Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2000 de realizare si tinere a Cadastrului viticol
1. Cadastrul viticol, componenta a Cadastrului agricol, reprezintã sistemul unitar şi obligatoriu de evidenta tehnica, economicã şi juridicã prin care se realizeazã identificarea, înregistrarea, delimitarea şi reprezentarea pe harti şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol naţional şi a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinaţia lor şi de proprietari. 2.1. Suprafeţele cultivate cu vita de vie situate în arealele consacrate tradiţional, denumite areale viticole, precum şi cele aflate în afarã arealelor viticole, denumite vii rãzleţe, alcãtuiesc patrimoniul viticol naţional. 2.2. În arealele viticole plantaţiile de vita de vie se grupeazã teritorial în: regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Ele sunt definite în anexa nr. 1 la <>Legea viei şi vinului nr. 67/1997 . 3. Potrivit reglementãrilor din <>Legea nr. 67/1997 , terenurile cuprinse în patrimoniul viticol naţional se grupeazã în urmãtoarele 3 categorii: a) plantaţiile de vita de vie roditoare, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-mama furnizoare de coarde altoi sau de butaşi pentru înrãdãcinare şi şcolile de vita; b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişãrii viilor, aflate în perioada de pregãtire pentru plantare; c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completeazã sau unesc masivele viticole existente şi prezintã condiţii pentru a fi cultivate cu vita de vie. 4.1. Cadastrul viticol se organizeazã la nivelul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale şi se centralizeazã pe plaiuri viticole, centre viticole, podgorii, regiuni viticole şi pe ţara. 4.2. Prin Cadastrul viticol se realizeazã: a) identificarea, înregistrarea şi descrierea în documentele cadastrale a terenurilor defalcate pe tarlale şi pe parcele şi a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, aferente sectorului viticol, mãsurarea şi reprezentarea acestora pe harti şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice; b) asimilarea şi integrarea datelor furnizate de Cadastrul viticol; c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinãtori legali de terenuri şi de alte bunuri imobile, în vederea asigurãrii publicitãţii şi opozabilitatii drepturilor acestora fata de terţi; d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe, pentru stabilirea corecta a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor. 5. Lucrãrile tehnice pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi executate de specialiştii de la oficiile judeţene pentru cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie. 6. Încadrarea terenurilor supuse Cadastrului viticol în clase de pretabilitate, de calitate, precum şi alte informaţii specifice acestuia se obţin din studiile pedologice şi agrochimice întocmite de oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice.
CAP. 2 Conducerea şi organizarea Cadastrului viticol
7.1. Pentru conducerea şi organizarea Cadastrului viticol se constituie o comisie centrala la nivelul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi comisii judeţene, coordonate de comisia centrala. 7.2. Din comisia centrala vor face parte: a) secretarul de stat al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei care coordoneazã producţia vegetala; b) directorul general al Direcţiei generale resurse şi politici agroalimentare; c) directorul general al Direcţiei generale patrimoniu, fond funciar, cadastru şi îmbunãtãţiri funciare; d) directorul Direcţiei fond funciar, cadastru agricol şi organizarea teritoriului; e) directorul Institutului de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Agricol Bucureşti; f) directorul general al Institutului de Cercetãri pentru Viticultura şi Vinificaţie Valea Calugareasca. 7.3. Din comisiile judeţene vor face parte: a) directorul general al direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara - preşedinte; b) directorul oficiului judeţean de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol - secretar; c) inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol şi al Bãuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine; d) secretarul consiliului comunal sau orasenesc; e) reprezentanţii agenţilor economici, dintre cei mai reprezentativi proprietari de terenuri viticole (3 membri). 8. Componenta comisiei centrale şi a comisiilor judeţene, precum şi modul de funcţionare a acestora se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei. 9. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei asigura efectuarea şi actualizarea lucrãrilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
CAP. 3 Baza cartografica necesarã în vederea realizãrii Cadastrului viticol
10.1. Produsul obţinut prin reprezentarea grafica a tuturor limitelor parcelelor în teren reprezintã harta cadastrala sau planul cadastral. 10.2. Planul cadastral are la baza harta topografica. 11. Harta topografica se realizeazã pe baza reţelelor geodezice naţionale de ordinul I-IV, precum şi a reţelelor de indesire a acestora. 12. Executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelelor geodezice naţionale revin Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie împreunã cu oficiile de profil teritoriale din subordinea acestuia. 13. În cazul în care densitatea punctelor reţelelor geodezice existente nu este suficienta sau reţelele geodezice nu mai sunt în stare buna de funcţionare la un moment dat, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, prin unitãţile de specialişti din subordine, poate executa lucrãri geodezice necesare pentru satisfacerea nevoilor proprii, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie. 14. În funcţie de mãrimea medie a parcelelor şi de numãrul lor pe fiecare foaie de harta, scara hartilor cadastrale poate fi de 1:1000, 1:2000 sau 1:5000.
