Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) pãrinte firesc, familie extinsã, adoptator, familie adoptatoare şi stat primitor - potrivit definiţiilor prevãzute la art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicatã;
b) manager de caz - profesionistul care asigurã coordonarea activitãţilor de asistenţã socialã şi protecţie specialã desfãşurate în interesul superior al copilului, având drept scop elaborarea şi implementarea planului individualizat de protecţie, planului de recuperare pentru copiii cu dizabilitãţi şi a planului de reabilitare şi/sau reintegrare socialã pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi;
c) responsabil de caz - asistentul social din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii desemnat pentru copilul al cãrui plan individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internã, respectiv pentru adoptator/familia adoptatoare;
d) compartiment de specialitate - compartimentul de adopţii şi postadopţii înfiinţat potrivit prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 329/2010 privind unele mãsuri de eficientizare a activitãţilor în domeniul adopţiei;
e) autoritate centralã - autoritatea desemnatã de cãtre fiecare stat contractant al Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperãrii în materia adopţiei internaţionale, încheiatã la Haga la 29 mai 1993, ratificatã prin Legea nr. 84/1994, cu modificãrile ulterioare (Convenţia de la Haga), însãrcinatã cu ducerea la îndeplinire a obligaţiilor impuse de aceastã convenţie;
f) autoritatea strãinã competentã - orice autoritate/instituţie strãinã, alta decât cea prevãzutã la lit. e), prin intermediul cãreia se obţin documente şi informaţii necesare instrumentãrii cererilor de adopţie internaţionalã;
g) organizaţia strãinã acreditatã - organismul privat acreditat de cãtre statul primitor în conformitate cu legislaţia acestui stat şi autorizat de Oficiul Român pentru Adopţii, denumit în continuare Oficiul, sã desfãşoare activitãţi în domeniul adopţiei internaţionale;
h) organism privat autorizat - persoana juridicã românã, fãrã scop patrimonial/lucrativ, legal constituitã, autorizatã de Oficiu şi care a încheiat convenţii de colaborare cu direcţiile generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului, denumite în continuare direcţii, sã presteze/desfãşoare servicii şi activitãţi în cadrul procedurii adopţiei interne;
i) persoane alãturi de care copilul s-a bucurat de viaţã de familie - tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, dupã caz, alte persoane care au convieţuit/convieţuiesc cu copilul, dacã aceştia s-au implicat direct şi nemijlocit în îngrijirea şi educarea lui, iar copilul a dezvoltat relaţii de ataşament faţã de ei;
j) persoana de referinţã pentru copil - persoana cu care copilul este familiarizat, în prezenţa cãreia se simte în securitate şi faţã de care a dezvoltat o relaţie de încredere.
ART. 2
(1) Pe parcursul procedurilor de adopţie copilul este încurajat şi susţinut în exprimarea opiniei sale, aceasta fiind consemnatã şi luatã în considerare, în funcţie de vârsta şi de gradul sãu de maturitate.
(2) În realizarea tuturor demersurilor care vizeazã adopţia copilului se urmãresc:
a) asigurarea continuitãţii în viaţa copilului, menţinerea relaţiilor personale ale acestuia, dacã acest lucru nu contravine interesului lui superior, şi pãstrarea obiectelor personale semnificative;
b) facilitarea despãrţirii copilului de persoanele de referinţã şi asigurarea unei tranziţii uşoare în familia adoptatorului.
ART. 3
Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate este obligat ca pe parcursul procedurilor de adopţie sã ofere copilului informaţii şi explicaţii clare şi concrete, potrivit vârstei şi gradului sãu de maturitate, referitoare la durata şi etapele procesului de adopţie. În acest demers, responsabilul de caz este obligat sã colaboreze cu persoana/persoanele de referinţã pentru copil, precum şi cu managerul de caz, informându-i cu privire la demersurile derulate în cadrul procedurii.
ART. 4
(1) În cadrul etapelor de potrivire prevãzute de prezentele norme metodologice, pentru fraţii aflaţi în evidenţa Registrului naţional pentru adopţii, denumit în continuare R.N.A., se urmãreşte cu prioritate selecţia acelor adoptatori/familii adoptatoare care pot sã îi adopte împreunã.
(2) În cazuri temeinic justificate pot fi selectaţi/selectate adoptatori/familii adoptatoare care sã îi adopte separat, dacã acest lucru rãspunde interesului superior al copiilor.
ART. 5
Adopţia poate fi stabilitã ca finalitate a planului individualizat de protecţie numai dacã ambii pãrinţi fireşti ai copilului au minimum vârsta de 14 ani.
ART. 6
Toate informaţiile vizând copilul, pãrinţii fireşti şi familia extinsã a acestuia, precum şi familia adoptatoare obţinute pe parcursul derulãrii procedurilor de adopţie, precum şi pe perioada de monitorizare postadopţie se arhiveazã într-un dosar unic şi se pãstreazã de cãtre direcţie pentru o perioadã de minimum 50 de ani de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti privind încuviinţarea adopţiei.
CAP. II
Exprimarea consimţãmântului la adopţie
ART. 7
(1) Direcţia asigurã persoanelor care îşi exprimã consimţãmântul în procedura de adopţie informarea şi consilierea prealabilã adecvatã, prin intermediul compartimentului de specialitate.
(2) Informarea şi consilierea copilului cu privire la exprimarea consimţãmântului se pot realiza şi de cãtre organismele private autorizate în situaţiile în care copilul beneficiazã de o mãsurã de protecţie specialã dispusã în condiţiile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificãrile ulterioare, la un asistent maternal angajat al acestora sau, dupã caz, la un serviciu rezidenţial al organismului privat.
ART. 8
Consimţãmântul la adopţie nu poate fi exprimat în locul pãrinţilor fireşti/tutorelui de cãtre curator, mandatar sau o altã persoanã împuternicitã în acest sens.
CAP. III
Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului în cadrul procedurii adopţiei interne
SECŢIUNEA 1
Informarea prealabilã
ART. 9
(1) Persoanele care îşi exprimã intenţia de a adopta se pot adresa, pentru obţinerea informaţiilor referitoare la documentaţia necesarã, demersurile şi durata procedurilor adopţiei interne, direcţiilor sau organismelor private autorizate.
(2) Informaţiile prevãzute la alin. (1) vizeazã:
a) condiţiile de fond ale adopţiei - interdicţii la adopţie, condiţii de vârstã, condiţiile exprimãrii consimţãmântului;
b) conştientizarea faptului cã adopţia presupune identificarea de cãtre instituţiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum şi eventualele consecinţe în situaţia încercãrilor de eludare a procedurilor de adopţie;
c) obligaţiile ce le revin în cadrul procedurii de adopţie, precum şi situaţiile de retragere/încetare a valabilitãţii atestatului;
d) caracteristicile copiilor adoptabili şi modalitatea prin care un copil devine adoptabil în România;
e) etapele procedurii de adopţie internã, inclusiv menţionarea duratei acestora (evaluarea în vederea obţinerii atestatului, potrivirea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, încredinţarea în vederea adopţiei, încuviinţarea adopţiei, monitorizarea postadopţie);
f) documentele necesar a fi anexate la cererea de eliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare şi instituţia competentã în soluţionarea acestei cereri;
g) indicarea unor surse suplimentare de informare şi documentare, inclusiv precizarea datelor de contact ale asociaţiilor de pãrinţi adoptatori şi ale altor resurse din comunitate.
(3) Furnizarea informaţiilor prevãzute la alin. (2) este însoţitã în mod obligatoriu de înmânarea unui material cuprinzând o listã cu principalele acte normative incidente în adopţie şi documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.
(4) Realizarea activitãţii de informare se evidenţiazã într-un document semnat de solicitant şi de persoana care a realizat aceastã activitate şi se înmâneazã solicitantului.
SECŢIUNEA a 2-a
Depunerea cererii de evaluare în vederea obţinerii atestatului de adoptator/familie adoptatoare
ART. 10
(1) Persoana sau familia care solicitã evaluarea în vederea eliberãrii atestatului formuleazã o cerere scrisã adresatã direcţiei în a cãrei razã administrativ-teritorialã domiciliazã.
(2) Anterior înregistrãrii cererii prevãzute la alin. (1), direcţia se va asigura cã procedura de informare prealabilã prevãzutã la art. 9 a fost îndeplinitã. În caz contrar, direcţia va proceda în mod obligatoriu la furnizarea informaţiilor şi întocmirea documentului care atestã îndeplinirea acestei activitãţi.
ART. 11
(1) Cererea privind eliberarea atestatului este însoţitã de urmãtoarele documente:
a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, dupã caz, cartea de rezidenţã permanentã;
b) declaraţie autenticã pe propria rãspundere cu privire la locuirea efectivã şi continuã pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat sã depãşeascã 3 luni;
c) copie legalizatã de pe certificatul de naştere;
d) copie legalizatã de pe certificatul de cãsãtorie sau hotãrârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacã este cazul;
e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care sã ateste dreptul de folosinţã a locuinţei;
f) certificatul de cazier judiciar;
g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestã veniturile solicitantului/solicitanţilor;
h) certificat/adeverinţã medical/medicalã eliberat/eliberatã de medicul de familie privind starea de sãnãtate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţitã de rezultatul evaluãrii psihiatrice;
i) minimum douã caracterizãri de la ultimul loc de muncã pentru fiecare solicitant;
j) declaraţia soţului care nu se asociazã la cererea de adopţie, cu indicarea expresã a motivelor neasocierii;
k) declaraţie autenticã pe propria rãspundere din care sã rezulte cã solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decãzut/decãzuţi din drepturile pãrinteşti, precum şi referitor la faptul cã nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specialã;
l) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
m) certificat/adeverinţã medicalã eliberat/eliberatã de medicul de familie privind starea de sãnãtate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţitã de rezultatul evaluãrii psihiatrice.
(2) Documentele prevãzute la alin. (1) lit. f), h), k) şi m) se solicitã şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociazã la cererea de adopţie.
(3) Pentru soluţionarea cererii de evaluare pot fi solicitate orice alte documente şi informaţii considerate relevante.
ART. 12
(1) Iniţierea procesului de evaluare are loc numai dupã depunerea actelor prevãzute la art. 11 alin. (1) şi, dupã caz, art. 11 alin. (2), dacã nu au fost identificate interdicţii la adopţie.
(2) Verificarea documentelor, precum şi identificarea eventualelor interdicţii la adopţie se realizeazã de cãtre consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate, în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii.
(3) În situaţia în care se constatã existenţa unei documentaţii incomplete sau întocmite necorespunzãtor se solicitã completarea ori, dupã caz, refacerea acesteia de cãtre persoana/familia care a formulat cererea de evaluare, care are obligaţia sã se conformeze acestei solicitãri în interiorul termenului prevãzut la alin. (2).
(4) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (2), direcţia informeazã solicitantul cu privire la iniţierea procesului de evaluare şi desemnarea asistentului social responsabil de caz şi a psihologului, care formeazã echipa de evaluare. În situaţia necompletãrii dosarului ori a identificãrii unor interdicţii la adopţie se informeazã, în scris, solicitantul cu privire la neînceperea evaluãrii.
(5) Persoana/Familia care nu a fost inclusã în procesul de evaluare poate depune o nouã cerere privind eliberarea atestatului, în condiţiile refacerii documentaţiei sau în cazul în care interdicţiile au încetat.
SECŢIUNEA a 3-a
Aspectele generale ale procesului de evaluare
ART. 13
(1) În cadrul procesului de evaluare se urmãresc, în principal, obţinerea şi interpretarea unor informaţii referitoare la istoria şi funcţionalitatea familiei, credinţele, convingerile, obiectivele, atitudinile, realizãrile, deprinderile de viaţã, caracteristicile şi resursele acesteia. Informaţiile solicitate trebuie sã fie relevante pentru aprecierea capacitãţii adoptatorului/familiei adoptatoare de a rãspunde în mod corespunzãtor nevoilor copilului adoptabil.
