Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 278 din 27 februarie 2022, publicată în Monitorul oficial, Partea I, nr. 199 din 28 februarie 2022.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentele norme metodologice stabilesc următoarele etape şi procese ale controlului doping la nivel naţional: procedura de desfăşurare a testării doping, organizarea staţiilor de control doping pentru testarea doping în competiţie şi cerinţele referitoare la informaţiile de localizare.
ART. 2
Termenii şi expresiile din prezentele norme metodologice se definesc după cum urmează:
a) autoritate de recoltare a probei - Agenţia Naţională Anti-Doping, denumită în continuare ANAD, sau orice autoritate de testare sau un terţ delegat de aceasta care răspunde de recoltarea probelor, potrivit cerinţelor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;
b) coordonator de control doping - o organizaţie anti-doping sau un terţ delegat care coordonează orice aspect al controlului doping în numele unei organizaţii anti-doping. Potrivit Codului mondial anti-doping, ANAD este întotdeauna principalul responsabil cu respectarea cerinţelor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii, Standardului internaţional pentru scutiri de uz terapeutic, Standardului internaţional pentru prelucrarea datelor cu caracter personal şi Standardului internaţional pentru gestionarea rezultatelor;
c) custodele paşaportului - organizaţia anti-doping responsabilă cu gestionarea rezultatelor din paşaportul biologic al sportivului şi cu diseminarea informaţiilor relevante către alte organizaţii anti-doping;
d) densitate specifică corespunzătoare pentru analiză - pentru probele cu un volum cuprins între 90 ml şi 150 ml, densitatea specifică este măsurată cu refractometrul - la 1.005 sau mai mult sau cu hârtie indicatoare de laborator - la 1.010 sau mai mult. Pentru probele cu un volum mai mare de 150 ml, densitatea specifică este măsurată doar cu refractometrul - la 1.003 sau mai mult;
e) document tehnic pentru analize specifice unei discipline sportive - TDSSA - documentul tehnic care stabileşte nivelurile minime de analiză pe care organizaţia anti-doping trebuie să le aplice sporturilor şi disciplinelor sportive pentru anumite substanţe şi/sau metode interzise, susceptibile de a fi folosite în mod abuziv în anumite sporturi şi discipline sportive;
f) echipament pentru recoltarea probelor - recipientele A şi B, kiturile sau recipientele de recoltare, eprubetele sau alte echipamente utilizate pentru recoltarea, păstrarea şi depozitarea probei pe parcursul sau după şedinţa de recoltare a probei, care trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii;
g) furnizarea informaţiilor de localizare - comunicarea informaţiilor de către sportiv sau în numele unui sportiv dintr-un lot de testare înregistrat sau un lot de testare, care cuprind localizările acestuia pe perioada trimestrului următor, potrivit prevederilor art. 4.8 din Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii şi potrivit prevederilor art. 83, 91 şi 92;
h) însoţitor - un oficial instruit corespunzător şi autorizat de către autoritatea de recoltare a probei să îndeplinească sarcini specifice stabilite de către aceasta potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;
i) lanţ de custodie - succesiune de persoane sau organizaţii care au responsabilitate asupra custodiei probei, din momentul recoltării acesteia până în momentul în care proba a fost predată laboratorului pentru analiză;
j) lot de testare - cuprinde sportivii care nu sunt incluşi în lotul de testare înregistrat şi care trebuie să furnizeze informaţii de localizare solicitate de către ANAD necesare pentru localizarea şi testarea sportivului cel puţin o dată pe an în afara competiţiei;
k) model adaptativ - un model matematic proiectat să identifice rezultate longitudinale neobişnuite la sportivi. Modelul calculează probabilitatea unui profil longitudinal al valorilor markerului, presupunând că sportivul are o stare fiziologică normală;
l) nerespectarea obligaţiilor de a oferi informaţii privind localizarea sportivului: nerespectarea de către sportiv sau de către o terţă parte căreia sportivul i-a delegat această sarcină a cerinţelor de a oferi informaţii corecte şi complete care să permită localizarea sportivului pentru testare, la orele şi locurile indicate în formularul completat în acest sens, precum şi de a actualiza aceste informaţii, acolo unde este cazul, pentru a se asigura că informaţiile sunt actuale şi complete, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii şi Standardului internaţional pentru gestionarea rezultatelor;
m) pachetul de documente al paşaportului biologic al sportivului - materialul compilat de către Unitatea de management al paşaportului biologic al sportivului în susţinerea unui rezultat pozitiv cuprinzând, dar nelimitându-se la date analitice, observaţii ale comisiei de experţi, dovezi ale factorilor de confuzie, precum şi alte informaţii-suport relevante;
n) personal pentru recoltarea probei - termen colectiv pentru ofiţerii de control doping, oficialii pentru recoltarea probelor de sânge şi însoţitorii autorizaţi de autoritatea pentru recoltarea probei să efectueze sau să participe la îndeplinirea sarcinilor din timpul şedinţei de recoltare a probei;
o) planul de distribuire a testărilor - un document întocmit de ANAD, prin care se planifică testarea sportivilor, potrivit cerinţelor prevăzute la art. 3-11;
p) profil longitudinal - valorile colectate şi monitorizate întrun interval de timp corespunzătoare markerilor identificaţi în probele biologice;
q) raport elaborat de unitatea de management al paşaportului biologic al sportivului - documentul elaborat de Unitatea de management al paşaportului biologic al sportivului, disponibil în paşaportul biologic al sportivului din sistemul de administrare şi management anti-doping, denumit în continuare ADAMS, care oferă un sumar cuprinzător al verificării/verificărilor şi recomandărilor întocmită/întocmite de expert/experţi pentru testare de monitorizare eficientă şi adecvată de către custodele paşaportului;
r) raport de testare nereuşită - un raport detaliat al unei încercări nereuşite de a recolta o probă de la un sportiv din lotul de testare înregistrat sau un lot de testare, care cuprinde data încercării, locul vizitat, orele exacte de sosire şi plecare de la acel loc, paşii urmaţi la faţa locului pentru a se încerca localizarea sportivului, inclusiv detalii ale oricărui contact stabilit cu un terţ şi orice alte detalii relevante despre încercare;
s) rezultat longitudinal - interpretarea valorilor obţinute dintrun profil longitudinal;
ş) selecţie aleatorie - selectarea sportivilor pentru testarea doping potrivit dispoziţiilor art. 7 şi 8, alta decât testarea-ţintă;
t) staţie de control doping - spaţiu amenajat pentru desfăşurarea şedinţelor de recoltare a probei, potrivit prevederilor art. 21 şi 73;
ţ) şedinţă de recoltare a probei - toate activităţile succesive care implică direct sportivul din momentul stabilirii contactului iniţial cu personalul de recoltare a probelor, până când acesta părăseşte staţia de control doping după emiterea probei;
u) volum de urină corespunzător pentru analiză - un volum minim de 90 ml, chiar dacă laboratorul va analiza proba pentru toate sau doar pentru unele substanţe sau metode interzise.
CAP. II
Procedura de desfăşurare a testării doping
SECŢIUNEA 1
Planificarea testărilor doping
ART. 3
ANAD elaborează documentaţia cu privire la programul de evaluare a riscurilor de dopaj pentru fiecare disciplină sportivă pe baza:
a) cerinţelor documentului tehnic pentru analize specifice în sport (TDSSA) pentru elaborarea planului de distribuire a testelor;
b) cerinţelor fizice şi alte cerinţe ale sportului şi/sau disciplinei sportive respective, având în vedere cerinţele sale fiziologice specifice;
c) efectului posibil de îmbunătăţire a performanţei în sportul şi/sau disciplina sportivă respectivă, pe care l-ar putea avea utilizarea de către sportiv a substanţelor şi/sau metodelor interzise;
d) statisticilor şi cercetărilor disponibile despre tendinţele dopajului;
e) rezultatelor cercetărilor asupra incidenţei substanţelor şi/sau metodelor interzise pentru fiecare disciplină sportivă;
f) rezultatelor ciclurilor anterioare de planificare a distribuirii testelor, inclusiv strategiile testărilor anterioare;
g) istoricului dopajului din sportul şi/sau disciplina sportivă, ţara şi/sau evenimentul sportiv;
h) calendarului competiţional intern şi internaţional şi al programului de antrenament;
i) informaţiilor colectate şi prelucrate despre posibile practici de dopaj în sport, cum ar fi recomandările laboratorului şi APMU, rapoarte ale personalului pentru recoltarea probei, mărturia sportivului, informaţii din cercetări penale; şi/sau alte informaţii primite/colectate şi prelucrate potrivit Îndrumărilor WADA referitoare la culegerea de informaţii şi distribuirea informaţiilor colectate şi prelucrate;
j) momentului din cariera unui sportiv în sport/disciplină, un sportiv ar putea beneficia cel mai mult în urma utilizării substanţelor şi/sau metodelor interzise;
k) structurii sezonului în sportul/disciplina sportivă în cauză, inclusiv programele competiţionale standard şi modelele de antrenament, în ce moment sau ore din timpul anului/ciclului un sportiv ar putea beneficia cel mai mult în urma utilizării substanţelor şi/sau metodelor interzise;
l) premiilor şi/sau posibilelor interese de dopaj disponibile la diferite niveluri ale sporturilor/disciplinelor sportive şi pentru statele participante la astfel de sporturi/discipline sportive.
ART. 4
(1) ANAD întocmeşte planul naţional anual de testare pe baza evaluării riscului de dopaj potrivit dispoziţiilor art. 3 pentru fiecare disciplină sportivă şi care cuprinde testările doping de urină şi/sau sânge, pe parcursul unui an calendaristic, atât în competiţie, cât şi în afara competiţiei, raportat la cerinţele Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii şi documentelor tehnice elaborate de Agenţia Mondială AntiDoping.
(2) ANAD va revizui planul naţional anual de testare luând în calcul testările doping efectuate de alte organizaţii anti-doping şi îl va modifica în consecinţă, ţinând seama de noile informaţii colectate şi prelucrate, în scopul de a maximiza eficienţa eforturilor de testare şi pentru a evita dublarea testării doping.
(3) La întocmirea planului naţional anual de testare, testarea în afara competiţiei va fi prioritară la disciplinele sportive care sunt evaluate ca având un risc mare de dopaj în perioadele de pregătire şi o parte semnificativă a testărilor va fi efectuată în afara competiţiei.
(4) La întocmirea planului naţional anual de testare, testarea în competiţie va fi prioritară la disciplinele sportive care sunt evaluate ca având un risc scăzut de dopaj în perioadele de pregătire şi o parte substanţială a testărilor va fi efectuată în competiţie.
(5) ANAD se asigură că personalul asistent al sportivilor şi alte persoane aflate în conflict de interese nu sunt implicate în întocmirea planului naţional anual de testare sau în procesul de selecţie a sportivilor pentru testare.
