Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2024 privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat
EMITENT: Ministerul Educaţiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1331 din 31 decembrie 2024
──────────
Aprobate prin ORDINUL nr. 7.930 din 23 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1331 din 31 decembrie 2024.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentele norme metodologice se aplică personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi personalului didactic, de cercetare şi de conducere din învăţământul universitar de stat, încadrat în:
a) unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, unităţile de învăţământ cu program de artă suplimentar, unităţile de învăţământ special, unităţile de educaţie extraşcolară, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale, casele corpului didactic, precum şi în inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumite în continuare ISJ/ISMB;
b) instituţiile de învăţământ superior de stat, cluburile sportive universitare aflate în subordinea universităţilor de stat sau în subordinea Ministerului Educaţiei.
ART. 2
(1) Pentru personalul didactic de predare, de îndrumare şi control şi de conducere din învăţământul preuniversitar de stat, concediul anual se stabileşte în raport cu structura anului şcolar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Pentru personalul didactic, de cercetare şi de conducere din instituţiile de învăţământ superior de stat, concediul anual se stabileşte în raport cu structura anului universitar.
(3) Neefectuarea concediului anual de odihnă din motive bine justificate, dovedite prin documente, ca urmare a întreruperii acestuia la cererea salariatului, în cazul unor evenimente familiale deosebite, pentru care cadrul didactic are dreptul la zile libere plătite, sau în situaţia rechemării pentru motive bine întemeiate din concediul de odihnă, în condiţiile prezentelor norme metodologice, dă dreptul la efectuarea concediului restant într-un interval de 18 luni, începând cu prima vacanţă a anului şcolar/universitar următor celui în care persoana revine în activitate.
(4) Orice convenţie prin care se renunţă, în totalitate sau în parte, la dreptul la concediul de odihnă este lovită de nulitate.
CAP. II
Concediul de odihnă pentru personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar de stat şi pentru personalul didactic de predare şi de cercetare din învăţământul universitar de stat
ART. 3
(1) Personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar beneficiază de concediu de odihnă anual cu plată, cu o durată de 62 de zile lucrătoare, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare.
(2) Prin excepţie de la perioada prevăzută la alin. (1), poate fi programat în concediu de odihnă şi în alte perioade ale anului şcolar, în funcţie de specificul activităţilor:
a) personalul didactic de predare încadrat în învăţământul postliceal la clasele din domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică;
b) personalul didactic de predare din cluburile sportive şcolare, conform calendarului competiţional;
c) personalul didactic de predare din casele corpului didactic.
(3) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic din învăţământul preuniversitar se stabilesc de către consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, astfel încât concediul de odihnă să fie efectuat integral în anul şcolar respectiv, cu asigurarea personalului didactic de predare necesar pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale. Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic din învăţământul preuniversitar se înregistrează obligatoriu în aplicaţia EduSal.
(4) Cadrele didactice din învăţământul universitar beneficiază de concediul anual de odihnă plătit, în perioada vacanţelor universitare, cu o durată de cel puţin 40 de zile lucrătoare. Personalul de cercetare din instituţiile de învăţământ superior beneficiază de concediu de odihnă conform Codului muncii.
(5) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic din învăţământul universitar se stabilesc de către consiliul de administraţie, în funcţie de interesul instituţiei de învăţământ superior şi al salariatului.
(6) Cadrele didactice beneficiază de concediu de odihnă cu durata integrală, plătit pentru funcţia de bază, dacă au prestat activitatea, în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe perioadă nedeterminată sau determinată, în tot cursul anului şcolar/universitar, ţinând seama şi de prevederile art. 5 alin. (1).
(7) Cadrul didactic care a desfăşurat activitate la catedră o fracţiune din anul şcolar/universitar are dreptul la un concediu de odihnă cu o durată calculată proporţional cu perioada lucrată în anul şcolar/universitar respectiv.
