Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORME METODOLOGICE din 25 iunie 2008 privind atestarea specialistilor, expertilor si verificatorilor tehnici in domeniul protejarii monumentelor istorice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORME METODOLOGICE din 25 iunie 2008 privind atestarea specialistilor, expertilor si verificatorilor tehnici in domeniul protejarii monumentelor istorice

EMITENT: MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 771 din 17 noiembrie 2008

Comenteaza legea

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Intervenţiile asupra monumentelor istorice, aşa cum sunt definite în <>Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicatã, indiferent de regimul lor juridic, vor fi efectuate numai de specialişti, experţi şi verificatori tehnici atestaţi, înscrişi în registrele speciale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 2
Atestarea persoanelor fizice are drept scop asigurarea condiţiilor necesare pentru cercetarea şi inventarierea monumentelor istorice, expertizarea, proiectarea, verificarea şi execuţia lucrãrilor, în conformitate cu actele normative în vigoare.
ART. 3
Atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici se face de Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, denumit în continuare Institutul, pe baza evaluãrii competenţelor în domeniul protejãrii monumentelor istorice, stabilite pe baza:
a) studiilor în pregãtirea profesionalã de bazã, absolvite cu diplomã de licenţã sau echivalentã, dupã caz;
b) pregãtirii de specialitate, atestatã prin forme de specializare-perfecţionare sau prin durata şi calitatea activitãţilor prestate în domeniul monumentelor istorice;
c) experienţei dobândite prin participarea nemijlocitã la executarea de lucrãri, proiecte, dirigentare sau avizare, dupã caz.

CAP. II
Domeniul, exigenţele, calitãţile şi specializãrile de atestare

ART. 4
Domeniul în care se face atestarea specialiştilor, experţilor, experţilor tehnici, verificatorilor şi verificatorilor tehnici în baza prezentelor norme metodologice este protejarea monumentelor istorice.
ART. 5
Exigenţele de atestare a specialiştilor şi experţilor sunt:
a) specialist debutant;
b) specialist;
c) expert;
d) expert tehnic.
ART. 6
Calitãţile pentru care se acordã atestat sunt urmãtoarele:
1. pentru specialişti:
a) elaborator studii, cercetãri şi inventariere monumente istorice;
b) şef proiect de specialitate: restaurare arhitecturã, structuri istorice, componente artistice şi/sau urbanism istoric, dupã caz;
c) şef proiect complex, doar pentru arhitecţi;
d) verificator/verificator tehnic;
e) executant lucrãri, în funcţie de specializare;
f) diriginte lucrãri, în funcţie de specializare;
g) urmãrirea comportãrii în timp a monumentelor istorice, în funcţie de specializare;
2. pentru experţi/experţi tehnici:
a) pentru calitatea solicitatã în funcţie de specializarea profesionalã;
b) se pot accepta şi calitãţi pentru specializãri conexe, în funcţie de dovedirea cunoaşterii acestora sau în funcţie de titlurile ştiinţifice de specialitate dobândite, publicaţii etc., dupã caz.
ART. 7
Specializãrile pentru care se acordã atestat sunt:
a) studii, cercetãri şi inventariere monumente istorice;
b) urbanism istoric;
c) restaurare arhitecturã;
d) consolidare/restaurare, structuri istorice;
e) conservare/restaurare picturã muralã şi/sau pe lemn;
f) restaurare lemn, lemn policrom, dupã caz;
g) conservare/restaurare decoraţii piatrã, stucaturã şi/sau ceramicã, dupã caz;
h) conservare/restaurare metal;
i) conservare/restaurare vitralii.
ART. 8
(1) În vederea asigurãrii condiţiilor de exercitare în mod liber a profesiei, atestarea specialiştilor pentru specializãrile prevãzute în prezentele norme metodologice se realizeazã şi pentru debutanţi.
(2) În condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice, specialistul debutant poate elabora studii, cercetãri, inventariere, documentaţii de intervenţie, de conservare, consolidare, restaurare, reabilitare, executare lucrãri sau dirigentare la monumente istorice clasate în grupa "B".
(3) Atestarea experţilor/experţilor tehnici, în raport cu responsabilitãţile pe care şi le pot asuma aceştia în cadrul intervenţiilor asupra monumentelor istorice, se face pentru specializãrile prevãzute la art. 7.
(4) Atestarea verificatorilor/verificatorilor tehnici, în raport cu responsabilitãţile pe care şi le pot asuma aceştia în cadrul intervenţiilor asupra monumentelor istorice, se face pentru specializãrile prevãzute la art. 7.

