Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
1. <>Art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 64/2007 (denumitã în continuare ordonanţã de urgenţã):
Prezenta ordonanţã de urgenţã stabileşte cadrul general şi principiile administrãrii datoriei publice.
Norme metodologice:
1.1. Prin administrarea datoriei publice se înţelege ansamblul operaţiunilor privind dimensionarea, structurarea, contractarea şi derularea datoriei publice guvernamentale, incluzând refinanţarea/rambursarea, modificarea caracteristicilor, înregistrarea şi raportarea acesteia, precum şi administrarea riscurilor aferente datoriei publice guvernamentale şi ansamblul operaţiunilor de autorizare şi monitorizare a datoriei publice locale.
2. Art. 2 lit. d) şi e) din ordonanţa de urgenţã:
În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) autorizare bugetarã permanentã - autorizarea Guvernului de a asigura permanent surse în bugetul de stat aferente plãţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice guvernamentale, conform prevederilor legale în vigoare;
b) Comitetul Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri - organismul care avizeazã condiţiile financiare privind emiterea de garanţii de stat, precum şi acordarea de subîmprumuturi sub forma unor obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, ale cãrui componenţã şi competenţe se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
c) datorie publicã - totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale;
d) datorie publicã guvernamentalã - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţãrile rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã;
e) datorie publicã localã - totalitatea obligaţiilor unitãţilor administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanţãrile rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã şi ale <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
f) fond de risc - fondul constituit la Ministerul Economiei şi Finanţelor şi la nivelul unitãţii administrativ-teritoriale de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, din comisioanele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de Guvern, respectiv de la garantaţii de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, precum şi din alte surse prevãzute de lege;
g) garantat - persoana juridicã pentru care se prevede cã rambursarea finanţãrii garantate de stat sã se facã din veniturile proprii, fãrã a afecta bugetul de stat, sau, în cazul garanţiilor acordate unitãţilor administrativ-teritoriale, se prevede ca rambursarea sã se facã din bugetele locale, precum şi din veniturile operatorilor economici şi serviciilor publice din subordinea unitãţilor admnistrativ-teritoriale care beneficiazã de garanţiile acordate de cãtre acestea, pentru care se prevede ca rambursarea sã se facã din surse proprii;
h) garanţie - angajamentul asumat în numele şi în contul statului de cãtre Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, sau de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale, prin autoritãţile administraţiei publice locale, în calitate de garant, de a plãti la scadenţã obligaţiile neonorate ale garantatului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã;
i) serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice provenind din finanţãrile rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de cãtre Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, sau de cãtre unitãtile administrativ-teritoriale prin autoritãţile administraţiei publice locale pentru o perioadã determinatã;
j) subîmprumut - finanţare rambursabilã angajatã de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor şi transferatã cãtre subîmprumutat prin acordul de împrumut subsidiar;
k) subîmprumutat - persoana juridicã care beneficiazã de împrumuturi angajate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi a cãror rambursare se asigurã exclusiv din veniturile proprii ale acesteia, fãrã a afecta bugetul de stat sau în cazul unitãţilor administrativ-teritoriale se prevede ca rambursarea sã se facã din bugetele locale.
Norme metodologice:
2.b) Comitetul Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri - examineazã şi avizeazã emiterea de garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de operatorii economici şi unitãţile administrativ-teritoriale şi subîmprumuturile acordate acestora de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
2.c) Datorie publicã reprezintã totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale, care pot fi exprimate în moneda naţionalã şi în valutã. În scopul evaluãrii datoriei publice a României, orice obligaţie exprimatã în valutã este calculatã în monedã naţionalã, utilizându-se cursul valutar comunicat de Banca Naţionalã a României valabil în ultima zi din perioada pentru care se face raportarea.
2.d) Datoria publicã guvernamentalã este alcãtuitã din datoria publicã guvernamentalã directã şi datoria publicã guvernamentalã garantatã.
Datoria publicã guvernamentalã directã reprezintã totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţãrile rambursabile angajate pe baze contractuale de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 64/2007 (denumitã în continuare ordonanţã de urgenţã), inclusiv cele contractate de autoritãţile administraţiei publice centrale pânã la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
Datoria publicã guvernamentalã garantatã reprezintã totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţãrile rambursabile garantate de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã, exclusiv cele contractate de autoritãţile administraţiei publice centrale pânã la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
2.e) Datoria publicã localã este alcãtuitã din datoria publicã localã directã şi datoria publicã localã garantatã.
Datoria publicã localã directã reprezintã totalitatea obligaţiilor unitãţilor administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţãrile rambursabile angajate direct de cãtre acestea, pe baze contractuale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã şi ale <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Datoria publicã localã garantatã reprezintã totalitatea obligaţiilor unitãţilor administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţãrile rambursabile garantate de cãtre acestea, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã şi ale <>Legii nr. 273/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
3. Art. 3 din ordonanţa de urgenţã:
(1) În procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor are ca obiectiv asigurarea necesitãţilor de finanţare guvernamentalã în condiţiile minimizãrii costurilor pe termen lung şi limitãrii riscurilor implicate;
(2) Instrumentele utilizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor în scopul atingerii obiectivelor privind administrarea datoriei publice guvernamentale se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţã. La definirea instrumentelor de datorie se vor avea în vedere reglementãrile în materie ale instituţiilor europene abilitate;
(3) În cazul operaţiunilor de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate încheia acorduri cu instituţiile financiare, în vederea utilizãrii de instrumente specifice, care pot prevedea compensarea bilateralã a obligaţiilor rezultate între pãrţile participante, astfel încât sã rezulte periodic o singurã obligaţie finalã netã a uneia dintre pãrţi, în conformitate cu legislaţia în materie în vigoare şi în baza normelor emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţã;
(4) Ministerul Economiei şi Finanţelor elaboreazã cu consultarea Bãncii Naţionale a României strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale pe care o înainteazã spre aprobare Guvernului şi spre informare Parlamentului României; strategia este revizuibilã anual sau ori de câte ori condiţiile de piaţã şi/sau necesitãţile de finanţare o impun;
(5) Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate în urma efectuãrii operaţiunilor de administrare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile alin. (1), reprezintã venituri, respectiv cheltuieli ale bugetului de stat sau ale bugetului trezoreriei statului.
Norme metodologice:
3.1. Ministerul Economiei şi Finanţelor este singurul administrator al datoriei publice guvernamentale, directã şi garantatã, în lei şi în valutã, şi are, pentru îndeplinirea acestui scop, autoritatea de a întreprinde urmãtoarele:
a) estimeazã şi asigurã necesarul de lichiditate şi disponibilitãţi bãneşti pentru realizarea la timp şi în condiţii de siguranţã a cheltuielilor bugetare;
b) administreazã datoria publicã guvernamentalã, inclusiv costurile şi riscurile asociate, ţinând cont de evoluţia pieţelor financiare interne şi externe, astfel încât, pe termen lung, sã se minimizeze costurile aferente, prin acceptarea unor riscuri limitate;
c) stabileşte, ţinând cont de contextul şi de perspectivele macroeconomice, precum şi de condiţiile şi perspectivele pieţelor financiare, strategia, instrumentele şi caracteristicile datoriei publice guvernamentale;
d) în procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, menţine în permanenţã relaţii cu instituţiile financiare interne şi externe, cu mediile investiţionale şi cu agenţiile internaţionale de rating şi monitorizeazã factorii care pot influenţa condiţiile derulãrii eficiente şi în siguranţã a operaţiunilor specifice;
e) elaboreazã anual Contul general al datoriei publice, ca anexã la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat.
