Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME METODOLOGICE din 5 noiembrie 2020 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1070 din 12 noiembrie 2020
──────────
Aprobate prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 945 din 5 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.070 din 12 noiembrie 2020.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Accesul străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România la drepturile sociale şi participarea acestora la programul de integrare se desfăşoară potrivit dispoziţiilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă, respectiv ale prezentelor norme metodologice.
ART. 2
(1) Prin accesul în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români, în sensul art. 4-9 din ordonanţă, se înţelege faptul că străinii care au dobândit protecţie internaţională în România beneficiază de drepturile sociale, cu îndeplinirea condiţiilor legale aplicabile cetăţenilor români şi pe baza documentelor de identitate eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări, a altor documente eliberate de autorităţile din ţările de origine, iar în lipsa acestora, pe baza documentelor echivalente eliberate de autorităţile române competente.
(2) Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi alte instituţii cu competenţe în domeniu stabilesc, în condiţiile legii, lista documentelor necesare în vederea accesului străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România la drepturile sociale, ţinând cont de specificul situaţiei acestora.
CAP. II
Accesul la drepturile sociale
SECŢIUNEA 1
Accesul la un loc de muncă şi la o locuinţă
ART. 3
Pentru a avea acces la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, străinii care au dobândit protecţie internaţională în România trebuie să se înregistreze în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au domiciliul sau reşedinţa, după caz, ca persoane în căutarea unui loc de muncă sau ca şomeri, în condiţiile legii.
ART. 4
Prin adaptarea serviciilor oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă la nevoile specifice beneficiarilor programelor de integrare, în sensul art. 5 din ordonanţă, se înţelege:
a) utilizarea, în colaborare cu structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, a serviciilor interpreţilor şi experţilor în activităţile ce vizează creşterea şanselor de ocupare a străinilor care participă la programul de integrare, inclusiv în traducerea unor materiale didactice necesare formării profesionale;
b) organizarea de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti a unor programe de formare profesională destinate străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România;
c) implicarea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti în facilitarea relaţiei dintre străinii care participă la programul de integrare şi potenţialii angajatori.
ART. 5
Locuinţele sociale sunt repartizate străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România de către autorităţile administraţiei publice locale competente, pe baza criteriilor de eligibilitate aplicabile cetăţenilor români, ţinând cont de specificul situaţiei străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1).
SECŢIUNEA a 2-a
Accesul la sistemul de învăţământ. Accesul la activităţile specifice de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române
ART. 6
(1) Cursurile intensive şi gratuite de învăţare a limbii române destinate străinilor adulţi şi minori care au dobândit protecţie internaţională în România se organizează de inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în baza metodologiilor aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe categorii de vârstă, nivel de educaţie şi/sau nivel de competenţe lingvistice.
(2) Cursurile intensive şi gratuite de învăţare a limbii române pentru minori se organizează pe grupe de cursanţi la care pot participa simultan atât beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, cât şi străini care au dobândit un drept de şedere în România şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, grupele fiind constituite pe categorii de vârstă şi/sau competenţe lingvistice.
(3) Cursurile intensive şi gratuite de limba română se desfăşoară pe parcursul anului şcolar, 3 zile pe săptămână, câte două ore.
(4) Activităţile didactice cu caracter teoretic, practic şi recreativ, prevăzute la art. 10 alin. (2) din ordonanţă, se realizează în cadrul unităţilor şcolare la care sunt arondaţi minorii sau la alte unităţi de învăţământ, în funcţie de solicitarea reprezentantului legal.
(5) Ministerul Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări evaluează anual modul de desfăşurare a cursurilor de învăţare a limbii române prevăzute la art. 10 alin. (1) şi art. 14 alin. (1) din ordonanţă şi formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii acestora.
ART. 7
(1) Cererile de participare la cursurile prevăzute la art. 6 se pot depune de către persoanele interesate pe tot parcursul anului calendaristic la inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări sau la sediile formaţiunilor sale teritoriale.
(2) Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigură înscrierea solicitanţilor la cursuri şi le comunică acestora, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii, unitatea de învăţământ unde vor avea loc aceste cursuri.