CAP. III
Condiţii de atestare a specialiştilor şi experţilor

ART. 9
(1) Atestarea în calitatea de specialist a persoanelor fizice se face pe baza îndeplinirii urmãtoarelor condiţii generale:
a) studii pentru specialist-debutant şi specialist - absolvent de studii universitare cu diplomã de licenţã sau echivalentã în domeniul de atestare şi master pentru absolvenţii facultãţilor cu 3 ani de studii (total minimum 5 ani de studii universitare);
b) pregãtire de specialitate - pentru specialist-debutant 2 ani de activitate efectivã în domeniul protejãrii monumentelor istorice pentru care se solicitã atestarea; pentru specialist 3 ani de activitate efectivã în domeniul protejãrii monumentelor istorice. Este consideratã activitate şi absolvirea cursurilor de specializare postuniversitare sau a celorlalte forme de pregãtire de specialitate agreate în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2);
c) experienţã: pentru calitatea de specialist - participarea ca întocmitor a minimum douã lucrãri de investigare, cercetare ori inventariere de monumente istorice aprobate, însuşite sau avizate, dupã caz, ori a douã proiecte din domeniul monumentelor istorice avizate de Ministerul Culturii şi Cultelor sau participarea la executarea, dirigentarea a minimum douã lucrãri de conservare, consolidare, restaurare, reabilitare a unor monumente istorice, încheiate prin procese-verbale de terminare a lucrãrilor favorabile ori minimum 5 ani de avizare, cumulat cu proiecte şi/sau cu lucrãri executate.
(2) Atestarea în calitatea de specialist a persoanelor fizice se face pe baza îndeplinirii condiţiilor generale, prevãzute la alin. (1), precum şi a urmãtoarelor condiţii specifice:
a) pentru calitatea de şef de proiect de specialitate restaurare arhitecturã sau urbanism istoric este necesarã obţinerea dreptului de semnãturã din partea Ordinului Arhitecţilor din România sau Registrului Urbaniştilor din România, dupã caz;
b) se excepteazã persoanele fizice, absolvenţi de şcoli tehnice de arhitecturã, care pânã la data prezentului ordin au dovedit o experienţã acumulatã în domeniul proiectãrii lucrãrilor de restaurare concretizatã în documentaţii elaborate şi avizate;
c) pentru calitatea dirigentare lucrãri din domeniile "Restaurare arhitecturã" şi "Restaurare, consolidare structuri istorice" este obligatorie obţinerea în prealabil a autorizaţiei eliberate de Inspectoratul de Stat în Construcţii;
d) pentru calitatea de specialist în executare lucrãri de consolidare/restaurare structuri istorice arhitecturã şi dirigentare lucrãri, pot fi atestaţi în categoria specialist-debutant şi, respectiv, specialist şi absolvenţii cursurilor universitare tehnice de specialitate de scurtã duratã, cu respectarea condiţiilor prevãzute pentru specialist debutant, şi a celor prevãzute pentru specialişti, dar majorate cu 50%;
e) pot fi atestate în calitate de executant lucrãri de consolidare/restaurare, construcţii/arhitecturã şi persoane fizice fãrã studii de specialitate în domeniu, dar care, la data prezentului ordin, au o experienţã de minimum 7 ani de execuţie a lucrãrilor, au lucrãri finalizate, admise la recepţie şi/sau notate cu calificativele: "bine", "foarte bine" sau "excepţional";
f) pentru obţinerea calitãţii de specialist debutant, atestarea se va realiza pe baza evaluãrii, prin completarea unei grile-test având ca tematicã principiile de restaurare, legislaţia şi reglementãrile specifice domeniului, în funcţie de calitãţile şi specializãrile de atestare solicitate.
ART. 10
(1) Atestarea în calitatea de expert a persoanelor fizice se face pe baza îndeplinirii urmãtoarelor condiţii generale:
a) studii superioare de lungã duratã la care se pot adãuga diploma de doctor şi/sau douã tratate de specialitate; pentru acele specialitãţi care nu au organizate studii doctorale, se echivaleazã cu autoratul principal a 3 tratate publicate în edituri de specialitate;
b) vechime - minimum 10 ani de activitate efectivã în domeniul monumentelor istorice;
c) experienţã - minimum 7 lucrãri de complexitate deosebitã realizate, dupã caz, ca autor, elaborator, conducãtor de colectiv sau şef proiect în domeniul de specializare.
(2) Sunt considerate de complexitate deosebitã acele lucrãri, proiecte sau studii care presupun coordonarea între specialitãţi diferite, soluţii tehnice şi/sau conceptuale deosebite.
ART. 11
(1) Atestarea în calitatea de expert, expert tehnic, verificator sau verificator tehnic se face pe baza îndeplinirii urmãtoarelor condiţii generale:
- studii: superioare de lungã duratã;
- vechime: minimum 3 ani în domeniu ca specialist atestat;
- experienţã: minimum 3 studii sau proiecte avizate.
(2) Complementar îndeplinirii condiţiilor generale prevãzute la alin. (1), pentru obţinerea calitãţii de expert tehnic şi/sau verificator tehnic proiecte în domeniile "Restaurare arhitecturã" şi "Restaurare, consolidare structuri istorice" este necesarã, în prealabil, deţinerea atestatului eliberat de Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor.

