Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) părinte firesc, familie extinsă, adoptator, familie adoptatoare şi stat primitor - astfel cum sunt definite la art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege; b) manager de caz - profesionistul astfel cum este definit în Ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului; c) responsabil de caz al copilului - asistentul social/psihologul din cadrul compartimentului de adopţii desemnat pentru copilul al cărui plan individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă; obligaţiile ce revin responsabilului de caz al copilului conform prevederilor prezentelor norme metodologice pot fi exercitate şi de către orice alt asistent social/psiholog angajat al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului desemnat în acest scop prin dispoziţia conducerii direcţiei; d) responsabil de caz al familiei - asistentul social/psihologul din cadrul compartimentului de adopţii sau, după caz, din cadrul organismului privat autorizat, desemnat pentru adoptator/familia adoptatoare; e) persoana de referinţă pentru copil - persoana cu care copilul este familiarizat, în prezenţa căreia se simte în siguranţă şi faţă de care a dezvoltat o relaţie de încredere; f) compartiment de specialitate - compartimentul de adopţii din structura organizatorică a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului; g) autoritate centrală - autoritatea desemnată de către fiecare stat contractant al Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare (denumită în continuare Convenţia de la Haga), însărcinată cu ducerea la îndeplinire a obligaţiilor impuse de această convenţie; h) autoritatea străină competentă - orice autoritate/instituţie străină, alta decât cea prevăzută la lit. g), prin intermediul căreia se obţin documente şi informaţii necesare instrumentării cererilor de adopţie internaţională; i) organizaţia străină acreditată - organismul privat acreditat de către statul primitor în conformitate cu legislaţia acestui stat şi autorizat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, denumită în continuare A.N.P.D.C.A., să desfăşoare activităţi în domeniul adopţiei internaţionale; j) organism privat autorizat, denumit în continuare O.P.A. - persoană juridică română, fără scop lucrativ, legal constituită, autorizată de A.N.P.D.C.A. să presteze servicii şi să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 233/2012; k) direcţia - direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, instituţie publică, cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii. ART. 2 (1) Pe parcursul procedurilor de adopţie copilul este încurajat şi susţinut în exprimarea opiniei sale, aceasta fiind consemnată şi luată în considerare, în funcţie de vârsta şi de gradul său de maturitate. (2) În realizarea tuturor demersurilor care vizează adopţia copilului se urmăresc: a) asigurarea continuităţii în viaţa copilului, menţinerea relaţiilor personale ale acestuia, dacă acest lucru nu contravine interesului lui superior, şi păstrarea obiectelor personale semnificative sau cu valoare afectivă pentru copil; b) facilitarea desprinderii copilului de persoanele de referinţă şi asigurarea unei integrări uşoare în familia adoptatorului. ART. 3 Pe parcursul procedurilor de adopţie copilului i se oferă informaţii şi explicaţii clare şi concrete, potrivit vârstei şi gradului său de maturitate, referitoare la durata şi etapele procesului de adopţie. În acest demers, managerul de caz este obligat să colaboreze cu persoana/persoanele de referinţă pentru copil, precum şi cu responsabilul de caz al copilului. CAP. II Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului în cadrul procedurii adopţiei interne SECŢIUNEA 1 Informarea prealabilă ART. 4 (1) Persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta se pot adresa direcţiei sau O.P.A. pentru obţinerea informaţiilor referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România, precum şi la documentaţia necesară, demersurile şi durata procedurilor adopţiei interne. (2) Furnizarea informaţiilor prevăzute la alin. (1) este însoţită de înmânarea unui material cuprinzând o listă cu principalele acte normative incidente în adopţie şi documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului. (3) Realizarea activităţii de informare se evidenţiază într-un document semnat de solicitant şi de persoana care a realizat această activitate şi se înmânează solicitantului. (4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în situaţia persoanelor care doresc să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni. SECŢIUNEA a 2-a Depunerea cererii de evaluare ART. 5 (1) Persoana sau familia care doreşte să adopte formulează o cerere scrisă adresată direcţiei competente conform legii sau unui O.P.A. (2) Anterior înregistrării cererii prevăzute la alin. (1), direcţia sau, după caz, O.P.A. se va asigura că procedura de informare prealabilă a fost îndeplinită, în caz contrar, acestea procedând în mod obligatoriu la furnizarea informaţiilor şi întocmirea documentului care atestă îndeplinirea acestei activităţi. (3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în situaţia în care persoana sau familia se află în situaţia prevăzută la art. 4 alin. (4). ART. 6 (1) Documentele necesare soluţionării cererii de evaluare depuse de către persoana sau familia adoptatoare sunt cele prevăzute în anexa nr. 1. (2) Documentele prevăzute în anexa nr. 1 lit. f), h), j) şi l) se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie. ART. 7 (1) După depunerea înscrisurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de evaluare se verifică de către consilierul juridic sub aspectul existenţei sau inexistenţei vreunuia dintre impedimentele legale la adopţie, în conformitate cu dispoziţiile Codului civil şi Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Rezultatul verificării se consemnează într-un referat. (2) Dacă s-a constatat că nu există niciunul dintre impedimentele de a adopta, se iniţiază procesul de evaluare. Pe parcursul evaluării pot fi solicitate orice alte documente şi informaţii considerate relevante. (3) În situaţia în care documentaţia este completă, întocmită corespunzător şi nu există interdicţii la adopţie, direcţia sau O.P.A. informează solicitantul cu privire la iniţierea procesului de evaluare şi la desemnarea responsabilului de caz al familiei. Acesta este obligat să introducă în Registrul naţional pentru adopţii, denumit în continuare R.N.A., informaţiile cu privire la adoptator/familia adoptatoare cuprinse în cererea de evaluare în vederea eliberării atestatului de familie adoptatoare. (4) În situaţia în care direcţia sau O.P.A. constată existenţa unei documentaţii incomplete sau întocmite necorespunzător, se solicită completarea ori, după caz, refacerea acesteia de către adoptator/ familia adoptatoare, care are obligaţia să se conformeze acestei solicitări în termen de 10 zile de la primirea acesteia. (5) În situaţia necompletării documentaţiei ori a identificării unor interdicţii la adopţie se informează, în scris, solicitantul cu privire la neînceperea evaluării. SECŢIUNEA a 3-a Etapele procesului de evaluare ART. 8 Procesul de evaluare a adoptatorului/familiei adoptatoare se realizează de echipa de evaluare formată din asistent social şi psiholog, unul dintre aceştia având şi calitatea de responsabil de caz al familiei, şi cuprinde următoarele etape: a) evaluarea socială; b) evaluarea psihologică; c) pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte. ART. 9 (1) Evaluarea socială se realizează pe parcursul unui număr de minimum 6 întâlniri, la finalul fiecărei întâlniri întocmindu-se o notă de întâlnire care conţine observaţiile şi concluziile rezultate. (2) Evaluarea psihologică presupune parcurgerea unui număr de cel puţin 4 întâlniri de evaluare/consiliere, rezultatele evaluării psihologice şi recomandările formulate fiind consemnate în fişele de evaluare psihologică. (3) Responsabilul de caz al familiei stabileşte de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare calendarul întâlnirilor din cadrul procedurii de evaluare. (4) În funcţie de particularităţile fiecărui caz, asistentul social sau, după caz, psihologul poate decide cu privire la necesitatea realizării unui număr de întâlniri suplimentare, comunicând această decizie adoptatorului/familiei adoptatoare în vederea actualizării calendarului întâlnirilor. (5) Întâlnirile realizate cu scopul evaluării sociale şi psihologice se desfăşoară atât la locuinţa familiei, cât şi la sediul direcţiei sau, după caz, al O.P.A. Fiecare membru al echipei de evaluare are obligaţia de a realiza cel puţin una din întâlnirile destinate evaluării la domiciliul persoanei/familiei adoptatoare. ART. 10 Pregătirea adoptatorului/familiei adoptatoare este destinată evaluării şi dezvoltării capacităţii acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat şi se desfăşoară pe parcursul a 3 sesiuni individuale sau de grup, cu o durata totală de minimum 12 ore. La finalul fiecărei sesiuni, specialiştii direcţiei sau ai O.P.A. care au susţinut pregătirea sunt obligaţi să completeze o fişă de observaţie pentru fiecare adoptator/familie adoptatoare. ART. 11 (1) Ulterior parcurgerii celor 3 etape ale procesului de evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc raportul final de evaluare a capacităţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare. (2) Raportul final de evaluare conţine sinteza informaţiilor psihosociale consemnate în documentele întocmite pe parcursul evaluării, precizarea punctelor tari şi slabe ale adoptatorului/familiei adoptatoare din perspectiva capacităţii acestuia/acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat, concluziile echipei de evaluare