(8) În situaţia în care angajarea s-a făcut după începerea anului şcolar/universitar, durata concediului de odihnă este proporţională cu perioada lucrată.
(9) Cadrelor didactice care au lucrat un anumit număr de zile, în diferite perioade ale anului şcolar/universitar, li se consideră luna integral lucrată în învăţământ dacă din însumarea zilelor respective rezultă 30 de zile calendaristice.
(10) Cadrele didactice încadrate pe fracţiuni de normă în două sau mai multe unităţi de învăţământ de stat au dreptul la concediu de odihnă la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, proporţional cu perioada lucrată.
ART. 4
(1) Personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar care însoţeşte copiii în tabere sau la altfel de activităţi care se organizează în perioada vacanţelor şcolare se află în activitate, dar nu mai mult de 16 zile calendaristice.
(2) Nevăzătorii şi alte cadre didactice cu handicap din învăţământul preuniversitar beneficiază, după caz, şi de un concediu de odihnă suplimentar, conform contractului colectiv de muncă aplicabil.
ART. 5
(1) Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora au dreptul la concediu de odihnă plătit numai pentru funcţia de bază pentru care s-a încheiat contractul individual de muncă.
(2) Specialiştii din alte sectoare de activitate care au fost angajaţi prin concurs cu funcţia de bază în învăţământ ca personal didactic de predare şi care au încheiat contract individual de muncă pe durată nedeterminată/determinată beneficiază de concediul de odihnă prevăzut pentru cadrele didactice, proporţional cu perioada efectiv lucrată în învăţământ în anul şcolar/universitar respectiv.
(3) Personalul didactic pensionat încadrat care a încheiat contract de muncă în regim de plată cu ora, cu normă întreagă sau pe fracţiuni de normă, beneficiază de concediu de odihnă proporţional cu perioada lucrată, calculat în conformitate cu prevederile art. 3.
ART. 6
(1) Cadrelor didactice titulare care, pe parcursul unui an şcolar/universitar, îşi desfăşoară activitatea succesiv, prin detaşare, în mai multe unităţi/instituţii de învăţământ, li se acordă concediul de odihnă de către unitatea/instituţia la care funcţionează în momentul începerii vacanţei şcolare/ universitare. În aceste situaţii, indemnizaţia de concediu este suportată de toate unităţile/instituţiile de învăţământ la care a fost încadrat, proporţional cu perioada lucrată la fiecare dintre acestea în cursul anului şcolar/universitar respectiv.
(2) Personalul didactic de predare căruia îi încetează contractul individual de muncă pe parcursul anului şcolar beneficiază de compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat până la data încetării contractului individual de muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 7
(1) La nivelul angajatorului, efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ superior, după consultarea reprezentantului/ reprezentanţilor organizaţiei/organizaţiilor sindicale din unitatea/ instituţia de învăţământ, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă, sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, respectiv a salariatului, pentru programările individuale.
(2) Programarea concediilor de odihnă se aprobă în primele două luni ale anului şcolar/universitar de către consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ superior. Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ superior, în perioada vacanţelor şcolare/universitare, cu excepţia personalului didactic de predare prevăzut la art. 3 alin. (3), în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.
(3) Pentru cadrele didactice încadrate pe fracţiuni de normă în două sau mai multe unităţi de învăţământ, programarea concediilor de odihnă se realizează astfel încât perioada să fie aceeaşi la toţi angajatorii.
(4) La programarea concediilor de odihnă ale cadrelor didactice, conducerea unităţii/instituţiei de învăţământ are în vedere, în măsura în care este posibil, şi specificul activităţii soţului/soţiei angajatului. La această programare se are în vedere efectuarea cu prioritate a zilelor de concediu de odihnă restant, aferent anului şcolar/universitar anterior sau, după caz, anilor şcolari/universitari anteriori.
(5) Programarea concediului de odihnă se dispune prin decizie a conducătorului unităţii/instituţiei de învăţământ.