3.2. Instrumentele de datorie utilizate pentru administrarea datoriei publice guvernamentale pot fi emise şi/sau utilizate doar de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, fiind denominate în lei şi/sau în valutã, prin accesarea pieţelor financiare interne şi externe, dupã cum urmeazã:
3.2.1. Instrumentele de datorie publicã guvernamentalã ce pot fi contractate, nefiind însã limitate la acestea, sunt:
a) titlurile de stat, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie nerãscumpãrate la scadenţã şi transformate în certificate de depozit;
b) împrumuturile de la instituţii financiare româneşti sau strãine;
c) împrumuturile de la guverne şi agenţii guvernamentale strãine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organizaţii internaţionale;
d) împrumuturi temporare din disponibilitãţile contului curent general al Trezoreriei Statului;
e) instrumente structurate, cum ar fi credite furnizor;
f) leasing financiar;
g) instrumente de cash management (atragere de depozite, operaţiuni repo şi altele asemenea);
h) scrisori de garanţie de stat.
3.2.2. Instrumentele de datorie pot fi contractate pe termen scurt (durata de rambursare nu depãşeşte un an), pe termen mediu (durata de rambursare este mai mare de un an, dar nu depãşeşte 5 ani) şi pe termen lung (durata de rambursare depãşeşte 5 ani).
3.2.3. Datoria contractatã pânã la momentul intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã de cãtre ordonatorii principali de credite fãrã garanţia statului sau de cãtre operatorii economici, în baza scrisorilor de confort pentru care rambursarea se efectueazã din surse proprii şi în completare din bugetul de stat, se înregistreazã în registrul datoriei publice.
3.2.4. În scopul contractãrii datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor menţionate la pct. 3.2.1. lit. b), e) şi f), Ministerul Economiei şi Finanţelor alege instituţia/instituţiile finanţatoare în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice; în cazul emisiunilor de titluri de stat, prin licitaţie, conform regulamentelor şi procedurilor specifice pieţei titlurilor de stat; în cazul împrumuturilor bilaterale de la instituţii financiare, selecţia se realizeazã prin transmiterea de cerere de ofertã cãtre instituţiile financiare şi/sau publicarea cererii de ofertã pe web-site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor; în cazul emisiunilor de titluri de stat pe pieţele internaţionale, selecţia se realizeazã doar dupã aprobarea în Guvern a emisiunii, pe baza transmiterii de cerere de ofertã cãtre instituţii financiare şi/sau publicarea cererii de ofertã pe web-site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor; în cazul împrumuturilor pe termen scurt în cadrul operaţiunilor de cash management, selecţia se poate realiza pe bazã de anunţuri transmise prin mijloace de comunicaţie (e-mail securizat, fax etc.) sau prin alte metode, conform legislaţiei privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului.
3.2.5. În funcţie de tipul instrumentului ales şi de complexitatea procedurii de selecţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate emite norme privind procedura de selecţie a instituţiei finanţatoare, aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, astfel încât transparenţa, durata şi siguranţa procesului de contractare a finanţãrii rambursabile sã fie adecvate caracteristicilor specifice ale pieţelor accesate şi sã conducã la executarea eficientã a operaţiunilor respective.
3.2.6. Pentru administrarea riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat sã facã urmãtoarele operaţiuni, fãrã a se limita la acestea:
a) swap-uri valutare, contracte futures, opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului valutar;
b) contracte forward, swap-uri pe rata dobânzii, opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului de dobândã;
c) operaţiuni de administrare a serviciului datoriei publice guvernamentale prin refinanţarea datoriei scadente şi/sau rambursarea anticipatã a unei datorii existente nescadente, incluzând modificarea condiţiilor aferente datoriei existente prin operaţiuni de rãscumpãrare anticipatã a titlurilor de stat, de preschimbare a acestora cu titluri de stat noi, de preschimbare a unor instrumente cu alte instrumente de natura datoriei publice guvernamentale, precum şi alte operaţiuni;
d) operaţiuni de administrare a riscului de credit aferent portofoliului de datorie guvernamentalã prin acordarea/perceperea de garanţii/colaterale celorlalte pãrţi cu care încheie contracte/acorduri în procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale.
3.2.7. Definiţiile şi condiţiile de utilizare a instrumentelor menţionate la pct. 3.2.1 şi 3.2.4 se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
3.3.1. În scopul realizãrii operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate încheia cu instituţii financiare contracte/acorduri-cadru (acorduri ISDA) care nu genereazã obligaţii financiare pentru pãrţile semnatare, dar care stipuleazã condiţiile generale în care se vor desfãşura operaţiunile între pãrţi.
3.3.2. Acordurile menţionate la pct. 3.3.1 definesc şi reglementeazã operaţiunile de compensare bilateralã (netting), care presupun compensarea, pânã la obţinerea unei sume nete (off-set), convertitã într-o singurã valutã, a valorilor unor drepturi sau obligaţii de platã rezultate între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi instituţiile financiare cu care se încheie acordurile/contractele financiare pentru administrarea datoriei guvernamentale şi/sau de administrare a riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale.
3.3.3. În baza acordurilor încheiate cu instituţiile financiare, prevãzute la pct. 3.3.2, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate utiliza instrumente financiare derivate (swap-uri valutare, de ratã a dobânzii, contracte forward sau futures, opţiuni etc.) pentru asigurarea riscurilor specifice unor obligaţii de natura datoriei guvernamentale existente şi/sau viitoare fãrã a mai fi necesarã o selecţie prealabilã a instituţiei financiare care va oferi instrumentul ales.
3.3.4. Instrumentele financiare derivate, utilizate în conformitate cu pct. 3.3.2, pot genera schimbarea fluxurilor de numerar pentru obligaţiile de natura datoriei publice guvernamentale existente şi/sau viitoare, ele fiind strâns legate de aceste obligaţii-suport. Definiţiile şi condiţiile de utilizare pentru aceste instrumente se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
3.4.1. Strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale prezintã obiectivele referitoare la managementul datoriei publice pe termen mediu, precum şi instrumentele care vor fi utilizate în scopul atingerii acestor obiective, ţinând cont de evoluţiile şi perspectivele macroeconomice şi cele aferente pieţelor financiare pe perioada acoperitã.
3.4.2. Pânã la sfârşitul anului 2007 va fi elaboratã, supusã aprobãrii Guvernului şi transmisã spre informare Parlamentului prima strategie pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale, care va acoperi perioada 2008-2010.
3.4.3. Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale poate fi revizuitã anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcţie de evoluţiile condiţiilor de piaţã şi de modificarea necesitãţilor de finanţare, ca urmare a modificãrii ţintei de deficit bugetar.
3.4.4. În fiecare an, începând cu anul 2009, pânã la 31 martie, Ministerul Economiei şi Finanţelor va prezenta spre aprobare Guvernului României raportul referitor la implementarea strategiei pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale pentru anul anterior.