CAP. IV
Procedura de atestare

ART. 12
(1) În vederea atestãrii, persoanele interesate vor depune la Institut, direct sau prin poştã, cu confirmare de primire, un dosar care va cuprinde:
a) cerere-tip, conform anexei nr. 9;
b) copie de pe carnetul de muncã;
c) copii legalizate ale diplomelor de studii, cuprinzând foile matricole ale studiilor postliceale, universitare şi postuniversitare parcurse, titlurile ştiinţifice dobândite, alte acte probând participarea şi absolvirea unor forme de pregãtire în domeniul de atestare;
d) copie legalizatã a actului de echivalare a studiilor efectuate în strãinãtate, eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului din România, dupã caz;
e) copii ale certificatelor privind dreptul de semnãturã şi înscrierea în Registrul arhitecţilor şi în Registrul urbaniştilor a atestatului eliberat de Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor pentru exigenţele de expert tehnic, verificator tehnic şi diriginte de şantier, dupã caz;
f) copia actului de identitate;
g) certificat de cazier judiciar;
h) curriculum vitae;
i) memoriu de activitate în domeniul de atestare;
j) lista cuprinzând lucrãrile efectuate în domeniul monumentelor istorice; pentru fiecare caz se specificã calitatea şi responsabilitãţile deţinute, cu obligativitatea prezentãrii unui extras-album de lucrãri, a cãrţilor publicate şi a unei mape cu principalele articole publicate;
k) copii ale avizelor eliberate de Ministerul Culturii şi Cultelor sau de serviciile publice deconcentrate, pentru proiecte ori lucrãri la care a colaborat în specialitatea pentru care se solicitã atestarea sau, dupã caz, procesele-verbale de recepţie pentru lucrãrile executate;
l) chitanţã de achitare a tarifului de atestare, în original.
(2) Evidenţa dosarelor de atestare primite la Institut se ţine într-un registru special.
(3) Dosarele de atestare se pot restitui solicitanţilor respinşi, la cerere.
(4) În cazul în care Comisia de Atestare în Domeniul Monumentelor Istorice, denumitã în continuare Comisia, solicitã completarea dosarului de atestare, în scris, nedepunerea documentelor în termenul prevãzut va conduce la respingerea dosarului. Termenul de depunere a documentelor solicitate nu poate fi mai mic de 15 zile şi mai mare de 30 de zile lucrãtoare.
ART. 13
(1) Comisia are urmãtoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte listele cuprinzând solicitãrile primite;
b) verificã realitatea şi conformitatea documentelor din dosarele de atestare;
c) analizeazã dosarele prezentate şi propune, dupã caz:
- admiterea solicitãrii de atestare şi eliberarea documentelor de atestare, respectiv adeverinţa de atestare pentru specialişti debutanţi, certificatul de atestare şi legitimaţia de atestare pentru specialişti, experţi şi verificatori tehnici;
- solicitarea de completãri suplimentare, dupã caz, constând în documente, precizãri, clarificãri scrise ori orale, examinare, în scris, pentru debutanţi;
- respingerea dosarului ca nefiind în concordanţã cu normele de atestare;
d) stabileşte subiecte şi tematica pentru evaluarea specialiştilor debutanţi;
e) analizeazã dosarele unitãţilor de învãţãmânt, ale entitãţilor publice ori private care organizeazã forme de pregãtire profesionalã agreate pentru atestarea în domeniul monumentelor istorice, lista cursurilor postliceale, postuniversitare, a cursurilor, atelierelor şi şantierelor de specializare, precum şi exigenţele şi competenţele pentru care acestea sunt considerate relevante.