ART. 8
(1) În localităţile unde Inspectoratul General pentru Imigrări sau structurile sale teritoriale nu deţin spaţii pentru desfăşurarea cursurilor pregătitoare de învăţare a limbii române, intensive şi gratuite pentru străinii adulţi, acestea pot fi puse la dispoziţie de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul integrării străinilor.
(2) Dotarea spaţiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv rechizitele necesare desfăşurării cursurilor, se asigură de către Inspectoratul General pentru Imigrări sau organizaţia neguvernamentală care a pus la dispoziţie aceste spaţii.
(3) Manualele necesare desfăşurării cursurilor prevăzute la art. 6 se asigură gratuit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
ART. 9
(1) Fiecare străin care a dobândit protecţie internaţională în România, inclus în programul de integrare, poate beneficia săptămânal de 3 sesiuni de acomodare culturală de câte două ore fiecare, desfăşurate în conformitate cu planul individual de integrare pentru primele 3 luni din program.
(2) În funcţie de nevoile individuale ale beneficiarului, sesiunile de acomodare culturală pot continua printr-o sesiune săptămânală de acomodare culturală de câte două ore, până la finalizarea programului de integrare.
ART. 10
(1) Inspectoratul General pentru Imigrări poate încheia convenţii de parteneriat şi contracte de acordare a serviciilor incluse în programul de integrare cu alte instituţii publice, operatori economici sau cu organizaţii neguvernamentale, în condiţiile legii.
(2) Pentru acordarea sumelor prevăzute la art. 18 alin. (1)-(3) şi art. 21 alin. (1) pe dispozitive bancare de tip card nominal, Inspectoratul General pentru Imigrări poate încheia, la nivel naţional sau local, contracte de achiziţii publice şi/sau acorduri-cadru, după caz, cu furnizorul de servicii, cu respectarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.
(3) Cheltuielile ocazionate de emiterea şi administrarea dispozitivelor prevăzute la alin. (2) sunt suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.
CAP. III
Protocolul de participare în programul de integrare, cazarea şi ajutorul financiar
SECŢIUNEA 1
Cererea de includere în programul de integrare, evaluarea nevoilor individuale şi încheierea protocolului de participare în programul de integrare
ART. 11
(1) Cererea de includere în programul de integrare se depune personal de către străin, în condiţiile art. 16 din ordonanţă.
(2) În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani, cererea prevăzută la alin. (1) se depune de către reprezentantul legal.
(3) Cererea de includere în programul de integrare, precum şi protocolul prevăzute la art. 15 din ordonanţă se aprobă de către directorul centrului regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost depusă şi înregistrată cererea.
(4) Decizia privind includerea străinilor în programul de integrare se ia în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 16 din ordonanţă.
(5) În cazul în care centrul regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări aprobă cererea prevăzută la art. 60^1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006, cu modificările şi completările ulterioare, programul de integrare se suspendă automat pe o perioadă de maximum 3 luni.
ART. 12
(1) Interviul pentru evaluarea nevoilor individuale în vederea stabilirii tipului de asistenţă sau a activităţilor necesare pentru integrarea socială are loc în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de includere în programul de integrare.
(2) Protocolul prevăzut la art. 15 din ordonanţă se încheie în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data interviului.
(3) Dacă persoana care solicită includerea în programul de integrare refuză să semneze protocolul în termenul prevăzut la alin. (2), se consideră ca aceasta renunţă la program.
(4) Evaluarea nevoilor individuale se realizează în strânsă legătură cu evaluarea nevoilor familiei solicitantului.
(5) În vederea emiterii deciziei prevăzute la art. 18 alin. (1) din ordonanţă, la stabilirea comunităţii locale în care urmează a se desfăşura activităţile din programul de integrare se ţine seama de capacitatea centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări de a gestiona implementarea programelor de integrare, de nevoile individuale identificate şi de capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a prelua şi asista beneficiari ai protecţiei internaţionale, determinată potrivit art. 30 alin. (2) din ordonanţă.
(6) În situaţia în care persoana care solicită includerea în programul de integrare refuză respectarea deciziei Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la comunitatea locală în care urmează să îşi desfăşoare programul de integrare, se consideră că aceasta renunţă la program.