3.5.1. Veniturile şi cheltuielile rezultate în urma utilizãrii instrumentelor financiare derivate şi/sau a altor instrumente specifice administrãrii riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale reprezintã venituri şi/sau cheltuieli ale bugetului de stat.
3.5.2. Veniturile din dobânda acumulatã încasatã ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark reprezintã venit la bugetul Trezoreriei Statului; plata dobânzii la scadenţã, aferentã acestor titluri, se efectueazã din bugetul Trezoreriei Statului, în limita creditelor bugetare aprobate şi în completare de la bugetul de stat.
4. Art. 4 din ordonanţã:
(1) Guvernul este autorizat sã angajeze în numele şi contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în urmãtoarele scopuri:
a) finanţarea deficitului bugetului de stat, finanţarea temporarã a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat, pânã la alocarea de sume cu aceastã destinaţie, finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi bugetului asigurãrilor sociale de stat din exerciţiul curent;
b) refinanţarea şi rambursarea anticipatã a datoriei publice guvernamentale;
c) menţinerea în permanenţã a unui sold corespunzãtor în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu criteriile prevãzute în normele metodologice elaborate în conformitate cu art. 12 alin (1);
d) finanţarea pe bazã de lege, a unor programe/proiecte sau a altor necesitãţi prioritare pentru economia româneascã;
(2) În cazul alin. (1) lit. d) beneficiarii garanţiilor de stat, precum şi subîmprumutaţii se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, prin lege, numai dupã obţinerea avizului din partea Comitetului Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri;
(3) Autoritãtile administraţiei publice centrale nu pot fi beneficiari ai garanţiilor de stat sau ai subîmprumuturilor acordate de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor;
(4) Pe parcursul unui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor contracteazã împrumuturi guvernamentale, pentru scopurile precizate la alin. (1), independent de evoluţia disponibilitãţilor existente în contul curent general al Trezoreriei Statului şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în decursul acelui an.
(5) Finanţãrile rambursabile contractate de la organismele financiare internaţionale destinate finanţãrii deficitului bugetului de stat se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
(6) Modalitatea de aprobare a operaţiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se stabileşte prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţã.
Norme metodologice:
4.1.b) Refinanţarea datoriei publice guvernamentale reprezintã contractarea unei datorii noi în vederea plãţii unei obligaţii financiare de natura datoriei publice guvernamentale scadente. Rambursarea/rãscumpãrarea anticipatã reprezintã plata înainte de termen/scadenţã a unei obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, care se poate realiza fie ca urmare a exercitãrii acestei opţiuni de cãtre creditori, fie ca urmare a exercitãrii opţiunii de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, în scopul administrãrii eficiente a datoriei publice guvernamentale şi a serviciului datoriei publice guvernamentale. În cazul rambursãrii anticipate, costurile aferente acestei operaţiuni reprezintã cheltuieli bugetare ale anului bugetar în care se efectueazã operaţiunea.
4.1.c) În vederea asigurãrii permanente şi în condiţii de siguranţã a resurselor financiare necesare efectuãrii plãţilor din contul curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Economiei şi Finanţelor stabileşte, prin ordin al ministrului, un nivel minim necesar în acest cont. Sumele care depãşesc aceastã valoare minimã pot fi investite în instrumente de piaţã, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind derularea şi utilizarea resurselor Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în aceastã ordine şi prioritate.
4.1.1. Contractarea datoriei publice prin emiterea de titluri de stat se realizeazã ţinându-se cont de obiectivele specifice privind dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, care vor fi incluse în strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale. Astfel, în luna decembrie a fiecãrui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor va anunţa programul de emisiune a titlurilor de stat pe piaţa internã şi externã pentru anul urmãtor. Acest program poate fi modificat în cursul anului, în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare şi de modificarea necesitãţilor de finanţare. Calendarul anual se detaliazã prin anunţurile şi prospectele periodice emise în cursul unui an, fiind specificate caracteristicile titlurilor de stat ce urmeazã a fi emise. Calendarul anual, anunţurile şi prospectele periodice pot conţine informaţii cu privire la alte operaţiuni cu titluri de stat, cum ar fi programul de rãscumpãrãri în avans (buybacks) şi operaţiunile de preschimbare a titlurilor de stat (exchange).
4.1.2. În cazul titlurilor de stat emise pe piaţa internã interbancarã, seria se stabileşte în conformitate cu prevederile Convenţiei încheiate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu Depozitarul central. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat sã plãteascã Depozitarului central contravaloarea serviciului de alocare a codurilor ISIN.
4.1.3. Contractarea datoriei publice guvernamentale directe pe bazã de legi speciale se efectueazã prin lansarea de împrumuturi de stat de tipul obligaţiunilor de stat dedicate, ale cãror caracteristici detaliate în prospectul de emisiune sunt stabilite prin prevederile legilor speciale.
Valoarea nominalã şi data emisiunii obligaţiunilor de stat sunt indicate pe propria rãspundere de cãtre beneficiarul desemnat de legea speciala, prin solicitarea scrisã, formulatã şi transmisã de cãtre acesta la Ministerul Economiei şi Finanţelor, însoţitã de urmãtoarele documente justificative: nota contabilã şi extrasul de cont din data acordãrii împrumutului.
Pe baza solicitãrii beneficiarului desemnat, Ministerul Economiei şi Finanţelor procedeazã la elaborarea şi aprobarea, prin ordin al ministrului, a prospectului de emisiune al obligaţiunilor de stat.
Între Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi beneficiarul obligaţiunilor de stat, desemnat prin legea specialã în calitate de împrumutãtor, se încheie o convenţie în care sunt reluate şi completate condiţiile împrumutului: valoarea nominalã, rata dobânzii etc.
Dupã aprobarea prospectului de emisiune prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor şi semnarea convenţiei, Ministerul Economiei şi Finanţelor le transmite în copie şi, respectiv, în original beneficiarului desemnat. Totodatã, este notificatã Banca Naţionalã a României, în calitate de agent al statului, şi se transmit la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor documentele justificative care au însoţit solicitarea formulatã de beneficiarul desemnat, în vederea efectuãrii tuturor operaţiunilor cu privire la emisiune.
4.1.4. Contractarea datoriei publice guvernamentale garantate pe bazã de legi speciale se efectueazã prin emiterea de scrisori de garanţie în favoarea, în condiţiile şi în limita plafoanelor stabilite prin prevederile legilor speciale şi/sau ale hotãrârilor de Guvern date în aplicarea acestora. Beneficiarul desemnat prin legea specialã formuleazã şi depune la Ministerul Economiei şi Finanţelor o solicitare scrisã prin care indicã, în limita plafoanelor aprobate, sumele şi termenul de valabilitate al garanţiei. Pe baza acestei solicitãri, Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu prevederile legii speciale, procedeazã la elaborarea scrisorilor de garanţie, care dupã aprobare sunt transmise în original beneficiarului desemnat.
4.1.5. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat sã ofere compensaţii pentru titlurile de stat emise în formã materializatã, care au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate, cu condiţia ca titlul de stat sã fie identificabil prin serie, numãr şi descriere, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, iar deţinãtorul sã fi efectuat formalitãţile de publicitate în condiţiile legii.
