Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 14 mai 2003
Comenteaza legea
Prezentele norme metodologice vizeazã aplicarea unitarã a prevederilor <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, denumita în continuare lege, şi totodatã urgentarea aplicãrii sale prin clarificarea unor concepte şi situaţii juridice izvorâte în cadrul procedurilor administrative de soluţionare a notificãrilor depuse de persoanele îndreptãţite.

CAP. 1
Principiile de soluţionare a notificãrilor

1. În procesul de soluţionare a notificãrilor depuse de persoanele îndreptãţite instituţiile şi persoanele implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea urmãtoarelor principii şi proceduri necesare aplicãrii corecte şi unitare a legii:
a) prevalenta restituirii în natura în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 7 şi ale art. 9 alin. (1) din lege a imobilelor pentru care s-au depus notificãri. Numai în cazul în care aceasta mãsura nu este posibila sau este expres înlãturatã de la aplicare, se va proceda la acordarea celorlalte mãsuri reparatorii prevãzute de lege;
b) celeritatea soluţionãrii notificãrilor pentru care, potrivit legii, s-au depus toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 22 şi 28 din lege. În cazul în care pentru acelaşi imobil s-au depus doua sau mai multe notificãri de cãtre mai multe persoane care se pretind a fi îndreptãţite, dosarele respective se vor conexã, urmând a se soluţiona dupã ce toţi solicitantii au depus actele doveditoare sau au comunicat în mod expres ca nu mai au alte dovezi de depus. În lipsa acestora dosarul respectiv se va soluţiona numai dupã expirarea termenului prevãzut de lege pentru depunerea actelor doveditoare, respectiv dupã data de 14 mai 2003;
c) asigurarea respectãrii stabilitatii raporturilor de proprietate prin conservarea şi respectarea drepturilor dobanditorilor de buna-credinţa, potrivit prevederilor art. 18 lit. d) şi implicit potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) şi (4) din lege;
d) entitatile obligate la restituire au plenitudine de competenta în soluţionarea notificãrilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligaţia de restituire se concretizeazã fie în decizia/dispoziţia de restituire, fie în oferta pentru acordarea de mãsuri reparatorii în echivalent, fie în decizia/dispoziţia motivatã de respingere a cererii; plenitudinea de competenta rezulta din prevederile art. 23 alin. (1) şi (4) şi ale art. 48 din lege; principiul plenitudinii de competenta nu este aplicabil în cazul prevãzut de art. 16 din lege;
e) sarcina probei proprietãţii şi a deţinerii legale a acesteia la momentul deposedarii abuzive revine persoanei care se pretinde a fi indreptatita, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) şi ale art. 22 din lege. În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluãrii de cãtre stat (de exemplu: decizia administrativã nu este gasita, iar imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului dupã data invocatã ca fiind data preluãrii bunului), soluţionarea notificãrii se va face în funcţie şi de acest element - faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumţie relativã de preluare abuzivã - deci, fãrã titlu;
f) prevederile legii au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare şi, în mãsura în care acestea din urma conţin alte mãsuri, prevederile legii se aplica cu prioritate în raport cu respectivele mãsuri. De asemenea, mãsurile reparatorii prevãzute de lege prevaleazã asupra altor proceduri care tind sa înlãture de la restituirea în natura bunuri care fac obiectul acesteia (de exemplu: începând cu data intrãrii în vigoare a legii, imobilele preluate în mod abuziv nu pot intra în averea debitorului în cazul declansarii procedurii falimentului, potrivit prevederilor <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; indisponibilizarile generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise în temeiul <>Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, cu completãrile ulterioare, se menţin numai în mãsura în care acestea fac obiectul procedurii prevãzute de art. 16 din lege).
2. Persoanele şi entitatile implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea reglementãrilor referitoare la proprietate cuprinse în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la aceasta convenţie, ratificatã de România prin <>Legea nr. 30/1994 .
Prezintã relevanta deosebita pentru domeniul de aplicare al <>Legii nr. 10/2001 respectarea exigenţelor art. 1 din Primul protocol adiţional la Convenţie, potrivit cãruia:
"Art. 1. - Orice persoana fizica sau juridicã are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica şi în condiţiile prevãzute de lege şi principiile generale de drept internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care îl au statele de a pune în vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform intersului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contribuţii ori amenzi."

CAP. 2
Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din lege

În înţelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele şi formularile prevãzute de lege au urmãtoarele semnificatii:
- unitate deţinãtoare este fie entitatea cu personalitate juridicã care exercita, în numele statului, dreptul de proprietate publica sau privatã cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primãrie, prefectura sau orice alta instituţie publica), fie entitatea cu personalitate juridicã care are înregistrat în patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societãţi/companii naţionale şi societãţi comerciale cu capital de stat, organizaţii cooperatiste);
- entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii este, dupã caz, unitatea deţinãtoare sau persoana juridicã abilitata de lege sa soluţioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, Ministerul Finanţelor Publice, prefecturile, alte autoritãţi publice centrale sau locale implicate).
1. Art. 1 din lege:
(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza <>Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor şi nerestituite se restituie, de regula în natura, în condiţiile prezentei legi.
(2) În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili mãsuri reparatorii prin echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deţinãtor, cu acordul persoanei îndreptãţite, în acordare de acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despãgubiri bãneşti.
(3) Mãsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
Norme metodologice:
1.1. Domeniul de aplicare prevãzut la art. 1 alin. (1) din lege este stabilit numai la acele preluãri abuzive produse în intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (denumit în continuare perioada de referinta), singura excepţie expresã admisã de lege fiind rechizitiile efectuate în temeiul <>Legii nr. 139/1940 .
Invocarea oricãror alte temeiuri de preluare abuzivã anterioare sau posterioare acestei perioade de referinta nu este admisibilã în cadrul procedurii prevãzute de lege.
1.2. Excepţia prevãzutã de lege, respectiv <>Legea nr. 139/1940 , este de stricta interpretare şi se referã numai la acele bunuri rechiziţionate în temeiul legii respective care se aflau şi se afla situate pe teritoriul actual al României.
1.3. Aprecierea preluãrii ca fiind abuzivã se va circumstantia în funcţie de urmãtoarele elemente:
a) incidenta "preluãrii abuzive" nu este prezumatã, ci, în funcţie de fiecare situaţie, entitatea obligatã prin lege sa soluţioneze notificarea, trebuie sa aprecieze situaţia respectiva ca incadrandu-se în prevederile legii - cazurile enunţate la art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevãzut la art. 11 din lege situaţia respectiva se încadreazã atunci când deposedarea s-a fãcut prin expropriere, preluarea fiind consideratã a fi aprioric abuzivã (lipsa unor despãgubiri echitabile);
b) preluarile de imobile pentru datorii, altele decât cele fiscale (impozite neplãtite de proprietar din motive independente de vointa proprietarului), izvorâte din contracte de creditare pentru construirea sau, dupã caz, pentru achiziţionarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente creditului respectiv de cãtre debitor din vina acestuia, nu se încadreazã în categoria preluarilor abuzive; cu toate acestea, în cazul în care imobilul preluat era grevat la data preluãrii de o ipoteca constituitã în favoarea creditorului, iar ulterior aceasta ipoteca a fost radiatã, în tot sau în parte, ca urmare a unor acte normative, urmeazã a se considera ca bunul respectiv a fost preluat abuziv de la proprietar şi ca atare se poate dispune restituirea în natura a imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 alin. (1) din lege (îndeplinirea obligaţiilor izvorâte din contractul de creditare garantat cu o ipoteca nu este imputabilã proprietarului, ci celui care l-a lipsit de vocaţia de a respecta contractul de creditare);
c) nu constituie preluare abuzivã şi deci nu fac obiectul legii urmãtoarele categorii de situaţii:
(i) confiscarea unor bunuri de cãtre stat ca urmare a aplicãrii mãsurii confiscãrii dispuse de instanta judecãtoreascã ca pedeapsa complementara pentru sãvârşirea unor infracţiuni economice grave;
(ii) confiscarea unor bunuri ca urmare a sãvârşirii unor crime contra umanitãţii sau crime de rãzboi sãvârşite în perioada 6 septembrie 1940-9 mai 1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de rãzboi, gardieni de lagare sau alte persoane care se încadreazã în prevederile <>Legii nr. 312/1945 pentru urmãrirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau crime de rãzboi, cu completãrile ulterioare). Deşi <>Legea nr. 312/1945 , cu completãrile ulterioare, este un act normativ în temeiul cãruia s-au confiscat imobile ca pedeapsa penalã complimentarã, care a fost emis dupã 6 martie 1945, mãsurile sanctionatorii se referã la situaţii anterioare acestei date de referinta. De aceea, în aceste cazuri nu se pot recunoaşte drepturi reparatorii unor persoane pentru fapte incriminate şi de legislaţia penalã în vigoare (ar echivala cu acordarea de mãsuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire la fapte penale grave comise în perioada dictaturii fasciste/antonesciene/hortyste);
(iii) distrugerile de construcţii în timp de rãzboi, ca urmare a unor bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au aflat fac obiectul legii în condiţiile prevãzute la art. 10 alin. (4) din aceasta.
1.4. Soluţii privind cazul unor acte normative emise sub imperiul Constituţiei din 1965 sau al anumitor situaţii juridice conexe, prin care s-au preluat imobile:
A. <>Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat cãtre populaţie, republicatã, cu modificãrile ulterioare - potrivit art. 5 din respectiva lege o persoana nu putea avea în proprietate personalã decât o singura casa de locuit, iar dacã dobandea o a doua locuinta (art. 52 alin. 1) impunea ca una dintre ele (la alegerea proprietarului) sa fie instrainata în termen de un an de la dobândire; dacã aceasta dispoziţie nu era respectata, una dintre cele doua locuinţe trecea în proprietatea statului cu plata unei despãgubiri.
Pentru procedura administrativã de restituire prevãzutã de lege urmeazã a se considera ca, în ipoteza în care persoana care a dobândit o a doua locuinta şi a înstrãinat-o în termenul prevãzut de lege cãtre o alta persoana, proprietarul vânzãtor a fost indestulat cu preţul primit şi ca atare nu se mai pot pretinde alte mãsuri reparatorii. Însã, în cazul în care proprietarul cãruia îi revenea obligaţia de înstrãinare nu a dat curs acestei obligaţii şi locuinta respectiva a fost trecutã în proprietatea statului cu plata unei despãgubiri, urmeazã a se considera ca preluarea a fost abuzivã şi ca atare persoana indreptatita va avea beneficiul mãsurilor reparatorii prevãzute de lege, cu urmãtoarele distincţii:
- în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de cãtre stat, se poate dispune restituirea în natura cu obligaţia rambursarii de cãtre persoana indreptatita a despãgubirii primite, actualizatã cu indicele inflaţiei (chiriaşii vor avea beneficiul mãsurilor proteguitoare prevãzute de lege);
- în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se vor acorda persoanei îndreptãţite celelalte mãsuri reparatorii prevãzute de lege pentru diferenţa dintre despãgubirea primitã, actualizatã cu indicele de inflaţie, şi valoarea realã a locuinţei preluate;
- în ipoteza în care decizia statului nu a fost emisã sau nu a fost emisã corect, preluarea fiind fãrã titlu valabil, se vor acorda persoanei îndreptãţite celelalte mãsuri reparatorii prevãzute de lege.
B. <>Decretul nr. 223/1974 privind reglementarea situaţiei unor bunuri - cu privire la acest act normativ urmeazã a se face distincţia între:
1. cazul trecerii imobilului, fãrã plata, în proprietatea statului cu titlu de sancţiune pentru cei care au plecat fraudulos din ţara sau care, fiind plecaţi în strãinãtate, nu s-au înapoiat la expirarea termenului stabilit pentru înapoierea în ţara; şi
2. cazul în care persoana a fãcut cerere de plecare definitiva din ţara şi a înstrãinat locuinta sa cãtre stat.
Pentru primul caz sunt posibile doua situaţii:
- în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat cãtre o terta persoana, se va dispune restituirea în natura cu obligaţia respectãrii drepturilor chiriaşilor prevãzute de lege;
- în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal cãtre o terta persoana, se vor acorda persoanei îndreptãţite celelalte mãsuri reparatorii prevãzute de lege.
Pentru cel de-al doilea caz stabilirea conduitei persoanei era atributul exclusiv al acesteia, urmând a se considera ca preluarea nu a fost abuzivã, persoana fiind indestulata rezonabil prin preţul primit sau având vocaţia de a fi indestulata rezonabil dacã instraina imobilul respectiv înainte de formalizarea intentiei de a pãrãsi definitiv ţara. În acest caz soluţionarea administrativã a cererii persoanei care se pretinde indreptatita va fi respingerea motivatã a cererii.
C. <>Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale - prezintã relevanta deosebita prevederile art. 30 şi 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobândite numai prin moştenire legalã, iar în caz de înstrãinare a construcţiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despãgubiri.
Având în vedere ca legiuitorul de dupã 1989 a soluţionat aceasta problema în favoarea dobanditorilor construcţiilor, recunoscând acestora dreptul/vocaţia de a obţine titluri de proprietate pentru terenul aferent construcţiei cumpãrate, urmeazã a se considera ca notificarea prin care se invoca faptul ca acest act normativ constituie preluare abuzivã sa fie respinsã, cu motivatia ca aceste situaţii nu cad sub incidenta legii.
1.5. În cazul în care unitatea deţinãtoare sau entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii apreciazã, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde indreptatita şi pe baza analizei împrejurãrilor de fapt şi drept ale situaţiei invocate în notificare, ca:
a) preluarea nu a fost abuzivã (de exemplu: s-a primit o plata rezonabila - <>Decretul nr. 223/1974 ; imobilul s-a înstrãinat de cãtre proprietar - <>Legea nr. 4/1973 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, şi altele asemenea);
b) dreptul de proprietate şi calitatea de moştenitor nu sunt dovedite;
c) proprietarul nu avea vocaţia de a fi persoana indreptatita potrivit legii (de exemplu: este criminal de rãzboi, persoana ale carei bunuri au fost confiscate ca pedeapsa complimentarã, este renuntator şi altele asemenea), va emite o decizie motivatã de respingere a notificãrii. În cazul în care se apreciazã ca notificarea respectiva a constituit un abuz din partea petentului, devin incidente prevederile art. 40^2 şi 40^3 din lege.
1.6. Decizia de respingere a notificãrii, intemeiata pe motivele prevãzute la pct. 1.5, poate fi atacatã de persoana care se pretinde indreptatita la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie teritorialã se afla sediul unitãţii deţinãtoare, prin asimilare cu ipoteza ofertei refuzate prevãzutã la art. 24 alin. (7) şi (8) din lege, în termen de 30 de zile de la comunicare.
1.7. Mãsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevãzutã la art. 1 alin. (2) din lege, permite unitãţii deţinãtoare, obligatã la restituire, sa ofere persoanei îndreptãţite prin compensare în echivalent orice bunuri sau servicii disponibile care sunt acceptate de persoana indreptatita. În acest sens, unitatea deţinãtoare poate propune persoanei îndreptãţite, ca mãsura reparatorie alternativa, acordarea de bunuri: terenuri, construcţii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile aflate în circuitul civil, care sunt proprietatea acesteia. În cazul instituţiilor publice care au în administrare imobile disponibile, aflate în proprietatea publica a statului sau a unitãţii administrativ-teritoriale, şi se apreciazã ca acestea pot face obiectul compensãrii cu un alt imobil necesar activitãţii respectivei instituţii publice, bunurile disponibile cu regim de proprietate publica se pot dezafecta şi trece în proprietatea privatã a statului sau, dupã caz, a unitãţii administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor <>Legii nr. 213/1998 , cu completãrile ulterioare, urmând ca, o data intrat în circuitul civil, imobilul respectiv sa fie atribuit prin compensare ca mãsura reparatorie persoanei îndreptãţite la restituire. În aceste cazuri decizia/dispoziţia motivatã de restituire prin compensare cu alt imobil în echivalent va urma regimul prevãzut la art. 24 alin. (4) din lege.
1.8. Dacã unitatea deţinãtoare obligatã la restituire este agent economic, aceasta poate acorda în cadrul ofertei de compensare diverse servicii pe care aceasta le presteazã în cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi: construirea unei locuinţe, repararea, renovarea sau întreţinerea unei alte construcţii deţinute de solicitant, efectuarea unor lucrãri de racordare la utilitatile publice, efectuarea de lucrãri de instalaţii, amenajarea unor alte spaţii deţinute de persoana indreptatita ca spaţii de recreere sau producţie ori altele asemenea).
1.9. În cazul compensãrii cu bunuri sau servicii, decizia/dispoziţia de compensare va fi însoţitã de contractul de furnizare sau, dupã caz, de contractul de prestãri de servicii care urmeazã regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unitãţii obligate la restituire atrage desfiinţarea de drept a deciziei/dispoziţiei de compensare. În aceste cazuri decizia/dispoziţia motivatã de restituire prin compensare cu alte bunuri sau servicii în echivalent va urma regimul prevãzut la art. 24 alin. (5) din lege.
1.10. Modele orientative ale principalelor decizii/dispoziţii care se emit în aplicarea legii sunt prevãzute în anexele nr. 1, 2 şi 3.
2. Art. 2 din lege:
(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege:
a) imobilele naţionalizate prin <>Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurãri, miniere şi de transporturi, precum şi cele naţionalizate fãrã titlu valabil;
b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreşti de condamnare pentru infracţiuni de natura politica, prevãzute de legislaţia penalã, sãvârşite ca manifestare a opoziţiei fata de sistemul totalitar comunist;
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi alte imobile donate statului, dacã s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulitãţii donatiei printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de vointa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotãrâri judecãtoreşti, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluãrii, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial;
f) imobilele preluate de stat în baza <>Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensaţii echitabile;
g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia;
h) orice alte imobile preluate fãrã titlu valabil sau fãrã respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluãrii, precum şi cele preluate fãrã temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat.
(2) Persoanele ale cãror imobile au fost preluate fãrã titlu valabil îşi pãstreazã calitatea de proprietar avutã la data preluãrii, pe care o exercita dupã primirea deciziei sau a hotãrârii judecãtoreşti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.
Norme metodologie:
2.1. Preluarile de imobile efectuate în baza <>Legii nr. 119/1948 pentru nationalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurãri, miniere şi de transporturi, cu modificãrile ulterioare, sunt prezumate ca fiind fãcute cu titlu valabil.
A. Preluarile de imobile în baza celorlalte acte normative de nationalizare (este cazul <>Decretului nr. 232/1998 pentru nationalizarea unor întreprinderi de cai ferate particulare, <>Decretului nr. 302/1948 pentru nationalizarea instituţiilor sanitare particulare, <>Decretului nr. 303/1948 pentru nationalizarea industriei cinematografice şi reglementarea comerţului cu produse cinematografice, <>Decretului nr. 134/1949 pentru nationalizarea unitãţilor sanitare ca: farmaciile urbane din resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico-farmaceutice, drogherii medicinale, depozite de medicamente şi laboratoare de analize medicale, cu completãrile ulterioare, <>Decretului nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor imobile, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Decretului nr. 418/1952 pentru nationalizarea farmaciilor particulare) sunt considerate ca fiind preluate "cu titlu", în mãsura în care s-au respectat condiţiile stabilite de acestea.
B. În cazul în care entitatea notificatã soluţioneazã o notificare având ca obiect imobile care au fost preluate prin actele normative enunţate la lit. A, aceasta este în mãsura sa se pronunţe şi cu privire la calificarea "fãrã titlu", în cazul în care apreciazã ca preluarea respectiva nu s-a încadrat în condiţiile actului de nationalizare.
C. În faza administrativã de soluţionare a notificãrilor unitatea deţinãtoare nu este ţinuta a respecta eventuale calificãri cuprinse în decizii sau hotãrâri ale instanţelor judecãtoreşti dispuse în alte cauze similare.
D. În cazul în care persoana indreptatita, deşi a optat pentru procedura administrativã de restituire prevãzutã de lege, invoca şi prezintã o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã care vizeazã imobilul notificat pentru restituire în natura prin care s-a stabilit, în temeiul <>art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 , cu completãrile ulterioare, ca preluarea s-a fãcut "fãrã titlu" sau "fãrã titlu valabil", unitatea notificatã este obligatã sa respecte calificarea respectiva sau, dupã caz, sa punã în executare hotãrârea judecãtoreascã imediat.
E. În cazul în care, pentru imobilul notificat de cãtre o persoana care se pretinde indreptatita, exista o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã, prin care s-a admis acţiunea în revendicare a unei alte persoane, unitatea notificatã este obligatã sa respingã notificarea respectiva pentru acest motiv şi, dupã caz, sa punã în executare respectiva hotãrâre judecãtoreascã imediat.
2.2. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existenţei unei "infracţiuni de natura politica" implica depunerea ca act doveditor a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare pentru sãvârşirea unei infracţiuni de natura politica, care a prevãzut ca mãsura complimentarã confiscarea averii. În aceste cazuri entitatea obligatã la restituire va analiza şi va aprecia incidenta beneficiului legii în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecãrui caz, prin raportarea infracţiunii invocate în textul hotãrârii de condamnare la prevederile constituţionale actuale şi la ordinea juridicã actuala. Prezintã forta probanta numai originalul sau copia legalizatã a hotãrârii judecãtoreşti invocate.
2.3. La art. 2 alin. (1) lit. c) din lege formularea "imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate" vizeazã acele donaţii fãcute în baza <>Decretului nr. 410/1949 privind donatiunea unor întreprinderi de arte grafice şi <>Decretului nr. 478/1954 privitor la donaţiile fãcute statului. În cazul donatiilor efectuate pe calea dreptului comun se va acorda beneficiul legii numai dacã s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulitãţii donatiei printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã. În acest caz persoana indreptatita are beneficiul legii dacã depune originalul sau copie legalizatã de pe respectiva hotãrâre pana la data de 14 mai 2003.
2.4. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege cele doua ipoteze avute în vedere de legiuitor se referã fie la "neplata impozitelor din motive independente de vointa proprietarului" - acestea pot fi: arestarea persoanei pentru motive politice, deportarea acesteia pe motive politice, internare forţatã în unitãţi sanitare, fuga din ţara pentru evitarea unei pedepse ca urmare a opoziţiei fata de regimul comunist, incidenta unor alte mãsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate -, fie la cazul imobilelor "considerate a fi fost abandonate în perioada de referinta în baza unor dispoziţii administrative sau a unei hotãrâri judecãtoreşti"; în acest caz persoana care invoca aceasta situaţie trebuie sa depunã acte doveditoare din care sa rezulte în mod direct sau indirect o legatura de cauzalitate cu abandonul proprietãţii.
2.5. La art. 2 alin. (1) lit. e) din lege, în cazul în care printr-un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial s-a stabilit o preluare generica pentru o situaţie determinata iar, ulterior preluãrii, s-a mai emis un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial, prin care se individualizau bunurile (mãsura viza doar consolidarea preluãrii dispuse anterior) urmeazã a se considera ca imobilele preluate astfel nu cad sub incidenta prevederii lit. e). În acest caz preluarea va fi calificatã ca fiind "cu titlu".
2.6. La art. 2 alin. (1) lit. f) din lege formularea alternativa "şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensaţii echitabile" are urmãtoarele consecinţe:
a) în cazul bunurilor nerestituite este necesar ca persoana ce se pretinde indreptatita sa facã dovada proprietãţii asupra imobilului respectiv la data rechiziţionãrii (actul de proprietate împreunã cu bonul sau chitanţa provizorie, potrivit <>art. 9 din Legea nr. 139/1940 ); în acest caz se va solicita persoanei îndreptãţite sa prezinte o declaraţie autentificatã data pe propria rãspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat nu s-au acordat despãgubiri potrivit <>art. 8 alin. (3) din Legea nr. 139/1940 ;
b) în ipoteza în care se solicita numai compensaţii echitabile (deci în completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie sa prezinte dovada proprietãţii asupra imobilului respectiv la data rechiziţionãrii (actul de proprietate împreunã cu bonul sau chitanţa provizorie, potrivit <>art. 9 din Legea nr. 139/1940 ) şi totodatã sa precizeze suma estimatã ca fiind diferenţa care în, opinia sa, completeazã în mod echitabil valoarea imobilului rechizitionat. Pentru rezolvarea unor astfel de cereri entitatea obligatã sa soluţioneze notificarea va aprecia în funcţie de alt imobil martor dacã suma solicitatã în completare este sau nu este echitabila.
2.7. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege trimiterea la alin. (1) al <>art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completãrile ulterioare, este de stricta interpretare şi ca atare nu se referã la acele situaţii individuale în care, în temeiul alin. (3) al aceluiaşi articol din legea menţionatã, instanta s-a pronunţat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificãri având relevanta numai pentru cauza soluţionatã de instanţele judecãtoreşti).
În cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificãrilor, entitatea implicata în aplicarea legii are libertatea de a aprecia, în funcţie de circumstanţele fiecãrui caz, dacã actul normativ constituie titlu valabil sau titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.
2.8. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege se statueazã competenta entitatii investite cu soluţionarea notificãrii de a califica, în cadrul procedurii administrative de soluţionare a notificãrii, împrejurarea ca preluarea s-a fãcut fãrã titlu valabil, fãrã a mai fi necesarã parcurgerea unei alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile pronunţate în temeiul <>art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 , cu completãrile ulterioare.
2.9. La art. 2 alin. (2) din lege, când unitatea implicata apreciazã, pe baza actelor doveditoare depuse, ca imobilul respectiv se încadreazã în categoria imobilelor preluate fãrã titlu valabil, aceasta va proceda în regim de urgenta la soluţionarea notificãrii prin emiterea deciziei/dispoziţiei de restituire în natura.
3. Art. 3 din lege*):

---------------
*) Este reprodus textul rezultat în urma modificãrii şi completãrii <>Legii nr. 10/2001 prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .

(1) Sunt îndreptãţite, în înţelesul prezentei legi, la mãsuri reparatorii constând în restituire în natura sau, dupã caz, prin echivalent:
a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluãrii în mod abuziv a acestora;
b) persoanele fizice, asociaţi ai persoanei juridice care detinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluãrii acestora în mod abuziv;
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupã data de 6 martie 1945; indreptatirea la mãsurile reparatorii prevãzute de prezentul articol este condiţionatã de continuarea activitãţii ca persoana juridicã pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor sa fi fost interzisã sau întreruptã în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar acestea sa-şi fi reluat activitatea dupã data de 22 decembrie 1989, dacã, prin hotãrâre judecãtoreascã, se constata ca sunt aceeaşi persoana juridicã cu cea desfiintata sau interzisã, precum şi partidele politice a cãror activitate a fost interzisã sau întreruptã în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacã şi-au reluat activitatea în condiţiile legii.
(2) Ministerele, celelalte instituţii publice ale statului sau ale unitãţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societãţile naţionale, societãţile comerciale cu capital de stat, precum şi cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptãţite şi nu fac obiectul prezentei legi.
Norme metodologice:
3.1. La art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, în cadrul procedurii administrative, sarcina probei deţinerii proprietãţii incumba persoanei care pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). Cu toate acestea, în cazul în care imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului dupã data invocatã ca fiind data preluãrii bunului, soluţionarea notificãrii se va face în funcţie şi de acest element, în cazul în care nu exista acte doveditoare privind preluarea imobilului (faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumţie relativã de preluare abuzivã, deci fãrã titlu).
3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociaţi ai persoanei juridice se va considera ca având semnificatia şi de "acţionari la persoana juridicã", deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care ar viza numai asociaţii din cadrul unei societãţi cu rãspundere limitatã (regimul unor astfel de societãţi nu era reglementat în perioada vizata - 1948) sau al unei societãţi în participaţiune. Textul se va corobora şi cu prevederea art. 32 alin. (3) şi (4) din lege, care face referire la "acţiuni" (deci nu la "pãrţi sociale" sau "aporturi").
3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte instituţii publice ale statului ori ale unitãţilor administrativ-teritoriale, organizate ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice îndreptãţite la restituire potrivit procedurii prevãzute de lege. Pentru instituţiile publice care au în administrare bunuri ale statului sau ale unitãţilor administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate sau, dupã caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit <>Legii nr. 213/1998 , cu completãrile ulterioare, fie potrivit <>Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. De asemenea, în cazul societãţilor comerciale cu capital de stat sau în cazul celor privatizate nu se poate acorda beneficiul mãsurilor reparatorii prevãzute de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobândirii capitalului de cãtre noii acţionari este contractul de vânzare-cumpãrare de acţiuni şi, pe de alta parte, nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice întrucât ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite în raport cu noii acţionari (imbogatire fãrã just temei). Semnalam ca numai foştii asociaţi sau acţionari de la data preluãrii abuzive beneficiazã de mãsuri reparatorii.
În cazul în care exista astfel de notificãri sau alte cereri prin care se invoca incidenta legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.
4. Art. 4 din lege:
(1) În cazul în care restituirea este cerutã de mai multe persoane îndreptãţite, dreptul de proprietate se constata sau se stabileşte în cote-pãrţi ideale, potrivit dreptului comun.
(2) De prevederile prezentei legi beneficiazã şi moştenitorii persoanelor fizice îndreptãţite.
(3) Succesibilii care, dupã data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a cãror restituire se solicita în temeiul prezentei legi.
Norme metodologice:
4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, în cazul în care restituirea aceluiaşi imobil este cerutã de mai multe persoane îndreptãţite, care nu sunt rude şi care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluãrii abuzive, se va emite o decizie de restituire în care se vor consemna cotele ideale prevãzute în titlul de proprietate invocat. În cazul în care numai o parte din foştii proprietari au solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot ieşi din indiviziune pe calea dreptului comun.
4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul moştenitorilor persoanei îndreptãţite la beneficiul legii implica o analiza calificatã a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civilã, certificate de moştenitor, dacã acestea exista, testamente) pentru stabilirea calitãţii de moştenitor legal sau testamentar. Având în vedere complexitatea materiei, se recomanda entitatilor investite cu soluţionarea notificãrilor sa apeleze fie la serviciile unor notari publici (pe baza unor contracte de colaborare), fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Menţionãm ca legiuitorul a lãsat, într-o prima faza, aceasta analiza şi calificare (a calitãţii de moştenitor) la aprecierea unitãţii deţinãtoare sau a entitatii investite cu soluţionarea notificãrii. În cazul în care se depune "certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investitã va soluţiona notificarea şi pe baza acestuia.
4.3. În cazul în care restituirea aceluiaşi imobil este cerutã de mai multe persoane îndreptãţite, care sunt succesoare ale titularului şi care sunt rude de acelaşi grad (deci care au vocaţie legalã sau testamentarã, dupã caz, la moştenire), şi comisia de analiza a notificãrilor nu poate stabili cotele cuvenite fiecãruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele tuturor, urmând ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora sa se facã potrivit dreptului comun intern aplicabil moştenirii (persoanele respective vor face partajarea conventionala sau, în lipsa înţelegerii pãrţilor, se vor adresa instanţei judecãtoreşti pentru stabilirea cotelor şi, eventual, pentru ieşirea din indiviziune).
4.4. În toate cazurile stabilirea calitãţii de moştenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile romane.
4.5. În cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu termenul pentru depunerea notificãrii şi este cel rezultat în urma prelungirii termenului iniţial prevãzut de art. 21 alin. (1), respectiv 12 luni de la intrarea în vigoare a respectivei legi (6+3+3 = 12 luni), deci pana la 14 februarie 2002.
4.6. Prima teza a alin. (3) al art. 4 din lege este de stricta interpretare şi vizeazã numai ipoteza în care cu privire la imobilul ce face obiectul legii a avut loc o dezbatere succesoralã finalizatã printr-un certificat de moştenitor care a cuprins fie succesibili neacceptanti, fie succesibili renuntatori. Pentru succesibilii neacceptanti noul termen de acceptare pentru care a operat repunerea de drept este cel rezultat în urma prelungirii termenelor iniţiale, respectiv 12 luni (6,3,3), deci pana la 14 februarie 2002. A considera ca în acest caz termenul respectiv ar fi de numai 6 luni (termenul de drept comun) ar crea un regim discriminatoriu între persoane egal îndreptãţite de lege la restituire. Având în vedere ca textul legal face referire numai la succesibilii neacceptanti, per a contrario, rezulta ca succesibilii renuntatori nu beneficiazã de prevederile legii (deci se recunoaşte valabilitatea renunţãrii exprese a unuia sau a unora dintre succesori, urmând ca de cota care a fãcut obiectul renunţãrii exprese sa profite succesibilii acceptanţi împreunã cu cei neacceptanti notificatori, care au fost repuşi de drept în termen).
5. Art. 5 din lege:
Nu sunt îndreptãţite la restituire sau la alte mãsuri reparatorii persoanele care au primit despãgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
Norme metodologice:
5.1. Pentru asigurarea exigenţelor art. 5 din lege nu este necesarã lista nominalã a persoanelor care au beneficiat de mãsuri reparatorii în baza unor tratate internaţionale, deoarece este suficienta existenta acordului internaţional pentru imobilele naţionalizate.
Pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, preluate în baza <>Decretului nr. 223/1974 , este necesar ca în toate cazurile în care notificarea este formulatã de persoane, cetãţeni strãini sau apatrizi ori de cetãţeni romani, pentru realizarea drepturilor unor persoane (proprietari deposedati) care au emigrat în statele prevãzute în anexa la lege sa se solicite depunerea unei declaraţii autentificate date pe propria rãspundere, prin care notificatorii declara ca ei sau ascendenţii lor, proprietari ai imobilului la data preluãrii, nu au fãcut obiectul acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie şi totodatã se obliga la restituirea imobilului sau, dupã caz, la plata de despãgubiri în cazul constatãrii ulterioare a incidentei prevederilor art. 5 din lege.
5.2. Lipsa acestor declaraţii atrage amânarea soluţionãrii cererii de restituire pana la depunerea acestora, dar nu mai târziu de 14 mai 2003. Mãsura este justificatã de necesitatea contracararii unei repetari a restituirii din partea statului roman.
5.3. Se vor admite declaraţii autentificate persoanei care se pretinde indreptatita date la ambasadele, consulatele sau misiunile diplomatice ale României din ţara de resedinta sau la autoritãţile competente sa autentifice acte din ţara de resedinta, cu condiţia ca acestea sa fie traduse şi legalizate de un notar public din România.
5.4. Entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii formulate de cetãţeni strãini sau apatrizi va include în decizia/dispoziţia motivatã de restituire o prevedere prin care se va mentiona ca mãsura dispusã se acorda sub rezerva respectãrii obligaţiilor asumate de persoana indreptatita în declaraţia autentificatã.
6. Art. 6 din lege:
(1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţelege terenurile, cu sau fãrã construcţii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluãrii în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii, inclusiv terenurile fãrã construcţii afectate de lucrãri de investiţii de interes public aprobate, dacã nu a început construcţia acestora.
(2) Mãsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o data cu imobilul, în afarã de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.
Norme metodologice:
6.1. Incidenta legii intervine pentru:
a) imobilele cu destinaţia de locuinta;
b) imobilele (construcţii sau/şi terenuri) cu destinaţie comercialã (imobile cu alta destinaţie decât aceea de locuinta);
c) terenurile din intravilan neocupate de construcţii sau care nu au fãcut obiectul reconstituirii ori constituirii dreptului de proprietate în baza legilor speciale anterioare (denumite în continuare terenuri disponibile), indiferent de afectatiunea juridicã actuala a acestora, fiind fãrã relevanta juridicã calificarile <>Legii nr. 213/1998 , cu completãrile ulterioare, sau alte acte normative subsidiare acesteia.
Întrucât legiuitorul a stabilit ca norme de conexiune directa cu regimul proprietãţii publice prevederile art. 16 din lege, deţinãtorul imobilului care, la data soluţionãrii notificãrii, este calificat ca fiind bun proprietate publica are competenta de a dispune fie:
a) menţinerea regimului de proprietate publica, caz în care motivarea deciziei/dispoziţiei consta în faptul ca "restituirea în natura nu este posibila datoritã necesitãţii menţinerii afectatiunii de utilitate publica" şi ca atare va emite o oferta de restituire în echivalent. În acest caz este necesar ca imobilul respectiv sa fi fost propus pentru a fi înscris în lista aprobatã de Guvern potrivit art. 16 alin. (2) din lege;
b) restituirea bunului în natura, apreciind ca menţinerea afectatiunii de utilitate publica a imobilului respectiv nu se mai justifica, caz în care în decizia de restituire în natura se va face referire expresã şi justificatã cu privire la oportunitatea dezafectarii respectivului imobil.
6.2. Norma prevãzutã la alin. (2) al art. 6 din lege vizeazã acordarea de mãsuri reparatorii pentru utilajele şi instalaţiile preluate o data cu imobilul, în afarã de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse. Consecinţele acestei norme sunt urmãtoarele:
a) se referã la acele bunuri care se aflau în imobilul preluat, indiferent de destinaţia acestuia; o data dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului se prezuma ca instalaţiile şi utilajele au aparţinut aceluiaşi proprietar;
b) pentru aceste bunuri se pot acorda nu numai mãsurile reparatorii [asa cum sunt definite potrivit art. 1 alin. (2) din lege], ci şi mãsura restituirii în natura potrivit calificãrii de la art. 3 formula introductivã;
c) bunurile respective trebuie sa fie cele preluate o data cu imobilul şi sa existe fizic la unitatea notificatã (aceasta fiind semnificatia termenilor "înlocuite" sau "distruse") sau sa nu fi fost casate;
d) incidenta beneficiului legii se apreciazã în funcţie de data naşterii dreptului la mãsuri reparatorii, respectiv data intrãrii în vigoare a legii (deci este necesar ca bunul respectiv sa existe fizic în patrimoniul unitãţii deţinãtoare la data intrãrii în vigoare a legii şi totodatã este necesar ca acesta sa nu fi fost casat la aceeaşi data - nu exista un proces-verbal de constatare a casãrii încheiat pana la data de 14 februarie 2001).
7. Art. 7 din lege:
(1) De regula, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natura.
(2) Dacã restituirea în natura este posibila, persoana indreptatita nu poate opta pentru mãsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevãzute de prezenta lege.
Norme metodologice:
7.1. Norma prevãzutã la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul restituirii în natura şi numai acolo unde aceasta mãsura nu este posibila urmeazã sa se acorde alte mãsuri reparatorii prevãzute de lege (semnificatia sintagmei nu este posibila este complexa fie ca restituirea nu este posibila datoritã afectatiunii, fie ca bunul nu mai exista, fie ca exista o prevedere expresã care indica o alta mãsura reparatorie alternativa).
7.2. Prefecturile investite cu soluţionarea notificãrilor prin care se solicita despãgubiri bãneşti au obligaţia sa verifice dacã varianta solicitatã de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despãgubire şi a situaţiei unitãţii deţinãtoare) ca soluţia restituirii în natura era posibila, vor comunica în scris persoanei îndreptãţite noua soluţie şi vor transmite notificarea deţinãtorului imobilului posibil de a fi restituit în natura. În acest caz unitatea deţinãtoare devine unitatea obligatã la restituire, potrivit legii.
8. Art. 8 din lege:
(1) Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile al cãror regim juridic este reglementat prin <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, şi prin <>Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 .
(2) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunitãţilor minoritãţilor naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pana la adoptarea acestor reglementãri este interzisã înstrãinarea imobilelor în cauza sau schimbarea destinaţiei acestora.
Norme metodologice:
8.1. Restituirea în natura a terenurilor (inclusiv cele arabile) aflate în intravilanul localitãţilor intra sub incidenta procedurilor prevãzute de lege, dacã terenul respectiv este disponibil (deci nu este ocupat de construcţii ale terţilor ori pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, pana la apariţia legii, persoane cãrora li s-a constituit drept de proprietate în temeiul legilor anterioare).
Ţinând seama ca legiuitorul a avut în vedere şi acele imobile care nu au fost încã restituite, prin formularea şi nerestituite cuprinsã la art. 1 din lege, rezulta ca domeniul de reglementare al legii are şi caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul ca domeniul de reglementare al acesteia acoperã şi acele terenuri din intravilanul localitãţilor care, pana la intrarea în vigoare a acesteia, respectiv 14 februarie 2001, nu au fost restituite integral persoanelor îndreptãţite.
8.2. În cazul în care s-au depus notificãri cu privire la imobilele prevãzute la alin. (2) al art. 8 din lege, acestea urmeazã a fi respinse ca inadmisibile în cadrul procedurilor prevãzute de lege.
9. Art. 9 din lege:
(1) Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afla în prezent, se restituie în natura în starea în care se afla la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini.
(2) În cazul imobilelor care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta şi care au fost demolate sau a cãror restituire în natura, în tot sau în parte, nu este posibila, restituirea prin mãsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, de acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deţinãtor, cu acordul persoanei îndreptãţite.
Norme metodologice:
9.1. Sintagma indiferent în posesia cui se afla în prezent are semnificatia, pe de o parte, ca incidenta legii este stabilitã erga omnes, indiferent de calitatea deţinãtorului (minister, instituţie publica etc.) şi, pe de alta parte, are semnificatia stabilirii momentului în funcţie de care se face calificarea unitãţii deţinãtoare, respectiv cel care detinea imobilul respectiv la data intrãrii în vigoare a legii (prezent se raporteazã la momentul naşterii juridice a dreptului la restituire). În cazul în care, dupã data intrãrii în vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost transferat în administrarea unei alte entitãţi, aceasta din urma devine entitate deţinãtoare investitã cu soluţionarea notificãrii. Entitatea iniţial notificatã are obligaţia de a transmite notificarea şi documentaţia aferentã entitatii deţinãtoare şi totodatã de a înştiinţa în mod expres persoana indreptatita despre aceasta situaţie.
9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificatia exonerarii de rãspundere a unitãţii deţinãtoare în raport cu terţe persoane ca urmare a neexecutãrii unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul respectiv. În cazul societãţilor comerciale cu capital de stat (majoritar sau minoritar - cazul în care cota detinuta de stat acoperã valoarea imobilului), aceasta sintagma instituie prevalenta restituirii în natura a imobilului cãtre persoana indreptatita, indiferent dacã aceasta s-ar afla în concurs cu alţi creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garanţii privilegiate, inclusiv creditorii unitãţii debitoare în cadrul procedurii falimentului). Prevalenta restituirii în natura în raport cu alte proceduri legale este o consecinta şi a prevederii art. 52 din lege care inlatura de la aplicare orice alte prevederi contrare care tind sa indisponibilizeze bunul de la restituirea în natura.
9.3. Norma cuprinsã la alin. (2) al art. 9 din lege se referã, pe de o parte, la posibilitatea restituirii în natura, în tot sau în parte, a unor terenuri pe care s-au aflat construcţii cu destinaţie comercialã şi care au fost demolate şi, pe de alta parte, se referã la cazul în care deşi construcţiile mai exista pe terenul respectiv, acestea (imobil - construcţii şi teren) nu pot fi restituite, deoarece se menţine afectatiunea de interes public. Pentru ipoteza a doua se pot atribui, cu acordul persoanei îndreptãţite, numai mãsuri reparatorii strict individualizate:
a) titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare (emise de Ministerul Finanţelor Publice);
b) acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital (de cãtre Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului fie dintre cele tranzacţionate la bursa, fie pe piata secundarã autorizata);
c) compensarea cu alte bunuri sau servicii în echivalent, situaţie care poate implica şi acordarea unui alt imobil la schimb.
10. Art. 10 din lege:
(1) În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi demolate total sau parţial restituirea în natura se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rãmase nedemolate, urmând sa se respecte documentaţiile de urbanism legal aprobate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate mãsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2) În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv s-au ridicat construcţii, persoana indreptatita poate obţine restituirea în natura a partii de teren rãmase libera, urmând sa se respecte documentaţiile de urbanism legal aprobate.
(3) Se restituie în natura terenurile pe care s-au ridicat construcţii neautorizate în condiţiile legii dupã data de 1 ianuarie 1990, precum şi construcţii uşoare sau demontabile.
(4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi distruse ca urmare a unor calamitati naturale persoana indreptatita beneficiazã de restituirea în natura pentru terenul liber. Dacã terenul nu este liber, mãsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent.
(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplica în mod corespunzãtor şi imobilelor rechiziţionate în baza <>Legii nr. 139/1940 şi distruse în timpul rãzboiului, dacã nu au primit despãgubiri.
(6) Valoarea corespunzãtoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, actualizatã cu indicele inflaţiei la data plãţii efective.
(7) Valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare.
(8) În situaţiile prevãzute la alin. (1), (2) şi (4) mãsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevãzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptãţite.
(9) În situaţiile prevãzute la alin. (1), (2) şi (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta mãsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
Norme metodologice:
10.1. Ipoteza restituirii în natura a construcţiilor nedemolate sau demolate parţial şi a terenului liber, cu respectarea documentaţiilor de urbanism legal aprobate, are scopul de a limita restituirea în natura numai la acele suprafeţe de terenuri disponibile, respectiv numai acele terenuri care nu sunt prevãzute în documentaţiile de urbanism legal aprobate ca fiind destinate construirii unor noi obiective de utilitate publica (construirea de locuinţe sociale sau pentru tineri, construirea de spitale sau şcoli ori alte obiective de utilitate publica - parcuri etc.). În cazul în care o parte din terenul iniţial aferent construcţiei are o astfel de afectatiune, restituirea se va limita numai la construcţia existenta şi la terenul disponibil. Pentru partea de construcţie demolata şi pentru terenul nedisponibil restituirea se va converti în mãsurile reparatorii în echivalent strict determinate la alin. (8) al art. 10 din lege (titluri de valoare nominalã, acţiuni, compensare). Alegerea uneia dintre cele trei variante sau a variantelor combinate, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din lege, se face de cãtre persoana indreptatita.
10.2. În ipoteza în care construcţiile au fost demolate integral se va dispune restituirea în natura numai a terenului disponibil, iar pentru construcţiile şi terenul imposibil de restituit în natura urmeazã a se acorda beneficiul oricarora dintre cele trei mãsuri prevãzute la art. 9 alin. (2) din lege.
10.3. În toate cazurile entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii are obligaţia, înainte de a dispune orice mãsura, de a identifica cu exactitate terenul şi vecinãtãţile şi totodatã de a verifica destinaţia actuala a terenului solicitat şi a subfetei acestuia, pentru a nu afecta cãile de acces (existenta pe terenul respectiv a unor strãzi, trotuare, parcari amenajate etc.), existenta şi utilizarea unor amenajãri subterane: conducte de alimentare cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare şi altele asemenea). În cazul în care se constata astfel de situaţii, restituirea în natura se va limita numai la acele suprafeţe de teren disponibile sau, dupã caz, numai la acele suprafeţe de teren care nu afecteazã accesul şi utilizarea normalã a amenajãrilor subterane.
10.4. Norma cuprinsã la alin. (3) al art. 10 din lege instituie obligativitatea restituirii în natura a terenurilor în ipoteza în care pe acestea se afla edificate ilegal fie construcţii, indiferent de destinaţia acestora, fie construcţii uşoare sau demontabile. În aceste cazuri entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii va analiza regimul juridic al construcţiilor deja edificate şi în ipoteza în care va constata ca acestea au fost construite sau, dupã caz, amplasate fãrã autorizãrile legale, va emite decizia de restituire în natura persoanei îndreptãţite potrivit legii. Se vor restitui în natura terenurile pe care au fost amplasate construcţii uşoare sau demontabile (garaje, chioscuri şi altele asemenea), chiar dacã amplasarea acestora a fost autorizata (construcţiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioada determinata - autorizaţia era temporarã). În acest ultim caz proprietarul este ţinut a respecta prevederile art. 14 alin. (2) din lege.
10.5. În cazul în care pe terenul notificat se afla edificate construcţii care nu mai sunt necesare unitãţii deţinãtoare, se poate dispune restituirea şi a terenului aferent acestora dacã persoana indreptatita achitã unitãţii deţinãtoare o despãgubire reprezentând valoarea realã actuala a construcţiei respective. Despãgubirea aferentã construcţiei se stabileşte de unitatea deţinãtoare pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta. În toate cazurile aceasta despãgubire nu poate fi mai mica decât valoarea contabila de înregistrare a construcţiei în activul patrimonial al unitãţii deţinãtoare la momentul emiterii deciziei de restituire. Oportunitatea aplicãrii acestei mãsuri revine exclusiv unitãţii deţinãtoare.
10.6. Prevederea cuprinsã la art. 10 alin. (4) din lege vizeazã restituirea în natura a terenului pe care a fost amplasata o construcţie distrusa ca urmare a unor calamitati naturale (distrugerea trebuie sa fie cauzatã de calamitati naturale - ploi, incendii, inundatii, grindina, cutremure), cu condiţia ca acesta sa fie liber (sa nu fie ocupat fizic sau sa nu fie afectat unei utilitãţi sociale).
10.7. Norma prevãzutã la alin. (5) al art. 10 din lege este de stricta interpretare şi vizeazã numai ipoteza imobilelor rechiziţionate în baza <>Legii nr. 139/1940 , care au fost distruse în timpul rãzboiului şi pentru care nu s-au primit despãgubiri cu ocazia rechiziţionãrii. Extensia restituirii în natura prin aplicarea corespunzãtoare a prevederilor alin. (4) al art. 10 din lege vizeazã numai ipoteza în care terenul respectiv nu este ocupat (deci, pentru construcţiile distruse ca urmare a rãzboiului nu se acorda despãgubiri, deoarece ar insemna acordarea unui regim favorizant pentru astfel de situaţii în raport cu acele construcţii distruse, dar care n-au fost rechiziţionate; distrugerea este determinata de un eveniment neimputabil statului; acestea ar fi pierit indiferent de proprietar; forta majorã este motiv de exonerare şi pentru stat).
10.8. Pentru determinarea valorii unor bunuri preluate în mod abuziv entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii, prin decizie interna, va constitui o comisie interna de evaluare formatã, în mãsura posibilitãţilor, din specialişti în construcţii, economişti şi jurişti.
Comisia interna de evaluare va aplica urmãtoarele proceduri:
A. Pentru construcţiile preluate în mod abuziv şi demolate comisia interna de evaluare va avea ca baza de calcul valoarea aferentã construcţiei demolate, care se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, la care se aplica indicele de inflaţie/coeficientul de actualizare aferent perioadei cuprinse între anul preluãrii şi anul soluţionãrii notificãrii.
1. În cazul în care persoana indreptatita prezintã un act doveditor care atesta valoarea imobilului la data demolarii sau la o data apropiatã acesteia, se va utiliza respectiva valoare (valoare doveditã) ca element de referinta pentru aplicarea indicelui de inflaţie/coeficientului de actualizare.
2. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintã dovezi cu privire la valoarea construcţiei demolate (nu are sau nu le poate procura, dând declaraţie pe propria rãspundere ca nu are dovezi cu privire la valoarea construcţiei şi ca va returna sumele însuşite necuvenit, în cazul în care se dovedeşte contrariul), se va proceda la identificarea actului normativ incident perioadei demolarii şi, pe baza actelor doveditoare (depuse de persoanele îndreptãţite) care cuprind date ce permit descrierea imobilului (actul de proprietate, certificatul de moştenitor sau orice alt act emis de o autoritate din perioada respectiva), se va stabili valoarea estimatã la momentul demolarii a construcţiei respective. În cazul în care construcţia descrisã nu se poate încadra în prevederile actului normativ incident perioadei respective, comisia interna de evaluare va stabili, în mod ad-hoc, o valoare orientativa la momentul demolarii a construcţiei respective (se va estima prin raportare la situaţia unor alte construcţii similare din perioada respectiva). La valoarea estimatã astfel calculatã se va aplica indicele de inflaţie/coeficientul de actualizare.
3. Valoarea estimativã (finala) a construcţiei demolate în perioada de referinta a legii se va calcula prin raportarea la coeficientul de actualizare stabilit prin <>art. I al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 , astfel: valorile de la momentul demolarii (valoarea doveditã, valoarea estimatã sau valoarea orientativa) se vor transforma în dolari S.U.A. (prin raportarea la cursul leu/dolar S.U.A. din anul preluãrii imobilului), suma astfel rezultatã se va inmulti cu cursul mediu leu/dolar din anul emiterii deciziei/dispoziţiei prin care se soluţioneazã notificarea.
4. Cursul leu/dolar aferent anului 2003 se va calcula ca medie a valorii cursului comunicat de Banca Nationala a României între 7 ianuarie 2003 şi cursul de la data soluţionãrii notificãrii.
Exemplu: valoarea la momentul demolarii era de 40.000 de lei, cursul leu/dolar S.U.A. de la data preluãrii era 10 lei/1 dolar S.U.A., rezultând suma de 4.000 dolari S.U.A.; suma respectiva se înmulţeşte cu valoarea medie a cursului leu/dolar din anul 2003 (anul soluţionãrii notificãrii), aproximativ 34.000 lei, rezultând suma de 136.000.000 lei, aceasta fiind valoarea estimatã în limita cãreia se vor acorda mãsurile reparatorii în echivalent.
B. Pentru terenurile preluate abuziv şi care nu pot fi restituite în natura stabilirea valorii acestora se face potrivit actelor normative în vigoare. Având în vedere ca incidenta legii se limiteazã la acele terenuri care se situeaza în intravilanul localitãţilor, stabilirea valorii acestora urmeazã a se face potrivit valorii de piata. În acest caz valoarea estimativã se va stabili de cãtre comisia interna de evaluare din cadrul unitãţii deţinãtoare, care va avea în vedere valoarea de vânzare a unui teren martor din anul soluţionãrii notificãrii, prin utilizarea raportului lei/mp. Valoarea astfel rezultatã va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita, care poate opune expertiza de specialitate efectuatã pe cheltuiala sa. Suma astfel rezultatã va fi utilizata pentru acordarea sau stabilirea celorlalte mãsuri reparatorii prevãzute de lege.
C. În cazul construcţiilor nedemolate şi imposibil de restituit în natura, stabilirea valorii estimative a acestora urmeazã a se face prin expertiza efectuatã de comisia interna de evaluare a unitãţii deţinãtoare (se va avea în vedere valoarea construcţiei respective, rezultatã în urma aplicãrii actelor normative incidente, sau valoarea de vânzare a unei construcţii similare din aceeaşi zona). Acestei valori estimative persoana indreptatita îi poate opune o expertiza de specialitate efectuatã pe cheltuiala acesteia.
11. Art. 11 din lege:
(1) Imobilele expropriate şi ale cãror construcţii nu au fost demolate se pot restitui integral în natura persoanelor îndreptãţite, dacã nu au fost înstrãinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacã persoana indreptatita a primit o despãgubire, restituirea în natura este condiţionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu indicele inflaţiei.
(2) În cazul în care construcţiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu construcţiile rãmase, iar pentru construcţiile demolate mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacã persoana indreptatita a primit o despãgubire, restituirea este condiţionatã de rambursarea diferenţei dintre valoarea despãgubirii primite şi valoarea construcţiilor demolate, actualizatã cu indicele inflaţiei.
(3) În cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parţial, persoana indreptatita poate obţine restituirea în natura a partii de teren rãmase libera, pentru cea ocupatã de construcţii noi şi pentru cea necesarã în vederea bunei utilizãri a acestora mãsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
(4) În cazul în care lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa funcţional întregul teren afectat, mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
(5) Valoarea construcţiilor expropriate în vederea demolarii se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii şi se actualizeazã cu indicele inflaţiei la data plãţii efective.
(6) Valoarea terenurilor aparţinând imobilelor expropriate în vederea demolarii se stabileşte potrivit actelor normative aplicabile la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(7) În situaţiile prevãzute la alin. (2), (3) şi (4) valoarea mãsurilor reparatorii în echivalent se stabileşte prin scãderea valorii actualizate a despãgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcţii, din valoarea corespunzãtoare a partii din imobilul expropriat - teren şi construcţii - care nu se poate restitui în natura, stabilitã potrivit alin. (5) şi (6).
(8) Pentru situaţiile prevãzute la alin. (2), (3) şi (4) mãsurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptãţite.
(9) În situaţiile prevãzute la alin. (2), (3) şi (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta mãsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
Norme metodologice:
11.1. Prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate legiuitorul a avut în vedere includerea sub incidenta legii a tuturor exproprierilor fãcute în perioada de referinta, indiferent de calificarea titlului în temeiul cãrora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru stabilirea incidentei acestor norme speciale este dovedirea faptului ca preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare în baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevanta asupra incidentei legii faptul ca exproprierea a privit numai construcţiile sau numai terenurile, deoarece aceasta era o forma abuzivã de a restrânge cuantumul despãgubirilor). În aceste cazuri persoana indreptatita este ţinuta a indica sau, dupã caz, a depune în cadrul notificãrii sau actelor doveditoare actul normativ ori decizia administrativã în temeiul cãreia s-a fãcut sau s-a dispus exproprierea.
11.2. Imobilele expropriate (construcţii nedemolate şi teren) care sunt libere (deci care nu au primit afectatiunea pentru care s-a dispus exproprierea sau nu au fost înstrãinate legal) se pot restitui integral persoanei îndreptãţite. Entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii are plenitudine de competenta în a aprecia, în funcţie de necesitãţile localitãţii (realizarea planului de urbanism, realizarea unor investiţii de utilitate publica), dacã dispune restituirea în natura sau acorda beneficiul celorlalte mãsuri reparatorii. Soluţia este justificatã de necesitatea asigurãrii dezvoltãrii localitãţilor. Sintagma despãgubiri primite vizeazã acele despãgubiri calculate şi încasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat. În cazul în care despãgubirile nu au fost încasate şi exista dovezi certe în acest sens, restituirea în natura sau acordarea de alte mãsuri reparatorii nu se conditioneaza de rambursarea despãgubirii.
11.3. În cazul în care persoana indreptatita susţine ca nu s-au încasat despãgubiri pentru imobilul expropriat şi nici unitatea deţinãtoare nu poate dovedi plata acestora, se va solicita persoanei îndreptãţite prezentarea unei declaraţii autentificate prin care aceasta declara pe propria rãspundere ca pentru imobilul respectiv nu s-au încasat despãgubiri şi totodatã îşi asuma obligaţia rambursarii acestora în cazul în care, ulterior acordãrii beneficiului legii, se constata şi dovedeşte ca totuşi s-au acordat despãgubiri.
11.4. Modul de calcul al despãgubirilor de rambursat se face prin raportare la coeficientul de inflaţie stabilit dupã modelul prevãzut la articolul precedent.
Exemplu: în cazul în care pentru imobilul expropriat s-a primit suma de 40.000 lei, iar cursul oficial de schimb de la data preluãrii era de 1 dolar S.U.A./10 lei, rezulta suma de 4.000 dolari S.U.A. Suma astfel obţinutã se înmulţeşte cu valoarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul soluţionãrii notificãrii (aprox. 34.000 lei/1 dolar S.U.A. în anul 2003) rezultând: 4.000 x 34.000 = 136.000.000 lei care trebuie restituiti de cãtre persoana indreptatita pentru a se dispune mãsura restituirii în natura a imobilului notificat.
11.5. Prevederea alin. (3) al art. 11 din lege are în vedere ipoteza în care construcţiile expropriate au fost integral demolate, iar lucrãrile de execuţie a noilor lucrãri pentru care s-a dispus exproprierea ocupa parţial terenul. În acest caz persoana indreptatita poate beneficia de mãsura restituirii în natura a terenului liber, iar pentru construcţiile demolate şi terenul ocupat de construcţii noi, precum şi terenul aferent acestora (terenul necesar bunei funcţionari a construcţiilor) se vor acorda mãsuri reparatorii în echivalent. Şi în acest caz aprecierea oportunitãţii restituirii în natura aparţine unitãţii deţinãtoare (consecinta formularii poate obţine).
În cazul în care s-a primit o despãgubire, aceasta se va reactualiza şi se va deduce din valoarea mãsurilor reparatorii calculatã potrivit prevederilor art. 11 alin. (7) din lege.
11.6. Ipoteza de la alin. (4) al art. 11 din lege vizeazã situaţia în care terenul expropriat este integral ocupat de lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea, caz în care se vor stabili numai mãsuri reparatorii în echivalent pentru întregul imobil.
11.7. Prevederile alin. (5) şi (6) ale art. 11 din lege vizeazã modalitatea de calcul al valorii construcţiilor expropriate şi a terenurilor expropriate. Pentru stabilirea acestora se vor urma aceleaşi proceduri prevãzute pentru aplicarea art. 10 din lege.
12. Art. 12 din lege:
(1) În situaţia imobilelor preluate cu titlu valabil, deţinute de stat, de o organizaţie cooperatisa sau de orice alta persoana juridicã, dacã persoana indreptatita a primit o despãgubire, restituirea în natura este condiţionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu indicele inflaţiei.
(2) Persoana indreptatita poate opta, în situaţiile prevãzute la alin. (1), în cazul în care despãgubirea primitã nu a fost corespunzãtoare valorii imobilului, pentru completarea în echivalent a despãgubirii de la valoarea actualizatã cu indicele inflaţiei a despãgubirii primite pana la valoarea corespunzãtoare a imobilului.
(3) Valoarea corespunzãtoare pentru construcţii se stabileşte potrivit prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabileşte potrivit prevederilor art. 11 alin. (6).
(4) Mãsurile reparatorii prin echivalent pentru situaţiile prevãzute la alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptãţite.
Norme metodologice:
12.1. Prevederile art. 12 din lege au în vedere procedura de urmat pentru situaţia în care s-a apreciat de cãtre unitatea deţinãtoare sau de entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii ca imobilul respectiv a fost preluat cu titlu valabil. Ca alternativa la restituirea în natura, este posibila opţiunea soluţionãrii notificãrii prin completarea despãgubirii primite cu diferenţa dintre despãgubirea primitã şi actualizatã cu coeficientul de actualizare şi suma aferentã valorii actualizate a imobilului respectiv. Suma astfel rezultatã se va acoperi prin acţiuni sau titluri de valore nominalã.
Exemple:
1. un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil se afla în patrimoniul unei instituţii publice; pentru imobilul respectiv proprietarul deposedat a primit cu titlu de despãgubire suma de 50.000 lei care reprezenta la data plãţii 5.000 de dolari (deci, la un curs de 1 dolar S.U.A./10 lei). Pentru a se dispune restituirea în natura, persoana indreptatita va trebui sa restituie o despãgubire actualizatã în suma de 170.000.000 lei (5.000 dolari S.U.A. x 34.000 lei curs leu/dolar S.U.A. în anul 2003);
2. pentru un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil, aflat în patrimoniul unei organizaţii cooperatiste, s-a acordat o despãgubire de 80.000 de lei reprezentând 8.000 dolari S.U.A. (curs 1 dolar S.U.A./10 lei la momentul plãţii), iar persoana indreptatita la restituire în natura neavând banii necesari restituirii despãgubirii (272.000.000 lei, adicã 8.000 dolari S.U.A. x 34.000 curs leu/dolar S.U.A.) opteazã pentru completarea despãgubirii primite cu diferenţa de valoare, se va proceda în modul urmãtor: cu privire la imobilul respectiv comisia interna de evaluare va proceda la stabilirea valorii actuale a imobilului rezultând 700.000.000 lei din care va deduce suma de 272.000.000 lei. Diferenţa rezultatã, respectiv suma de 428.000.000 lei (700.000.000-272.000.000), va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita. În cazul în care persoana indreptatita nu îşi însuşeşte rezultatul evaluãrii interne, aceasta poate opune o expertiza de specialitate efectuatã pe cheltuiala sa.
12.2. Prevederile art. 12 din lege nu vizeazã imobilele preluate ca urmare a exproprierii, acestea fiind asimilate de lege ca fiind preluate abuziv indiferent de valabilitatea titlului şi, ca atare, situaţia lor juridicã este reglementatã de art. 11 din lege.
13. Art. 13 din lege:
(1) În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevãzute de prezenta lege sau prin hotãrâre judecãtoreascã sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.
(2) Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în natura, ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România şi de personalul strãin al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioada de 5 ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.
Norme metodologice:
13.1. Prezintã importanta deosebita corelatia impusa de legiuitor cu <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 241/2001 . Prevederile legii cuprinse la art. 13, 14 şi 15, deşi se complinesc cu prevederile ordonanţei de urgenta respective, au aplicaţie proprie în raport cu situaţia imobilelor restituite în natura în baza legii. Având în vedere aceste aspecte, urmeazã a se considera ca termenul de 5 ani la care face trimitere art. 15 din lege începe sa curgã de la data creãrii noii situaţii juridice a imobilului notificat. Astfel, dacã prin procedura administrativã s-a restituit în natura un imobil afectat de un contract de închiriere, proprietarul fie poate sa menţinã în vigoare respectivul contract de închiriere (subrogandu-se în drepturile fostului locator), fie poate solicita încheierea unui nou contract de închiriere cu parcurgerea procedurii prevãzute de <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , termenul de 5 ani curgand de la data deciziei de restituire în natura.
13.2 Entitatile investite cu soluţionarea notificãrilor având ca obiect restituirea unor imobile afectate de contracte de închiriere au obligaţia introducerii în dispoziţia/decizia de restituire în natura a condiţiei respectãrii drepturilor prevãzute de lege în favoarea chiriaşilor. Nerespectarea acestei obligaţii atrage rãspunderea disciplinarã, civilã sau materialã, dupã caz, în sarcina conducatorului entitatii respective.
14. Art. 14 din lege:
(1) Dacã imobilul prevãzut la art. 13 alin. (1) face obiectul unui contract de concesiune, locatie de gestiune, asociere în participaţiune sau al unei operaţiuni de leasing, persoana indreptatita poate opta pentru restituirea în natura sau pentru mãsuri reparatorii în echivalent.
(2) În situaţia opţiunii pentru restituirea în natura persoana indreptatita se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deţinãtoare în contractele prevãzute la alin. (1), dacã aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.
Norme metodologice:
Deşi subrograrea la care face referire alin. (2) al art. 14 din lege intervine de drept, decizia/dispoziţia motivatã de restituire în natura trebuie sa indice în mod expres contractele civile sau comerciale care afecteazã imobilul restituit.
Nerespectarea acestei cerinţe atrage rãspunderea disciplinarã, civilã sau materialã, dupã caz, în sarcina conducatorului entitatii respective.
15. Art. 15 din lege:
(1) Contractele de închiriere prevãzute la <>art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se vor încheia pentru o perioada de 5 ani. În cazul în care chiriaşului i se pune la dispoziţie o alta locuinta corespunzãtoare, acesta este obligat sa elibereze de îndatã locuinta ocupatã.
(2) Neincheierea noului contract de închiriere în cazul prevãzut la <>art. 9 şi 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , cauzatã de neintelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretenţia acestuia de restrangere a suprafeţei locative pentru persoanele prevãzute la art. 32 alin. (1) din aceeaşi ordonanta, atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere pana la încheierea noului contract.
(3) Pentru chiriaşii persoane fizice din imobilele restituite în natura, precum şi pentru cei din locuintele prevãzute la <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , ale cãror venituri nete lunare pe membru de familie se situeaza între venitul mediu net lunar pe economie şi dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depãşi 25 % din venitul net lunar pe familie. Dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi ale <>art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se aplica în mod corespunzãtor. În cazul în care chiria astfel calculatã este mai mica decât cea calculatã potrivit <>art. 26-30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , proprietarul este scutit de impozitul pe teren şi clãdire, de impozitul pe chirie*) şi este exonerat de rãspundere pentru obligaţiile ce îi revin pe durata contractului de închiriere respectiv.