(2) Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare cuprinde urmãtoarele etape:
a) evaluarea socialã, realizatã de responsabilul de caz;
b) evaluarea psihologicã, realizatã de psihologul desemnat ca membru al echipei de evaluare;
c) pregãtirea pentru asumarea în cunoştinţã de cauzã a rolului de pãrinte, realizatã de compartimentul de specialitate sau, dupã caz, de organismul privat autorizat.
(3) Procesul de evaluare se realizeazã prin întâlniri şi discuţii cu adoptatorul/familia adoptatoare, cu membrii familiei extinse a acestuia/acesteia, cu alte persoane care pot furniza informaţii relevante, precum şi prin întâlniri în grup, în cadrul etapei de pregãtire. Totodatã, în cadrul evaluãrii sunt analizate şi informaţiile conţinute în documentele existente la dosarul solicitanţilor.
(4) Evaluarea socialã se realizeazã dupã un numãr de minimum 6 întâlniri, iar evaluarea psihologicã dupã cel puţin 4 întâlniri, în funcţie de particularitãţile fiecãrui caz urmând a se aprecia cu privire la necesitatea realizãrii unor întâlniri suplimentare.
(5) În cadrul procesului de evaluare, întâlnirile cu adoptatorul/familia adoptatoare se pot realiza atât la domiciliul acestuia/acesteia, cât şi la sediul direcţiei, iar cu celelalte persoane care pot furniza informaţii relevante pot avea loc, dupã caz, la domiciliul membrilor familiei extinse, în comunitate sau la locurile de muncã ale adoptatorului/familiei adoptatoare.
(6) Toate informaţiile obţinute în urma întâlnirilor se consemneazã în note de întâlniri, a cãror evidenţã se pãstreazã de cãtre membrii echipei de evaluare la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare, fiind utilizate în întocmirea raportului final de evaluare.
ART. 14
Membrii echipei de evaluare au obligaţia de a informa şi de a consilia adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la procedura adopţiei, oferindu-i suport acestuia/acesteia pe toatã durata procedurilor de adopţie pentru obţinerea unor informaţii suplimentare relevante.
ART. 15
Pe tot parcursul procedurii de evaluare, precum şi pe durata valabilitãţii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia cu privire la eventualele schimbãri intervenite în situaţia sa sociopsihomedicalã, anexând, dupã caz, acte doveditoare.
ART. 16
În funcţie de particularitãţile fiecãrui caz, adoptatorul/familia adoptatoare va facilita interacţiunea asistentului social şi a psihologului cu membrii familiei extinse.
ART. 17
(1) În situaţia în care pe parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimã intenţia de a renunţa la demersul de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc un raport în care menţioneazã stadiul evaluãrii şi motivul încetãrii acesteia.
(2) Raportul prevãzut la alin. (1) conţine şi propunerea de încetare a procesului de evaluare şi este supus avizãrii şefului compartimentului de specialitate şi aprobãrii directorului direcţiei, ulterior adoptatorul/familia adoptatoare fiind informat/informatã în scris asupra încetãrii evaluãrii.
(3) Dacã intenţia de renunţare la continuarea procedurilor de adopţie intervine ulterior eliberãrii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare formuleazã în scris la direcţie o cerere motivatã pentru retragerea atestatului. Dispoziţia de retragere a atestatului se transmite Oficiului în termen de 5 zile de la emitere.
ART. 18
Dacã pe parcursul procesului de evaluare membrii echipei de evaluare constatã cã cel puţin una dintre declaraţiile prevãzute la art. 11 alin. (1) lit. b) şi k) nu corespunde realitãţii, procesul de evaluare înceteazã. Prevederile art. 17 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.
SECŢIUNEA a 4-a
Evaluarea socialã
ART. 19
În cadrul etapei de evaluare socialã adoptatorul/familia adoptatoare este informat/informatã cu privire la particularitãţile calitãţii de pãrinte adoptator, sub aspect legal, administrativ şi sociomedical, rolurile şi responsabilitãţile adoptatorului/familiei adoptatoare, caracteristicile copiilor adoptabili din raza administrativ-teritorialã a direcţiei, procedura de evaluare şi pregãtire în vederea obţinerii atestatului, precum şi modalitãţile de realizare a potrivirii.
ART. 20
(1) Responsabilul de caz stabileşte de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare data şi locul desfãşurãrii primei întâlniri, la care poate participa şi psihologul desemnat.
(2) Prima întâlnire are rolul de a sprijini adoptatorul/familia adoptatoare în clarificarea percepţiei iniţiale asupra adopţiei prin dobândirea unor informaţii şi a unor cunoştinţe fundamentate pe experienţa în domeniul adopţiilor şi pe expertiza ştiinţificã.
(3) Cu ocazia acestei întâlniri se completeazã de cãtre responsabilul de caz fişa de evaluare iniţialã, fiind consemnate primele informaţii relevante cu privire la adoptator/familia adoptatoare.
(4) La finalul primei întâlniri se stabileşte de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul urmãtoarelor întâlniri din cadrul procedurii de evaluare.
(5) Dacã prima întâlnire are loc la sediul direcţiei, urmãtoarea se desfãşoarã în mod obligatoriu la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, fiind realizatã de responsabilul de caz împreunã cu psihologul. Cu aceastã ocazie, psihologul consemneazã în fişa de evaluare psihologicã primele informaţii relevante, urmând a finaliza evaluarea psihologicã pe parcursul mai multor întâlniri.
ART. 21
(1) Completarea şi detalierea datelor consemnate în fişa de evaluare iniţialã se realizeazã de responsabilul de caz în cadrul urmãtoarelor întâlniri, care au ca scop obţinerea de informaţii privind:
a) adoptatorul/familia adoptatoare;
b) copiii biologici sau, dupã caz, alţi copii aflaţi/care s-au aflat în îngrijirea solicitanţilor;
c) alte persoane care locuiesc la acelaşi domiciliu;
d) profilul solicitanţilor;
e) climatul intrafamilial şi stilul de viaţã;
f) capacitatea parentalã;
g) motivaţia adopţiei;
h) situaţia economicã;
i) experienţa şi activitatea profesionalã;
j) spaţiul de locuit;
k) familia extinsã;
l) resursele comunitare/reţeaua de sprijin.
(2) Formularul conţinând informaţiile detaliate ce se analizeazã şi se includ în ancheta socialã şi care vizeazã aspectele prevãzute la alin. (1) se aprobã prin ordin al secretarului de stat al Oficiului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 22
(1) La finalul evaluãrii sociale se întocmeşte ancheta socialã, care va conţine observaţiile şi concluziile responsabilului de caz ca urmare a analizãrii tuturor informaţiilor obţinute cu ocazia evaluãrii sociale, precizarea punctelor tari şi slabe ale adoptatorului/familiei adoptatoare din perspectiva capacitãţii acestuia/acesteia de a rãspunde nevoilor copilului adoptat, precum şi propunerea vizând soluţionarea cererii de eliberare a atestatului.
(2) Toate documentele care susţin elementele consemnate în ancheta socialã se pãstreazã la dosarul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare.
SECŢIUNEA a 5-a
Evaluarea psihologicã
ART. 23
(1) Evaluarea psihologicã cuprinde observaţia şi interviul, având scopul determinãrii profilului psihologic al adoptatorului/familiei adoptatoare şi al evaluãrii capacitãţilor parentale. Pe parcursul evaluãrii pot fi utilizate şi teste psihologice în vederea realizãrii profilului personalitãţii adoptatorului/familiei adoptatoare.
(2) Psihologul utilizeazã teste psihologice şi în situaţia în care observã indicii cu privire la existenţa anumitor tulburãri psihice sau în situaţia în care persoana evaluatã nu înţelege întrebãrile care îi sunt adresate.
ART. 24
(1) Evaluarea psihologicã se realizeazã la sediul direcţiei, individual şi în cuplu, una dintre cele 4 întâlniri obligatorii fiind destinatã consilierii adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea asumãrii în cunoştinţã de cauzã a rolului de pãrinte.
(2) Întâlnirile se desfãşoarã într-un spaţiu special amenajat, destinat activitãţilor derulate de psiholog, care trebuie sã asigure intimitatea şi siguranţa adoptatorului/familiei adoptatoare. Durata unei întâlniri pentru evaluare/consiliere este de 45-50 de minute.
ART. 25
(1) Evaluarea psihologicã vizeazã urmãtoarele aspecte:
a) anamneza persoanei adoptatoare sau a fiecãrui membru al cuplului conjugal;
b) istoria maritalã şi relaţia de cuplu;
c) relaţia cu propriii pãrinţi şi cu alte persoane relevante;
d) stilul de viaţã al familiei;
e) motivaţia de a adopta;
f) aşteptãrile în legãturã cu adopţia;
g) capacitãţile parentale.
(2) Formularul conţinând informaţiile detaliate ce se analizeazã şi se includ în fişa de evaluare psihologicã şi care vizeazã aspectele prevãzute la alin. (1) se aprobã prin ordin al secretarului de stat al Oficiului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 26
(1) Pe parcursul întregului proces de evaluare psihologicã se urmãreşte cu prioritate existenţa capacitãţilor parentale ale solicitanţilor, identificarea împreunã cu aceştia a resurselor existente pentru dezvoltarea unor capacitãţi parentale şi consilierea în vederea dobândirii/dezvoltãrii acestora.
(2) Psihologul are obligaţia de a urmãri evoluţia solicitanţilor din punctul de vedere al dezvoltãrii capacitãţilor parentale, prin participarea la sesiunile de pregãtire sau prin informaţiile obţinute de la specialistul care susţine sesiunile de pregãtire.
ART. 27
Rezultatele evaluãrii psihologice şi recomandãrile psihologului din cadrul compartimentului de specialitate sunt consemnate în fişa de evaluare psihologicã, care va conţine şi propunerea vizând soluţionarea cererii de eliberare a atestatului.
SECŢIUNEA a 6-a
Pregãtirea pentru asumarea în cunoştinţã de cauzã a rolului de pãrinte
ART. 28
(1) Pregãtirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfãşoarã prin organizarea de întâlniri în grup şi este destinatã evaluãrii şi dezvoltãrii capacitãţii acestuia/acesteia de a rãspunde nevoilor copilului adoptat.
(2) Activitatea prevãzutã la alin. (1) constã în furnizarea de informaţii vizând motivele instituţionalizãrii şi efectele acesteia asupra copilului, posibile tulburãri reactive de ataşament, modalitãţile de interacţiune, atitudinea nediscriminatorie şi acceptarea identitãţii şi istoriei copilului, dreptul persoanei adoptate de a-şi cunoaşte originile, precum şi acceptarea diferenţei dintre copilul "ideal" şi copilul care va fi considerat compatibil din punct de vedere teoretic cu adoptatorul/familia adoptatoare.
(3) Pe parcursul acestei etape se evalueazã sentimentele şi capacitãţile parentale ale adoptatorului/familiei adoptatoare, propria copilãrie, înţelegerea nevoilor copilului şi a dezvoltãrii acestuia, maturizarea, acceptarea sarcinilor parentale şi a modificãrilor din stilul de viaţã al familiei, apãrute odatã cu adopţia copilului, modul în care solicitanţii înţeleg sã informeze copilul cã este adoptat.
ART. 29
(1) Pregãtirea adoptatorului/familiei adoptatoare se desfãşoarã pe parcursul a 3 sesiuni organizate la un interval de minimum 5 zile.
(2) În cazul familiei adoptatoare, participarea ambilor soţi este obligatorie la toate sesiunile de pregãtire.
(3) Sesiunile de pregãtire sunt organizate la sediul direcţiei sau, dupã caz, la sediul organismului privat autorizat, în sãli de curs corespunzãtoare, cu participarea a minimum 3 familii/ 6 persoane şi maximum 8 familii/16 persoane. Calendarul sesiunilor de pregãtire este stabilit de comun acord cu participanţii, durata minimã a fiecãrei sesiuni fiind de 4 ore.
