Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME METODOLOGICE din 19 octombrie 2011 pentru evaluarea si clasificarea in vederea certificarii a unitatilor si institutiilor din sistemul national de cercetare-dezvoltare
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 804 din 14 noiembrie 2011
ART. 1
Evaluarea şi clasificarea în vederea certificãrii sunt principalele instrumente prin care autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, prin intermediul Autoritãţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţificã, denumitã în continuare ANCS, îşi îndeplineşte atribuţiile de monitorizare, evaluare şi implementare a politicii de dezvoltare instituţionalã în domeniul cercetãrii ştiinţifice, dezvoltãrii experimentale şi inovãrii.
ART. 2
Evaluarea şi clasificarea unitãţilor şi instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare se desfãşoarã în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
ART. 3
Procedura de evaluare şi clasificare este coordonatã de Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, denumit în continuare CCCDI.
ART. 4
(1) În conformitate cu prevederile art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţificã şi dezvoltarea tehnologicã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 324/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, evaluarea şi clasificarea unitãţilor şi instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare se face obligatoriu pentru unitãţile şi instituţiile prevãzute la art. 33 alin. (8) din aceeaşi ordonanţã sau la cerere pentru unitãţile şi instituţiile prevãzute la art. 33 alin. (9) din aceeaşi ordonanţã.
(2) Nu se evalueazã şi clasificã la cerere unitãţi care sunt pãrţi componente ale unitãţilor şi instituţiilor prevãzute la art. 33 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 324/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 5
(1) Unitãţilor şi instituţiilor care sunt evaluate la cerere li se aplicã prevederile prezentului articol.
(2) Cuantumul taxei de evaluare se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANCS, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 324/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Evaluarea şi clasificarea unei instituţii conduce la retragerea evaluãrii şi clasificãrii unitãţilor fãrã personalitate juridicã din cadrul instituţiei.
(4) Sunt evaluate şi clasificate la cerere unitãţi sau instituţii care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) instituţiile, respectiv instituţiile cu personalitate juridicã din care fac parte unitãţile fãrã personalitate juridicã sunt înscrise în registrul central al potenţialilor contractori, administrat de cãtre autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, potrivit art. 18 din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) au activitatea de cercetare-dezvoltare ca obiect principal de activitate;
c) îndeplinesc cel puţin una din urmãtoarele condiţii:
(i) au avut venituri din activitatea de cercetare-dezvoltare de cel puţin 2.000.000 lei în fiecare dintre ultimii 3 ani pentru care situaţia financiarã anualã este disponibilã;
(ii) au avut venituri din activitatea de cercetare-dezvoltare de cel puţin 2.000.000 lei în ultimul an în care situaţia financiarã anualã este disponibilã şi scorul relativ de influenţã cumulat al tuturor membrilor unitãţii în ultimul an calendaristic, calculat pe baza datelor puse la dispoziţie pe site-ul Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice, este cel puţin egal cu 10 sau, numai în cazul unitãţilor sau instituţiilor din domeniile socioumaniste, au publicat ca autor sau coautor în ultimul an calendaristic cel puţin 5 cãrţi, disponibile fiecare în cel puţin 5 biblioteci din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã, identificabile prin cataloage online;
d) au achitat taxa de evaluare.
(5) Cererea de evaluare şi clasificare se face prin completarea formularului de solicitare a evaluãrii şi de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevãzute la alin. (4) şi trimiterea acestuia, semnat de cãtre conducãtorul unitãţii sau instituţiei şi ştampilat, conducerii ANCS. Modelul formularului va fi publicat pe site-ul ANCS.
(6) Procedura de evaluare şi clasificare prevãzutã la art. 10 poate începe numai dupã verificarea de cãtre ANCS a îndeplinirii condiţiilor prevãzute la alin. (4).
(7) ANCS verificã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (4) în termen de 5 zile lucrãtoare de la primirea cererii.
(8) În cazul în care condiţiile nu sunt îndeplinite, ANCS comunicã acest lucru unitãţii sau instituţiei solicitante, în termen de 5 zile lucrãtoare de la încheierea verificãrii.
(9) În cazul în care condiţiile sunt îndeplinite, ANCS comunicã acest lucru unitãţii sau instituţiei solicitante şi transmite cererea unitãţii ori instituţiei solicitante cãtre CCCDI, în termen de 5 zile lucrãtoare de la încheierea verificãrii.
(10) CCCDI declanşeazã procedura de evaluare în termen de cel mult 3 luni de la transmiterea de cãtre ANCS a cererii.
ART. 6
Perioadele pentru care se acordã certificarea sau recertificarea variazã în funcţie de nivelul clasificãrii acordate dupã cum urmeazã:
a) pentru unitãţi sau instituţii clasificate la nivelul A+ : 5 ani;
b) pentru unitãţi sau instituţii clasificate la nivelul A : 4 ani;
c) pentru unitãţi sau instituţii clasificate la nivelul A- : 2 sau 3 ani, conform recomandãrii prezentate şi argumentate în raportul final de evaluare.
ART. 7
Documentele elaborate în cursul procesului de evaluare şi clasificare sunt urmãtoarele:
a) raportul de autoevaluare şi planul de dezvoltare elaborate de cãtre instituţia sau unitatea evaluatã conform modelului-cadru din anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentele norme metodologice; acesta include un tabel sintetic de date şi caracteristici, a cãrui structurã se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANCS;
b) raportul de evaluare elaborat de cãtre echipa de experţi evaluatori conform prevederilor art. 16 şi 17.