ART. 5
ANAD transmite Agenţiei Mondiale Anti-Doping documentaţia cu privire la programul de evaluare a riscurilor de dopaj şi planul anual de testare în următoarele situaţii:
a) când solicită Agenţiei Mondiale Anti-Doping flexibilitate în implementarea unor niveluri mai restrânse de analiză a substanţelor sau metodelor interzise, altele decât cele stabilite în documentele tehnice;
b) când ANAD trebuie să demonstreze Agenţiei Mondiale Anti-Doping, la solicitarea acesteia, că a făcut o evaluare corectă a riscurilor relevante şi a dezvoltat şi/sau implementat un plan corespunzător de distribuire a testelor pe baza rezultatelor evaluării respective.
ART. 6
Testarea va fi efectuată fără aviz prealabil.
ART. 7
Sportivii sunt selectaţi pentru testarea doping astfel:
a) în competiţie - prin selecţie aleatorie, selecţie ierarhizată şi ţintă;
b) în afara competiţiei - prin selecţie aleatorie şi ţintă.
ART. 8
(1) Testarea-ţintă trebuie să fie prioritară
(2) Testarea care nu este ţintă se va face prin selecţie aleatorie şi trebuie efectuată potrivit criteriilor de selecţie prevăzute în Îndrumările privind implementarea unui program de testare eficient elaborate de Agenţia Mondială Anti-Doping.
(3) Selecţia aleatorie se va realiza folosind un sistem de informaţii documentate în acest sens. Selecţia aleatorie poate fi bazată pe evaluarea acestora, atunci când sportivii sunt clasificaţi pe baza unor criterii prestabilite pentru a creşte sau reduce şansele de selecţie, sau complet aleatorie, atunci când nu se iau în calcul criterii prestabilite şi sportivii sunt aleşi arbitrar dintr-o listă sau un lot cu numele sportivilor.
(4) Selecţia aleatorie bazată pe evaluarea informaţiilor va fi prioritară şi va fi realizată potrivit criteriilor definite care iau în considerare factorii precizaţi în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii - după caz - pentru a se asigura selectarea unui procent mai mare de sportivi „cu risc“.
ART. 9
Sportivii sunt selectaţi pentru testarea-ţintă pe baza următoarelor categorii de sportivi din sporturile prioritare ale ANAD:
a) sportivii care fac parte din lotul naţional la evenimentele sportive majore, cum sunt jocurile olimpice, paralimpice, campionate mondiale şi alte evenimente sportive majore, sau ai altor sporturi prioritare la nivel naţional ori care pot fi selectaţi în astfel de loturi;
b) sportivii care se antrenează independent, dar care participă la evenimente sportive majore, cum sunt jocurile olimpice, paralimpice, campionate mondiale şi alte evenimente sportive majore, şi care pot fi selectaţi pentru astfel de evenimente sportive;
c) sportivii care sunt finanţaţi din fonduri publice;
d) sportivii de nivel înalt, cetăţeni români, care locuiesc, se antrenează sau concurează în străinătate;
e) sportivii de nivel înalt care sunt cetăţeni ai altor ţări, dar care fie locuiesc, se antrenează, concurează sau sunt prezenţi în alt scop pe teritoriul României;
f) sportivii de nivel internaţional, prin colaborarea cu federaţiile internaţionale;
g) sportivii care execută o perioadă de suspendare sau care se află în perioada de suspendare provizorie; şi,
h) sportivii care au fost testaţi prioritar înainte de retragerea din activitatea sportivă şi care doresc să revină în activitatea sportivă.
ART. 10
Agenţia are în vedere criteriile pentru testarea-ţintă prevăzute în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii.
ART. 11
(1) Testarea doping trebuie să aibă loc în intervalul orar 6.00-23.00, cu excepţia cazurilor în care există motive întemeiate pentru testarea pe parcursul nopţii sau în cazurile în care sportivii au specificat perioada de 60 de minute în intervalul orar 5.00-6.00.
(2) Anterior testării unui sportiv în intervalul orar 23.00-6.00, organizaţia anti-doping trebuie să aibă suspiciuni serioase şi specifice că sportivul ar fi putea fi implicat în dopaj.
SECŢIUNEA a 2-a
Recoltarea de probe
2.A. Pregătirea şedinţei de recoltare a probei
ART. 12
(1) Personalul pentru recoltarea probelor are documente oficiale din partea autorităţii de recoltare a probelor care să demonstreze autoritatea acestora de a recolta o probă de la sportiv.
(2) Ofiţerii de control doping au asupra lor şi documente suplimentare de identificare, care trebuie să cuprindă numele şi fotografia, respectiv legitimaţia oficială de identificare dată de autoritatea de recoltare a probelor, permisul de conducere, carnetul de sănătate, paşaportul sau alt document de identificare valabil şi data de expirare a documentului de identificare - emise de autorităţile competente.
ART. 13
(1) Ofiţerul de control doping, însoţitorul şi oficialul de prelevare a probelor de sânge, după caz, au următoarele obligaţii:
a) să respecte dispoziţiile prevăzute în prezentele norme metodologice;
b) să se legitimeze faţă de sportiv, folosind legitimaţia oficială de identificare potrivit prevederilor art. 12 alin. (2);
c) să prezinte atestatul pentru puncţia venoasă, în cazul prelevării probelor de sânge;
d) să ţină permanent sportivul sub observaţie, din momentul înştiinţării sportivului că a fost selectat pentru controlul doping şi până la finalizarea şedinţei de recoltare a probei;
e) să verifice şi să confirme identitatea sportivului pe baza actelor prevăzute la art. 79;
f) să se asigure că organizatorul evenimentului sportiv are acordul părinţilor sau, după caz, al reprezentantului legal, pentru testarea sportivilor minori;
g) ofiţerul de control doping instruieşte însoţitorul înainte de începerea testării doping cu privire la toate cerinţele relevante pentru procesul de recoltare a probei corespunzător nevoilor sportivului.
(2) ANAD trebuie să se asigure că ofiţerul de control doping deţine informaţiile relevante pentru a efectua şedinţa de recoltare a probei cu un sportiv minor sau cu dizabilităţi, inclusiv detalii despre dizabilitatea în cauză care poate afecta procedura de desfăşurare a şedinţei de recoltare a probei.
(3) Orice neconcordanţă în confirmarea identităţii sportivului este consemnată în formularul suplimentar de raport-comentarii şi raportată ANAD, care iniţiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.
ART. 14
(1) ANAD verifică modul în care ofiţerii de control doping gestionează şedinţa de recoltare a probei, prin supervizarea misiunii de testare doping.
(2) ANAD este responsabilă pentru toate activităţile enumerate în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii - Cerinţe privind personalul de recoltare a probei.
(3) Acţiunile de supervizare se stabilesc în funcţie de importanţa testării doping, de gradul de dificultate a misiunii de testare, respectiv de numărul de probe ce urmează a fi recoltate sau în funcţie de riscul de dopaj al disciplinei sportive căreia îi aparţin sportivii supuşi testării.
(4) Acţiunile de supervizare se desfăşoară fără notificarea în prealabil a ofiţerilor de control doping.
(5) Pentru fiecare acţiune de supervizare se întocmeşte un raport de supervizare.
ART. 15
(1) Procedura de notificare a sportivului pentru testarea doping se iniţiază după stabilirea unui contact direct cu sportivul de către autoritatea de recoltare, ofiţerul de control doping sau însoţitorul, după caz, şi comunicarea în orice mod, inclusiv prin înmânarea spre semnare a notificării pentru controlul doping, şi se încheie atunci când sportivul soseşte la staţia de control doping sau dacă se produce o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.
(2) Sportivul va fi prima persoană notificată cu privire la selecţia pentru recoltarea de probe.
(3) Anterior notificării sportivului, autoritatea de recoltare a probelor, ofiţerul de control doping sau însoţitorul, după caz, trebuie să stabilească dacă pentru notificare este nevoie de o terţă parte, în următoarele situaţii:
a) sportivul este minor;
b) sportivul are dizabilităţi;
c) este necesară prezenţa unui interpret;
d) personalul pentru recoltarea probei are nevoie de sprijin în scopul identificării sportivului ce urmează a fi testat şi notificării acestuia cu privire la emiterea unei probe.
(4) Notificarea va fi făcută fără aviz prealabil, pe baza evaluării întreprinse de autoritatea de testare potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
(5) Pentru testarea în competiţie, notificarea are loc la sfârşitul competiţiei la care sportivul participă.
(6) Notificarea sportivului minor se face în prezenţa unui adult.
(7) Opinia sportivului minor cu privire la tipul de reprezentare este luată în considerare pe tot parcursul şedinţei de recoltare a probei, în funcţie de vârsta şi gradul său de maturitate.
(8) Sportivul minor este reprezentat pe tot parcursul procedurii de recoltare a probei, cu respectarea cerinţelor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii, iar acest lucru este consemnat de ofiţerul de control doping.
(9) Terţa persoană poate fi un alt ofiţer de control doping.
(10) Ofiţerul de control doping sau însoţitorul informează sportivul, în moduri sau formate accesibile, după caz, despre:
a) faptul că trebuie să se supună recoltării probei;
b) autoritatea care a comandat controlul doping;
c) tipul probei recoltate şi condiţiile care trebuie îndeplinite înainte de recoltarea probei;
d) drepturile sportivului, potrivit art. 74 din prezentele norme;
e) obligaţiile sportivului, potrivit art. 75 din prezentele norme;
f) locul în care se află staţia de control doping;
g) faptul că trebuie să evite hidratarea excesivă, întrucât acest lucru poate întârzia emiterea unei probe conforme;
h) consumul de lichide sau alimente înaintea emiterii probei se face pe propria răspundere;
i) faptul că proba de urină emisă de sportiv în faţa personalului de recoltare trebuie să fie prima după semnarea notificării pentru control doping; sportivul nu are voie să urineze la duş sau în altă locaţie înainte de emiterea unei probe.
ART. 16
(1) Organizatorii sau reprezentanţii structurilor sportive au obligaţia să prezinte, la solicitarea ofiţerilor de control doping, lista cu jucătorii celor două echipe, inclusiv rezervele şi numărul corespunzător de pe tricou.
(2) Ofiţerii de control doping au dreptul să participe la şedinţa tehnică, iar organizatorii sau reprezentanţii structurilor sportive au obligaţia să permită accesul acestora la şedinţele tehnice.
ART. 17
Ofiţerul de control doping este responsabil pentru desfăşurarea şedinţei de recoltare a probei.
ART. 18
(1) Şedinţa de recoltare se desfăşoară în spaţii adecvate, denumite staţii de control doping, amenajate cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 21 şi art. 73 alin. (1)-(4), care să asigure intimitatea sportivului, integritatea şi securitatea probei, prin respectarea demnităţii sportivului, şi care funcţionează doar ca staţie de control doping pe durata desfăşurării şedinţei de recoltare a probei.
(2) Ofiţerul de control doping trebuie să consemneze orice abatere de la cerinţele prevăzute la art. 21 şi art. 73 alin. (1)-(4).
(3) În situaţia în care ofiţerul de control doping stabileşte că staţia de control doping nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 21 şi art. 73 alin. (1)-(4), va identifica o altă locaţie care să respecte cerinţele minime prevăzute la art. 21 şi art. 73 alin. (1)-(4).
