Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 25 din 5 ianuarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2011.────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., este constituit potrivit Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, denumită în continuare lege. ART. 2 (1) S.N.D.G.J. funcţionează ca sistem unic la nivel naţional pentru verificarea şi compararea profilelor genetice şi datelor cu caracter personal în scopul prevăzut la art. 1 alin. (3) din lege. (2) Toate intrările, modificările şi ieşirile datelor ce fac obiectul S.N.D.G.J. se realizează prin intermediul Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. ART. 3 În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) partea necodificată a profilului genetic - zone de cromozomi care nu conţin nicio expresie genetică şi care nu furnizează nicio informaţie referitoare la proprietăţile funcţionale ale unui organism; b) date de referinţă genetice - un profil genetic şi un număr de referinţă, ce nu permit identificarea directă a unei persoane; c) număr de referinţă - număr format din combinaţia următoarelor elemente: (i) un cod care să permită identificarea şi extragerea datelor cu caracter personal şi alte informaţii din S.N.D.G.J.; (ii) un cod care să indice originea naţională a profilului genetic; (iii) un cod care să indice tipul profilului genetic; d) profil genetic de referinţă - profilul genetic al unei persoane identificate; e) profil genetic neidentificat - profilul genetic obţinut din probele biologice prelevate cu ocazia cercetării la faţa locului, care aparţine unei persoane ce nu a fost încă identificată; f) tip de profil genetic - profil genetic de referinţă sau profil genetic neidentificat; g) stat membru - stat membru al Uniunii Europene; h) notă - marcarea unui profil genetic efectuată de un stat membru în baza de date naţională, care indică obţinerea unei concordanţe la căutarea sau compararea iniţiată de un alt stat membru cu privire la acel profil genetic; i) căutare şi comparare - procedurile prin care se stabileşte dacă există o concordanţă între profilele genetice care au fost comunicate de către un stat membru şi profilele genetice stocate în bazele de date ale unui alt stat membru, ale mai multor state membre sau ale tuturor statelor membre; j) căutare automatizată - procedură de acces printr-un serviciu de comunicaţii electronice pentru căutarea şi compararea profilelor genetice în bazele de date ale unui stat membru, ale mai multor state membre sau ale tuturor statelor membre; k) punct naţional de contact al unui stat membru, denumit în continuare P.N.C.S.M - punct naţional de contact desemnat de către statele membre ale Uniunii Europene potrivit prevederilor art. 6 din Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 210 din 6 august 2008; l) laborator acreditat - laborator acreditat conform standardului internaţional ISO 17025, abilitat să analizeze probele biologice prelevate de la categoriile prevăzute la art. 4 alin. (1) din lege. ART. 4 (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române adoptă măsuri de securitate în legătură cu gestionarea şi utilizarea S.N.D.G.J., care vizează: a) accesul controlat la echipamente pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare a probelor biologice şi a datelor cu caracter personal; b) accesul controlat la sistemul de operare, la suportul de date şi la probele biologice, pentru a împiedica introducerea, citirea, copierea, modificarea, alterarea, ştergerea sau distrugerea acestora în mod neautorizat; c) controlul comunicaţiilor aferente S.N.D.G.J., astfel încât să se poată asigura verificarea şi stabilirea organismelor cărora le pot fi transmise profilele genetice şi datele cu caracter personal folosind echipamente de comunicaţii; d) controlul introducerii de date pentru a se asigura că este posibil ulterior să se verifice şi să se stabilească ce profile genetice şi ce date cu caracter personal au fost introduse în sistemele de prelucrare automată a datelor, când, cine şi pentru cine au fost introduse datele; e) controlul transportului probelor biologice pentru a împiedica alterarea, modificarea sau distrugerea neautorizată sau accidentală a acestora; f) controlul transportului de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea, pierderea, inclusiv accidentală, sau ştergerea neautorizată a