-----------
*) Prevederea privind scutirea de impozit pe chirie prevãzutã la alin. (3) al <>art. 15 din Legea nr. 10/2001 a fost abrogatã în mod expres prin <>art. 85 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001.

(4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevãzute în <>Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, rãniţilor, precum şi luptãtorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, în <>Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi vãduvelor de rãzboi şi în <>Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, la efectuarea schimbului obligatoriu prevãzut la <>cap. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 locuinta oferitã trebuie sa asigure condiţii de folosinta similare celor existente în locuinta detinuta.
(5) Chiriaşii ale cãror contracte de închiriere nu s-au reînnoit pentru motivele prevãzute la <>art. 14 alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 au prioritate la acordarea înlesnirilor prevãzute de <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, precum şi a celor prevãzute de <>Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.
Norme metodologice:
Prin locuinta corespunzãtoare se înţelege acea unitate locativã care este situata în aceeaşi localitate cu imobilul restituit sau, cu acordul chiriaşului, în alta localitate şi are cel puţin minimul suprafeţei stabilit de lege pentru fiecare persoana din cadrul familiei chiriaşului, inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinerea titularului contractului de închiriere, dacã acestea locuiau în aceeaşi locuinta la data depunerii notificãrii.
16. Art. 16**) din lege:

-----------
**) Este reprodus textul rezultat în urma modificãrii şi completãrii <>Legii nr. 10/2001 prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .

(1) În situaţia imobilelor ocupate de unitãţi bugetare din învãţãmânt, din sãnãtate, aşezãminte social-culturale sau de instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuãrii activitãţilor de interes public, social-cultural sau obştesc, foştilor proprietari li se acorda mãsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile prezentei legi.
(2) Ministerele de resort, precum şi celelalte instituţii publice interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotãrâre, imobilele care nu vor fi retrocedate în natura şi pentru care se acorda mãsuri reparatorii prin echivalent potrivit alin. (1).
(3) În cazul în care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului legal stabilit, foştii proprietari care beneficiazã de mãsuri reparatorii prin echivalent, în cazurile prevãzute la alin. (1), vor fi notificati pentru a opta în viitor pentru restituirea în natura. În aceste cazuri persoanele beneficiare de mãsuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor ori serviciilor, actualizate cu rata inflaţiei.
(4) Bunurile stabilite potrivit procedurii prevãzute la alin. (2) sunt, pe durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publica şi au regimul prevãzut de lege.
Norme metodologice:
Pentru fundamentarea propunerii de menţinere a afectatiunii speciale prevãzute la art. 16, se vor avea în vedere urmãtoarele aspecte:
- imposibilitatea mutãrii activitãţilor respective în alte imobile deţinute legal de respectiva entitate;
- situarea imobilului este esenţialã pentru buna desfãşurare a activitãţilor de utilitate publica sau socialã;
- prin restituirea în natura s-ar impune disponibilizari semnificative de salariaţi care ar afecta buna desfãşurare a activitãţii.
17. Art. 17 din lege:
(1) Statul, precum şi instituţiile publice, unitãţile de învãţãmânt sau aşezãmintele social-culturale, care ocupa imobilul cu contract de închiriere, au drept de preemţiune la cumpãrarea acestuia.
(2) Acest drept se poate exercita, sub sancţiunea decãderii, în termen de 90 de zile de la data primirii notificãrii privind intenţia de vânzare.
(3) Notificarea se face prin executorul judecãtoresc, potrivit legii.
(4) Contractele de vânzare-cumpãrare încheiate cu încãlcarea dreptului de preemţiune sunt lovite de nulitate.
18. Art. 18 din lege:
Mãsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent şi în urmãtoarele cazuri:
a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridicã proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluãrii acestora în mod abuziv, cu excepţia cazului în care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele îndreptãţite asociate erau membri ai aceleiaşi familii;
b) imobilul nu mai exista la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, cu excepţia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale;
c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, dacã pãrţile nu au convenit altfel;
d) imobilul a fost înstrãinat fostului chiriaş cu respectarea dispoziţiilor <>Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.
Norme metodologice:
18.1. Ipoteza de la lit. a) a art. 18 din lege vizeazã interdicţia restituirii în natura a imobilelor pentru cazul deţinãtorilor de participatii de capital social la societãţi comerciale naţionalizate (soluţia este justificatã deoarece asociaţii sau actionarii nu aveau decât un drept de creanta asupra societãţii şi, ca atare, stabilirea corespondentei cu bunurile acesteia este imposibil de operat).
18.2. Textul de la lit. b) a art. 18 din lege vizeazã numai construcţiile preluate de stat şi care nu mai exista la data intrãrii în vigoare a prezentei legi (evident, ipoteza nu este valabilã pentru terenuri, deoarece acestea exista). Acele construcţii care au fost distruse de calamitati naturale nu fac obiectul mãsurilor reparatorii.
18.3. Imobil nou în raport cu cel preluat este considerat acea construcţie care, prin transformãrile survenite, are urmãtoarele caracteristici:
- în raport cu forma iniţialã i s-au adãugat corpuri de zidãrie sau volume din alte materiale, ce reprezintã peste 50% din suprafata construitã iniţial (etajari sau/şi adaugari de corpuri noi pe orizontala);
- prin modificãrile aduse a rezultat o construcţie destinatã sa deserveasca o activitate specifica (de exemplu, s-a amenajat ca sediu de banca cu seifuri încorporate; s-a amenajat ca spital sau sanatoriu cu spaţii şi dotãri medicale specifice; s-au efectuat lucrãri subterane cu destinaţie militarã ori pentru siguranta nationala şi altele asemenea).
18.4. Nu constituie imobil nou în raport cu cel preluat acea construcţie cãreia i s-a modificat compartimentarea iniţialã - din spaţii de locuit în birouri şi invers -, i s-au adus numai îmbunãtãţiri functionale (racordari de gaze, termoficare, consolidãri sau alte lucrãri de întreţinere curenta, consolidãri şi altele asemenea).
18.5. Norma cuprinsã la lit. d) a art. 18 din lege vizeazã conservarea situaţiei juridice a imobilelor (apartamentelor) înstrãinate legal în baza <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, caz în care restituirea în natura nu mai este posibila.
19. Art. 19 din lege:
(1) Persoanele care au primit despãgubiri în condiţiile <>Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea în natura, cu obligaţia returnarii sumei reprezentând despãgubirea primitã, actualizatã cu indicele inflaţiei, dacã imobilul nu a fost vândut pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(2) În cazul în care persoana indreptatita a optat pentru despãgubiri şi imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, persoana indreptatita are dreptul la mãsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzãtoare a întregului imobil, teren şi construcţii. Dacã persoanele îndreptãţite au primit despãgubiri, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasatã, actualizatã cu indicele inflaţiei, şi valoarea corespunzãtoare a imobilului, care se acoperã prin acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societãţile comerciale tranzacţionate pe piata de capital, în funcţie de opţiunea persoanei fizice sau juridice îndreptãţite. Dacã persoanei îndreptãţite i s-a stabilit despãgubirea potrivit prevederilor <>Legii nr. 112/1995 şi nu a încasat-o, valoarea astfel stabilitã i se va acorda în despãgubiri bãneşti, iar diferenţa pana la valoarea corespunzãtoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital, în funcţie de opţiunea acesteia.
(3) În cazul în care valoarea despãgubirii nu a fost încã stabilitã potrivit prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , calculul şi plata mãsurilor reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2).
(4) Persoanele îndreptãţite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , precum şi cele ale cãror cereri au fost respinse ori nu au fost soluţionate pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în condiţiile prezentei legi.
Norme metodologice:
19.1. Dacã imobilul (apartamentul, unitatea locativã) care face obiectul notificãrii nu a fost înstrãinat în baza <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, deci este fie liber, fie ocupat de chiriaşi, persoana indreptatita care a primit despãgubiri pentru respectivul imobil potrivit respectivei legi poate opta pentru restituirea în natura a imobilului sau a apartamentelor ori unitãţilor locative nevandute, dacã va rambursa despãgubirea primitã, actualizatã cu indicele inflaţiei.
Calculul actualizãrii se va face prin aplicarea indicelui de inflaţie comunicat de entitatea nationala din domeniul statisticii, aferent perioadei respective (se va avea în vedere anul încasãrii efective a despãgubirii şi anul rambursarii acesteia). Suma rezultatã se va vãrsa în contul deschis la trezorerie, prin ordin*) al ministrului finanţelor publice, potrivit <>art. I alin. (3) de la titlul II al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .

------------
*) <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 198/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 122 din 26 februarie 2003.

19.2. În cazul în care imobilul notificat (apartament, unitate locativã) a fost înstrãinat legal pana la data de 14 februarie 2001, persoana indreptatita are dreptul numai la mãsurile reparatorii individualizate de lege pentru teren şi construcţiile nerestituite, cu urmãtoarele distincţii:
- dacã persoanele îndreptãţite au încasat despãgubiri potrivit <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, acestea au dreptul la mãsuri reparatorii reprezentând diferenţa dintre valoarea actualizatã cu indicele inflaţiei a despãgubirii încasate efectiv şi valoarea corespunzãtoare (actuala) a imobilului nerestituit (terenul şi partea de construcţie nerestituita). Mãsurile reparatorii pot consta, la alegerea persoanei îndreptãţite, numai în:
a) titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare;
b) acordarea de acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital;
- dacã persoanei îndreptãţite i s-a stabilit despãgubirea prevãzutã de <>Legea nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, fãrã ca aceasta sa o încaseze efectiv, valoarea astfel stabilitã se va acorda în despãgubiri bãneşti, iar diferenţa pana la valoarea corespunzãtoare (actuala) a imobilului nerestituit (construcţie şi teren) se va acoperi numai prin acordarea de titluri de valoare nominalã sau acordarea de acţiuni, la alegerea persoanei îndreptãţite;
- în cazul în care valoarea despãgubirii cuvenite potrivit <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, nu a fost stabilitã pana la data depunerii notificãrii (acesta fiind elementul obiectiv care atesta opţiunea proprietarului de a beneficia de prevederile legii), valoarea acesteia se va stabili prin raportarea la valoarea de piata a imobilului de la momentul soluţionãrii notificãrii (aceasta fiind semnificatia valorii corespunzãtoare).
19.3. Prevederea alin. (4) al art. 19 din lege are semnificatia acordãrii beneficiului noii legi de restituire şi persoanelor care, din diverse motive, nu au formulat cereri potrivit <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare. Soluţionarea acestor notificãri se va face cu respectarea drepturilor chiriaşilor dobanditori de buna-credinţa. În cazul în care persoana indreptatita (care a fãcut notificarea) a formulat o acţiune în justiţie pentru anularea sau constatarea nulitãţii actelor de înstrãinare şi a înştiinţat despre aceasta conduita unitatea deţinãtoare, se va proceda, potrivit art. 47 alin. (2) din lege, la suspendarea procedurii administrative.
19.4. Cazuri posibile şi recomandãri de soluţionare:
În cazul în care imobilul cuprinde mai multe unitãţi locative (apartamente) dintre care unul s-a restituit proprietarului potrivit <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, iar pentru restul s-au acordat despãgubiri care au fost încasate şi totodatã s-a formulat cerere de restituire în natura de cãtre fostul proprietar al unitãţilor locative nevandute din acelaşi imobil potrivit Legii, restituirea acestora este condiţionatã numai de rambursarea cotei de despãgubire aferentã apartamentelor ce se vor restitui în natura. Exemplu: un imobil cu 6 apartamente de valoare egala dintre care unul a fost restituit proprietarului, doua au fost înstrãinate cãtre chiriaşi, 3 sunt ocupate de chiriaşi (deci sunt restituibile în natura). Pentru cele 5 apartamente fostul proprietar a primit suma de 500.000.000 lei în anul 1996. Proprietarul solicita, în cadrul legii, restituirea în natura a celor 3 apartamente nevandute. Pentru a beneficia de restituirea în natura proprietarul notificator va trebui sa returneze o suma de bani reprezentând cota aferentã celor 3 apartamente pentru care s-au primit despãgubiri şi care, în temeiul noii legi, sunt restituibile în natura, respectiv suma de 300.000.000 lei, suma care va trebui actualizatã cu indicele de inflaţie pentru perioada 1996-2002 (aproximativ 600.000.000 lei).
Pentru a face aplicarea tezei a doua de la alin. (2) al art. 19, suma primitã cu titlu de despãgubire, rãmasã ca urmare a returnarii cotei aferente celor 3 imobile restituite în natura, se va actualiza cu indicele de inflaţie (devenind 400.000.000 lei) şi se va deduce din valoarea actuala corespunzãtoare a imobilului (valoarea imobilului este de fapt valoarea realã, de piata, a celor doua imobile vândute potrivit <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, şi a terenului aferent acestora, aproximativ 1.000.000.000 lei), iar pentru suma astfel rezultatã (600.000.000 lei) se vor acorda mãsurile reparatorii expres indicate de lege:
a) titluri de valoare nominalã; sau
b) acordarea de acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital, la alegerea persoanei îndreptãţite.
19.5. În cazul în care o persoana are, pentru un imobil restituibil în natura (deci, ocupat de chiriaşi), obligaţia de a restitui despãgubirea bãneascã primitã, iar cu privire la alt imobil, are o creanta prin acordarea de despãgubiri bãneşti, cele doua obligaţii reciproce de plata se vor compensa pana la concurenta celei mai mici dintre ele. În aceste situaţii, potrivit <>art. III al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 , cu modificãrile ulterioare, se va solicita în prealabil avizul Autoritãţii pentru urmãrirea aplicãrii unitare a <>Legii nr. 10/2001 . Persoana indreptatita care se afla într-o astfel de situaţie se va adresa Autoritãţii cu o cerere pentru eliberarea avizului, la care va anexa actele doveditoare ale obligaţiilor reciproce. Avizul favorabil emis de Autoritate va atesta valoarea obligaţiei de plata şi debitorul acesteia. Acesta este pe deplin opozabil tuturor entitatilor implicate în aplicarea legii. Noţiunea imobil are în vedere şi unitatea locativã.
20. Art. 20 din lege:
(I) Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de o regie autonomã, o societate sau companie nationala, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatista sau de orice alta persoana juridicã, vor fi restituite persoanei îndreptãţite, în natura, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã a organelor de conducere ale unitãţii deţinãtoare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publica centrala sau localã ori o organizaţie cooperatista este acţionar sau asociat minoritar al unitãţii care deţine imobilul, dacã valoarea acţiunilor sau pãrţilor sociale deţinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzãtoare a imobilului a cãrui restituire în natura este cerutã.
(3) În cazul primãriilor restituirea în natura sau prin echivalent cãtre persoana indreptatita se face prin dispoziţia motivatã a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti.
(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1) şi (2), în cazul bunurilor deţinute de o organizaţie cooperatista, persoana indreptatita poate opta şi pentru mãsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri ori servicii sau despãgubiri bãneşti.
Norme metodologice:
20.1. Prevederea alin. (1) al art. 20 din lege are semnificatii juridice multiple, respectiv:
- statueazã indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevãzutã de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind sa înstrãineze imobilul respectiv cãtre alte persoane, altele decât cele îndreptãţite potrivit legii; ca atare, sunt inlaturate de la aplicare cu privire la aceste bunuri prevederile <>Legii nr. 64/1995 sau ale <>Legii nr. 213/1998 , cu completãrile ulterioare;
- indisponibilizarea respectiva opereazã începând cu data de 14 februarie 2001 chiar dacã notificarea a fost facuta la o data ulterioara;
- indisponibilizarea acestor bunuri are drept scop primordial îndeplinirea obligaţiei de restituire în natura cãtre adevãratul proprietar;
- restituirea în natura este obligatorie în cazul în care unitatea deţinãtoare este regie autonomã, societate sau companie nationala, societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale ori locale este acţionar (S.A.) sau asociat (S.R.L.) majoritar ori de cãtre o organizaţie cooperatista sau de orice alta persoana juridicã (orice alta persoana juridicã vizeazã şi acele entitãţi de drept public - ministere, prefecturi, Agenţia Domeniilor Statului şi altele asemenea);
- societãţile comerciale privatizate integral sau cele constituite din initiativa privatã, care au dobândit astfel de bunuri dupã privatizare sau, dupã caz, dupã înfiinţarea lor, nu au obligaţia restituirii în natura dacã sunt dobanditori de buna-credinţa.
20.2. Restituirea în natura se face în toate cazurile prin decizie/dispoziţie motivatã a organelor de conducere a unitãţii deţinãtoare. Decizia/dispoziţia va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza fundamentarii deciziei (inclusiv încadrarea în prevederile art. 2 din lege, calificarea preluãrii cu titlu sau fãrã titlu).
20.3. Organe de conducere înseamnã:
a) pentru regii autonome - consiliul de administraţie sau directorul executiv dacã i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
b) pentru societãţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar (S.A.) ori asociat (S.R.L.) majoritar - adunarea generalã a actionarilor, consiliul de administraţie sau administratorul, dupã caz, dacã i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
c) pentru organizaţiile cooperatiste - adunarea membrilor sau administratorul dacã i s-au acordat puteri speciale în acest sens;
d) pentru instituţii publice - conducãtorul ales sau numit al acesteia, care are competenta de a angaja patrimonial instituţia.
20.4. Decizia/dispoziţia motivatã dispusã de un organ de conducere ierarhic inferior unui alt organ de conducere din cadrul unitãţii deţinãtoare poate fi revocatã de acesta din urma în virtutea plenitudinii de competenta specific situaţiei juridice a unitãţii deţinãtoare (pentru societãţi comerciale - <>Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi statutele aprobate, pentru regii autonome - <>Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãţilor economice de stat ca regii autonome şi societãţi comerciale, cu modificãrile ulterioare, şi statutele aprobate etc.).
20.5. În cazul în care entitatea obligatã la restituire este primãria, organul de conducere abilitat expres de lege este primarul, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti. Având în vedere aceasta precizare expresã a legiuitorului, rezulta ca nu este necesarã o aprobare prealabilã sau ulterioara a restituirii de cãtre consiliul local (sau, dupã caz, general), responsabilitatea aplicãrii legii aparţinând în totalitate primarului. Cu toate acestea, se recomanda ca deciziile de restituire sa fie prezentate spre informare consiliului local în vederea asigurãrii transparenţei actului decizional.
20.6. Deciziile/dispoziţiile motivate de restituire emise de cãtre primar pot fi contestate de prefect pe calea contenciosului administrativ numai dacã se constata o încãlcare grava a legii (de exemplu, în cazul în care se restituie în natura un imobil pentru care nu s-a fãcut dovada dreptului de proprietate sau a calitãţii de moştenitor). Semnalam ca ambele instituţii - primarul şi prefectul - sunt implicate în procesul de restituire şi, ca atare, exercitarea controlului de legalitate din partea prefectului trebuie sa vizeze numai acele cazuri în care se apreciazã ca restituirea dispusã este ilegala.
20.7. Obligaţia de restituire în natura intervine şi în cazul în care cota minoritara de capital detinuta de stat sau de alta instituţie publica acoperã valoarea imobilului notificat. În acest caz elementul de referinta este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unitãţii deţinãtoare de la data intrãrii în vigoare a legii. Obligaţia legalã de restituire în natura prevaleazã asupra oricãrei alte optiuni a entitatii notificate. Dupã emiterea deciziei/dispoziţiei de restituire societatea comercialã, prin organele sale de conducere, va constata reducerea capitalului social şi va face aplicarea prevederilor <>art. 69 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
20.8. La art. 20 alin. (4) din lege se introduce o excepţie de la principiul restituirii în natura, în cazul în care unitate deţinãtoare este o organizaţie cooperatista. În acest caz expres determinat de lege, opţiunea aparţine exclusiv persoanei îndreptãţite care poate alege:
a) compensarea cu alte bunuri şi servicii;
b) acordarea de despãgubiri bãneşti.
În cazul în care persoana indreptatita opteazã pentru oricare dintre cele doua alternative, organizaţia cooperatista are obligaţia ca, pe baza evaluãrii stabilite de comisia interna pentru evaluarea despãgubirii şi, dupã caz, a expertizei de specialitate depuse de persoana indreptatita, sa negocieze cu aceasta valoarea mãsurilor reparatorii, pe care le va suporta din fondurile sale.
21. Art. 21 din lege:
(1) Persoana indreptatita va notifica în termen de 6*) luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi persoana juridicã deţinãtoare, solicitând restituirea în natura a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.

---------
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001 .

(2) Notificarea va cuprinde denumirea şi adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptãţite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum şi valoarea estimatã a acestuia.
(3) Notificarea va fi comunicatã prin executorul judecãtoresc de pe lângã judecãtoria în a carei circumscripţie teritorialã se afla imobilul solicitat sau în a carei circumscripţie îşi are sediul persoana juridicã deţinãtoare a imobilului. Executorul judecãtoresc va inregistra notificarea şi o va comunica persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrãrii.
(4) Notificarea înregistratã face dovada deplina în fata oricãror autoritãţi, persoane fizice sau juridice, a respectãrii termenului prevãzut la alin. (1), chiar dacã a fost adresatã altei unitãţi decât cea care deţine imobilul.
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevãzut pentru trimiterea notificãrii atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie mãsuri reparatorii în natura sau prin echivalent.
Norme metodologice:
Având în vedere ca faza depunerii notificãrilor s-a consumat, rãmân deplin valabile normele de recomandare prevãzute la <>cap. IV din Normele metodologice aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 614/2001 .
În completare se aduc urmãtoarele precizãri:
a) în cazul în care notificarea s-a fãcut prin intermediul unui executor judecãtoresc cu încãlcarea competentei teritoriale, se va considera ca notificarea s-a fãcut totuşi legal (prevaleazã principiul realizãrii dreptului în raport de cel al respectãrii procedurii);
b) de asemenea, în cazul în care notificarea s-a fãcut în bloc pentru mai multe imobile din aceeaşi localitate, urmeazã a se considera ca notificarea s-a fãcut pentru fiecare imobil, disjungandu-se fiecare caz.
22. Art. 22 din lege:
Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atesta aceasta calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o data cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni**) de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

---------
**) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 , cu 3 luni prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001 , cu o luna prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 şi cu încã doua luni prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/2003.