ART. 13
(1) În aplicarea art. 20 alin. (2) din ordonanţă, la analizarea cererii de prelungire a perioadei de implementare a programului de integrare, Inspectoratul General pentru Imigrări procedează la o reevaluare a nevoilor solicitantului cu privire la consiliere, acomodare culturală, învăţare a limbii române sau a altor nevoi individuale ale beneficiarului.
(2) La luarea deciziei privind prelungirea aplicării planului individual se ţine seama şi de activitatea desfăşurată de străin în cadrul programului de integrare, de frecvenţa participării, de eforturile depuse de acesta, inclusiv în vederea găsirii unui loc de muncă, şi de modul de comportare atât în timpul cursurilor şi al activităţilor vizând facilitarea integrării, cât şi în societate în general.
(3) Prelungirea cu cel mult 6 luni a perioadei de implementare a programului de integrare, prevăzută la art. 20 alin. (2) din ordonanţă, se realizează în situaţia în care ofiţerul de integrare constată că din motive obiective nu au fost îndeplinite activităţile stabilite în planul individual de integrare.
SECŢIUNEA a 2-a
Dreptul de cazare
ART. 14
(1) Străinul care a dobândit protecţie internaţională în România, înscris în programul de integrare şi care nu dispune de mijloace de întreţinere poate depune şi o cerere de cazare în centrele administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări.
(2) Soluţionarea cererilor de cazare înaintate în condiţiile art. 21 din ordonanţă se realizează pe baza unei evaluări a situaţiei individuale/familiale întreprinse de personalul desemnat de Inspectoratul General pentru Imigrări.
(3) La evaluarea situaţiei individuale/familiale prevăzută la alin. (2) se ţine cont în principal de următoarele:
a) mijloacele de întreţinere din momentul obţinerii protecţiei internaţionale în România şi din perioada desfăşurării procedurii de azil;
b) alte informaţii privind situaţia financiară a solicitantului şi a familiei sale.
(4) Termenul prevăzut la art. 21 alin. (2) din ordonanţă curge din momentul finalizării evaluării prevăzute la alin. (2).
ART. 15
(1) Până la finalizarea evaluării prevăzute la art. 14 alin. (2), pe baza unei declaraţii pe propria răspundere privind mijloacele de întreţinere, străinii care au dobândit protecţie internaţională în România şi care solicită cazare pe perioada desfăşurării programului de integrare pot fi cazaţi din momentul includerii în programul de integrare, în limita locurilor disponibile. În acest scop, între Inspectoratul General pentru Imigrări şi solicitant se încheie un contract de închiriere în care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor, în condiţiile legii.
(2) Dacă, drept urmare a evaluării prevăzute la art. 14 alin. (2), se dovedeşte că străinii care au dobândit protecţie internaţională în România şi au solicitat cazare pe perioada desfăşurării programului de integrare deţin suficiente mijloace de întreţinere sau beneficiarul nu a respectat regulamentul de ordine interioară al centrului, pe perioada procedurii de azil sau ulterior obţinerii protecţiei internaţionale în România, Inspectoratul General pentru Imigrări reziliază contractul de închiriere prevăzut la alin. (1).
(3) Cazarea în centrele din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări a beneficiarilor protecţiei internaţionale în România, adulţi, se face pe baza plăţii unei chirii.
(4) Pe perioada acordării ajutorului material în cuantum egal celui acordat solicitanţilor de protecţie internaţională, cazarea în centrele din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări a beneficiarilor protecţiei internaţionale în România se face fără plata chiriei prevăzute la alin. (3).
ART. 16
Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziţie spaţiile prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanţă, pe baza plăţii de către beneficiarii protecţiei internaţionale în România, adulţi, a unei chirii, în condiţiile art. 21 alin. (5) din acelaşi act normativ.
ART. 17
(1) Pentru a beneficia de închirierea spaţiilor prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanţă, străinii care au dobândit protecţie internaţională în România trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să fie înscrişi în programul de integrare;
b) să participe activ la activităţile din planul individual de integrare;
c) să respecte decizia Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la comunitatea locală în care urmează să se desfăşoare activităţile de integrare.