datelor cu caracter personal în timpul transmiterii acestora ori în timpul transportului de suporturi de date; g) controlul accesului la datele cu caracter personal stocate în S.N.D.G.J. pentru a se asigura că este posibil ulterior să se verifice şi să se stabilească cine şi când a avut acces la aceste date. (2) Inspectoratul General al Poliţiei Române adoptă măsuri tehnice, operative şi de procedură, potrivit următoarelor principii: a) confidenţialitate: asigurarea accesului la informaţii numai pentru persoanele autorizate în funcţie de competenţe; b) integritate: asigurarea exactităţii şi caracterului complet al informaţiilor, precum şi a metodelor de prelucrare; c) disponibilitate: asigurarea accesului la informaţii în termenul solicitat; d) identificare şi autentificare: asigurarea identificării şi autentificării tuturor utilizatorilor în mod corespunzător, în funcţie de competenţe. CAP. II Recoltarea, păstrarea şi transportul probelor biologice SECŢIUNEA 1 Prevederi generale privind prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (3) din lege ART. 5 Instanţele de judecată şi organele de urmărire penală care dispun prelevarea probelor biologice au obligaţia de a informa persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din lege că probele biologice recoltate urmează să fie utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilelor genetice. ART. 6 Prelevarea probelor biologice de la personalele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (3) din lege se face prin metode noninvazive, respectiv recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situaţiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea celulelor epiteliale din regiunea feţei. ART. 7 (1) Prelevarea probelor biologice de la personalele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (3) din lege se realizează utilizând truse de recoltare, compuse din: a) ambalaj general; b) ambalaj pentru probe biologice; c) o pereche de mănuşi sterile, de unică folosinţă; d) două recoltoare cu cap detaşabil sau două recoltoare medicale tip "exsudat"; e) două eprubete din material plastic care asigură conservarea probelor biologice recoltate; f) fişă cu date personale; g) 4 etichete cu coduri de identificare generate de către S.N.D.G.J.; h) instrucţiuni de utilizare a trusei de recoltare. (2) Trusele de recoltare se achiziţionează, în condiţiile legii, de către instituţiile din care fac parte persoanele ce realizează prelevarea probelor biologice, pe baza specificaţiilor tehnice furnizate de către Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. (3) Etichetele cu codurile de identificare prevăzute la alin. (1) lit. g) au caracter intern, sunt generate şi utilizate în cadrul S.N.D.G.J. pentru individualizarea şi administrarea profilelor genetice şi a datelor cu caracter personal. ART. 8 (1) Fişele cu date personale sunt formulare tipizate, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 1, ce cuprind date cu caracter personal ale persoanelor de la care au fost recoltate probele biologice. (2) Completarea fişei cu date personale se realizează de către persoana care a recoltat probele, pe baza actului de identitate al persoanei de la care se prelevează probele biologice sau a datelor puse la dispoziţie de organul de poliţie care a stabilit identitatea acesteia, în condiţiile legii. (3) Pe fişa cu date personale se aplică eticheta cu codul de identificare. ART. 9 (1) Probele biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (3) din lege sunt prelevate în câte două eşantioane prin utilizarea celor două recoltoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d) care se introduc în câte o eprubetă din material plastic. (2) După efectuarea prelevării în condiţiile alin. (1), cele două eprubete din material plastic se introduc în ambalajul pentru probele biologice, care se sigilează. (3) Pe ambalajul pentru probele biologice recoltate şi pe cele două eprubete din material plastic se aplică eticheta cu codul de identificare. (4) Fişa cu date personale şi ambalajul sigilat în care se găsesc probele biologice se introduc în ambalajul general şi se sigilează în prezenţa persoanei de la care s-a efectuat prelevarea. ART. 10 (1) Păstrarea şi transportul probelor biologice se realizează de către personalul Poliţiei Române, instruit în acest sens. (2) Păstrarea şi transportul probelor biologice