ART. 8
(1) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani, se consideră perioade de activitate prestată.
(2) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca personalul didactic să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
(3) Salariatul are dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine pe întreaga perioadă a unui an şcolar/universitar. În aceste situaţii, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni, în perioada vacanţelor, începând cu anul şcolar/universitar următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
(4) În cazul salariaţilor care au beneficiat de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la 2 ani sau, după caz, 3 ani, concediul de odihnă neefectuat anterior suspendării contractului individual de muncă se efectuează, obligatoriu, după revenirea în activitate, în vacanţele anului şcolar/universitar respectiv, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) coroborate cu prevederile art. 149 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 9
Cadrele didactice care au fost în concediu fără plată întregul an şcolar/universitar nu au dreptul la concediu de odihnă pentru anul şcolar/universitar respectiv.
ART. 10
(1) Pe durata concediului de odihnă cadrele didactice au dreptul la o indemnizaţie calculată în raport cu numărul zilelor de concediu corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care acestea se efectuează. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte. Indemnizaţia de concediu de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază, sumele compensatorii, indemnizaţiile, sporurile şi majorările cu caracter permanent - inclusiv cele care nu sunt incluse în salariul de bază - pentru perioada respectivă. Aceasta reprezintă media zilnică a drepturilor salariale mai sus menţionate, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediul de odihnă, multiplicată cu numărul zilelor de concediu.
(2) Pentru cadrele didactice încadrate cu fracţiuni de normă, indemnizaţia de concediu se calculează avându-se în vedere drepturile salariale corespunzătoare, cuvenite pentru fracţiunea de normă sau fracţiunile de normă care se iau în calcul.
(3) Indemnizaţia de concediu se poate acorda salariatului înainte de plecarea în concediul de odihnă la solicitarea scrisă a acestuia, înregistrată la secretariatul unităţii/instituţiei de învăţământ, cu cel puţin 30 de zile înainte de data plecării în concediu.
ART. 11
(1) Efectuarea concediului de odihnă este întreruptă în următoarele situaţii:
a) cadrul didactic se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
b) cadrul didactic se află în concediu de maternitate sau de risc maternal;
c) cadrul didactic se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
d) cadrul didactic este chemat să îndeplinească îndatoriri publice;
e) cadrul didactic însoţeşte copiii în tabere sau la altfel de activităţi care se organizează în perioada vacanţelor şcolare;
f) alte situaţii prevăzute expres de legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.
(2) Unitatea/Instituţia de învăţământ poate rechema salariaţii din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa acestora la locul de muncă, prin dispoziţie scrisă a conducătorului acesteia.
(3) În situaţia rechemării, unitatea/instituţia de învăţământ de stat are obligaţia de a suporta toate cheltuielile cadrului didactic şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii în localitatea pe raza căreia se află locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă. Angajatul beneficiază, în acest caz, cel puţin de rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului de odihnă în altă localitate, echivalente cu sumele cheltuite pentru prestaţia de care nu a mai putut beneficia din cauza rechemării.
(4) Pentru unul dintre cazurile de întrerupere a concediului de odihnă, prevăzute la alin. (1), sau în situaţia de rechemare din concediul de odihnă, prevăzută la alin. (2), cadrele didactice au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când acest lucru nu este posibil, la o dată ulterioară, stabilită printr-o nouă programare.
ART. 12
(1) În situaţia în care concediul început la o anumită dată este întrerupt conform art. 11, se procedează la regularizarea plăţilor în raport cu indemnizaţia de concediu aferentă zilelor de concediu neefectuat şi cu salariul cuvenit cadrului didactic pentru perioada lucrată după întreruperea concediului sau cu drepturile cuvenite pentru această perioadă, după caz, potrivit legii.
(2) La data reprogramată pentru efectuarea părţii restante a concediului de odihnă, cadrului didactic i se acordă indemnizaţia de concediu cuvenită pentru această perioadă.