(2) Închirierea spaţiilor prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanţă se realizează prin încheierea unui contract, în condiţiile legii, după efectuarea unei evaluări a situaţiei individuale/familiale de către personalul Inspectoratului General pentru Imigrări.
(3) Contractul de închiriere prevăzut la alin. (2) se încheie în condiţiile art. 21 alin. (2) din ordonanţă.
(4) La examinarea cererii de prelungire a contractului de închiriere se ţine seama de nevoile solicitantului de participare la activităţile specifice incluse în programul de integrare, precum şi de nevoile de cazare ale acestuia sau ale altor persoane care au depus cereri de cazare în spaţiul respectiv.
(5) Pentru locuinţele prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanţă, următoarele cheltuieli se suportă de la bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat:
a) sumele necesare în vederea acoperirii cotei-părţi din cheltuielile de reparaţii şi întreţinere stabilite de asociaţia de proprietari a imobilului;
b) sumele necesare asigurării locuinţei împotriva daunelor de orice fel, precum şi a celor produse terţilor;
c) sumele necesare pentru cheltuielile cu spaţiile respective pe perioada când acestea sunt nelocuite;
d) sumele necesare igienizării spaţiilor ori de câte ori locuinţa se predă unui nou locatar, dar nu mai mult de două ori pe an;
e) sumele necesare constituirii fondului de rulment.
(6) Bunurile şi utilităţile care se pun la dispoziţie pentru locuinţele prevăzute la art. 21 alin. (4) din ordonanţă se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
SECŢIUNEA a 3-a
Acordarea subvenţiilor pentru chiria locuinţei
ART. 18
(1) Pentru beneficiarii protecţiei internaţionale în România aflaţi în situaţia prevăzută la art. 21 alin. (6) din ordonanţă, Inspectoratul General pentru Imigrări poate acorda, la cerere, sub forma unei sume forfetare, asistenţă materială pentru închirierea unei locuinţe, în valoare de 734 lei/persoană/lună, şi asistenţă materială pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere, în valoare de 131 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de vară şi de 167 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de iarnă.
(2) În cazul familiilor cu 2 membri, suma acordată lunar unei persoane pentru închirierea unei locuinţe şi acoperirea cheltuielilor de întreţinere scade cu 30%. Suma acordată se stabileşte în baza aplicării următoarei formule de calcul, diferenţiată în funcţie de sezon: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
∫ vară reprezintă valoarea în lei acordată în cazul familiilor cu 2 membri, pe perioada sezonului de vară;
Vt. vară = 2 x 734 + 2 x 131 = 1.730 lei şi reprezintă suma dintre asistenţa materială pentru închiriere şi asistenţa materială pentru întreţinere pe perioada sezonului de vară, pentru 2 membri;
∫ iarnă reprezintă valoarea în lei acordată în cazul familiilor cu doi membri, pe perioada sezonului de iarnă;
Vt. iarnă = 2 x 734 + 2 x 167 = 1.802 lei şi reprezintă suma dintre asistenţa materială pentru închiriere şi asistenţa materială pentru întreţinere pe perioada sezonului de iarnă, pentru 2 membri.
(3) În cazul familiilor compuse din 3 sau mai mulţi membri, suma acordată lunar unei persoane pentru închirierea unei locuinţe scade cu 40%. Suma acordată se stabileşte în baza aplicării următoarei formule de calcul, diferenţiată în funcţie de sezon: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
∫ vară reprezintă valoarea în lei acordată în cazul familiilor cu 3 sau mai mulţi membri, pe perioada sezonului de vară;
Vt. vară = n* x 734 + n* x 131 şi reprezintă suma dintre asistenţa materială pentru închiriere şi asistenţa materială pentru întreţinere pe perioada sezonului de vară, pentru 3 sau mai mulţi membri;
∫ iarnă reprezintă valoarea în lei acordată în cazul familiilor cu 3 sau mai muţi membri, pe perioada sezonului de iarnă;
Vt. iarnă = n* x 734 + n* x 167 şi reprezintă suma dintre asistenţa materială pentru închiriere şi asistenţa materială pentru întreţinere pe perioada sezonului de iarnă, pentru 3 sau mai mulţi membri;
n* reprezintă numărul membrilor de familie şi este cel puţin egal cu 3.