se realizează cu mijloace şi în condiţii care asigură securitatea şi integritatea acestora, precum şi securitatea persoanelor care intră în contact cu acestea. SECŢIUNEA a 2-a Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din lege ART. 11 (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din lege se face cu consimţământul acestora. Refuzul se consemnează într-un proces-verbal. (2) Consimţământul exprimat potrivit alin. (1) se consideră a fi făcut cu privire la prelucrarea tuturor categoriilor de date cu caracter personal ce fac obiectul S.N.D.G.J. aparţinând persoanei vizate. (3) În situaţia în care persoana prevăzută la alin. (1) este minoră, prelevarea probelor biologice de la aceasta se face cu consimţământul părinţilor ori reprezentantului său legal. ART. 12 (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din lege se face la solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată, de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens sau de personal medico-sanitar calificat. (2) Probele biologice prelevate potrivit alin. (1) sunt prezentate organului de urmărire penală sau instanţei de judecată, care a solicitat prelevarea acestora pentru dispunerea efectuării analizelor genetice. SECŢIUNEA a 3-a Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege ART. 13 (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., este dispusă de instanţa de judecată prin hotărârea de condamnare. (2) Prelevarea probelor biologice se realizează la eliberarea din penitenciar de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată. SECŢIUNEA a 4-a Prelevarea probelor biologice de la locul săvârşirii infracţiunii ART. 14 (1) Prelevarea probelor biologice de la locul săvârşirii infracţiunii se realizează, cu ajutorul truselor destinate acestui scop, de către poliţişti criminalişti, la solicitarea organului de urmărire penală sau instanţei de judecată. (2) Probele biologice ridicate potrivit alin. (1) sunt prezentate organului de urmărire penală sau instanţei de judecată, care a solicitat prelevarea acestora pentru dispunerea efectuării analizelor genetice. SECŢIUNEA a 5-a Prelevarea probelor biologice de la cadavrele cu identitate necunoscută, recoltarea probelor biologice cu ocazia efectuării autopsiei, precum şi prelevarea probelor biologice prin metode invazive ART. 15 (1) Prelevarea probelor biologice de la cadavrele cu identitate necunoscută, recoltarea probelor biologice cu ocazia efectuării autopsiei, precum şi prelevarea probelor biologice prin metode invazive se efectuează de instituţiile medico-legale. (2) Probele biologice prelevate potrivit alin. (1) sunt conservate corespunzător în instituţiile de medicină legală până când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată dispune efectuarea analizelor genetice. Instituţiile de medicină legală vor informa organul de urmărire penală sau instanţa de judecată cu privire la prelevarea şi conservarea probelor biologice. (3) În situaţia cadavrelor cu identitate necunoscută, probele biologice vor fi însoţite de datele de pe brăţara de identificare. ART. 16 (1) În vederea identificării cadavrelor cu identitate necunoscută, persoanelor dispărute ori persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism, pot fi prelevate probe biologice de la rudele de gradele I şi II ale acestora, în vederea stabilirii profilului genetic. (2) Prevederile art. 5-10 se aplică în mod corespunzător şi în situaţia prelevării probelor biologice de la rudele de gradul I şi II. CAP. III Prelucrarea datelor în S.N.D.G.J SECŢIUNEA 1 Introducerea, căutarea şi compararea datelor în S.N.D.G.J. ART. 17 Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, în condiţiile prevăzute de prevederile Codului de procedură penală referitoare la expertize, pe baza probelor biologice avute la dispoziţie, dispun efectuarea analizei genetice judiciare de către Laboratorul de analize genetice judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române sau de alte laboratoare acreditate. ART. 18 (1) Raportul de expertiză întocmit de Laboratorul de analize genetice judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române sau de laboratoarele acreditate se depune la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei. (2) În situaţia în care expertiza este efectuată de Laboratorul de analize genetice judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, raportul