privind capacitatea solicitantului de a adopta şi propunerea privind eliberarea/neeliberarea atestatului. ART. 12 Pe tot parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia sau O.P.A. cu privire la eventualele schimbări intervenite în situaţia sa sociopsihomedicală, anexând, după caz, acte doveditoare. ART. 13 (1) În situaţia în care pe parcursul procesului de evaluare adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimă intenţia de a renunţa la evaluare, membrii echipei de evaluare întocmesc un raport în care menţionează stadiul evaluării şi motivul încetării acesteia. (2) Raportul prevăzut la alin. (1) conţine şi propunerea de încetare a procesului de evaluare, adoptatorul/familia adoptatoare fiind informat/informată în scris asupra încetării evaluării. Responsabilul de caz al familiei este obligat să introducă în R.N.A. menţiunea cu privire la acest aspect. (3) Dacă intenţia de renunţare la continuarea procedurilor de adopţie intervine ulterior eliberării atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare formulează în scris la direcţie o cerere motivată pentru retragerea atestatului. Dispoziţia de retragere a atestatului se introduce în R.N.A. de către direcţie, în termen de 5 zile de la emitere. ART. 14 Dacă pe parcursul procesului de evaluare membrii echipei de evaluare constată că cel puţin una dintre declaraţiile prevăzute la lit. b) şi j) din anexa nr. 1 nu corespunde realităţii, precum şi în situaţia în care au apărut impedimente de orice natură care împiedică finalizarea procesului de evaluare, acesta încetează. Prevederile art. 13 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. ART. 15 În situaţia în care solicitantul îşi schimbă domiciliul pe parcursul procesului de evaluare în raza administrativ-teritorială a altei direcţii competente să elibereze atestatul, direcţia sau, după caz, O.P.A. care a înregistrat cererea de evaluare are obligaţia transmiterii acesteia, însoţită de întreaga documentaţie existentă, direcţiei de la noul domiciliu, în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a luat cunoştinţă de schimbarea domiciliului. În acest caz finalizarea procedurii de evaluare poate fi realizată de către direcţia de la noul domiciliu sau de către un O.P.A. cu care această direcţie a încheiat protocol de colaborare. SECŢIUNEA a 4-a Raportul final de evaluare şi procedura de contestare ART. 16 (1) Raportul final de evaluare se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea acestuia. Comunicarea se face prin orice mijloc ce asigură transmiterea documentului şi confirmarea primirii acestuia, la adresa indicată de solicitant. (2) În situaţia în care evaluarea a fost realizată de către o altă direcţie decât cea competentă să elibereze atestatul sau de către O.P.A., acestea au obligaţia ca în termenul prevăzut la alin. (1) să transmită direcţiei care urmează să emită atestatul raportul final de evaluare, însoţit de întreaga documentaţie existentă. (3) În cazul în care raportul final conţine propunerea de eliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie, directorul direcţiei competente emite dispoziţia privind eliberarea atestatului, care se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere. (4) În cazul în care rezultatul evaluării este nefavorabil, raportul final conţinând propunerea de neeliberare a atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie, acesta poate fi contestat la direcţia competentă să emită atestatul în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare. (5) În cazul în care rezultatul evaluării nu este contestat în termenul prevăzut la alin. (4), direcţia emite dispoziţia de neeliberare a atestatului care se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere. ART. 17 Dacă adoptatorul/familia adoptatoare formulează, în termenul prevăzut de lege, contestaţie la raportul final de evaluare, directorul direcţiei nu poate emite dispoziţia până la soluţionarea contestaţiei. ART. 18 (1) În situaţia în care comisia de soluţionare a contestaţiilor, denumită în continuare comisia, propune completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau documente şi direcţia îşi însuşeşte această propunere, membrii echipei care au realizat evaluarea sunt obligaţi să efectueze demersurile necesare pentru completarea informaţiilor/documentelor solicitate, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea propunerii. (2) Concluziile şi recomandarea cuprinse în raportul final de evaluare se pot menţine sau se pot modifica în funcţie de rezultatul obţinut ca urmare a analizei noilor informaţii/documente, directorul direcţiei urmând a emite dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, care se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere. ART. 19 (1) În cazul în care comisia propune realizarea unei noi evaluări sociale şi/sau psihologice şi direcţia îşi însuşeşte această propunere, noile evaluări sunt realizate de cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie cu care A.N.P.D.C.A. a încheiat convenţii de colaborare. În termen de 5 zile de la înregistrarea propunerii comisiei, direcţia este obligată să informeze contestatarul asupra necesităţii selectării şi contactării unui astfel de cabinet sau societăţii civile profesionale competente să realizeze noua evaluare. (2) Contestatarul are la dispoziţie un termen de 15 zile de la data informării pentru a încheia un contract de prestări de servicii în vederea realizării unei noi evaluări. (3) În situaţia în care comisia recomandă realizarea unei noi evaluări sociale, aceasta va urmări numai aspectele care au condus la formularea propunerii de neeliberare a atestatului, iar în cazul recomandării realizării unei noi evaluări psihologice, aceasta se va realiza în integralitate. ART. 20 (1) Termenul de realizare a noilor evaluări nu poate depăşi 30 de zile de la data încheierii contractului de prestări servicii în vederea realizării unei noi evaluări. (2) La cererea motivată a cabinetului/societăţii civile profesionale prevăzut/prevăzute la art. 19 alin. (1), direcţia poate pune la dispoziţia acestuia/acesteia documente din cadrul dosarului de evaluare. (3) În termenul prevăzut la alin. (1), rezultatul noii evaluări sociale şi/sau psihologice se consemnează într-un raport şi se transmite contestatarului şi direcţiei. Raportul comunicat direcţiei este însoţit de documentaţia întocmită în cadrul evaluării. (4) După înregistrarea raportului la direcţie şi în baza analizei acestuia, directorul emite dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, care va menţiona dacă aceasta se bazează exclusiv pe concluziile raportului final de evaluare sau dacă au fost luate în considerare şi elementele rezultate ca urmare a unor noi evaluări. Dispoziţia se comunică adoptatorului/familiei adoptatoare în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere. ART. 21 Ulterior emiterii atestatului, responsabilul de caz al familiei este obligat să actualizeze în R.N.A. informaţiile cu privire la adoptator/familia adoptatoare aşa cum rezultă din raportul final de evaluare, precum şi din documentul prin care adoptatorul şi-a exprimat disponibilitatea de deplasare pentru realizarea potrivirii cu un copil adoptabil. Informaţia vizând disponibilitatea de deplasare poate fi modificată oricând, în funcţie de opţiunea adoptatorului. Informaţiile se introduc însoţite de copia electronică a raportului final de evaluare, dispoziţia de eliberare/neeliberare a atestatului, precum şi, după caz, a atestatului de adoptator/familie adoptatoare. ART. 22 După eliberarea atestatului de persoană/familie aptă să adopte, toate demersurile ulterioare stabilite de prezentele norme metodologice în sarcina responsabilului de caz al familiei se realizează numai de către responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate, desemnat de direcţia de la domiciliul persoanei/familiei atestate. ART. 23 (1) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare îşi schimbă domiciliul/reşedinţa după obţinerea atestatului, acesta/aceasta are obligaţia de a notifica acest aspect direcţiei care a eliberat atestatul, în termen de 3 zile de la eliberarea documentului care face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă. Direcţia face menţiune cu privire la notificare în R.N.A., menţiunea operată suspendând orice demers de potrivire. (2) Direcţia de la noul/noua domiciliu/reşedinţă are obligaţia de a efectua o anchetă socială în termen de 7 zile de la operarea menţiunii în R.N.A. Documentul care consemnează concluziile anchetei sociale trebuie să evidenţieze acele aspecte care s-au modificat ca urmare a schimbării domiciliului/reşedinţei adoptatorului/familiei adoptatoare şi se introduce în copie electronică în R.N.A. (3) În funcţie de concluziile rezultate ca urmare a realizării anchetei sociale prevăzute la alin. (2), direcţia de la noul/noua domiciliu/reşedinţă poate formula în atenţia direcţiei care a eliberat atestatul o propunere motivată vizând retragerea acestuia sau, după caz, poate iniţia, respectiv continua demersurile de potrivire. SECŢIUNEA a 5-a Organizarea şi funcţionarea comisiei de soluţionare a contestaţiilor ART. 24 (1) Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali, Colegiul Psihologilor şi A.N.P.D.C.A. desemnează în cadrul comisiei de soluţionare a contestaţiilor câte un membru titular şi unul supleant. Componenţa comisiei se aprobă prin decizie a preşedintelui A.N.P.D.C.A. (2) Reprezentanţii celor două colegii profesionale desemnaţi în cadrul comisiei nu pot fi implicaţi, pe perioada în care îndeplinesc această calitate, nici personal şi nici prin intermediul organismelor private autorizate, cabinetelor individuale, cabinetelor asociate sau societăţilor civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie în realizarea evaluării/reevaluării prevăzute de prezentele norme metodologice pentru eliberarea atestatului de persoană/familie adoptatoare. (3) Reprezentanţii A.N.P.D.C.A. sunt desemnaţi dintre angajaţii compartimentului de specialitate din structura organizatorică a acestei instituţii. ART. 25 (1) Convocarea membrilor comisiei se face în scris, prin fax sau e-mail, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei la A.N.P.D.C.A. Convocarea menţionează data, ora şi locul desfăşurării şedinţei şi se transmite însoţită de o copie a contestaţiei formulate. (2) Convocarea membrilor comisiei, înregistrarea contestaţiilor în registrul propriu de intrări-ieşiri al acesteia, întocmirea proceselor-verbale de şedinţă, redactarea raportului privind soluţionarea contestaţiei, precum şi efectuarea celorlalte demersuri necesare derulării activităţii comisiei se realizează de către o persoană special desemnată în acest sens din cadrul compartimentului de specialitate al A.N.P.D.C.A. (3) Anterior realizării convocării, persoana prevăzută la alin. (2) verifică dacă contestaţia este însoţită de copia dosarului contestatarului şi, în măsura în care se constată neîndeplinirea acestei condiţii, va solicita transmiterea dosarului. ART. 26 (1) Înainte de analizarea pe fond a contestaţiei, comisia verifică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) contestaţia este formulată în termenul prevăzut de lege; b) contestaţia este formulată de persoana/familia adoptatoare căreia i s-a comunicat raportul final de evaluare ori de o persoană împuternicită în acest sens prin procură notarială; c) contestaţia vizează rezultatul nefavorabil al raportului final de evaluare. (2) În cazul în care contestaţia nu îndeplineşte vreuna dintre condiţiile prevăzute la alin. (1), comisia propune respingerea contestaţiei. (3) În cazul în care contestaţia este admisibilă, comisia procedează la analiza pe fond a acesteia, respectiv analizarea raportului final de evaluare şi a documentaţiei transmise de către direcţie şi a motivelor invocate de contestatar. ART. 27 (1) Comisia formulează propuneri, ca urmare a exprimării votului deschis al majorităţii membrilor săi. (2) Rezultatul soluţionării contestaţiei şi propunerile comisiei se consemnează într-un raport semnat de către toţi membrii acesteia, care se comunică direcţiei şi contestatarului de către persoana prevăzută la art. 25 alin. (2). CAP. III Dispoziţii vizând stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie şi deschiderea procedurii adopţiei SECŢIUNEA 1 Stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie ART. 28 (1) Stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie este în competenţa managerului de caz al copilului. (2) Anterior stabilirii adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie, managerul de caz trebuie să se asigure că: a) pentru fiecare copil pentru care urmează să stabilească adopţia internă ca finalitate a planului individualizat de protecţie sau identificat fraţii acestuia aflaţi în sistemul de protecţie specială care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie. În situaţia în care, în interesul superior al copiilor, managerul de caz apreciază că pot fi realizate demersuri de adopţie separată a fraţilor, acesta întocmeşte un raport motivat în acest sens; b) în cazul fiecărui copil pentru care s-a stabilit, în condiţiile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o măsură de protecţie specială, au fost realizate demersuri pentru reintegrarea la părinţii săi fireşti sau pentru integrarea copilului în familia extinsă, după caz. ART. 29 (1) Adopţia internă ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte la expirarea termenelor prevăzute de lege. În situaţia declaraţiilor părinţilor şi rudelor copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite, prin care menţionează că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, acest termen se calculează de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru retragerea ultimei declaraţii înregistrate. (2) Termenele de 1 an, respectiv 6 luni prevăzute de lege în vederea stabilirii adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie se calculează de la data instituirii primei măsuri de protecţie cu privire la copil. ART. 30 (1) Declaraţiile părinţilor şi rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv, care au putut fi găsite, prin care acestea îşi exprimă refuzul de a se ocupa de creşterea şi îngrijirea copilului, pot fi înregistrate şi la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială locuiesc în fapt aceştia, urmând ca declaraţiile să fie transmise, în termen de 5 zile de la înregistrare, direcţiei care a instituit măsura de protecţie. (2) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) pot fi date numai după informarea acestora de către reprezentanţii direcţiei asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilităţilor de sprijin financiar sau material. ART. 31 (1) Obligaţia de a informa persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni, cu privire la stabilirea adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie, revine managerului de caz. Acesta informează persoanele în cauză cu privire la următoarele aspecte: a) necesitatea depunerii cererii pentru obţinerea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie, în situaţia în care doresc să adopte copilul; b) prioritatea la adopţia copilului de care beneficiază în temeiul Legii; c) durata maximă a procedurilor vizând acordarea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie; d) documentele necesare pentru soluţionarea cererii de atestare; e) pierderea priorităţii în realizarea potrivirii, în situaţia nedepunerii cererii în termenul prevăzut de lege. (2) Informarea prevăzută la alin. (1) se realizează în 5 zile de la stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie, verbal sau prin intermediul unei notificări transmise prin poştă, fax sau poştă electronică. (3) În cazul în care informarea este realizată verbal, îndeplinirea acestei obligaţii se atestă prin întocmirea unui proces-verbal semnat de managerul de caz şi persoana/persoanele vizată/vizate. În celelalte cazuri, întocmirea procesului-verbal nu este necesară, termenul maxim prevăzut de lege pentru depunerea cererii privind eliberarea atestatului calculându-se de la data primirii notificării. ART. 32 Adopţia internă poate fi stabilită ca finalitate a planului individualizat de protecţie numai dacă ambii părinţi fireşti ai copilului au împlinit vârsta de 14 ani. ART. 33 Dispoziţiile prezentei secţiuni nu sunt aplicabile în situaţia adopţiei copilului pentru care a fost instituită tutela. SECŢIUNEA a 2-a Luarea în evidenţă a copilului de către compartimentul de specialitate ART. 34 (1) În termen de 5 zile de la stabilirea finalităţii planului individualizat de protecţie ca fiind adopţia internă, managerul de caz transmite către compartimentul de specialitate, în copie, dosarul copilului. Managerul de caz are obligaţia de a transmite compartimentului de specialitate orice informaţie relevantă cu privire la copil şi familia sa obţinută ulterior. (2) Compartimentul de specialitate ia în evidenţă cazul, fiind desemnat responsabilul de caz al copilului. În cazul fraţilor se desemnează acelaşi responsabil de caz. Responsabilul desemnat are obligaţia introducerii în R.N.A. a informaţiilor referitoare la copil, inclusiv a acelora care vizează potrivirea cu prioritate, conform legii, a copilului cu un/o adoptator/familie adoptatoare. Aceste informaţii se actualizează ori de câte ori este necesar. (3) În situaţia în care interesul superior al copiilor justifică această măsură, informaţiile referitoare la separarea/nesepararea fraţilor pot fi actualizate la solicitarea managerului de caz. Acesta poate reveni asupra deciziei luate în această privinţă, până la momentul intrării unuia dintre fraţi în etapa de potrivire practică, pe baza unui raport motivat care se introduce în R.N.A. (4) Persoana cu atribuţii de responsabil de caz al copilului nu poate fi desemnată să îndeplinească atribuţii de responsabil de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare. ART. 35 (1) În situaţia copilului pentru care a fost instituită tutela, solicitarea formulată de tutore în vederea promovării acţiunii de deschidere a procedurii adopţiei este înregistrată la direcţia în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului, care are obligaţia desemnării unui responsabil de caz pentru copil. (2) Responsabilul de caz al copilului identifică elementele necesare în măsură să susţină că adopţia răspunde interesului superior al copilului, întocmeşte un raport care urmează a fi anexat cererii de deschidere a procedurii adopţiei şi introduce în R.N.A. informaţiile referitoare la copil. SECŢIUNEA a 3-a Deschiderea procedurii adopţiei ART. 36 Activităţile prevăzute de lege vizând consilierea prealabilă exprimării consimţământului la adopţie de către părinţii biologici sau tutore, precum şi întocmirea raportului care atestă derularea acestei activităţi sunt realizate de consilierul juridic din cadrul direcţiei. ART. 37 (1) Ulterior realizării activităţilor prevăzute la art. 36, direcţia sesizează, în termenul prevăzut de lege, instanţa judecătorească în vederea deschiderii procedurii adopţiei, anexând la cerere, după caz, documentele prevăzute în anexa nr. 2. (2) În cazul fraţilor pentru care managerul de caz a apreciat că nu pot fi realizate demersuri de adopţie separată a acestora este formulată o singură cerere prin care se solicită instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii adopţiei pentru aceştia. ART. 38 Direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului este obligată să actualizeze în R.N.A. informaţiile