ART. 8
(1) Pentru fiecare unitate sau instituţie, procedura este iniţiatã prin publicarea de cãtre CCCDI, pe site-ul propriu şi pe site-ul ANCS, a anunţului privind începerea procedurii de evaluare şi clasificare.
(2) CCCDI numeşte şi face publicã componenţa grupului de lucru de specialitate pe care l-a însãrcinat cu coordonarea procesului de evaluare şi clasificare a unitãţii sau instituţiei, denumit în continuare grup de lucru coordonator, precum şi o persoanã, membru al CCCDI şi/ori al grupului de lucru, desemnatã ca reprezentant al CCCDI în relaţia cu unitatea sau instituţia evaluatã, pe perioada de desfãşurare a procedurii de evaluare şi clasificare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind evitarea conflictelor de interese.
(3) Acelaşi grup de lucru coordonator poate coordona evaluarea şi clasificarea mai multor unitãţi sau instituţii.
ART. 9
(1) Pentru fiecare unitate sau instituţie, selecţia echipei de experţi evaluatori şi a conducãtorului acesteia se realizeazã în coordonarea grupului de lucru numit de CCCDI şi se aprobã prin decizie a preşedintelui ANCS, la propunerea CCCDI.
(2) Pentru selecţia membrilor echipelor de experţi evaluatori, grupul de lucru coordonator beneficiazã de sprijinul tehnic al ANCS şi al Unitãţii executive pentru finanţarea învãţãmântului superior, a cercetãrii, dezvoltãrii şi inovãrii.
(3) Echipele de evaluatori sunt compuse dintr-un numãr impar de membri, mai mare sau egal cu 5, din care cel puţin 50% sunt experţi din strãinãtate, selectaţi din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã.
(4) Conducãtorul echipei de experţi evaluatori este unul din membrii din strãinãtate ai echipei.
(5) Pot fi membri ai echipelor de experţi evaluatori numai persoanele care îndeplinesc simultan urmãtoarele criterii:
a) deţin titlul de doctor în ştiinţe, recunoscut în România sau în ţara în care persoana respectivã îşi desfãşoarã activitatea;
b) au publicat ca autor principal articole care au fiecare un scor relativ de influenţã cel puţin egal cu 1 şi al cãror scor relativ de influenţã cumulat este cel puţin egal cu 10 sau deţin cel puţin douã titluri de proprietate industrialã protejate cel puţin pe teritoriul unui stat membru al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã ori, numai pentru evaluarea unitãţilor sau instituţiilor din domeniile socioumaniste, au publicat ca autor ori coautor cel puţin douã cãrţi, disponibile fiecare în cel puţin 30 de biblioteci din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã, identificabile prin cataloage online;
c) nu se aflã în conflict de interese în cazul evaluãrii unitãţii sau instituţiei.
(6) Pentru fiecare echipã de experţi evaluatori, cel puţin unul din membri are experienţã în conducerea unitãţilor sau instituţiilor de cercetare-dezvoltare similare din ţãri membre ale Uniunii Europene ori ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã.
(7) Echipele de experţi evaluatori nu au statutul de organe de lucru ale CCCDI.
(8) Pentru serviciile de evaluare prestate, ANCS încheie contracte de prestãri de servicii în baza art. 58 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 324/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(9) În cursul vizitei, echipa de experţi evaluatori poate fi însoţitã de un reprezentant numit de cãtre organul sau instituţia de tutelã dupã cum urmeazã:
a) pentru institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, de cãtre organul administraţiei publice centrale în a cãrui coordonare sau subordine îşi desfãşoarã activitatea;
b) pentru instituţii, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei Române sau a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, de cãtre Academia Românã sau Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, dupã caz;
c) pentru unitãţi de cercetare-dezvoltare fãrã personalitate juridicã, constituite, conform cartei universitare, în cadrul unei instituţii de învãţãmânt superior acreditate, de cãtre instituţia de învãţãmânt superior;
d) pentru institute, centre, staţiuni de cercetare-dezvoltare, clinici sau spitale organizate ca instituţii publice ori de drept public şi alte instituţii publice ori de drept public care au ca obiect de activitate şi cercetarea, de cãtre organul administraţiei publice centrale coordonator sau de cãtre autoritatea publicã localã coordonatoare, dupã caz;
e) pentru unitãţi fãrã personalitate juridicã organizate în cadrul unei instituţii prevãzute la lit. d), de cãtre instituţia din care fac parte;
f) pentru entitãţi de drept privat fãrã scop patrimonial, altele decât universitãţile private acreditate, de cãtre conducerile acestor entitãţi;
g) pentru centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale, de cãtre conducerile acestor centre.