Norme metodologice:
22.1. Prin acte doveditoare se înţelege:
a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta deţinerea proprietãţii de cãtre o persoana fizica sau juridicã (act de vânzare-cumpãrare, tranzacţie, donaţie, extras carte funciarã, act sub semnatura privatã şi altele asemenea);
b) actele juridice care atesta calitatea de moştenitor (certificat de moştenitor, testament, acte de stare civilã care atesta rudenia sau filiaţia cu titularul iniţial al dreptului de proprietate);
c) orice acte juridice sau sustineri care permit încadrarea preluãrii ca fiind abuzivã [art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevãzute de art. 11 din lege sunt suficiente indicarea actului de expropriere şi, eventual, prezentarea procesului-verbal încheiat cu aceasta ocazie ori a acordului la expropriere;
d) orice acte juridice care atesta deţinerea proprietãţii de cãtre persoana indreptatita sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluãrii abuzive (extras carte funciarã, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluãrii, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea persoanei respective, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);
e) în cazul în care construcţia a fost demolata, orice act juridic care descrie construcţia demolata;
f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana indreptatita înţelege sa se prevaleze în susţinerea cererii sale;
g) orice alte înscrisuri pe care persoana indreptatita înţelege sa le foloseascã în dovedirea cererii sale;
h) declaraţii notariale date de persoana care se pretinde indreptatita, pe propria rãspundere, şi care sunt solicitate de unitatea deţinãtoare sau de entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii în scopul fundamentarii deciziei.
22.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de moştenitor.
22.3. În cazul în care depunerea actelor doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de moştenitor s-a fãcut o data cu notificarea, iar acestea sunt numai fotocopii ale acestora, se va solicita petentilor prezentarea originalelor sau duplicatelor în vederea verificãrii şi certificãrii acestora de cãtre salariaţii entitatii investite cu soluţionarea notificãrii.
22.4. În cazuri deosebite, se pot solicita şi declaraţii notariale date de persoane în viata care atesta anumite situaţii în legatura cu imobilul notificat şi care pot contribui la fundamentarea deciziei.
23. Art. 23 din lege:
(1) În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificãrii sau, dupã caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea deţinãtoare este obligatã sa se pronunţe, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã, asupra cererii de restituire în natura.
(2) Persoana indreptatita are dreptul sa susţinã în fata organelor de conducere ale unitãţii deţinãtoare cererea de restituire în natura. În acest scop ea va fi înaintatã în scris, în timp util, sa ia parte la lucrãrile organului de conducere al unitãţii deţinãtoare.
(3) Decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã se comunica persoanei îndreptãţite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptãrii.
(4) Decizia sau, dupã caz, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura a imobilului face dovada proprietãţii persoanei îndreptãţite asupra acestuia, are forta probanta a unui înscris autentic şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, dupã îndeplinirea formalitãţilor de publicitate imobiliarã.
(5) Decizia sau, dupã caz, dispoziţia prevãzutã la alin. (4) trebuie pusã în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de cãtre persoana indreptatita.
(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari potrivit art. 20 alin. (3).
Norme metodologice:
23.1. Termenul de 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiei unitãţii deţinãtoare de a se pronunţa asupra cererii de restituire poate avea doua date de referinta, fie data depunerii notificãrii, fie data depunerii actelor doveditoare.
În cazul în care persoana indreptatita a depus o data cu notificarea toate actele de care aceasta înţelege sa se prevaleze pentru dovedirea cererii de restituire, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii notificãrii. Însã, în cazul în care o data cu notificarea nu s-au depus acte doveditoare, termenul respectiv va curge de la data depunerii acestora.
În cazul în care persoana indreptatita a depus toate actele doveditoare pe care le poseda şi totodatã a fãcut precizarea ca nu mai deţine alte probe, unitatea deţinãtoare este obligatã sa se pronunţe numai pe baza acestora, în termen de 60 de zile.
Termenul pentru îndeplinirea obligaţiei respective se poate proroga cu acordul expres sau tacit al persoanei îndreptãţite dacã unitatea deţinãtoare, în urma analizei actelor doveditoare deja depuse, comunica celeilalte pãrţi, în intervalul de 60 de zile, faptul ca documentaţia depusa este insuficienta pentru fundamentarea deciziei de restituire. Pentru a avea beneficiul acestei prorogari este necesar însã ca unitatea deţinãtoare sa comunice în scris persoanei îndreptãţite faptul ca fundamentarea şi emiterea deciziei de restituire sunt condiţionate de depunerea probelor solicitate. Depunerea actelor solicitate sau comunicarea faptului ca persoana indreptatita nu poseda actele respective are semnificatia acceptãrii prorogarii termenului respectiv (în aceasta ipoteza termenul curge de la depunerea actelor solicitate sau, dupã caz, de la data comunicãrii rãspunsului).
23.2. În cazul în care, dupã comunicarea unitãţii deţinãtoare, persoana indreptatita este pasiva (deci nu comunica nici un rãspuns), pasivitatea acesteia poate fi apreciatã ca acceptare tacitã.
Acceptarea unei prorogari tacite se poate obţine şi cu ocazia îndeplinirii procedurii prevãzute la art. 23 alin. (2) din lege (invitarea persoanei îndreptãţite cu ocazia dezbaterii cererii respective), fiind necesar ca în procesul-verbal întocmit cu acest prilej sa se facã menţiune despre necesitatea completãrii materialului probator (procesul-verbal se va semna şi de persoana invitata). În cazul în care însã persoana indreptatita cãreia i s-a solicitat completarea materialului probator comunica în mod expres sau pretinde în cadrul procedurii prevãzute la alin. (2) al art. 23 din lege ca nu poseda sau ca îi este imposibil sa procure respectivele acte doveditoare, termenul de 60 de zile curge de la data acestei ultime comunicãri sau, dupã caz, de la data consemnarii situaţiei respective în procesul-verbal. Dacã persoana indreptatita, deşi invitata, nu se prezintã la dezbaterea cererii de restituire, este necesar a se face comunicarea respectiva în scris.
23.3. Actele solicitate în mod expres de cãtre entitatile investite cu soluţionarea notificãrii, care se depun dupã data de 14 mai 2003, pot fi luate în considerare numai dacã aceasta (entitatea investitã) considera ca sunt esenţiale pentru soluţionarea notificãrii şi numai dacã nu s-a emis deja decizia de soluţionare.
23.4. Dispoziţiile alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege consacra regimul complex al dispoziţiei de aprobare a restituirii în natura:
- este asimilatã înscrisului sub forma autenticã;
- constituie actul juridic de baza pentru efectuarea formalitãţilor de publicitate imobiliarã (de aceea este necesar ca dispoziţia/decizia de restituire sa cuprindã datele de identificare a noului proprietar, a imobilului restituit, cu suprafeţele construite, terenul aferent şi vecinãtãţile);
- constituie titlu executoriu, dupã îndeplinirea formalitãţilor de publicitate imobiliarã.
23.5. În cazul în care între suprafata terenului solicitat şi celui restituit exista diferenţe în minus rezultate din menţinerea în proprietate publica a unor suprafeţe cu afectatiune legalã specialã (zone de protecţie sau acces pentru linii de inalta tensiune, conducte magistrale şi altele asemenea), decizia/dispoziţia de restituire va face referire la aceste servituţi legale şi totodatã va fi însoţitã de o schita a terenului restituit.
23.6. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura poate fi şi sub forma compensãrii cu un alt imobil în echivalent, caz în care decizia/dispoziţia de aprobare a restituirii în natura prin compensare cu un alt imobil are acelaşi regim cu cel prevãzut la alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege.
23.7. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura este un act administrativ de putere care atesta restituirea proprietãţii şi care, o data îndeplinite formalitãţile de publicitate imobiliarã, se consolideaza ca titlu de proprietate supus regulilor prevãzute de dreptul comun (devine act de proprietate în sensul prevederilor Codului civil).
23.8. Dupã efectuarea formalitãţilor de publicitate imobiliarã de cãtre noul proprietar, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura nu mai poate fi revocatã de entitatea care a dispus-o.
24. Art. 24 din lege:
(1) Dacã restituirea în natura nu este aprobatã sau nu este posibila, dupã caz, deţinãtorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã, în termenul prevãzut la art. 23 alin. (1) sa facã persoanei îndreptãţite o oferta de restituire prin echivalent, corespunzãtoare valorii imobilului.
(2) În cazul imobilelor cu destinaţia de locuinţe, dacã restituirea în natura nu este posibila, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despãgubiri bãneşti. Persoana indreptatita poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzãtoare valorii imobilului.
(3) În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana indreptatita este obligatã sa rãspundã în scris dacã accepta sau refuza oferta. Lipsa rãspunsului scris echivaleaza cu neacceptarea ofertei.
(4) Dacã oferta acceptatã consta în bunuri imobile, sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (4).
(5) Dacã oferta acceptatã consta în bunuri mobile sau servicii, sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun în materie, dupã caz.
(6) Dacã oferta acceptatã consta în titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau, dupã caz, în acţiuni, persoana indreptatita va urma procedura prevãzutã la cap. IV.
(7) Dacã oferta este refuzatã potrivit alin. (3), persoana indreptatita poate ataca în justiţie decizia prevãzutã la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicãrii acesteia.
(8) Competenta de soluţionare revine sectiei civile a tribunalului în a cãrui circumscripţie teritorialã se afla sediul unitãţii deţinãtoare. Hotãrârea tribunalului este supusã cãilor legale de atac.
Norme metodologice:
24.1. În virtutea prevederii art. 24 alin. (1) din lege, unitãţii deţinãtoare a imobilului imposibil de restituit în natura sau pentru care nu s-a aprobat restituirea în natura, fie datoritã imposibilitãţii restituirii, fie interdicţiei dispuse de lege [art. 9 alin. (2), art. 10, art. 11 alin. (9), art. 16, 18 şi 27], îi revine obligaţia ca, prin decizie/dispoziţie motivatã, sa facã persoanei îndreptãţite o oferta de restituire în echivalent, corespunzãtoare valorii imobilului respectiv. Emiterea deciziei/dispoziţiei motivate trebuie facuta în termen de 60 de zile de la data depunerii actelor doveditoare. Pentru soluţionarea corecta a notificãrii şi aprecierea îndeplinirii obligaţiei legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor avea în vedere prevederile pct. 22 din prezentele norme metodologice.
24.2. Oferta de restituire prin echivalent se va transmite persoanei îndreptãţite dupã depunerea actelor doveditoare care permit cuantificarea valorii cuvenite. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintã acte doveditoare care sa permitã evaluarea nici mãcar aproximativã a pretenţiilor de restituire prin echivalent, unitatea deţinãtoare va emite o oferta de restituire prin echivalent care va cuprinde o valoare estimatã a imobilului (aceasta valoare va fi stabilitã ad-hoc de comisia interna). Persoana nemultumita de cuantumul ofertei astfel stabilite poate ataca decizia respectiva potrivit alin. (7) al art. 24 din lege, în termenul prevãzut de lege.
24.3. Decizia/dispoziţia emisã în temeiul art. 24 alin. (1) din lege va cuprinde, alãturi de toate datele de identificare a petentului şi imobilului notificat, motivarea împrejurãrilor de fapt şi de drept care au condus la imposibilitatea restituirii în natura şi totodatã va cuprinde oferta propusã persoanei îndreptãţite.
25. Art. 25 din lege:
(1) Dispoziţiile art. 23 sunt aplicabile şi în situaţia în care persoana juridicã notificatã deţine numai în parte bunurile imobile solicitate. În aceasta situaţie persoana juridicã deţinãtoare va emite decizia motivatã de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deţine.
(2) Persoana juridicã notificatã va comunica persoanei îndreptãţite toate datele privind persoana fizica sau juridicã deţinãtoare a celeilalte pãrţi din imobilul solicitat. Totodatã va anexa la comunicare şi copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, dupã caz, de administrare. În cazul în care nu deţine aceste date persoana juridicã notificatã va comunica acest fapt persoanei îndreptãţite.
(3) Comunicarea prevãzutã la alin. (2) şi, dupã caz, actele anexate vor fi transmise persoanei îndreptãţite prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.
(4) Termenul de 6 luni prevãzut la art. 21 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicãrii prevãzute la alin. (3).
(5) Dispoziţiile alin. (2), (3) şi (4) se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul în care unitatea notificatã nu deţine nici mãcar în parte imobilul solicitat, dar comunica persoanei îndreptãţite datele de identificare a unitãţii deţinãtoare.
(6) Dispoziţiile art. 24 se aplica în mod corespunzãtor.
Norme metodologice:
Termenul de 6 luni prevãzut la alin. (4) al art. 25 din lege se va considera a fi de 12 luni (rezultat în urma celor doua ordonanţe de urgenta de prelungire a termenului de depunere a notificãrilor). În cazul în care deţinãtor al celeilalte pãrţi a imobilului solicitat este o persoana fizica, notificarea la care face trimitere art. 25 alin. (4) din lege se va adresa persoanei juridice care a deţinut imobilul respectiv şi l-a înstrãinat cãtre o persoana fizica.
26. Art. 26 din lege:
(1) În cazul în care persoana indreptatita nu cunoaşte deţinãtorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primãriei în a carei raza se afla imobilul, respectiv Primãriei Municipiului Bucureşti. Termenul de 6 (12) luni prevãzut la art. 21 alin. (1) curge, dupã caz, de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sau de la data primirii comunicãrii prevãzute la art. 25 alin. (3).
(2) În termen de 30 de zile primãria notificatã este obligatã sa identifice unitatea deţinãtoare şi sa comunice persoanei îndreptãţite elementele de identificare a acesteia.
(3) În cazul în care unitatea deţinãtoare nu a fost identificata, persoana indreptatita poate chema în judecata statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevãzut la alin. (1), dacã nu a primit comunicarea din partea primãriei, sau de la data comunicãrii, solicitând restituirea în natura sau, dupã caz, mãsuri reparatorii prin echivalent în formele prevãzute de prezenta lege.
27. Art. 27 din lege:
(1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul unei societãţi comerciale privatizate cu respectarea dispoziţiilor legale, persoana indreptatita are dreptul la mãsuri reparatorii prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital sau titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzãtoare valorii imobilelor solicitate.
(2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se adreseazã instituţiei publice implicate care a efectuat privatizarea - Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietãţii de Stat), ministerul de resort, autoritatea administraţiei publice locale - în a carei raza este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia.
(3) În situaţia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrãinate sub orice forma din patrimoniul administraţiei publice centrale sau locale, persoana indreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz mãsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevãzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptãţite.
(4) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost înstrãinate de aceasta cu respectarea legii, persoana indreptatita are dreptul la mãsuri reparatorii în echivalent constând în bunuri ori servicii sau despãgubiri bãneşti. Notificarea se adreseazã organizaţiei cooperatiste care a deţinut imobilul, indiferent de valoarea acestuia.
Norme metodologice:
27.1. Prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 27 din lege vizeazã stabilirea regimului juridic al reparaţiilor pentru cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, aflate în patrimoniul societãţilor comerciale care:
a) sunt privatizate integral sau într-o proporţie care nu permite aplicarea art. 20 din lege (pentru acele societãţi comerciale care mai au cote de capital neprivatizate sunt aplicabile dispoziţiile art. 20 din lege, în mãsura în care valoarea imobilului restituibil este mai mica sau egala decât valoarea cotei neprivatizate);
b) au fãcut obiectul unor proceduri de privatizare îndeplinite cu respectarea <>legii (Legea privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58/1991 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societãţilor comerciale bancare la care statul este acţionar, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãţilor comerciale din turism, cu modificãrile ulterioare, <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
27.2. Pentru situaţiile prevãzute la alin. (1) şi (3) ale art. 27 din lege entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii (entitatea care a fãcut privatizarea) va invita în scris persoana indreptatita sau reprezentantul acesteia la negocierea:
a) valorii mãsurilor reparatorii;
b) modalitãţilor de acordare a mãsurilor reparatorii prevãzute expres de lege (compensare cu bunuri sau servicii, acordarea de acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital sau titluri de valoare nominalã ori combinarea acestora).
27.3. Rezultatele negocierii se vor consemna într-un proces-verbal semnat de participanţi (un exemplar se va preda persoanei îndreptãţite). Dacã persoana astfel invitata nu se prezintã la negociere, unitatea investitã cu soluţionarea notificãrii îi va comunica în scris acesteia stadiul soluţionãrii notificãrii (inclusiv faptul ca lipsa opţiunii sau, dupã caz, lipsa actelor doveditoare impun amânarea emiterii deciziei finale).
27.4. În cazul în care, cu ocazia negocierii, se constata ca actele doveditoare necesare fundamentarii deciziei sunt insuficiente, se va solicita depunerea acestora (se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal).
27.5. În cazul în care cu ocazia negocierii se constata existenta unor divergenţe între pãrţile implicate cu privire la valorile solicitate şi/sau modalitãţile de acordare a mãsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta care va urma regimul prevãzut la art. 31 din lege.
27.6. Pentru situaţia prevãzutã la art. 27 alin. (4) din lege (imobile preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost înstrãinate de aceasta cu respectarea legii) se va urma procedura prevãzutã anterior, cu precizarea ca mãsurile reparatorii posibil de acordat se limiteazã la compensarea cu bunuri sau servicii ori despãgubiri bãneşti, la alegerea persoanei indeptatite.
28. Art. 28 din lege:
(1) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptãţite organele de conducere ale instituţiei publice implicate în privatizare, prevãzutã la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizaţiei cooperatiste prevãzute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã valoarea şi modalitatea mãsurilor reparatorii corespunzãtoare convenite prin negociere.
(2) Termenul de 60 de zile prevãzut la alin. (1) poate fi prelungit numai la cererea persoanei îndreptãţite, în vederea completãrii dovezilor necesare, sau în caz de imposibilitate a prezentãrii persoanei îndreptãţite, doveditã cu înscrisuri. Prelungirea termenului în vederea completãrii dovezilor necesare nu poate depãşi 18 luni de la data înregistrãrii notificãrii, sub sancţiunea soluţionãrii cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar.
Norme metodologice:
28.1. Obligaţia entitatii investite cu soluţionarea notificãrii de a emite decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã, în termenul prevãzut de lege, poate fi prorogata numai dacã se îndeplinesc conduitele impuse de lege [corespondenta scrisã transmisã periodic, prin care se solicita actele doveditoare şi se invita la negocierea prevãzutã la alin. (1) al art. 28 din lege, corespondenta scrisã prin care persoana solicitanta cere expres prorogarea termenului pentru procurarea şi depunerea actelor doveditoare]. În cazul în care persoana indreptatita declara în mod expres ca nu mai are alte dovezi de prezentat, soluţionarea notificãrii se va face pe baza actelor existente la dosar la expirarea termenului de 60 de zile de la data acestei ultime comunicãri.
28.2. Cu ocazia negocierilor pãrţile pot utiliza evaluãri proprii sau expertize extrajudiciare care sa susţinã cuantumul valorii propuse a fi acoperite prin echivalent.
29. Art. 29 din lege:
Decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã a organului de conducere al instituţiei publice implicate în privatizare, respectiv al organizaţiei cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi se va comunica persoanei îndreptãţite în termen de 15 zile de la data adoptãrii. Dispoziţiile art. 23 alin. (4) se aplica în mod corespunzãtor. Organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice vor emite avizul, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevãzute de prezenta lege.
Norme metodologice:
29.1. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, prevãzut de art. 29 din lege, vizeazã numai regimul mãsurilor de restituire avute în vedere de art. 27, 28 şi 33 din lege şi ca atare nu pot fi extinse şi la celelalte situaţii.
29.2. Solicitarea şi emiterea avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice sunt obligatorii. O data cu cererea de avizare se vor transmite:
a) fotocopii certificate de entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii de pe toate actele depuse de solicitant;
b) punctul de vedere preliminar al entitatii investite cu soluţionarea notificãrii.
29.3. Cererea de eliberare a avizului trebuie sa cuprindã şi termenul înlãuntrul cãruia acesta este oportun a fi emis pentru soluţionarea notificãrii în termenul legal. Totodatã se recomanda înştiinţarea în scris a persoanei solicitante cu privire la aceasta mãsura.
29.4. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice se va emite în scris şi poate fi:
a) favorabil (prin care se confirma rezultatul negocierii sau soluţiile propuse);
b) favorabil cu observaţii (se aduc anumite corectii motivate cu privire la cuantumul valoric sau cu privire la modalitãţile de acordare a mãsurilor reparatorii);
c) negativ şi motivat (se apreciazã ca nu sunt întrunite condiţiile prevãzute de lege pentru acordarea mãsurilor reparatorii prevãzute de lege).
29.5. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice nu este comunicat pana la termenul indicat de entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii, se va înştiinţa persoana solicitanta despre aceasta. În cazul în care aceasta solicita expres soluţionarea cererii sale fãrã acest aviz, entitatea notificatã va emite decizia/dispoziţia pe baza actelor doveditoare existente la dosar sau, dupã caz, va încheia proces-verbal de divergenta.
29.6. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice cuprinde observaţii neinsusite de entitatea solicitanta sau avizul este negativ, în decizia/dispoziţia finala emisã de entitatea notificatã se va face referire la motivele pentru care acestea nu au fost reţinute.
30. Art. 30 din lege:
(1) În termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, dupã caz, a dispoziţiei motivate care conferã dreptul de a primi titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare persoana indreptatita este obligatã sa solicite Ministerului Finanţelor Publice eliberarea acestor titluri, sub sancţiunea diminuãrii valorii stabilite cu 10% în caz de întârziere.
(2) În termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei îndreptãţite Ministerul Finanţelor Publice este obligat sa elibereze titlurile de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, garantate de stat, sub sancţiunea plãţii unor penalitãţi de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.
Norme metodologice:
Sintagma garantate de stat are semnificatia garantarii exercitãrii drepturilor conferite de posesia acestor titluri înlãuntrul termenului legal de valorificare. O data emise, titlurile de valoare nominalã nu pot fi anulate sau diminuate.
31. Art. 31 din lege:
(1) Dacã în termenul stabilit la art. 28 alin. (1) nu s-a convenit asupra valorii corespunzãtoare şi asupra modalitãţilor de acordare a mãsurilor reparatorii, se va încheia un procesverbal de divergenta.
(2) În termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenta persoana indreptatita se poate adresa sectiei civile a tribunalului în a cãrui circumscripţie teritorialã se afla sediul persoanei juridice cu care este în litigiu, sub sancţiunea pierderii dreptului la mãsurile reparatorii prevãzute de prezenta lege.
(3) Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa un prim termen cu citarea pãrţilor în camera de consiliu, la care se va dispune efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea valorii corespunzãtoare a imobilului în vederea acordãrii mãsurilor reparatorii prin echivalent şi se va desemna un expert tehnic sau contabil, dupã caz. Valoarea corespunzãtoare a imobilului va fi stabilitã numai pe baza de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire.
(4) Dacã persoana indreptatita opteazã prin cerere pentru titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat în cauza şi Ministerul Finanţelor Publice.
(5) Hotãrârea tribunalului este supusã cãilor legale de atac.
(6) În cazul în care persoana indreptatita a optat în cererea adresatã justiţiei pentru acţiuni, prin hotãrâre judecãtoreascã instanta va constata valoarea corespunzãtoare stabilitã prin expertiza şi va obliga instituţia publica implicata în privatizare sa emita o decizie sau, dupã caz, o dispoziţie motivatã în temeiul cãreia persoana indreptatita va primi acţiuni.
(7) Dacã persoana indreptatita a optat în cerere pentru titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, prin hotãrâre judecãtoreascã instanta va constata valoarea corespunzãtoare stabilitã prin expertiza şi va obliga Ministerul Finanţelor Publice sa emita titlurile respective.
Norme metodologice:
31.1. Dacã în termenul de 60 de zile de la data primirii cererii (notificãrii) sau în termenul rezultat ca urmare a prorogarii voluntare, dar nu mai târziu de termenul de 18 luni prevãzut la art. 28 alin. (2) din lege, nu s-a convenit asupra valorii corespunzãtoare şi a modalitãţilor de acordare a mãsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta.
31.2. În cazul în care persoana indreptatita cere expres încheierea acestui act constatator (care îi permite accesul la justiţie), entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii nu poate refuza încheierea acestuia. Refuzul expres sau implicit (pasivitatea) entitatii notificate se va inlatura prin comunicarea unui proces-verbal de divergenta întocmit de notificatorul nemulţumit, procedura ce se va efectua prin intermediul executorului judecãtoresc. În acest caz termenul de 6 luni la care face trimitere alin. (2) al art. 31 din lege se va calcula de la data comunicãrii procesului-verbal de divergenta prin executorul judecãtoresc.
31.3. Prevederea art. 31 alin. (3) teza finala din lege, potrivit cãreia "Valoarea corespunzãtoare a imobilului va fi stabilitã numai pe baza de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire", impune o dubla evaluare a sarcinilor (cele care afectau iniţial bunul şi cele existente la data restituirii). Incidenta art. 31 din lege se referã numai la cazurile prevãzute strict de art. 27 din lege, iar tratamentul special acordat de legiuitor este justificat de necesitatea respectãrii dreptului de proprietate dobândit legal dupã anul 1990 (privatizari legale sau vânzãri fãcute cu buna-credinţa şi cu respectarea legii).
32. Art. 32 din lege:
(1) Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naţionalizate prin <>Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte normative au dreptul la mãsuri reparatorii constând în acţiuni acordate cu precãdere la societatea comercialã care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate sau cu prioritate la o alta societate comercialã tranzactionata pe piata de capital.
(2) De prevederile alin. (1) nu beneficiazã persoanele fizice sau juridice care au primit despãgubiri pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 5.
(3) Acţiunile se vor acorda, la cererea persoanei îndreptãţite, de cãtre instituţia publica implicata în privatizarea societãţii comerciale menţionate la alin. (1).
(4) Recalcularea valorii acţiunilor se face de cãtre instituţia publica implicata în privatizare în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau înregistrat la registrul comerţului înaintea nationalizarii, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Nationala a României şi a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice.
(5) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Banca Nationala a României va stabili coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptãţite sau în termenul prelungit conform art. 28 instituţia publica implicata în privatizare va stabili prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã valoarea recalculata a acţiunilor.
(7) Dacã persoana indreptatita solicita acţiuni, instituţia publica implicata în privatizare va stabili în urma negocierii, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã, societãţile comerciale şi numãrul de acţiuni corespunzãtoare valorii recalculate.
(8) Persoana indreptatita poate negocia cu instituţia publica implicata în privatizare şi alte forme de mãsuri reparatorii în echivalent.
Norme metodologice:
32.1. Întrucât ultimul bilanţ la care face referire alin. (4) al art. 32 din lege este insuficient pentru a stabili vocaţia de persoana indreptatita, este necesarã dovedirea şi a calitãţii de acţionar sau de asociat la respectivele entitãţi juridice, în funcţie de forma juridicã a acestora [art. 77 şi urmãtoarele din Codul comercial nemodificat reglementau "societatea în nume colectiv (coprinzator), societatea în comanditã simpla, societatea în comanditã prin acţiuni şi societatea anonima"] la momentul nationalizarii [fãcându-se aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din lege].
32.2. Pentru dovedirea calitãţii de asociat la societãţi în nume colectiv ori în comanditã simpla sau pentru dovedirea calitãţii de acţionar la societãţi cu acţiuni nominative se va solicita extras de pe registrul prevãzut la art. 142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat.
32.3. Pentru dovedirea calitãţii de acţionar la societãţi comerciale care aveau emise acţiuni la purtãtor se vor prezenta titlurile originale (dacã mai exista - menţionãm ca în cazul acestui tip de acţiuni transferul dreptului de proprietate se fãcea prin simpla tradiţiune).
32.4. În cazul în care se depun aceste dovezi pentru asigurarea respectãrii exigenţelor alin. (2) al art. 32 din lege se vor cere pentru toţi solicitantii declaraţiile prevãzute la pct. 5 din prezentele norme metodologice.
32.5. Pentru cuantificarea valorii acţiunilor deţinute şi dovedite exista doua posibilitãţi:
a) se va calcula cota procentualã aferentã titlurilor deţinute şi dovedite de solicitant prin stabilirea ponderii numãrului acestora la numãrul titlurilor corespunzãtoare capitalului social al respectivei societãţi comerciale. Cota astfel stabilitã se va raporta la valoarea activului net din ultimul bilanţ contabil publicat în Monitorul Oficial al României, iar valoarea astfel rezultatã se va actualiza cu coeficientul de actualizare comunicat de Banca Nationala a României şi a indicelui de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistica (se va avea în vedere Ordinul preşedintelui Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României nr. 3/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, prin care s-a stabilit coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pana la data de 14 februarie 2001, ca fiind 1.303,33).
Exemplu: persoana prezintã dovezi care atesta deţinerea a 500 de acţiuni la o societate care avea emise 5.000 de acţiuni. Ponderea participatiei sale este în acest caz de 10%. Activul net din ultimul bilanţ publicat era de 100.000.000 lei în anul 1948. Rezulta ca valoarea aferentã cotei deţinute era de 10.000.000 lei în anul 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Nationala a României, rezulta 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultatã din calculul indicelui de inflaţie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezintã valoarea care va face obiectul alocãrii acţiunilor la societãţile comerciale prevãzute la alin. (1) al art. 32 din lege;
b) se va calcula valoarea unei acţiuni emise de respectiva societate comercialã prin raportarea numãrului de acţiuni emise la valoarea activului net patrimonial din ultimul bilanţ contabil publicat în Monitorul Oficial al României. Valoarea astfel calculatã se va inmulti cu numãrul de acţiuni deţinute şi dovedite de acţionarul solicitant, iar valoarea astfel rezultatã se va actualiza cu coeficientul de actualizare şi cu indicele de inflaţie.
Exemplu: valoarea activului net publicatã în Monitorul Oficial al României este de 100.000.000 lei aferenţi anului 1948, iar numãrul de acţiuni emise este de 5.000. Impartind 100.000.000 lei la 5.000, rezulta 20.000 lei/acţiune. Inmultind numãrul acţiunilor solicitantului, respectiv 500, cu valoarea de 20.000 lei/acţiune, rezulta 10.000.000 lei aferenţi anului 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Nationala a României, rezulta 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultatã din calculul indicelui de inflaţie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezintã valoarea care va face obiectul alocãrii acţiunilor la societãţile comerciale prevãzute la alin. (1) al art. 32 din lege.
Se recomanda utilizarea metodei prevãzute la lit. b) în cazul în care ponderea acţiunilor deţinute şi dovedite este foarte mica (subunitara, de exemplu 0,123).
32.6. Prevederile alin. (8) al art. 32 din lege instituie şi posibilitatea pentru persoana indreptatita de a negocia cu instituţia publica implicata în privatizare alte forme de mãsuri reparatorii în echivalent. Semnalam ca prevederea respectiva poate viza:
a) mãsura compensãrii cu alte bunuri sau servicii;
b) acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare;
c) acordarea de despãgubiri bãneşti.
Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (8) al art. 32 din lege sa se facã în completarea mãsurii reparatorii prevãzute la alin. (1) al aceluiaşi articol, în sensul acoperirii partii valorice aferente dreptului cuvenit acţionarului/asociatului care excedeaza capitalului disponibil la societãţile comerciale oferite de instituţia implicata în procesul de privatizare.
32.7. Mãsuri instituţionale şi procedurile pentru acordarea acţiunilor
1. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare, care are obligaţia de a acorda acţiuni persoanelor îndreptãţite la aceasta mãsura reparatorie, are obligaţia de a respecta prezenta procedura. Aceasta va organiza un birou sau, dupã caz, un ghiseu special de atribuire de acţiuni în baza <>Legii nr. 10/2001 , care va fi deservit de personal corespunzãtor şi ca pregãtire profesionalã (jurişti sau economişti), şi ca numãr (în funcţie de numãrul cererilor). Salariaţii care desfãşoarã aceste activitãţi beneficiazã de prevederile <>art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .
2. Prezenta procedura este aplicabilã şi în cazul în care ofertantul are şi calitatea de emitent al deciziei/dispoziţiei prin care se acorda acţiuni, dacã pana la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice nu a operat transferul de acţiuni.
3. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare (denumita ofertant), care are obligaţia de a acorda persoanelor îndreptãţite acţiuni ca mãsura reparatorie în echivalent din cadrul capitalului social disponibil (procedura care va fi denumita în continuare privatizare prin restituire) va stabili şi va afişa la sediul sau prima oferta de capital disponibil destinatã acestei mãsuri reparatorii, care va cuprinde:
a) lista iniţialã cu societãţile comerciale aflate în portofoliul lor, la care au cote disponibile de capital pentru privatizare prin restituire, sediul acestora, capitalul social total, cota de capital disponibil (exprimatã în procente), obiectul de activitate (pe scurt), codul fiscal, valoarea nominalã a unei acţiuni şi, dupã caz, ultima cotatie a valorii acţiunii societãţii comerciale respective (fie pe RASDAQ, fie la Bursa); şi
b) durata ofertei.
4. Durata primei oferte de privatizare prin restituire va fi de 90 de zile de la data publicãrii. Dupã 30 de zile de la închiderea primei oferte de privatizare prin restituire instituţia implicata va emite o noua oferta care va cuprinde societãţi comerciale pentru care, în urma acordãrii de acţiuni în cadrul primei oferte, a rãmas capital disponibil.
5. Tranzacţionarea acţiunilor societãţilor comerciale care fac obiectul procedurilor de privatizare prin restituire se va suspenda pe durata ofertei de privatizare prin restituire.
6. Constituie capital disponibil acea parte de capital social detinuta de stat sau de alta entitate implicata în procesul de privatizare la o societate comercialã neprivatizata, în tot sau în parte, care nu este afectatã de alte drepturi izvorand din contractele de privatizare încheiate deja în baza legilor de privatizare.
7. Oferta de privatizare prin restituire este destinatã exclusiv persoanelor îndreptãţite, care au beneficiat de mãsura restituirii prin acţiuni, acordatã în temeiul legii, precum şi al <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 , cu modificãrile ulterioare.
8. Oferta iniţialã de privatizare prin restituire şi datele de identificare a ofertantului se vor publica, pe cheltuiala acestuia, în cel puţin un ziar de rãspândire nationala, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice.
9. Dupã expirarea termenului prevãzut la pct. 8 titularul deciziei/dispoziţiei de restituire prin acordarea de acţiuni sau reprezentantul acestuia desemnat prin procura specialã ori, dupã caz, moştenitorii acestuia (pe baza certificatului de moştenitor) va/vor depune o cerere privind atribuirea de acţiuni la una sau mai multe dintre societãţile comerciale prevãzute pentru oferta iniţialã de restituire, la care va anexa în copie legalizatã decizia/dispoziţia emisã de entitatea investitã cu soluţionarea.
Cererea va cuprinde:
- numele şi prenumele persoanei îndreptãţite, dupã caz, sediul persoanei juridice, domiciliul/sediul;
- valoarea stabilitã în decizie/dispoziţie pentru acordarea de acţiuni;
- societatea comercialã la care opteazã pentru acordarea de acţiuni;
- indicarea numãrului deciziei/dispoziţiei prin care s-a acordat beneficiul acestei mãsuri şi emitentul.
10. În termen de 60 de zile de la primirea cererii şi a copiei legalizate de pe decizie, ofertantul analizeazã cererea şi invita persoana indreptatita la negocierea atribuirii de acţiuni.
11. Atribuirea de acţiuni în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire se face în funcţie de momentul depunerii cererii privind atribuirea de acţiuni, cu excepţia cazului în care, în decizia de soluţionare a notificãrii emisã chiar de entitatea implicata în privatizare, este individualizata societatea comercialã la care urmeazã sa i se atribuie sau, dupã caz, sa i se aloce acţiunile. În aceasta situaţie se va proceda la atribuirea directa a acţiunilor pana la concurenta acţiunilor disponibile, iar în cazul în care sunt mai mulţi solicitanti, se va aplica în mod corespunzãtor procedura prevãzutã la pct. 13.
12. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, la societatea comercialã care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate exista capital social disponibil, negocierea şi atribuirea de acţiuni se vor face cu prioritate la aceasta, indiferent de alta opţiune a persoanei; în cazul în care societatea comercialã respectiva nu mai are capital disponibil, persoana indreptatita poate opta în cadrul negocierilor pentru oricare dintre societãţile comerciale prevãzute în oferta de restituire.
13. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, capitalul social disponibil de la o societate comercialã nu este îndestulãtor pentru persoanele îndreptãţite care beneficiazã de prioritatea prevãzutã la pct. 11, se va proceda la alocarea proporţionalã, în funcţie de ponderea fiecãrei solicitãri negociate.
Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 acţiuni; sunt 3 solicitanti prioritari (A, B şi C) cãrora, în urma negocierii individuale şi a sumelor de referinta prevãzute în fiecare decizie, li s-a stabilit posibilitatea de a dobândi: A - 10.000 de acţiuni; B - 50.000 de acţiuni; C - 40.000 de acţiuni, rezultând un total de 100.000 de acţiuni. Ponderea dreptului fiecãrei persoane în acest total este: A - 10%; B - 50%; C - 40%. Pentru stabilirea numãrului de acţiuni care se aloca fiecãrei persoane se va aplica procentul astfel obţinut la numãrul acţiunilor disponibile, rezultând:
A - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni; B - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni; C - 40% din 50.000 = 20.000 de acţiuni.
14. Dupã atribuirea sau, dupã caz, alocarea acţiunilor, ofertantul va elibera persoanei îndreptãţite un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numãrul acţiunilor şi datele de identificare a societãţii comerciale.
15. În cazul societãţilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face dupã aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
Cadrul normativ prevãzut în prezentele norme metodologice poate fi completat de cãtre instituţiile publice implicate în procesul de privatizare cu prevederi specifice ce vor fi aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
33. Art. 33 din lege:
(1) În situaţia imobilelor pentru care la art. 10 şi 11 a fost stabilitã restituirea în echivalent persoana indreptatita adreseazã notificarea prevãzutã la art. 21 alin. (1) primãriei în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv Primãriei Municipiului Bucureşti.
(2) Mãsurile reparatorii în echivalent se stabilesc prin dispoziţie motivatã a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dat în urma verificãrii condiţiilor de fond şi de forma prevãzute de prezenta lege.
(3) Dispoziţiile art. 21-26 se aplica în mod corespunzãtor.
Norme metodologice:
33.1. Potrivit art. 10 şi 11 din lege, mãsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda pentru imobilele cu alta destinaţie decât aceea de locuinta sunt:
- atribuirea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare;
- atribuirea de acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital;
- compensarea cu alte bunuri şi servicii oferite de deţinãtor, cu acordul persoanei îndreptãţite.
33.2. Emiterea deciziei primarului este condiţionatã şi în acest caz (ca şi în cazul situaţiilor prevãzute la art. 27 din lege) de existenta avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Cu privire la acest aviz, se va urma procedura stabilitã la pct. 29 din prezentele norme metodologice.
34. Art. 34*) din lege:

-----------
*) Este reprodus textul rezultat în urma modificãrii şi completãrii <>Legii nr. 10/2001 prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .

(1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice va elabora norme metodologice privind emiterea, înregistrarea şi utilizarea titlurilor de valoare nominalã.
(2) Titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul Finanţelor Publice conform art. 30 alin. (2) pot circula pe piata şi pot fi folosite exclusiv în procesul de privatizare.
(3) Instituţiile publice implicate în privatizare, precum şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietãţii de Stat) sunt obligate sa primeascã în plata titlurile de valoare nominalã prevãzute la alin. (2) pentru cumpãrarea de acţiuni şi active ale societãţilor comerciale în curs de privatizare.
(4) Termenul de valorificare a titlurilor de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare este de cel mult 7 ani de la data emisiunii titlului, la valoarea actualizatã în raport cu indicele inflaţiei.
(5) În vederea asigurãrii surselor pentru acordarea mãsurilor reparatorii în echivalent sub forma de titluri de valoare nominalã şi prin acţiuni, se rezerva o cota de pana la 20% din capitalul social de la societãţile sau companiile naţionale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Stabilirea cotelor şi alocarea titlurilor de valoare nominalã sau, dupã caz, a acţiunilor se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
Norme metodologice:
34.1. Titlurile de valoare nominalã au regim special şi sunt materializate în formulare tipizate cu valori nominale tipãrite şi elemente speciale de securizare.
34.2. Formularea pot circula pe piata are semnificatia posibilitatii înstrãinãrii respectivelor înscrisuri prin cesiunea acestor titluri, cu condiţia înregistrãrii acestei operaţiuni la emitent - Ministerul Finanţelor Publice -, prin trezoreria care l-a distribuit. Fiecare titlu de valoare nominalã cuprinde rubrica "cesionar" în care se vor înscrie datele de identificare a acestuia şi numãrul de înregistrare acordat de emitent. Poate fructifica titlul numai titularul sau, în cazul înstrãinãrii, ultimul cesionar înscris în respectivul titlu de valoare nominalã.
În cazul decesului titularului sau ultimului cesionar, titlul de valoare nominalã se va fructifica de cãtre moştenitorii legali.
34.3. Procedura de emitere, înregistrare şi utilizare a titlurilor de valoare nominalã
1. În scopul efectuãrii procedurilor prevãzute de lege pentru acordarea titlurilor de valoare nominalã, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie un birou special - "Biroul pentru restituiri prin titluri de valoare nominalã", denumit în continuare Biroul central, format din specialişti ai respectivului minister (de regula, economişti şi jurişti, dar şi alte specialitãţi). De asemenea, la nivelul direcţiilor trezoreriei şi contabilitãţii publice judeţene şi trezoreriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, dupã caz, se va infiinta câte un "ghiseu pentru restituiri prin titluri de valoare nominalã", denumit în continuare ghiseu teritorial, deservit de 1-2 salariaţi din cadrul acesteia.
2.1. Titlurile de valoare nominalã sunt înscrisuri speciale, cu urmãtoarele valori nominale:
a) 500.000 lei, care vor purta seria A;
b) 1.000.000 lei, care vor purta seria B;
c) 10.000.000 lei, care vor purta seria C;
d) 50.000.000 lei, care vor purta seria D;
e) 100.000.000 lei, care vor purta seria E;
f) 1.000.000.000 lei, care vor purta seria F.
Diferentierea tipurilor de titluri de valoare nominalã se face prin serie şi nu prin numãr, fiecare serie începe de la numãrul 1 şi continua conform necesitãţilor.
2.2. Modelul titlului de valoare nominalã este stabilit în anexa nr. 4. Salariatul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va completa pe fiecare înscris datele de identificare a titularului, data emiterii, dupã care va decupa înscrisul oficial care va fi transmis pentru distribuire persoanelor îndreptãţite. Titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul Finanţelor Publice vor conţine elemente de securizare şi vor purta semnatura ministrului. În cazul în care se constata existenta unor neconcordante între decizia/dispoziţia motivatã şi datele de identificare completate de salariatul desemnat a îndeplini aceasta procedura în titlul de valoare ca urmare a neatentiei sau omisiunii involuntare, titlul respectiv se va anula prin bararea cu o linie diagonala, sub care se va înscrie cuvântul "ANULAT", şi se va proceda la emiterea unui nou titlu de valoare. Titlurile de valoare nominalã anulate se vor inregistra într-o evidenta specialã şi se vor arhiva.
2.3. Tipãrirea titlurilor de valoare nominalã se face prin Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. şi se suporta din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
3. Titularul deciziei/dispoziţiei motivate prin care s-a stabilit ca mãsura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominalã sau reprezentantul acestuia va depune la Biroul central:
a) actul prin care s-a stabilit mãsura reparatorie privind acordarea titlurilor de valoare nominalã (în original sau în copie legalizatã; în cazul în care decizia/dispoziţia conţine şi alte mãsuri reparatorii, se va depune copie legalizatã de pe aceasta);
b) cererea titularului sau reprezentantului acestuia, care va conţine urmãtoarele date:
- numele şi prenumele sau, dupã caz, denumirea persoanei înscrise în decizia administrativã emisã în temeiul legii - actul de identificare (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport, adeverinta de identitate şi, dupã caz, codul numeric personal; datele de identificare a persoanei juridice, inclusiv codul unic de înregistrare). În cazul în care sunt înscrise mai multe persoane în decizia administrativã, titlul de valoare va cuprinde datele de identificare a reprezentantului acestora desemnat prin act autentic;
- emitentul deciziei/dispoziţiei prin care s-a acordat aceasta mãsura reparatorie şi valoarea nominalã totalã a titlului exprimatã în lei;
- modalitatea de acordare a titlurilor de valoare prin indicarea numãrului de titluri de valoare nominalã pentru cele 6 categorii de valori pana la concurenta sumei stabilite (opţiunea de divizare a valorilor se va face în funcţie de opţiunea titularului privind modalitatea de utilizare a acestora);
- adresa poştalã la care acesta doreşte sa i se facã comunicãrile oficiale.
Exemplu: valoarea în limita cãreia se acorda titluri de valoare nominalã este de 3.550.000.000 lei.
Titularul poate opta pentru:
- 2 titluri de 1.000.000.000 lei, rezultând 2.000.000.000 lei;
- 1 titlu a 1.000.000.000 lei, rezultând 1.000.000.000 lei;
- 10 titluri a 50.000.000 lei, rezultând 500.000.000 lei;
- 5 titluri a 10.000.000 lei, rezultând 50.000.000 lei.
Rezulta un numãr de 18 titluri cu valoare diferita, pe care titularul dreptului le poate folosi în cadrul tranzacţiilor sale.
4. În cazul în care în final rezulta valori reziduale subunitare mai mari sau egale cu jumãtate (250.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominalã cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea titularilor. În cazul în care în final rezulta valori reziduale subunitare mai mici de jumãtate (249.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominalã cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea emitentului.
5. Actele prevãzute la pct. 3 pot fi depuse şi prin posta cu confirmare de primire. Direcţiile trezoreriei şi contabilitãţii publice judeţene şi trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti vor fi stabilite în funcţie de adresa poştalã comunicatã de titular în cererea sa.
6. În termen de 30 de zile de la primirea actelor prevãzute la pct. 3, Biroul central va comunica persoanei îndreptãţite trezoreria teritorialã competenta care îi va remite titlurile de valoare nominalã, conform opţiunii de divizare fãcute de aceasta, şi termenul de la care le poate prelua.
7. În scopul înregistrãrii şi evidenţierii centralizate a titlurilor de valoare nominalã emise, Ministerul Finanţelor Publice va infiinta un "registru unic de evidenta a titlurilor de valoare nominalã emise" care va conţine datele de identificare a titularului, actul prin care s-a stabilit valoarea acestora, seria şi numãrul titlurilor de valoare nominale emise, data emiterii, trezoreria teritorialã competenta şi data transmiterii titlurilor cãtre acestea. Datele respective se vor inregistra şi în format electronic.
8. Dupã emiterea titlurilor de valoare nominalã acordate, Biroul central procedeazã la transmiterea acestora pe baza de borderou la direcţiile trezoreriei şi contabilitãţii publice judeţene şi la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, dupã caz.
9. La direcţiile trezoreriei şi contabilitãţii publice judeţene şi la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, dupã caz, se va deschide un "registru judeţean unic pentru evidenta titlurilor de valoare nominalã primite de la Biroul central şi predate" care va cuprinde data şi numãrul borderoului transmis de Biroul central, datele de identificare a titularului, seria şi numãrul titlurilor de valoare nominalã emise pentru fiecare titular, data predãrii cãtre acesta şi semnatura de primire a titularului sau a reprezentantului acestuia.
10. Pe mãsura primirii actelor prevãzute la pct. 3, Biroul central va transmite trezoreriilor competente borderoul cu evidenta pe titulari a titlurilor de valoare nominalã emise şi înscrisurile speciale. Trezoreriile competente, în termen de 5 zile de la primire, vor proceda la afişarea la sediul lor a persoanelor invitate sa îşi ridice titlurile de valoare nominalã. În cazul în care pentru ridicarea titlurilor de valoare nominalã nu se prezintã primul beneficiar, procura specialã a reprezentantului acestuia sau copia certificatului de moştenitor prezentatã de cãtre persoana indreptatita va fi avizatã din punct de vedere al legalitãţii de cãtre serviciul/biroul juridic.
11. Titlurile de valoare nominalã se vor preda numai pe baza actului de identitate (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport - se va retine o fotocopie a acestuia) al titularului, a procurii speciale a reprezentantului acestuia (care se va retine) sau, dupã caz, a certificatului de moştenitor (în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori, aceştia vor desemna un reprezentant prin procura specialã - se va retine o fotocopie a certificatului de moştenitor şi procura specialã în original).
12. În cazul pierderii sau distrugerii titlurilor de valoare nominalã emise şi predate titularilor nu se pot emite duplicate. În acest caz titularul se adreseazã Biroului central care va hotãrî procedura de urmat.
13. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare va organiza un birou sau, dupã caz, un ghiseu special de atribuire acţiuni contra titluri de valoare nominalã în baza <>Legii nr. 10/2001 şi care va fi deservit de personal corespunzãtor atât ca pregãtire profesionalã (jurişti sau economişti), cat şi ca numãr (în funcţie de numãrul cererilor). Salariaţii care presteazã aceste activitãţi beneficiazã de prevederile <>art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 .
14. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare are obligaţia de a întocmi şi de a afişa la sediul sau lista cu societãţile comerciale care au fie active disponibile, fie capital disponibil pentru schimbul de acţiuni contra titluri de valoare nominalã. Acordarea de acţiuni în schimbul titlurilor de valoare nominalã se va face potrivit procedurii stabilite pentru privatizarea prin restituire, care se va aplica în mod corespunzãtor.
În cazul societãţilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face dupã aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.
15. Titlurile de valoare nominalã sunt titluri speciale de plata şi ca atare pot fi utilizate pentru cumpãrarea de acţiuni sau active disponibile la societãţi comerciale privatizabile ori la regii autonome. Cumpãrarea de acţiuni sau de active disponibile se va face în urma negocierii între deţinãtorul titlului de valoare şi instituţia publica implicata în procesul de privatizare. Initiativa cumpãrãrii de acţiuni sau de active disponibile aparţine, în principiu, deţinãtorului titlului de valoare nominalã care va transmite o oferta de cumpãrare instituţiei implicate în procesul de privatizare (entitatea care deţine participaţie privatizabila la o societate comercialã, inclusiv companie/societate nationala organizatã sub forma de societate comercialã pe acţiuni sau, dupã caz, ministerului de resort care are în coordonare regia ce deţine active disponibile).
16. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile emise se va face la data utilizãrii lor prin aplicarea indicelui de inflaţie pentru perioada dintre începutul lunii urmãtoare celei în care a fost emis titlul de valoare şi sfârşitul lunii anterioare datei utilizãrii. Actualizarea se face de cãtre entitatea care primeşte titlul de valoare nominalã pentru plata acţiunilor sau, dupã caz, a activelor astfel înstrãinate. În cazul utilizãrii titlurilor de valoare nominalã ca instrument de plata pentru acţiunile tranzacţionate pe piata de capital autorizata, actualizarea titlului de valoare nominalã se va face de cãtre funcţionarul care primeşte în plata respectivele titluri. În acest ultim caz comisionul aferent operaţiunii respective va fi suportat de cãtre solicitant.
17. Dupã primirea în plata a titlurilor de valoare nominalã, acestea se bareaza cu roşu şi se înscrie de cãtre vânzãtor menţiunea "UTILIZAT CA PLATA ÎN CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE nr. .... din...". Titlurile de valoare nominalã utilizate se reţin de cãtre ofertant şi se înregistreazã într-un registru special deschis şi ţinut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în plata, titlul de valoare nominalã utilizat se preda cu semnatura de primire la oricare dintre direcţiile trezoreriei şi contabilitãţii publice judeţene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, dupã caz. Aceasta are obligaţia ca, pe mãsura primirii titlurilor de valoare nominalã, sa le transmitã Biroului central pe baza de borderou.
18. Persoanele care, pana la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice, au depus cereri şi acte doveditoare la Ministerul Finanţelor Publice în vederea emiterii titlurilor de valoare nominalã pot completa documentaţia depusa cu opţiunea privind modul de acordare a titlurilor în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice. În cazul în care persoana indreptatita nu depune opţiunea respectiva înlãuntrul acestui termen, distribuirea pe categorii de titluri de valoare nominalã se va face de cãtre emitent, prin Biroul central.
35. Art. 35 din lege:
(1) În cazul în care mãsurile reparatorii în echivalent se fac prin acţiuni persoana indreptatita se adreseazã uneia dintre instituţiile publice implicate în privatizare, prevãzute la art. 27 alin. (2), cu o cerere, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei sau, dupã caz, a dispoziţiei motivate.
(2) Instituţia publica implicata în privatizare este obligatã ca în termen de 60 de zile de la data primirii cererii sa invite persoana indreptatita pentru a negocia mãsurile reparatorii în echivalent.
Norme metodologice:
35.1. Persoana indreptatita, care este titulara deciziei/dispoziţiei motivate prin care entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii a dispus mãsura acordãrii de acţiuni, va depune la instituţia publica implicata în privatizare (care are în portofoliul sau acţiunile societãţii comerciale pentru care opteazã solicitantul) urmãtoarele acte:
a) cererea prin care solicita acţiunile unei sau unor anumite societãţi comerciale privatizabile (care va cuprinde: datele de identificare a titularului deciziei, opţiunile acesteia, datele de identificare a societãţilor comerciale pentru ale cãror acţiuni s-a optat, decizia de acordare şi emitentul, semnatura şi data);
b) copie legalizatã de pe decizia/dispoziţia motivatã prin care s-a acordat mãsura reparatorie privind atribuirea de acţiuni.
35.2. Instituţia publica implicata în privatizare este obligatã ca în termenul stabilit de lege sa verifice dacã societãţile comerciale indicate în cerere se afla în portofoliul sau sau dacã mai au capital privatizabil disponibil şi sa invite titularul cererii la negociere.
35.3. Negocierea se poate purta şi prin corespondenta sau prin orice alte mijloace electronice admise de lege (fax, telefon, e-mail etc.), dar în toate cazurile rezultatul acesteia se va consemna într-un proces-verbal constatator al finalizarii negocierii, semnat de pãrţi. Titularul deciziei/dispoziţiei poate da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).
35.4. În cazul în care decizia/dispoziţia indica mai multe persoane îndreptãţite, acestea vor mandata fie pe unul sau pe unii dintre aceştia, fie vor da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).
35.5. În cazul în care constata ca societãţile indicate în cerere nu se afla în portofoliul sau va înştiinţa de îndatã solicitantul despre aceasta în vederea reformularii cererii.
36. Art. 36 din lege:
(1) Despãgubirile bãneşti se acorda conform prevederilor prezentului capitol.
(2) Notificãrile prin care persoana indreptatita solicita acordarea de despãgubiri bãneşti sau opteazã pentru despãgubiri bãneşti se adreseazã prefecturii în a carei raza se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul şi în condiţiile reglementate de art. 21.
(3) În cazul în care persoana indreptatita a solicitat restituirea în natura, dar aceasta nu a fost aprobatã sau nu este posibila, potrivit legii, unitatea deţinãtoare sau, dupã caz, primãria va transmite decizia, respectiv dispoziţia privind oferta de acordare a despãgubirilor bãneşti, prefecturii în a carei raza acestea îşi au sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificãrii. Dacã valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiza, se va anexa şi o copie de pe expertiza, iar dacã oferta nu a fost acceptatã şi persoana indreptatita s-a adresat instanţei, se va face aceasta menţiune.
(4) În cazul în care nu s-a efectuat o expertiza pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau, dupã caz, dispoziţia menţionatã la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativã a acestuia.
Norme metodologice:
36.1. Legea stabileşte doua variante procedurale prin care se poate realiza dreptul la despãgubiri bãneşti:
a) cazul în care unitatea deţinãtoare sau primarul investit iniţial cu soluţionarea notificãrii constata sau apreciazã ca nu se poate dispune restituirea în natura şi persoana indreptatita în virtutea dreptului sau de opţiune a ales acordarea de despãgubiri bãneşti ca mãsura echivalenta alternativa de reparare;
b) cazul în care chiar prefectura este ţinuta sa analizeze notificarea privind acordarea de despãgubiri bãneşti în ipoteza în care persoana indreptatita a avut libertatea de a opta pentru aceasta cale.
Pentru primul caz este evident ca decizia/dispoziţia motivatã este data dupã consumarea procedurii prevãzute la art. 24 din lege şi ca atare prefectura se va limita numai la înregistrarea şi cuantificarea despãgubirilor bãneşti pana la data intrãrii în vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din lege, însã, pentru cel de-al doilea caz, prefectura devine entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii respective.
36.2. Prefecturile investite cu soluţionarea notificãrilor prin care se solicita despãgubiri bãneşti au obligaţia sa verifice faptul ca într-adevãr varianta solicitatã de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despãgubire şi a situaţiei unitãţii deţinãtoare) ca soluţia restituirii în natura era totuşi posibila, va comunica în scris persoanei îndreptãţite noua soluţie şi va transmite notificarea deţinãtorului imobilului posibil de a fi restituit în natura. În acest caz unitatea deţinãtoare devine unitatea obligatã la soluţionarea notificãrii şi, dupã caz, la restituire, potrivit legii.
36.3. În cazul în care notificarea privind acordarea de despãgubiri bãneşti nu conţine valoarea estimatã aferentã imobilului/imobilelor imposibil de restituit (fie concretizata în rapoarte de expertiza - extrajudiciara sau judiciarã - depuse în copii certificate sau legalizate, fie concretizata prin indicarea unei valori estimative), se va solicita petentului completarea notificãrii în acest sens.
36.4. Pentru analizarea valorilor solicitate şi stabilirea despãgubirilor bãneşti ce se vor acorda în cadrul fazei administrative, se recomanda constituirea la nivelul fiecãrei prefecturi a unei comisii interne de evaluare (formatã din 3-5 persoane, de regula din cadrul personalului prefecturii) care va întocmi un raport de evaluare. Comisia interna de evaluare astfel constituitã va urma procedura recomandatã la pct. 10 din prezentele norme metodologice.
Activitatea prefecturii se va finaliza printr-un proces-verbal în care se consemneazã sumele stabilite în oferta de despãgubire, dupã caz, sumele solicitate de persoana indreptatita, precum şi cele rezultate în urma evaluãrii efectuate de comisia interna.
37. Art. 37 din lege:
Dupã centralizarea notificãrilor şi a ofertelor de acordare a despãgubirilor bãneşti prefecturile vor transmite centralizatoarele, împreunã cu materialele primite, Ministerului Finanţelor Publice.
38. Art. 38 din lege:
Pentru evaluarea depagubirilor bãneşti care urmeazã sa fie acordate persoanelor îndreptãţite, în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie interministeriala formatã din 2-3 reprezentanţi ai Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei Publice.
39. Art. 39 din lege:
Secretariatul comisiei interministeriale se asigura de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Norme metodologice:
Înfiinţarea secretariatului comisiei interministeriale şi regulamentul de funcţionare al acestuia se aproba prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei.
40. Art. 40 din lege:
Pe baza evaluãrii despãgubirilor bãneşti, în termen de un an de la expirarea termenului de 6*) luni prevãzut de lege pentru depunerea notificãrilor, prin lege specialã se vor reglementa modalitãţile, cuantumul şi procedurile de acordare a depagubirilor bãneşti, care pot fi plafonate.