cu privire la copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei. Informaţiile sunt însoţite de copia electronică a hotărârii judecătoreşti definitive privind deschiderea procedurii adopţiei. ART. 39 Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică în situaţia adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv. CAP. IV Potrivirea iniţială şi practică în cadrul procedurii adopţiei interne SECŢIUNEA 1 Potrivirea iniţială ART. 40 (1) Procesul de potrivire iniţială constă în identificarea şi selectarea persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului. (2) Potrivirea iniţială se realizează pornind de la nevoile şi caracteristicile copilului, luând în considerare capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare atestate de a răspunde acestora. ART. 41 (1) Pentru fiecare copil aflat în evidenţa R.N.A. cu hotărâre definitivă de deschidere a procedurii de adopţie se generează lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate. În cazul fraţilor inseparabili, lista este comună. (2) Includerea adoptatorilor/familiilor adoptatoare în cadrul listei se face în funcţie de gradul în care aceştia răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului menţionate mai jos şi care reprezintă criterii de potrivire iniţială: a) vârsta copilului; b) sexul copilului; c) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji; d) starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului. (3) În listă se includ cu prioritate următoarele persoane atestate: a) rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv; b) persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni; c) persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopţie cu un frate al acestuia. (4) Adoptatorii care răspund în aceeaşi măsură criteriilor de potrivire iniţială se ierarhizează în listă începând cu acei adoptatori care locuiesc în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă din acelaşi judeţ/sector cu cel al copilului. Adoptatorii care locuiesc în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă din acelaşi judeţ/sector cu cel al copilului vor fi ierarhizaţi în listă în funcţie de vechimea atestatelor, lista fiind completată cu adoptatorii din celelalte judeţe care, la rândul lor, sunt ierarhizaţi în funcţie de vechimea atestatelor. În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare a mai fost atestat/atestată, pentru stabilirea vechimii se va lua în considerare data primei dispoziţii de atestare, numai în cazul în care nu au existat întreruperi mai mari de 6 luni între data expirării valabilităţii atestatului şi data emiterii noii dispoziţii de atestare. (5) Adoptatorii/Familiile adoptatoare se includ în lista copiilor din judeţele pentru care şi-au exprimat disponibilitatea de deplasare. (6) În situaţia în care, ulterior aplicării dispoziţiilor alin. (4), în lista unui copil există mai mulţi adoptatori/familii adoptatoare atestate care răspund în aceeaşi măsură criteriilor enunţate, aceştia se includ împreună pe prima poziţie a listei generate din R.N.A. ART. 42 (1) Persoanele prevăzute la art. 41 alin. (3) care doresc să adopte numai copilul/copiii faţă de care au prioritate nu vor fi incluse în listele altor copii. (2) Prin excepţie de la prevederile art. 41 alin. (4), persoanele atestate care beneficiază de prioritate în realizarea potrivirii conform art. 41 alin. (3) şi care răspund în aceeaşi măsură criteriilor de potrivire iniţială sunt incluse împreună pe prima poziţie a listei generate din R.N.A. ART. 43 În lista prevăzută la art. 41 nu se includ adoptatorul/familia adoptatoare atestat/atestată cu reşedinţa obişnuită în România care şi-a exprimat intenţia de a adopta internaţional un copil cu reşedinţa obişnuită în străinătate. Cererea şi documentaţia depuse de aceste persoane se transmit autorităţilor străine ale statului de origine al copilului prin intermediul A.N.P.D.C.A., în conformitate cu cerinţele legislaţiei statului respectiv. ART. 44 (1) Responsabilul de caz al copilului are obligaţia ca, cel puţin o dată la 7 zile, să consulte lista prevăzută la art. 41 şi să continue procedura de potrivire iniţială cu adoptatorul/familia adoptatoare aflat/aflată pe prima poziţie din listă. (2) Continuarea procedurii de potrivire iniţială se realizează în termen de 7 zile de la consultarea listei prin analizarea informaţiilor detaliate cuprinse în dosarul copilului, în raportul final de evaluare al adoptatorului/familiei adoptatoare şi, după caz, în documentul prevăzut la art. 23 alin. (2), stabilindu-se dacă adoptatorul/familia adoptatoare răspunde nevoilor copilului. În situaţia în care pe prima poziţie a listei generate din R.N.A. sunt incluse mai multe persoane, această analiză se realizează simultan cu toate aceste persoane, urmând ca potrivirea practică să se iniţieze cu cel mai potrivit adoptator/ familie adoptatoare. (3) Analiza informaţiilor se realizează de către responsabilul de caz al copilului în colaborare cu psihologul din cadrul compartimentului de specialitate şi responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare, cu consultarea managerului de caz şi, după caz, a persoanei de referinţă a copilului. (4) La finalul activităţilor prevăzute la alin. (2) şi (3) responsabilul de caz al copilului completează fişa sintetică de potrivire iniţială şi face menţiunea în R.N.A. cu privire la iniţierea/neiniţierea procedurii de potrivire practică. ART. 45 În cazul în care adoptatorul/familia adoptatoare răspunde nevoilor copilului se iniţiază procedura de potrivire practică. În caz contrar se reia procedura de potrivire iniţială cu următorul/următoarea adoptator/familie adoptatoare din lista actualizată generată din R.N.A. SECŢIUNEA a 2-a Potrivirea practică ART. 46 (1) Potrivirea practică vizează pregătirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare şi a altor persoane de referinţă pentru copil şi organizarea de întâlniri între copil şi adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitării acomodării acestora. (2) Iniţierea potrivirii practice se realizează de către responsabilul de caz al copilului sau, după caz, de către responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare şi constă în informarea acestor persoane cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile acestuia, motivele pentru care se apreciază că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului. În situaţia în care informarea este realizată de către responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare, responsabilul de caz al copilului îi comunică acestuia toate informaţiile necesare în acest sens, precum şi fotografii ale copilului. (3) În vederea derulării activităţilor prevăzute la alin. (2) responsabilul de caz contactează de îndată adoptatorul/familia adoptatoare şi îi informează asupra faptului că au obligaţia de a se prezenta în termen de 7 zile la direcţie. Pentru motive obiective, neimputabile solicitantului, la cererea motivată a acestuia, termenul poate fi prelungit cu 7 zile. Informarea se poate realiza telefonic sau prin intermediul unei notificări transmise prin fax sau poştă electronică. (4) În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare nu se prezintă la direcţie în termenele prevăzute la alin. (3) ori în cazul în care ulterior realizării primei etape a potrivirii practice persoana/familia adoptatoare refuză continuarea acesteia, pentru copil se reia procedura de potrivire iniţială prevăzută la art. 44. Motivele refuzului se consemnează în scris. Responsabilul de caz al familiei face menţiunile corespunzătoare acestor aspecte în R.N.A. (5) În cazul în care persoana/familia adoptatoare se află în situaţia de a fi refuzat de 5 ori continuarea potrivirii practice, aceasta are obligaţia de a parcurge un program de informare şi consiliere referitor la caracteristicile copiilor adoptabili din România şi motivaţia refuzului, organizat de către responsabilul de caz al familiei din cadrul direcţiei care a eliberat atestatul. Programul este obligatoriu, cuprinde un număr de minimum 3 întâlniri, iar până la finalizarea acestuia adoptatorul/familia adoptatoare nu este inclusă în demersuri de potrivire. La finalul parcurgerii programului responsabilul de caz menţionează în R.N.A data încheierii acestuia. ART. 47 În vederea facilitării procedurii de potrivire practică, responsabilul de caz al copilului din cadrul compartimentului de specialitate colaborează cu managerul de caz al acestuia, precum şi, după caz, cu asistentul social/psihologul din cadrul O.P.A., în situaţia în care copilul beneficiază de o măsură de protecţie specială dispusă la un asistent maternal angajat al acestuia sau la un serviciu rezidenţial al unui O.P.A. Managerul de caz se va asigura că persoanele implicate în creşterea şi îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare. ART. 48 Dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabileşte împreună cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul. ART. 49 (1) Prima întâlnire are loc în mediul de viaţă al copilului, fără a i se aduce la cunoştinţă scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referinţă. (2) În 3 zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimă în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică. ART. 50 (1) În situaţia în care se continuă procedura de potrivire practică, responsabilul de caz al copilului stabileşte de comun acord cu adoptatorul/familia adoptatoare programul şi modul de desfăşurare a următoarelor întâlniri, precum şi participanţii la întâlniri. Psihologul participă la cel puţin 2 dintre întâlnirile stabilite. (2) Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia. (3) Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei 2 responsabili de caz, în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4. (4) La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului, cu consultarea responsabilului de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare, întocmeşte raportul de potrivire şi se face menţiunea corespunzătoare în R.N.A. ART. 51 (1) Dacă pe parcursul potrivirii practice specialiştii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, procedura de potrivire încetează şi se face menţiunea în acest sens în R.N.A. Pentru copil se reia şi se continuă procedura de potrivire iniţială conform prevederilor art. 44. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), responsabilul de caz al copilului este obligat să analizeze şi să consemneze într-un document care se introduce în R.N.A motivul/motivele care a/au determinat încetarea potrivirii practice. Dacă se apreciază că aceste motive sunt relevante, vor fi luate în considerare la reluarea procedurii de potrivire practică, pentru a preveni apariţia unei situaţii similare. ART. 52 În situaţia copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani ori a fraţilor ce nu pot fi separaţi, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani, având hotărâre definitivă de deschidere a procedurii de adopţie valabilă, dispoziţiile referitoare la realizarea potrivirii iniţiale nu sunt aplicabile. ART. 53 (1) Pentru situaţiile în care legea stabileşte că încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară, respectiv pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, adopţia copilului pentru care a fost deschisă procedura adopţiei şi acesta se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 6 luni, precum şi pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la data instituirii tutelei, dispoziţiile referitoare la realizarea potrivirii practice nu sunt aplicabile. În această situaţie se aplică dispoziţiile legale referitoare la întocmirea raportului cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori necesar a fi transmis instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. (2) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 41 alin. (3) şi la art. 52 dispoziţiile referitoare la potrivirea practică se aplică numai în situaţia în care copilul/copiii nu se află în plasament/tutelă la adoptator sau familia adoptatoare. În cazul în care aceştia se află în plasament/tutelă la adoptator sau familia adoptatoare de mai puţin de 6 luni se aplică numai dispoziţiile referitoare la întocmirea raportului de potrivire. (3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) şi (2) se întocmesc după realizarea de către responsabilul de caz al copilului a minimum 2 întâlniri cu copilul şi adoptatorul/familia adoptatoare, desfăşurate în mediul de viaţă al acestora. SECŢIUNEA a 3-a Potrivirea în situaţia copiilor greu adoptabili ART. 54 (1) R.N.A. conţine o secţiune distinctă pentru următoarele categorii de copii greu adoptabili: a) cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie nu s-a reuşit iniţierea potrivirii practice; b) cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie, deşi a fost iniţiată etapa potrivirii practice, aceasta a eşuat; c) cei pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de adopţie, deşi a fost pronunţată o hotărârii de încredinţare în vederea adopţiei, aceasta a fost revocată. (2) În cadrul secţiunii prevăzute la alin. (1) se introduc şi copiii pentru care lista generată din R.N.A., conform criteriilor prevăzute la art. 41, nu conţine timp de 3 luni consecutiv niciun/nicio adoptator/familie adoptatoare atestat/atestată. ART. 55 (1) În situaţia copiilor greu adoptabili se realizează demersuri suplimentare pentru identificarea unui/unei adoptator/ familii adoptatoare prin continuarea procedurilor de potrivire iniţială prevăzute în cadrul procedurii adopţiei interne concomitent cu crearea şi utilizarea profilului copilului greu adoptabil, procedurile de potrivire fiind realizate ţinând cont de nevoile particulare ale acestor copii. Consultarea listei de către responsabilul de caz al copilului se realizează cel puţin o dată la 30 de zile. (2) Responsabilul de caz al copilului creează în termen de 5 zile de la momentul în care copilul intră în categoria celor greu adoptabili un profil al acestuia. (3) Profilul copiilor greu adoptabili conţine o fotografie actuală a copilului sau, după caz, o imagine reprezentativă aleasă împreună cu acesta, precum şi următoarele informaţii: a) prenumele copilului; b) judeţul de domiciliu al copilului; c) vârsta copilului şi dacă vârsta cronologică este diferită de vârsta de dezvoltare; d) descrierea succintă a nevoilor de sănătate, emoţionale, educaţionale ale copilului; e) principalele trăsături de personalitate şi interesele/ abilităţile/aptitudinile copilului. (4) Profilul poate include şi mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului. Opinia copilului va fi luată în considerare la crearea profilului, în funcţie de gradul său de înţelegere şi maturitate. (5) În cazul fraţilor care nu pot fi separaţi în cadrul procedurii de adopţie, profilul este comun. Crearea profilului comun este obligatorie şi în cazul fraţilor inseparabili la momentul la care cel puţin unul dintre aceştia îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 54 alin. (1) sau (2). ART. 56 În scopul conştientizării problematicii şi nevoilor copiilor greu adoptabili, A.N.P.D.C.A., direcţiile şi O.P.A. pot organiza campanii de informare şi promovare a adopţiei interne a acestor copii. ART. 57 (1) Profilul copilului greu adoptabil poate fi consultat de către direcţie. Consultarea se face pe baza unui nume de utilizator şi parolă ce vor fi gestionate de către A.N.P.D.C.A. (2) Persoana/Familia atestată poate consulta informaţiile conţinute în profilul copiilor greu adoptabili la sediul direcţiei de la domiciliul său. În cazul în care responsabilul de caz al familiei constată că persoana/familia a fost selectată într-o procedură de potrivire iniţială în cadrul listei unui copil adoptabil, solicită acesteia să opteze între a fi continuată procedura de potrivire iniţială pe listă sau a fi demarată procedura de potrivire cu un copil greu adoptabil. (3) Dacă adoptatorul doreşte să continue procedura de adopţie cu un copil greu adoptabil, indiferent de menţiunile referitoare la numărul de copii şi caracteristicile acestora conţinute în raportul final de evaluare, responsabilul de caz al familiei face menţiunea în acest sens în R.N.A. În termen de 7 zile de la efectuarea menţiunii în R.N.A. responsabilul de caz al copilului comunică responsabilului de caz al familiei toate informaţiile referitoare la copil pentru a fi prezentate adoptatorului. (4) Procedura de potrivire practică se realizează cu aplicarea dispoziţiilor art. 47-51 acordându-se o atenţie suplimentară modului în care adoptatorii reuşesc să răspundă nevoilor particulare ale copiilor greu adoptabili. Reluarea demersurilor de potrivire iniţială, dacă este cazul, se realizează atât prin generarea din R.N.A. a listei prevăzute la art. 41, cât şi prin consultarea profilului copilului greu adoptabil. În această situaţie adoptatorul va fi inclus în lista copiilor adoptabili. (5) Raportul de potrivire va evidenţia nevoile particulare ale copilului greu adoptabil, capacitatea adoptatorului/familiei adoptatoare de a răspunde acestora, eventualele puncte slabe ale adoptatorilor necesar a fi monitorizate în perioada de încredinţare în vederea adopţiei, precum şi serviciile/activităţile de sprijin şi suport necesare. La cererea familiei ori la propunerea direcţiei, activităţile postadopţie prevăzute de Lege pot fi asigurate şi pe durata încredinţării în vederea adopţiei. CAP. V Încredinţarea în vederea adopţiei SECŢIUNEA 1 Aspecte generale ART. 58 (1) În termen de 5 zile de la întocmirea raportului de potrivire, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul copilului sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei. (2) Odată cu cererea de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia solicită instanţei să se pronunţe şi cu privire la revocarea măsurii de protecţie specială. (3) La cererea de încredinţare în vederea adopţiei se anexează documentele prevăzute în anexa nr. 1 lit. a), d), f), h), k) şi l), precum şi următoarele: a) certificatul de naştere al copilului, în copie; b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică; c) hotărârea judecătorească definitivă privind deschiderea procedurii adopţiei; d) raportul de potrivire, conţinând propunerea de sesizare a instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei; e) dispoziţia şi atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptă să adopte. ART. 59 (1) Executarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de încredinţare în vederea adopţiei se face în baza unui certificat de grefă. (2) Termenul pentru care s-a dispus încredinţarea se calculează de la data mutării efective a copilului la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare. (3) Mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare se evidenţiază într-un document întocmit în dublu exemplar şi semnat de către reprezentantul direcţiei şi de către adoptator/familia adoptatoare, datat şi înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul. (4) În situaţia în care încredinţarea în vederea adopţiei se dispune la un adoptator/familie adoptatoare dintr-un alt sector/judeţ decât cel în care a fost protejat copilul, direcţia prevăzută la alin. (3) are obligaţia ca în termen de 5 zile să transmită documentul în care se consemnează mutarea copilului direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, în vederea luării în evidenţă şi a întocmirii rapoartelor bilunare de urmărire a evoluţiei copilului. (5) Preluarea copilului este realizată în mod