(2) Comisia organizeazã sesiuni de atestare lunar şi anunţã data şi ora de desfãşurare a acestora prin afişare la sediul Institutului şi/sau pe pagina de internet a acestuia.
(3) Comisia poate fi reunitã şi în afara sesiunilor lunare, în scopul analizãrii situaţiilor de suspendare, anulare a documentelor de atestare, precum şi în alte cazuri.
(4) Punctul de vedere al fiecãruia dintre membrii Comisiei se consemneazã într-un registru special de procese-verbale, care se contrasemneazã de secretarul Comisiei.
(5) Pe baza verificãrilor efectuate, Comisia adoptã hotãrâri privind acordarea atestãrii, respectiv respingerea solicitãrii;
(6) În baza hotãrârilor Comisiei, directorul Institutului emite deciziile de acordare a atestatului solicitat, respectiv deciziile de respingere a solicitãrii.
(7) Decizia de atestare are ca efect înscrierea solicitantului în Registrul experţilor şi verificatorilor tehnici sau în Registrul specialiştilor.
(8) Decizia de respingere a atestãrii poate fi contestatã la Institut, în scris, în termen de 3 zile lucrãtoare de la data comunicãrii.
(9) Contestaţiile se analizeazã de o comisie de soluţionare a contestaţiilor, numitã prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, care funcţioneazã în cadrul Direcţiei de specialitate din minister, în termen de 30 de zile lucrãtoare de la depunerea lor. Hotãrârile comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt aprobate prin decizie a directorului general al Institutului.
(10) Persoanele nemulţumite de modul de soluţionare a contestaţiilor se pot adresa instanţelor de judecatã în condiţiile legii contenciosului administrativ
ART. 14
(1) Institutul elibereazã, în termen de 30 de zile de la data atestãrii, documentele de atestare, respectiv adeverinţa de atestare pentru specialişti debutanţi, certificatul de atestare şi legitimaţia de atestare pentru specialişti, experţi şi verificatori tehnici, conform machetelor prezentate în anexele la prezentele norme metodologice.
(2) În baza adeverinţei ori a certificatului de atestare, persoanele atestate îşi vor confecţiona, pe propria rãspundere, ştampila/ştampilele individualã/individuale, ce se vor aplica pe proiectele, documentaţiile sau documentele pe care le elaboreazã, le coordoneazã sau verificã, dupã caz.
(3) Ştampila are dimensiune rotundã cu diametrul de 50 mm.
(4) Experţii şi specialiştii atestaţi pentru calitatea dirigentare lucrãri, precum şi verificatorii tehnici sunt obligaţi sã îşi confecţioneze o ştampilã separatã ce va fi folositã în momentul în care îşi exercitã atribuţiile.
(5) Documentele de atestare şi ştampilele sunt netransmisibile.
ART. 15
(1) Secretariatul Comisiei stabileşte şi publicã semestrial pe site-ul Institutului şi al Ministerului Culturii şi Cultelor Lista unitãţilor de învãţãmânt, a entitãţilor publice ori private care organizeazã forme de pregãtire profesionalã agreate pentru atestarea în domeniul monumentelor istorice şi lista cursurilor postliceale, postuniversitare, considerate relevante.
(2) Înscrierea acestor forme de pregãtire profesionalã pe lista entitãţilor agreate se face prin decizie a directorului general al Institutului, la propunerea Comisiei, în baza prezentãrii de cãtre cei interesaţi a dosarului cuprinzând:
a) denumirea şi statutul juridic al formei de pregãtire;
b) regulamentul de funcţionare (admitere, promovare, absolvire etc.);
c) programa şi planul de învãţãmânt sau pregãtire practicã;
d) lista cadrelor didactice ori a instructorilor, dupã caz, însoţitã de CV-urile acestora.