ART. 13
(1) În cazul în care contractul individual de muncă a încetat după ce personalul didactic a efectuat concediul de odihnă, acesta este obligat să restituie partea din indemnizaţia de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul şcolar/universitar pentru care i s-a acordat acel concediu.
(2) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă, exceptând situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1).
CAP. III
Concediul de odihnă pentru personalul de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, casele corpului didactic şi centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale din sistemul de învăţământ preuniversitar, precum şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control din ISJ/ISMB
ART. 14
(1) Pentru personalul de conducere din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar prevăzute la art. 1 lit. a), concediul de odihnă se acordă în funcţie de vechimea în muncă, în perioada vacanţelor şcolare, astfel:
a) până la 5 ani vechime - 21 de zile lucrătoare;
b) între 5 şi 15 ani vechime - 24 de zile lucrătoare;
c) peste 15 ani vechime - 28 de zile lucrătoare.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), personalul de conducere din casele corpului didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare beneficiază de 25 de zile lucrătoare de concediu de odihnă anual, care poate fi programat atât în perioada vacanţelor şcolare, cât şi în alte perioade ale anului şcolar, în funcţie de specificul activităţilor, fără afectarea obligaţiei de predare.
(3) Personalul de conducere, de îndrumare şi control din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar prevăzute la art. 1 lit. a) beneficiază, după caz, şi de un concediu de odihnă suplimentar, conform contractului colectiv de muncă aplicabil.
(4) Pentru persoanele încadrate pe funcţia de inspector şcolar general, director al Palatului Naţional al Copiilor, director în centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale, perioada efectuării concediului de odihnă, întreruperea concediului de odihnă şi rechemarea din concediul de odihnă se aprobă de către ministrul educaţiei.
(5) Ministerul Educaţiei realizează evidenţa zilelor concediilor de odihnă efectuate anual de inspectorii şcolari generali, de directorul Palatului Naţional al Copiilor şi de directorii din centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale.
ART. 15
(1) Pentru funcţiile de inspector şcolar general adjunct, director al casei corpului didactic, inspector şcolar şi director din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, perioada efectuării concediului de odihnă şi întreruperea concediului de odihnă se aprobă de inspectorul şcolar general.
(2) Modificarea programării/Întreruperea concediului de odihnă se aprobă la solicitarea salariaţilor aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (1).
(3) Concediul de odihnă al directorului adjunct, modificarea programării sau întreruperea acestuia se aprobă de către directorul unităţii de învăţământ.
(4) Rechemarea din concediul de odihnă a directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar, a inspectorilor şcolari generali adjuncţi, a directorilor caselor corpului didactic şi a inspectorilor şcolari se face în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa acestora la locul de muncă, prin decizie a inspectorului şcolar general, angajatorul având obligaţia de a dispune măsurile legale care se impun în această situaţie.
ART. 16
(1) În cazul personalului prevăzut la art. 15 alin. (4), dispoziţiile art. 2 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(2) Concediul de odihnă restant se efectuează, cu prioritate, în perioada vacanţelor noului an şcolar.
(3) Cadrele didactice care, pe parcursul unui an şcolar, îşi desfăşoară activitatea atât în funcţie de conducere, îndrumare şi control, cât şi în funcţie didactică de predare, ca urmare a modificării funcţiei îndeplinite, beneficiază de concediul de odihnă calculat proporţional cu numărul de zile de activitate pentru fiecare funcţie deţinută în anul şcolar curent, prin raportare la numărul de zile de concediu cuvenite fiecărei funcţii.
(4) Responsabilitatea calculării numărului de zile de concediu de odihnă cuvenite persoanei prevăzute la alin. (3) revine unităţii/instituţiei la care aceasta îşi desfăşoară activitatea la data plecării în concediul de odihnă.
