Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME METODOLOGICE din 27 iunie 2001 de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 379 din 11 iulie 2001
ART. 1
(1) Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, denumita în continuare lege, stabileşte măsurile reparatorii ca urmare a preluării abuzive de către stat, organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice a unor imobile, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru imobile preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor şi nerestituite până în prezent.
(2) Legea instituie principiul restituirii în natura a imobilelor, iar în cazurile în care aceasta nu este posibila se prevăd măsuri reparatorii prin echivalent, care pot consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau în acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital ori de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acordarea de despăgubiri băneşti.
(3) Restituirea integrală în natura exclude măsurile reparatorii prin echivalent.
I. Bunurile care fac obiectul restituirii
ART. 2
Potrivit art. 2 din lege, indiferent de modalitatea în care au fost preluate imobilele de către stat sau de alte persoane juridice, preluarea este considerată abuzivă. În cadrul preluării abuzive a imobilelor legea tratează diferit situaţiile în care imobilele au fost preluate cu titlu de cele preluate fără titlu de către stat sau de alte persoane juridice, astfel cum rezultă din art. 12, art. 16 alin. (4), art. 27 şi art. 46 alin. (2).
ART. 3
(1) În cazul imobilelor preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru infracţiuni de natura politica, prevăzute de legislaţia penală, săvârşite ca manifestare a opoziţiei faţă de sistemul totalitar comunist potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din lege, natura infracţiunii pentru care a fost condamnata persoana indreptatita rezultă de regula din hotărârea de condamnare. De asemenea, dovada privind natura infracţiunii se poate face şi cu decizia sau, după caz, hotărârea judecătorească de constatare emisă în baza Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Potrivit art. 46 alin. (3) din lege, aceste imobile vor fi restituite în toate situaţiile în natura, întrucât actele juridice de înstrăinare a acestora sunt lovite de nulitate absolută, buna-credinţa neputând fi invocată în aceste cazuri.
ART. 4
Pentru imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege condiţia existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile se aplică fără vreo deosebire privind data la care hotărârea devine definitivă şi irevocabilă, înainte sau după intrarea în vigoare a legii.
ART. 5
În înţelesul art. 6 din lege, prin imobile se înţelege terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în alte construcţii, inclusiv terenurile fără construcţii afectate de lucrări de investiţii de interes public aprobate, dacă nu a început construcţia acestora. De asemenea, măsurile reparatorii includ şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, cu excepţia cazului în care ele au fost înlocuite, casate sau distruse.
II. Persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii
ART. 6
Sunt îndreptăţite, în înţelesul legii, la măsuri reparatorii constând în restituirea în natura sau, după caz, prin echivalent:
a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora;
b) persoanele fizice, asociaţi ai persoanei juridice care detineau imobilele şi alte active în proprietate la data preluării;
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate, dacă şi-au continuat activitatea ca persoana juridică până la data intrării în vigoare a legii sau în situaţia în care activitatea lor a fost interzisă ori întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dar şi-au reluat activitatea după 22 decembrie 1989 şi prin hotărâre judecătorească se constată că sunt aceeaşi persoana juridică cu cea desfiintata sau interzisă;
d) partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă şi-au reluat activitatea în condiţiile legii;
e) moştenitorii persoanelor fizice îndreptăţite.
ART. 7
Nu beneficiază de măsuri reparatorii potrivit art. 5 şi 8 din lege:
a) persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, menţionate în anexa la lege; enumerarea din anexa nu este limitativa, lista putând fi completată, astfel cum rezultă din prevederile lit. m) din anexa la lege, cu orice asemenea acorduri încheiate de România cu alte state privind reglementarea problemelor financiare în suspensie;
b) foştii proprietari şi moştenitorii acestora pentru terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997;
c) foştii proprietari, culte religioase sau comunitatile minorităţilor naţionale, ai imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice al căror regim juridic va fi reglementat prin acte normative speciale.
III. Restituirea în natura sau măsuri reparatorii prin echivalent
ART. 8
Restituirea în natura a imobilelor preluate abuziv se face, potrivit legii, în starea în care se afla acestea la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini.
ART. 9
(1) Potrivit art. 16 şi 18 din lege, situaţiile în care măsurile reparatorii se stabilesc numai prin echivalent, nefiind posibila restituirea în natura, sunt:
a) persoana indreptatita la măsuri reparatorii avea calitatea de asociat la persoana juridică proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluării acestora în mod abuziv. Au dreptul însă la restituirea în natura persoanele fizice care aveau calitatea de asociat unic sau persoanele fizice asociate, membre ale aceleiaşi familii;
b) imobilul nu mai exista la data intrării în vigoare a legii. Fac excepţie imobilele distruse ca urmare a unor calamitati naturale, situaţie în care nu pot fi acordate nici despăgubiri în echivalent;
c) imobilul a fost transformat astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, dacă părţile nu au convenit altfel. Transformarea trebuie să fie esenţială, imobilul nou trebuie să fie structural deosebit de cel vechi. Părţile pot conveni însă şi asupra unor modalităţi de restituire, inclusiv restituirile în natura cu plata unei sulte;
d) imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaş, cu respectarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului;
e) imobilele preluate cu titlu valabil, ocupate de unităţi bugetare din învăţământ, din sănătate, aşezăminte social-culturale sau de instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuării activităţilor de interes public, social-cultural sau obştesc.