---------
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001 .

Art. 40^1*). - Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, administrativã, civilã sau penalã.

--------
*) Textul art. 40^1 - 40^5 este reprodus astfel cum a fost introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 175/2001 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 426/2002 .

Art. 40^2. - Exercitarea abuzivã a dreptului de a depune notificãri în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage rãspunderea civilã pentru pagubele pricinuite.
Art. 40^3. - Fapta de a notifica persoana juridicã deţinãtoare a imobilului, ştiind ca nu este îndreptãţit potrivit prezentei legi la mãsuri reparatorii, în scopul de a impiedica încheierea actelor juridice de înstrãinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacã s-a pricinuit o paguba, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
Art. 40^4. - (1) Emiterea deciziei sau a dispoziţiei de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calitãţii de moştenitor al fostului proprietar sau, dupã caz, a calitãţii de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã şi emiterea deciziei sau a dispoziţiei de restituire în lipsa dovezilor privind indreptatirea persoanelor juridice prevãzute la art. 3 lit. c) de a obţine mãsuri reparatorii.
Art. 40^5. - Dacã infracţiunile prevãzute la art. 288-293 din Codul penal sunt sãvârşite în cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta lege, minimul şi maximul special al pedepsei închisorii se majoreazã cu 2 ani.
Norme metodologice:
Instituţiile implicate în aplicarea legii vor comunica cazurile de încãlcare a legii Autoritãţii pentru urmãrirea aplicãrii unitare a <>Legii nr. 10/2001 . Se recomanda instituţiilor implicate în aplicarea legii o analiza atenta a cazurilor în care punctul de legatura cu beneficiul legii este dat fie de invocarea unor testamente olografe, fie de invocarea unor acte de proprietate susceptibile de a fi fost contrafãcute (ştersãturi, modificãri etc.) sau a unor acte sub semnatura privatã.
41. <>Art. 41 a fost abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 175/2001 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 426/2002 .
42. Art. 42 din lege:
(1) Distrugerile şi degradãrile cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi dupã intrarea în vigoare a acesteia şi pana în momentul predãrii efective cãtre persoana indreptatita cad în sarcina deţinãtorului imobilului.
(2) Deţinãtorul imobilului, în prezenta persoanei îndreptãţite, va încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitãrii.
(3) În cazul nerespectãrii de cãtre deţinãtorul imobilului a termenului prevãzut la alin. (2), persoana indreptatita se poate adresa executorului judecãtoresc, care va întocmi procesulverbal privind situaţia realã a imobilului.
(4) În vederea recuperãrii cheltuielilor suportate de persoana indreptatita pentru întocmirea procesului-verbal privind situaţia de fapt a imobilului prin executorul judecãtoresc copia legalizatã de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu impotriva deţinãtorului imobilului.
43. Art. 43 din lege:
(1) Imobilele care în urma procedurilor prevãzute la cap. III nu se restituie persoanelor îndreptãţite rãmân în administrarea deţinãtorilor actuali.
(2) Imobilele cu alta destinaţie decât cea de locuinta, prevãzute la alin. (1), se pot instraina potrivit legislaţiei în vigoare. Deţinãtorii cu titlu valabil la data intrãrii în vigoare a prezentei legi au drept de preemţiune.
(3) Imobilele cu destinaţia de locuinţe, prevãzute la alin. (1), pot fi înstrãinate potrivit legislaţiei în vigoare, chiriaşii având drept de preemţiune.
(4) Sumele încasate ca urmare a vânzãrii imobilelor prevãzute la alin. (3) vor alimenta fondul prevãzut la <>art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 .
Norme metodologice:
43.1. Potrivit alin. (1) al art. 43 din lege imobilele care nu au fost restituite în natura (este singura varianta posibila) potrivit legii rãmân în administrarea deţinãtorilor actuali.
Regimul de tratare al acestora este diferit în funcţie de natura imobilului.
A. Astfel, pentru imobilele cu alta destinaţie decât aceea de locuinta, care au fost calificate ca fiind preluate cu titlu, dar pentru care s-a decis ca restituirea în natura nu este posibila, se instituie vocaţia deţinãtorului actual de a le cumpara. Aceasta vocaţie nu este posibila decât pentru entitatile care au în administrare sau deţin cu chirie astfel de bunuri şi care, în raport de statul proprietar, pot opta pentru cumpãrarea lor de la acesta.
B. Pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, care nu s-au restituit în natura, deţinãtorul actual dobândeşte vocaţia de a le instraina cãtre chiriaşi, însã aceasta înstrãinare se va face potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv potrivit prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, şi <>Legii nr. 10/2001 , cu menţiunea ca preţul de vânzare al locuinţelor se va stabili potrivit <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societãţilor comerciale cu capital de stat, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, cu completãrile ulterioare (act normativ la care se face trimitere în Normele metodologice privind aplicarea <>Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, republicate), care se va indexa la zi cu indicele de inflaţie (soluţia se impune prin similitudine cu modalitatea de despãgubire a proprietarilor în condiţiile legii, aceasta fiind semnificatia sintagmei "legislaţia în vigoare").
43.2. Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) ale art. 43 din lege sa se facã numai dupã soluţionarea definitiva a procedurilor administrative şi, dupã caz, jurisdicţionale generate de aplicarea legii.
44. Art. 44 din lege:
(1) Chiriaşii cãrora, în temeiul prevederilor <>art. 9 alin. 1-4 din Legea nr. 112/1995 , li s-au vândut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în care locuiau au dreptul sa le înstrãineze sub orice forma înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpãrãrii numai persoanei îndreptãţite, fost proprietar al acelei locuinţe.
(2) Preţul vânzãrii nu poate fi mai mare decât valoarea actualizatã a preţului plãtit de chiriaş la cumpãrarea locuinţei în baza <>Legii nr. 112/1995 , cu excepţia situaţiilor când pãrţile convin altfel.
(3) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi persoana indreptatita trebuie sa notifice chiriaşului dobanditor intenţia de a cumpara locuinta şi adresa unde poate fi gasita.
(4) Persoana indreptatita care a primit despãgubiri bãneşti pentru imobil este obligatã sa restituie statului, dacã este cazul, diferenţa dintre valoarea despãgubirilor primite şi preţul de cumpãrare plãtit fostului chiriaş, actualizate.
45. Art. 45 din lege:
(1) Persoanele cãrora li s-a restituit în natura un imobil cu destinaţia de locuinta şi care deţin cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat sunt obligate sa punã la dispoziţie primãriei aceasta locuinta la data mutãrii efective în imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ de stat eliberate se constituie într-un fond locativ special destinat chiriaşilor din imobilele restituite foştilor proprietari.
(2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap li se vor asigura locuinţe sociale construite dintr-un fond constituit în cota de 2% din sumele obţinute din privatizare şi care va fi prevãzut anual în legea bugetului de stat.
Norme metodologice:
45.1. Pentru realizarea exigenţei prevãzute la alin. (1) al art. 45 din lege este necesar sa se solicite persoanei îndreptãţite sa depunã o declaraţie olografã pe propria rãspundere, din care sa rezulte ca deţine sau nu deţine, cu chirie, o locuinta din fondul locativ de stat în aceeaşi localitate cu imobilul restituit (este vorba numai de cazul construcţiei cu destinaţia de locuinta, nu şi de cazul terenului). În cazul în care persoana indreptatita deţine cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat în aceeaşi localitate cu locuinta restituitã, se va depune copie legalizatã de pe contractul de închiriere, iar în decizia/dispoziţia motivatã de restituire se va stabili data eliberãrii şi predãrii spaţiului respectiv cãtre locator. La data stabilitã pentru predarea spaţiului respectiv contractul de închiriere înceteazã.
45.2. În cazul în care se solicita restituirea în natura a unui imobil cu destinaţia de locuinta şi aceasta mãsura este posibila, se va solicita persoanei solicitante o declaraţie olografã prin care persoana indreptatita declara ca nu deţine cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat.
45.3. În cazul în care persoana indreptatita deţine cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat, restituirea imobilului solicitat se va face cu condiţia eliberãrii acesteia într-un termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei/dispoziţiei de restituire în natura.
46. Art. 46 din lege:
(1) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacã au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrãinãrii.
(2) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã, în afarã de cazul în care actul a fost încheiat cu buna-credinţa.
(3) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolutã, buna-credinţa neputând fi invocatã în aceste cazuri.
(4) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã dacã au fost încheiate cu încãlcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrãinãrii.
(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an*) de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

---------
*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001 .

Norme metodologice:
46.1. Dispoziţiile alin. (3) al art. 46 din lege au fost declarate ca neconstituţionale potrivit <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 98 din 21 martie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.
46.2. Termenul prevãzut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen special de prescripţie care inlatura dreptul subiectiv la acţiune pentru anularea sau constatarea nulitãţii actelor juridice de înstrãinare, dupã data de 14 august 2002.
46.3. Acele înstrãinãri efectuate în temeiul <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, şi cu deplina respectare a condiţiilor legii pana la apariţia <>Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecţiei <>Legii nr. 10/2001 , cu modificãrile ulterioare, în sensul ca sunt recunoscute şi conservate efectele acestor acte. Însã înstrãinãrile intervenite dupã introducerea normei care permite cenzurarea de cãtre instanţele judecãtoreşti a "valabilitãţii titlului" (<>art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completãrile ulterioare), menţinerea sau, dupã caz, anularea actului translativ de proprietate este condiţionatã de dovedirea bunei-credinţe a dobânditorului la momentul înstrãinãrii.
47. Art. 47 din lege:
(1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecata, persoana indreptatita putând alege calea acestei legi, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.
(2) În cazul acţiunilor formulate potrivit art. 46 şi 48, procedura de restituire începutã în temeiul prezentei legi este suspendatã pana la soluţionarea acelor acţiuni prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã. Persoana indreptatita va înştiinţa de îndatã persoana notificatã, potrivit art. 21 alin. (1).
(3) În cazul în care persoanei îndreptãţite i s-a respins, prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã, acţiunea privind restituirea în natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevãzut la art. 21 alin. (1) curge de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti.
Norme metodologice:
47.1. Dacã persoana indreptatita care a introdus o acţiune intemeiata pe prevederile art. 46 din lege nu a procedat la înştiinţarea de îndatã, cu privire la aceasta situaţie, a persoanei notificate (unitatea deţinãtoare a imobilului sau, dupã caz, entitatea investitã cu soluţionarea notificãrii), iar aceasta (persoana notificatã) ia cunostinta pe alte cai de aceasta situaţie, va suspenda soluţionarea cererii persoanei îndreptãţite pentru acest motiv.
47.2. Prevederea alin. (3) al art. 47 din lege are caracter special şi vizeazã cazul în care acţiunea în revendicare privind un imobil care cade sub incidenta legii a fost respinsã prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã (indiferent de instanta care a pronunţat hotãrârea - judecãtorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justiţie - ca instanţe de fond, recurs sau apel, recurs în anulare), persoanele îndreptãţite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativã prevãzutã de lege, într-un termen de 12 luni de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a respectivei hotãrâri.
De exemplu, în cazul în care Curtea Suprema de Justiţie a admis recursul în anulare introdus de procurorul general şi a casat o hotãrâre a unei instanţe inferioare prin care se admitea o acţiune în revendicare, hotãrâre pronunţatã de Curtea Suprema de Justiţie la data de 30 septembrie 2001, persoana indreptatita potrivit legii mai avea la dispoziţie calea notificãrii, potrivit procedurii legii, pana la data de 30 septembrie 2002.
Semnalam ca prevederea alin. (3) al art. 47 din lege se conexeaza direct cu prevederea generica de la art. 48 din lege.
48. Art. 48 din lege:
Persoanele îndreptãţite, precum şi persoanele vãtãmate într-un drept al lor, cãrora pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile, acţiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluţiilor pronunţate, mãsuri reparatorii în natura sau prin echivalent, în condiţiile prezentei legi.
49. Art. 49 din lege:
(1) Chiriaşii au dreptul la despãgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinta prin îmbunãtãţirile necesare şi utile.
(2) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligaţia de despãgubire prevãzutã la alin. (1) revine persoanei îndreptãţite.
(3) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fãrã titlu valabil, obligaţia de despãgubire revine statului sau unitãţii deţinãtoare.
(4) Valoarea despãgubirilor prevãzute la alin. (1) se stabileşte pe baza de expertiza.
(5) Prin îmbunãtãţiri, în sensul prezentei legi, se înţelege cheltuielile necesare şi utile.
Cuantumul despãgubirilor se stabileşte la valoarea actualizatã a cheltuielilor, scãzându-se gradul de uzura al imbunatatirilor, în raport cu durata de viata normalã a acestora, care se suporta de chiriaşi.
Norme metodologice:
49.1. Prin îmbunãtãţiri necesare şi utile se înţelege acele dotãri încorporate sau aduse unitãţii locative ori spaţiilor comune prin care s-a sporit valoarea fondului locativ şi care au fost suportate exclusiv de chiriaş (introducerea sau schimbarea instalaţiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, încãlzire; lucrãri noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, usi şi altele asemenea). Dovada acestor îmbunãtãţiri se face prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 49 din lege. Nu se includ în categoria cheltuielilor necesare şi utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: usi de mahon, instalaţii sanitare sofisticate, de lux, materiale de construcţii încadrate în categoria celor de lux). În aceste cazuri despãgubirile se vor calcula având în vedere preţurile medii actuale de pe piata.
49.2. Dacã imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despãgubirile aferente acestor îmbunãtãţiri se suporta de persoana indreptatita. În aceste cazuri se recomanda unitãţilor deţinãtoare ca, în deciziile/dispoziţiile de restituire în natura a unor astfel de imobile sa prevadã generic şi obligaţia de restituire cãtre chiriaş a despãgubirilor cuvenite potrivit legii.
49.3. Dacã imobilul respectiv a fost preluat fãrã titlu valabil, obligaţia de despãgubire cãtre chiriaş revine statului sau unitãţii deţinãtoare. Opţiunea între cele doua categorii alternative de debitori ai obligaţiei de despãgubire aparţine creditorului obligaţiei de despãgubire. Dacã îmbunãtãţirile necesare şi utile au fost fãcute la cererea expresã sau cu acordul expres al locatorului, debitorul obligaţiei de restituire a despãgubirilor este unitatea deţinãtoare.
50. Art. 50 din lege:
Secretarii unitãţilor administrativ-teritoriale vor lua mãsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a <>Legii nr. 112/1995 , vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar şi vor da relaţiile solicitate de persoanele îndreptãţite.
Norme metodologice:
Se recomanda secretarilor unitãţilor administrativ-teritoriale opisarea tuturor dosarelor respective pe imobile şi pe persoane beneficiare (în acest sens, se vor deschide registre speciale care vor conţine aceste date).
51. Art. 51*) din lege:

------------
*) Este reprodus textul rezultat în urma modificãrii şi completãrii <>Legii nr. 10/2001 prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 ).