CAP. 4 Delimitarea teritorialã a arealelor viticole
15. Pentru aplicarea Cadastrului viticol trebuie realizat ansamblul de lucrãri tehnice prin care se determina exact proprietãţile funciare viticole privind identificarea, mãsurarea, descrierea şi reprezentarea pe harti topografice a acestora. 16. Proprietatea funciarã viticolã este constituitã din una sau mai multe parcele. Parcelele reprezintã suprafata de teren cu limite bine definite şi vizibile, cu o singura categorie de folosinta şi cu unul sau mai mulţi proprietari. 17. Pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi parcurse urmãtoarele etape: a) delimitarea teritorialã a arealelor viticole; b) delimitarea teritorialã a arealelor viticole destinate producerii vinurilor de calitate superioarã cu denumire de origine. 18. Identificarea, înregistrarea şi reprezentarea pe harti şi planuri cadastrale a viilor rãzleţe situate în afarã arealelor viticole se vor realiza prin lucrãrile de cadastru agricol. 19. Delimitarea arealelor viticole şi a unitãţilor teritoriale subordonate acestora se va realiza pe harti şi planuri cadastrale, în funcţie de aria geograficã, la scãri diferite, dupã cum urmeazã: a) regiuni viticole, la scara 1:1000000; b) podgorii, la scara 1:100000; c) centre viticole şi plaiuri viticole, la scara 1:10000 sau 1:50000. 20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza şi se vor utiliza toate documentaţiile grafice şi scriptice obţinute prin lucrãrile de introducere şi întreţinere a Cadastrului funciar general, lucrãrile de organizare a teritoriului şi prin proiectele de înfiinţare de plantaţii de vita de vie din fiecare zona.
CAP. 5 Identificarea şi înregistrarea categoriei de folosinta a terenului
21. La categoria de folosinta "vii", al carei simbol este V, se încadreazã terenurile plantate cu vita de vie şi cele aflate în pregãtire în vederea plantarii. 22. Subcategoriile de la categoria de folosinta "vita de vie" sunt: a) teren în pregãtire pentru plantare (Vp); b) plantaţii de vita de vie roditoare (Vr); c) plantaţii de portaltoi, coarde altoi şi butaşi (Vb); d) şcoli de vita de vie (Vs); e) plantaţii de hamei (Vh); f) plantaţii viticole abandonate (Vab). 23. Subcategoria "plantaţii de vita de vie roditoare" se clasifica ţinându-se seama de: a) varsta plantaţiei: 1. ţinere: 1-3 ani; 2. pe rod: 2.1. 4-15 ani; 2.2. 16-25 de ani; 2.3. peste 25 de ani; b) starea plantaţiei: 1. foarte buna; 2. buna; 3. proasta; c) amplasamentul: 1. terenuri plane, neterasate; 2. terenuri terasate; 3. soluri nisipoase; d) panta terenului: 1. orizontala şi foarte slab inclinata 0-5%; 2. slab inclinata 5,1-10%; 3. moderat inclinata 10,1-25%; 4. puternic inclinata 25,1-50,0%; 5. foarte puternic inclinata peste 50,0%; e) natura soiurilor de vita cultivate: - vite nobile altoite sau pe rãdãcini proprii; - hibrizi direct producãtori; f) amenajãri de îmbunãtãţiri funciare: 1. drenaj; 2. irigaţii: 2.1. pe brazde; 2.2. prin aspersiune; 2.3. prin picurare; 3. amenajãri antierozionale: 3.1. benzi inierbate; 3.2. canale de evacuare; 3.3. terase. 24. Parcelele din cadrul arealelor viticole care au o alta categorie de folosinta decât vita de vie sunt înregistrate la categoria de folosinta constatatã la data executãrii cadastrului.