(5) În cazul persoanei prevăzute la alin. (3) care, la momentul schimbării funcţiei, îşi desfăşoară activitatea la o altă unitate, aceasta prezintă adeverinţa emisă de prima unitate din care rezultă numărul de zile de concediu de odihnă cuvenite, proporţional cu perioada efectiv lucrată în cursul anului şcolar, şi numărul efectiv de zile de concediu de odihnă efectuat la aceasta.
(6) La încetarea numirii în funcţiile de conducere, de îndrumare şi control din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, din inspectoratele şcolare sau din casele corpului didactic, după revenirea la postul didactic/catedra rezervat(ă), angajatorul este obligat să acorde, dacă este cazul, concediul de odihnă neefectuat de aceste persoane în perioada în care au ocupat funcţiile respective, ca urmare a întreruperii concediului de odihnă sau a rechemării din concediul de odihnă în condiţiile prezentelor norme metodologice, într-o perioadă de 18 luni începând cu anul şcolar următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual, în perioada vacanţelor şcolare, în baza adeverinţei eliberate de conducătorul instituţiei care a emis ordinul/decizia de încetare a numirii în funcţia de conducere, de îndrumare şi control.
CAP. IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 17
(1) Conducerile unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi directorul casei corpului didactic întocmesc o evidenţă distinctă a tuturor rechemărilor din concediul de odihnă şi a concediului de odihnă neefectuat, având obligaţia transmiterii acesteia, la sfârşitul fiecărui an şcolar, la inspectoratul şcolar, cu justificarea cauzelor care au generat întreruperea/rechemarea din concediul de odihnă.
(2) Inspectoratul şcolar are obligaţia realizării evidenţei distincte a tuturor rechemărilor din concediul de odihnă şi a concediilor neefectuate pentru personalul didactic de predare, personalul de conducere din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat şi din casele corpului didactic, precum şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare.
(3) Anual, în perioada septembrie-octombrie, inspectoratul şcolar are obligaţia verificării tuturor rechemărilor din concediul de odihnă şi a concediilor neefectuate în anul şcolar anterior.
(4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat pentru personalul didactic de predare la încetarea contractului individual de muncă din funcţia didactică de predare, pentru personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi din casele corpului didactic, precum şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, la încetarea contractului individual de muncă din funcţia didactică de predare, se realizează în baza procesului-verbal de verificare/control/audit întocmit la nivelul inspectoratului şcolar şi aprobat de inspectorul şcolar general.
(5) În cazul compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat, la încetarea contractului individual de muncă din funcţia didactică de predare, unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, casele corpului didactic şi inspectoratele şcolare introduc obligatoriu în programul EduSal numărul adresei de transmitere a situaţiei privind rechemările din concediul de odihnă la inspectoratul şcolar şi a procesului-verbal de verificare/control/audit la nivelul inspectoratului şcolar şi aprobat de inspectorul şcolar general.
(6) Aplicaţia EduSal va fi adaptată corespunzător pentru implementarea prevederilor din prezentele norme metodologice.
(7) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se realizează în termen de 60 de zile de la data încetării contractului individual de muncă.
(8) Inspectoratele şcolare au obligaţia ca în termen de 90 de zile de la data compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat, atât din cadrul inspectoratului şcolar, cât şi din cadrul unităţilor de învăţământ, să verifice plăţile efectuate către beneficiari.
ART. 18
În cuprinsul prezentelor norme metodologice, începând cu data reorganizării instituţiilor aflate în coordonarea/subordonarea Ministerului Educaţiei:
a) denumirile „inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti“, respectiv „ISJ/ISMB“ se vor citi „direcţia judeţeană de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar“, respectiv „DJIP/DMBIP“;
b) denumirea „casele corpului didactic“ se va citi „centrele pentru cariera didactică“;
c) denumirile „inspector şcolar general“ şi „inspector şcolar general adjunct“ se vor citi „director general“ şi „director general adjunct“.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