(4) Suma alocată pentru întreţinere potrivit alin. (1)-(3) se acordă în a doua lună de la data încheierii contractului de închiriere, pe baza unei cereri însoţite de documente justificative.
(5) Dispoziţiile art. 21 alin. (6) lit. a) din ordonanţă se aplică în situaţia în care gradul de ocupare a spaţiilor prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (4) din ordonanţă depăşeşte 70%. În cazul scăderii gradului de ocupare sub 70%, persoanele care au beneficiat cel puţin o lună de suma alocată pentru închirierea unei locuinţe potrivit alin. (1)-(3) continuă să primească această sumă până la finalizarea programului de integrare.
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu se aplică străinilor cărora le-a fost aprobată prelungirea programului de integrare în condiţiile art. 20 alin. (2) din ordonanţă.
(7) Suma alocată pentru închirierea unei locuinţe potrivit alin. (1)-(3) se acordă în prima lună, pe baza unei cereri însoţite de documente justificative.
(8) În cursul execuţiei bugetului de stat, la o creştere a ratei inflaţiei de cel puţin 5% faţă de ultima lună când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor prevăzute la alin. (1)-(3), acestea se majorează cu rata inflaţiei.
ART. 19
(1) Pentru a beneficia de prevederile art. 29 alin. (3) din ordonanţă, străinul adresează Inspectoratului General pentru Imigrări o cerere în acest sens.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) este însoţită de copia contractului de închiriere, precum şi de o adeverinţă din partea organului competent al administraţiei publice locale din care să reiasă că solicitantul nu a refuzat nejustificat o locuinţă socială.
(3) Decizia asupra cererii prevăzute la art. 18 alin. (7) se ia de către Inspectoratul General pentru Imigrări pe baza documentelor prevăzute la alin. (2), cuantumul subvenţiei acordate fiind de până la 50% din valoarea asistenţei materiale pentru închirierea unei locuinţe, conform art. 18 alin. (1).
(4) Pentru a beneficia de subvenţia prevăzută la art. 29 alin. (3) din ordonanţă, străinii care au dobândit protecţie internaţională în România trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă finalizat programul de integrare sau să le fie aprobată prelungirea acestuia; şi
b) să aibă suficiente mijloace financiare pentru a putea achita chiria stabilită de lege pentru locuinţele aflate în proprietatea sau în administrarea statului, precum şi pentru întreţinerea acestora.
SECŢIUNEA a 4-a
Ajutorul financiar
ART. 20
Ajutorul nerambursabil prevăzut de art. 18 alin. (2) lit. e) din ordonanţă se acordă potrivit procedurii prevăzute de art. 60 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 21
(1) Ajutorul material prevăzut la art. 22 alin. (3) din ordonanţă se acordă străinilor care participă în programul de integrare, care nu au mijloace de întreţinere, şi nu mai târziu de data la care agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială achită contravaloarea ajutorului material nerambursabil.
(2) Ajutorul material prevăzut la alin. (1) se acordă în primele luni de la data obţinerii protecţiei internaţionale în România, fără a depăşi perioada prevăzută la art. 22 alin. (3) din ordonanţă.
CAP. IV
Rolul instituţiilor statului şi al autorităţilor administraţiei publice locale şi cooperarea interinstituţională în domeniul integrării străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România
ART. 22
(1) În îndeplinirea rolului de coordonator al activităţii celorlalte instituţii ale statului, autorităţi ale administraţiei publice locale şi organizaţii neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul integrării străinilor, Inspectoratul General pentru Imigrări:
a) asigură comunicarea între toate aceste instituţii, cu precădere în ceea ce priveşte străinii care participă la programul de integrare;
b) centralizează informaţiile şi datele statistice transmise trimestrial sau ori de câte ori este nevoie de către toate instituţiile implicate în integrarea străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România.
(2) Prin monitorizarea cazurilor individuale de către Inspectoratul General pentru Imigrări se înţelege urmărirea şi sprijinirea procesului de integrare în societatea românească a străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România, la nivel individual şi familial, atât în timpul derulării programului de integrare, cat şi după stabilirea acestora în comunitatea locală respectivă.