ART. 19
(1) Persoanele care au dreptul să asiste la şedinţa de recoltare a probei pot fi:
a) un reprezentant al sportivului şi/sau un interpret, care asistă la şedinţa de recoltare a probei, cu excepţia momentului în care probe de sânge sau de urină sunt recoltate de la sportiv, acesta fiind însoţit doar de ofiţerul de control doping;
b) în cazul sportivului minor, un reprezentant care să observe ofiţerul de control doping în momentul emiterii probei de către sportiv, fără a observa direct emiterea probei de urină, cu excepţia situaţiei în care sportivul minor solicită acest lucru; respectarea dispoziţiilor art. 15 alin. (8) pe parcursul şedinţei de recoltare se consemnează de către ofiţerul de control doping în formularul suplimentar de raport-comentarii şi nu afectează validitatea testării. Ofiţerul de control doping stabileşte cine poate fi prezent pe durata recoltării probei de la sportivul minor cu respectarea prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;
c) în cazul unui sportiv cu dizabilităţi, reprezentantul acestuia, care este prezent pe parcursul şedinţei de recoltare a probei, cu respectarea dispoziţiilor prezentelor norme;
d) o persoană autorizată care este implicată în ori participă la instruirea personalului de recoltare sau în auditarea autorităţii de recoltare a probelor;
e) un observator desemnat din partea WADA ca parte a programului observatorilor independenţi sau un auditor din partea WADA.
(2) Observatorul/Auditorul şi/sau persoana autorizată de WADA nu asistă direct la emiterea probei de urină.
ART. 20
(1) În timpul desfăşurării controlului doping se folosesc doar echipamente de recoltare care respectă cerinţele Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
(2) Documentele oficiale folosite de ofiţerul de control doping sunt întocmite potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii şi se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAD, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Pentru recoltarea probei de urină, echipamentul pentru recoltarea probelor conţine:
a) recipient de recoltare a urinei;
b) echipament de recoltare care conţine două sticle, A şi B, cu capace. Codul echipamentului este inscripţionat pe cutie, pe sticle şi pe capacele acestora;
c) echipament specific pentru păstrarea în siguranţă a probei parţiale;
d) refractometru şi hârtie indicatoare de laborator pentru măsurarea densităţii specifice;
e) genţi de transport;
f) alte tipuri de echipament folosite pentru recoltarea probelor de urină, care îndeplinesc cerinţele din Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii.
(4) Pentru prelevarea probei de sânge, echipamentul pentru recoltarea probelor conţine:
a) sticlele/recipientele A şi B pentru transportarea în siguranţă a eprubetelor de recoltare; şi/sau
b) etichete disponibile pentru eprubetele de recoltare, care conţin codul probei; şi/sau
c) alte tipuri de echipament folosite la prelevarea probelor de sânge, care îndeplinesc cerinţele din Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii.
2.B. Desfăşurarea şedinţei de recoltare a probei de urină
ART. 21
Şedinţa de recoltare a probelor de urină trebuie să se desfăşoare în aşa fel încât să garanteze următoarele:
a) sănătatea şi siguranţa sportivilor şi a personalului de recoltare nu sunt compromise;
b) proba are densitatea specifică adecvată şi volumul de urină necesar pentru analiză. Nerespectarea acestor cerinţe compromite validitatea probei pentru analiză;
c) proba este identificată clar şi cu acurateţe;
d) proba este sigilată în mod securizat într-un echipament care evidenţiază orice tentativă de fraudare;
e) proba nu a fost manipulată, substituită, falsificată sau contaminată în niciun fel.
ART. 22
(1) Şedinţa de recoltare a probei de urină începe în momentul informării sportivului de către ofiţerul de control doping sau însoţitor cu privire la cerinţele şedinţei de recoltare şi se încheie cu aruncarea urinei reziduale rămase la sfârşitul şedinţei de recoltare a probei sportivului.
(2) Ofiţerul de control doping sau însoţitorul trebuie să informeze sportivul să nu se hidrateze în exces întrucât s-ar putea produce o întârziere în emiterea unei probe cu densitate specifică corespunzătoare pentru analiză, aşa cum aceasta este definită la art. 2 lit. d).
ART. 23
(1) Ofiţerul de control doping are responsabilitatea de a se asigura că toate probele sunt corect recoltate, identificate şi sigilate.
(2) Ofiţerul de control doping/Însoţitorul are responsabilitatea de a observa direct emiterea probei de urină.
ART. 24
Ofiţerul de control doping trebuie să se asigure că sportivul este informat în legătură cu cerinţele şedinţei de recoltare a probei, inclusiv prin moduri sau formate accesibile sportivilor cu dizabilităţi.
ART. 25
(1) Ofiţerul de control doping trebuie să se asigure că sportivului i se oferă posibilitatea să aleagă echipamentul de recoltare a probei. Dacă specificul dizabilităţii unui sportiv presupune ca sportivul să folosească echipament suplimentar sau un alt echipament, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii, ofiţerul de control doping trebuie să verifice acel echipament pentru a se asigura că nu afectează identitatea sau integritatea probei.
(2) Atunci când sportivul alege un recipient de recoltare, dar şi pentru selectarea celorlalte echipamente de recoltare a probei, care păstrează direct proba de urină, ofiţerul de control doping va îndruma sportivul să verifice că toate sigiliile de pe echipamentul de recoltare ales sunt intacte şi echipamentul nu a fost falsificat. Dacă sportivul nu este mulţumit de echipamentul ales, poate alege alt echipament. Dacă sportivul nu este mulţumit de niciunul dintre echipamentele disponibile pentru selecţie, ofiţerul de control doping consemnează acest aspect.
(3) Dacă ofiţerul de control doping nu este de acord cu opinia sportivului, potrivit căreia niciun echipament disponibil nu este satisfăcător, acesta trebuie să informeze sportivul că şedinţa de recoltare trebuie să continue şi acest aspect trebuie consemnat.
(4) Dacă ofiţerul de control doping este de acord cu motivele prezentate de sportiv în susţinerea opiniei că niciun echipament nu este satisfăcător, ofiţerul de control doping încheie şedinţa de recoltare a probei de urină de la sportiv şi consemnează acest aspect.
ART. 26
(1) Sportivul trebuie să păstreze controlul asupra recipientului de recoltare şi asupra oricărei probe emise sau a oricărei probe parţiale, sigilate, cu excepţia cazului în care este nevoie de asistenţă suplimentară pentru sportivii cu dizabilităţi, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
(2) Asistenţa suplimentară poate fi oferită oricărui sportiv de către reprezentantul său sau de către personalul de recoltare a probei, pe parcursul şedinţei de recoltare, numai potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii, atunci când sportivul este de acord, iar ofiţerul de control doping încuviinţează.
ART. 27
(1) Ofiţerul de control doping/Însoţitorul care observă emiterea probei trebuie să fie de acelaşi sex cu sportivul care emite proba şi, dacă este cazul, în funcţie de genul participanţilor la competiţia la care a concurat şi sportivul.
(2) Ofiţerul de control doping/Însoţitorul şi sportivul trebuie să se deplaseze în zona de recoltare prevăzută la art. 73 alin. (1) lit. b) şi c) pentru a recolta proba.
(3) Ofiţerul de control doping/Însoţitorul trebuie să se asigure că are vizibilitate clară asupra emiterii probei de către sportiv şi continuă să ţină sub observaţie proba, după emitere, până când este sigilată. Pentru a asigura vizibilitatea clară asupra emiterii probei, ofiţerul de control doping/însoţitorul instruieşte sportivul să îndepărteze sau să ajusteze piesele vestimentare care obstrucţionează vizibilitatea clară a ofiţerului de control doping/însoţitorului asupra emiterii probei.
(4) Ofiţerul de control doping/Însoţitorul trebuie să se asigure că sportivul se spală pe mâini doar cu apă înainte de a emite proba de urină sau foloseşte mănuşi adecvate în timpul emiterii probei.
ART. 28
(1) Ofiţerul de control doping/Însoţitorul trebuie să se asigure că urina emisă de sportiv este recoltată în recipientul de recoltare la capacitatea sa maximă, ulterior sportivul fiind încurajat să îşi golească complet vezica în toaletă. Ofiţerul de control doping trebuie să verifice, de faţă cu sportivul, dacă a fost emisă o cantitate de urină adecvată pentru analiză.
(2) Dacă volumul de urină emisă de sportiv este suficient, ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă un kit care conţine sticluţele sau recipientele A şi B.
(3) După alegerea kitului, ofiţerul de control doping şi sportivul se asigură că acelaşi cod numeric este inscripţionat pe sticluţele sau recipientele A şi B, iar ofiţerul de control doping îl înregistrează corespunzător în formularul de control doping.
(4) Dacă sportivul sau ofiţerul de control doping constată că nu este inscripţionat acelaşi cod numeric, ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă un alt kit, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii. Ofiţerul de control doping consemnează această situaţie în formularul suplimentar de raport-comentarii sau în raportul ofiţerului de control doping.
(5) Ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să repartizeze proba sa de urină după cum urmează: o cantitate de minimum 30 ml în recipientul B şi o cantitate de minimum 60 ml în recipientul A.
(6) Dacă există o cantitate de urină mai mare decât cea necesară pentru analiză, ofiţerul de control doping se asigură că sportivul umple recipientul A până la limita maximă, potrivit recomandărilor producătorului kitului.
(7) Dacă mai rămâne o cantitate de urină în recipient, ofiţerul de control doping se asigură că sportivul umple recipientul B până la limita maximă recomandată de producătorul kitului.
(8) Ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să verifice că o cantitate mică de urină rămâne în recipientul de recoltare, pentru măsurarea densităţii specifice necesare pentru analiză.
(9) Sportivul sigilează recipientele sub îndrumarea ofiţerului de control doping şi verifică, de faţă cu sportivul, că acestea sunt sigilate corespunzător.
(10) Sportivului i se oferă posibilitatea de a asista la aruncarea urinei reziduale care nu se trimite pentru analiză.
ART. 29
(1) După testarea urinei reziduale în recipientul de recoltare pentru a stabili dacă proba are densitatea specifică necesară pentru analiză, în cazul în care ofiţerul de control doping constată după măsurători faptul că proba nu are densitatea specifică pentru analiză, atunci acesta trebuie să urmeze prevederile Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii. Procedura începe cu informarea sportivului de către ofiţerul de control doping că este necesară o probă suplimentară şi se încheie cu recoltarea unei probe care să respecte cerinţele pentru volumul de urină corespunzător pentru analiză sau, în cazul în care este necesar, cu demersurile ulterioare întreprinse de autoritatea de testare potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
(2) Ofiţerul de control doping continuă recoltarea probelor suplimentare până sunt îndeplinite cerinţele pentru densitatea specifică necesară pentru analiză sau până când ofiţerul de control doping stabileşte că există circumstanţe excepţionale care fac imposibilă continuarea şedinţei de recoltare. Aceste circumstanţe excepţionale sunt consemnate corespunzător de către ofiţerul de control doping.
(3) În timp ce aşteaptă să emită o probă suplimentară, sportivul trebuie să rămână sub observaţia permanentă a ofiţerului de control doping/însoţitorului şi este sfătuit să nu se hidrateze, pentru a nu întârzia emiterea unei probe corespunzătoare.