CAP. V
Atribuţii şi rãspunderi ale specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici atestaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor

ART. 16
Atribuţii şi rãspunderi comune ale experţilor/experţilor tehnici, verificatorilor/verificatorilor tehnici şi ale specialiştilor:
a) au obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei comune şi speciale în materie de intervenţii asupra monumentelor istorice;
b) au obligaţia respectãrii avizelor de specialitate obţinute pentru lucrãrile pe care le efectueazã, în litera şi spiritul conservãrii şi restaurãrii ştiinţifice consacrate prin Carta de la Veneţia;
c) au obligaţia de a pune la dispoziţie organismelor de control abilitate, la cererea acestora, spre consultare, datele şi documentaţiile solicitate;
d) sunt obligaţi sã înştiinţeze Comisia şi compartimentul de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia despre orice situaţii de degradare sau de încãlcare a prevederilor legale privind monumentele istorice;
e) pentru modificarea soluţiilor conceptuale sau de mare complexitate tehnicã din proiectul avizat iniţial, experţii, verificatorii tehnici şi specialiştii au obligaţia de a obţine avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
ART. 17
Atribuţii şi rãspunderi specifice specialiştilor:
(1) Specialiştii debutanţi au dreptul de a realiza studii, cercetãri, documentaţii tehnice, sã fie membri în colectivele de inventariere, proiectare şi execuţie şi sã urmãreascã executarea de lucrãri având ca obiect monumente istorice de grupa B.
(2) Elaboratorii de studii, cercetãri şi inventariere a monumentelor istorice trebuie:
a) sã cunoascã criteriile de atribuire sau de pierdere a regimului juridic de monument istoric;
b) sã cunoascã metodologia de întocmire a fişelor de monument;
c) sã întocmeascã documentele primare ce stau la baza fişelor de monument, mãsurãtori, relevee sumare, fotografii, cercetare de arhivã, bibliografie, alte cercetãri specifice, dupã caz, precum şi a rapoartelor de inspecţie;
d) sã cunoascã legislaţia naţionalã în vigoare din domeniu, precum şi convenţiile internaţionale privind protejarea şi conservarea monumentelor istorice la care România este parte;
e) sã întocmeascã şi sã ţinã la zi registrul de evidenţã a studiilor şi cercetãrilor întocmite;
f) sã respecte prevederile legii dreptului de autor.
(3) Şefii de proiect complex sau de specialitate trebuie:
a) sã elaboreze proiecte şi/sau, dupã caz, sã coordoneze toate specialitãţile care concurã la realizarea proiectului;
b) sã fundamenteze riguros, din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, soluţiile adoptate, în acord cu cerinţele stipulate în legislaţia naţionalã şi cu recomandãrile din actele internaţionale din domeniul monumentelor istorice;
c) sã respecte concluziile conceptuale ale expertizelor, precum şi prevederile referatelor de verificare tehnicã;
d) sã prezinte Ministerului Culturii şi Cultelor, la cererea acestuia, datele ştiinţifice şi tehnice necesare pentru susţinerea proiectelor elaborate;
e) sã respecte avizele Ministerului Culturii şi Cultelor prin introducerea prevederilor acestora în lucrãrile elaborate;
f) sã prezinte spre reavizare eventualele modificãri şi completãri majore faţã de soluţiile avizate anterior, în cazul apariţiei unor situaţii noi pe şantierele de restaurare;
g) sã urmãreascã, sã verifice şi sã aprobe pe şantier modul de punere în operã a documentaţiilor pe care le-au întocmit;
h) sã dispunã, fãrã încãlcarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, adaptãrile soluţiilor tehnice în conformitate cu situaţia realã din şantier prin acte scrise;
i) sã participe, dacã sunt invitaţi, la analizarea ofertelor de execuţie a lucrãrilor propriu-zise, precum şi la recepţionarea acestora;
j) sã semneze şi sã ştampileze toate documentaţiile elaborate;
k) sã ţinã la zi registrul de evidenţã a lucrãrilor elaborate.
(4) Executanţii de lucrãri trebuie:
a) sã conducã lucrãri de intervenţii la monumentele istorice, numai în baza documentaţiilor de execuţie avizate de Ministerul Culturii şi Cultelor, cu respectarea prevederilor cuprinse în autorizaţia şi în avizele legale de construire;
b) sã coordoneze activitatea de ataşamentare a lucrãrilor executate şi sã îşi însuşeascã conţinutul caietelor de ataşamente;
c) sã asigure conducerea punctelor de lucru din subordine cu personal calificat şi specializat în domeniu;
d) sã cunoascã cu exactitate conţinutul documentaţiilor de execuţie pentru toate punctele de lucru din subordine;
e) sã asigure informarea operativã a şefului de proiect şi a dirigintelui lucrãrii, ori de câte ori este cazul, despre evoluţia lucrãrilor şi, în special, despre necesitatea de adaptare a soluţiilor din documentaţie cu situaţia realã din teren;
f) sã cunoascã principiile generale de restaurare şi de conservare stipulate în legislaţia naţionalã şi în recomandãrile din actele internaţionale din domeniul monumentelor istorice;
g) sã nu permitã abaterea de la prevederile documentaţiei avizate sau de la dispoziţiile de şantier;
h) sã cunoascã tehnicile şi materialele tradiţionale de execuţie, specifice domeniului de activitate;
i) sã se preocupe permanent de perfecţionarea angajaţilor în meseriile tradiţionale ce acoperã domeniul;
j) sã opreascã executarea lucrãrilor în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate, abateri de la prevederile proiectului de execuţie ori au fost descoperite urme de interes arheologic, arhitectural sau artistic, sã asigure punerea în siguranţã a descoperirii şi sã permitã reluarea lucrãrilor numai dupã decizia şefului de proiect şi a comisiei zonale a monumentelor istorice;