ART. 10
(1) Procedura de evaluare conţine urmãtoarele etape procedurale:
a) în cel mult 10 zile lucrãtoare dupã data publicãrii anunţului privind începerea procedurii de evaluare şi clasificare, ANCS comunicã unitãţii sau instituţiei începerea procedurii de evaluare şi clasificare şi deschide accesul unitãţii ori instituţiei la platforma online de depunere a datelor şi documentelor necesare;
b) unitatea sau instituţia are la dispoziţie 20 de zile lucrãtoare de la data deschiderii accesului, pentru a încãrca pe platformã datele necesare, raportul de autoevaluare şi planul de dezvoltare. Aceastã perioadã încheiatã, datele şi documentele încãrcate pe platforma online nu mai pot fi modificate. Unitatea sau instituţia poate solicita şi înainte de încheierea perioadei finalizarea încãrcãrii datelor şi închiderea accesului la platforma online. Raportul de autoevaluare şi planul de dezvoltare se fac publice pe site-ul web al ANCS dupã cel mult 3 zile lucrãtoare de la data de închidere a accesului la platforma online;
c) dupã finalizarea încãrcãrii datelor pe platforma online şi închiderea accesului la aceasta, componenţa nominalã a echipei de experţi evaluatori, incluzând nominalizarea conducãtorului acesteia, se face publicã pe site-ul web al ANCS;
d) fiecare membru al echipei de evaluatori semneazã declaraţia de imparţialitate, confidenţialitate şi competenţã în domeniul de activitate al unitãţii sau instituţiei şi se angajeazã ca, în orice moment, pe parcursul procesului de evaluare, dacã constatã cã una dintre aceste condiţii nu este îndeplinitã ori cã se gãseşte în conflict de interese, sã semnaleze de îndatã acest fapt cãtre CCCDI, în scris, caz în care acesta se înlocuieşte cu un alt expert, cu respectarea prevederilor art. 9;
e) ANCS transmite membrilor echipei de evaluatori datele necesare pentru accesul la datele şi documentele depuse de unitate sau instituţie;
f) membrii echipei de evaluatori au la dispoziţie minimum 15 zile calendaristice pentru a analiza datele şi documentele depuse de unitate sau instituţie şi pentru a stabili programul vizitei. Conducãtorul echipei de evaluatori poate solicita unora dintre membrii echipei examinarea unor aspecte specifice legate de activitatea sau proiectul de dezvoltare al unitãţii ori instituţiei, în vederea elaborãrii raportului de evaluare;
g) echipa de experţi evaluatori poate cere unitãţii sau instituţiei date suplimentare, înaintea vizitei, o singurã datã; unitatea ori instituţia are la dispoziţie 5 zile lucrãtoare pentru a pune la dispoziţia echipei datele cerute;
h) intervalul de timp al vizitei, stabilit de grupul de lucru coordonator de comun acord cu conducerea unitãţii sau instituţiei şi cu membrii echipei de experţi evaluatori, se comunicã acestora şi se face public pe site-ul web al ANCS; vizita nu poate depãşi 3 zile lucrãtoare, pentru unitãţile ori instituţiile cu o singurã sucursalã, sau douã zile lucrãtoare per sucursalã, pentru unitãţile ori instituţiile cu mai multe sucursale, şi se desfãşoarã conform art. 11-14;
i) la finalizarea vizitei, echipa de experţi evaluatori stabileşte clasificarea acordatã unitãţii sau instituţiei, consemnatã în procesul-verbal stabilit conform art. 14 alin. (1) lit. g) şi care nu poate fi modificatã ulterior semnãrii acestui proces-verbal;
j) dupã finalizarea vizitei, echipa de experţi evaluatori are la dispoziţie 15 zile lucrãtoare pentru a elabora un raport preliminar, conform modelului-cadru de raport de evaluare şi conform procesului-verbal stabilit conform art. 14 alin. (1) lit. g), care include clasificarea acordatã unitãţii sau instituţiei;
k) conducãtorul echipei de experţi evaluatori transmite raportul preliminar de evaluare grupului de lucru coordonator, conducerii unitãţii sau instituţiei evaluate şi organului sau instituţiei de tutelã, determinatã conform art. 9 alin. (9), care au la dispoziţie 10 zile lucrãtoare pentru a trimite echipei de experţi evaluatori sugestiile şi observaţiile lor; sugestiile grupului de lucru coordonator au în vedere în special conformitatea raportului preliminar cu modelul-cadru;
l) luând în considerare sugestiile şi observaţiile primite, echipa de experţi evaluatori elaboreazã raportul final de evaluare şi îl transmite CCCDI în vederea aprobãrii; raportul final de evaluare include clasificarea acordatã unitãţii sau instituţiei;
m) CCCDI aprobã sau respinge raportul final de evaluare, prin decizie a CCCDI luatã cu votul membrilor CCCDI, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia; în cazul respingerii raportului final de evaluare de cãtre CCCDI, procedura se reia începând cu lit. c) a prezentului alineat;
n) raportul final de evaluare aprobat de cãtre CCCDI se publicã pe site-ul web al ANCS nu mai târziu de 40 de zile lucrãtoare de la data de începere a vizitei;
o) pentru unitãţile şi instituţiile prevãzute la art. 33 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 324/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în baza raportului final şi a clasificãrii acordate, CCCDI propune ANCS certificarea, recertificarea, neacordarea certificãrii sau retragerea certificãrii unitãţii ori instituţiei.
(2) Procedura se încheie la data publicãrii, pe site-ul ANCS, a deciziei ANCS de clasificare, certificare, recertificare, neacordare a certificãrii sau retragere a certificãrii unitãţii ori instituţiei evaluate.
(3) De regulã, pentru fiecare unitate sau instituţie evaluatã, perioada de la data publicãrii anunţului privitor la începerea procedurii de evaluare şi clasificare şi pânã la data publicãrii deciziei de clasificare, certificare, recertificare, neacordare a certificãrii ori retragere a certificãrii, însoţite de raportul de evaluare, nu va depãşi 4 luni.