de expertiză se întocmeşte după verificarea şi compararea automată a datelor în S.N.D.G.J. şi va cuprinde referiri la rezultatul acestora. ART. 19 (1) Probele biologice prelevate de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege se transmit Laboratorului de analize genetice judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care efectuează analiza genetică şi introducerea profilului genetic obţinut în S.N.D.G.J. (2) În situaţia în care analiza genetică a probelor biologice prevăzute la alin. (1) este efectuată de un laborator acreditat, acesta dispune măsurile de securitate necesare pentru asigurarea confidenţialităţii şi securităţii privind înregistrarea şi transmiterea datelor cu caracter personal, conform prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 20 (1) După efectuarea analizelor genetice, laboratoarele acreditate transmit Institutului de Criminalistică profilul genetic şi datele cu caracter personal ale persoanei de la care au fost recoltate, din oficiu şi în condiţii care asigură securitatea acestora, în vederea înregistrării potrivit art. 11 alin. (3) din lege. (2) Probele biologice rămase în urma analizelor genetice pentru persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din lege sunt păstrate de către laboratorul acreditat care a efectuat expertiza în locuri special amenajate şi sunt distruse numai odată cu ştergerea profilelor genetice din S.N.D.G.J. (3) În vederea distrugerii probelor biologice prevăzute la alin. (2), Inspectoratul General al Poliţiei Române va comunică laboratoarelor acreditate îndeplinirea cerinţelor prevăzute de lege pentru distrugere. (4) Costurile aferente activităţilor de transmitere a datelor, potrivit alin. (1), şi de păstrare a probelor biologice, potrivit alin. (2), se suportă de către laboratorul acreditat care efectuează analiza. (5) Laboratoarele acreditate, altele decât Institutul de Criminalistică, care au efectuat, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată, genotiparea judiciară a probelor de referinţă şi a urmelor biologice ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului, păstrează datele obţinute, asigurând măsuri de securitate şi confidenţialitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ART. 21 La primirea solicitării, Institutul de Criminalistică repartizează probele biologice, precum şi datele cu caracter personal sau cele despre caz subunităţilor independente ale S.N.D.G.J., după cum urmează: a) fişa cu datele personale se înaintează bazei de date cu caracter personal în vederea introducerii datelor în S.N.D.G.J.; b) actul prin care se dispune efectuarea expertizei se înaintează bazei de date despre caz în vederea introducerii datelor şi informaţiilor în S.N.D.G.J.; c) probele biologice se înaintează către Laboratorul de analize genetice judiciare în vederea obţinerii profilului genetic. ART. 22 (1) Analizele genetice judiciare se efectuează prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculară, conform protocoalelor standard şi instrucţiunilor tehnice de lucru aprobate cu ocazia acreditării potrivit standardului internaţional ISO 17025 şi Ordonanţei Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformităţii. (2) Profilele genetice care se introduc în S.N.D.G.J. nu conţin informaţii privind starea de sănătate sau alte caracteristici individuale care pot aduce atingere dreptului la viaţa intimă, familială şi privată a persoanei. (3) După obţinerea profilului genetic, acesta se înaintează către baza de date cu profile genetice în vederea introducerii datelor în S.N.D.G.J. (4) Normele de corespondenţă şi algoritmi utilizaţi în cadrul operaţiilor de comparare şi căutare a profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa nr. 2. (5) Adiţional profilului genetic introdus în S.N.D.G.J. se completează şi numele laboratorului care a efectuat analiza. ART. 23 Înregistrarea în S.N.D.G.J. a datelor şi informaţiilor prevăzute la art. 21 lit. a) şi b) şi la art. 22 alin. (2) se face prin utilizarea codului de identificare. ART. 24 (1) În baza de date cu caracter personal se introduc următoarele categorii de date: numele şi prenumele, data naşterii, prenumele părinţilor, numele anterioare şi codul numeric personal. (2) La momentul introducerii datelor în baza de date cu caracter personal se va verifica dacă acestea sunt exacte şi/sau