(2) Ministerele şi celelalte instituţii publice care deţin imobile ce intra sub incidenţa art. 16 din lege au obligaţia, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sa întocmească lista cuprinzând imobilele de interes public, social-cultural, de sănătate şi altele asemenea şi sa o transmită Guvernului pentru a se stabili prin hotărâre imobilele ce nu vor fi retrocedate în natura şi pentru care se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.
(3) Lista va cuprinde numai imobilele preluate de stat cu titlu, astfel cum prevede art. 16 alin. (4) din lege, iar pentru cele care la data preluării aveau destinaţia de locuinta se va face o menţiune în acest sens, în vederea determinării imobilelor pentru care se acordă despăgubiri băneşti. Pentru imobilele care aveau la data preluării alta destinaţie decât cea de locuinta măsurile reparatorii se acordă potrivit art. 9 alin. (2) din lege.
(4) Listele cuprinzând imobilele care intra sub incidenţa art. 16 din lege şi care sunt deţinute de consiliile locale sau judeţene ori de instituţiile şi unităţile subordonate sau aflate sub autoritatea acestora vor fi centralizate pe judeţe, prin grija preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, şi vor fi înaintate Ministerului Administraţiei Publice, sub semnatura preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti şi a prefectului, în vederea supunerii spre adoptare Guvernului.
ART. 10
Potrivit alin. (2) al art. 9 şi alin. (2) al art. 24 din lege, despăgubirile băneşti se pot acorda pentru imobilele cu destinaţia de locuinta numai în situaţiile concret reglementate de lege şi după dovedirea calităţii de persoana indreptatita, astfel:
a) imobilele cu destinaţia de locuinta preluate abuziv de stat şi demolate total sau parţial, cu excepţia celor expropriate pentru cauza de utilitate publică, potrivit art. 10 şi art. 24 alin. (2) din lege; intră în această categorie toate imobilele cu destinaţia de locuinta trecute în proprietatea statului prin acte de naţionalizare sau prin orice alte acte normative sau individuale ori prin evacuari administrative sau forţate;
b) imobilele care, la data preluării cu titlu valabil, aveau destinaţia de locuinta şi care în prezent intra sub incidenţa art. 16 alin. (1) din lege, fiind utilizate ca sedii ale unităţilor bugetare din învăţământ, sănătate, aşezăminte social-culturale, instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi cele ocupate de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuării acestor activităţi; pentru aceste situaţii art. 16 prevede că foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile legii, şi, în consecinţa, se pot acorda oricare dintre măsurile reparatorii prevăzute la art. 1 alin. (2), inclusiv despăgubiri băneşti;
c) imobilele cu destinaţia de locuinta trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice după 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989 şi au fost vândute foştilor chiriaşi cu respectarea Legii nr. 112/1995, potrivit art. 19 din lege. Potrivit acestui articol, în cazul despăgubirilor prin echivalent se pot ivi următoarele situaţii:
- despăgubirile au fost calculate şi încasate de fostul proprietar;
– despăgubirile au fost calculate, dar fostul proprietar nu le-a încasat;
– despăgubirile nu au fost calculate;
– fostul proprietar nu a depus cerere de restituire în baza Legii nr. 112/1995 şi urmează să se adreseze unităţii deţinătoare potrivit noii legi.
Potrivit art. 19 alin. (2) teza finala, în aceste situaţii despăgubirile băneşti se acordă la valoarea calculată potrivit Legii nr. 112/1995, diferenţa până la valoarea stabilită prin noua lege urmând să fie acoperită cu acţiuni sau cu titluri de valoare.
IV. Procedura de restituire
ART. 11
(1) Potrivit art. 21 alin. (5) din lege, nerespectarea termenului de 6 luni pentru depunerea notificărilor de către persoanele îndreptăţite potrivit legii are drept consecinţa pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii.
(2) În cazul acţiunilor formulate în baza art. 46 şi 48 din lege pentru anularea sau constatarea nulităţii unor acte juridice de înstrăinare care au avut ca obiect bunuri preluate de stat sau de alte persoane juridice, procedura de restituire începută în temeiul legii se suspenda până la soluţionarea acestor acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 47 alin. (2) din lege.
ART. 12
(1) Pentru declanşarea procedurii de restituire persoana indreptatita trebuie să trimită persoanei juridice deţinătoare o notificare prin executorul judecătoresc, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii. Notificarea trebuie să cuprindă elementele de identificare a persoanei îndreptăţite, a persoanei notificate, denumirea şi adresa exactă a bunului imobil solicitat, precum şi valoarea estimativă a acestuia.
