Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME METODOLOGICE din 21 decembrie 2006 de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene*)
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 239 din 9 aprilie 2012
──────────
*) Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 1.864 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 239 din 9 aprilie 2012.
──────────
*) Republicate în temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr. 852/2011 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi pentru stabilirea formei şi conţinutului documentelor care se eliberează cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor lor de familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 19 septembrie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.
Hotărârea Guvernului nr. 1.864/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.051 din 29 decembrie 2006.
ART. 1
Prezentele norme metodologice reglementează modul de punere în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă.
SECŢIUNEA 1
Proceduri privind intrarea şi ieşirea de pe teritoriul României
ART. 2
(1) În vederea obţinerii vizei de intrare în România, membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene trebuie să prezinte:
a) cererea-tip;
b) paşaportul valabil;
c) paşaportul sau cartea de identitate a cetăţeanului Uniunii Europene, în copie şi în original, sau copia unuia dintre aceste documente în situaţia în care cetăţeanul Uniunii Europene se află deja pe teritoriul României;
d) documente din care rezultă că solicitantul de viză urmează să îl însoţească pe cetăţeanul Uniunii Europene al cărui membru de familie este sau să se alăture acestuia, pe teritoriul României. În cazul în care cetăţeanul Uniunii Europene este înregistrat cu rezidenţă pe teritoriul României, este suficientă prezentarea copiei documentului care atestă acest lucru;
e) după caz, următoarele documente:
i) documente doveditoare ale căsătoriei, respectiv ale legăturii de rudenie cu cetăţeanul Uniunii Europene, pentru membrii de familie;
ii) documente emise de autorităţile din statul membru de origine sau de provenienţă prin care se face dovada că persoana în cauză este membru de familie al cetăţeanului Uniunii Europene, dar nu se încadrează în definiţia de la art. 2 alin. (1) pct. 3 din ordonanţa de urgenţă, se află în întreţinerea sau gospodăreşte împreună cu cetăţeanul Uniunii Europene sau se află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa personală a acestuia, pentru persoanele aflate în întreţinere;
iii) documentul prin care se atestă faptul că relaţia de parteneriat cu cetăţeanul Uniunii Europene a fost înregistrată în statul membru de origine sau de provenienţă, în cazul parteneriatului înregistrat, sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relaţie de convieţuire de lungă durată cu cetăţeanul Uniunii Europene, în cazul parteneriatului neînregistrat.
(2) Refuzul eliberării vizei se comunică solicitantului în scris, iar comunicarea trebuie să conţină prezentarea motivelor care au stat la baza refuzului, informaţii privind autoritatea unde poate fi contestată decizia şi termenul de depunere a contestaţiei.
(3) Forma şi conţinutul cererii-tip pentru viza de intrare se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Externe.
ART. 3
(1) În situaţia prevăzută la art. 6 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, cetăţeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia are obligaţia de a dovedi organelor poliţiei de frontieră că este beneficiar al dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României.
(2) Dovada se face prin orice mijloc care atestă neechivoc calitatea de cetăţean al Uniunii Europene sau de membru de familie.
(3) Persoanei în cauză i se acordă tot sprijinul necesar pentru clarificarea situaţiei, inclusiv prin asigurarea accesului la mijloacele de telecomunicaţie sau prin contactarea oficiului diplomatic sau consular din România al statului al cărui cetăţean este.
(4) Membrul de familie care nu este cetăţean al Uniunii Europene şi nu deţine viza de intrare pe teritoriul României, deşi există obligativitatea deţinerii acesteia, trebuie să prezinte organelor poliţiei de frontieră, după caz, documentele prevăzute la art. 2 alin. (1). Nu este necesară prezentarea documentelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) în situaţia în care străinul este însoţit de cetăţeanul Uniunii Europene al cărui membru de familie este. După prezentarea acestora, organele poliţiei de frontieră acordă, potrivit legislaţiei în vigoare, fără plată, viza de intrare pe teritoriul României.
(5) Organele poliţiei de frontieră permit intrarea pe teritoriul României persoanei care, în baza documentelor prezentate, face dovada faptului că beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României.
SECŢIUNEA a 2-a
Proceduri privind exercitarea dreptului de rezidenţă pentru o perioadă mai mare de 3 luni pe teritoriul României
ART. 4
(1) În scopul obţinerii documentelor care atestă rezidenţa pe teritoriul României, cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora vor depune, la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, următoarele:
a) o cerere-tip, conform modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Român pentru Imigrări;
b) paşaportul valabil sau cartea de identitate valabilă, în cazul cetăţeanului Uniunii Europene;
c) copia cărţii de identitate/documentului de călătorie şi copia documentului care atestă rezidenţa pe teritoriul naţional a cetăţeanului Uniunii Europene, în cazul membrilor de familie ai acestora;
d) documente prin care să dovedească scopul pentru care solicită luarea în evidenţă;
e) dovada achitării taxelor.