obligatoriu de către adoptator sau de către cel puţin unul dintre soţii din familia adoptatoare. SECŢIUNEA a 2-a Urmărirea evoluţiei copilului pe perioada încredinţării în vederea adopţiei ART. 60 Urmărirea evoluţiei copilului încredinţat în vederea adopţiei şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator/familia adoptatoare se realizează în mediul de viaţă al copilului, prima vizită în acest scop având loc în prima săptămână de la mutarea efectivă a copilului la adoptator/familia adoptatoare. ART. 61 (1) Rapoartele bilunare prevăzute de lege conţin constatările rezultate ca urmare a evaluării relaţiilor dintre copil şi familie, în urma vizitelor efectuate de către responsabilul de caz al copilului sau, după caz, de către responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare, precum şi propuneri vizând, după caz, menţinerea, prelungirea sau revocarea încredinţării în vederea adopţiei. În raport cu vârsta şi gradul de maturitate a copilului, în aceste rapoarte este menţionată şi opinia copilului, rezultată ca urmare a unor discuţii personale cu copilul. (2) Responsabilul de caz are obligaţia de a informa adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la recomandările şi concluziile conţinute în cuprinsul rapoartelor bilunare. ART. 62 În vederea facilitării integrării copilului în noul mediu de viaţă, în perioada pentru care s-a dispus încredinţarea în vederea adopţiei, pot fi realizate acele activităţi postadopţie prevăzute de lege care răspund nevoilor identificate în această etapă. ART. 63 La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei se întocmeşte raportul final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator care conţine propunerea vizând încuviinţarea adopţiei. ART. 64 (1) În situaţia în care, în perioada de încredinţare în vederea adopţiei, adoptatorul/familia adoptatoare îşi schimbă domiciliul în raza administrativ-teritorială a altei direcţii, competenţa continuării instrumentării procedurilor de adopţie revine direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dosarul adoptatorului/familiei adoptatoare şi copilului se transmite de îndată, în original, direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială este situat noul domiciliu. SECŢIUNEA a 3-a Prelungirea şi revocarea încredinţării în vederea adopţiei ART. 65 (1) În situaţiile în care este necesară prelungirea încredinţării în vederea adopţiei, direcţia sesizează de îndată instanţa judecătorească cu o cerere în acest sens. (2) Cererea prevăzută la alin. (1) adresată instanţei judecătoreşti prelungeşte de drept perioada stabilită iniţial pentru încredinţarea în vederea adopţiei cu durata necesară soluţionării acestei cereri. ART. 66 (1) În situaţiile în care se solicită revocarea încredinţării în vederea adopţiei, cererea adresată instanţei judecătoreşti conţine şi solicitarea cu privire la instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru copil şi desemnarea persoanei care urmează să exercite drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la acesta. (2) Dispoziţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător. (3) Preluarea copilului de la adoptator/familia adoptatoare este realizată în mod obligatoriu de către un reprezentant al direcţiei. CAP. VI Procedura de plată a indemnizaţiei care se acordă pe perioada concediului de acomodare ART. 67 (1) Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare, prevăzută de lege, se face pe baza cererii persoanei îndreptăţite aflate în concediul de acomodare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3. (2) Cererea este însoţită de actele prevăzute de lege, precum şi de copia actului de identitate a solicitantului, copia certificatului de naştere al copilului şi acte doveditoare privind realizarea de venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 67, art. 76 alin. (1) şi (2) şi art. 103 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Pentru acordarea indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare, cererea şi documentele justificative prevăzute la alin. (1) şi (2) se depun în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei şi se înregistrează la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în a cărei rază administrativ-teritorială are domiciliul persoana îndreptăţită, denumită în continuare agenţie teritorială. (4) În situaţia în care cererea este depusă după termenul prevăzut la alin. (3), dar până la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei, drepturile se acordă de la data la care este depusă cererea. (5) Plata indemnizaţiei lunare aferente concediului de acomodare se realizează pe fracţiuni de lună, în funcţie de data la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei sau, în cazul prevăzut la alin. (4), de la data depunerii cererii. ART. 68 (1) Cererea pentru acordarea indemnizaţiei se soluţionează în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie emisă de directorul executiv al agenţiei teritoriale, şi se comunică persoanei îndreptăţite în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei. (2) Contestaţiile formulate împotriva deciziei prevăzute la alin. (1) se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 69 (1) Indemnizaţia se plăteşte prin mandat poştal sau, după caz, în cont curent personal ori cont de card, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite, indicată în cerere. (2) Plata indemnizaţiei se efectuează începând cu ziua următoare celei în care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei cu respectarea prevederilor art. 67 alin. (4) şi (5). (3) În cazul achitării indemnizaţiei prin mandat poştal, sumele aferente plăţilor ocazionate de efectuarea plăţii indemnizaţiei sunt stabilite prin legea bugetul de stat. (4) În cazul plăţii indemnizaţiei în cont curent personal sau în cont de card, agenţiile teritoriale efectuează plata prin unităţile bancare pe bază de borderou, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru alte beneficii de asistenţă socială acordate de la bugetul de stat. (5) În cazul în care persoana îndreptăţită solicită schimbarea opţiunii de plată a indemnizaţiei, aceasta depune cerere şi documentele justificative prevăzute la art. 67 la agenţia teritorială, în a cărei rază administrativ-teritorială are domiciliul. Soluţionarea cererii se face cu aplicarea dispoziţiilor prevăzute la art. 68. (6) În cazul schimbării adresei de domiciliu sau de reşedinţă în aria de competenţă a aceleiaşi agenţii teritoriale care a efectuat plata drepturilor până la apariţia modificării, persoana îndreptăţită comunică în scris, în termen de 5 zile lucrătoare, agenţiei teritoriale modificarea. (7) În cazul în care noua adresă de domiciliu se află în aria de competenţă a altei agenţii teritoriale, agenţia teritorială care a efectuat plata până la apariţia modificării procedează la încetarea plăţii şi comunică în scris agenţiei teritoriale din judeţul de domiciliu al persoanei îndreptăţite datele necesare în vederea reluării plăţii, menţionând obligatoriu ultima lună pentru care s-a efectuat plata, cuantumul, precum şi suma restantă defalcată pe fiecare lună. (8) În situaţia prevăzută la alin. (7), persoana îndreptăţită depune la agenţia teritorială în a cărei rază administrativ-teritorială şi-a stabilit noul domiciliu sau reşedinţă actele doveditoare, pe baza cărora directorul executiv al acesteia emite o nouă decizie de acordare a dreptului. ART. 70 Persoana îndreptăţită sau, după caz, direcţia care urmăreşte evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori pe durata încredinţării în vederea adopţiei are obligaţia de a comunica agenţiei teritoriale, în termen de 5 zile de la data producerii şi respectiv luării la cunoştinţă, orice modificare intervenită de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii indemnizaţiei. ART. 71 (1) Dispoziţiile prezentului capitol se aplică şi persoanelor care au copii încredinţaţi în vederea adopţiei la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), indemnizaţia, precum şi concediul de acomodare se acordă proporţional în funcţie de numărul zilelor calendaristice rămase de la data la care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească privind încredinţarea în vederea adopţiei şi până la împlinirea duratei maxime prevăzute de lege pentru acordarea concediului de acomodare. CAP. VII Încuviinţarea adopţiei interne ART. 72 Raportul final întocmit la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, raportul cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori întocmit pentru cazurile în care legea stabileşte că încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară se depun la instanţa judecătorească, cu cel puţin 5 zile înaintea termenului la care direcţia a fost citată pentru judecarea cauzei. ART. 73 (1) Cererea de încuviinţare a adopţiei se introduce, fie de către adoptatori, fie de către direcţie, la instanţa competentă cu cel puţin 5 zile înainte de împlinirea perioadei pentru care a fost dispusă încredinţarea în vederea adopţiei. (2) În cazul adopţiei copilului de către o familie adoptatoare, unul dintre soţi poate să dea mandat încheiat în formă autentică celuilalt soţ să îl reprezinte în faţa instanţei judecătoreşti pentru exprimarea consimţământului la adopţie. ART. 74 În situaţia în care informarea şi consilierea copilului cu privire la exprimarea consimţământului la adopţie este realizată de către O.P.A. raportul care atestă realizarea acestei activităţi este transmis direcţiei competente să introducă acţiunea privind încuviinţarea adopţiei. CAP. VIII Monitorizare şi activităţi postadopţie în adopţia internă ART. 75 (1) În situaţia în care, în perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorul/familia adoptatoare îşi stabileşte domiciliul/reşedinţa