CAP. 6 Înregistrarea clasei de calitate şi a clasei de producţie a terenurilor
25. Înregistrarea claselor de pretabilitate şi de calitate a terenurilor este realizatã de oficiul judeţean de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol. 26. Pe baza studiilor pedologice, categoriile de folosinta agricolã se încadreazã în 6 clase de pretabilitate, dupã cum urmeazã: a) clasa 1: terenuri fãrã limitãri sau restrictii; b) clasa 2: terenuri cu limitãri sau restrictii slabe; c) clasa 3: terenuri cu limitãri sau restrictii moderate; d) clasa 4: terenuri cu limitãri sau restrictii severe; e) clasa 5: terenuri cu limitãri sau restrictii foarte severe, care pot fi corectate; f) clasa 6: terenuri cu limitãri sau restrictii foarte severe, care nu pot fi modificate. 27. Clasa de pretabilitate este notatã la categoria de folosinta la care parcela a fost înregistratã la data efectuãrii mãsurãtorilor cadastrale. 28. Pe baza punctelor de bonitare a solului, se deosebesc 5 clase de favorabilitate (calitate), dupã cum urmeazã: a) clasa I: 81-100 de puncte; b) clasa II: 61-80 de puncte; c) clasa III: 41-60 de puncte; d) clasa IV: 21-40 de puncte; e) clasa V: 0-20 de puncte. 29. Pentru evaluarea calitativã şi cantitativã a terenurilor în registrul cadastral al parcelelor se înregistreazã clasa de pretabilitate "1-6" şi clasa de favorabilitate (calitate) "I-V".
CAP. 7 Evidenta cadastrala a parcelei
30.1. Datele cadastrale ale parcelei sunt: a) date de baza; b) date de specialitate. 30.2. Datele de baza sunt: a) numele/denumirea şi adresa/sediul deţinãtorului parcelei (persoana fizica sau juridicã) şi calitatea sub care o deţine; b) denumirea locului pe care se afla parcela; c) numãrul cadastral; d) suprafata în hectare şi metri patrati; calculul suprafeţelor se face analitic, din coordonatele punctelor de frangere de pe contur. Constrângerea valorilor calculate ale suprafeţelor se face conform Normelor tehnice pentru introducerea Cadastrului general. 30.3. Datele de specialitate sunt: a) modul de exploatare a parcelei: 1. directa; 2. în arenda; b) suprafata parcelei pe soi/soiuri (în hectare şi metri patrati); c) denumirea soiului/soiurilor; d) direcţia de producţie, din care: 1. de masa; 2. vin, din care: 2.1. vin pentru consum curent; 2.2. vin de calitate superioarã; 2.3. vin cu denumire de origine; 2.4. distilate; 3. mixtã; 4. stafide; 5. material sãditor: 5.1. butaşi portaltoi; 5.2. coarde altoi sau butaşi; 5.3. vite altoite şi/sau nealtoite; e) caracteristici naturale: 1. clasa de pretabilitate a solului (1-6); 2. clasa de favorabilitate (calitate) a solului (I-V); 3. panta terenului: 3.1. orizontala şi foarte slab inclinata 0-5,0%; 3.2. slab inclinata 5,1-10,0%; 3.3. moderat inclinata 10,1-25,0%; 3.4. puternic inclinata 25,1-50,0%; 3.5. foarte puternic inclinata peste 50,0%; 4. expoziţie: poziţia fata de punctele cardinale: 4.1. umbrita: N şi N-E; 4.2. semiumbrita: E şi N-V 4.3. insorita: S şi S-V; 4.4. semiinsorita: V şi S-E; 5. altitudine (fata de nivelul marii) în metri; f) irigare: tipul, norma de irigare şi de udare; g) tipul de cultura: 1. cultura pura; 2. cultura asociata; h) portaltoiul (pentru viile altoite); i) varsta plantaţiei: 1. ţinere: 1-3 ani; 2. pe rod: 2.1. 4-15 ani; 2.2. 16-25 de ani; 2.3. peste 25 de ani; j) modul de conducere a butucilor de vie; k) densitatea de plantare: 1. distanta între randuri; 2. distanta între butuci pe rând; l) starea plantaţiei: 1. foarte buna; 2. buna; 3. proasta.