(4) Procedura pentru recoltarea probei suplimentare se desfăşoară potrivit dispoziţiilor art. 22-29.
(5) Ofiţerul de control doping înregistrează toate probele recoltate de la un sportiv şi ordinea în care au fost recoltate în formularul de transport şi predare a probelor.
(6) Ofiţerul de control doping predă laboratorului de control doping toate probele recoltate, indiferent dacă îndeplinesc sau nu cerinţele referitoare la densitatea specifică necesară pentru analiză.
(7) Atunci când se recoltează două probe de la un sportiv, în timpul aceleiaşi şedinţe de recoltare, ambele probe vor fi analizate de laborator. Dacă se recoltează trei sau mai multe probe în timpul aceleiaşi şedinţe de recoltare de la acelaşi sportiv, laboratorul va stabili priorităţile şi va analiza prima şi a doua probă recoltată cu cea mai mare densitate specifică, conform înregistrărilor din formularul de control doping. Laboratorul împreună cu ANAD stabileşte dacă celelalte probe mai trebuie analizate.
ART. 30
(1) Dacă proba recoltată este în cantitate insuficientă, ofiţerul de control doping va urma procedura de recoltare a probei parţiale, prevăzută în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii. Procedura începe cu informarea sportivului de către ofiţerul de control doping că este necesară o altă probă pentru a respecta cerinţele referitoare la volumul de urină corespunzător pentru analiză şi se încheie cu emiterea de către sportiv a unei probe cu volum suficient pentru analiză.
(2) Ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă echipamentul de recoltare a probei parţiale, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
(3) Ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să deschidă echipamentul respectiv, să toarne proba insuficientă în noul recipient, doar dacă procedurile ANAD nu permit păstrarea probei insuficiente în recipientul de colectare original, şi să îl sigileze folosind sistemul de sigilare a probei parţiale, conform instrucţiunilor; ofiţerul de control doping verifică în faţa sportivului că recipientul de recoltare sau recipientul original, dacă este cazul, a fost sigilat corespunzător.
(4) Ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să sigileze proba parţială folosind un echipament de recoltare a probei parţiale.
(5) În prezenţa sportivului, ofiţerul de control doping verifică dacă proba a fost sigilată corespunzător.
(6) Ofiţerul de control doping înregistrează codul probei parţiale şi volumul probei insuficiente în formularul de control doping şi confirmă acurateţea informaţiilor împreună cu sportivul.
(7) Ofiţerul de control doping trebuie să păstreze controlul asupra probei parţiale sigilate.
ART. 31
(1) Procedura prevăzută la art. 30 alin. (1) se desfăşoară conform prevederilor art. 21-29 din prezentele norme.
(2) După fiecare probă emisă, ofiţerul de control doping împreună cu sportivul verifică integritatea sigiliilor de pe recipientele care conţin probele parţiale emise anterior. Orice neregularitate privind integritatea sigiliilor se înregistrează de către ofiţerul de control doping.
ART. 32
Ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să desfacă sigiliul şi să combine probele, asigurându-se că probele suplimentare sunt adăugate probei originale în ordinea în care au fost recoltate, cel puţin până când este atinsă cantitatea minimă de urină necesară pentru analiză.
ART. 33
Ofiţerul de control doping verifică urina reziduală, pentru a se asigura că respectă cerinţele privind densitatea specifică necesară pentru analiză.
ART. 34
Urina se aruncă doar după ce ambele recipiente A şi B au fost umplute până la capacitatea maximă permisă, iar urina reziduală a fost verificată conform prevederilor art. 28 alin. (8) şi 33. Cantitatea de urină necesară pentru analiză este de 90 ml şi trebuie considerată ca un minim absolut.
ART. 35
(1) La finalizarea şedinţei de recoltare a probei, sportivul şi ofiţerul de control doping semnează documentele incidente şedinţei de recoltare a probei, indicând astfel că acestea reflectă întocmai detaliile şedinţei de recoltare a probei sportivului, inclusiv orice nelămuriri exprimate de sportiv. Reprezentantul sportivului, dacă este prezent şi a asistat la desfăşurarea procedurilor, trebuie să semneze documentaţia.
(2) Dacă sportivul refuză să semneze formularul de control doping, ofiţerul de control doping consemnează acest lucru în formularul suplimentar de raport-comentarii.
(3) Sportivului i se oferă un exemplar al documentelor incidente şedinţei de recoltare a probei, care au fost semnate de sportiv, electronic sau în orice alt fel.
ART. 36
Dacă există dubii cu privire la originea sau autenticitatea probei, sportivul este rugat să ofere o probă suplimentară. Dacă sportivul refuză să ofere o probă suplimentară, ofiţerul de control doping consemnează în detaliu circumstanţele refuzului, iar autoritatea de testare va investiga prezumata încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021.
ART. 37
(1) Orice comportament al sportivului şi/sau al persoanelor asociate cu sportivul sau orice neconformităţi care ar putea compromite recoltarea probei sunt consemnate în detaliu de către ofiţerul de control doping. Dacă este cazul, autoritatea de testare va investiga prezumata încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(2) Ofiţerul de control doping consemnează orice abatere de la procedura de recoltare a probelor biologice care ar putea duce la încălcarea reglementărilor anti-doping.
ART. 38
Ofiţerul de control doping va oferi sportivului posibilitatea de a prezenta în scris orice nelămurire ar avea în legătură cu modul în care s-a desfăşurat şedinţa de recoltare a probei.
2.C. Şedinţa de prelevare a probelor de sânge
ART. 39
Prelevarea unei probe de sânge de la sportiv se va desfăşura într-o manieră care să asigure că:
a) principiile relevante ale precauţiilor standard recunoscute la nivel internaţional în domeniul asistenţei medicale sunt respectate, iar prelevarea se face de către o persoană calificată în mod corespunzător, astfel încât sănătatea şi siguranţa sportivului şi a personalului de prelevare a probei să nu fie compromise;
b) proba are calitatea şi cantitatea necesare conform îndrumărilor cerinţelor analitice relevante;
c) proba este identificată cu claritate şi acurateţe;
d) proba este sigilată în mod securizat, într-un kit care evidenţiază orice tentativă de falsificare;
e) proba nu a fost manipulată, înlocuită, contaminată sau falsificată în niciun fel.
ART. 40
Ofiţerul de control doping are responsabilitatea de a se asigura că fiecare probă este prelevată, identificată şi sigilată corespunzător, depozitată şi expediată în siguranţă, potrivit cerinţelor îndrumărilor analitice aplicabile.
ART. 41
Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge are responsabilitatea de a preleva proba de sânge, de a răspunde întrebărilor aferente pe durata prelevării probei şi de a îndepărta corect echipamentul de prelevare folosit, care nu este necesar pentru finalizarea şedinţei de prelevare a probei.
ART. 42
(1) Personalul de recoltare a probei şi sportivul trebuie să se deplaseze către zona de lucru.
(2) Ofiţerul de control doping trebuie să informeze sportivul cu privire la procedura de prelevare a probei de sânge, inclusiv prin moduri sau formate accesibile pentru sportivii cu dizabilităţi.
(3) Ofiţerul de control doping trebuie să se asigure că sportivul beneficiază de condiţii confortabile şi să îndrume sportivul să rămână în poziţie aşezată, cu picioarele pe podea, pentru cel puţin zece (10) minute înainte de prelevarea probei.
(4) Ofiţerul de control doping sau după caz, oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să îndrume sportivul să aleagă un kit de recoltare a probei şi să verifice că acesta nu prezintă semne de falsificare, iar sigiliile sunt intacte.
(5) Dacă sportivul nu este mulţumit de kit-ul selectat, poate alege alt kit.
(6) Dacă sportivul nu este mulţumit de niciun kit disponibil pentru selecţie, ofiţerul de control doping consemnează acest aspect.
(7) Dacă ofiţerul de control doping nu este de acord cu opinia sportivului potrivit căreia niciun kit nu este satisfăcător, acesta va informa sportivul că şedinţa de prelevare a probei trebuie să continue.
(8) Dacă ofiţerul de control doping este de acord cu motivele care stau la baza opiniei sportivului potrivit căreia niciun kit disponibil pentru selecţie nu este satisfăcător, ofiţerul de control doping trebuie să încheie prelevarea probei de sânge de la sportiv şi să consemneze acest aspect.
ART. 43
(1) Echipamentul de recoltare a probei trebuie să conţină:
a) eprubete pentru recoltare, care să respecte următoarele cerinţe:
(i) să fie conforme atât pentru recoltarea sângelui, cât şi pentru depozitarea şi transportul acestuia în eprubetele plasate în recipientele A şi B;
(ii) pentru analiza substanţelor sau metodelor interzise din sânge total sau plasmă şi/sau pentru stabilirea profilului parametrilor sângelui, eprubetele A şi B trebuie să aibă capacitatea de a conţine minimum 3 ml de sânge şi să conţină acid etilendiaminotetraacetic - EDTA, ca anti-coagulant;
(iii) pentru analiza substanţelor sau metodelor interzise din ser, eprubetele A şi B trebuie să aibă capacitatea de a conţine minimum 5 ml de sânge şi să conţină un gel separator a serului polimeric inert şi un factor de activare a coagulăriiş
b) sticle sau recipiente A şi B pentru transportul în siguranţă al eprubetelor de recoltare;
c) etichete unice pentru eprubetele de prelevare, cu codul numeric al probei;
d) alte tipuri de echipament folosit în legătură cu prelevarea sângelui, conform prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii şi îndrumărilor cu privire la recoltarea probelor elaborate de Agenţia Mondială Anti-Doping.
(2) După ce echipamentul de prelevare este selectat, ofiţerul de control doping şi sportivul verifică dacă toate codurile numerice se potrivesc şi dacă acest cod este înregistrat corect de ofiţerul de control doping în formularul de control doping.
(3) Dacă sportivul sau ofiţerul de control doping descoperă neconformităţi cu privire la codurile numerice, ofiţerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă un alt echipament şi va consemna acest lucru.
ART. 44
(1) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să caute cel mai potrivit loc pentru venopuncţie, care să nu afecteze sportivul sau performanţa acestuia. Acest loc trebuie să fie pe braţul nedominant, doar dacă oficialul pentru recoltarea probelor de sânge nu consideră mai potrivit celălalt braţ.
(2) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să cureţe pielea cu un şerveţel sau un tampon dezinfectant steril şi să aplice un garou, dacă este necesar.
(3) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să preleve proba de sânge dintr-o venă superficială în eprubetă. Dacă a fost aplicat, garoul trebuie îndepărtat imediat după efectuarea puncţiei venoase.
(4) Cantitatea de sânge prelevată trebuie să fie suficientă pentru a corespunde cerinţelor analitice aplicabile, pentru a se putea analiza proba.
(5) Atunci când cantitatea de sânge care poate fi prelevată de la sportiv din prima încercare nu este suficientă, oficialul de prelevare sânge trebuie să repete procedura până la maximum trei încercări.