ART. 11
Prezenţa experţilor membri ai echipei de experţi evaluatori este obligatorie pe toatã perioada vizitei unitãţii sau instituţiei. Dacã unul din experţi nu poate fi prezent sau poate fi prezent numai pentru o parte din perioada alocatã vizitei, atunci vizita se anuleazã şi se reorganizeazã la o altã datã ori expertul respectiv se înlocuieşte cu respectarea prevederilor art. 9.
ART. 12
(1) Vizita unitãţii este precedatã de o întâlnire a membrilor echipei de experţi pentru a stabili detaliile vizitei şi sarcinile fiecãruia.
(2) Reprezentantul CCCDI şi reprezentantul organului sau instituţiei de tutelã pun la dispoziţia membrilor echipei de experţi informaţii de ordin general referitoare la intensitatea activitãţii de cercetare în România în domeniile relevante pentru unitatea ori instituţia care este evaluatã, istoria recentã a nivelului de finanţare, politica sectorialã în domeniul unitãţii sau instituţiei şi alte informaţii privind contextul legislativ, economic şi al pieţei muncii în domeniul unitãţii ori instituţiei.
ART. 13
(1) Reprezentantul CCCDI şi reprezentantul organului sau instituţiei de tutelã participã împreunã cu echipa de experţi la vizita unitãţii ori instituţiei şi vegheazã la buna desfãşurare a vizitei şi la respectarea procedurilor.
(2) Reprezentantul CCCDI şi reprezentantul organului sau instituţiei de tutelã nu fac parte din echipa de experţi evaluatori.
ART. 14
(1) Vizita cuprinde urmãtoarele etape:
a) o şedinţã deschisã publicului cu directorul unitãţii sau instituţiei şi cu echipa de conducere a acesteia; prezentãrile vor cuprinde aspecte generale legate de structura, resursele şi rezultatele unitãţii sau instituţiei, dar cu o focalizare specialã pe descrierea a cel puţin unui proiect major de cercetare reprezentativ realizat în cadrul unitãţii ori instituţiei;
b) o discuţie cu membrii consiliului ştiinţific;
c) discuţii cu fiecare din echipele de cercetare prezentate în lista de personal, conform anexei nr. 1 din secţiunea 1.2, şi vizite ale spaţiilor, echipamentelor, instalaţiilor sau terenurilor agricole aferente echipelor, dacã este cazul;
d) dacã se considerã util şi/sau necesar, discuţii cu echipele de suport tehnic şi administrativ;
e) o discuţie cu reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi, în cazul în care existã studenţi-doctoranzi în cadrul unitãţii;
f) în cazuri excepţionale echipa de experţi poate audia individual orice persoanã a cãrei contribuţie poate fi consideratã utilã; astfel de audieri vor fi limitate la cel mult 20 de minute pe persoanã;
g) o şedinţã a membrilor echipei de experţi evaluatori, în cadrul cãreia membrii stabilesc notele informale prevãzute în fişa evaluatorului menţionatã în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezentele norme metodologice, notele formale acordate pe fiecare din criteriile de evaluare prevãzute la art. 15 alin. (1), precum şi clasificarea ce rezultã; notele acordate, clasificarea, precum şi comentariile sumative sunt consemnate, la finalul şedinţei, în procesul-verbal semnat de toţi membrii echipei de experţi evaluatori; membrii echipei de experţi evaluatori schiţeazã o sintezã a concluziilor vizitei, care va constitui cadrul pe baza cãruia se va elabora raportul preliminar de evaluare.
(2) Reprezentantul CCCDI şi cel al organului sau instituţiei de tutelã însoţesc echipa de experţi evaluatori şi participã, în calitate de observatori, la etapele prevãzute la alin. (1) lit. a)-e).
(3) Reprezentantul CCCDI şi cel al organului sau instituţiei de tutelã pot participa, în calitate de observatori, la etapele prevãzute la alin. (1) lit. f) şi g) numai cu acordul echipei de experţi evaluatori, acordat prin votul membrilor echipei.
(4) În cazul în care existã acordul prevãzut la alin. (3), reprezentantul CCCDI şi cel al organului sau instituţiei de tutelã pot interveni în cadrul discuţiilor din etapa prevãzutã la alin. (1) lit. f) şi g) numai în scopul de a clarifica aspecte administrative, legale ori procedurale relevante pentru funcţionarea unitãţii sau instituţiei, a sistemului naţional de cercetare, a CCCDI sau a procedurii de evaluare şi clasificare şi numai cu acordul conducãtorului echipei de experţi evaluatori.
ART. 15
(1) În vederea clasificãrii, echipa de experţi evaluatori va acorda pe bazã de consens câte o notã, numãr întreg între 1 şi 5 inclusiv, pentru fiecare din urmãtoarele criterii de evaluare:
a) calitatea activitãţii de cercetare-dezvoltare şi a rezultatelor acestei activitãţi;
b) calitatea resursei umane;
c) calitatea infrastructurii şi gradul de exploatare al acesteia;
d) eficienţa managementului şi calitatea mediului de cercetare;
e) calitatea şi credibilitatea planului de dezvoltare instituţionalã;
f) realizarea obiectivelor multianuale stabilite în precedentul raport de evaluare, numai pentru unitãţile sau instituţiile ce se evalueazã şi se clasificã în vederea recertificãrii.