actualizate prin interogarea Registrului naţional de evidenţă a persoanelor, pentru cetăţenii români, sau a evidenţelor Oficiului Român pentru Imigrări, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv pentru cetăţenii străini. ART. 25 (1) În cadrul S.N.D.G.J., la introducerea profilului genetic aparţinând unei noi persoane sau obţinut din urmele biologice de la un caz nou, se realizează verificarea şi compararea automată a datelor corespondente profilelor genetice obţinute de la categoriile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c) din lege. (2) Profilele genetice ale persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (3) din lege vor fi verificate prin comparare în S.N.D.G.J., numai pentru infracţiunea respectivă şi în scopul pentru care s-a făcut recoltarea, fără să fie stocate în baza de date. (3) Profilele genetice provenind de la categoria prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. d) din lege vor fi introduse în baza de date şi comparate, în scopul identificării, cu profilele genetice provenind de la rude de gradele I şi II. Profilele genetice ale rudelor care servesc pentru identificare nu se stochează în baza de date şi vor fi şterse imediat după efectuarea comparării. ART. 26 (1) Compararea a două profile genetice se efectuează, potrivit normelor de corespondenţă prevăzute în anexa nr. 2, pe baza locilor pentru care, în ambele profile genetice, este disponibilă o pereche de valori ale alelelor. (2) Pentru a obţine un răspuns pozitiv, este necesar ca cel puţin 6 loci desemnaţi integral, la care se adaugă markerul genetic de sex amelogenină, să corespundă în ambele profile genetice. ART. 27 (1) Profilele genetice trimise spre căutare vor primi un cod al S.N.D.G.J. de includere şi căutare în baza de date. (2) Acest cod va fi trimis solicitantului pentru a oferi posibilitatea obţinerii datelor personale ale persoanei căreia i s-a atribuit profilul genetic căutat, ale persoanelor cu identitate necunoscută sau a datelor despre caz, în situaţia celor obţinute din urmele de la faţa locului. SECŢIUNEA a 2-a Păstrarea, distrugerea şi ştergerea datelor din S.N.D.G.J. ART. 28 (1) Profilele genetice introduse în S.N.D.G.J., obţinute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) din lege, sunt păstrate până când organele de urmărire penală sau instanţele judecătoreşti dispun ştergerea lor din baza de date. (2) În cazul în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale ori, după caz, achitarea sau încetarea procesului penal, ştergerea datelor din S.N.D.G.J. se efectuează pe baza ordonanţei sau rezoluţiei emise de procuror ori, după caz, pe baza hotărârii judecătoreşti, dacă în cuprinsul acestora există menţiuni exprese cu privire la măsura ştergerii. Aceste situaţii sunt notificate administratorului S.N.D.G.J. ART. 29 (1) Profilele genetice obţinute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege, introduse în S.N.D.G.J., sunt păstrate până când persoana împlineşte vârsta de 60 de ani, iar în cazul în care aceasta decedează înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, profilele genetice sunt păstrate încă 5 ani după deces, după care sunt şterse. (2) Profilele genetice provenite de la categoria prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. d) din lege şi din urmele ridicate de la faţa locului sunt păstrate până când se realizează identificarea sau 25 de ani de la înregistrare, nefiind necesară o notificare prealabilă pentru ştergere. ART. 30 Păstrarea profilelor genetice, a datelor cu caracter personal şi a celor despre caz se realizează electronic prin stocarea acestora în fişiere din servere ce au această destinaţie. ART. 31 Probele biologice rămase în urma analizelor genetice sunt păstrate în locuri special amenajate în condiţii care asigură securitatea şi integritatea acestora, precum şi securitatea persoanelor care intră în contact cu acestea. ART. 32 (1) Datele cu caracter personal sunt şterse din S.N.D.G.J. odată cu profilele genetice. (2) Probele biologice rămase în urma analizelor genetice pentru persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din lege sunt distruse numai odată cu ştergerea profilelor genetice din baza de date. SECŢIUNEA a 3-a Transmiterea datelor din S.N.D.G.J. ART. 33 (1) Institutul de Criminalistică comunică organului de urmărire penală sau instanţei de judecată