k) sã rãspundã, conform atribuţiilor ce le revin, de realizarea nivelului de calitate corespunzãtor cerinţelor specifice lucrãrilor de conservare, consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric;
l) sã întocmeascã şi sã ţinã la zi registrele de evidenţã a lucrãrilor pe care le coordoneazã tehnic şi de care rãspund; sã ţinã la zi jurnalul de restaurare şi întreaga documentaţie necesarã tipului de proiect;
m) sã urmãreascã şi sã respecte normele de protecţia muncii.
(5) Diriginţii de lucrãri:
a) dirigintele de şantier este reprezentantul angajatorului pentru lucrãrile de execuţie, prin care acesta îşi exercitã controlul asupra corectitudinii tehnice şi economice a lucrãrilor contractate;
b) dirigintele de şantier are toate atribuţiile şi rãspunderile pe care i le acordã angajatorul în conformitate cu prevederile juridice şi tehnice privind activitatea generalã în construcţii, la care se adaugã cele specifice domeniului monumentelor istorice, dupã cum urmeazã:
1. cunoaşterea temeinicã, din punct de vedere tehnic şi ştiinţific, a documentaţiilor avizate ce se executã;
2. supravegherea şi controlul corectitudinii intervenţiilor de orice naturã pe perioada executãrii lucrãrilor, în acord cu specificul lucrãrilor de conservare-restaurare;
3. aducerea la cunoştinţã angajatorului a necesitãţii asigurãrii protejãrii monumentului în caz de întrerupere temporarã sau pe o perioadã nedeterminatã, dupã caz, a lucrãrilor de restaurare aflate în curs de execuţie;
4. urmãrirea aplicãrii cu stricteţe a înscrisurilor din registrul de comunicãri de şantier, inspecţie şi control şi din registrul de dispoziţii de şantier;
5. asigurarea în permanenţã a celei mai bune conlucrãri între beneficiar şi finanţator, pe de o parte, şi specialişti - cercetãtori, proiectanţi şi executanţi, pe de altã parte;
6. verificarea în permanenţã a calitãţii materialelor puse în operã, în acord cu prevederile proiectului avizat;
7. verificarea temeinicã a înscrisurilor şi a schiţelor din caietele de ataşamente ale şantierului, cu poziţionarea exactã a fiecãrei intervenţii, având în vedere importanţa acestor caiete în cadrul jurnalului de restaurare;
8. semnalarea promptã a oricãror descoperiri de urme de interes istoric, artistic sau arhitectural şi solicitarea cãtre angajator de a lua mãsurile de protejare provizorie a acestora pânã la înregistrarea lor şi decizia privind continuarea lucrãrilor;
9. participarea şi urmãrirea întocmirii jurnalului de restaurare cartea construcţiei şi predarea acesteia deţinãtorului monumentului la recepţia lucrãrilor.
ART. 18
Atribuţii şi rãspunderi specifice experţilor şi experţilor tehnici:
a) experţii atestaţi conform prezentelor norme metodologice sunt singurii îndreptãţiţi sã elaboreze expertize, dar numai pentru specializarea în care au fost atestaţi, respectiv: arhitecturã, structurã, urbanism, restaurare componente artistice, studii, cercetãri;
b) rãspund de asigurarea cerinţelor impuse de doctrinele ori principiile conservãrii şi restaurãrii monumentelor istorice, precum şi de normele de restaurare stipulate în convenţiile internaţionale din domeniul monumentelor istorice la care România este parte, atât prin stabilirea domeniilor în care este necesarã abordarea studiilor şi a cercetãrilor preliminare, cât şi prin conceptele de restaurare, de la conservare şi consolidare pânã la punerea în valoare;
c) experţii în specialitatea arhitecturã coordoneazã toate specialitãţile ce concurã la elaborarea expertizelor, la întocmirea studiului de fezabilitate şi a proiectelor de execuţie;
d) experţii vor certifica în fazele urmãtoare de proiectare cã s-au respectat soluţiile de principiu conţinute în concluziile expertizei, precum şi avizele eliberate de Ministerul Culturii şi Cultelor, iar pe parcursul executãrii lucrãrilor şi la recepţia acestora, punerea în operã a proiectului;
e) experţii vor stabili specialitãţile pentru care sunt necesare investigaţii şi verificãri pentru extinderea expertizei şi/sau fazele urmãtoare de cercetare şi proiectare;
f) experţii vor semna şi vor ştampila toate piesele scrise şi desenate ale expertizelor pe care le întocmesc;
g) experţii pot elabora studii, cercetãri şi proiecte, dar nu pot verifica şi aviza propriile documentaţii elaborate;
h) experţii vor ţine la zi registrul de evidenţã a expertizelor întocmite şi a acordurilor cu privire la documentaţiile elaborate de specialiştii întocmitori;
i) rãspunderile experţilor care au primit atestatul şi îşi exercitã atribuţiile în exigenţele pentru verificare proiecte, şef de proiect de specialitate, executare lucrãri, dirigentare lucrãri sunt aceleaşi cu cele ale specialiştilor.
ART. 19
Atribuţii şi rãspunderi specifice verificatorilor şi verificatorilor tehnici:
a) sã verifice, conform specializãrilor pentru care au fost atestaţi, conţinutul şi calitatea documentaţiilor pentru care se solicitã verificarea;
b) sã verifice documentaţiile tehnice de execuţie privind intervenţiile la monumentele istorice;
c) sã nu exercite atribuţiile de verificator asupra propriilor proiecte;
d) sã urmãreascã în fazele de proiectare prezentate respectarea prevederilor expertizelor avizate, precum şi a conţinutului avizelor Ministerului Culturii şi Cultelor acordate la faze anterioare de proiectare;
e) sã atenţioneze proiectantul cu privire la modificãrile ce pot decurge din alte cerinţe şi/sau reglementãri tehnice în vigoare şi sã stabileascã modul de soluţionare;
f) sã semneze şi sã ştampileze piesele scrise şi desenate care au fãcut obiectul verificãrii şi sã întocmeascã referatul de verificare în conformitate cu exigenţele legale;
g) sã întocmeascã şi sã ţinã la zi registrul de evidenţã al documentaţiilor verificate.