(2) Pentru unitãţile sau instituţiile care au fost evaluate, clasificate şi certificate la nivelul A- şi care sunt evaluate în vederea recertificãrii, acordarea notelor va lua în considerare în principal atingerea obiectivelor stabilite în precedentul raport de evaluare, conform art. 16 alin. (7).
(3) În mod excepţional, în situaţii în care echipa de experţi nu poate atinge consensul pentru acordarea unei note pe unul dintre criteriile de evaluare prevãzute la alin. (1), nota este media aritmeticã a notelor acordate de fiecare din membrii echipei pe criteriul respectiv.
(4) Pentru fiecare unitate sau instituţie, nota finalã se calculeazã ca medie aritmeticã între notele corespunzãtoare celor 5 sau 6 criterii de evaluare, dupã caz.
(5) Clasificarea se acordã dupã cum urmeazã:
a) pentru o notã finalã mai mare sau egalã cu 4,5 se acordã nivelul A+;
b) pentru o notã finalã mai mare sau egalã cu 3,5 şi mai micã decât 4,5 se acordã nivelul A;
c) pentru o notã finalã mai mare ori egalã cu 2,5 şi mai micã decât 3,5 se acordã nivelul A- sau B, conform alin. (6);
d) pentru o notã finalã mai mare sau egalã cu 1,5 şi mai micã decât 2,5 se acordã nivelul B;
e) pentru o notã finalã mai micã decât 1,5 se acordã nivelul C;
f) de asemenea, pentru unitãţi sau instituţii care au obţinut nota 1 la cel puţin 2 dintre criteriile prevãzute la alin. (1) se acordã nivelul C, prin excepţie de la prevederile lit. a)-e).
(6) O unitate sau instituţie certificatã cu clasificarea A- la data iniţierii procedurii de evaluare nu poate fi recertificatã cu aceeaşi clasificare; în cazul în care evaluarea nu permite acordarea clasificãrii A sau A+, unitatea sau instituţia se clasificã la nivelul B.
ART. 16
(1) Raportul de evaluare este elaborat în coordonarea conducãtorului echipei de experţi evaluatori şi se aprobã prin votul membrilor echipei de experţi evaluatori.
(2) Raportul de evaluare este elaborat în limba englezã, cu excepţia unitãţilor sau instituţiilor din domeniul limbii şi literaturii române, pentru care raportul poate fi elaborat şi în limba românã. Rapoartele elaborate în limba englezã sunt traduse în limba românã de cãtre grupul de lucru coordonator, iar traducerea constituie raportul de evaluare oficial.
(3) În situaţia în care se propune clasificarea la nivelul A-, lungimea raportului de evaluare este limitatã la un numãr de pagini cu 5 mai mare decât numãrul de echipe de cercetare care compun unitatea sau instituţia, stabilit conform anexei nr. 1 din secţiunea 1.2.
(4) În alte situaţii decât cele prevãzute la alin. (3) lungimea raportului de evaluare este limitatã la un numãr de pagini cu 3 mai mare decât numãrul de echipe de cercetare care compun unitatea sau instituţia.
(5) O paginã a raportului va prezenta un rezumat sintetic al evaluãrii instituţionale şi al principalelor concluzii ale acesteia.
(6) Cel puţin douã pagini ale raportului vor fi consacrate argumentãrii clasificãrii propuse, în care se vor sublinia în mod obligatoriu punctele forte şi punctele slabe ale unitãţii sau instituţiei pe fiecare dintre criteriile de evaluare prevãzute la art. 15 şi pe subpunctele detaliate în anexa nr. 2.
(7) În cazurile în care se propune clasificarea la nivelul A- raportul va prezenta un set de obiective şi mãsuri de ameliorare a punctelor slabe identificate, care pot fi atinse sau realizate în urmãtorii 2 ori 3 ani; prezentarea obiectivelor nu poate ocupa mai mult de douã pagini.
(8) În situaţiile prevãzute la alin. (7), certificarea se acordã pentru o perioadã de timp egalã cu cea planificatã pentru implementarea obiectivelor şi mãsurilor de ameliorare, cu respectarea prevederilor art. 6 lit. c).
ART. 17
Raportul de evaluare va evita:
a) o prezentare descriptivã a unitãţii sau instituţiei, fãrã o analizã realã a punctelor forte şi a punctelor slabe;
b) formulãri ambigue sau generale care ar putea crea o imagine neclarã a situaţiei din unitate ori instituţie;
c) o argumentaţie prea atenuatã şi care sã fie în dezacord cu clasificarea propusã.
ANEXA 1
la normele metodologice
RAPORT DE AUTOEVALUARE ŞI PLAN DE DEZVOLTARE
Structura-cadru
1. Date şi caracteristici (a se completa prin intermediul unei platforme online)
1.1. Tabelul sintetic (model-cadru stabilit prin decizie a Autoritãţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţificã, denumitã în continuare ANCS)
1.2. Lista de personal pe echipe (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)
Gruparea cercetãtorilor dintr-o unitate sau instituţie în echipe rãmâne la latitudinea unitãţii ori a instituţiei şi trebuie sã urmeze liniile de demarcaţie ştiinţifice, indiferent dacã acestea coincid sau nu cu liniile de demarcaţie administrative; o echipã grupeazã, de regulã, între 2 şi 10 persoane.