(6) Dacă după toate cele trei încercări nu se reuşeşte prelevarea cantităţii suficiente de sânge, atunci oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să informeze ofiţerul de control doping. Ofiţerul de control doping trebuie să încheie prelevarea probei de sânge şi să consemneze motivele pentru care a luat această decizie.
(7) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să aplice un plasture pe zona sau zonele înţepăturii.
(8) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să arunce echipamentul folosit pentru prelevarea probei de sânge, care nu este necesar pentru încheierea şedinţei de prelevare a probei, potrivit standardelor locale impuse pentru manipularea sângelui.
(9) Gestionarea deşeurilor periculoase rezultate în urma şedinţei de prelevare a probei de sânge se face potrivit Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, aprobate prin Ordinul nr. 1.226/2012.
(10) Dacă proba necesită procesare suplimentară la faţa locului, cum ar fi centrifugare sau separarea serului, de exemplu, în cazul probelor ce urmează a fi folosite în legătură cu paşaportul biologic al sportivului, după ce fluxul de sânge în eprubetă se opreşte, oficialul pentru recoltarea probelor de sânge scoate eprubeta din suport şi omogenizează sângele manual, prin răsturnarea uşoară a eprubetei de cel puţin trei ori, iar sportivul rămâne să observe proba până la sigilarea kit-ului.
ART. 45
(1) Sportivul trebuie să sigileze proba în kitul care evidenţiază orice tentativă de falsificare, conform instrucţiunilor ofiţerului de control doping. Ofiţerul de control doping verifică în prezenţa sportivului că sigilarea este corespunzătoare.
(2) Sportivul şi oficialul pentru recoltarea probelor de sânge/ofiţerul de control doping trebuie să semneze formularul de control doping.
(3) Proba sigilată se păstrează într-o manieră care să protejeze integritatea, identitatea şi securitatea sa, înainte de a fi transportată de la staţia de control doping la laboratorul care va analiza proba.
(4) Aparatul de înregistrare a temperaturii utilizat trebuie să aibă următoarele specificaţii:
a) să înregistreze temperatura în grade Celsius cel puţin o dată pe minut;
b) să înregistreze ora în GMT;
c) să raporteze profilul temperaturii în timp, în format text, cu un rând pentru fiecare măsurătoare, respectând formatul „YYYY-MM-DD HH:MM T“; şi
d) să aibă un ID unic, format din cel puţin şase caractere.
(5) Ofiţerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să pornească aparatul de înregistrare a temperaturii înainte de prelevarea probei şi să-l poziţioneze în interiorul echipamentului de depozitare.
ART. 46
Orice comportament al sportivului şi/sau al reprezentantului său, orice neregularitate care ar putea compromite prelevarea probei trebuie consemnate de ofiţerul de control doping în documentele incidente şedinţei de recoltare a probei prevăzute la art. 35 alin. (1).
2.D. Recoltarea probelor de sânge pentru paşaportul biologic al sportivului
ART. 47
Recoltarea probei de sânge pentru paşaportul biologic al sportivului trebuie să ţină cont de informaţiile de localizare a sportivului, pentru a garanta că prelevarea probei nu are loc într-un interval de două ore de la antrenamentul sportivului, de la participarea la competiţie sau alte activităţi fizice similare. Dacă sportivul s-a antrenat sau a concurat cu mai puţin de două ore înainte de momentul notificării cu privire la selectarea sa, ofiţerul de control doping sau alt personal de prelevare desemnat va însoţi sportivul până la expirarea acestei perioade de două ore.
ART. 48
Dacă proba a fost prelevată în cele două ore de după antrenament sau competiţie, natura, durata şi intensitatea efortului vor fi consemnate de ofiţerul de control doping pentru a pune aceste informaţii la dispoziţia APMU şi, ulterior, la dispoziţia experţilor desemnaţi pentru evaluarea paşaportului biologic potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru gestionarea rezultatelor.
ART. 49
Deşi este suficientă o singură probă pentru paşaportul biologic al sportivului, se recomandă prelevarea unei probe suplimentare B, pentru o eventuală analiză ulterioară a substanţelor şi metodelor interzise în sângele total, de exemplu, detecţia transfuziei de sânge omolog şi/sau a agenţilor de stimulare a eritropoiezei.
ART. 50
Pentru testarea în afara competiţiei, probele de urină A şi B trebuie recoltate împreună cu probele de sânge, pentru a permite testarea analitică pentru agenţii de stimulare a eritropoiezei, dacă nu se dispune altfel de către autoritatea de testare pe baza prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
ART. 51
Proba se refrigerează din momentul prelevării până în momentul analizei sale, cu excepţia cazului în care proba este analizată la locul prelevării, fără nicio întârziere. Procedura de depozitare intră în responsabilitatea ofiţerului de control doping.
ART. 52
Echipamentul pentru depozitare şi transport trebuie să aibă capacitatea de a păstra probele la o temperatură scăzută, pe durata depozitării. Probele de sânge total nu trebuie lăsate să îngheţe în niciun moment. Atunci când alege echipamentul pentru depozitare şi transport, ofiţerul de control doping trebuie să ia în considerare perioada de depozitare, numărul probelor ce trebuie depozitate şi condiţiile de mediu, temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate.
ART. 53
Echipamentul de depozitare trebuie să fie unul dintre următoarele:
a) frigider;
b) ladă frigorifică;
c) geantă frigorifică; sau
d) orice alt echipament care are proprietăţile mai sus menţionate.
ART. 54
Trebuie utilizat un aparat de înregistrare a temperaturii, care să înregistreze temperatura din momentul recoltării până în momentul analizării probei, cu excepţia cazului în care proba este analizată la locul prelevării, fără nicio amânare.
ART. 55
Aparatul de înregistrare a temperaturii utilizat trebuie să aibă următoarele specificaţii:
a) să înregistreze temperatura în grade Celsius cel puţin o dată pe minut;
b) să înregistreze ora în GMT;
c) să raporteze profilul temperaturii în timp, în format text, cu un rând pentru fiecare măsurătoare, respectând formatul „YYYY-MM-DD HH:MM T“; şi
d) să aibă un ID unic, format din cel puţin şase caractere.
ART. 56
După notificarea sportivului că a fost selectat pentru prelevarea probei şi după prezentarea de către ofiţerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge a drepturilor şi obligaţiilor sportivului în cadrul procesului de prelevare a probei, ofiţerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să ceară sportivului să rămână aşezat, cu tălpile pe podea, pentru cel puţin zece minute înainte de prelevarea probei de sânge.
ART. 57
Ofiţerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge prelevă proba şi consemnează informaţiile suplimentare într-un formular suplimentar pentru paşaportul biologic al sportivului, în formularul de control doping specific pentru paşaportul biologic al sportivului sau în orice alt formular de raportare, care trebuie semnat de sportiv şi de ofiţerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge, conform prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii elaborat de Agenţia Mondială Anti-Doping.
ART. 58
Ofiţerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să pornească aparatul de înregistrare a temperaturii înainte de prelevarea probei şi să-l poziţioneze în interiorul echipamentului de depozitare. Este important să pornească înregistrarea temperaturii înainte de prelevarea probei.
ART. 59
Ofiţerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge îndrumă sportivul să aleagă echipamentul de prelevare a probei, potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (4)-(8).
ART. 60
Procedura de prelevare a probelor pentru prelevarea sângelui în scopul paşaportului biologic al sportivului este similară cu procedura prevăzută la art. 39-46 din prezentele norme, cu următoarele elemente suplimentare:
a) oficialul pentru recoltarea probelor de sânge se asigură că eprubetele de prelevare sunt umplute corespunzător;
b) după ce fluxul de sânge în eprubetă se opreşte, oficialul pentru recoltarea probelor de sânge scoate eprubeta din suport şi omogenizează sângele manual, prin răsturnarea uşoară a eprubetei de cel puţin trei ori.
ART. 61
Sportivul şi ofiţerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge semnează formularul de control doping şi formularul suplimentar pentru paşaportul biologic al sportivului, dacă este cazul.
ART. 62
Proba de sânge se sigilează şi se depozitează în echipamentul de depozitare în care se află aparatul de înregistrare a temperaturii. Probele de sânge trebuie transportate într-un echipament care să păstreze integritatea probelor în timp şi să nu fie afectat de modificările temperaturii exterioare.
ART. 63
Procedura de transport intră în responsabilitatea ofiţerului de control doping. Echipamentul de transport trebuie transportat prin mijloace sigure, folosindu-se o metodă de transport autorizată de ANAD.
ART. 64
Condiţiile de transport pentru paşaportul biologic al sportivului trebuie să respecte prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
SECŢIUNEA a 3-a
Adaptări în procedura de testare a sportivilor cu dizabilităţi
ART. 65
În cazul sportivilor cu dizabilităţi, toate aspectele legate de notificare şi recoltarea probelor se desfăşoară potrivit procedurilor standard de notificare şi recoltare a probelor prevăzute la art. 15 alin. (1) şi art. 21-64, dacă nu sunt necesare adaptări datorate dizabilităţii sportivului, conform prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
ART. 66
(1) Pentru sportivii cu dizabilităţi, ANAD trebuie să accepte modificările necesare în procedura de recoltare a probei, atunci când este fezabil. Toate modificările aduse procedurii standard de recoltare a probei pentru sportivii cu dizabilităţi sunt consemnate de către ofiţerul de control doping şi raportate ANAD.
(2) ANAD are responsabilitatea de a se asigura, atunci când este posibil, că ofiţerul de control doping deţine informaţiile şi echipamentul pentru recoltarea probei necesare desfăşurării unei şedinţe de recoltare a probei pentru un sportiv cu dizabilităţi, inclusiv detalii ale unei astfel de dizabilităţi care pot modifica procedura de desfăşurare a şedinţei de recoltare a probei.
(3) Ofiţerul de control doping are responsabilitatea delegată de către ANAD de a efectua modificări de procedură, atât timp cât acestea nu vor compromite identitatea, securitatea şi integritatea probei.
(4) Sportivii cu dizabilităţi psihice, mintale, fizice, vizuale, auditive sau surdocecitate pot fi asistaţi de către reprezentanţii lor, dacă acest lucru este autorizat de sportiv şi aprobat de ofiţerul de control doping.
(5) Ofiţerul de control doping poate decide dacă trebuie utilizat un echipament alternativ de recoltare a probei sau o staţie de control doping alternativă, atunci când este necesar pentru a-i permite sportivului să emită proba, atât timp cât identitatea, securitatea şi integritatea probei nu vor fi afectate.
(6) Când tipul de dizabilitate impune utilizarea permanentă a unor recipiente de recoltare a urinei sau a unei sonde de urină, înainte de a emite proba pentru analiză, sportivului i se solicită să elimine mai întâi urina existentă în astfel de sisteme. Atunci când este posibil, sistemul de drenaj trebuie înlocuit cu unul nou, nefolosit, înainte de recoltarea probei. Cateterul sau sistemul de drenaj nu reprezintă o parte necesară a echipamentului de recoltare a probei care trebuie asigurată de autoritatea de recoltare a probei; în schimb, este responsabilitatea sportivului să aibă disponibil echipamentul necesar în acest scop.