CAP. VI
Sancţiuni

ART. 20
(1) Nerespectarea atribuţiilor şi rãspunderilor ce revin specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, în funcţie de gravitatea faptei comise, se sancţioneazã astfel:
a) avertisment, care se constituie într-o comunicare justificatã a sancţiunii;
b) suspendarea certificatului de atestare şi a legitimaţiei pe o perioadã de la 6 luni la 2 ani;
c) anularea certificatului de atestare şi a legitimaţiei.
(2) Aplicarea sancţiunilor se face gradual sau direct, în funcţie de gravitatea faptei.
ART. 21
(1) Aplicarea sancţiunilor se face la sesizarea specialiştilor direcţiilor pentru culturã, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a împuterniciţilor Ministerului Culturii şi Cultelor sau a compartimentului de specialitate din minister ori a membrilor Comisiei.
(2) Raportul de constatare/sesizarea întocmit/întocmitã de persoanele prevãzute la alin. (1) va fi supus/supusã analizei unei comisii formate din 3 specialişti/experţi, numitã prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, care propune, dupã caz, clasarea sesizãrii, stabilirea sancţiunii şi durata acesteia.
(3) Comisia prevãzutã la alin. (2) este constituitã din urmãtoarele persoane: un specialist numit de Comisie, unul recomandat de Ministerul Culturii şi Cultelor şi unul propus de cãtre cel împotriva cãruia este formulatã sesizarea, din rândul persoanelor înscrise în Registrul experţilor şi verificatorilor tehnici sau în Registrul specialiştilor.
(4) Aplicarea sancţiunilor se face prin decizie a directorului general al Institutului, pe baza referatului comisiei prevãzute la alin. (2).
(5) Decizia directorului general al Institutului se comunicã, prin scrisoare cu confirmare de primire, în termen de 10 zile lucrãtoare de la data emiterii.
ART. 22
Pe perioada în care documentele de atestare sunt suspendate sau anulate, persoana fizicã în cauzã nu mai poate realiza activitãţi în domeniul protejãrii, conservãrii şi restaurãrii monumentelor istorice, iar lista se publicã pe site-ul Institutului şi pe cel al Ministerului Culturii şi Cultelor.
ART. 23
Avertismentul şi suspendarea documentelor de atestare se considerã ridicate la data îndeplinirii condiţiilor care au condus la luarea mãsurii de sancţionare, pânã la sfârşitul perioadei de sancţionare.
ART. 24
Anularea certificatului de atestare se face în urmãtoarele cazuri:
a) când, prin activitatea sa, persoana fizicã atestatã produce mutilãri sau distrugeri ale monumentului istoric, ca urmare a nerespectãrii documentaţiilor şi avizelor;
b) când persoana fizicã atestatã a fost condamnatã prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru infracţiuni legate de exercitarea profesiei;
c) când persoana atestatã are cel puţin 3 stadii, expertize, proiecte respinse la avizare.
ART. 25
Documentele de atestare suspendate sau anulate se predau de cãtre deţinãtori Institutului în termen de 15 zile de la înştiinţare.
ART. 26
În cazul în care faptele care au condus la suspendarea sau la anularea certificatului de atestare întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, Comisia propune directorului general al Institutului sesizarea autoritãţilor publice competente.
ART. 27
(1) Suspendarea sau, dupã caz, anularea documentelor de atestare produce efect de la data comunicãrii deciziei.
(2) Titularul unui atestat anulat nu mai are dreptul sã solicite eliberarea unui nou atestat timp de 3 ani de la data retragerii.
(3) Suspendarea sau anularea atestatului este menţionatã în Registrul experţilor şi verificatorilor tehnici sau, dupã caz, în Registrul specialiştilor.
ART. 28
(1) Deciziile de suspendare sau, dupã caz, de anulare a atestatului pot fi contestate în termen de 15 zile lucrãtoare de la data comunicãrii.
(2) Contestaţiile se depun la Institut şi se soluţioneazã, în termen de 5 zile lucrãtoare, de cãtre o comisie constituitã în acest scop, ai cãrei membri sunt numiţi prin decizie a directorului general al Institutului.
(3) Persoanele nemulţumite se pot adresa instanţelor de judecatã competente, în condiţiile legii.
(4) Pe perioada rezolvãrii contestaţiilor prevãzute la alin. (2), drepturile pe care le acordã documentele de atestare sunt suspendate.

CAP. VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 29
Diriginţii de şantier, responsabilii cu urmãrirea comportãrii în timp a lucrãrilor şi responsabilii privind controlul tehnic de calitate, autorizaţi de Inspectoratul de Stat în Construcţii, pot lucra în domeniul monumentelor istorice cu condiţia obţinerii atestatului Ministerului Culturii şi Cultelor Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, conform prevederilor prezentelor norme metodologice.
ART. 30
Experţii tehnici, verificatorii tehnici şi responsabilii tehnici cu execuţia, atestaţi de Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, pot lucra în domeniul monumentelor istorice cu condiţia obţinerii atestatului Ministerului Culturii şi Cultelor - Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, conform prevederilor prezentelor norme metodologice.
ART. 31
Experţii tehnici şi verificatorii tehnici atestaţi de Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, atestaţi şi de Ministerul Culturii şi Cultelor - Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, dupã prelungirea termenului de valabilitate a atestatului de cãtre Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, se vor prezenta la Institut pentru prelungirea termenului de valabilitate a atestatului Ministerului Culturii şi Cultelor, care se consemneazã în legitimaţie de cãtre conducerea Institutului.
ART. 32
Specialiştii şi experţii atestaţi în baza <>Ordinului ministrului culturii nr. 2.032/1999 pentru înfiinţarea Comisiei de Atestare în Domeniul Monumentelor Istorice şi aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a experţilor în domeniul protejãrii monumentelor istorice şi a specialiştilor în domeniul conservãrii şi restaurãrii monumentelor istorice, cu modificãrile ulterioare, pot solicita Institutului actualizarea documentelor de atestare.
ART. 33
Nu pot fi atestate persoanele cãrora li s-a aplicat pedeapsa complementarã a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celei de care s-a folosit pentru sãvârşirea unei infracţiuni.
ART. 34
Atestarea persoanelor fizice din statele membre ale Uniunii Europene, care executã lucrãri de restaurare a monumentelor istorice şi solicitã înscrierea în Registrul specialiştilor şi în Registrul experţilor tehnici, se face automat, în urma prezentãrii atestatului de liberã practicã în specializarea respectivã obţinut în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în original şi în copie legalizatã, împreunã cu o traducere a acestuia în limba românã, autentificatã de autoritãţile competente din statul care a emis respectivul atestat.
ART. 35
Anexele nr. 1-9 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.