1.3. Lista de publicaţii şi brevete (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)
1.4. Lista de proiecte în derulare (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)
1.5. Lista de infrastructuri (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)
2. Raport de autoevaluare pentru ultimii 4 ani
2.1. Organigrama funcţionalã a unitãţii sau a instituţiei
Se va prezenta organigrama instituţiei cuprinzând conducerea, compartimentele administrative, consiliul ştiinţific, compartimentele, departamentele şi echipele de cercetare, precum şi echipele tehnice şi/sau auxiliare.
2.2. Bilanţul general al unitãţii sau instituţiei (maximum 5 pagini)
Se va prezenta situaţia generalã a instituţiei şi evoluţia acesteia în ultimii 4 ani, din punct de vedere ştiinţific. Se vor sublinia realizãri majore, investiţii semnificative, acţiuni de recrutare de resurse umane, acţiuni de transfer tehnologic, diseminare şi popularizare şi orice alte aspecte considerate semnificative pentru evoluţia şi dezvoltarea instituţionalã.
2.3. Bilanţ pe echipe (maximum 3 pagini pe echipã)
Pentru fiecare echipã se va prezenta succint, la nivel calitativ şi cantitativ, activitatea din ultimii 4 ani, în special realizãrile majore, dinamica direcţiilor de cercetare abordate, iniţiativele interdisciplinare sau antreprenoriale, dinamica resurselor umane şi orice alte aspecte considerate semnificative pentru evoluţia şi dezvoltarea ştiinţificã a echipei.
2.4. Proiect major reprezentativ (maximum 5 pagini)
Se va prezenta în detaliu un ciclu complet de concepţie, elaborare, execuţie, finalizare şi, dacã este cazul, valorificare a unui proiect major reprezentativ pentru nivelul de performanţã, vizibilitate şi impact economic şi social a activitãţii unitãţii sau instituţiei. Prin proiect se înţelege atingerea unor scopuri ale activitãţii de cercetare-dezvoltare, care pot sau nu sã se suprapunã cu proiecte stabilite formal pentru obţinerea de finanţãri.
3. Plan de dezvoltare instituţionalã pe 4 ani (maximum 15 pagini)
3.1. Analiza SWOT ştiinţificã
3.2. Obiective şi direcţii ştiinţifice prioritare şi strategice
3.3. Strategie de resurse umane
3.4. Mecanisme de stimulare a apariţiei de noi subiecte şi teme de cercetare
3.5. Analiza SWOT financiarã
3.6. Infrastructura: plan de investiţii
3.7. Susţinerea transferului tehnologic şi atragerea de fonduri extrabugetare
3.8. Parteneriate strategice şi vizibilitate: evenimente, comunicãri, colaborãri
ANEXA 2
la normele metodologice
FIŞA EVALUATORULUI
Procesul de evaluare şi clasificare are urmãtoarele componente:
1. autoevaluarea unitãţilor şi instituţiilor, precum şi obligaţia de a elabora un plan de dezvoltare, care vor determina unitãţile şi instituţiile sã adopte şi sã utilizeze metode moderne de planificare strategicã şi management orientat pe rezultate;
2. vizita experţilor internaţionali care va furniza informaţii, sugestii şi comentarii utile şi constructive, dintr-un punct de vedere obiectiv, extern, şi care prin discuţiile şi şedinţele cu conducerea unitãţii sau instituţiei, precum şi cu membrii acesteia va genera oportunitãţi de înnoire a abordãrilor administrative şi manageriale la nivelul fiecãrei unitãţi şi instituţii;
3. raportul de evaluare, prin care echipa de experţi va înainta o analizã detaliatã asupra direcţiilor optime de dezvoltare şi ameliorare continuã a fiecãrei unitãţi şi instituţii şi care va furniza o informaţie esenţialã cãtre Autoritatea Naţionalã pentru Cercetare Ştiinţificã sau organul ori instituţia de tutelã în vederea deciziilor referitoare la cel mai adecvat mod de a susţine şi ghida dezvoltarea fiecãrei unitãţi sau instituţii şi de a o acompania pe calea cãtre excelenţã prin intermediul unei susţineri administrative şi financiare adecvate.
În cele ce urmeazã se detaliazã criteriile de evaluare ce se vor avea în vedere la acordarea notelor. Pentru fiecare unitate sau instituţie, aceste criterii iau în considerare aspectele specifice fiecãrui domeniu ştiinţific, în scopul de a furniza o analizã relevantã şi de a sprijini dezvoltarea optimalã a unitãţii sau instituţiei evaluate.
1. Calitatea activitãţii de cercetare-dezvoltare şi a rezultatelor acestei activitãţi
- Se vor lua în considerare numãrul, şi în special calitatea publicaţiilor şi brevetelor realizate de personalul instituţiei în ultimii 4 ani, inclusiv cele prezentate la conferinţe sau la congrese internaţionale. Se poate folosi scorul relativ de influenţã sau analiza citãrilor pentru a se estima nivelul de prestigiu al publicaţiilor. În instituţiile active în unele domenii ale ştiinţelor sociale şi umaniste, indicatori ai vizibilitãţii şi prestigiului naţional şi internaţional sunt, pe lângã articolele ştiinţifice publicate în reviste internaţionale prestigioase, şi publicarea de cãrţi de cercetare, editarea de volume colective şi publicarea de studii ştiinţifice în volume colective, precum şi publicarea de ediţii critice, dicţionare şi enciclopedii la edituri naţionale sau internaţionale de prestigiu, precum şi realizarea de studii prospective şi/sau strategice în domeniul ştiinţific corespunzãtor, în serviciul organului public central coordonator.