competente orice concordanţă între profilele genetice înregistrate în S.N.D.G.J., ca urmare a căutării automatizate realizate potrivit art. 4 alin. (5) din lege. (2) Comunicarea potrivit alin. (1) se realizează prin intermediul raportului de expertiză prevăzut la art. 18 alin. (2) sau prin intermediul unui raport de specialitate în celelalte cazuri, cu respectarea măsurilor de confidenţialitate şi securitate a informaţiilor conţinute în aceste documente. (3) Cu ocazia întocmirii comunicării se va verifica dacă datele din baza de date cu caracter personal sunt exacte şi/sau actualizate prin interogarea Registrului naţional de evidenţă a persoanelor, pentru cetăţenii români, sau a evidenţelor Oficiului Român pentru Imigrări, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv pentru cetăţenii străini. ART. 34 Transmiterea datelor în cadrul cooperării poliţieneşti internaţionale şi cooperării judiciare în materie penală se realizează în condiţiile stabilite în cuprinsul cap. IV. CAP. IV Solicitările internaţionale de interogare, căutare şi verificare a unor date din S.N.D.G.J. SECŢIUNEA 1 Căutarea şi compararea automatizată a profilelor genetice ART. 35 (1) Căutarea şi compararea automatizată a profilelor genetice poate fi realizată prin intermediul P.N.C.S.M. cărora le-a fost acordat drept de acces automatizat la baza de date cu profile genetice judiciare, prevăzută la art. 2 lit. f) din lege. (2) În cazul în care căutarea automatizată arată concordanţa dintre un profil genetic furnizat de P.N.C.S.M. şi un profil genetic înregistrat în baza de date cu profiluri genetice judiciare, S.N.D.G.J. va transmite P.N.C.S.M. o notificare automatizată a datelor de referinţă în raport cu care a fost identificată o concordanţă. (3) Dacă nu poate fi identificată nicio concordanţă, acest fapt se comunică automatizat. ART. 36 (1) Institutul de Criminalistică compară prin intermediul S.N.D.G.J. profilele genetice neidentificate cu toate profilele genetice provenind din datele de referinţă ale altor fişiere naţionale de date genetice puse la dispoziţie de P.N.C.S.M. (2) Profilele genetice neidentificate aflate în S.N.D.G.J. sunt furnizate spre comparare P.N.C.S.M. (3) Furnizarea şi compararea profilelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se realizează în mod automatizat. (4) În cazul în care în urma comparării prevăzute la alin. (1) se constată că profilele genetice furnizate concordă cu orice profil din S.N.D.G.J., Institutul de Criminalistică comunică de îndată P.N.C.S.M. datele de referinţă pe baza cărora a fost constatată concordanţa. ART. 37 Notificarea automatizată a unei concordanţe este furnizată numai dacă în urma căutării sau a comparării automatizate a rezultat o concordanţă între numărul minim de loci prevăzut la art. 26 alin. (2). ART. 38 (1) În cazul în care, în urma unei căutări cu ajutorul unui profil genetic neidentificat, nu s-a obţinut nicio concordanţă în S.N.D.G.J. sau s-a obţinut o concordanţă corespunzând unui profil genetic neidentificat, acest profil neidentificat se transmite ulterior bazelor de date ale tuturor celorlalte state membre. (2) În cazul în care, în cadrul unei căutări asupra unui profil genetic de referinţă, nu s-a obţinut nicio concordanţă în S.N.D.G.J. cu un profil genetic de referinţă sau s-a obţinut o concordanţă cu un profil genetic neidentificat, acest profil genetic de referinţă se transmite bazelor de date ale tuturor celorlalte state membre. (3) În situaţia în care, în urma unei căutări potrivit alin. (1) şi (2), se obţin concordanţe cu profiluri genetice de referinţă şi/sau profiluri genetice neidentificate din bazele de date ale altor state membre, aceste concordanţe sunt comunicate automat, iar datele de referinţă sunt transmise statului membru solicitant. (4) Dacă nu pot fi obţinute concordanţe în bazele de date ale altor state membre, acest fapt se comunică automat statului solicitant. ART. 39 În cazul în care, în urma unei căutări cu ajutorul unui profil genetic neidentificat, se obţine o concordanţă în bazele de date ale altor state membre, Institutul de Criminalistică adaugă o notă în această privinţă în S.N.D.G.J. ART. 40 În cazul în care procedurile prevăzute la art. 38 şi 39 indică o concordanţă între profilele genetice, furnizarea de date suplimentare cu caracter personal şi alte informaţii în legătură cu datele de referinţă se