(4) Susţinerea sesiunilor de pregãtire este realizatã de 1 sau 2 specialişti, asistent social/psiholog, angajaţi ai compartimentului de specialitate sau, dupã caz, ai organismului privat autorizat.
(5) Metodele utilizate în cadrul sesiunilor de pregãtire pot fi, dupã caz, prezentarea, dezbaterea, demonstraţia, exerciţii în grupuri mici, discuţii de grup, studii de caz, jocuri de rol.
(6) La finalul fiecãrei sesiuni, asistentul social/psihologul este obligat sã completeze o fişã de observaţie pentru fiecare adoptator/familie adoptatoare.
ART. 30
(1) Sesiunile de pregãtire vizeazã urmãtoarele aspecte:
a) caracteristicile copilului adoptabil;
b) sterilitatea/infertilitatea;
c) implicaţiile relaţiei cu propriii pãrinţi;
d) capacitatea de relaţionare şi de comunicare cu ceilalţi;
e) capacitatea de a gestiona diferenţele de opinie, conflictele, dezacordurile;
f) capacitatea de a se adapta la situaţii noi;
g) capacitatea cuplului de a funcţiona în echipa parentalã;
h) motivaţia pentru adopţie;
i) etapele dezvoltãrii copilului;
j) reprezentãrile despre familia biologicã a copilului adoptabil şi motivele abandonului;
k) rolul parental;
l) aşteptãrile adoptatorului/familiei adoptatoare faţã de copilul pe care ar dori sã îl adopte;
m) informarea copilului cu privire la adopţia sa;
n) identitatea şi originile adoptatului.
(2) Documentul privind tematica fiecãrei sesiuni de pregãtire este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
SECŢIUNEA a 7-a
Raportul final de evaluare şi procedura de contestare
ART. 31
(1) Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacitãţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare.
(2) Raportul final conţine sinteza informaţiilor psihosociale, concluziile echipei de evaluare, profilul copilului pentru care adoptatorul/familia adoptatoare poate îndeplini adecvat rolul de pãrinte şi recomandarea privind acordarea/neacordarea atestatului.
ART. 32
(1) Raportul final se comunicã adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrãtoare de la aprobarea acestuia de cãtre directorul direcţiei. Dovada comunicãrii raportului este pãstratã la dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare.
(2) În cazul în care raportul final conţine recomandarea de eliberare a atestatului de persoanã/familie aptã pentru adopţie, directorul direcţiei emite dispoziţia privind eliberarea atestatului dupã expirarea termenului pentru formularea contestaţiei.
(3) În cazul în care raportul final conţine recomandarea de neeliberare a atestatului de persoanã/familie aptã pentru adopţie, acesta poate fi contestat la direcţia care a realizat evaluarea în termen de 5 zile lucrãtoare de la comunicare.
(4) Dispoziţia se comunicã solicitantului în termen de 5 zile de la emitere.
ART. 33
Se asimileazã unui rezultat nefavorabil al evaluãrii şi se supun aceloraşi dispoziţii care vizeazã contestarea raportului final de evaluare şi situaţiile în care, deşi raportul final conţine recomandarea de eliberare a atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare nu este de acord cu grupa de vârstã sau, dupã caz, cu numãrul de copii pentru care se propune eliberarea atestatului.
ART. 34
(1) Dacã în termenul prevãzut la art. 32 alin. (3) adoptatorul/familia adoptatoare formuleazã contestaţie la raportul final de evaluare, directorul direcţiei nu poate emite dispoziţia pânã la soluţionarea contestaţiei de cãtre Oficiu.
(2) Prevederile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi în situaţia prevãzutã la art. 33.
ART. 35
(1) Contestaţia se soluţioneazã în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei la Oficiu, iar rezultatul soluţionãrii acesteia şi, dupã caz, propunerea formulatã se comunicã direcţiei şi contestatarului.
(2) Rezultatul soluţionãrii contestaţiei şi documentele elaborate în procedura contestaţiei fac parte integrantã din dosarul solicitantului/solicitanţilor.
ART. 36
În situaţia în care apreciazã contestaţia ca fiind întemeiatã, Oficiul poate propune direcţiei urmãtoarele:
a) completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau cu documente relevante;
b) realizarea unei noi evaluãri sociale şi/sau psihologice de cãtre cabinete individuale, cabinete asociate sau societãţi civile profesionale care au încheiat convenţii cu Oficiul;
c) eliberarea atestatului în situaţiile în care se constatã cã sunt îndeplinite condiţiile legale de eliberare a acestuia iar propunerea cuprinsã în raportul final de evaluare este în mod vãdit netemeinicã sau nelegalã.
ART. 37
(1) În situaţia în care Oficiul formuleazã propunerea prevãzutã la art. 36 lit. a) şi direcţia îşi însuşeşte aceastã propunere, membrii echipei care au realizat evaluarea sunt obligaţi sã efectueze demersurile necesare pentru completarea informaţiilor/documentelor solicitate de Oficiu în termen de 15 zile de la comunicarea propunerii.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) responsabilul de caz informeazã contestatarul cu privire la demersurile concrete ce urmeazã a fi realizate pentru completarea procesului de evaluare.
(3) Concluziile şi recomandarea cuprinse în raportul final de evaluare se pot menţine sau se pot modifica în funcţie de rezultatul obţinut ca urmare a analizei noilor informaţii/documente, directorul direcţiei urmând a emite dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, care se comunicã atât adoptatorului/familiei adoptatoare, cât şi Oficiului, în termen de 5 zile de la data emiterii.
ART. 38
(1) În cazul în care Oficiul formuleazã propunerea prevãzutã la art. 36 lit. b), acesta comunicã direcţiei în mod obligatoriu lista cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societãţilor civile profesionale cu care a încheiat convenţii de colaborare.
(2) În situaţia în care direcţia îşi însuşeşte propunerea Oficiului prevãzutã la alin. (1), în termen de 5 zile lucrãtoare de la înregistrarea acesteia informeazã contestatarul cu privire la necesitatea selectãrii şi contactãrii unui cabinet/unei societãţi din lista transmisã de Oficiu.
(3) Contestatarul are la dispoziţie un termen de 15 zile de la data informãrii pentru a încheia un contract de prestãri de servicii cu un cabinet/o societate din cadrul listei.
ART. 39
(1) În situaţia în care recomandarea Oficiului vizeazã realizarea unei noi evaluãri sociale, aceasta va urmãri numai acele aspecte care au condus la formularea propunerii de neeliberare a atestatului.
(2) În cazul evaluãrii psihologice, noua evaluare va avea în vedere toate aspectele prevãzute la art. 25 alin. (1).
ART. 40
(1) Termenul de realizare a noilor evaluãri nu poate depãşi 30 de zile de la data încheierii contractului prevãzut la art. 38 alin. (3).
(2) La cererea motivatã a cabinetului/societãţii profesionale, direcţia poate pune la dispoziţia acestuia/acesteia documente din cadrul dosarului de evaluare.
(3) În termenul prevãzut de alin. (1), rezultatul noii evaluãri sociale şi/sau psihologice se consemneazã într-un raport şi se transmite contestatarului şi direcţiei. Raportul comunicat direcţiei este însoţit de documentaţia întocmitã în cadrul evaluãrii.
(4) Dupã înregistrarea raportului la direcţie şi în baza analizei acestuia directorul emite dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, precizând în cuprinsul acesteia dacã dispoziţia emisã se bazeazã exclusiv pe concluziile raportului final de evaluare întocmit de direcţie sau dacã au fost luate în considerare şi elementele rezultate din raportul prevãzut la alin. (3).
(5) Dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului se comunicã atât adoptatorului/familiei adoptatoare, cât şi Oficiului, în termen de 5 zile de la data emiterii.
ART. 41
Dispoziţia privind neeliberarea atestatului de persoanã/familie aptã sã adopte poate fi atacatã în termen de 15 zile de la data comunicãrii la instanţa competentã în materia adopţiei în a cãrei razã teritorialã este situat domiciliul adoptatorului.
CAP. IV
Stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie
ART. 42
(1) Stabilirea finalitãţii planului individualizat de protecţie este în competenţa managerului de caz desemnat potrivit prevederilor Ordinului secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
(2) Anterior stabilirii adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie, managerul de caz trebuie sã se asigure cã în cazul fiecãrui copil pentru care s-a stabilit, în condiţiile Legii nr. 272/2004, cu modificãrile ulterioare, o mãsurã de protecţie specialã au fost realizate demersuri pentru reintegrarea la pãrinţii sãi fireşti, precum şi pentru integrarea copilului în familia extinsã.
ART. 43
În evaluarea potenţialului de reintegrare a copilului la pãrinţii sãi fireşti, managerul de caz asigurã efectuarea cel puţin a urmãtoarelor demersuri:
a) reevaluarea situaţiei care a determinat stabilirea unei mãsuri de protecţie specialã;
b) verificarea existenţei certificatului de naştere sau, dupã caz, a actului de identitate al copilului şi iniţierea demersurilor necesare pentru întocmirea acestuia în situaţia în care se constatã inexistenţa lor;
c) identificarea şi gãsirea pãrinţilor copilului;
d) acordarea de consiliere şi sprijin pãrintelui în vederea stabilirii filiaţiei copilului faţã de acesta;
e) evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a pãrinţilor;
f) consilierea pãrinţilor şi informarea acestora asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilitãţilor de sprijin financiar sau material;
g) informarea periodicã a pãrinţilor asupra locului unde se executã mãsura de protecţie specialã, asupra modalitãţilor în care pot menţine relaţiile personale cu copilul, precum şi asupra demersurilor concrete pe care aceştia trebuie sã le realizeze în vederea reintegrãrii copilului; acordarea de sprijin pãrinţilor în realizarea acestor demersuri; organizarea şi facilitarea de întâlniri între copil şi pãrinţi;
h) informarea pãrinţilor asupra posibilitãţii redãrii de cãtre instanţa judecãtoreascã a exerciţiului drepturilor pãrinteşti, precum şi asupra condiţiilor redãrii, în situaţia în care aceştia au fost decãzuţi din exerciţiul drepturilor pãrinteşti.
ART. 44
(1) Demersurile care vizeazã integrarea copilului în familia extinsã sunt cel puţin urmãtoarele:
a) identificarea şi gãsirea rudelor fireşti ale copilului pânã la gradul al patrulea inclusiv;
b) evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a rudelor;
c) consilierea rudelor asupra posibilitãţilor de a asigura creşterea şi îngrijirea copilului şi informarea acestora asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilitãţilor de sprijin financiar sau material;
d) informarea rudelor asupra locului unde se executã mãsura de protecţie specialã a copilului, asupra modalitãţilor în care se pot menţine relaţii personale cu acesta, precum şi cu privire la demersurile pe care trebuie sã le realizeze în vederea integrãrii;
e) organizarea şi facilitarea de întâlniri între copil şi rude;
f) solicitarea adresatã fiecãrei rude care a împlinit vârsta majoratului de a-şi exprima opinia cu privire la disponibilitatea de a lua spre creştere şi îngrijire proprie copilul; dacã ruda nu doreşte a lua spre creştere şi îngrijire proprie copilul, managerul de caz o informeazã asupra posibilitãţii de a declara în scris acest lucru, precum şi asupra termenului în care poate fi retrasã declaraţia.
(2) Dispoziţiile prevãzute la alin. (1) vizeazã rudele copilului care au putut fi gãsite în urma demersurilor realizate de direcţie.