4.1.6. Procedura de contractare a finanţãrilor rambursabile care reprezintã datorie publicã guvernamentalã directã pentru fiecare instrument de datorie, precum şi procedura de emitere a garanţiilor de stat se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
4.2.1. Unitãţile administrativ-teritoriale pot fi beneficiare ale garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor numai pe baza unei legi speciale, dupã obţinerea în prealabil a autorizãrii de contractare din partea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi a Comitetului Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri, în aceastã ordine. În cazul celorlalţi beneficiari ai garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor sunt obligatorii aprobarea prin lege a garanţiei de stat/subîmprumutului, precum şi avizul prealabil al Comitetului Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri.
4.2.2. Încheierea convenţiilor de garanţie de stat şi a acordurilor de împrumut subsidiar sau a acordurilor de împrumut subsidiar şi garanţie, dupã caz, se va face cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, prevederile obligatorii care trebuie incluse în documentele necesare urmând a fi descrise prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, emis în aplicarea prezentelor norme.
4.2.3. Subîmprumutarea finanţãrilor contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului, beneficiarilor acesteia se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi aceştia sau, dupã caz, în baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie, încheiate între Ministerul Economiei şi Finanţelor, pe de o parte, şi beneficiarii finali ai împrumutului, precum şi unitãţile administrativ-teritoriale garante ale acestora, în condiţiile <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pe de altã parte.
4.2.4. Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele statului român şi în baza prevederilor din acordurile de împrumut şi din acordurile de împrumut subsidiar, poate mandata o instituţie financiarã sã administreze împrumuturi externe, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat sã plãteascã în schimbul acestui serviciu un comision de administrare din sursele prevãzute în bugetul de stat.
4.2.5. Finanţãrile rambursabile contractate de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului român, a cãror administrare a fost mandatatã unei instituţii financiare, vor fi plãtite de cãtre beneficiarii de subîmprumut Ministerului Economiei şi Finanţelor sau, dupã caz, instituţiei financiare, în condiţiile stabilite prin acordul de administrare şi prin acordurile de împrumut subsidiar sau acordurile de împrumut subsidiar şi de garanţie.
4.2.6 Ministerul Economiei şi Finanţelor percepe de la instituţiile financiare sau de la beneficiarii finali un comision pentru alimentarea fondului de risc, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã, dacã legea de ratificare a împrumutului nu prevede altfel.
4.2.7. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat sã subîmprumute sau sã emitã garanţii de stat pentru împrumuturi contractate de orice operator economic sau unitate administrativ-teritorialã desemnatã prin lege specialã, pentru care se prevede ca rambursarea împrumutului garantat sau subîmprumutat de stat sã se facã din surse proprii, fãrã a afecta bugetul general consolidat, sau, în cazul garanţiilor/subîmprumuturilor acordate unitãţilor administrativ-teritoriale, se prevede ca rambursarea sã se facã din bugetele locale ale acestora, numai cu avizul Comitetului Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri, respectiv cu avizul prealabil al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale, precum şi în condiţiile impuse de alte legi speciale.
Acordarea garanţiilor de stat şi a subîmprumuturilor de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor se realizeazã, în conformitate cu reglementãrile comunitare în domeniul ajutorului de stat, doar în baza unei legi special adoptate în acest scop.
4.2.8. Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank va analiza şi va supune spre avizare Comitetului Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri proiectele propuse în vederea autorizãrii emiterii unei garanţii de stat sau a acordãrii unui subîmprumut de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu avizul prealabil al acestuia.
4.2.9. Metodologia de lucru pentru Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank, precum şi pentru Comitetul Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri în materie de avizare a acordãrii de subîmprumuturi sau garanţii de stat de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabileşte prin norme şi proceduri de lucru aprobate de Comitetul Interministerial de Finanţãri, Garanţii şi Asigurãri şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
4.6. Emisiunile de titluri de stat pe piaţa internã se aprobã prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, iar emisiunile de titluri de stat pe pieţele externe se aprobã prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, cu informarea Guvernului.
5. Art. 5 din ordonanţa de urgenţã:
(1) Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintã o obligaţie a statului necondiţionatã şi irevocabilã de platã a capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţãrilor rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate de agenţiile de rating pentru evaluarea riscului de ţarã, comisioanele, dobânzile, valoarea discontului şi alte cheltuieli legate de angajarea finanţãrilor rambursabile în numele şi contul statului vor fi plãtite din bugetul de stat;
(2) În vederea plãţii serviciului datoriei publice guvernamentale se acordã autorizare bugetarã permanentã pentru efectuarea acestor cheltuieli;
(3) Sursele de platã pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) disponibilitãţile contului curent general al Trezoreriei Statului;
b) finanţãrile rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;
c) cheltuielile prevãzute cu aceastã destinaţie în bugetul de stat;
d) sumele încasate de Ministerul Economiei şi Finanţelor de la subîmprumutaţi, în baza acordurilor încheiate cu aceştia, cu respectarea condiţiilor acordurilor prin care au fost angajate finanţãrile rambursabile;
e) sumele prevãzute în bugetele persoanelor juridice care au contractat finanţãri rambursabile cu garanţia statului;
f) fondul de risc constituit la Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru situaţiile în care garantaţii/ subîmprumutaţii nu îşi onoreazã obligaţiile prevãzute în acordurile încheiate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor;
g) alte surse, în condiţiile legii;
(4) Banca Naţionalã a României în baza convenţiilor încheiate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, poate acţiona ca agent al statului în rambursarea datoriei publice guvernamentale contractatã în altã monedã decât moneda naţionalã, precum şi în organizarea licitaţiilor de titluri de stat pe piaţa internã;
(5) Pentru activitãţile derulate de cãtre Banca Naţionalã a României, în conformitate cu alin. 4 în calitate de agent al statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale şi pentru plasarea cãtre terţi a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat sã plãteascã comisioane din bugetul de stat, al cãror cuantum este stabilit prin convenţie între cele douã pãrţi.
Norme metodologice:
5.1. Sumele reprezentând ratele de capital, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente datoriei publice guvernamentale, datorate la scadenţe conform prospectelor de emisiune, acordurilor sau contractelor de împrumut, constituie serviciul datoriei publice guvernamentale şi sunt o obligaţie necondiţionatã şi irevocabilã a statului.
5.2. Rambursarea la scadenţã a ratelor de capital aferente datoriei publice guvernamentale se efectueazã:
a) prin plata efectivã a sumelor datorate la scadenţã, ceea ce conduce la diminuarea soldului împrumutului; sau
b) prin refinanţarea datoriei publice guvernamentale conform prevederilor legale în vigoare.
5.3. Rambursarea datoriei publice guvernamentale, precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţãrilor rambursabile se asigurã dupã cum urmeazã:
5.3.1. Pentru finanţãrile rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în vederea finanţãrii deficitului bugetului de stat, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice şi a efectuãrii plãţilor revine Ministerului Economiei şi Finanţelor, care va asigura sumele necesare din urmãtoarele surse:
a) împrumuturi din disponibilitãţile contului curent general al Trezoreriei Statului;
b) finanţãri rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;
c) sume în valutã trase din împrumuturi externe;
d) sume prevãzute în bugetul de stat şi în bugetul Trezoreriei Statului cu aceastã destinaţie;
e) disponibilitãţi ale contului curent general al Trezoreriei Statului, în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie transformate în certificate de depozit, conform normelor metodologice specifice.