(7) În cazul sportivilor cu dizabilităţi, ofiţerul de control doping verifică echipamentul suplimentar sau un alt tip de echipament necesar în funcţie de dizabilitate, pentru a se asigura că nu vor fi compromise identitatea, securitatea şi integritatea probei.
(8) Pentru sportivii cu deficienţe vizuale, psihice sau mintale, ofiţerul de control doping şi/sau sportivul pot/poate stabili dacă acesta va avea un reprezentant prezent pe parcursul şedinţei de recoltare a probei. În timpul şedinţei de recoltare a probei, reprezentantul sportivului poate observa alături de ofiţerul de control doping/însoţitor emiterea probei de urină, însă nu pot observa în mod direct emiterea probei de urină, cu excepţia cazului în care sportivul solicită acest lucru.
(9) Sportivul trebuie să deţină controlul asupra echipamentului de recoltare şi asupra probei emise, cu excepţia situaţiei în care este necesară asistenţă pentru sportivii cu dizabilităţi.
(10) Asistenţa suplimentară poate fi oferită numai potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii oricărui sportiv de către reprezentantul acestuia sau de către personalul de recoltare a probei, pe parcursul şedinţei de recoltare, atunci când sportivul autorizează şi ofiţerul de control doping aprobă acest lucru.
SECŢIUNEA a 4-a
Transportul probelor şi al documentaţiei aferente
ART. 67
(1) Ofiţerul de control doping trebuie să se asigure că toate probele şi documentaţia aferentă sunt transportate în condiţii adecvate la laboratorul care va efectua analizele.
(2) Ofiţerul de control doping trebuie să trimită toate documentele aferente şedinţei de recoltare a probelor către ANAD, folosind metoda de transport autorizată de aceasta, cât mai repede posibil după încheierea şedinţei de recoltare a probelor.
ART. 68
ANAD trebuie să autorizeze un sistem de transport care să garanteze că probele şi documentaţia sunt transportate într-o manieră care să protejeze integritatea, identitatea şi securitatea lor.
ART. 69
Probele trebuie transportate întotdeauna cât mai repede posibil după încheierea şedinţei de recoltare, într-o manieră care să reducă posibilitatea degradării probei din cauza unor factori precum întârzieri şi variaţii extreme de temperatură.
ART. 70
Documentaţia cuprinzând datele de identificare ale sportivului nu va fi inclusă împreună cu probele sau documentaţia trimisă laboratorului care va efectua analizele probelor.
ART. 71
Dacă probele împreună cu documentaţia aferentă sau documentaţia referitoare la şedinţa de recoltare a probei nu sunt primite la ANAD sau dacă integritatea sau identitatea probei ar fi putut fi compromisă în timpul transportului, ANAD trebuie să verifice lanţul de custodie şi să analizeze dacă proba respectivă trebuie invalidată.
ART. 72
Documentaţia referitoare la şedinţa de recoltare a probei şi/sau la o încălcare a reglementărilor anti-doping trebuie păstrată de autoritatea de testare şi/sau ANAD, pe o perioadă de timp potrivit cerinţelor specificate în Standardul internaţional pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).
CAP. III
Organizarea staţiilor de control doping pentru testarea doping în competiţie
ART. 73
(1) Cerinţele ce trebuie îndeplinite în amenajarea staţiei de control doping pentru testarea în competiţie sunt:
a) să se afle în apropierea zonei de antrenament sau de concurs şi să fie semnalizată vizibil, iar traseul către staţia de control doping să fie semnalizat cu indicatoare;
b) să fie compusă din trei zone, delimitate distinct: zona de aşteptare, zona de lucru şi zona de recoltare pentru probele de urină;
c) să existe un grup sanitar;
d) sa fie respectate cerinţele minime de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi, cu respectarea Ordinului ministerului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 189/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2021 - Revizuire NP 051/2000“.
(2) Zona de aşteptare este o încăpere prevăzută cu scaune.
(3) Zona de lucru trebuie să fie o încăpere în care se desfăşoară şedinţa de recoltare a probei, prevăzută cu: un frigider pentru păstrarea probelor, o masă, scaune.
(4) Zona de lucru descrisă la alin. (3) va fi prevăzută şi cu mobilier adecvat pentru a funcţiona ca zonă de recoltare în situaţia în care sunt recoltate probe de sânge.
(5) În staţia de control doping nu se consumă băuturi alcoolice, sportivul putând consuma doar băuturi nealcoolice disponibile în ambalajul original sigilat, care sunt puse la dispoziţie de organizatorul competiţiei.
(6) Dacă un sportiv decide să consume băuturi şi/sau alimente aduse din afara staţiei de control doping, o face pe proprie răspundere. Ofiţerul de control doping trebuie să informeze sportivul în legătură cu aceste riscuri şi să consemneze această situaţie.
ART. 74
Pe durata procedurii de control doping, sportivul are următoarele drepturi:
a) să aibă un reprezentant şi, dacă este cazul, un interpret;
b) să solicite informaţii suplimentare cu privire la procesul de recoltare a probei;
c) să solicite efectuarea de modificări relevante în procedura de recoltare a probei, în cazul sportivilor cu dizabilităţi, conform prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;
d) să solicite o amânare în a se prezenta la staţia de control doping din motive întemeiate, conform prevederilor art. 76.
ART. 75
Sportivul are următoarele obligaţii pe durata procedurii de control doping:
a) să se legitimeze, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii;
b) să rămână permanent sub observaţia ofiţerului de control doping sau a însoţitorului, din momentul iniţierii procedurii de notificare şi până la finalizarea şedinţei de recoltare a probei;
c) să respecte procedurile de recoltare a probei, iar sportivul trebuie informat în legătură cu posibilele încălcări ale reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021;
d) să se prezinte pentru recoltarea probei imediat după semnarea invitaţiei pentru testarea doping, cu excepţia cazului în care există motive justificate pentru o amânare, conform prevederilor art. 76 alin. (2) şi (3) din prezentele norme.
ART. 76
(1) După luarea la cunoştinţă şi semnarea invitaţiei pentru control doping, sportivul poate solicita ofiţerului de control doping o amânare în a se prezenta la staţia de control doping şi/sau să părăsească temporar staţia de control doping, potrivit alin. (2) şi (3). Ofiţerul de control doping/însoţitorul poate acorda această permisiune sportivului, dacă acesta poate fi însoţit şi ţinut sub observaţie în permanenţă, pe toată durata amânării.
(2) Prezentarea cu întârziere sau părăsirea temporară a staţiei de control doping poate fi permisă, în competiţie, pentru desfăşurarea următoarelor activităţi:
a) participarea la ceremonia de premiere;
b) îndeplinirea angajamentelor mass-media;
c) participarea la alte competiţii;
d) efectuarea unor exerciţii de încălzire;
e) administrarea unui tratament medical necesar şi care nu poate fi amânat;
f) intrarea în posesia unui act de identificare cu poză;
g) localizarea unui reprezentant şi/sau a unui interpret;
h) orice alte circumstanţe rezonabile, stabilite de ofiţerul de control doping cu respectarea instrucţiunilor furnizate de autoritatea de testare.
(3) Prezentarea cu întârziere sau părăsirea temporară a staţiei de control doping poate fi permisă în cazul testării în afara competiţiei pentru:
a) finalizarea unei sesiuni de antrenament;
b) administrarea unui tratament medical necesar şi care nu poate fi amânat;
c) intrarea în posesia unui act de identitate cu poză;
d) orice alte circumstanţe rezonabile, stabilite de ofiţerul de control doping cu respectarea instrucţiunilor furnizate de autoritatea de testare;
e) localizarea unui reprezentant şi/sau interpret.
(4) Ofiţerul de control doping trebuie să consemneze în formularul suplimentar de raport-comentarii motivele amânării prezentării sportivului la staţia de control doping şi/sau motivele părăsirii staţiei de control doping, iar ANAD poate iniţia investigaţii ulterioare privind o posibilă încălcare a reglementărilor antidoping, potrivit procedurii ANAD cu privire la desfăşurarea investigaţiilor.
(5) Ora la care sportivul părăseşte staţia de control doping, precum şi ora la care acesta revine în staţia de control doping se consemnează de către ofiţerul de control doping în registrul staţiei de control doping.
(6) În situaţia în care sportivul întârzie să se prezinte la staţia de control doping din alte motive decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale prezentului articol, precum şi în cazul în care sportivul încalcă obligaţia de a rămâne sub observaţie directă pe parcursul însoţirii, dar soseşte la staţia de control doping înainte de plecarea ofiţerului de control doping, acesta din urmă va decide dacă să continue sau nu recoltarea probei şi va consemna acest aspect într-un raport de comentarii. Autoritatea de testare va investiga o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru gestionarea rezultatelor.
ART. 77
Ofiţerul de control doping va respinge solicitarea sportivului de a amâna prezentarea la staţia de control doping şi/sau părăsirea temporară a staţiei de control doping, dacă sportivul nu poate fi însoţit în permanenţă.
ART. 78
(1) La solicitarea ofiţerului de control doping sau a însoţitorului, sportivul semnează notificarea pentru control doping, confirmând astfel că acceptă să se supună testării doping.
(2) Dacă sportivul refuză să semneze că a fost notificat sau dacă evită notificarea pentru controlul doping, ofiţerul de control doping/însoţitorul va informa sportivul, dacă circumstanţele permit, cu privire la consecinţele posibilelor încălcări ale reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(3) În cazul în care procedura prevăzută la alin. (2) este îndeplinită de însoţitorul care nu este ofiţerul de control doping, însoţitorul va raporta imediat toate faptele relevante ofiţerului de control doping.
(4) În situaţia în care sportivul revine asupra deciziei de a refuza controlul doping, ofiţerul de control doping va continua şedinţa de recoltare a probei şi va consemna toate aspectele într-un raport detaliat şi le va raporta autorităţii de testare. Autoritatea de testare va investiga o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021, potrivit Standardului internaţional pentru gestionarea rezultatelor.
ART. 79
(1) Identitatea unui sportiv selectat pentru control doping se va stabili în baza unui document oficial care să cuprindă numele şi poza sportivului, conform prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
(2) În situaţia în care sportivul nu are un document de identificare cu poză, acesta poate fi recunoscut de o terţă persoană, cu respectarea Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii. Ofiţerul de control doping va consemna această situaţie în formularul de control doping sau într-un formular suplimentar de raport-comentarii.
(3) În situaţia în care identitatea sportivului nu poate fi validată, însă personalul de recoltare a probelor apreciază pe baza altor mijloace de probă că este vorba de sportivul selectat pentru control doping, ofiţerul de control doping trebuie să consemneze acest aspect în formularul suplimentar de raport-comentarii şi să îl raporteze autorităţii de testare/recoltare a probelor.
(4) În situaţia în care identitatea sportivilor nu poate fi confirmată conform prevederilor de la alin. (1)-(3), autoritatea de testare poate investiga o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021.
ART. 80
În cazul în care personalul de recoltare a probei sesizează o situaţie care ar putea vicia şedinţa de recoltare a probei, circumstanţele vor fi raportate şi ofiţerul de control doping le va consemna. Dacă ofiţerul de control doping consideră oportun, va recolta o probă suplimentară de la sportiv. Autoritatea de testare va investiga o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021.