ANEXA 1
la normele metodologice
----------
NOTA (CTCE)
ADEVERINŢA DE ATESTARE se gãseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2008, la pagina 21 (a se vedea imaginea asociatã).

ANEXA 2
la normele metodologice
----------
NOTA (CTCE)
CERTIFICATUL DE ATESTARE se gãseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2008, la pagina 22 (a se vedea imaginea asociatã).

ANEXA 3
la normele metodologice
----------
NOTA (CTCE)
CERTIFICATUL DE ATESTARE se gãseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2008, la pagina 23 (a se vedea imaginea asociatã).

ANEXA 4
la normele metodologice
----------
NOTA (CTCE)
CERTIFICATUL DE ATESTARE se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2008, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociatã).

ANEXA 5
la normele metodologice
----------
NOTA (CTCE)
LEGITIMAŢIA DE SPECIALIST ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2008, la pagina 25 şi 26 (a se vedea imaginea asociatã).

ANEXA 6
la normele metodologice
----------
NOTA (CTCE)
LEGITIMAŢIA DE EXPERT ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2008, la pagina 27 (a se vedea imaginea asociatã).

ANEXA 7
la normele metodologice
----------
NOTA (CTCE)
LEGITIMAŢIA DE EXPERT TEHNIC ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2008, la pagina 28 şi 29 (a se vedea imaginea asociatã).

ANEXA 8
la normele metodologice
----------
NOTA (CTCE)
MACHETELE ŞTAMPILELOR SPECIALIŞTILOR ŞI EXPERŢILOR ÎN DOMENIUL MONUMENTELOR ISTORICE se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2008, la pagina 30 (a se vedea imaginea asociatã).

ANEXA Nr. 9
la normele metodologice

Domnule Director general

Subsemnatul/Subsemnata, .................................., nãscut/nãscutã
la data de ................................... în*1) ......................,
ţara .................., domiciliat/domiciliatã în*2) .....................,
ţara .................., cetãţean al*3) ...................................,
legitimat/legitimatã cu B.I./C.I/paşaport seria ............ nr. ..........,
CNP │_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│_│, eliberat/eliberatã de ....................,
de profesie ...................., solicit atestarea profesionalã în domeniul
protejãrii monumentelor istorice din România pentru exigenţa, calitãţile şi
specializãrile urmãtoare:
- exigenţa .............................;
- calitãţile ...............................;
- specializãrile ........................ .
Anexat depun documentele prevãzute în Normele metodologice privind
atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul
protejãrii monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii
şi cultelor nr. 2.398/2008, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. ........ .
Declar cã am luat cunoştinţã de atribuţiile, obligaţiile şi rãspunderile
persoanei fizice atestate, pe care înţeleg sã le respect întocmai, conform
prevederilor legale.
De asemenea, declar cã, în cazul atestãrii, sunt/nu sunt de acord cu
publicarea datelor personale din Registrul specialiştilor/experţilor,
gestionate de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, şi mã angajez ca,
în cazul în care mi se modificã coordonatele de contact, sã vi le transmit
de îndatã pentru actualizarea datelor din registru.
În final, vã rog sã dispuneţi sã mi se comunice din timp data la care
trebuie sa mã prezint pentru un eventual interviu sau pentru ridicarea
atestatului, dupã caz.

Cu mulţumiri,

Localitatea .................... Numele/prenumele solicitantului
Data ........................... ................................
Semnãtura ......................
Sau prin reprezentant legal:
................................
Numele/prenumele
................................
Semnãtura şi ştampila ..........
................................
Telefon/fax, e-mail: ...........
................................

Domnului Director general al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice

*1) Localitatea, coordonatele administrative.
*2) Adresa, localitatea, coordonatele administrative.
*3) Ţara membrã/nemembrã a Uniunii Europene.

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme, Ministerul Culturii si Cultelor, NORME METODOLOGICE din 25 iunie 2008

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"