5.3.2 Echivalentul în lei al valutei necesare rambursãrii ratelor de capital aferente împrumuturilor utilizate la finanţarea deficitului bugetului de stat se asigurã astfel:
a) ratele de capital la cursul istoric se asigurã prin refinanţarea datoriei publice pe bazã de împrumuturi de stat;
b) diferenţele nefavorabile de curs valutar se asigurã de la bugetul de stat, iar cele favorabile reprezintã venituri ale bugetului de stat.
5.3.3. Pentru finanţãrile rambursabile contractate direct de Guvern în scopul finanţãrii unor programe/proiecte sau al altor necesitãţi prioritare pentru economia româneascã şi subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unitãţi administrativ-teritoriale, pe bazã de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care au obligaţia sã asigure prin bugetele proprii şi bugetele locale, dupã caz, necesarul în lei pentru plata integralã a serviciului datoriei publice.
5.3.4. Obligaţia de platã cãtre creditori a serviciului aferent finanţãrilor rambursabile contractate de Guvern revine Ministerului Economiei şi Finanţelor. Prin acordul de împrumut şi/sau acordul de împrumut subsidiar Ministerul Economiei şi Finanţelor poate delega aceastã atribuţie, dupã caz, beneficiarilor finali.
5.3.5. Pentru finanţãrile rambursabile contractate direct de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi subîmprumutate unor beneficiari finali - autoritãţi ale administraţiei publice centrale - instituţii publice, pe bazã de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate, pânã la termenul prevãzut la alin. 1 al art. 14 din ordonanţa de urgenţã, beneficiarilor finali care au obligaţia sã asigure prin bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetul asigurãrilor pentru somaj, dupã caz, necesarul în lei pentru plata integralã a serviciului datoriei publice.
5.3.6 Pentru finanţãrile rambursabile contractate de autoritãţile administraţiei publice centrale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectueazã direct în contul creditorilor de cãtre fiecare garantat, pânã la termenul prevãzut la alin. 1 al art. 14 din ordonanţa de urgenţã, din sumele prevãzute cu aceastã destinaţie în bugetul de stat, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.
5.3.7. Pentru finanţãrile rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau unitãţile administrativ-teritoriale şi garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectueazã direct în contul creditorilor de cãtre fiecare garantat din surse proprii şi/sau de la bugetul local, dupã caz, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut. Pentru finanţãrile rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau serviciile publice din subordinea unitãţilor administrativ-teritoriale şi garantate de respectivele unitãţi administrativ-teritoriale, plata serviciului datoriei publice se efectueazã direct în contul creditorilor de cãtre fiecare garantat din surse proprii, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.
5.3.8. În situaţia în care beneficiarii finali - operatori economici şi/sau unitãti administrativ teritoriale - ai finanţãrilor rambursabile contractate de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora şi ai celor garantate de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor nu dispun de resurse financiare pentru achitarea obligaţiilor de platã la scadenţã, conform clauzelor acordului de împrumut şi/sau acordului de împrumut subsidiar, obligaţia de platã integralã a serviciului datoriei publice revine Ministerului Economiei şi Finanţelor , în calitate de împrumutat sau garant, şi se efectueazã din fondul de risc, în baza art. 6 alin. (4) din ordonanţa de urgenţã.
5.3.9. În cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale ajung în situaţia de a fi executate, Ministerul Economiei şi Finanţelor este obligat sã efectueze plata sumelor garantate, utilizând sursele prevãzute de lege.
În funcţie de prevederile legii speciale în baza cãreia a fost emisã garanţia ce urmeazã a fi executatã, sursele de efectuare a plãţilor sunt, dupã caz, bugetul de stat, de la capitolul de cheltuieli cu aceastã destinaţie, prin emisiuni de titluri de stat şi alte surse prevãzute de legea specialã.
În cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale fie ajung la scadenţã, fie, în funcţie de prevederile legii speciale, dupã caz, au scadenţa înainte de data limitã menţionatã în scrisoarea de garanţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor procedeazã la anularea acestora.
5.3.10. Pentru finanţãrile rambursabile contractate direct de Guvern în vederea finanţãrii deficitului bugetului de stat şi susţinerii balanţei de plãţi şi a rezervei valutare, precum şi pentru finanţãrile rambursabile subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unitãţi administrativ-teritoriale şi pentru cele contractate de operatori economici şi/sau unitãţi administrativ-teritoriale şi garantate de stat, active pânã la data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã, plata serviciului datoriei publice se efectueazã potrivit procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilã pânã la acea datã.
5.4. Disponibilitãţile rãmase neangajate în contul curent general al Trezoreriei Statului, dupã finanţarea deficitelor bugetare prevãzute la <>art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 201/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pot fi utilizate în scopurile prevãzute la art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ.
5.5. Utilizarea altor surse pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale se efectueazã în condiţiile stabilite prin lege, în limita disponibilului înregistrat pe baza extrasului de cont datat cu 3 zile bancare înaintea efectuãrii operaţiunii. Cu sumele încasate şi utilizate pentru diminuarea împrumuturilor pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat se diminueazã deficitele din anii precedenţi, în ordinea înregistrãrii acestora.
5.6. Cheltuielile prevãzute în bugetul de stat privind plata serviciului datoriei publice guvernamentale se vor efectua conform prevederilor <>Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
5.7. Rambursarea la scadenţã a ratelor de capital aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa internã, exprimate în valutã, se efectueazã la valoarea determinatã pe baza cursului istoric de la data emisiunii, diferenţele de curs valutar nefavorabile reprezentând cheltuieli ale bugetului de stat, iar cele favorabile, venituri ale bugetului de stat. Dobânzile şi celelalte costuri aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa internã, exprimate în valutã, se plãtesc conform pct. 5.3.1. lit d).
5.8. Dacã data la care trebuie efectuatã una dintre plãţile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sãrbãtoare sau o zi nelucrãtoare, plata va fi efectuatã în prima zi lucrãtoare dupã data scadenţei plãţii, dacã în acordul de împrumut sau în prospectul de emisiune pentru titlurile de stat nu se prevede altfel, fãrã obligarea la dobânzi penalizatoare. Titlurile de stat care se regãsesc în aceastã situaţie vor rãmâne în proprietatea deţinãtorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.
5.9. Dacã prin acordul de împrumut subsidiar se stabileşte cã plãţile se fac prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu 10 zile calendaristice înainte de scadenţa prevãzutã în acordul de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligaţiei de platã în valutã, calculatã la cursul de schimb valutar valabil la data plãţii cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, la care se adaugã o marjã asigurãtoare de 5%, care va acoperi eventuala fluctuaţie de curs valutar pentru perioada dintre data plãţii cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor şi data plãţii cãtre creditor. În cazul în care echivalentul în lei astfel calculat nu acoperã obligaţia de platã a subîmprumutatului/ beneficiarului final, respectiv echivalentul în lei la cursul de schimb valutar valabil cu cel puţin 4 zile calendaristice înainte de data scadenţei cãtre creditor, acesta, din proprie iniţiativã, va achita diferenţa Ministerului Economiei şi Finanţelor. Eventualele sume virate în plus de subîmprumutat/beneficiar final se vor returna de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor din proprie iniţiativã.