ART. 45
În vederea atestãrii efectuãrii demersurilor menţionate la art. 43 şi 44 se întocmesc şi se pãstreazã urmãtoarele documente:
a) documentele întocmite ca urmare a evaluãrii/reevaluãrii situaţiei socioeconomice şi morale a pãrinţilor şi rudelor care au putut fi gãsite;
b) documentele care atestã efectuarea demersurilor legate de identificarea şi gãsirea pãrinţilor şi rudelor copilului, cum ar fi: corespondenţa purtatã cu pãrinţii sau, dupã caz, rudele copilului, adrese în atenţia serviciilor publice comunitare de evidenţã a persoanelor şi/sau organelor de poliţie, primãriei în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat domiciliul, genograma familiei, rapoartele de anchetã socialã privind pãrinţii şi rudele, declaraţii ale altor persoane sau alte documente în acest sens;
c) notificãrile transmise pãrinţilor şi rudelor cu privire la locul unde se executã mãsura de protecţie specialã a copilului, la modul în care pot menţine relaţii personale cu acesta şi la responsabilitãţile ce le revin în implementarea planului individualizat de protecţie;
d) documentele întocmite cu privire la modul de menţinere a relaţiilor personale dintre copil şi pãrinţii sau, dupã caz, rudele sale, precum şi cele referitoare la calitatea acestor relaţii;
e) documentele care atestã monitorizarea planului individualizat de protecţie şi modul în care pãrinţii sau, dupã caz, rudele au colaborat în realizarea sarcinilor care le reveneau în implementarea acestui plan;
f) referatele sau notele întocmite cu ocazia consilierii pãrinţilor şi rudelor copilului în vederea reintegrãrii/integrãrii copilului, din care sã reiasã şi informarea acestora cu privire la termenele/situaţiile în care copilul poate deveni adoptabil;
g) documentele care consemneazã opinia rudelor copilului cu privire la aspectele menţionate la art. 44 alin. (1) lit. f) şi, dupã caz, declaraţia rudei cã nu doreşte sã ia spre creştere şi îngrijire proprie copilul.
ART. 46
(1) Adopţia este stabilitã ca finalitate a planului individualizat de protecţie dacã ulterior trecerii unei perioade de un an de la data instituirii mãsurii de protecţie specialã pãrinţii fireşti şi/sau rudele pânã la gradul al patrulea inclusiv ale copilului nu au putut fi gãsite ori nu colaboreazã cu autoritãţile pentru realizarea demersurilor de reintegrare/integrare. Termenul de un an se calculeazã de la data instituirii primei mãsuri de protecţie specialã cu privire la copil.
(2) Dispoziţiile alin. (1) teza a doua se aplicã în mod corespunzãtor şi în situaţia copiilor pentru care s-a instituit plasamentul la o rudã pânã la gradul al patrulea inclusiv.
ART. 47
(1) De asemenea, adopţia este stabilitã ca finalitate a planului individualizat de protecţie şi în situaţia în care, dupã instituirea mãsurii de protecţie specialã, pãrinţii şi rudele copilului pânã la gradul al patrulea inclusiv care au putut fi gãsite declarã în scris cã nu doresc sã se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului. În aceastã situaţie, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în termen de 5 zile de la expirarea termenului de 60 de zile prevãzut de Legea nr. 273/2004, republicatã, pentru retragerea ultimei declaraţii înregistrate.
(2) Declaraţiile prevãzute la alin. (1) pot fi înregistrate şi la direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã locuiesc pãrinţii sau rudele copilului, urmând ca acestea sã fie transmise direcţiei care a instituit mãsura de protecţie, în vederea informãrii managerului de caz al copilului, în termen de 5 zile de la înregistrare.
ART. 48
În cazul copilului a cãrui naştere a fost înregistratã din pãrinţi necunoscuţi, managerul de caz stabileşte adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie în termen de 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere.
ART. 49
(1) În cazul copilului care a împlinit 14 ani, este stabilitã adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie dacã existã acordul expres al acestuia şi managerul de caz apreciazã cã interesul copilului justificã deschiderea procedurii de adopţie internã.
(2) Acordul prevãzut la alin. (1) este exprimat în scris, numai dupã informarea corespunzãtoare a copilului.
ART. 50
Dispoziţiile art. 42-49 nu se aplicã în situaţia adopţiei copilului pentru care a fost instituitã tutela şi nici în situaţia adopţiei copilului de cãtre soţul pãrintelui sãu firesc sau adoptiv.
CAP. V
Deschiderea procedurii adopţiei interne
ART. 51
(1) Dosarul copilului pentru care a fost stabilitã adopţia internã ca finalitate a planului individualizat de protecţie este transmis de cãtre managerul de caz, în copie, compartimentului de specialitate, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, în termen de 5 zile de la stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie.
(2) Compartimentul de specialitate ia în evidenţã cazul, fiind desemnat responsabilul de caz al copilului. Acesta este obligat sã furnizeze copilului, potrivit vârstei şi gradului sãu de maturitate, informaţii cu privire la demersurile ce urmeazã a fi realizate în vederea adopţiei sale.
(3) Responsabilul de caz în colaborare cu managerul de caz se asigurã cã specialiştii din centrul de plasament sau, dupã caz, asistentul maternal ori persoana/familia la care copilul se aflã în îngrijire sunt informaţi cu privire la iniţierea procedurilor de adopţie.
(4) Consilierul juridic împreunã cu un alt specialist din cadrul compartimentului de specialitate asigurã, în vederea exprimãrii consimţãmântului, consilierea pãrinţilor fireşti/tutorelui şi, dupã caz, a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani şi întocmeşte în acest sens rapoarte de consiliere a acestora.
(5) În cazul în care activitatea de consiliere a copilului în vederea exprimãrii consimţãmântului este realizatã de un organism privat autorizat, raportul vizând realizarea acestei activitãţi este întocmit de specialiştii acestui organism şi transmis compartimentului de specialitate.
ART. 52
În termen de 30 de zile de la luarea în evidenţã a dosarului, consilierul juridic din cadrul compartimentului de specialitate întocmeşte acţiunea, iar direcţia sesizeazã instanţa judecãtoreascã în vederea deschiderii procedurii adopţiei interne.
ART. 53
(1) În situaţia copilului pentru care a fost instituitã tutela, acţiunea de deschidere a procedurii adopţiei interne este promovatã de cãtre direcţia în a cãrei razã teritorialã este situat domiciliul copilului, la solicitarea tutorelui, cu administrarea unui probatoriu din care sã rezulte dacã acest demers rãspunde interesului superior al copilului.
(2) Solicitarea tutorelui este instrumentatã de compartimentul de specialitate, fiind desemnat pentru copil un responsabil de caz. Acesta identificã elementele necesare în mãsurã sã susţinã cã adopţia rãspunde interesului superior al copilului şi întocmeşte un raport care urmeazã a fi anexat cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne.
ART. 54
La cererea privind deschiderea procedurii adopţiei interne se anexeazã, dupã caz, urmãtoarele documente:
a) certificatul de naştere al copilului, în copie;
b) documentul prin care a fost instituit/instituitã plasamentul/tutela copilului;
c) planul individualizat de protecţie având ca finalitate adopţia;
d) documentele prevãzute la art. 45 lit. b)-d);
e) declaraţia pãrinţilor sau rudelor copilului pânã la gradul al patrulea inclusiv care au putut fi gãsite din care sã reiasã cã nu doresc sã se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului;
f) acordul scris al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, exprimat pentru stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie;
g) solicitarea tutorelui şi raportul prevãzut la art. 53 alin. (2);
h) raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în vederea exprimãrii consimţãmântului;
i) raportul de consiliere a pãrinţilor fireşti în vederea exprimãrii consimţãmântului;
j) orice alte documente relevante în susţinerea cererii de deschidere a procedurii adopţiei interne.
ART. 55
Dispoziţiile art. 51-54 nu se aplicã în situaţia adopţiei copilului de cãtre soţul pãrintelui sãu firesc sau adoptiv.
CAP. VI
Potrivirea teoreticã şi practicã în cadrul procedurii adopţiei interne
SECŢIUNEA 1
Potrivirea teoreticã la nivelul Oficiului
ART. 56
(1) Procesul de potrivire constã în identificarea şi selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare care, din punct de vedere teoretic, corespunde în cea mai mare mãsurã nevoilor copilului.
(2) În procesul de potrivire sunt incluşi copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne şi adoptatorul/familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuitã în România care deţine atestat valabil, înregistrat/înregistratã în R.N.A.
ART. 57
(1) În vederea iniţierii de cãtre Oficiu a procedurii de potrivire teoreticã, direcţia este obligatã sã transmitã acestuia informaţiile cu privire la adoptatorii/familiile adoptatoare atestaţi/atestate, cât şi cu privire la copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne.
(2) Informaţiile prevãzute la alin. (1) se transmit odatã cu comunicarea atestatului, respectiv a hotãrârii judecãtoreşti privind deschiderea procedurii adopţiei interne, prin completarea fişelor-cadru al cãror model este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(3) În cazul copiilor care sunt fraţi, documentele prevãzute la alin. (2) se transmit însoţite şi de raportul vizând propunerea iniţierii demersurilor de potrivire separatã a fraţilor, în situaţiile în care aceastã propunere se justificã.
ART. 58
(1) Oficiul introduce în R.N.A. informaţiile prevãzute la art. 57 şi selecteazã, în baza criteriilor de potrivire teoreticã, un numãr de cel mult 10 adoptatori/familii adoptatoare ce urmeazã a fi incluşi/incluse în lista care se transmite direcţiei în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat domiciliul copilului, în vederea continuãrii procedurii de potrivire teoreticã.
(2) În lista prevãzutã la alin. (1) nu se includ adoptatorul/familia adoptatoare atestat/atestatã cu reşedinţa obişnuitã în România care şi-a exprimat intenţia de a adopta internaţional un copil cu reşedinţa obişnuitã în strãinãtate. Cererea şi documentaţia depuse de aceste persoane se transmit statului de origine al copilului, potrivit legislaţiei acestui stat.
ART. 59
(1) În procedura de selecţie prevãzutã la art. 58, Oficiul include în listã, cu prioritate, urmãtoarele persoane, care vor fi evidenţiate în primele poziţii ale acesteia:
a) rudele copilului pânã la gradul al patrulea inclusiv;
b) persoana/familia alãturi de care copilul s-a bucurat de viaţã de familie o perioadã de minimum 6 luni;
c) persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului.
(2) Lista prevãzutã la art. 58 alin. (1) se completeazã selectându-se din evidenţa R.N.A. şi alţi/alte adoptatori/familii adoptatoare, prin aplicarea criteriilor de potrivire teoreticã la nivelul Oficiului, aprobate prin ordin al secretarului de stat al Oficiului, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) În cadrul listei, adoptatorii/familiile adoptatoare prevãzuţi/prevãzute la alin. (2) se ierarhizeazã în funcţie de criteriul proximitãţii în raport cu domiciliul copilului şi ulterior în funcţie de vechimea atestatului. În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestat/atestatã şi atestatul nu şi-a produs efectele, pentru stabilirea vechimii se va lua în considerare data primei dispoziţii de atestare, numai în cazul în care nu au existat întreruperi mai mari de 6 luni între data expirãrii atestatului şi data emiterii noii dispoziţii de atestare.
(4) Oficiul are obligaţia de a transmite lista prevãzutã la art. 58 în termen de 10 zile de la data înregistrãrii hotãrârii judecãtoreşti privind deschiderea procedurii adopţiei interne.
SECŢIUNEA a 2-a
Potrivirea teoreticã la nivelul direcţiei
ART. 60
(1) În urma transmiterii listei de cãtre Oficiu, responsabilul de caz al copilului şi psihologul din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligaţi sã continue potrivirea iniţiatã de Oficiu, pe baza criteriilor de potrivire teoreticã de la nivelul direcţiei, aprobate prin ordin al secretarului de stat al Oficiului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În procedura de potrivire teoreticã la nivelul direcţiei se analizeazã informaţiile referitoare la copil, la pãrinţii fireşti/familia extinsã şi la adoptator/familia adoptatoare, dupã cum urmeazã:
a) informaţii referitoare la copil: vârsta, sexul, naţionalitatea, etnia, rasa, trãsãturile de personalitate, religia, relaţiile cu alţi copii şi persoane adulte, fraţii acestuia, nevoile lui speciale, istoricul medical, caracteristicile mediului în care trãieşte, programul zilnic, opinia cu privire la adopţie, în funcţie de vârsta şi de gradul sãu de maturitate, ataşamentul faţã de persoane semnificative din viaţa acestuia;
b) informaţii referitoare la pãrinţii fireşti/familia extinsã: vârsta, personalitatea, ocupaţia, nivelul de educaţie, religia, istoricul marital, naţionalitatea, etnia, rasa, istoricul medical, dependenţe, modul de relaţionare cu copilul;
c) informaţii referitoare la adoptator/familia adoptatoare: vârsta, trãsãturile de personalitate, ocupaţia, preferinţele, aptitudinile parentale, interesele, educaţia, rasa, naţionalitatea, etnia, religia, istoricul marital, aşteptãrile în legãturã cu vârsta, sexul şi situaţia psihosociomedicalã a copilului, stilul de viaţã, alţi copii în cadrul familiei.