ART. 81
(1) ANAD va solicita laboratoarelor acreditate de Agenţia Mondială Anti-Doping prevăzute la art. 50 alin. (6) din Legea nr. 310/2021 să analizeze probele pentru meniul analitic standard ţinând cont dacă proba a fost recoltată în competiţie sau în afara competiţiei. De asemenea, ANAD poate lua în considerare să efectueze analize suplimentare probelor pentru substanţe sau metode interzise în afară de cele prevăzute sau nivelurile impuse în TDSSA, pe baza evaluării riscului de sport/disciplină/ţară sau pe baza informaţiilor colectate şi prelucrate primite de ANAD.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, ANAD va elabora o procedură pentru stocarea probelor şi păstrarea documentelor aferente recoltării probelor, astfel încât să fie permise analize suplimentare ale acestora la o dată ulterioară, conform art. 50 alin. (9)-(11) din Legea nr. 310/2021.
(3) Procedura prevăzută la alin. (2) trebuie întocmită potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru laboratoare şi ale Standardului internaţional privind prelucrarea datelor cu caracter personal, luând în considerare scopurile analizelor probelor, prevăzute la art. 50 alin. (8) din Legea nr. 310/2021, precum şi:
a) recomandările laboratorului şi ale APMU;
b) posibila necesitate de a analiza proba din programul Paşaportul biologic al sportivilor la o dată ulterioară;
c) metode noi de detecţie care vor fi introduse în viitor, relevante pentru sportiv, sport şi/sau disciplină;
d) probele recoltate de la sportivi, care îndeplinesc unele sau toate criteriile prevăzute în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii elaborat de Agenţia Mondială Anti-Doping;
e) orice alte informaţii puse la dispoziţia organizaţiei anti-doping, care justifică stocarea pe termen lung sau analiza ulterioară a probelor când organizaţia anti-doping consideră necesar.
CAP. IV
Cerinţe referitoare la informaţiile de localizare
ART. 82
(1) ANAD adoptă o abordare piramidală şi îi repartizează pe sportivi în loturi diferite potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii, în funcţie de cât de multe informaţii de localizare sunt necesare pentru a efectua numărul de testări alocate acestora în planul de distribuire a testărilor.
(2) Lotul de testare înregistrat al ANAD şi lotul de testare trebuie revizuite şi actualizate periodic, în scopul evidenţierii modificărilor survenite sub aspectul includerii sau scoaterii din lot a unor sportivi, potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii elaborat de Agenţia Mondială AntiDoping.
(3) În vârful piramidei este lotul de testare înregistrat, care include sportivii prevăzuţi la art. 4 pct. 32 din Legea nr. 310/2021, selectaţi pe baza criteriilor prevăzute în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii.
(4) ANAD distribuie prin ADAMS lista cu sportivii care sunt incluşi în lotul de testare înregistrat federaţiilor internaţionale, organizaţiilor naţionale anti-doping şi altor organizaţii anti-doping competente.
(5) ANAD implementează următoarele criterii necesare pentru includerea sportivilor într-un lot de testare:
a) sportivii pe care ANAD intenţionează să-i testeze cel puţin o dată pe an în afara competiţiei, fie independent, fie în coordonare cu alte organizaţii anti-doping cu autoritate de testare asupra acelor sportivi;
b) sportivii care practică sporturi în care există suficiente informaţii de localizare pentru a fi localizaţi pentru testare, obţinute prin intermediul competiţiilor/evenimentelor de echipă şi alte activităţi în echipă obişnuite.
ART. 83
(1) Un sportiv care face parte dintr-un lot de testare înregistrat are următoarele obligaţii:
a) să furnizeze trimestrial în programul ADAMS pentru fiecare zi din trimestrul următor o perioadă specifică de 60 de minute între orele 5.00 şi 23.00, în care sportivul este disponibil zilnic pentru a fi testat doping la o locaţie anume. Singura excepţie: în situaţia în care pentru trimestrul respectiv există informaţii că sportivul urmează să participe la un eveniment sportiv, cu excepţia evenimentelor sportive organizate de un organizator de manifestări sportive majore, iar ANAD are suficiente informaţii din alte surse pentru localizarea sportivului la acele date, atunci ANAD poate renunţa la cerinţa de a preciza perioada de 60 de minute pentru acele date cu informaţii în competiţie;
b) să transmită o adresă poştală completă şi/sau o adresă de e-mail, unde poate primi corespondenţa cu privire la notificarea oficială, cu cerinţa de confirmare de primire;
c) să îşi dea consimţământul pentru transmiterea informaţiilor de localizare şi altor organizaţii anti-doping cu autoritate de testare asupra sa;
d) să transmită pentru fiecare zi a trimestrului următor toate adresele la care acesta va sta peste noapte, se va antrena, va munci sau va desfăşura alte activităţi curente, precum şi orarul acestora;
e) să transmită programul său competiţional pentru următorul trimestru, inclusiv numele şi adresa fiecărei locaţii în care este programat să concureze în acest trimestru, şi ziua şi ora la care este programat să concureze în aceste locaţii.
(2) Sportivul prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a se supune testării oriunde şi oricând, la cerere, de către o organizaţie antidoping cu autoritate de testare asupra sa.
(3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu limitează obligaţia acestuia de a furniza informaţii de localizare în afara acestui interval de timp de 60 de minute.
(4) În situaţia în care sportivul nu este disponibil pentru testare în locaţia specificată pe perioada celor 60 de minute menţionată pentru ziua respectivă în informaţiile de localizare furnizate, această încălcare poate fi investigată din perspectiva art. 4 pct. 78 din Legea nr. 310/2021.
ART. 84
Pentru a se asigura că testarea în afara competiţiei este impredictibilă pentru sportiv, ANAD trebuie să ia în considerare şi alte informaţii de localizare oferite.
ART. 85
(1) ANAD trebuie să utilizeze programul ADAMS pentru a se asigura că:
a) informaţiile furnizate de sportiv sunt păstrate în siguranţă;
b) informaţiile pot fi accesate de persoane autorizate care acţionează în numele ANAD în baza specificului activităţii, de către WADA şi de către alte organizaţii anti-doping care au autoritate de a efectua testarea asupra unui sportiv.
(2) Informaţiile de localizare sunt păstrate tot timpul în condiţii de strictă confidenţialitate şi sunt utilizate exclusiv în următoarele scopuri:
a) de a planifica, coordona şi efectua controalele doping;
b) de a furniza informaţii relevante în raport cu paşaportul biologic al sportivului şi cu alte rezultate analitice;
c) pentru a sprijini o investigaţie a unei posibile încălcări a reglementărilor anti-doping;
d) pentru a sprijini procedurile privind prezumţia unei încălcări a reglementărilor anti-doping.
(3) Informaţiile prevăzute la alin. (2) se distrug de către ANAD după ce îşi pierd relevanţa în raport cu scopurile definite în Standardul internaţional pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.
(4) Informaţiile de localizare sunt prelucrate potrivit Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE şi Standardului internaţional privind prelucrarea datelor cu caracter personal, elaborat de Agenţia Mondială Anti-Doping.
ART. 86
(1) Sportivii aflaţi sub autoritatea de testare a ANAD şi a unei federaţii internaţionale trebuie să fie incluşi întrun singur lot de testare înregistrat şi, prin urmare, trebuie să furnizeze un singur set de informaţii de localizare. Dacă sportivul este inclus în lotul de testare înregistrat al federaţiei internaţionale şi în lotul naţional de testare înregistrat al ANAD sau în lotul de testare înregistrat al mai multor organizaţii naţionale anti-doping sau federaţii internaţionale, atunci sportivul va fi notificat de fiecare dintre acestea că se află în lotul său.
(2) Înainte de a face notificarea prevăzută la alin. (1), ANAD şi celelalte organizaţii anti-doping vor stabili de comun acord căreia dintre ele îi va furniza sportivul informaţiile privind localizarea, iar organizaţia anti-doping respectivă trebuie să deţină custodia informaţiilor de localizare.
(3) Fiecare notificare trimisă sportivului trebuie să precizeze faptul că acesta este obligat să furnizeze informaţiile privind localizarea numai organizaţiei anti-doping stabilite potrivit prevederilor alin. (2), care va distribui informaţiile de localizare furnizate oricărei alte organizaţii anti-doping care are autoritate de a efectua testarea asupra sportivului respectiv.
(4) În lipsa unui consens între organizaţiile anti-doping cu privire la asumarea responsabilităţii pentru colectarea de informaţii privind localizarea sportivului şi pentru punerea lor la dispoziţie celorlalte organizaţii anti-doping cu autoritate de testare a sportivului, Agenţia Mondială Anti-Doping decide pe baza interesului superior al sportivului.
(5) Decizia WADA prevăzută la alin. (4) este definitivă şi nu poate fi atacată cu apel.
ART. 87
ANAD trebuie să informeze, în scris, sau direct prin e-mail sau prin intermediul federaţiilor sportive naţionale de specialitate, fiecare sportiv selectat pentru includerea în lotul de testare înregistrat, asupra următoarelor aspecte:
a) faptul că aceştia au fost incluşi în lotul lor de testare înregistrat începând cu o dată ulterioară menţionată;
b) cerinţele privind informaţiile de localizare pe care aceştia trebuie să le îndeplinească;
c) consecinţele încălcării acestor cerinţe privind informaţiile de localizare; şi
d) faptul că aceştia pot fi, de asemenea, testaţi de alte organizaţii anti-doping care au autoritate de a efectua testarea.
ART. 88
Sportivii care nu mai îndeplinesc criteriile de includere în lotul de testare înregistrat sunt excluşi printr-o notificare scrisă.
ART. 89
Un sportiv care a fost inclus într-un lot de testare înregistrat va continua să se supună cerinţelor privind informaţiile de localizare, doar în cazul în care şi până când:
a) a fost notificat în scris de către ANAD că nu mai este inclus în lotul său de testare înregistrat;
b) se retrage din activitatea sportivă competiţională în cauză şi notifică în scris ANAD în acest sens.
ART. 90
(1) ANAD poate preciza o dată înainte de prima zi a fiecărui trimestru când un sportiv dintr-un lot de testare înregistrat trebuie să furnizeze informaţiile privind localizarea în sensul art. 83 alin. (1).
(2) Sportivul are obligaţia de a se asigura că furnizează toate informaţiile cerute în sensul art. 83 alin. (1), în mod corect şi cu suficiente detalii pentru a permite oricărei organizaţii anti-doping interesate să îl localizeze pentru testare în orice zi din trimestru, la orele şi în locurile specificate de sportiv, incluzând, dar fără a se limita la perioada de 60 de minute specificată în informaţiile privind localizarea pentru acea zi.
(3) Informaţiile transmise de către sportiv, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) trebuie să fie suficiente pentru a permite ofiţerului de control doping să identifice şi să aibă acces la locaţia comunicată, precum şi pentru ca sportivul să fie localizat fără aviz prealabil.