5.10. Plata în altã monedã decât moneda naţionalã a serviciului datoriei publice guvernamentale, de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, se poate efectua prin Banca Naţionalã a României, în baza unei convenţii.
5.10.1. În cazul finanţãrilor rambursabile de pe piaţa externã, Ministerul Economiei şi Finanţelor întocmeşte ordinul de schimb valutar pentru cumpãrare valutã, dacã este cazul, şi ordinul de platã de valutã pe baza notificãrii de platã transmise de creditor. Ministerul Economiei şi Finanţelor vireazã la data scadenţei, respectiv în aceeaşi zi în care este cumpãratã valuta, contravaloarea în lei, calculatã pe baza cursului valutar comunicat de Banca Naţionalã a României, valabil în ziua respectivã. Documentele justificative pentru plata contravalorii în lei a valutei scadente sunt notificarea de platã primitã de la creditor şi/sau, dupã caz, comunicarea Bãncii Naţionale a României privind cursul valutar valabil în ziua efectuãrii plãţii.
5.10.2. În cazul finanţãrilor rambursabile în valutã de pe piaţa internã, în situaţia în care sursele în valutã ale Ministerului Economiei şi Finanţelor legal constituite şi destinate plãţii serviciului nu permit efectuarea plãţilor scadente, se solicitã cumpãrarea de valutã de la Banca Naţionalã a României prin ordinul de schimb valutar pentru cumpãrare valutã. Plata efectivã a valutei datorate la scadenţã se efectueazã prin ordinul de platã de valutã, în baza obligaţiei de platã la scadenţã cãtre deţinãtorii finali ai titlurilor de stat. Pentru valuta cumpãratã, în aceeaşi zi, Ministerul Economiei şi Finanţelor calculeazã şi vireazã Bãncii Naţionale a României echivalentul în lei al acesteia, la cursul valutar comunicat de Banca Naţionalã a României, valabil în ziua efectuãrii plãţii.
În situaţia în care plata serviciului datoriei publice guvernamentale de pe piaţa internã se efectueazã în moneda naţionalã, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate utiliza valuta legal constituitã cu aceastã destinaţie, prin vânzarea de valutã cãtre Banca Naţionalã a României, pe baza ordinului de schimb valutar pentru vânzare valutã, la cursul valutar valabil în ziua efectuãrii plãţii.
5.11. (1) Încetarea valabilitãţii garanţiei de stat se produce atunci când:
a) obligaţiile aferente finanţãrii rambursabile garantate de stat sunt achitate în totalitate de cãtre beneficiarul acestuia sau de un terţ;
b) Ministerul Economiei şi Finanţelor efectueazã plata sau plãţile, pânã la stingere, creditorului, în numele beneficiarului de garanţie de stat;
c) termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de garanţie a expirat;
d) alte condiţii prevãzute expres în scrisoarea de garanţie.
(2) Stingerea obligaţiilor ce decurg din contractul de împrumut atrage încetarea valabilitãţii scrisorii de garanţie, care se restituie emitentului, respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor, în termen de 10 zile de la îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevãzute la alin. (1).
5.12. Începand cu anul 2009, operaţiunile de plãţi în valutã se pot efectua şi prin Trezoreria Operativã Centralã, din contul de corespondent în valutã deschis de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului.
5.13. Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin direcţiile specializate cu atribuţii în domeniul inspecţiei fiscale, urmãreşte modul în care beneficiarii finanţãrilor rambursabile garantate de stat sau subîmprumutate constituie şi asigurã sursele de rambursare a finanţãrilor rambursabile şi de platã a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte costuri aferente finanţãrilor rambursabile respective.
6. Art. 6 din ordonanţa de urgenţã:
(1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garanţiile de stat, precum şi din subîmprumuturi se constituie fondul de risc;
(2) Nivelul comisionului la fondul de risc datorat de unitãţile administrativ-teritoriale se stabileşte la un nivel inferior celui calculat în conformitate cu procedurile prevãzute în normele metodologice emise în baza art. 12 alin (1), prin ordin comun al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative, dupã consultarea prealabilã a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat în temeiul <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completãrile ulterioare;
(3) Sursele fondului de risc sunt:
a) sumele încasate sub formã de comisioane de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat;
b) sumele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de stat reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente finanţãrilor rambursabile garantate sau subîmprumutate de stat plãtite de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele garantatului sau subîmprumutatului;
c) dobânzi la disponibilitãţile aflate în contul fondului de risc;
d) majorãri de întârziere, la nivelul celor prevãzute pentru neplata în termen a obligaţiilor fiscale, aplicate pentru neplata în termen de cãtre subîmprumutaţi sau garantaţi de stat, a comisioanelor la fondul de risc şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţãrii rambursabile;
e) sume recuperate conform legii;
f) fonduri alocate de la bugetul de stat în acest scop;
(4) Sumele aflate în fondul de risc sunt destinate achitãrii obligaţiilor aferente garanţiilor de stat şi subîmprumuturilor, în cazul în care subîmprumutaţii sau garantaţii de stat nu dispun la scadenţã de resurse financiare proprii pentru achitarea obligaţiilor de platã.
(5) Fondul de risc se gestioneazã de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, în condiţiile legii, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor.
(6) Disponibilitãţile aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizeazã cu bugetul de stat în limita sumelor alocate din acest buget. Disponibilitãţile rãmase în fondul de risc la sfârşitul anului dupã regularizarea cu bugetul de stat se reporteazã în anul urmãtor cu aceeaşi destinaţie.
Norme metodologice:
6.1. Pe baza analizei economice şi financiare a documentaţiei prezentate de persoana juridicã solicitantã de garanţie de stat sau de subîmprumut, Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank sau alt agent desemnat, la solicitarea acestuia, determinã gradul de risc al solicitantului.
6.2. În funcţie de gradul de risc stabilit conform pct. 6.1, Ministerul Economiei şi Finanţelor determinã nivelul comisionului de risc în procente, iar suma datoratã se determinã prin aplicarea cotei procentuale la valoarea împrumutului garantat sau subîmprumutat, cu excepţia unitãţilor administrativ-teritoriale, în cazul în care nivelul comisionului la fondul de risc datorat de acestea se stabileşte la un nivel inferior celui calculat conform pct. 6.1 şi 6.2, prin ordin comun al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative, dupã consultarea prealabilã a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat în temeiul <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
6.3. Comisionul de risc reprezintã suma datoratã la fondul de risc de beneficiarul unei finanţãri rambursabile garantate de stat sau de subîmprumutat, în cuantumul şi la termenele stipulate în convenţia de garantare, în acordul de subîmprumut sau acordul de subîmprumut şi de garanţie, încheiat cu Ministerul Economiei şi Finanţelor.
6.4. Ministerul Economiei şi Finanţelor va emite norme tehnice pentru determinarea comisionului de risc, aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
6.5. Modul de gestionare a fondului de risc, precum şi reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului şi în contabilitatea persoanelor juridice a operaţiunilor legate de acordarea de garanţii de stat şi subîmprumuturi se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
6.6. Evidenţa contabilã a fondului de risc se organizeazã atât la Ministerul Economiei şi Finanţelor, cât şi la fiecare persoanã juridicã care s-a angajat sã plãteascã contribuţii la fondul de risc, în baza convenţiei de garantare, a acordului de subîmprumut sau a acordului de subîmprumut şi de garanţie.