(3) În urma analizãrii informaţiilor prevãzute la alin. (2), precum şi a altor informaţii relevante cu privire la copil sau, dupã caz, la adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului completeazã fişa sinteticã de potrivire teoreticã. Modelul-cadru al fişei este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(4) În situaţia în care copilul beneficiazã de o mãsurã de protecţie specialã dispusã la un asistent maternal angajat al unui organism privat autorizat sau, dupã caz, la un serviciu rezidenţial al acestuia, completarea fişei prevãzute la alin. (3) se realizeazã şi cu participarea asistentului social/psihologului din cadrul organismului privat autorizat.
ART. 61
(1) Responsabilul de caz al copilului şi psihologul colaboreazã cu responsabilul sau, dupã caz, responsabilii de caz al/ai adoptatorilor/familiilor adoptatoare şi selecteazã din lista transmisã de Oficiu 3 adoptatori/familii adoptatoare care vor fi incluşi/incluse în fişa sinteticã de potrivire teoreticã.
(2) În selecţia celor 3 adoptatori/familii adoptatoare sunt incluse cu prioritate persoanele prevãzute la art. 59 alin. (1). Pentru completarea numãrului de adoptatori/familii adoptatoare se aplicã unul sau mai multe criterii de potrivire teoreticã utilizate la nivelul direcţiei, dacã responsabilul de caz apreciazã cã pentru copilul în cauzã sunt esenţiale anumite criterii din fişa sinteticã de potrivire teoreticã.
(3) Dacã responsabilul de caz stabileşte cã anumite criterii de potrivire de la nivelul direcţiei sunt esenţiale pentru satisfacerea nevoilor copilului, în procedura de selecţie şi potrivire vor fi incluşi numai adoptatorii care rãspund acestor criterii.
(4) În situaţia în care adoptatorilor/familiilor adoptatoare din lista transmisã de Oficiu nu le sunt aplicabile dispoziţiile alin. (2), selecţia celor 3 adoptatori/familii adoptatoare se realizeazã aplicându-se criteriile de ierarhizare prevãzute la art. 59 alin. (3).
ART. 62
(1) În urma completãrii fişei sintetice, responsabilul de caz al copilului realizeazã o ierarhizare a adoptatorilor/familiilor adoptatoare în funcţie de capacitatea acestora de a îndeplini criteriile de potrivire teoreticã. Procedura de potrivire practicã este iniţiatã cu acel/acea adoptator/familie adoptatoare care îndeplineşte în cea mai mare mãsura criteriile de potrivire teoreticã.
(2) În situaţia în care existã mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare care îndeplinesc în aceeaşi mãsurã criteriile de potrivire teoreticã, parcurgerea etapei de potrivire practicã se iniţiazã cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectatã în urma aplicãrii criteriilor de ierarhizare prevãzute la art. 59 alin. (3).
SECŢIUNEA a 3-a
Potrivirea practicã
ART. 63
(1) Potrivirea practicã vizeazã pregãtirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare şi a altor persoane de referinţã pentru copil şi organizarea de întâlniri între copil şi adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitãrii acomodãrii acestora.
(2) În vederea facilitãrii procedurii de potrivire practicã, responsabilul de caz al copilului din cadrul compartimentului de specialitate colaboreazã cu managerul de caz al acestuia, precum şi, dupã caz, cu asistentul social/psihologul din cadrul organismului privat autorizat, în situaţia în care copilul beneficiazã de o mãsurã de protecţie specialã dispusã la un asistent maternal angajat al acestuia sau la un serviciu rezidenţial al unui organism privat autorizat. Managerul de caz se va asigura cã persoanele implicate în creşterea şi îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectatã.
(3) În cadrul procedurii de potrivire practicã, pentru adoptator/familia adoptatoare se urmãresc:
a) sprijinirea în vederea întâlnirii cu copilul, furnizarea unor informaţii cu privire la caracteristicile, nevoile şi istoria acestuia şi consilierea referitor la atitudinea şi comportamentul adecvate în raport cu copilul;
b) oferirea suportului necesar pentru a putea depãşi/clarifica eventualele îngrijorãri în ceea ce priveşte copilul.
ART. 64
(1) Prima etapã a potrivirii practice constã în informarea prealabilã a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz considerã cã adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivã este potrivit/potrivitã pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.
(2) Dacã persoana/familia adoptatoare refuzã continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemneazã şi se motiveazã în scris.
ART. 65
Dacã adoptatorul/familia adoptatoare acceptã continuarea potrivirii practice, stabileşte împreunã cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.
ART. 66
(1) Prima întâlnire are loc în mediul de viaţã al copilului, fãrã a i se aduce la cunoştinţã scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referinţã.
(2) În 3 zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimã în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practicã.
(3) În termen de douã zile de la exprimarea opiniei prevãzute la alin. (2), cei 2 responsabili de caz întocmesc un raport comun în care propun continuarea potrivirii practice sau menţioneazã necesitatea reluãrii procedurii de potrivire. Reluarea procedurii de potrivire cu urmãtorul/urmãtoarea adoptator/familie adoptatoare se propune de cãtre responsabilul de caz al copilului.
(4) În situaţia în care se propune continuarea potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului notificã de îndatã Oficiului cu privire la acest aspect.
ART. 67
(1) În situaţia în care se decide continuarea procedurii de potrivire practicã, persoanele prevãzute la art. 65 stabilesc de comun acord programul şi modul de desfãşurare a urmãtoarelor întâlniri, precum şi participanţii la întâlniri. Psihologul participã la cel puţin una dintre întâlnirile stabilite.
(2) Întâlnirile au drept scop realizarea treptatã a acomodãrii cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate atât în mediul de viaţã al copilului, cât şi în afara acestuia.
(3) Numãrul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilitãţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de cãtre cei 2 responsabili de caz, în funcţie de particularitãţile şi evoluţia cazului. Numãrul minim al întâlnirilor este de 4.
(4) La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire, al cãrui model este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
ART. 68
(1) Dacã pe parcursul potrivirii practice specialiştii constatã cã nu se realizeazã acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, procedura de potrivire înceteazã, urmând a se relua procedura de potrivire cu urmãtorul/urmãtoarea adoptator/familie adoptatoare care rãspunde în cea mai mare mãsurã criteriilor de potrivire teoreticã, potrivit prevederilor art. 62.
(2) Responsabilul de caz al copilului are obligaţia de a notifica de îndatã Oficiul cu privire la încetarea procesului de potrivire practicã.
(3) În situaţia prevãzutã la alin. (1), responsabilul de caz al copilului este obligat sã consemneze motivul/motivele care au determinat încetarea potrivirii practice. Motivele care determinã încetarea potrivirii practice urmeazã a fi analizate de cei 2 responsabili de caz şi, dacã se apreciazã cã acestea sunt relevante, vor fi luate în considerare la reluarea procedurii de potrivire practicã, pentru a preveni apariţia unei situaţii similare.
(4) Momentul reluãrii procedurii de potrivire a copilului este stabilit de responsabilul de caz al acestuia în funcţie de situaţia şi de particularitãţile copilului, dar nu mai târziu de 3 luni de la momentul încetãrii potrivirii anterioare.
ART. 69
(1) În situaţia în care nu se poate finaliza potrivirea practicã dintre copil şi primii/primele 3 adoptatori/familii adoptatoare selectaţi/selectate din lista transmisã de Oficiu, direcţia are obligaţia de a relua procedura de potrivire, pânã la epuizarea tuturor adoptatorilor/familiilor adoptatoare cuprinse în aceastã listã.
(2) Dacã nu se poate finaliza potrivirea practicã cu niciunul/niciuna dintre adoptatorii/familiile adoptatoare cuprinşi/cuprinse în lista transmisã de Oficiu, direcţia are obligaţia de a notifica acest lucru Oficiului şi de a solicita o nouã listã.
ART. 70
(1) În situaţia în care în evidenţa R.N.A. nu sunt identificaţi/identificate adoptatori/familii adoptatoare potriviţi/ potrivite din punct de vedere teoretic pentru copil, direcţia este obligatã sã solicite trimestrial Oficiului reluarea demersurilor de potrivire teoreticã şi transmiterea unor noi liste cu adoptatori/familii adoptatoare.
(2) Termenul prevãzut la alin. (1) se calculeazã de la data înregistrãrii la direcţie a rãspunsului negativ al Oficiului cu privire la solicitarea listei.
CAP. VII
Încredinţarea în vederea adopţiei în cadrul procedurii adopţiei interne
SECŢIUNEA 1
Aspecte generale
ART. 71
(1) În termen de 5 zile de la întocmirea raportului de potrivire, direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, sesizeazã instanţa judecãtoreascã pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
(2) Odatã cu cererea de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia solicitã instanţei sã se pronunţe şi cu privire la revocarea mãsurii de protecţie specialã.
(3) La cererea de încredinţare în vederea adopţiei se anexeazã documentele prevãzute la art. 11 alin. (1) lit. a), d), f), h), l) şi m), precum şi urmãtoarele:
a) certificatul de naştere al copilului, în copie;
b) certificatul medical privind starea de sãnãtate a copilului, eliberat de medicul de familie în a cãrui evidenţã se aflã;
c) hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã privind deschiderea procedurii adopţiei interne;
d) lista prevãzutã la art. 58 alin. (1), transmisã de Oficiu direcţiei în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat domiciliul copilului, pe baza cãreia a fost selectat/selectatã adoptatorul/familia adoptatoare;
e) raportul de potrivire, conţinând propunerea de sesizare a instanţei judecãtoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei;
f) dispoziţia şi atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptã sã adopte;
g) orice alte documente relevante în susţinerea cererii de încredinţare în vederea adopţiei.
ART. 72
(1) Executarea hotãrârii judecãtoreşti prin care sa admis cererea de încredinţare în vederea adopţiei se face în baza unui certificat de grefã.
(2) Termenul pentru care s-a dispus încredinţarea se calculeazã de la data mutãrii efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare.
(3) Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidenţiazã într-un document întocmit în dublu exemplar şi semnat de cãtre reprezentantul direcţiei şi de cãtre adoptator/familia adoptatoare, datat şi înregistrat la direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã a fost protejat copilul.
(4) În situaţia în care încredinţarea în vederea adopţiei se dispune la un adoptator/o familie adoptatoare dintr-un alt sector/judeţ decât cel în care a fost protejat copilul, direcţia prevãzutã la alin. (3) are obligaţia ca în termen de 3 zile sã transmitã documentul prevãzut la alin. (3) direcţiei în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat domiciliul adoptatorului/ familiei adoptatoare, în vederea luãrii în evidenţã şi a întocmirii rapoartelor bilunare de urmãrire a evoluţiei copilului.
(5) Preluarea copilului este realizatã în mod obligatoriu de cãtre adoptator sau de cãtre cel puţin unul dintre soţii din familia adoptatoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Urmãrirea evoluţiei copilului pe perioada încredinţãrii în vederea adopţiei
ART. 73
Urmãrirea evoluţiei copilului încredinţat în vederea adopţiei şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator/familia adoptatoare se realizeazã în mediul de viaţã al copilului, prima vizitã în acest scop având loc în prima sãptãmânã de la mutarea efectivã a copilului la adoptator/familia adoptatoare.