realizează, după caz, în condiţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 41 (1) Accesul automatizat al P.N.C.S.M. la baza de date cu profile genetice judiciare prevăzută la art. 2 lit. f) din lege este asigurat 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7. (2) În cazul unei probleme tehnice, Institutul de Criminalistică informează imediat P.N.C.S.M. despre aceasta, în vederea stabilirii unor modalităţi alternative temporare de efectuare a schimbului de informaţii, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 42 (1) Cererea de căutare sau de comparare automată cuprinde numai următoarele elemente: a) codul de stat membru al statului membru solicitant; b) data, ora şi numărul de referinţă ale solicitării; c) profilele genetice şi numerele de referinţă ale acestora; d) tipurile de profiluri genetice transmise; e) informaţiile necesare pentru controlul sistemelor de baze de date şi pentru controlul calităţii în cazul proceselor de căutare automată. (2) Răspunsul la cererea de căutare sau comparare automată cuprinde numai următoarele elemente: a) o precizare dacă a existat una sau au existat mai multe concordanţe ori dacă nu a existat nicio concordanţă; b) data, ora şi numărul de referinţă ale solicitării; c) data, ora şi numărul de referinţă ale răspunsului; d) codurile de stat membru ale statelor membre solicitante şi ale statelor membre solicitate; e) numerele de referinţă ale statelor membre solicitante şi ale statelor membre solicitate; f) tipurile de profiluri genetice transmise; g) profilele genetice solicitate şi asupra cărora există o concordanţă; h) informaţiile necesare pentru controlul sistemelor de baze de date şi pentru controlul calităţii în cazul proceselor de căutare automată. SECŢIUNEA a 2-a Căutarea şi compararea în baza cererilor de asistenţă poliţienească ART. 43 În S.N.D.G.J. se pot realiza căutări şi comparări ale profilelor genetice în baza cererilor de asistenţă poliţienească primite în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006, cu modificările şi completările ulterioare. SECŢIUNEA a 3-a Prelevarea de material biologic şi transmiterea profilelor genetice în cazul unor solicitări internaţionale ART. 44 La solicitarea unui stat membru, formulată în condiţiile Legii nr. 302/2004, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa română competentă poate dispune prelevarea şi analizarea materialului biologic al unei persoane, precum şi furnizarea materialului biologic obţinut, dacă: a) persoana este identificată şi se află pe teritoriul statului român; b) statul membru solicitant comunică scopul pentru care această procedură este necesară; c) statul membru solicitant prezintă un mandat de cercetare sau o declaraţie emisă de autoritatea competentă, astfel cum este prevăzut de legislaţia naţională a statului membru respectiv, din care să rezulte că toate cerinţele pentru prelevarea şi analizarea materialului biologic ar fi îndeplinite în ipoteza în care persoana în cauză s-ar fi aflat pe teritoriul statului membru solicitant; d) condiţiile pentru prelevarea şi analizarea materialului biologic, precum şi pentru transmiterea profilului genetic obţinut sunt îndeplinite în conformitate cu legea română. ART. 45 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. ANEXA 1 la normele metodologice (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2 la normele metodologice Normele de corespondenţă şi algoritmii utilizaţi în cadrul operaţiilor de comparare şi căutare a profilelor genetice în S.N.D.G.J. Profilul genetic poate conţine 24 de perechi de numere, reprezentând alelele celor 24 de loci care sunt, de asemenea, utilizate în procedurile de genotipare judiciară internaţională. Numele acestor loci sunt prezentate în tabelul de mai jos:
┌──────┬──────┬───────┬──────┬───────┬───────┬───────┬──────────┐
│VWA │TH01 │D21S11 │FGA │D8S1179│D3S1358│D18S51 │Amelogenin│
├──────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤
│TPOX │CSF1P0│D13S317│D7S820│D5S818 │D16S539│D2S1338│D19S433 │
├──────┼──────┼───────┼──────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤
│Penta │Penta │FES │F13A1 │F13B │SE33 │CD4 │GABA │
│D │E │ │ │ │ │ │ │
└──────┴──────┴───────┴──────┴───────┴───────┴───────┴──────────┘