(2) În aplicarea prevederilor ordonanţei de urgenţă, cetăţenii Uniunii Europene pot face dovada că sunt în căutarea unui loc de muncă prin orice mijloc de probă care atestă neechivoc situaţii ca de exemplu:
a) sunt înscrişi la o agenţie teritorială pentru ocuparea forţei de muncă;
b) au încheiat o înţelegere privind medierea muncii cu un furnizor de servicii specializate în acest domeniu;
c) au susţinut sau urmează să susţină un interviu pentru ocuparea unui loc de muncă;
d) şi-au exprimat, prin utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, intenţia de a găsi un loc de muncă.
ART. 5
(1) În aplicarea art. 13 lit. b) şi c) şi art. 14 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, pentru luarea în evidenţă şi eliberarea documentelor care atestă rezidenţa, cetăţenii Uniunii Europene pot face dovada mijloacelor de întreţinere prin talon de pensie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data intrării pe teritoriul României, declaraţie privind impozitul pe venitul global pentru anul anterior intrării pe teritoriul României, extras de cont bancar ori alte documente echivalente care atestă obţinerea veniturilor necesare asigurării întreţinerii, iar persoanele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) din ordonanţa de urgenţă şi printr-o declaraţie pe propria răspundere dată în faţa reprezentantului Oficiului Român pentru Imigrări.
(2) În aplicarea art. 13 lit. a) din ordonanţa de urgenţă, dovada statutului de lucrător poate fi făcută prin prezentarea următoarelor documente, după caz:
a) pentru angajare - contractul de muncă sau adeverinţă eliberată de angajator, în original şi în copie;
b) pentru detaşare - contractul de detaşare, adresă de detaşare traduse şi legalizate în condiţiile legii şi adresă din partea filialei/societăţii din România prin care să confirme faptul că este detaşat pe perioada stipulată în contractul de detaşare;
c) pentru activităţi comerciale - certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC;
d) pentru activităţi economice - certificatul constatator eliberat de ONRC din care să rezulte că solicitantul poate desfăşura activitatea economică;
e) pentru activităţi profesionale - autorizaţie sau aviz, în original şi copie, eliberat conform legii speciale;
f) pentru activităţi în cadrul unor programe de voluntariat - contract de voluntariat încheiat cu organizaţia-gazdă, în conformitate cu dispoziţiile legii speciale;
g) pentru activităţi religioase - avizul Secretariatului de Stat pentru Culte, în original, şi adresă din partea organizaţiei-gazdă prin care se confirmă că persoana în cauză desfăşoară activităţi religioase în cadrul acesteia, dacă avizul nu cuprinde această precizare;
h) alte documente care să ateste statutul de lucrător în condiţiile legii, în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a)-g).
(3) În situaţia în care la momentul solicitării înregistrării rezidenţei, cetăţeanul Uniunii Europene nu poate face dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul venitului minim garantat, potrivit alin. (1), se analizează situaţia personală a acestuia, luându-se în considerare şi alte aspecte, precum: mijloace de întreţinere oferite de o altă persoană, bunuri deţinute de către acesta care pot produce mijloace de întreţinere ori alte situaţii de fapt care dovedesc neechivoc faptul că cetăţeanul Uniunii Europene are asigurat traiul zilnic.
(4) În aplicarea art. 13 lit. b) şi c) şi art. 14 alin. (2) şi (3) din ordonanţa de urgenţă, dovada asigurării de sănătate poate fi făcută prin:
a) documente care atestă calitatea de asigurat în sistemul naţional de asigurări de sănătate din România, respectiv card european de sănătate, carnet de asigurat, alte documente care atestă această calitate;
b) documente care atestă calitatea de asigurat în sistemele naţionale de asigurări de sănătate din alte state membre, respectiv cardul european de asigurări sociale de sănătate sau orice alt formular care deschide dreptul la asistenţă medicală, emis în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 166 din 30 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
c) asigurări de sănătate încheiate cu societăţile de asigurări private care acoperă, pe teritoriul României, cel puţin riscurile acoperite de asigurările de sănătate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România. Nu sunt acceptate asigurările de sănătate încheiate în scop turistic.