ART. 74
(1) Pe întreaga perioadã în care copilul este încredinţat în vederea adopţiei, direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã domiciliazã adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a urmãri evoluţia copilului, întocmind în acest sens rapoarte bilunare.
(2) Rapoartele bilunare conţin constatãrile rezultate ca urmare a evaluãrii relaţiilor dintre copil şi familie, în urma vizitelor efectuate de cãtre responsabilul de caz şi de cãtre un psiholog din cadrul compartimentului de specialitate, precum şi propuneri vizând, dupã caz, menţinerea, prelungirea sau revocarea încredinţãrii în vederea adopţiei.
(3) Responsabilul de caz are obligaţia de a informa adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la recomandãrile şi concluziile conţinute în cuprinsul rapoartelor bilunare.
(4) Responsabilul de caz ţine evidenţa rapoartelor bilunare, precum şi a celui întocmit la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei în dosarul de adopţie al fiecãrui caz.
(5) Rapoartele prevãzute la alin. (1) se supun avizãrii şefului compartimentului de specialitate, iar, în situaţia în care acestea conţin propuneri care impun sesizarea instanţei judecãtoreşti pentru prelungirea sau, dupã caz, revocarea încredinţãrii în vederea adopţiei, se supun aprobãrii conducerii direcţiei.
ART. 75
(1) În perioada pentru care s-a dispus încredinţarea în vederea adopţiei, specialiştii din cadrul compartimentului de specialitate sunt obligaţi sã ofere sprijin adoptatorilor/familiilor adoptatoare, în vederea facilitãrii integrãrii copilului în noul mediu de viaţã. În acest scop, se acordã suport şi asistenţã de specialitate care sã rãspundã nevoilor identificate cu ocazia urmãririi evoluţiei copilului sau semnalate direct de cãtre adoptator/familia adoptatoare ori, dupã caz, de cãtre copil.
(2) Suportul acordat adoptatorului/familiei adoptatoare poate consta în informarea şi consilierea acestuia/acesteia şi, dupã caz, a copilului, organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacitãţilor parentale, organizarea de grupuri de suport pentru copii şi pãrinţi.
(3) Cu ocazia fiecãrei vizite realizate în scopul urmãririi evoluţiei copilului încredinţat în vederea adopţiei, responsabilul de caz sau psihologul discutã în mod direct şi separat cu copilul, reţinând şi consemnând opinia acestuia, exprimatã în funcţie de vârsta şi gradul sãu de maturitate, în rapoartele bilunare.
ART. 76
(1) La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã domiciliazã adoptatorul/familia adoptatoare întocmeşte un raport final, în care se evidenţiazã modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viaţã, luându-se în considerare constatãrile şi concluziile rapoartelor bilunare sau ale altor documente întocmite în aceastã perioadã.
(2) Raportul final se întocmeşte de cãtre responsabilul de caz şi psihologul desemnat din cadrul compartimentului de specialitate, conţine propunerea vizând încuviinţarea adopţiei şi se aprobã de cãtre directorul direcţiei.
ART. 77
(1) În situaţia în care, în perioada de încredinţare în vederea adopţiei, adoptatorul/familia adoptatoare îşi schimbã domiciliul în raza administrativ-teritorialã a altei direcţii, competenţa continuãrii instrumentãrii procedurilor de adopţie revine direcţiei în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat noul domiciliu.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare şi copilului se transmite de îndatã, în original, direcţiei în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat noul domiciliu.
SECŢIUNEA a 3-a
Prelungirea şi revocarea încredinţãrii în vederea adopţiei
ART. 78
(1) În situaţiile în care este necesarã prelungirea încredinţãrii în vederea adopţiei, direcţia sesizeazã de îndatã instanţa judecãtoreascã cu o cerere în acest sens.
(2) Cererea prevãzutã la alin. (1) adresatã instanţei judecãtoreşti prelungeşte de drept perioada stabilitã iniţial pentru încredinţarea în vederea adopţiei cu termenul necesar soluţionãrii acestei cereri.
ART. 79
(1) În situaţiile în care se solicitã revocarea încredinţãrii în vederea adopţiei, cererea adresatã instanţei judecãtoreşti conţine şi solicitarea cu privire la instituirea unei mãsuri de protecţie specialã pentru copil şi desemnarea persoanei care urmeazã sã exercite drepturile şi obligaţiile pãrinteşti cu privire la acesta.
(2) La soluţionarea cererii, instanţa judecãtoreascã are în vedere şi activitãţile de suport şi asistenţã de specialitate pe care specialiştii direcţiei le-au propus/asigurat adoptatorului/familiei adoptatoare sau, dupã caz, copilului.
(3) Dispoziţiile prevãzute la art. 72 alin. (1) şi (3) se aplicã în mod corespunzãtor.
(4) Preluarea copilului de la adoptator/familia adoptatoare este realizatã în mod obligatoriu de cãtre un reprezentant al direcţiei.
ART. 80
Prevederile art. 71-79 nu se aplicã în cazul adopţiei copilului de cãtre soţul pãrintelui sãu firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de cãtre tutore ori de cãtre persoana la care a fost plasat, dacã a trecut o perioadã de cel puţin 2 ani de la instituirea tutelei/plasamentului.
CAP. VIII
Încuviinţarea adopţiei interne
ART. 81
Raportul final întocmit la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei se depune la instanţa judecãtoreascã cu cel puţin 5 zile înaintea termenului la care direcţia a fost citatã pentru judecarea cauzei.
ART. 82
În cazul adopţiei copilului de cãtre tutore ori de cãtre persoana/familia la care a fost plasat, dacã a trecut o perioadã de cel puţin 2 ani de la instituirea tutelei/plasamentului, specialiştii din cadrul compartimentului de specialitate întocmesc un raport vizând evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, care se depune la instanţa judecãtoreascã în termenul prevãzut la art. 81.
ART. 83
Cererea de încuviinţare a adopţiei se introduce, fie de cãtre adoptatori, fie de cãtre direcţie, la instanţa competentã cu cel puţin 5 zile înainte de împlinirea perioadei pentru care a fost dispusã încredinţarea în vederea adopţiei.
CAP. IX
Monitorizare şi activitãţi postadopţie în adopţia internã
SECTIUNEA 1
Monitorizarea postadopţie în cazul adopţiei interne
ART. 84
(1) Monitorizarea postadopţie se realizeazã trimestrial de cãtre direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat domiciliul copilului, prin intermediul compartimentului de specialitate, pentru o perioadã de cel puţin 2 ani de la încuviinţarea adopţiei. Pentru aceastã activitate poate fi desemnat responsabil de caz şi psihologul din cadrul compartimentului de specialitate.
(2) Responsabilul de caz pentru monitorizarea postadopţie are obligaţia de a întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare care consemneazã evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator/familia adoptatoare.
(3) În situaţia în care, în perioada de monitorizare postadopţie, responsabilul de caz constatã necesitatea asigurãrii unor activitãţi postadopţie, poate colabora în realizarea acestora cu profesioniştii din cadrul organismelor private autorizate în acest sens, cabinetelor individuale, cabinetelor asociate şi al societãţilor civile profesionale de asistenţa socialã şi/sau psihologie care au încheiat convenţii cu Oficiul.
ART. 85
(1) În situaţia în care, în perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorul/familia adoptatoare îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în raza administrativ-teritorialã a altei direcţii decât cea care a iniţiat procedura de monitorizare, rapoartele trimestriale de monitorizare vor fi întocmite de cãtre direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat/situatã noul domiciliu/noua reşedinţã.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), direcţia care a iniţiat monitorizarea postadopţie are obligaţia de a notifica direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat/situatã noul domiciliu/noua reşedinţã pentru continuarea procedurilor de monitorizare şi de a transmite în copie rapoartele trimestriale realizate pânã la acel moment.
(3) În cazul în care, pe parcursul monitorizãrii postadopţie sau ulterior, sunt necesare informaţii/documente din dosarul de adopţie, direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat/situatã noul domiciliu/noua reşedinţã le poate solicita fie adoptatorilor, fie direcţiei care a iniţiat procedura de adopţie.
ART. 86
(1) Responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie, în condiţiile prevãzute de lege. În aceastã situaţie se întocmeşte un raport care conţine constatãrile şi recomandãrile rezultate pe parcursul monitorizãrii, precum şi motivarea acestei propuneri, care este supus aprobãrii directorului direcţiei.
(2) În termen de 15 zile de la încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, responsabilul de caz întocmeşte raportul final de închidere a cazului, care este supus aprobãrii directorului direcţiei.
(3) Rapoartele prevãzute la alin. (1) şi (2) se transmit Oficiului şi, dupã caz, şi direcţiei care a iniţiat monitorizarea postadopţie, în situaţia prevãzutã la art. 85 alin. (1), în termen de 5 zile de la aprobarea lor de cãtre directorul direcţiei.
ART. 87
(1) Dacã adoptatorul/familia adoptatoare împreunã cu copilul adoptat urmeazã sã locuiascã mai mult de 3 luni pe teritoriul altei ţãri, monitorizarea postadopţie se realizeazã de cãtre direcţia care are în evidenţã cazul, cu sprijinul Oficiului.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), direcţia pune la dispoziţia adoptatorului/familiei adoptatoare, la cererea acestuia/acesteia, un document în care se precizeazã faptul cã adopţia a fost încuviinţatã urmând procedura adopţiei interne şi se solicitã sprijinul autoritãţilor strãine pentru continuarea monitorizãrii postadopţie.
ART. 88
Responsabilul de caz are obligaţia de a ţine evidenţa rapoartelor de monitorizare postadopţie şi de a le transmite, spre informare, adoptatorilor.
ART. 89
Dispoziţiile art. 84-88 nu se aplicã în cazul adopţiei copilului de cãtre soţul pãrintelui sãu firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de cãtre tutore.
SECŢIUNEA a 2-a
Activitãţi postadopţie
ART. 90
(1) Compartimentul de specialitate realizeazã activitãţi postadopţie şi asigurã accesul copilului şi al adoptatorului/familiei adoptatoare la acestea, în funcţie de nevoile identificate.
(2) Aceste activitãţi pot fi desfãşurate de specialiştii compartimentului de specialitate, de organisme private autorizate în acest sens, precum şi de cabinete individuale, cabinete asociate sau societãţi civile profesionale de asistenţã socialã şi/sau de psihologie care au încheiat convenţii cu Oficiul.
(3) Activitãţile postadopţie se pot realiza la iniţiativa responsabilului de caz, ca urmare a propunerilor şi recomandãrilor formulate în rapoartele de monitorizare postadopţie, sau la solicitarea adoptatului ori a adoptatorului/familiei adoptatoare, inclusiv dupã expirarea perioadei de monitorizare postadopţie.
(4) Activitãţile postadopţie de care beneficiazã copilul şi/sau adoptatorul/familia adoptatoare în perioada de monitorizare se consemneazã în dosarul copilului de cãtre responsabilul de caz din compartimentul de specialitate.
CAP. X
Adopţia internaţionalã
SECŢIUNEA 1
Transmiterea cererii şi luarea în evidenţa R.N.A.
ART. 91
(1) Persoanele/Familiile cu reşedinţa obişnuitã în strãinãtate aflate într-una dintre situaţiile prevãzute la art. 52 din Legea nr. 273/2004, republicatã, pentru a putea adopta internaţional un copil a cãrui reşedinţã obişnuitã este în România, pot formula cerere de adopţie, care se înainteazã Oficiului, prin intermediul autoritãţii centrale sau al organizaţiei strãine acreditate.