(2) Executorul judecătoresc va inregistra notificarea şi o va comunică persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrării. Notificarea înregistrată face dovada deplina în faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, chiar dacă a fost adresată altei unităţi decât cea care deţine imobilul.
(3) În aplicarea art. 21 alin. (3) din lege, întrucât de la data de 10 mai 2001 executorii judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în birouri individuale, potrivit Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, notificarea poate fi facuta la orice birou din circumscripţia judecătoriei în a carei raza teritorială se afla imobilul solicitat. În municipiul Bucureşti este competent orice birou al executorului judecătoresc, fără a se tine seama de repartizarea acestora pe sectoare.
(4) În cazul în care imobilul a fost demolat sau unitatea deţinătoare nu este cunoscută, notificarea se trimite primăriei în a carei raza teritorială s-a aflat sau se afla imobilul, respectiv Primăriei Municipiului Bucureşti, potrivit art. 26 alin. (1) şi art. 33 alin. (1) din lege. De asemenea, pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul societăţilor comerciale privatizate sau în curs de privatizare, notificarea se adresează instituţiei publice implicate în privatizare potrivit art. 27 alin. (2) din lege, iar pentru cele înstrăinate sub orice formă din patrimoniul administraţiei publice centrale sau locale notificarea se adresează organelor de conducere ale autorităţilor administrative în cauza.
(5) Pentru imobilele preluate de organizaţiile cooperatiste notificarea se adresează unităţii care deţine ori a deţinut imobilul.
ART. 13
De regula notificarea este însoţită de actele doveditoare ale dreptului de proprietate, iar în cazul moştenitorilor sau asociaţilor, şi de acte care atesta aceste calităţi. În cazul în care persoana indreptatita nu dispune de aceste acte în momentul notificării ele pot fi depuse în termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a legii.
ART. 14
(1) În cazurile în care legea prevede posibilitatea acordării despăgubirilor băneşti, iar persoana indreptatita optează pentru această măsură reparatorie, notificarea se depune la prefectura în a carei raza teritorială se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul şi în condiţiile reglementate de art. 21 din lege.
(2) Potrivit art. 36 alin. (3) din lege, la prefecturi se centralizează şi ofertele de acordare a despăgubirilor băneşti făcute de unităţile deţinătoare în situaţia în care restituirea în natura a imobilului nu este posibila sau nu a fost aprobată.
ART. 15
În termen de 60 de zile de la primirea notificării sau de la data depunerii actelor doveditoare, dacă acestea nu s-au depus o dată cu notificarea, unitatea notificată este obligată să se pronunţe prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată asupra cererii de restituire în natura sau prin echivalent, prezentând persoanei îndreptăţite o ofertă corespunzătoare valorii imobilului.
ART. 16
(1) Pentru evaluarea cat mai corecta a despăgubirilor ce urmează să se acorde persoanelor care intra sub incidenţa legii, la prefecturi se vor organiza comisii constituite din personal din cadrul prefecturilor, direcţiei generale a finanţelor publice, aparatului propriu al consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi al inspecţiei judeţene de construcţii. Este necesar ca personalul desemnat de prefecţi sa realizeze primirea şi centralizarea notificărilor şi a ofertelor de acordare a despăgubirilor băneşti să fie foarte bine instruit şi sa cunoască dispoziţiile legii, inclusiv situaţiile concrete în care legea prevede posibilitatea acordării de despăgubiri băneşti.
(2) Constituirea comisiilor se face prin ordin al prefectului.
(3) Preşedintele comisiei va fi prefectul sau subprefectul.
(4) Comisiile au următoarele atribuţii principale:
a) primesc notificările depuse prin intermediul executorului judecătoresc, prin care persoanele îndreptăţite solicita acordarea de despăgubiri băneşti, precum şi ofertele de acordare a despăgubirilor băneşti pentru situaţiile concrete în care legea prevede această măsură reparatorie;
b) verifica dacă actele depuse sunt cele stabilite de lege, le înregistrează într-un registru special şi formează un dosar distinct pentru fiecare caz;
c) convoacă persoanele îndreptăţite, precum şi orice alte persoane în vederea clarificarii unor situaţii şi pentru determinarea valorii imobilelor a căror restituire se solicita;
d) consemnează rezultatul evaluării într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei şi menţionează în mod expres eventualele obiecţii;
e) trimit, potrivit art. 37 din lege, Ministerului Finanţelor Publice centralizatoarele, împreună cu materialele primite de la persoanele îndreptăţite.
ART. 17
În aplicarea art. 36 din lege, în cazul în care nu se poate stabili o valoare estimativă cu care părţile să fie de acord, evaluarea imobilelor se va face de către experţi atestaţi potrivit legii, la cererea persoanelor îndreptăţite.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