(5) În situaţia prevăzută la art. 13 lit. c) din ordonanţa de urgenţă, dovada înscrierii la o instituţie de învăţământ acreditată poate fi făcută printr-o adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ, legitimaţia de student sau carnetul de note, vizate, precum şi prin orice alte documente eliberate de instituţia de învăţământ sau autorităţile competente.
(6) Actele de stare civilă sau documentele care atestă, în condiţiile legii, legătura de rudenie, prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a.) şi alin. (4) din ordonanţa de urgenţă, precum şi documentele care atestă parteneriatul se depun în original şi copie.
(7) În cazul parteneriatului neînregistrat, cetăţeanul Uniunii Europene va da o declaraţie pe propria răspundere cu privire la existenţa parteneriatului la care va anexa documente sau alte dovezi care să ateste relaţia de convieţuire. În declaraţia pe propria răspundere vor fi făcute menţiuni cu privire la faptul că partenerii locuiesc împreună şi că niciunul dintre aceştia nu este căsătorit.
ART. 6
(1) Oficiul Român pentru Imigrări poate efectua verificări pentru constatarea existenţei unei căsătorii de convenienţă. În acest scop, în cazul în care există indicii privind existenţa unei căsătorii de convenienţă, poată fi dispusă efectuarea unui interviu.
(2) Verificările se efectuează numai în cazul căsătoriei încheiate între un cetăţean al Uniunii Europene şi un cetăţean al unui stat terţ şi numai dacă cetăţeanul statului terţ nu a beneficiat de un drept de rezidenţă pe teritoriul altui stat membru în baza acestei căsătorii.
(3) Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de convenienţă sunt cele prevăzute la art. 63 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi pot rezultă din declaraţiile celor în cauză sau ale unor terţe persoane, înscrisuri, date obţinute cu ocazia realizării interviului sau a unor verificări suplimentare.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător în cazul parteneriatului cu un cetăţean al unui stat terţ.
ART. 7
(1) În aplicarea art. 15 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, se comunică în scris acest fapt solicitantului, menţionând documentele necesare pentru dovedirea îndeplinirii acestor condiţii şi stabilind, cu acordul solicitantului, un termen, care nu poate fi mai mare de 30 de zile, în care acesta urmează să prezinte documentele solicitate.
(2) În cazul în care nici după expirarea termenului stabilit potrivit alin. (1) nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru înregistrarea dreptului de rezidenţă, formaţiunea competentă a Oficiului Român pentru Imigrări comunică solicitantului, în scris, refuzul eliberării certificatului de înregistrare. Comunicarea trebuie să conţină prezentarea precisă şi completă a tuturor motivelor de fapt şi de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicaţiile acesteia pentru persoana în cauză, informaţii privind instanţa unde poate fi atacată decizia şi termenul de introducere a acţiunii.
ART. 8
(1) Pentru a beneficia de dreptul de rezidenţă permanentă pe teritoriul României, cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora trebuie să depună la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe raza căreia locuiesc următoarele:
a) o cerere-tip, conform modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Român pentru Imigrări;
b) paşaportul valabil sau cartea de identitate valabilă, în cazul cetăţeanului Uniunii Europene;
c) certificatul de înregistrare în cazul cetăţenilor Uniunii Europene sau cartea de rezidenţă în cazul membrilor de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene;
d) acte, documente sau orice alte înscrisuri care să ateste că au o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României, în condiţiile ordonanţei de urgenţă;
e) pentru situaţiile prevăzute la art. 21 din ordonanţa de urgenţă, acte, documente sau orice alte înscrisuri care să ateste îndeplinirea condiţiilor necesare;
f) dovada achitării taxei de eliberare a documentului.
(2) La preschimbarea cărţii de rezidenţă permanentă, solicitantul trebuie să depună următoarele:
a) cerere-tip;
b) paşaportul valabil sau cartea de identitate valabilă, în cazul cetăţeanului Uniunii Europene;
c) cartea de rezidenţă permanentă;
d) dovada achitării taxei pentru eliberarea unui nou document.
(3) Perioada de timp în care cetăţenii Uniunii Europene au exercitat un drept de şedere potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se ia în considerare la stabilirea continuităţii rezidenţei.
(4) Perioada de timp în care membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene au exercitat un drept de şedere potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se ia în considerare la stabilirea continuităţii rezidenţei numai dacă se face dovada că în această perioadă persoana în cauză a avut calitatea de membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene.
(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător partenerului sau persoanelor aflate în întreţinere.