Primii 7 loci, marcaţi pe fond gri din primul rând, constituie atât Sistemul standard european (ESS) cât şi Sistemul standard european de loci al Interpolului (ISSOL). Pentru a fi introduse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare în vederea comparării şi căutării, profilurile genetice trebuie să conţină cel puţin 6 loci desemnaţi integral. Constituie loci desemnaţi integral acei loci desemnaţi inclusiv prin luarea în calcul a valorilor rare ale alelelor. Pentru a ameliora precizia corespondenţelor, toate alelele disponibile sunt conservate în baza de date cu profile genetice judiciare şi sunt utilizate pentru căutare şi comparare. Norme de includere Profilurile genetice puse la dispoziţie de statele membre pentru căutare şi comparare, precum şi profilurile genetice trimise pentru căutare şi comparare trebuie să conţină cel puţin 7 loci desemnaţi în întregime, iar adiţional pot conţine loci sau caractere suplimentare în funcţie de disponibilitate. Profilurile genetice de referinţă trebuie să conţină minimum de markeri genetici stabiliţi de părţile la schimbul de date genetice judiciare. Pentru a creşte acurateţea corespondenţelor, toate alelele disponibile vor fi stocate în baza de date sub formă indexată. Fiecare profil genetic va conţine pentru fiecare locus numai două numere, care ar putea fi identice în cazul homozigozităţii la nivelul unui locus dat. Caracterelor de înlocuire şi microvariantelor li se aplică următoarele reguli: 1. Cu excepţia amelogeninei, orice valoare nenumerică conţinută în profil (de exemplu "o", "f", "r", "na", "nr" sau "un") trebuie transformată în mod automat, pentru export, într-un caracter de înlocuire (*) şi comparată cu toate celelalte. 2. Valorile numerice "0", "1" sau "99" conţinute în profil trebuie transformate automat, pentru export, într-un caracter de înlocuire (*) şi comparate cu toate celelalte. 3. Dacă 3 alele sunt furnizate pentru un locus, prima alelă este acceptată, iar celelalte două trebuie transformate automat, pentru export, într-un caracter de înlocuire (*) şi comparate cu toate celelalte. 4. În cazul în care sunt furnizate valori de înlocuire pentru alelele 1 sau 2, atunci ambele permutări ale valorii numerice date pentru locus sunt comparate (de exemplu, 12,* poate corespunde cu 12,14 sau 9,12). 5. Microvariantele pentanucleotidelor (Penta D, Penta E şi CD4) sunt comparate în modul următor: x.1 = x, x.1, x.2 x.2 = x.1, x.2, x.3 x.3 = x.2, x.3, x.4 x.4 = x.3, x.4, x+1 Microvariantele tetranucleotidelor sunt comparate în modul următor: x.1 = x, x.1, x.2 x.2 = x.1, x.2, x.3 x.3 = x.2, x.3, x+1 Norme de corespondenţă Compararea a două profiluri genetice în baza de date se efectuează pe baza locilor pentru care, în ambele profiluri, este disponibilă o pereche de valori a alelelor. Este necesar ca cel puţin 6 loci desemnaţi integral (în afara amelogeninei) să corespundă între ambele profiluri genetice pentru a se obţine un răspuns pozitiv. O corespondenţă integrală (calitatea 1) este definită ca fiind o corespondenţă în care toate valorile alelelor ale locilor comparaţi, prezenţi în mod obişnuit în profilurile ADN solicitante şi solicitate, sunt aceleaşi. O corespondenţă apropiată este definită ca fiind o corespondenţă în care valoarea uneia dintre alelele comparate este diferită în cele două profiluri genetice. Corespondenţa apropiată este acceptată numai dacă există cel puţin 6 loci desemnaţi integral, la care se adaugă markerul genetic de sex amelogenină, care corespund în cele două profiluri genetice comparate. O corespondenţă apropiată se poate datora: - unei erori de scriere în momentul introducerii unuia dintre profilurile genetice în solicitarea de căutare sau în baza de date; – unei erori de determinare sau de denumire a alelei în cadrul procedurii de generare a profilului genetic. Norme de raportare Se raportează atât corespondenţele integrale, cât şi corespondenţele apropiate. Raportul de corespondenţă este trimis punctului naţional de contact al ţării solicitante şi este, de asemenea, pus la dispoziţia punctului naţional de contact al ţării solicitate. Analiză funcţională Disponibilitatea sistemului - Solicitările formulate trebuie să ajungă în baza de date vizată în ordinea cronologică în care a fost trimisă fiecare solicitare, în timp ce răspunsurile trebuie să fie primite de statul membru solicitant în termenul stabilit printr-un acord bilateral de la sosirea solicitărilor. --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