(4) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (3) poate fi investigată ca o nerespectare a cerinţei incidente sportivului de a furniza informaţii privind localizarea sa definită la art. 2 lit. l) din prezentele norme şi/sau ca o prezumată încălcare a reglementărilor antidoping potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(5) În toate situaţiile, ANAD trebuie să ia în considerare testarea-ţintă a sportivului.
(6) Dacă sportivul este testat în perioada celor 60 de minute, acesta are obligaţia de a rămâne împreună cu ofiţerul de control doping până la încheierea şedinţei de recoltare a probei, chiar dacă aceasta durează mai mult decât perioada de 60 de minute specificată.
(7) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (6) trebuie investigată din perspectiva prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 310/2021.
(8) Dacă sportivul nu este disponibil pentru testare la începutul celor 60 de minute, dar devine disponibil mai târziu pe parcursul celor 60 de minute, ofiţerul de control doping trebuie să recolteze proba şi nu va consemna tentativa ca tentativă de testare eşuată, dar va include în raportul asupra misiunii detalii complete despre întârzierea sportivului în a fi disponibil pentru testare.
(9) În cazul în care situaţia descrisă la alin. (8) survine de două sau mai multe ori, aceasta poate fi investigată ca o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021, iar ANAD trebuie să ia în considerare testarea-ţintă a sportivului.
(10) Dacă un sportiv nu este disponibil pentru testare în perioada de 60 de minute în locaţia specificată pentru acel interval orar din ziua respectivă, acesta va fi cercetat pentru un test neefectuat, chiar dacă este localizat mai târziu în acea zi şi i se recoltează cu succes o probă.
(11) În situaţia în care sportivul nu poate fi localizat imediat, în perioada de 60 de minute, la locaţia indicată, ofiţerul de control doping trebuie să rămână la locaţie pe perioada de timp rămasă din cele 60 de minute şi în acest timp trebuie să facă eforturi rezonabile pentru a-l localiza şi acest aspect trebuie consemnat.
(12) Atunci când un sportiv nu a fost localizat în pofida eforturilor rezonabile ale ofiţerului de control doping şi mai rămân numai cinci minute din perioada de 60 de minute, atunci, în ultimă instanţă, ofiţerul poate, dar nu este obligat, să sune sportivul să vadă dacă acesta se află la locaţia specificată. Dacă sportivul răspunde la apel şi este disponibil pentru a fi testat imediat, în perioada de 60 de minute, atunci ofiţerul de control doping trebuie să aştepte sportivul şi să recolteze proba acestuia ca de obicei.
(13) Dacă sportivul răspunde la apelul ofiţerului de control doping şi nu se află la locaţia specificată sau în imediata apropiere şi, ca atare, nu se poate face disponibil pentru testare în perioada de 60 de minute, ofiţerul de control doping transmite un raport de testare nereuşită.
(14) Toate situaţiile prevăzute la alin. (9), precum şi toate aspectele care sugerează că sportivul ar fi putut falsifica sau manipula probele de sânge ori de urină în timpul scurs între apelul telefonic şi recoltarea probei trebuie documentate în formularul suplimentar de raport-comentarii şi/sau în formularul de testare nereuşită, şi astfel se va decide dacă trebuie efectuate investigaţii suplimentare.
ART. 91
(1) Sportivul din lotul de testare înregistrat trebuie să îşi actualizeze informaţiile furnizate prin intermediul programului ADAMS cât mai curând posibil, după ce se modifică circumstanţele.
(2) Sportivul trebuie să îşi actualizeze permanent informaţiile de localizare pentru a semnala orice modificare în orice zi din trimestrul respectiv, în special:
a) în ceea ce priveşte ora şi locaţia perioadei de 60 de minute menţionate la art. 83 alin. (1) lit. a);
b) în ceea ce priveşte locul unde rămâne peste noapte.
(3) Sportivul trebuie să furnizeze modificările în cel mai scurt timp posibil după ce se modifică circumstanţele, şi în orice caz, înainte de intervalul de timp de 60 de minute specificat în informaţiile furnizate pentru ziua respectivă.
(4) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (3) poate fi investigată ca o nerespectare a cerinţei incidente sportivului de a furniza informaţii privind localizarea sa definită la art. 2 lit. l) din prezentele norme şi/sau ca o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) şi/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(5) ANAD trebuie să ofere sportivului mijloace adecvate de comunicare - online, internet, e-mail, telefon, mesaj text etc. - pentru a facilita astfel de actualizări.
(6) ANAD verifică actualizările furnizate de sportiv înainte de a încerca să recolteze proba.
(7) Sportivul care actualizează perioada de 60 de minute pentru o anumită zi, înainte de perioada iniţială, trebuie să se supună testării pe perioada menţionată iniţial, dacă este localizat.
(8) Dacă sportivul furnizează în mod regulat perioade de 60 de minute cu distanţe mari de timp între ele şi/sau îşi modifică perioada de 60 de minute şi/sau locaţia în ultimul moment, ANAD va investiga comportamentul sportivului şi poate efectua testarea-ţintă a acestuia.
ART. 92
(1) Pe lângă lotul de testare înregistrat, ANAD stabileşte şi lotul de testare ce cuprinde sportivii de la care sunt necesare informaţii de localizare, în vederea testării acestora cel puţin o dată pe an în afara competiţiei. Aceste informaţii trebuie să conţină minimum adresa unde aceştia rămân peste noapte, programul competiţiei/evenimentului şi activităţile regulate de pregătire. Prevederile art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 310/2021 nu se aplică sportivilor dintr-un lot de testare.
(2) Sportivii desemnaţi pentru includerea în lotul de testare vor fi notificaţi de ANAD cu privire la includerea lor în lotul de testare, la cerinţele privind informaţiile de localizare şi la consecinţele care se aplică.
(3) Pentru a se asigura că sportivii dintr-un lot de testare furnizează şi actualizează informaţii de localizare corecte, ANAD dispune măsurile descrise în alin. (4) în situaţia în care:
a) informaţiile despre localizare nu sunt completate la data/datele menţionată/e în notificarea prevăzută la alin. (2);
b) în urma unei încercări de testare, informaţiile de localizare sunt constatate ca fiind inexacte;
c) informaţiile obţinute de ANAD sunt contrare celor furnizate.
(4) ANAD decide cu privire la stabilirea măsurilor ce urmează a fi aplicate sportivilor incluşi în lotul de testare. Măsurile dispuse de ANAD pot fi următoarele:
a) introducerea în lotul de testare înregistrat;
b) excluderea din cadrul evenimentului sportiv;
c) posibilitatea pierderii premiilor;
d) imposibilitatea de a fi selectat într-o echipă.
ART. 93
ANAD stabileşte şi alte loturi pentru sportivii care nu îndeplinesc criteriile din Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii şi în raport cu care cerinţele reduse privind informaţiile de localizare pot fi stabilite de ANAD. Dispoziţiile art. 92 alin. (1) teza finală se aplică în mod corespunzător.
ART. 94
ANAD poate decide selectarea sportivilor care sunt incluşi şi tipul de lot în care să fie introduşi, în baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor relevante şi o prioritizare corespunzătoare potrivit prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii.
ART. 95
Dacă un sportiv se află într-unul dintre loturile federaţiei internaţionale şi într-un lot al Agenţiei în acelaşi timp, acesta va furniza informaţiile sale privind localizarea şi se va conforma lotului cu cele mai multe informaţii solicitate.
ART. 96
ANAD coordonează selectarea sportivilor în loturile de testare şi activităţile de testare pentru a evita suprapunerea şi maximizarea utilizării resurselor cu alte organizaţii naţionale anti-doping sau cu federaţiile internaţionale.
ART. 97
ANAD poate delega toate sau unele dintre responsabilităţile sale cu privire la informaţiile de localizare stabilite, conform prevederilor Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii către federaţia naţională a sportivului, coordonatorul controlului doping sau altă organizaţie antidoping, care are autoritate asupra sportivului în cauză. ANAD este întotdeauna responsabilă de faptele şi/sau omisiunile organismului căruia i-a delegat autoritatea.
ART. 98
(1) Un sportiv poate delega unei terţe persoane obligativitatea furnizării informaţiilor sale de localizare şi/sau orice actualizare a acestora, cu acordul din partea acestei persoane.
(2) Obligativitatea furnizării informaţiilor de localizare şi/sau orice actualizare poate fi delegată personalului asistent al sportivului sau federaţiei naţionale la care sportivul este legitimat.
(3) ANAD poate solicita dovada delegării de către sportiv unei terţe persoane a sarcinii de a furniza informaţiile sale de localizare şi/sau orice actualizare.
(4) Fără a aduce atingere celor de mai sus, un sportiv este întotdeauna responsabil de furnizarea la timp a informaţiilor privind localizarea, precum şi de acurateţea şi corectitudinea acestora, chiar dacă sportivul deleagă unei terţe persoane obligativitatea furnizării acestora.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 99
ANAD trebuie să îşi coordoneze eforturile de testare cu cele ale altor organizaţii anti-doping a căror autoritate de testare se suprapune cu a lor, pentru a spori eficienţa acestor eforturi combinate, pentru a evita testarea repetată, inutilă, a anumitor sportivi şi pentru a se asigura că testarea sportivilor înainte de participarea la competiţii internaţionale este corespunzătoare.
ART. 100
În mod special ANAD trebuie:
a) să se consulte cu alte organizaţii anti-doping relevante pentru a coordona testarea şi a evita dublarea inutilă a testărilor. Trebuie să se stabilească, în prealabil, un acord clar cu privire la rolurile şi responsabilităţile referitoare la testarea la un eveniment sportiv. Atunci când nu se poate stabili un astfel de acord, Agenţia Mondială Anti-Doping va soluţiona acest aspect conform principiilor stabilite în Standardul internaţional pentru testare şi investigaţii;
b) să introducă în ADAMS formularele de control doping pentru toate probele recoltate, în termen de 21 de zile de la recoltare;
c) să permită accesul prin ADAMS, organizaţiei anti-doping cu autoritate de testare asupra sportivului la informaţiile referitoare la obligaţiile privind localizarea sportivilor;
d) să permită accesul prin ADAMS, organizaţiei anti-doping cu autoritate de testare asupra sportivului la informaţiile cu privire la programele paşaportului biologic al sportivului;
e) să permită accesul prin ADAMS, organizaţiei anti-doping cu autoritate de testare asupra sportivului la informaţiile culese, evaluate şi prelucrate cu privire la sportiv.
ART. 101
În cazul în care autoritatea de testare nu este custodele paşaportului, autoritatea de testare care a iniţiat şi coordonat recoltarea probei este responsabilă pentru analize suplimentare din probă. Acestea includ efectuarea unor proceduri de confirmare la cerere, generate automat de modelul adaptativ al paşaportului biologic al sportivului în ADAMS.
ART. 102
(1) Prezentele norme au fost elaborate în concordanţă cu Standardele internaţionale elaborate de Agenţia Mondială Anti-Doping.
(2) Standardele internaţionale elaborate de Agenţia Mondială Anti-Doping sunt afişate pe pagina web a Agenţiei Naţionale Anti-Doping.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