(3) Inspectoratul General pentru Imigrări elaborează şi prezintă conducerii Ministerului Afacerilor Interne spre informare un raport anual cu privire la situaţia străinilor care au dobândit protecţie internaţională în România, a străinilor care au dobândit un drept de şedere în România, a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.
(4) Raportul prevăzut la alin. (3) conţine analiza datelor transmise de echipele locale de sprijin şi de instituţiile cu atribuţii în domeniul integrării străinilor, rezultatele studiilor contractate de Inspectoratul General pentru Imigrări potrivit art. 41 alin. (1) din ordonanţă, precum şi propuneri de îmbunătăţire a politicilor în domeniul integrării străinilor.
ART. 23
(1) În aplicarea art. 14^1 alin. (2) şi (3) din ordonanţă, în funcţie de numărul străinilor şi de nevoile de integrare ale acestora identificate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale, Inspectoratul General pentru Imigrări solicită emiterea ordinului prefectului pentru constituirea echipelor locale de sprijin.
(2) Echipa locală de sprijin are următoarele responsabilităţi:
a) analizează problemele semnalate autorităţilor administraţiei publice locale de către străini în ceea ce priveşte accesarea la nivel local a drepturilor prevăzute de lege şi identifică soluţii pentru remedierea acestora;
b) identifică servicii de asistenţă individualizate şi personalizate, precum şi instituţiile responsabile cu furnizarea acestora;
c) colectează date statistice referitoare la accesul la drepturile sociale ale străinilor;
d) comunică Inspectoratului General pentru Imigrări rezultatul analizei prevăzute la lit. a) şi datele prevăzute la lit. c);
e) participă la programe de pregătire organizate de Inspectoratul General pentru Imigrări sau de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul integrării străinilor;
f) elaborează şi transmite Inspectoratului General pentru Imigrări raportul anual prevăzut la art. 30 alin. (4) din ordonanţă;
g) analizează aspectele legate de punerea la dispoziţie a spaţiilor necesare derulării activităţilor de integrare la nivel local, în cadrul centrelor regionale de integrare constituite la nivel local de către organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul integrării străinilor, în limita fondurilor disponibile sau prin finanţare din alte fonduri.
(3) Echipele locale de sprijin se întrunesc trimestrial şi ori de câte ori este nevoie.
(4) Coordonarea echipelor locale de sprijin, constituite potrivit art. 14^1 alin. (2) din ordonanţă, este asigurată de prefect sau de subprefect.
(5) În vederea constituirii echipelor locale de sprijin, instituţiile publice şi autorităţile administraţiei publice locale desemnează câte un reprezentant permanent şi un supleant. Datele de contact ale persoanelor desemnate se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări.
(6) Raportul anual prevăzut la art. 30 alin. (4) din ordonanţă are următorul conţinut:
a) date statistice privind persoanele asistate, defalcate pe domeniile de activitate specifice fiecărui actor local implicat;
b) analiza comparativă a datelor statistice din perioada de referinţă faţă de perioada anterioară;
c) exemple de bune practici identificate în cadrul asistenţei acordate străinilor;
d) dificultăţile întâmpinate în procesul de integrare a străinilor şi propuneri de remediere a acestora;
e) propuneri de îmbunătăţire a practicilor şi politicilor în domeniile relevante.
ART. 24
Elaborarea planului individual de mediere prevăzut la art. 25 din ordonanţă se realizează inclusiv cu participarea unei persoane desemnate de Inspectoratul General pentru Imigrări şi de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul integrării străinilor.
ART. 25
(1) Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, aflate în zona de competenţă a centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, informează lunar beneficiarii programului de integrare cu privire la ofertele de locuri de muncă disponibile.
(2) Informarea prevăzută la alin. (1) se realizează în locaţiile birourilor locale de informare şi consiliere şi/sau ale centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil, cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul integrării străinilor.
ART. 26
Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale spre care au fost orientaţi străinii informaţii cu privire la aceste persoane, profilul educaţional şi profesional, precum şi drepturile şi obligaţiile lor în România, în vederea facilitării accesului pe piaţa forţei de muncă şi pentru oferirea de sprijin în procesul de integrare în comunitatea locală.