6.7. Garanţiile de stat pentru finanţãri rambursabile reprezintã obligaţii indirecte ale statului român, care se exercitã în cazul în care beneficiarul final nu poate sã achite, în întregime sau parţial, rata de capital, dobânda, comisioanele şi/sau alte costuri aferente, stabilite în conformitate cu clauzele acordului/contractului de împrumut.
6.8. În cazul în care beneficiarul finanţãrii rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate nu poate asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursãrii ratelor de capital, plãţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţãrii rambursabile, acesta va înainta Ministerului Economiei şi Finanţelor o cerere prin care îi solicitã acestuia sã plãteascã sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, dupã caz, şi va declara pe propria rãspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data scadenţei din acordurile/contractele de împrumut, lipsa disponibilitãţilor bãneşti necesare achitãrii sumelor scadente. Cererea de platã va include ratele de capital datorate, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente, precum şi data scadenţei plãţilor ce urmeazã sã fie fãcute creditorului de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor.
6.9. În cazul în care specificaţiile din cererea de platã sunt în conformitate cu clauzele acordului de împrumut, pe baza documentelor prevãzute la pct. 6.8, Ministerul Economiei şi Finanţelor va solicita Bãncii Naţionale a României plata sumelor scadente cãtre creditor în contul indicat de beneficiarul final al finanţãrii rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de creditor la data specificatã în cerere şi va dispune transferarea contravalorii în lei a valutei din fondul de risc în aceeaşi zi în care este cumpãratã valuta, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţionalã a României, valabil în ziua respectivã.
Aceeaşi procedurã se aplicã şi în cazul finanţãrilor rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate, contractate în valutã de la un finanţator intern.
6.10. În cazul garanţiilor în lei acordate de Ministerul Economiei şi Finanţelor unitãţilor administrativ-teritoriale care au contractat împrumuturi pentru prefinanţarea investiţiilor pe Mãsura 2.1. SAPARD, în situaţia în care beneficiarii acestora nu pot asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursãrii ratelor de capital, plãţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri aferente finanţãrii rambursabile, aceştia vor înainta Ministerului Economiei şi Finanţelor o cerere prin care îi solicitã acestuia sã plãteascã sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorii de garanţie şi contractului de împrumut, şi vor declara pe propria rãspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data plãţilor, lipsa disponibilitãţilor bãneşti necesare achitãriii sumelor scadente. Ministerul Economiei şi Finanţelor va efectua plata în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii scrise de la finanţatorul intern. Cererea de platã va conţine elementele prevãzute la pct. 6.8.
6.11. În cazul finanţãrilor rambursabile garantate de stat şi/sau subîmprumutate, contractate, în condiţiile legii, de la un finanţator intern, pe baza documentelor prevãzute la pct. 6.8 şi/sau 6.9, Ministerul Economiei şi Finanţelor va dispune plata sumei în lei datoratã creditorului intern în contul indicat de beneficiarul/beneficiarul final al finanţãrii rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de cãtre creditorul intern.
6.12. Fondul de risc se gestioneazã de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în aceastã ordine şi prioritate. Disponibilitãţile fondului de risc existente în contul curent general al Trezoreriei Statului sunt purtãtoare de dobândã. Nivelul ratei dobânzii se stabileşte la nivelul dobânzii la vedere practicate de Trezoreria Statului.
7. Art. 7 din ordonanţa de urgenţã:
(1) Sumele plãtite la scadenţe de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat sau garant, în contul subîmprumutaţilor sau garantaţilor de stat ca urmare a lipsei disponibilitãţilor financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de cãtre aceştia, precum şi majorãrile de întârziere aferente acestor categorii de debite, se recupereazã conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale de cãtre organele fiscale în a cãror razã teritorialã îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin care se individualizeazã sumele de recuperat şi care constituie titluri executorii. În cazul în care instanţele judecãtoreşti s-au pronunţat asupra acestor sume, executarea silitã se efectueazã în temeiul hotãrârii judecãtoreşti definitive şi irevocabile care, potrivit legii constituie titlu executoriu.
(2) Cu sumele recuperate în condiţiile prezentului articol se reîntregeşte disponibilul fondului de risc pentru datoria publicã guvernamentalã.
Norme metodologice:
7.1. Sumele plãtite de Ministerul Economiei şi Finanţelor în contul subîmprumutaţilor sau garantaţilor de stat ca urmare a lipsei disponibilitãţilor financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de cãtre aceştia, precum şi majorãrile de întârziere aferente acestor categorii de debite se recupereazã, conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale, de cãtre organele fiscale în a cãror razã teritorialã îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin care se individualizeazã la scadenţã sumele de recuperat şi care constituie, în momentul emiterii, titluri de creanţã, urmând sã devinã, potrivit legii, titluri executorii. Procedura de recuperare a sumelor plãtite de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabileşte prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
8. Art. 8 din ordonanţa de urgenţã:
Ministerul Economiei şi Finanţelor elaboreazã anual raportul privind datoria publicã guvernamentalã şi îl transmite Guvernului spre aprobare. Forma aprobatã a raportului este transmisã spre informare Parlamentului, dar nu mai târziu de data de 30 iulie a anului urmãtor celui de raportare.
Norme metodologice:
8.1. Ministerul Economiei şi Finanţelor întocmeşte anual şi prezintã Guvernului, spre aprobare, şi Parlamentului, spre informare, Raportul privind datoria publicã guvernamentalã, care trebuie sã conţinã informaţii despre portofoliul datoriei publice guvernamentale, serviciul datoriei, indicatori de îndatorare publicã şi informaţii despre piaţa primarã şi secundarã a titlurilor de stat.
9. Art. 9 din ordonanţa de urgenţã:
(1) Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobãrilor sau garanţiilor necesare acordãrii finanţãrilor rambursabile prevãzute de prezenta ordonanţã de urgenţã, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.
(2) Dacã fapta prevazutã la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.
10. Art. 10 din ordonanţa de urgenţã:
(1) Schimbarea, fãrã respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţãrile rambursabile contractate direct sau garantate de stat ori de unitãţile administrativ-teritoriale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea exercitãrii unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.
11. Art. 11 din ordonanţa de urgenţã:
(1) Nerespectarea obligaţiilor de raportare de cãtre beneficiarii de împrumuturi care constituie datorie publicã, conform normelor emise în acest scop în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţã constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 5.000 la 15.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre organele fiscale împuternicite, în condiţiile legii.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completeazã cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Norme metodologice:
11.1. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre organele fiscale în a cãror razã teritorialã îşi au domeniul fiscal împrumutaţii, subîmprumutaţii sau garantaţii, în baza sesizãrilor transmise de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.
12. Art. 12 din ordonanţa de urgenţã:
(1) La propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Guvernul aprobã norme metodologice de aplicare, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã;
(2) Modalitãţile de înregistrare şi raportare a datoriei publice se stabilesc prin normele metodologice prevãzute la alin. (1).