(2) Pentru a fi luatã în evidenţa R.N.A. de cãtre Oficiu, cererea prevãzutã la alin. (1) trebuie sã fie însoţitã de urmãtoarele documente:
a) documentul naţional valabil care atestã identitatea şi/sau cetãţenia solicitantului;
b) declaraţie autentificatã pe propria rãspundere a solicitanţilor cã nu sunt decãzuţi din drepturile pãrinteşti, precum şi cã nu au copil/copii în sistemul de protecţie;
c) actul de cãsãtorie şi acte de naştere, în copie legalizatã;
d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacã este cazul;
e) caziere judiciare ale persoanelor care doresc sã adopte şi, dupã caz, al soţului care nu se asociazã la cererea de adopţie;
f) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conţinând rezultatul evaluãrii psihiatrice şi, dupã caz, raportul medical privind bolile psihice ale soţului care nu se asociazã la cererea de adopţie;
g) raport conţinând informaţii cu privire la identitatea persoanelor care doresc sã adopte, capacitatea şi aptitudinea lor de a adopta, situaţia lor personalã, familialã, materialã şi medicalã, mediul social, motivele care îi determinã sã adopte un copil din România;
h) documentul eliberat de autoritatea strãinã competentã care atestã cã persoana/familia este aptã sã adopte;
i) documentul eliberat de autoritatea strãinã competentã din statul primitor care garanteazã cã adoptatul poate intra şi locui permanent în statul primitor;
j) documentul eliberat de autoritatea strãinã competentã sau organizaţia strãinã acreditatã care atestã existenţa serviciilor postadopţie;
k) documentul eliberat de autoritatea strãinã competentã sau organizaţia strãinã acreditatã din care sã rezulte cã se va asigura monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi pãrinţii sãi adoptivi, pentru o perioadã de minimum 2 ani de la încuviinţarea adopţiei, prin transmiterea de rapoarte trimestriale;
l) documentul eliberat de autoritatea strãinã competentã sau organizaţia strãinã acreditatã care atestã cã adoptatul are faţã de adoptator şi rudele acestuia aceeaşi situaţie legalã ca aceea a unui copil biologic al adoptatorului, respectiv recunoaşterea adopţiei cu efecte depline în statul primitor;
m) documentul eliberat de autoritatea strãinã competentã sau organizaţia strãinã acreditatã care sã evidenţieze cã adoptatorii au beneficiat, în statul primitor, de consiliere necesarã în vederea adopţiei.
(3) Din cuprinsul documentelor eliberate de autoritãţile strãine competente, anexate la cererea de adopţie, trebuie sã rezulte expres numãrul de copii, vârsta, dupã caz, sexul şi eventualele nevoi speciale ale copilului la care adoptatorul/familia adoptatoare poate rãspunde.
(4) Documentele prevãzute la alin. (2) vor fi transmise în original sau în copie legalizatã însoţite de traducerea legalizatã în limba românã.
(5) Toatã documentaţia prevãzutã la alin. (2) se transmite şi în fotocopie.
ART. 92
În situaţia în care adoptatorul este soţul pãrintelui firesc sau adoptiv al copilului a cãrui adopţie internaţionalã se solicitã, cererea acestuia este însoţitã de documentele prevãzute la art. 91 alin. (2) lit. a)-c), e), f), i), l) şi, dupã caz, g) şi h), dacã legislaţia statului de primire impune emiterea acestor documente.
ART. 93
(1) În situaţia în care cererea este însoţitã de documentaţia prevãzutã la art. 91 alin. (2) şi respectã dispoziţiile art. 91 alin. (3)-(5), este luatã în evidenţa R.N.A., iar Oficiul notificã acest aspect autoritãţii centrale sau organizaţiei strãine acreditate.
(2) În cazul în care cererea nu este însoţitã de toate documentele prevãzute la art. 91 alin. (2), Oficiul notificã, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia, autoritãţii strãine competente sau organizaţiei strãine acreditate necesitatea completãrii documentaţiei. În acest caz cererea nu este luatã în evidenţa R.N.A.
(3) În situaţia în care documentele solicitate nu sunt transmise în termen de 3 luni de la înregistrarea cererii, Oficiul informeazã autoritatea centralã sau organizaţia strãinã acreditatã cu privire la imposibilitatea soluţionãrii cererii şi restituie documentaţia anexatã acesteia.
ART. 94
În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare are reşedinţa obişnuitã într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Haga, cererea de adopţie este luatã în evidenţa R.N.A. numai dacã Oficiul a încheiat convenţie de colaborare cu autoritatea desemnatã cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul de primire şi aceastã cerere a fost transmisã potrivit procedurii stabilite în convenţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura de selecţie şi potrivire teoreticã
ART. 95
Iniţierea potrivirii teoretice în cadrul procedurii adopţiei internaţionale este realizatã de cãtre Oficiu, pentru copiii care au deschisã procedura adopţiei interne, în termen de 10 zile de la data împlinirii termenului de 2 ani ulterior cãruia aceştia pot fi adoptaţi internaţional.
ART. 96
(1) În situaţia copiilor pentru care în evidenţa R.N.A. existã o cerere de adopţie internaţionalã din partea unei rude pânã la gradul al patrulea inclusiv, iniţierea potrivirii teoretice se realizeazã fãrã a fi necesarã împlinirea termenului de 2 ani prevãzut la art. 95, în termen de 10 zile de la data înregistrãrii hotãrârii judecãtoreşti privind deschiderea procedurii adopţiei interne.
(2) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare care formuleazã cerere de adopţie internaţionalã este rudã pânã la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, Oficiul verificã existenţa altor solicitãri similare din partea rudelor copilului pânã la gradul al patrulea inclusiv atestate cu reşedinţa obişnuitã în România.
(3) Dacã se constatã existenţa unei solicitãri de adopţie formulate de o rudã a copilului pânã la gradul al patrulea inclusiv atestatã cu reşedinţa obişnuitã în România, Oficiul comunicã autoritãţii centrale/organizaţiei strãine acreditate imposibilitatea soluţionãrii cererii şi restituie documentaţia anexatã acesteia.
(4) În situaţia în care în evidenţa R.N.A. nu existã date cu privire la rude atestate ale copilului pânã la gradul al patrulea inclusiv cu reşedinţa obişnuitã în România, persoanele prevãzute la alin. (2) sunt selectate pentru parcurgerea procedurii de adopţie internaţionalã, acestea având prioritate în raport cu alţi/alte adoptatori/familii adoptatoare cu reşedinţa obişnuitã în strãinãtate şi aflaţi/aflate în evidenţa R.N.A.
ART. 97
(1) Oficiul solicitã direcţiei un raport cuprinzând informaţii cu privire la copil, în care sã fie evidenţiat istoricul personal şi medical, nivelul de dezvoltare a acestuia, particularitãţile şi, dupã caz, nevoile speciale, precum şi potenţialul de recuperare al copilului. În cadrul raportului este precizatã şi opinia copilului cu privire la adopţia internaţionalã, exprimatã în funcţie de gradul sãu de maturitate şi dezvoltare. Raportul se întocmeşte avându-se în vedere respectarea principiului confidenţialitãţii informaţiilor vizând pãrinţii biologici ai copilului.
(2) Raportul prevãzut la alin. (1) se întocmeşte şi în cazul în care cererea de adopţie internaţionalã este formulatã de o rudã pânã la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, este însoţit de fotografii recente ale copilului şi se transmite Oficiului în 5 zile de la solicitare.
ART. 98
(1) Pe baza raportului prevãzut la art. 97 alin. (1) şi a informaţiilor cuprinse în raportul prevãzut la art. 91 alin. (2) lit. g), Oficiul selecteazã cel mai potrivit/cea mai potrivitã adoptator/familie adoptatoare aflat/aflatã în evidenţa R.N.A. care nu este rudã pânã la gradul al patrulea inclusiv cu copilul şi care din punct de vedere teoretic rãspunde nevoilor copilului.
(2) În procedura de selecţie sunt utilizate urmãtoarele criterii:
a) adopţia unui frate sau a unei surori a copilului;
b) adopţia unui alt copil din România;
c) vârsta copilului pentru care sunt atestaţi;
d) numãrul copiilor pentru care sunt atestaţi;
e) sexul copilului pentru care sunt atestaţi;
f) etnia copilului menţionatã în cererea de adopţie;
g) capacitatea de a rãspunde nevoilor unui copil cu probleme de sãnãtate sau cu cerinţe speciale;
h) limba/limbile vorbite de adoptator/familia adoptatoare.
(3) Criteriile prevãzute la alin. (2) lit. c)-g) au caracter eliminatoriu, iar cele prevãzute la alin. (2) lit. a), b) şi h) au caracter de ierarhizare şi se utilizeazã în situaţia în care existã mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare selectaţi/selectate ca urmare a aplicãrii criteriilor cu caracter eliminatoriu.
(4) În situaţia în care în urma aplicãrii criteriilor prevãzute la alin. (2) sunt selectaţi/selectate mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare, se acordã prioritate solicitantului a cãrui cerere are cea mai veche datã de înregistrare în evidenţa R.N.A.
(5) Revizuirea criteriilor prevãzute la alin. (2) se realizeazã prin ordin al preşedintelui Oficiului.
ART. 99
În cazul în care cererea de adopţie este formulatã de cãtre soţul pãrintelui firesc/adoptiv al copilului, prevederile legale vizând deschiderea procedurii adopţiei interne, precum şi cele vizând procedura de selecţie şi potrivire teoreticã nu sunt aplicabile.
SECŢIUNEA a 3-a
Notificãri şi acorduri
ART. 100
(1) Ulterior selecţiei realizate ca urmare a potrivirii teoretice, Oficiul transmite autoritãţii centrale/organizaţiei strãine acreditate raportul prevãzut la art. 97 alin. (1) însoţit de traducerea autorizatã într-o limbã de circulaţie internaţionalã. Raportul se transmite însoţit de informaţii referitoare la statutul de copil adoptabil, precum şi de fotografii recente ale acestuia.
(2) Odatã cu transmiterea raportului, autoritatea centralã/organizaţia acreditatã este notificatã cu privire la adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectatã. Totodatã sunt solicitate acordul adoptatorului/familiei adoptatoare referitor la selecţia realizatã, precum şi acordul autoritãţii centrale pentru continuarea procedurii de adopţie.
(3) Notificarea cuprinde şi informaţii privind obligaţia adoptatorilor de a se deplasa în România, în sectorul/judeţul de domiciliu al copilului, într-un termen de 60 de zile, în scopul relaţionãrii cu copilul.
(4) Termenul prevãzut la alin. (3) se calculeazã de la data exprimãrii acordului adoptatorului/familiei adoptatoare referitor la selecţia realizatã.
ART. 101
(1) Acordurile prevãzute la art. 100 alin. (2) se transmit Oficiului într-un termen de 45 de zile de la notificare.
(2) În situaţia în care acordurile nu sunt transmise în termenul prevãzut la alin. (1) sau adoptatorul/familia adoptatoare ori autoritatea centralã nu este de acord cu continuarea procedurii de adopţie, pentru copil se reia procedura de selecţie şi potrivire.
ART. 102
Raportul prevãzut la art. 97 alin. (1) se transmite autoritãţii centrale/organizaţiei strãine acreditate şi în situaţia în care cererea de adopţie este formulatã de o rudã pânã la gradul al patrulea inclusiv cu copilul. Raportul se transmite însoţit numai de solicitarea vizând acordul autoritãţii centrale cu privire la continuarea procedurii de adopţie.
ART. 103
În cazul în care cererea de adopţie este formulatã de cãtre soţul pãrintelui firesc/adoptiv al copilului, dispoziţiile art. 102 nu sunt aplicabile, în aceastã situaţie solicitându-se numai acordul autoritãţii centrale cu privire la continuarea procedurii de adopţie.
ART. 104
(1) Dupã obţinerea acordurilor vizând continuarea procedurilor de adopţie sau, dupã caz, cu privire la selecţie, Oficiul notificã, de îndatã, direcţiei în a cãrei razã administrativ-teritorialã este situat domiciliul copilului selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare şi deplasarea acestuia/ acesteia în raza sa administrativ-teritorialã în vederea relaţionãrii cu copilul.
(2) Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate, în colaborare cu persoana de referinţã pentru copil, poate realiza pregãtirea copilului în vederea întâlnirii cu adoptatorii, în funcţie de vârsta şi de gradul de maturitate a acestuia. În aceastã etapã copilului îi sunt furnizate informaţii cu caracter general cu privire la familie.