ART. 27
Consiliile locale informează, la cerere, Inspectoratul General pentru Imigrări despre posibilitatea obţinerii unei locuinţe sociale de către străinii care au dobândit protecţie internaţională în România, precum şi condiţiile aplicabile.
ART. 28
(1) În îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 30 din ordonanţă, autorităţile administraţiei publice locale desemnează un funcţionar public care monitorizează integrarea străinului în comunitatea respectivă şi facilitează accesul acestuia la drepturile sociale.
(2) Funcţionarul public prevăzut la alin. (1) colaborează cu Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea întocmirii planului de asistenţă pentru străinii care au dobândit protecţie internaţională în România care îşi stabilesc reşedinţa în comunitatea respectivă.
ART. 29
Prin încetarea asistenţei oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea integrării, în sensul art. 27 alin. (2) din ordonanţă, se înţelege încetarea furnizării serviciilor prevăzute în planul individual, inclusiv a cazării în spaţiile prevăzute la art. 21 din ordonanţă şi a subvenţionării chiriei prevăzute la art. 29 alin. (3) din ordonanţă.
CAP. V
Asistenţa persoanelor vulnerabile
SECŢIUNEA 1
Evaluarea, cazarea şi includerea în programul de integrare
ART. 30
Inspectoratul General pentru Imigrări informează instituţiile cu atribuţii în domeniu cu privire la persoanele care se încadrează în categoria persoanelor vulnerabile în sensul art. 33 alin. (3) din ordonanţă, pe care acestea urmează să le preia în asistenţă.
ART. 31
(1) Inspectoratul General pentru Imigrări împreună cu autorităţile responsabile evaluează situaţia persoanelor vulnerabile şi stabileşte dacă acestea necesită asistenţă specializată. La evaluare participă şi un asistent social din cadrul autorităţilor responsabile sau al organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în domeniul integrării străinilor.
(2) În situaţia în care se impune acordarea sprijinului de specialitate, autorităţile responsabile în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniul integrării străinilor întocmesc un plan individual de integrare adaptat la nevoile specifice ale persoanei în cauză.
(3) Asistenţa specializată prevăzută la alin. (1) este asigurată în cadrul centrelor special amenajate pentru astfel de cazuri.
(4) Persoanele vulnerabile care necesită asistenţă specializată din partea autorităţilor responsabile sunt preluate de către acestea imediat după încheierea evaluării prevăzute la alin. (1).
ART. 32
(1) Până în momentul clarificării situaţiei prin evaluarea prevăzută la art. 31 alin. (1), persoanele vulnerabile beneficiază de cazare în centrele administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în limita locurilor disponibile.
(2) În sensul art. 34 alin. (2) din ordonanţă, pot beneficia de cazare în centrele regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări persoanele vulnerabile care nu au afectată autonomia funcţională sau sunt însoţite de cel puţin un membru adult al familiei care le poate asigura îngrijirea necesară.
ART. 33
Persoanele vulnerabile prevăzute la art. 33 alin. (3) din ordonanţă sunt incluse în programul de integrare şi beneficiază de serviciile instituţiilor cu atribuţii în domeniul asistenţei unor astfel de cazuri.
ART. 34
(1) Persoanele vulnerabile pot fi cazate gratuit în centrele regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, în condiţiile prevăzute de art. 34 alin. (2) din ordonanţă.
(2) Situaţiile persoanelor vulnerabile aflate în programul de integrare se evaluează de către Inspectoratul General pentru
Imigrări la fiecare 6 luni, în scopul determinării necesităţii de prelungire a asistenţei oferite.
SECŢIUNEA a 2-a
Asistenţa minorilor neînsoţiţi
ART. 35
(1) Inspectoratul General pentru Imigrări informează direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului despre existenţa minorilor neînsoţiţi care beneficiază de protecţie internaţională în România.
(2) Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului întreprind măsurile necesare includerii minorilor neînsoţiţi beneficiari ai protecţiei internaţionale în România în sistemul de protecţie a copilului, în termen de 15 zile de la data înştiinţării primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări.