- În contextul strategiei europene pentru anul 2020, capacitatea de a atrage fonduri din surse private sau internaţionale, în special din programele de cercetare şi inovare ale Uniunii Europene, constituie un element esenţial al unei activitãţi de anvergurã şi vizibilitate naţionalã şi internaţionalã, în special în vederea angajamentului României de a atrage 1% din PIB din domeniul privat cãtre activitatea de cercetare-dezvoltare pânã în anul 2020.
- Pentru domeniile aplicative, numãrul de brevete internaţionale obţinute este un indicator cu dublã importanţã: pentru deschiderea şi relevanţa internaţionalã dar şi pentru vizibilitatea şi deschiderea cãtre mediul industrial. Relevanţa brevetelor este datã de aplicarea acestora şi de veniturile generate din exploatarea acestora.
- În ţãri cu o puternicã tradiţie de cercetare aplicativã, în domeniile ştiinţelor vieţii şi ale naturii, în special cele inginereşti, principalul mijloc de transfer tehnologic cãtre mediul economic este lansarea de societãţi comerciale (de tip "start-up" sau "spin-off") în vederea introducerii pe piaţã şi a valorificãrii unor tehnologii, metode, produse sau servicii inovatoare. Preocuparea şi implicarea activã a conducerii unitãţii sau instituţiei pentru a încuraja şi susţine lansarea de societãţi comerciale inovatoare constituie indicatori esenţiali referitori la conectarea instituţiei la mediul economic. În cazul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare se vor lua în considerare în special furnizarea cãtre administraţia publicã centralã, regionalã sau localã a unor tehnologii, servicii ori studii strategice sau prospective în domeniile de rãspundere strategicã şi politicã respective.
- Diseminarea şi popularizarea rezultatelor activitãţii de cercetare-dezvoltare sunt pãrţi componente din aceasta.
2. Calitatea resursei umane.
- Criteriul resursei umane este parţial corelat cu cel precedent, cu o distincţie esenţialã: gradul de uniformitate sau neuniformitate al nivelului de vizibilitate şi performanţã între diferitele echipe conform criteriilor enumerate la pct. 1. O dezvoltare instituţionalã optimã trebuie sã se asigure cã fiecare echipã are o strategie şi o zonã de performanţã bine definitã, în interiorul cãreia este competitivã la nivel internaţional. Existenţa unor echipe cu o performanţã net inferioarã este un indicator al unei viziuni şi culturi manageriale deficitare.
- Printre indicatorii utili în acest sens se regãsesc vârsta medie (sub 45 de ani) a personalului, capacitatea de a atrage tineri cu studii superioare (în principal doctorale) obţinute în alte instituţii decât cea evaluatã, în special în strãinãtate, sau cu stagii de pregãtire ori de cercetare efectuate în strãinãtate, în special în cadrul unor instituţii prestigioase pe plan mondial, precum şi mobilitatea personalului între mediul public şi cel privat.
- Experţii vor estima adecvarea raportului numeric între personalul de cercetare-dezvoltare şi personalul auxiliar şi administrativ; un raport disproporţionat, în special în favoarea personalului administrativ, este un indicator al unei politici de personal neadecvatã obiectivelor statutare ale unitãţii sau instituţiei.
3. Calitatea infrastructurii şi gradul de exploatare al acesteia
- Calitatea infrastructurii, în special a echipamentelor mari - în domeniile unde acestea sunt relevante - este un indicator extrem de util pentru evaluarea calitãţii managementului instituţional deoarece necesitã un efort coerent, un grad înalt de coeziune al colectivelor de cercetare la nivel instituţional şi o viziune strategicã la nivelul conducerii unitãţii sau instituţiei. Capacitatea de a atrage fonduri şi de a le canaliza în mod eficient pentru o dezvoltare strategicã a unitãţii sau instituţiei constituie un aspect esenţial al unui management de calitate.
- Gradul de exploatare al infrastructurilor furnizeazã de asemenea o informaţie esenţialã, deşi indirectã: aceasta subliniazã o convergenţã şi o sinergie extrem de preţioase ale capacitãţii administrative cu o masã criticã la nivel ştiinţific. Infrastructurile majore vor fi semnalate în raportul de evaluare pe 4 categorii, conform nivelului de utilizare/exploatare: sub 25%, între 25% şi 50%, între 50% şi 75%, sau peste 75%.