SECŢIUNEA a 4-a
Potrivirea practicã - relaţionarea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare
ART. 105
(1) Adoptatorul/Familia adoptatoare selectat/selectatã are obligaţia sã se deplaseze şi sã locuiascã efectiv în România, pentru o perioadã de cel puţin 30 de zile consecutive, în scopul relaţionãrii cu copilul.
(2) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudã pânã la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispoziţiile alin. (1) se aplicã numai în cazul în care nu a avut relaţii personale directe cu copilul, o perioadã de minimum 30 de zile, în ultimul an anterior luãrii în evidenţa R.N.A. a cererii de adopţie. Existenţa relaţiilor personale directe poate fi doveditã prin orice mijloc de probã.
ART. 106
(1) Anterior întâlnirii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului organizeazã o primã întâlnire cu adoptatorii la sediul direcţiei. Pe parcursul acestei întâlniri le sunt oferite informaţii suplimentare din dosarul copilului, precum şi elemente de naturã a facilita interacţiunea cu copilul, stabilindu-se şi calendarul întâlnirilor.
(2) Relaţionarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare se realizeazã în sectorul/judeţul de domiciliu al copilului, prin vizite şi întâlniri la locuinţa copilului, în spaţii de joacã şi recreere, precum şi în alte locaţii stabilite de responsabilul de caz care sã permitã acomodarea şi interacţiunea dintre aceştia.
(3) Numãrul întâlnirilor dintre copil şi adoptatori este de minimum 8, dintre care cel puţin 4 se vor desfãşura în prezenţa responsabilului de caz şi/sau a psihologului.
(4) În situaţii justificate, la propunerea motivatã a responsabilului de caz, perioada prevãzutã la art. 105 alin. (1) pentru relaţionarea dintre copil şi adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectatã poate fi prelungitã cu maximum 15 zile, acest lucru fiind notificat de îndatã adoptatorilor şi Oficiului.
(5) La finalul perioadei de relaţionare a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz şi psihologul vor întocmi şi vor transmite Oficiului în 5 zile un raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare.
ART. 107
Dacã dupã trecerea unui an de la iniţierea potrivirii teoretice prevãzutã la art. 95 nu s-a putut iniţia şi potrivirea practicã, precum şi în cazul în care demersurile de relaţionare a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectatã eşueazã, Oficiul este obligat sã reia demersurile de potrivire teoreticã prevãzute pentru adopţia internã, pentru o perioadã de minimum 3 luni.
SECŢIUNEA a 5-a
Transmiterea cererii de încuviinţare a adopţiei internaţionale
ART. 108
Dupã finalizarea procedurii de relaţionare cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare poate formula cererea de încuviinţare a adopţiei, pe care o transmite Oficiului în vederea înaintãrii acesteia instanţei judecãtoreşti.
ART. 109
(1) Dupã primirea raportului prevãzut la art. 106 alin. (5) şi înregistrarea cererii prevãzute la art. 108, Oficiul înainteazã de îndatã cererea de încuviinţare a adopţiei instanţei competente în a cãrei razã teritorialã este situat domiciliul copilului.
(2) Cererea se transmite însoţitã de raportul prevãzut la art. 106 alin. (5), precum şi de documentele prevãzute la art. 91 alin. (2).
ART. 110
(1) În cazul adopţiei internaţionale a copilului de cãtre soţia pãrintelui firesc, la cererea de încuviinţare a adopţiei se anexeazã documentul care consemneazã rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţã de tatã, realizatã prin metoda serologicã A.D.N.
(2) Prevederile alin. (1) se aplicã în situaţia în care copilul a fost recunoscut de tatã pe cale administrativã, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã prin care s-a luat act de recunoaşterea de cãtre tatã sau care consfinţeşte învoiala pãrţilor, fãrã a se fi cercetat temeinicia cererii.
ART. 111
În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudã pânã la gradul al patrulea inclusiv cu copilul şi nu este necesarã parcurgerea etapei de relaţionare, cererea de încuviinţare a adopţiei este transmisã instanţei judecãtoreşti fãrã a fi necesarã anexarea raportului prevãzut la art. 106 alin. (5).
ART. 112
În termen de 5 zile de la rãmânerea irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia în a cãrei razã administrativ-teritorialã se aflã domiciliul copilului va înştiinţa despre aceasta, în scris, pãrinţii fireşti, precum şi autoritãţile române competente sã elibereze documentele de identitate sau de cãlãtorie pentru adoptat.
ART. 113
(1) În cazul adopţiei internaţionale, prevederile legale vizând monitorizarea postadopţie nu se aplicã în situaţia în care adoptatorul este soţul pãrintelui firesc sau adoptiv al copilului.
(2) Rapoartele trimestriale întocmite pe perioada de monitorizare postadopţie se pãstreazã în original de cãtre Oficiu şi, la solicitarea direcţiei, sunt transmise în fotocopie acesteia.
SECŢIUNEA a 6-a
Certificatul care atestã conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga
ART. 114
(1) Certificatul prin care se atestã cã adopţia internaţionalã încuviinţatã de instanţa judecãtoreascã românã este conformã cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se elibereazã de cãtre Oficiu. Modelul certificatului este aprobat prin ordin al secretarului de stat al Oficiului.
(2) Certificatul prevãzut la alin. (1) se elibereazã şi în cazul adopţiei internaţionale a copilului de cãtre soţul pãrintelui sãu firesc sau adoptiv.
ART. 115
(1) Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii însoţite de hotãrârea judecãtoreascã de încuviinţare a adopţiei, în exemplar legalizat, cu menţiunea "definitivã şi irevocabilã".
(2) Cererea se face personal de cãtre adoptator/familia adoptatoare sau prin persoana împuternicitã în acest sens şi are anexate copia documentului naţional valabil care atestã identitatea adoptatorului/familiei adoptatoare ori, dupã caz, a persoanei împuternicite, precum şi documentul care atestã aceastã calitate.
ART. 116
(1) La nivelul Oficiului se înfiinţeazã un registru special pe suport hârtie, care se completeazã de un funcţionar public cu studii juridice care face parte din personalul Oficiului, desemnat în acest scop prin ordin al preşedintelui Oficiului.
(2) În vederea înscrierii în registrul special şi pentru eliberarea certificatului prevãzut la art. 114, funcţionarul desemnat verificã conformitatea datelor cuprinse în dispozitivul hotãrârii judecãtoreşti de încuviinţare a adopţiei cu datele aflate în evidenţa Oficiului.
(3) În registru se înscriu urmãtoarele informaţii:
a) numele şi prenumele copilului înaintea adopţiei, C.N.P.-ul copilului, data şi locul naşterii;
b) numele şi prenumele copilului dupã adopţie;
c) sexul copilului;
d) judeţul/sectorul în care copilul a avut ultimul domiciliu, înainte de adopţie;
e) hotãrârea judecãtoreascã de încuviinţare a adopţiei: numãrul şi data pronunţãrii acesteia, data în care a rãmas irevocabilã, instanţa judecãtoreascã care a pronunţat hotãrârea;
f) numele şi prenumele adoptatorului/familiei adoptatoare, statul în care adoptatorii au reşedinţa obişnuitã;
g) autoritatea din statul de primire care a eliberat acordul prevãzut de art. 17 lit. c) din Convenţia de la Haga;
h) efectele adopţiei (ruperea legãturii de filiaţie şi rudenie);
i) data eliberãrii certificatului.
(4) Fiecare filã a registrului se numeroteazã şi se ştampileazã cu ştampila instituţiei şi va cuprinde în partea stângã informaţiile prevãzute la alin. (3), iar în partea dreaptã certificatul care conţine aceleaşi informaţii ca şi cele înscrise în registru şi care se detaşeazã şi se predã solicitantului.
(5) La momentul predãrii, solicitantul va semna de primire în partea stângã a registrului, pe fila corespunzãtoare certificatului care a fost predat.
(6) În cazul constatãrii unor erori materiale cu privire la înregistrãrile fãcute în registru, funcţionarul desemnat potrivit art. 116 alin. (1) procedeazã la anularea filei respective din registru şi la completarea unei noi file cu informaţiile corecte.
ART. 117
(1) Certificatul se semneazã de funcţionarul desemnat potrivit prevederilor art. 116 alin. (1) şi de preşedintele Oficiului.
(2) Dupã întocmirea şi eliberarea certificatului se vor face menţiuni şi în R.N.A., completându-se cu numãrul şi data certificatului.
ART. 118
În cazul în care certificatul eliberat de Oficiu a fost pierdut, deteriorat sau din alte motive solicitantul nu se mai aflã în posesia sa, la cerere, Oficiul poate elibera, cu respectarea dispoziţiilor art. 114-117, un nou certificat, cu menţiunea "duplicat".
CAP. XI
R.N.A.
ART. 119
(1) Întocmirea şi organizarea la nivel naţional a evidenţei în materia adopţiei se realizeazã pe baza transmiterii în termenele legale a documentelor prevãzute de Legea nr. 273/2004, republicatã, de cãtre direcţie sau, dupã caz, de cãtre instanţele judecãtoreşti, autoritatea centralã, autoritatea strãinã competentã sau organizaţia strãinã acreditatã, precum şi pe baza altor documente şi informaţii stabilite/solicitate de Oficiu.
(2) În R.N.A. se opereazã şi menţiunile privind transmiterea rapoartelor postadopţie întocmite pentru copiii care au fost adoptaţi potrivit procedurii adopţiei internaţionale, precum şi cele vizând eliberarea certificatului care atestã conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga.
ART. 120
(1) Hotãrârile judecãtoreşti care se transmit Oficiului pentru completarea şi actualizarea R.N.A. sunt transmise în copie, având înscrisã menţiunea cã sunt irevocabile.
(2) Obligaţia de a solicita înscrierea menţiunii "irevocabil" revine consilierului juridic din cadrul compartimentului de specialitate, acesta asigurându-se totodatã şi cu privire la indicarea expresã a datei la care hotãrârea a devenit irevocabilã.
ART. 121
În R.N.A. se consemneazã date cu privire la copiii aflaţi în procedura de adopţie, adoptatorii/familiile adoptatoare cu reşedinţa obişnuitã în România, adoptatorii/familiile adoptatoare cu reşedinţa obişnuitã în strãinãtate, date privind adopţia majorului, precum şi date cu privire la adopţia copilului de cãtre soţul pãrintelui firesc sau adoptiv.
ART. 122
(1) Datele înregistrate în R.N.A. se actualizeazã permanent, sarcina întocmirii, organizãrii şi actualizãrii acestuia revenind persoanelor având atribuţii specifice în acest sens din cadrul Oficiului.
(2) Evidenţa conţinutã de R.N.A. este structuratã într-o bazã de date, gestionatã prin intermediul unui sistem informatizat, care sã asigure securitatea datelor înregistrate.
(3) Accesul la aceastã bazã de date este permis doar utilizatorilor identificaţi prin intermediul unei parole de acces.
(4) Orice modificare sau adãugare în baza de date este înregistratã automat, indicându-se utilizatorul şi data la care aceasta a fost operatã.
(5) Pe baza datelor conţinute în aceastã evidenţã se pot întocmi situaţii şi rapoarte care vor fi stocate în forma în care au fost realizate, fãrã a exista posibilitatea modificãrii lor ulterioare.
(6) Pentru siguranţa şi pãstrarea datelor conţinute în evidenţã vor fi realizate periodic copii ale datelor pe medii de stocare securizate cu parolã de acces.
ART. 123
(1) Persoanele care, potrivit fişei postului, utilizeazã informaţiile referitoare la datele înregistrate în R.N.A. sunt obligate sã pãstreze confidenţialitatea acestor date, sub sancţiunile prevãzute de lege.
(2) Transmiterea datelor privind adopţiile poate fi fãcutã, cu respectarea confidenţialitãţii şi a dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, numai cãtre persoane fizice sau juridice autorizate.
ART. 124
Documentele care au stat la baza întocmirii R.N.A. se pãstreazã de cãtre Oficiu pentru o perioadã de 50 de ani.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