ART. 9
În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru acordarea rezidenţei permanente, refuzul eliberării cărţii de rezidenţă permanentă se comunică solicitantului în scris de către formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a soluţionat cererea. Comunicarea trebuie să conţină prezentarea precisă şi completă a tuturor motivelor de fapt şi de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicaţiile acesteia pentru persoana în cauză, informaţii privind instanţa unde poate fi atacată decizia şi termenul de introducere a acţiunii.
SECŢIUNEA a 3-a
Proceduri privind emiterea şi punerea în aplicare a deciziei de părăsire a teritoriului României
ART. 10
(1) Decizia de părăsire a teritoriului României se emite numai după analizarea amănunţită a situaţiei persoanei în cauză şi numai în cazul în care aceasta nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 12, 18 sau 19 din ordonanţa de urgenţă.
(2) Decizia de părăsire a teritoriului României se redactează în două exemplare, în limba română şi într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, şi va conţine prezentarea precisă şi completă a tuturor motivelor de fapt şi de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicaţiile acesteia pentru persoana în cauză, informaţii privind instanţa unde poate fi atacată decizia, termenul de introducere a acţiunii şi termenul în care cetăţeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească teritoriul României.
(3) Comunicarea deciziei de părăsire a teritoriului se realizează de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale prin remiterea unui exemplar al acesteia. Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când persoana este prezentă, sau prin trimiterea prin poştă, cu confirmare de primire, la adresa la care aceasta a declarat că locuieşte, atunci când persoana nu este prezentă.
(4) În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de părăsire a teritoriului se face prin afişarea unui exemplar al acesteia la sediul Oficiului Român pentru Imigrări sau al formaţiunilor sale teritoriale. Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situaţii:
a) persoana refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poştă;
b) persoana nu mai locuieşte la adresa declarată;
c) persoana nu a făcut cunoscută adresa la care locuieşte
ART. 11
(1) Depistarea şi escortarea până la frontieră a persoanei care nu a părăsit teritoriul României în termenul prevăzut de ordonanţa de urgenţă se face de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.
(2) Cheltuielile de transport efectuate pentru părăsirea teritoriului naţional sunt suportate de către persoana împotriva căreia s-a emis decizia de părăsire, iar în cazul în care aceasta nu deţine sumele de bani necesare, cheltuielile se decontează din bugetul Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(3) În situaţiile în care în momentul depistării persoana în cauză nu posedă document de călătorie, precum şi în situaţia în care escortarea nu se poate executa imediat din motive obiective se aplică prevederile art. 24 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă
(4) Cheltuielile necesare pentru acoperirea costurilor transportului, hrănirea, întreţinerea şi cazarea în centre, asigurarea asistenţei medicale şi spitalizare, precum şi cele pentru escortare se suportă din bugetul Ministerul Administraţiei şi Internelor.
SECŢIUNEA a 4-a
Proceduri privind aplicarea măsurilor de restrângere a dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă
ART. 12
În vederea punerii în executare a ordonanţei de declarare ca indezirabil sau a hotărârii judecătoreşti prin care să dispus măsura expulzării, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune depistarea persoanei în cauză şi asigurarea escortării acesteia până la frontieră ori până în ţara de origine sau de provenienţă, după caz.
ART. 13
(1) În cazul persoanei care a fost declarată indezirabilă sau împotriva căreia instanţa a dispus măsura de siguranţă a expulzării, Oficiul Român pentru Imigrări reţine şi anulează documentul care atestă dreptul de rezidenţă al acesteia.
(2) Anularea documentului persoanei care a fost declarată indezirabilă se efectuează la data expirării termenului prevăzut de lege în care cel în cauză poate contesta decizia de restrângere a dreptului de rezidenţă sau la data rămânerii definitivă şi irevocabilă a hotărârii instanţei de judecată prin care se respinge contestaţia.
(3) Anularea documentului persoanei împotriva căreia instanţa a dispus măsura de siguranţă a expulzării se efectuează în momentul rămânerii definitivă a hotărârii instanţei de judecată prin care s-a dispus această măsură.
ART. 14
În cazul persoanei împotriva căreia a fost dispusă măsura de siguranţă a expulzării execută o pedeapsă privativă de libertate, cu cel puţin 5 zile înainte de liberarea acesteia din penitenciar, Administraţia Naţională a Penitenciarelor transmite Oficiului Român pentru Imigrări o informare cu privire la numele, prenumele, cetăţenia persoanei în cauză, precum şi data şi locul unde aceasta urmează a fi pusă în libertate.
ART. 15
(1) Cheltuielile efectuate în vederea părăsirii teritoriului naţional de către persoana declarată indezirabilă sau împotriva căreia a fost dispusă o măsură de siguranţă a expulzării se suportă potrivit art. 11 alin. (2) şi (4).