ART. 36
Prin adaptarea serviciilor direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului la nevoile minorilor neînsoţiţi, beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, se înţelege:
a) pregătirea specială a personalului din centrele de plasament;
b) utilizarea, în colaborare cu structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, a serviciilor interpreţilor şi experţilor în activităţile desfăşurate în centrele de plasament.
ART. 37
Minorii neînsoţiţi beneficiari ai protecţiei internaţionale în România participă, în paralel cu activităţile desfăşurate în centrele de plasament, la programul de integrare, potrivit planului individual elaborat în condiţiile art. 35 alin. (4) din ordonanţă.
ART. 38
(1) La elaborarea planului individual de integrare al minorilor neînsoţiţi, din partea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului participă reprezentanţii legali desemnaţi.
(2) După semnarea planului individual, reprezentanţii legali susţin minorii în derularea activităţilor prevăzute şi în îndeplinirea obiectivelor stabilite.
CAP. VI
Activităţi necesare pentru facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit drept de şedere în România şi pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene
ART. 39
(1) Cursurile de învăţare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanţă se organizează de inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti în colaborare cu centrele regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări şi se adresează străinilor care nu cunosc limba română.
(2) Cererile de participare la cursurile prevăzute la alin. (1), însoţite de copia documentului de identitate valabil, se depun de persoanele interesate la inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti sau la sediile centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, situaţie în care sunt transmise în termen de 5 zile inspectoratelor şcolare în a căror rază domiciliază beneficiarii.
(3) Cursurile de învăţare a limbii române se organizează pe grupe de cursanţi la care pot participa simultan atât adulţi beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, cât şi străini care au dobândit un drept de şedere în România şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, grupele fiind constituite pe categorii de vârstă, nivel de educaţie şi/sau nivel de competenţă lingvistică.
(4) Perioadele de înscriere, modalitatea de derulare a cursurilor de învăţare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanţă şi evaluarea cunoştinţelor se realizează în condiţii similare celor aplicabile beneficiarilor protecţiei internaţionale în România.
(5) Perioadele de înscriere, durata cursurilor, modalităţile de evaluare şi certificare a competenţelor lingvistice, selecţia, pregătirea suplimentară, modalitatea de plată a orelor efectuate de profesori pentru susţinerea cursurilor, costurile aferente participării la cursuri, precum şi modalitatea de realizare a manualelor se stabilesc prin metodologia prevăzută la art. 35^2 alin. (2) din ordonanţă.
(6) Manualele necesare desfăşurării cursurilor de învăţare a limbii, prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanţă, se achiziţionează, contra cost, de către participanţi, la începerea cursului, de la inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
(7) Ministerul Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări evaluează anual modul de desfăşurare a cursurilor de învăţare a limbii române prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanţă şi formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii acestora.
(8) Rezultatele evaluării prevăzute la alin. (7) sunt incluse în raportul anual prevăzut la art. 22 alin. (3).
(9) Dotarea spaţiilor prevăzute la art. 35^2 alin. (3) din ordonanţă se realizează în condiţiile art. 8 alin. (2).
ART. 40
(1) Cererile de participare la sesiunile de acomodare culturală se depun de persoanele prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanţă la sediile centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări.
(2) În situaţia prevăzută la art. 35^1 alin. (3) din ordonanţă, în termen de 7 zile de la data depunerii cererii, personalul Inspectoratului General pentru Imigrări informează instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale implicate în desfăşurarea activităţilor de acomodare culturală şi comunică solicitantului datele de contact ale instituţiei sau organizaţiei neguvernamentale care organizează sesiunile de acomodare culturală.
(3) Fiecare persoană participantă la sesiunile de acomodare culturală poate beneficia săptămânal de până la 3 sesiuni a câte două ore fiecare.
ART. 41
(1) Inspectoratul General pentru Imigrări în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul integrării străinilor informează persoanele prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din ordonanţă cu privire la dreptul de a participa, contra cost, la cursuri de învăţare a limbii române, precum şi gratuit la sesiuni de acomodare culturală şi consiliere.
(2) Inspectoratul General pentru Imigrări poate apela la serviciile unor interpreţi şi experţi pentru buna desfăşurare a sesiunilor de acomodare culturală, informare şi consiliere, în condiţiile art. 38 din ordonanţă.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