CAP. 8 Documentele finale ale Cadastrului viticol şi recepţia acestuia
31. Potrivit metodologiei de realizare a cadastrului general şi a sistemului de evidenta cadastrala tehnica şi juridicã, documentele finale ale Cadastrului viticol cuprind urmãtoarele machete: a) fişa datelor cadastrale finale; b) registrul cadastral al parcelelor; c) indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora; d) registrul cadastral al proprietarilor; e) registrul bunurilor imobile; f) fişa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari şi pe categorii de folosinta; g) planul cadastral. 32. Recepţia lucrãrilor Cadastrului viticol se face de comisiile judeţene, constituite conform prevederilor pct. 7.1 din cap. II. Recepţia lucrãrilor Cadastrului viticol se face pe baza dosarului de verificare a lucrãrilor, întocmit de un colectiv format din 3 specialişti numiţi prin decizie a directorului oficiului judeţean de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol. Dacã lucrãrile au fost executate potrivit prezentelor norme metodologice, comisia judeteana întocmeşte un proces-verbal de recepţie, în 3 exemplare, în care se menţioneazã ca lucrãrile s-au încheiat şi ca datele pot fi oficializate.
CAP. 9 Administrarea şi întreţinerea lucrãrilor de cadastru viticol
33. Lucrãrile de cadastru viticol se realizeazã o data la 10 ani pe intreaga suprafata şi o data la 2 ani, prin sondaj, numai la suprafata viticolã cu soiuri de vin. 34. Oficiile judeţene de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol stocheaza datele Cadastrului viticol, care se vor actualiza periodic. 35. Datele Cadastrului viticol pot fi folosite numai în urmãtoarele scopuri: a) stabilirea impozitului pe venitul agricol; b) vânzarea-cumpãrarea de terenuri cu folosinta viticolã; c) prelucrarea statistica necesarã în vederea elaborãrii diferitelor documente tehnice şi economice; d) arendarea sau concesionarea terenurilor cu folosinta viticolã.
CAP. 10 Dispoziţii finale
36. Producãtorii agricoli, persoane fizice sau juridice, trebuie sa permitã accesul comisiilor judeţene pentru aplicarea Cadastrului viticol în plantaţiile şi pe parcelele pe care le deţin. 37. Producãtorii agricoli, persoane fizice sau juridice, au obligaţia sa asigure informaţiile corecte despre plantaţiile din parcelele pe care le deţin. 38. Producãtorii agricoli deţinãtori de plantaţii viticole pot avea acces la datele Cadastrului viticol numai în cazul în care solicita în scris acest fapt şi menţioneazã scopul pentru care este necesarã solicitarea.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