(2) În situaţiile în care în momentul depistării persoana în cauză nu posedă document de călătorie, precum şi în situaţia în care escortarea nu se poate executa imediat din motive obiective, se aplică, după caz, prevederile art. 28 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.
ART. 16
(1) Persoanele care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetăţeni sunt, pentru eliberarea documentelor.
(2) Pentru persoanele provenite din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din ţara de origine, prin Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
(3) În situaţia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obţinut în condiţiile prevăzute la alin. (2), Oficiul Român pentru Imigrări poate elibera un titlu de călătorie.
SECŢIUNEA a 5-a
Prelucrarea şi protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor Uniunii Europene şi ale membrilor de familie ai acestora
ART. 17
(1) În scopul aplicării prevederilor ordonanţei de urgenţă, Oficiul Român pentru Imigrări, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, precum şi alte autorităţi competente în materie pot efectua activităţi de prelucrare a datelor cu caracter personal ale cetăţenilor Uniunii Europene şi ale membrilor de familie ai acestora.
(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 6-a
Documente ce se eliberează cetăţenilor UE şi membrilor de familie ai acestora
ART. 18
Oficiul Român pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, eliberează, la cerere, următoarele tipuri de documente:
a) certificat de înregistrare - cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European şi cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene care au drept de rezidenţă în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
b) carte de rezidenţă pentru membrul de familie al unui cetăţean al Uniunii - străinilor, membri de familie ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, care au drept de rezidenţă în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
c) carte de rezidenţă pentru membrul de familie al unui cetăţean al Confederaţiei Elveţiene - străinilor, membri de familie ai cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, care au drept de rezidenţă în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
d) carte de rezidenţă permanentă - cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European şi cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene care au drept de rezidenţă permanentă în România;
e) carte de rezidenţă permanentă pentru membrul de familie al unui cetăţean al Uniunii - străinilor, membri de familie ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, care au drept de rezidenţă permanentă în România;
f) carte de rezidenţă permanentă pentru membrul de familie al unui cetăţean al Confederaţiei Elveţiene - străinilor, membri de familie ai cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, care au drept de rezidenţă permanentă în România.
ART. 19
(1) Documentul prevăzut la art. 18 lit. a) atestă rezidenţa pe teritoriul României iar documentele prevăzute la art. 18 lit. b), c) şi d) fac dovada identităţii posesorului şi atestă rezidenţa pe teritoriul României.
(2) Titularul unui document care atestă rezidenţa pe teritoriul naţional are obligaţia de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.
(3) Se interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art. 18 drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri sau valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.
(4) Orice modificare, adăugire sau menţiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în documentele prevăzute la art. 18, sunt interzise şi atrag nulitatea acestora.
(5) În situaţiile prevăzute la alin. (4), nulitatea se constată de către personalul Oficiului Român pentru Imigrări
(6) Poliţistul care constată una dintre situaţiile prevăzute la alin. (4) este obligat să reţină documentul respectiv şi să îl transmită celei mai apropiate formaţiuni teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări.
ART. 20
În cazul încetării dreptului de rezidenţă, documentele prevăzute la art. 18 se reţin şi, ulterior, se anulează de către formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări.
ART. 21
(1) În situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din ordonanţa de urgenţă şi în situaţia furtului documentelor eliberate de autorităţile române în baza prevederilor ordonanţei de urgenţă, formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări efectuează modificările necesare în evidenţe şi eliberează persoanei în cauză un nou document de rezidenţă.
(2) Pentru eliberarea unui nou document de rezidenţă, solicitantul trebuie să depună următoarele:
a) cerere-tip;
b) paşaportul valabil sau cartea de identitate valabilă, în cazul cetăţeanului Uniunii Europene;
c) în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă, dovada modificării survenite;
d) în situaţia furtului documentelor eliberate de autorităţile române în baza prevederilor ordonanţei de urgenţă, dovada declarării furtului la organul de poliţie competent teritorial;
e) în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă, declaraţia pe propria răspundere dată la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări;
f) alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă pe teritoriul României, dacă au intervenit schimbări în ceea ce priveşte scopul rezidenţei faţă de cererea anterioară;
g) dovada achitării taxei pentru eliberarea unui nou document.
ART. 22
Dispoziţiile prezentelor norme metodologice cu privire la cetăţenii Uniunii Europene şi la membrii de familie ai acestora se aplică şi cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, respectiv membrilor de familie ai acestora.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