Norme metodologice:
12.2.1. Ministerul Economiei şi Finanţelor are obligaţia de a ţine registrul datoriei publice, în care se evidenţiazã situaţia datoriei publice în ordine cronologicã. Registrul datoriei publice reprezintã baza de date în format electronic, care evidenţiazã situaţia datoriei publice în ordine cronologicã şi care are 4 componente: subregistrul datoriei publice guvernamentale directe, subregistrul datoriei publice guvernamentale garantate, subregistrul datoriei publice locale directe şi subregistrul datoriei publice locale garantate.
12.2.2. Registrele vor cuprinde date privind finanţãrile rambursabile contractate direct şi garanţiile acordate, inclusiv valoarea acestora, nivelul ratelor dobânzilor, comisioanelor, precum şi alte informaţii stabilite prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
12.2.3. Beneficiarii finanţãrilor rambursabile care constituie datoria publicã în conformitate cu prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţã vor raporta pânã la data de 15 a lunii informaţii pentru luna anterioarã privind datoria angajatã, în structura stabilitã prin normele aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
12.2.4. Ministerul Economiei şi Finanţelor întocmeşte anual Contul general al datoriei publice, anexã la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, care se transmite spre aprobare Parlamentului României. Contul general al datoriei publice cuprinde Contul general al datoriei publice guvernamentale şi Contul general al datoriei publice locale, la care se anexeazã situaţia garanţiilor acordate de stat şi unitãţile administrativ-teritoriale.
12.2.5. Structura Contului general al datoriei publice se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
13. Art. 13 din ordonanţa de urgenţã:
Pentru contractarea şi administrarea datoriei publice locale se aplicã prevederile <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completãrile ulterioare.
Norme metodologice:
13.1. Datoria publicã localã, definitã prin art. 2 din ordonanţa de urgenţã, face parte din datoria publicã a României, dar nu reprezintã obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice locale se va efectua din veniturile proprii ale unitãţii administrativ-teritoriale împrumutate, prevãzute la <>art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare sau, dupã caz, din resursele financiare proprii ale beneficiarilor de garanţii emise de unitãţile administrativ-teritoriale.
13.2. Contractarea şi garantarea finanţãrilor rambursabile, pentru realizarea investiţiilor publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale se efectueazã de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale numai cu avizul prealabil al Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, în condiţiile <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
13.3. Unitãţile administrativ-teritoriale care deruleazã împrumuturi interne şi/sau externe contractate direct au obligaţia de a raporta lunar Ministerului Economiei şi Finanţelor tragerile efectuate din aceste împrumuturi, în termenul prevãzut la pct. 12.2.3, în vederea determinãrii influenţei cuantumului acestora asupra deficitului bugetului general consolidat. De asemenea, trimestrial, se vor transmite estimãri privind efectuarea unor astfel de trageri pe perioadã de un an urmãtoare raportãrii.
13.4. Înregistrarea şi raportarea datoriei publice locale se efectueazã conform normelor aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
14. Art. 14 din ordonanţa de urgenţã:
(1) Începând cu anul 2008, în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetul asigurãrilor pentru şomaj nu se mai aprobã credite bugetare destinate plãţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de cãtre ordonatorii de credite cu sau fãrã garanţia statului sau contractate de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora;
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) obligaţiile de natura datoriei publice contractate pentru finanţarea temporarã a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat;
(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), Ministerul Economiei şi Finanţelor asigurã includerea în bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei şi Finanţelor - Acţiuni generale, a fondurilor necesare efectuãrii plãţii serviciului datoriei publice aferente împrumuturilor externe şi interne contractate de cãtre ordonatorii de credite cu garanţia statului sau contractate de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora;
(4) Începând cu anul 2008, nu se mai includ în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetului asigurãrilor pentru şomaj sume alocate din împrumuturi interne şi externe contractate de cãtre ordonatorii principali de credite cu garanţia statului sau contractate de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora;
(5) Cheltuielile echivalente valorii sumelor rãmase de tras din împrumuturile prevãzute la alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetului asigurãrilor pentru şomaj în cadrul sumelor alocate de la aceste bugete;
(6) Ministerul Economiei şi Finanţelor va efectua tragerile din împrumuturile prevãzute la alin. (4) şi va utiliza sumele respective pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru efectuarea plãţilor externe în contul datoriei publice guvernamentale;
(7) Obligaţiile financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentului articol se preiau de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor pe bazã de protocol de predarepreluare încheiat cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor respective care au astfel de obligaţii. Aceste protocoale se vor încheia pânã cel târziu la data de 30 noiembrie 2007;
(8) Propunerile pentru proiectul bugetului de stat pe anul 2008, în vederea aplicãrii prevederilor prezentului articol se vor face de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor în colaborare cu ordonatorii principali de credite implicaţi în aplicarea acestor prevederi;
(9) Pânã la data de 1 octombrie 2007, acordurile de împrumut contractate direct sau garantate de stat, precum şi actele normative de aprobare sau ratificare a acestora se modificã în mod corespunzãtor, în vederea aplicãrii prevederilor prezentului articol. În cazul în care nu se obţine acordul finanţatorilor externi, se aplicã prevederile din acordurile de împrumut încheiate cu aceştia şi din actele normative de aprobare sau ratificare a acordurilor încheiate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
Norme metodologice:
14.1. Pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţã vor fi preluate spre administrare de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor urmãtoarele categorii de acorduri de împrumut, numai dupã obţinerea acordului finanţatorului:
a) acorduri de împrumut contractate de ordonatorii principali de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora, pentru care sursa de rambursare este bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite împrumutat/subîmprumutat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetul asigurãrilor pentru şomaj, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut;
b) acordurile de împrumut încheiate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi operatori economici cu bãncile finanţatoare, în regim tripartit, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut; în cazul în care actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri specificã drept sursã de rambursare sursele proprii ale operatorilor economici şi, în completare, de la bugetul de stat, se va considera cã aceasta este obligaţia de drept a operatorului economic beneficiar al împrumutului şi, în consecinţã, nu se preia în sarcina Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru scopurile prevãzute de ordonanţa de urgenţã;
c) acordurile de împrumut contractate de operatori economici şi garantate de stat, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut.
14.2. Ministerul Economiei şi Finanţelor elaboreazã, cu consultarea ordonatorilor principali de credite, norme metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţã, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
15. Art. 15 din ordonanţa de urgenţã:
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se abrogã <>Legea datoriei publice nr. 313/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare, precum şi prevederile art. 77 alin. (1) lit. c) şi d), iar din alin. 2 - normele de trimitere la alin. (1) lit. c) şi d), din <>Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completãrile ulterioare.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, norma de trimitere la <>art. 20 din Legea datoriei publice nr. 313/2004 din cuprinsul <>art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 111/2006 privind finanţarea unor proiecte de investiţii care necesitã o perioadã mai lungã de un an pânã la finalizare se considerã trimitere la art. 3 din prezenta ordonanţã de urgenţã.
(3) Procedurile de contractare a datoriei publice aflate în curs de desfãşurare la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se vor definitiva pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora, cu respectarea prevederilor art. 14.
(4) Derularea împrumuturilor active la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se va face conform procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilã pânã la acea datã, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 14.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
