instituţie;
t) iniţiază şi organizează la nivel local sau regional activităţi sportive cu participarea persoanelor internate;
u) colaborează cu autorităţi, instituţii publice (consiliile judeţene de cultură fizică şi sport, facultăţile de profil şi liceele aflate în raza localităţii), asociaţii, organizaţii neguvernamentale, în vederea derulării de activităţi în parteneriat şi pentru atragerea de resurse financiare sau materiale necesare desfăşurării activităţilor sportive (mingi, palete, echipament sportiv, aparate etc.).
(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) lit. h) se desfăşoară pe întreg traseul execuţional penal.
ART. 106
Activitatea monitorului sau instructorului sportiv agent se desfăşoară, conform competenţelor repartizate, în baza prezentei metodologii şi în funcţie de resursele umane disponibile la nivelul centrului.
ART. 107
(1) Instructorul sau monitorul sportiv colaborează cu omologii din sectorul reintegrare socială din celelalte unităţi ale sistemului penitenciar, precum şi cu personalul direcţiei de specialitate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2) Instructorul sau monitorul sportiv colaborează cu direcţiile judeţene de sport, asociaţii şi cluburi sportive.
ART. 108
Standardele minime pentru instructorul sau monitorul sportiv privind activităţile de reintegrare socială sunt:
a) 4 ore de activităţi de educaţie fizică şi sport pe zi;
b) un program de educaţie fizică şi sport pe săptămână;
c) un concurs sportiv la nivelul unităţii pe trimestru;
d) o competiţie sportivă în comunitate cu frecvenţă trimestrială, cu persoanele internate în centre educative şi centre de detenţie (persoane internate care execută pedeapsa în regim deschis), respectiv o competiţie sportivă în comunitate cu frecvenţă semestrială, cu persoanele internate în centre de detenţie (regim închis).
ART. 109
(1) Planificarea demersurilor se va realiza astfel încât să se asigure minimum 5 ore de activităţi directe cu persoanele internate pe zi.
(2) Activităţile directe desfăşurate pot fi creditate sau necreditate.
ART. 110
Întreaga activitate a instructorului sau monitorului sportiv din centrul educativ sau centrul de detenţie se desfăşoară în baza prezentei metodologii.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