4. Eficienţa managementului şi calitatea mediului de cercetare
Birocraţia redusã şi preocuparea pentru creşterea eficienţei reprezintã principalele atracţii şi factori de motivare pentru creşterea performanţei resurselor umane. De aceea, printre sarcinile esenţiale ale expertului se numãrã evaluarea calitãţii mediului de cercetare, care include aspecte cum ar fi:
- existenţa unor mecanisme transparente de evaluare a personalului şi de promovare şi stimulare financiarã a personalului performant, focalizate pe merit şi pe performanţele profesionale reale;
- eficienţa procedurilor administrative implementate în cadrul instituţiei;
- gradul de satisfacţie a personalului de cercetare-dezvoltare referitoare la sprijinul oferit de aparatul administrativ, auxiliar şi tehnic;
- eficienţa administrativã a mediului de cercetare - în limita constrângerilor prevãzute de legislaţia în vigoare şi de contractele de finanţare - inclusiv aspecte precum plata la timp a drepturilor salariale; achiziţia de materiale şi consumabile în termen rezonabil (de regulã sub 30 de zile) de la depunerea referatului de necesitate (în limitele fondurilor disponibile); decontarea cheltuielilor în interes de serviciu în termen rezonabil (de regulã sub 15 zile) de la depunerea documentelor justificative; angajarea de personal pe termen determinat, plãtit din bugetul unui proiect, în termen rezonabil (de regulã sub 30 de zile) de la solicitarea directorului de proiect; asigurarea, pentru fiecare proiect contractat, a unei persoane de contact cu autoritãţile contractante pentru realizarea sarcinilor administrative aferente proiectelor contractate; investiţia de timp, în medie, pentru a obţine aprobãrile necesare depunerii unei cereri de finanţare la competiţii naţionale sau internaţionale; eficienţa procedurilor necesare aprobãrii unor cheltuieli din fonduri din proiecte de cercetare sau din fonduri instituţionale; existenţa unui serviciu de documentare funcţional;
- gradul de transparenţã în luarea deciziilor şi alocarea fondurilor în interiorul instituţiei;
- nivelul de implicare a personalului unitãţii sau instituţiei în procesul de luare a deciziilor;
- eventualele probleme sesizate în domeniul eticii şi a bunei conduite profesionale: plagiat, coautorat nejustificat, falsificare de date în publicaţii sau rapoarte, conflicte de interese ori nepotism în interiorul unitãţii sau instituţiei;
- eficienţa şi disponibilitatea personalului auxiliar şi administrativ pentru a asista şi susţine personalul de cercetare-dezvoltare;
- aderarea la bunele practici în domeniul managementului instituţional în cercetare la nivel european şi internaţional, prin adoptarea şi implementarea la nivelul regulamentelor interne de funcţionare a unor practici precum cele recomandate în urmãtoarele documente:
● Codul european al cercetãtorilor şi Codul de conduitã pentru recrutarea cercetãtorilor
http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/index
● Strategia resurselor umane pentru cercetãtori, C (2005)576 final, COM (2008)317 final
http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/strategy4Researcher
http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/strategy4ResearcherOrgs
● Ghidul Institutului de Tehnologie din Massachusetts de gestiune a datelor de cercetare.
http://libraries.mit.edu/guides/subjects/data-management/
● Manualul Oslo - Linii directoare în colectarea şi interpretarea datelor privind inovarea, ediţia a III-a, OECD, Paris
http://www.oecd.org/document/33/0,3343, en_2649_34273_35595607_1_1_1_37417,00.html
● Standardul de management al calitãţii ISO 9001: 2008.
5. Calitatea şi credibilitatea planului de dezvoltare instituţionalã
Expertul va evalua adecvarea şi realismul planului de cercetare al unitãţii ori instituţiei, în special în lumina performanţelor actuale ale unitãţii sau instituţiei, a calitãţii resurselor umane, a infrastructurii şi a capacitãţii manageriale şi administrative demonstrate pânã la data evaluãrii. Raportul va comenta asupra urmãtoarelor aspecte ale planului de dezvoltare:
- adecvarea principalelor direcţii de cercetare cu experienţa existentã;
- mecanismele de stimulare a apariţiei de noi idei, direcţii şi domenii;
- adecvarea politicii de recrutare prevãzute cu obiectivele propuse;
- stimularea şi susţinerea colaborãrilor şi parteneriatelor cu alte instituţii de prestigiu, atât cu instituţii publice din ţarã, dar în special din strãinãtate, cât şi din mediul privat;
- creşterea vizibilitãţii prin implicarea în activitãţi de comunicare ştiinţificã şi în proiecte majore la nivel naţional şi internaţional;
- susţinerea apariţiei masei critice în domeniile-cheie pentru dezvoltarea instituţiei.
6. Realizarea obiectivelor stabilite în precedentul raport de evaluare, numai pentru unitãţile sau instituţiile ce se evalueazã şi se clasificã în vederea recertificãrii
- realizarea obiectivelor de rezultate ale activitãţii de cercetare-dezvoltare;
- realizarea obiectivelor de îmbunãtãţire a resursei umane;
- realizarea obiectivelor de îmbunãtãţire a infrastructurii;
- realizarea obiectivelor de îmbunãtãţire a mediului de cercetare.
Raportul de evaluare va include note informale pe fiecare din indicatorii enumeraţi mai sus pentru fiecare din cele 5 sau 6 criterii, dupã caz. Criteriile vor fi notate în mod formal, conform prevederilor art. 15 din normele metodologice. Notarea pentru fiecare criteriu şi indicator se va face de la 1 la 5, dupã cum urmeazã:
1 - "Absent" sau "Neglijabil". Schimbãri în profunzime sunt necesare în aceastã zonã.
2 - "Marginal". Eforturi în aceastã direcţie existã, dar au produs rezultate nesatisfãcãtoare pânã în prezent.
3 - "Mediocru". Calitatea existã dar este departe de a fi atins un nivel satisfãcãtor la nivel de instituţie. Strategia nu este neapãrat adecvatã pentru ameliorarea situaţiei pe termen scurt şi o schimbare urgentã de direcţie este necesarã.
4 - "Bine". Instituţia a dedicat eforturi semnificative în aceastã direcţie, cu rezultate solide. Zone de îmbunãtãţire semnificativã rãmân, dar planul de dezvoltare le abordeazã în mod coerent şi plauzibil.
5 - "Excelent". Acest criteriu este compatibil cu o instituţie performantã la nivel mondial.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