(1) Cererile sau acţiunile în justiţie, precum şi transcrierea sau întabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.
(2) Cererile sau acţiunile în justiţie privind restituirea preţului actualizat plãtit de chiriaşii ale cãror contracte de vânzare-cumpãrare, încheiate cu eludarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , au fost desfiinţate prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile, sunt scutite de taxe de timbru.
(3) Plata sumelor prevãzute la alin. (2) se face de cãtre Ministerul Finanţelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul <>art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 .
Norme metodologice:
51.1. Sintagma taxe de timbru vizeazã atât taxele judiciare de timbru, cat şi timbrul judiciar aferent tuturor acţiunilor sau cererilor generate de aplicarea legii.
51.2. Prevederile alin. (2) al art. 51 din lege sunt aplicabile şi în cazul contractelor de vânzare-cumpãrare desfiinţate prin hotãrâri definitive pronunţate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului.
51.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de inflaţie din anul plãţii la anul introducerii acţiunii. Pentru sumele plãtite în rate actualizarea se va face în funcţie de anul aferent ratelor plãtite în acel interval.
52. Art. 52 din lege:
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispoziţii contrare.
Norme metodologice:
Prevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire, fie se suprapun cu domeniul de aplicare a acesteia sau procedurile stabilite trebuiau sa fie îndeplinite ori consumate pana la apariţia noii legi.

CAP. 3
Mãsuri instituţionale

1.1. Pentru urgentarea aplicãrii legii, la nivelul fiecãrei entitãţi implicate în soluţionarea notificãrilor prevãzute de lege, se vor constitui, pe lângã organele de conducere:
a) comisia interna pentru analizarea notificãrilor, formatã, de regula, din 3-5 membri (în mãsura posibilitãţilor, se vor numi jurişti, economişti) care vor analiza fiecare notificare şi actele doveditoare depuse şi vor întocmi propunerea de soluţionare;
b) comisia de evaluare interna, care va stabili valoarea estimativã a imobilelor, a ofertelor aferente notificãrilor şi celorlalte pretenţii care vor face obiectul negocierii între pãrţi. Comisia de evaluare interna va fi formatã, de regula, din 3-5 persoane (de preferinta, jurişti sau economişti ori persoane cu pregãtire de specialitate în domeniul construcţiilor; în lipsa acestora, în mãsura posibilitãţilor financiare ale fiecãrei entitãţi, se pot încheia contracte de colaborare cu persoane fizice sau juridice specializate).
1.2. Comisiile prevãzute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispoziţie a conducatorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de munca atribuţiile izvorâte din aplicarea legii devin sarcini de serviciu.
1.3. Salariaţii instituţiilor, implicaţi în mod direct în aplicarea legii, beneficiazã de un spor lunar de dificultate, în condiţiile stabilite prin <>art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia şi a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 501/2002 . Constituie salariaţi implicaţi în mod direct în aplicarea <>Legii nr. 10/2001 :
- salariaţii cu contract de munca pe durata determinata sau nedeterminatã, care îşi desfãşoarã activitatea în calitate de membru al comisiilor prevãzute la alin. 1 lit. a) şi b);
- salariaţii, membri ai comisiilor constituite la nivelul prefecturilor, în temeiul <>art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 614/2001 ;
- salariaţii, membrii birourilor judeţene şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, constituite în temeiul <>art. 9 din Hotãrârea Guvernului nr. 950/2001 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autoritãţii pentru urmãrirea aplicãrii unitare a <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
- secretarii unitãţilor administrativ-teritoriale;
- personalul Autoritãţii constituite în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 950/2001 , cu excepţia demnitarului;
- personalul ministerelor şi celorlalte instituţii publice care au ca sarcini de serviciu aplicarea legii, cu excepţia demnitarilor şi a conducãtorilor numiţi sau aleşi ai respectivelor instituţii;
- salariaţii care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, respectiv, ghiseelor teritoriale.
Prefectii, subprefectii şi primãrii nu beneficiazã de acest spor.
1.4. Comisiile prevãzute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de lucru pe care îl vor supune aprobãrii organului de conducere al unitãţii respective.
1.5. Comisiile prevãzute la pct. 1.1 vor colabora în mod direct şi, dupã caz, cu:
a) comisiile constituite la nivelul prefecturilor în temeiul <>art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;
b) birourile judeţene şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, constituite în temeiul <>art. 9 din Hotãrârea Guvernului nr. 950/2001 ;
c) secretarii unitãţilor administrativ-teritoriale care au obligaţiile prevãzute de lege la art. 50;
d) Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului;
e) Ministerul Finanţelor Publice;
f) celelalte instituţii implicate în aplicarea legii.
1.6. În cazul în care se stabilesc, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, mãsuri reparatorii combinate în echivalent, care implica mãsuri reparatorii de competenta altor entitãţi, unitatea investitã cu soluţionarea notificãrii va informa respectiva entitate şi va colabora cu aceasta pentru definitivarea ofertelor şi soluţionarea notificãrii.
1.7. Comisia interna pentru analiza notificãrilor, prevãzutã la pct. 1.1 lit. a), întocmeşte pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de soluţionare, care va fi semnat de cel puţin 3 membri ai acesteia. Propunerile divergenţe vor fi motivate separat.
1.8. Comisia de evaluare interna prevãzutã la pct. 1.1 lit. b) întocmeşte raportul intern de evaluare estimativã, la solicitarea comisiei interne pentru analizarea notificãrilor. Raportul sau va fi semnat de toţi membrii acesteia.
2.1. Problemele complexe sau cele legate de acordarea de mãsuri reparatorii combinate pot fi transmise spre analiza şi îndrumare Autoritãţii pentru urmãrirea aplicãrii unitare a <>Legii nr. 10/2001 .
2.2. Controlul aplicãrii fazei administrative a legii de cãtre ministere şi celelalte instituţii publice centrale se efectueazã de cãtre Autoritatea pentru urmãrirea aplicãrii unitare a <>Legii nr. 10/2001 , iar controlul aplicãrii fazei administrative cu privire la entitatile implicate în soluţionarea notificãrilor situate pe raza teritorialã a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, se exercita de prefecţi. Controalele se efectueazã fie din oficiu, fie pe baza unor sesizãri ale persoanelor îndreptãţite.

CAP. 4
Dispoziţii finale

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.

ANEXA 1
-------
la normele metodologice
-----------------------

(Model orientativ)

ANTET - Denumirea emitentului

DISPOZIŢIE DE RESTITUIRE
Nr. ........ din ...........

Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificãrii nr. ..... din ............, prin care dl/dna......................., cetãţean ....................., domiciliat în ........................, prin reprezentant ............................. conform actului autentificat de notar public ................. sub nr. ......... din ..........., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/partii din imobil ................ situat(a) în ..............................,
având în vedere notificarea nr. ......................, depusa la Biroul executorului judecãtoresc ................................, prin care numitul/numita ........................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie) / partii din imobil ...................... situat (a) în ...........................,
analizând actele depuse la dosarul intern nr. ..........., aferent notificãrii, prin care se constata ca:
1. notificatorul are calitatea de persoana indreptatita, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit.... coroborat cu <>art. 4 alin. ............ din Legea nr. 10/2001 , în baza urmãtoarelor acte doveditoare:
a) ........................;
b) ........................;
2. imobilul solicitat la restituirea în natura a fost proprietatea ............ la momentul deposedarii abuzive conform actului de proprietate ......................... şi ..........................;
3. imobilul respectiv a trecut cu titlu/fãrã titlu/fãrã titlu valabil în proprietatea statului.
Actul în temeiul cãruia s-a dispus preluarea ......................;
4. imobilul face obiectul art. 2 alin. (1) lit. ........ sau <>art. 11 din Legea nr. 10/2001 ......................;
5. imobilul este în patrimoniul... şi se afla în registrul de inventar la data de ..........., la pag. ....., cu numãr de inventar ........../se afla în administrarea ...................... (şi nu a fost trecut în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil),
având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune aceasta mãsura;
în conformitate cu dispoziţiile art. 7, art. 9 alin. (1) şi <>art. 23 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001 ,
în temeiul art. 68 alin. (2), al <>art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi al <>art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 /Statutul/Actul constitutiv al unitãţii deţinãtoare,

PRIMARUL MUNICIPIULUI ................. / ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOARE

DISPUNE:

Art. 1. - Se restituie în natura imobilul (sau, dupã caz, cota parte), compus din ...(se va descrie imobilul)........................, în suprafata de ....(dupã caz, şi suprafata construitã)..........., situat în ..............................., cu urmãtoarele vecinãtãţi:
Nord ..................................;
Sud ...................................;
Est ....................................;
Vest ..................................,
d-lui/d-nei ...(dupã caz, denumirea persoanei juridice)......., domiciliata/cu sediul în ...................................., posesoare a actului de identitate ............. seria ............... nr. ........, emis de ............... la data de ............................, cod numeric personal ....(în cazul persoanelor juridice se vor indica: actul de constituire şi reprezentantul legal al acesteia, precum şi codul unic de înregistrare).................
Art. 2. - Imobilul ce se restituie este grevat de urmãtoarele servituţi (dacã este cazul) .......................;
Art. 3. - Proprietarul are obligaţia respectãrii prevederilor <>art. 13 şi 15 din Legea nr. 10/2001 , cu privire la protecţia chiriaşilor (în cazul în care imobilul este ocupat de astfel de persoane).
Art. 4. - Prezenta dispoziţie face dovada proprietãţii asupra imobilului şi constituie titlu executoriu dupã îndeplinirea formalitãţilor de publicitate imobiliarã.
Punerea în posesie se va face dupã îndeplinirea formalitãţilor de publicitate imobiliarã, prin proces-verbal de punere în posesie.
Art. 5. - Prezenta dispoziţie intra în vigoare în termen de 48 de ore de la data prezentãrii dovezii privind restituirea sumei plãtite de stat cu titlu de despãgubire (în cazul în care mãsura restituirii este condiţionatã de îndeplinirea acestei obligaţii corelative).
De asemenea, în cadrul dispoziţiei de restituire se vor indica, dupã caz, obligaţii corelative ale beneficiarului restituirii (obligaţia de a elibera şi preda locuinta închiriatã, inclusiv termenul; asumari de obligaţii unilaterale, cum este cazul declaraţiilor prevãzute la pct. 5 din <>cap. II din Normele metodologice aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 498/2003 şi altele asemenea).
Art. 6. - Îndeplinirea formalitãţilor de publicitate imobiliarã, prevãzute la <>art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 cad în sarcina beneficiarului restituirii.
Art. 7. - Prezenta dispoziţie poate fi atacatã în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secţia Civilã a Tribunalului .................... (în a cãrui circumscripţie teritorialã se afla sediul unitãţii deţinãtoare).

ANEXA 2
-------
la normele metodologice
-----------------------

(Model orientativ)

ANTET - Denumirea emitentului

DECIZIE
de respingere a cererii de restituire în natura şi oferta
privind acordarea altor mãsuri reparatorii prin echivalent
Nr. .......... din .............

Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificãrii nr. .... din ........, prin care dl/dna ................., cetãţean ............., domiciliat în ............., prin reprezentant ......................, conform actului autentificat de notar public ........................ sub nr. ............. din ................, solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/partii din imobil ................, situat(a) în ...................................,
având în vedere notificarea nr. .........., depusa la Biroul executorului judecãtoresc ......................................, prin care numitul/numita ............................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/partii din imobil .................... situat(a) în ............................,
analizând actele depuse la dosarul intern nr..., aferent notificãrii, prin care se constata unul dintre urmãtoarele motive:
1. imobilul - construcţie, a cãrui restituire în natura se cere, a fost demolat total;
2. pe imobilul - teren, a cãrui restituire în natura se solicita, s-au edificat ori amplasat construcţii autorizate sau au destinaţii de utilitate publica (parcuri, strãzi, zone de protecţie şi altele asemenea);
3. imobilul este ocupat de unitãţi bugetare din învãţãmânt, sãnãtate, aşezãminte social-culturale, instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, iar imobilul în cauza este necesar în vederea continuãrii activitãţilor de interes public şi acesta a fost inclus pe lista prezentatã spre aprobare Guvernului României;
4. persoana indreptatita era asociat sau asociat la persoana juridicã proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluãrii abuzive a acestora şi nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de art. 16 din lege;
5. imobilul a fost transformat astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat;
6. imobilul a fost înstrãinat fostului chiriaş cu respectarea dispoziţiilor <>Legii nr. 112/1995 ;
7. terenul nu este disponibil fiind prevãzut în planurile de urbanism aprobate pentru destinaţia de ................................;
8. alte motive prevãzute de lege,
având în vedere referatul comisiei interne prin care constata imposibilitatea restituirii în natura şi se propun mãsuri reparatorii alternative în echivalent,
în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi alin. (3), ale <>art. 24 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 10/2001 ,
în temeiul art. 68 alin. (2), <>art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , Statutul/Actul constitutiv al unitãţii deţinãtoare,

PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../....................
ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOARE

DECIDE:
Art. 1. - Respinge cererea de restituire în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/partii din imobil, situat(a) în ....................., formulatã de notificatorul ............... prin notificarea nr. ........., pentru urmãtoarele motive: ..................................
Art. 2. - Se stabileşte ca valoare echivalenta a imobilului imposibil de restituit şi cuvenitã notificatorului, suma de .................. lei, în limita cãreia se vor acorda celelalte mãsuri reparatorii.
Art. 3. - Pentru imobilul notificat şi care nu poate fi restituit în natura, în calitate de persoana indreptatita puteti opta pentru (pentru fiecare caz în parte se vor individualiza alternativele legal posibile):
● bunuri ori servicii oferite în echivalent de cãtre deţinãtor, dacã exista astfel de posibilitãţi, cu acordul persoanei îndreptãţite;
● acordarea de acţiuni la societãţi comerciale tranzacţionate pe piata de capital;
● acordarea de titluri de valoare nominalã, folosite exclusiv în procesul de privatizare;
● acordarea de despãgubiri bãneşti.
Art. 4. - În cazul în care, în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, ne comunicaţi în mod expres acceptul dumneavoastrã cu privire la una sau mai multe dintre mãsurile propuse de noi cu titlu de oferta, prezenta decizie intra în vigoare şi cu privire la mãsura/mãsurile reparatorii acceptate de dumneavoastrã, pe care le puteti fructifica în modurile stabilite de lege. Totodatã, va facem cunoscut ca sunteţi invitata la negocieri cu privire la oferta facuta de noi, la sediul din ....................., în urmãtoarele zile ................ .
Art. 5. - În cazul în care oferta noastrã nu este acceptatã în mod expres în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, puteti ataca în justiţie prezenta oferta în termen de 30 de zile de la comunicarea ei, în conformitate cu prevederile <>art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 , la Secţia Civilã a Tribunalului ....................... (în a cãrui raza teritorialã se afla sediul unitãţii deţinãtoare).
Nota: Oricare dintre mãsurile reparatorii oferite în echivalent de cãtre deţinãtorul imobilului notificat pot fi combinate şi fiecare dintre acestea se acorda numai în cazuri expres prevãzute de lege.
În cazul compensãrii cu bunuri sau servicii decizia motivatã de compensare va fi însoţitã de contractul de furnizare sau, dupã caz, de contractul de prestãri servicii care urmeazã regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unitãţii obligate la restituire atrage desfiinţarea de drept a deciziei/dispoziţiei de compensare.
Oferta se va comunica persoanei îndreptãţite în condiţiile prevãzute de <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 .

ANEXA 3
-------
la normele metodologice
-----------------------

(Model orientativ)

ANTET - Denumirea emitentului

DECIZIA DE RESPINGEREA NOTIFICĂRII
Nr. .......... din ............

Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificãrii nr. ... din ........, prin care dl/d-na ........, cetãţean ........., domiciliat în .........., prin reprezentant .......... conform actului autentificat de notar public .......... sub nr. ... din ............., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/partii din imobil/acordarea celorlalte mãsuri reparatorii prin echivalent, în situaţia în care restituirea în natura a imobilului/partii din imobil nu poate opera ........ situat(a) în ...........,
având în vedere notificarea nr. ...., depusa la Biroul executorului judecãtoresc ........., prin care numitul/numita ............. solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/partii din imobil ........... situat(a) în ...,
analizând actele depuse la dosarul intern nr. ...., aferent notificãrii, prin care se constata unul sau mai multe dintre urmãtoarele motive:
1. imobilul solicitat nu face obiectul <>Legii nr. 10/2001 ;
2. notificarea nu a fost depusa în termenul prevãzut la <>art. 21 din Legea nr. 10/2001 , modificat;
3. solicitantul(a) nu are calitatea de persoana indreptatita în sensul art. 3 şi <>art. 4 din Legea nr. 10/2001 ;
4. preluarea imobilului respectiv nu s-a fãcut în mod abuziv;
5. nu a fost dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilul solicitat;
6. nu a fost doveditã calitatea de moştenitor;
7. imobilul (teren şi/sau construcţie)/partea din imobilul a cãrui/carei restituire în natura se cere sau pentru care persoana indreptatita, în sensul <>art. 3 din Legea nr. 10/2001 , solicita acordarea celorlalte mãsuri reparatorii prin echivalent, întrucât restituirea în natura nu poate opera, a fost distrus ca urmare a unor calamitati naturale;
8. alte motive legale,
având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune respingerea cererii ce a fãcut obiectul notificãrii,
în temeiul art. 68 alin. (2), <>art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , Statutul sau Actul constitutiv al unitãţii deţinãtoare,

PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../.................
ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOARE

DECIDE:
Art. 1. - Respinge notificarea nr. ......., înregistratã sub nr. ..., de cãtre ........, pentru urmãtorul/urmãtoarele motive: ............
Art. 2. - Prezenta decizie poate fi atacatã în termen de 30 de zile de la comunicare la Secţia Civilã a Tribunalului .............. (în a cãrui circumscripţie teritorialã se afla sediul unitãţii deţinãtoare).



     ANEXA 4


la normele metodologice
-----------------------



 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │                                      │                                     │
 │                                      │                                     │
 │            ┌─────┐                   │                ┌─────┐              │
 │            │     │                   │                │     │              │
 │            │STEMA│                   │                │STEMA│              │
 │            │     │                   │                │     │              │
 │            └─────┘                   │                └─────┘              │
 │                                      │                                     │
 │             ROMÂNIA                  │               ROMÂNIA               │
 │   MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE      │    MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE    │
 │                                      │                                     │
 │                                      │                                     │
 │                                      │     TITLU DE VALOARE NOMINALĂ       │
 │                                      │                                     │
 │                                      │                                     │
 │     TITLU DE VALOARE NOMINALĂ        │                                     │
 │                                      │   (1)                               │
 │  (1)                                 │  Seria...... Numãr ............     │
 │  Seria...... Numãr ............      │                                     │
 │  Data emiterii ................      │ VALOARE NOMINALĂ .............. lei │
 │  Valoare nominalã ............. lei  │                                     │
 │  Termen de valabilitate: 7 ani de la │ în litere ......................    │
 │  data emiterii                       │           ......................    │
 │                                      │Termen de valabilitate: 7 ani de la  │
 │  (2)                                 │data emiterii                        │
 │  Titular ...................         │                                     │
 │          ...................         │  (2)                                │
 │                                      │ Titular ...................         │
 │                                      │         ...................         │
 │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │                                     │
 │                                      │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|│
 │ - act de identitate... seria... nr...│- act de identitate... seria... nr...│
 │ - domiciliu: Str. ........... nr.... │- domiciliu: Str. ........... nr...  │
 │ - bloc .... scara .... ap. ....      │- bloc .... scara .... ap. ....      │
 │ - judeţ/sector ....................  │- judeţ/sector ....................  │
 │- oraş/comuna ......................  │- oraş/comuna ...................... │
 │                                      │                                     │
 │  (3)                                 │                                     │
 │ Sediul .........................     │ Sediul .........................    │
 │ Codul unic de înregistrare           │ Codul unic de înregistrare          │
 │ ................................     │ ................................    │
 │                                      │                                     │
 │ Numele şi prenumele funcţionarului   │         Emis la data de ........... │
 │ care completeazã titlul: ..........  │                                     │
 │                                      │ Numele şi prenumele funcţionarului  │
 │                                      │ care completeazã titlul: .......... │
 │                                      │                                     │
 │         Semnatura autorizata:        │    MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE     │
 │                                      │                                     │
 │       .........................      │     Mihai Nicolae TANASESCU         │
 │                                      │                                     │
 │                                      │                                     │
 │                                      │                                     │
 │                                      │                                     │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘


(1) Se va completa cu seriile şi numerele corespunzãtoare valorilor
nominale prevãzute la pct. 34.3-2.1 din normele metodologice.
(2) Se va completa cu numele şi prenumele/denumirea titularului din
decizia/dispoziţia emisã în temeiul <>Legii nr. 10/2001 sau, dupã caz,
în decizia de retrocedare emisã în temeiul <>Legii nr. 501/2002 .
(3) Se va completa în cazul persoanelor juridice.



 ┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
 │                                                           │
 │                                                           │
 │                     ┌─────┐                               │
 │                     │     │                               │
 │                     │STEMA│                               │
 │                     │     │                               │
 │                     └─────┘                               │
 │                                                           │
 │                    ROMÂNIA                                │
 │           MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE                   │
 │                                                           │
 │                                                           │
 │  CESIONAR:                                                │
 │  1. .....................                                 │
 │                                                           │
 │  - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|                     │
 │                                                           │
 │  - act de identitate...... seria ..... nr. ......         │
 │                     - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │
 │                     - bloc ...... scara ..... ap. ....... │
 │                     - oraş/comuna ....................... │
 │                     - judeţ/sector ...................... │
 │                                                           │
 │Sediul .....................................               │
 │Cod unic de înregistrare ...................               │
 │Numãrul de înregistrare a cesiunii .........               │
 │                                                           │
 │  2. .....................                                 │
 │                                                           │
 │  - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|                     │
 │                                                           │
 │  - act de identitate...... seria ..... nr. ......         │
 │                     - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │
 │                     - bloc ...... scara ..... ap. ....... │
 │                     - judeţ/sector ...................... │
 │ - oraş/comuna ...............................             │
 │ Sediul ......................................             │
 │ Cod unic de înregistrare ....................             │
 │ Numãrul de înregistrare a cesiunii ..........             │
 │                                                           │
 │                                                           │
 │ 3. .....................................                  │
 │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|                      │
 │                                                           │
 │ - act de identitate ....... seria ...... nr. ......       │
 │                     - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │
 │                     - bloc ...... scara ...... ap. ...... │
 │                     - judeţ/sector ................       │
 │                                                           │
 │ - oraş/comuna ..................................          │
 │ Sediul .........................................          │
 │ Cod unic de înregistrare .......................          │
 │ Numãrul de înregistrare a cesiunii .............          │
 │                                                           │
 │ 4. .........................                              │
 │                                                           │
 │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|                      │
 │                                                           │
 │ - act de identitate ..... seria ....... nr. .......       │
 │                    - domiciliu: Str. ....... nr. .....    │
 │                    - bloc ....... scara ...... ap. .....  │
 │                    - judeţ/sector ......................  │
 │                                                           │
 │ - oraş/comuna ...............................             │
 │ Sediul  .....................................             │
 │ Cod unic de înregistrare ....................             │
 │ Numãrul de înregistrare a cesiunii ..........             │
 │                                                           │
 │ Utilizat pentru .............. la .............           │
 │ Valoarea actualizatã la momentul utilizãrii               │
 │                                                           │
 │ .....................                                     │
 │                                                           │
 │ Semnatura persoanei autorizate/sigiliu                    │
 └───────────────────────────────────────────────────────────┘



--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Guvernul Romaniei, NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016