în raza administrativ-teritorială a altei direcţii decât cea care a iniţiat procedura de monitorizare, cea de-a doua are obligaţia de a transmite în copie rapoartele trimestriale realizate până la acel moment. (2) În cazul în care, pe parcursul monitorizării postadopţie sau ulterior, sunt necesare informaţii/documente din dosarul de adopţie, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială este situat/situată noul domiciliu/noua reşedinţă le poate solicita fie adoptatorilor, fie direcţiei care a iniţiat procedura de adopţie. ART. 76 (1) Responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie, în condiţiile prevăzute de lege. În această situaţie se întocmeşte un raport care conţine constatările şi recomandările rezultate pe parcursul monitorizării, precum şi motivarea acestei propuneri. (2) În termen de 15 zile de la încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, responsabilul de caz întocmeşte raportul final de închidere a cazului. O copie a acestui raport se comunică managerului de caz al copilului. (3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) şi (2) se introduc în R.N.A. în termen de 5 zile de la finalizare. ART. 77 Dispoziţiile art. 75-76 nu se aplică în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore sau rude. ART. 78 (1) Compartimentul de specialitate realizează activităţile postadopţie prevăzute de lege şi facilitează accesul copilului şi al adoptatorului/familiei adoptatoare la acestea, în funcţie de nevoile identificate. (2) Aceste activităţi pot fi desfăşurate de specialiştii compartimentului de specialitate, de O.P.A., precum şi de cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie care au încheiat convenţii cu A.N.P.D.C.A. (3) Activităţile postadopţie se pot realiza la iniţiativa responsabilului de caz, ca urmare a propunerilor şi recomandărilor formulate în rapoartele de monitorizare postadopţie, sau la solicitarea adoptatului ori a adoptatorului/familiei adoptatoare, inclusiv pe parcursul sau după expirarea perioadei de monitorizare postadopţie. (4) Activităţile postadopţie de care beneficiază copilul şi/sau adoptatorul/familia adoptatoare în perioada de monitorizare se consemnează în dosarul copilului de către responsabilul de caz. (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător şi pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei. CAP. IX Adopţia internaţională SECŢIUNEA 1 Transmiterea cererii şi luarea în evidenţa R.N.A. ART. 79 (1) Persoanele/Familiile cu reşedinţa obişnuită în străinătate aflate în una dintre situaţiile prevăzute de lege pentru a putea adopta internaţional un copil a cărui reşedinţă obişnuită este în România pot formula cerere de adopţie, care se înaintează A.N.P.D.C.A., prin intermediul autorităţii centrale sau al organizaţiei străine acreditate, direct sau prin persoane împuternicite în acest sens. (2) Pentru a fi luată în evidenţa R.N.A. cererea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 4. (3) Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi transmise în original sau, după caz, în copie legalizată şi însoţite de traducerea autorizată în limba română. (4) Toată documentaţia prevăzută la alin. (2) se transmite şi în fotocopie. ART. 80 (1) În cazul în care, după luarea în evidenţa R.N.A. a cererii de adopţie internaţională şi până la transmiterea cererii de încuviinţare a adopţiei la instanţa judecătorească se constată încetarea valabilităţii documentului prevăzut la lit. h) din anexa nr. 4, se suspendă demersurile de adopţie şi A.N.P.D.C.A. notifică acest aspect autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate. (2) Suspendarea prevăzută la alin. (1) operează până la primirea documentului valabil, dar nu mai mult de 2 luni de la transmiterea notificării în acest sens. (3) În situaţia în care documentul solicitat nu este transmis în termenul prevăzut la alin. (2), A.N.P.D.C.A. informează autoritatea centrală competentă sau organizaţia străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluţionării cererii şi restituie documentaţia anexată acesteia. ART. 81 În situaţia în care adoptatorul este soţul părintelui firesc sau adoptiv al copilului a cărui adopţie internaţională se solicită, cererea acestuia este însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 4 lit. a)-c), e), f), i), şi, după caz, g) şi h), dacă legislaţia statului de primire impune emiterea acestor documente. ART. 82 (1) În situaţia în care cererea este însoţită de documentaţia prevăzută în anexa nr. 4 şi sunt respectate dispoziţiile art. 79 alin. (3) şi (4), este luată în evidenţa R.N.A., iar A.N.P.D.C.A. notifică acest aspect autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate. (2) În cazul în care cererea nu este însoţită de toate documentele prevăzute în anexa nr. 4, A.N.P.D.C.A. notifică, în termen de 10 zile de la înregistrarea acesteia, autorităţii străine competente sau organizaţiei străine acreditate necesitatea completării documentaţiei. În acest caz, cererea nu este luată în evidenţa R.N.A. (3) În situaţia în care documentele solicitate nu sunt transmise în termen de 4 luni de la înregistrarea cererii, A.N.P.D.C.A. informează autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată cu privire la imposibilitatea soluţionării cererii şi restituie documentaţia anexată acesteia. (4) Completarea documentaţiei ce însoţeşte cererea de adopţie internaţională se poate face atât de către autoritatea străină competentă, organizaţia străină acreditată care a transmis cererea prin persoane care fac parte din personalul angajat ori persoane împuternicite în acest sens, cât şi de către adoptator/familia adoptatoare. ART. 83 (1) Odată cu luarea în evidenţa R.N.A. a cererii adoptatorului/familiei adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate, personalul din cadrul compartimentului de specialitate din structura A.N.P.D.C.A. introduce în R.N.A. informaţiile cu privire la adoptatorul/familia adoptatoare atestată. (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se introduc însoţite şi de copia electronică a documentului eliberat de autorităţile străine care atestă că adoptatorul/familia adoptatoare este apt/aptă să adopte, precum şi de raportul care conţine informaţiile detaliate referitoare la adoptator/familia adoptatoare. ART. 84 (1) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare care formulează cerere de adopţie internaţională este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, A.N.P.D.C.A. verifică existenţa altor solicitări similare din partea rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestate cu reşedinţa obişnuită în România. (2) Dacă se constată existenţa unei solicitări de adopţie formulate de o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv atestată cu reşedinţa obişnuită în România, A.N.P.D.C.A. comunică autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate imposibilitatea soluţionării cererii şi restituie documentaţia anexată acesteia. (3) În situaţia în care în evidenţa R.N.A. nu există date cu privire la rude atestate ale copilului până la gradul al patrulea inclusiv cu reşedinţa obişnuită în România, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt luate în evidenţa R.N.A. ART. 85 În cazul în care cererea de adopţie este formulată de către soţul părintelui firesc/adoptiv al copilului, prevederile legale vizând deschiderea procedurii adopţiei, precum şi cele vizând procedura de potrivire nu sunt aplicabile. ART. 86 În situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare are reşedinţa obişnuită într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Haga, cererea de adopţie este luată în evidenţa R.N.A. numai dacă A.N.P.D.C.A. a încheiat convenţie de colaborare cu autoritatea desemnată cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul de primire şi această cerere a fost transmisă potrivit procedurii stabilite în convenţie. SECŢIUNEA a 2-a Potrivirea iniţială ART. 87 (1) Procedura de potrivire iniţială a copiilor care au deschisă procedura adopţiei şi pentru care s-a împlinit termenul prevăzut de lege ulterior căruia aceştia pot fi adoptaţi internaţional se realizează prin consultarea de către responsabilul de caz al copilului a listei adoptatorilor/familiilor adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate, aflaţi în evidenţa R.N.A. Dispoziţiile art. 44 alin. (1), (2) şi (4) şi respectiv art. 45 se aplică în mod corespunzător. Analiza informaţiilor prevăzute la art. 44 alin. (3) se realizează de către responsabilul de caz al copilului în colaborare cu psihologul din cadrul compartimentului de specialitate, cu consultarea managerului de caz şi, după caz, a persoanei de referinţă a copilului. Consultarea listei se realizează o dată la 30 de zile în situaţia copiilor pentru care lista generată din R.N.A. nu conţine timp de 3 luni consecutiv niciun/nicio adoptator/familie adoptatoare atestat/atestată. (2) În cazul fraţilor inseparabili, lista este comună. În cazul în care unul dintre aceşti fraţi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea fi adoptat internaţional, procedura de potrivire iniţială prevăzută în prezentul capitol se iniţiază numai la momentul la care toţi fraţii întrunesc aceste condiţii. (3) Includerea adoptatorilor/familiilor adoptatoare în cadrul listei se face în funcţie de gradul în care aceştia răspund următoarelor criterii de potrivire iniţială: a) adopţia unui frate sau a unei surori a copilului; b) adopţia unui alt copil din România; c) vârsta copilului; d) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji; e) sexul copilului; f) starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare a copilului. (4) Criteriile prevăzute la alin. (3) lit. c)-f) au caracter eliminatoriu, iar cele prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) au caracter de ierarhizare şi se utilizează în situaţia în care există mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare selectaţi/selectate ca urmare a aplicării criteriilor cu caracter eliminatoriu. (5) În situaţia în care în urma aplicării criteriilor prevăzute la alin. (3) există mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare, se acordă prioritate solicitantului a cărui cerere are cea mai veche dată de înregistrare în evidenţa R.N.A. (6) În situaţia în care ulterior aplicării dispoziţiilor alin. (3)-(5), în lista unui copil există mai mulţi/multe adoptatori/familii adoptatoare atestaţi/atestate care răspund în aceeaşi măsură criteriilor enunţate, aceştia/acestea se includ împreună pe prima poziţie a listei generate din R.N.A. ART. 88 În situaţia copiilor pentru care în evidenţa R.N.A. există o cerere de adopţie internaţională din partea unei rude până la gradul al patrulea inclusiv, acestea sunt selectate pentru parcurgerea procedurii de adopţie internaţională fără a fi necesară împlinirea termenului prevăzut de lege, ulterior căruia aceştia pot fi adoptaţi internaţional şi având prioritate în raport cu alţi/alte adoptatori/familii adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate aflaţi/aflate în evidenţa R.N.A. ART. 89 Procedura de potrivire prevăzută în cuprinsul prezentei secţiuni se realizează simultan cu demersurile de potrivire din cadrul procedurii adopţiei interne vizând consultarea şi utilizarea profilului copilului greu adoptabil. Dispoziţiile art. 55 alin. (1) teza a doua nu sunt aplicabile. SECŢIUNEA a 3-a Notificări şi acorduri ART. 90 (1) În situaţia în care ulterior parcurgerii procedurii de potrivire iniţială se apreciază că adoptatorul/familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate răspunde nevoilor copilului şi poate fi iniţiată potrivirea practică, responsabilul de caz al copilului face menţiunea corespunzătoare în acest sens în R.N.A., menţiune care suspendă orice altă procedură de potrivire pentru copil şi familia respectivă. (2) Responsabilul de caz al copilului întocmeşte în termen de 30 zile de la operarea menţiunii prevăzute la alin. (1) raportul cu privire la copil. Raportul se întocmeşte şi în cazul în care cererea de adopţie internaţională este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul. (3) O copie în format electronic a exemplarului original al raportului se introduce în R.N.A. ART. 91 (1) În termen de 15 zile de la data încărcării în R.N.A. a raportului prevăzut la art. 90, A.N.P.D.C.A. comunică autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate raportul cu privire la copil şi solicită acordul adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la selecţia realizată ca urmare a potrivirii iniţiale, acordul autorităţii străine competente pentru continuarea procedurii de adopţie, precum şi transmiterea actului din care rezultă că există garanţiile ca adoptatul să intre şi să locuiască permanent în statul primitor. (2) Raportul prevăzut la alin. (1) se transmite însoţit de traducerea autorizată într-o limbă de circulaţie internaţională, precum şi de 3 fotografii recente ale copilului. (3) Comunicarea cuprinde şi informaţii privind obligaţia adoptatorilor de a se deplasa în România, în sectorul/judeţul de domiciliu al copilului, într-un termen de 60 de zile, în scopul realizării potrivirii practice. (4) Termenul prevăzut la alin. (3) se calculează de la data înregistrării la A.N.P.D.C.A. a acordurilor menţionate la alin. (1). ART. 92 Raportul prevăzut la art. 90 se transmite autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate şi în situaţia în care cererea de adopţie este formulată de o rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul. În acest caz, raportul se transmite însoţit numai de solicitarea vizând acordul autorităţii centrale cu privire la continuarea procedurii de adopţie şi transmiterea actului din care rezultă că există garanţiile ca adoptatul să intre şi să locuiască permanent în statul primitor. ART. 93 În cazul în care cererea de adopţie este formulată de către soţul părintelui firesc/adoptiv al copilului, dispoziţiile referitoare la întocmirea şi transmiterea raportului cu privire la copil, precum şi cele referitoare la solicitarea acordului adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la selecţia realizată nu sunt aplicabile, în această situaţie solicitându-se numai acordul autorităţii centrale cu privire la continuarea procedurii de adopţie şi transmiterea actului din care rezultă că există garanţiile ca adoptatul să intre şi să locuiască permanent în statul primitor. ART. 94 (1) Acordurile şi actul prevăzute la art. 91 alin. (1) se transmit A.N.P.D.C.A. în original, însoţite de traducerea autorizată în limba română, într-un termen de 45 de zile de la data notificării de către partea română. (2) La solicitarea motivată a autorităţii centrale străine competente termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi cu 30 de zile. (3) În situaţia în care acordurile nu sunt transmise în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2) ori adoptatorul/familia adoptatoare sau autoritatea centrală nu este de acord cu continuarea procedurii de adopţie, pentru copil se reia procedura de potrivire iniţială. ART. 95 (1) Ulterior obţinerii acordurilor vizând continuarea procedurilor de adopţie şi, după caz, cu privire la selecţie, precum şi a actului din care rezultă că există garanţiile ca adoptatul să intre şi să locuiască permanent în statul primitor, A.N.P.D.C.A. face menţiunea în R.N.A. cu privire la îndeplinirea acestor condiţii prealabile realizării potrivirii practice. (2) Responsabilul de caz al copilului, în colaborare cu managerul de caz şi persoana de referinţă, realizează pregătirea copilului în vederea întâlnirii cu adoptatorii, în funcţie de vârsta şi de gradul de maturitate a acestuia. În această etapă copilului îi sunt furnizate informaţii cu caracter general cu privire la familie. Managerul de caz se va asigura că persoanele implicate în creşterea şi îngrijirea copilului vor sprijini copilul în procesul de acomodare cu adoptatorul/familia adoptatoare. SECŢIUNEA a 4-a Potrivirea practică ART. 96 (1) Adoptatorul/Familia adoptatoare selectat/selectată are obligaţia să se deplaseze şi să locuiască efectiv în România, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul. (2) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul, dispoziţiile alin. (1) se aplică numai în cazul în care nu a avut relaţii personale directe cu copilul o perioadă de minimum 15 zile, în ultimul an anterior luării în evidenţa R.N.A. a cererii de adopţie. Existenţa relaţiilor personale directe poate fi dovedită prin orice mijloc de probă. ART. 97 (1) Anterior întâlnirii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, responsabilul de caz al copilului organizează o primă întâlnire cu adoptatorii la sediul direcţiei. Pe parcursul acestei întâlniri le sunt oferite informaţii suplimentare din dosarul copilului, precum şi elemente de natură a facilita interacţiunea cu copilul, stabilindu-se şi calendarul întâlnirilor. (2) Relaţionarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare se realizează în sectorul/judeţul de domiciliu al copilului, prin vizite şi întâlniri la locuinţa copilului, în spaţii de joacă şi recreere, precum şi în alte locaţii stabilite de responsabilul de caz care să permită acomodarea şi interacţiunea dintre aceştia. (3) Numărul întâlnirilor dintre copil şi adoptatori este de minimum 8, dintre care cel puţin 4 se vor desfăşura în prezenţa responsabilului de caz şi/sau a psihologului. (4) În situaţii justificate, la propunerea motivată a responsabilului de caz, perioada prevăzută la art. 96 alin. (1) pentru realizarea procedurii de potrivire practică dintre copil şi adoptatorul/familia adoptatoare selectat/selectată poate fi prelungită cu 15 zile, acest lucru fiind notificat de îndată adoptatorilor şi A.N.P.D.C.A. (5) La finalul perioadei de potrivire practică a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, responsabilul de caz întocmeşte şi transmite A.N.P.D.C.A., în termen de 5 zile, raportul de potrivire. SECŢIUNEA a 5-a Transmiterea cererii de încuviinţare a adopţiei internaţionale şi eliberarea certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga ART. 98 (1) După finalizarea procedurii de potrivire practică, adoptatorul/familia adoptatoare poate formula cererea de încuviinţare a adopţiei, pe care o transmite A.N.P.D.C.A. în vederea înaintării acesteia instanţei judecătoreşti. (2) Odată cu transmiterea cererii, adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a depune şi acele documente prevăzute în anexa nr. 4 care şi-au pierdut valabilitatea. ART. 99 (1) Ulterior primirii raportului de potrivire şi înregistrării cererii prevăzute la art. 98, A.N.P.D.C.A. înaintează de îndată cererea de încuviinţare a adopţiei instanţei competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului. (2) Cererea se transmite însoţită de originalul raportului de potrivire, de documentele prevăzute în anexa nr. 4 şi, după caz, de hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost deschisă procedura adopţiei. ART. 100 (1) În cazul adopţiei internaţionale a copilului de către soţia părintelui firesc, la cererea de încuviinţare a adopţiei se anexează documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în situaţia în care copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii. ART. 101 (1) În situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul şi nu este necesară parcurgerea etapei de potrivire practică, cererea de încuviinţare a adopţiei este transmisă instanţei judecătoreşti fără a fi necesară anexarea raportului prevăzut la art. 97 alin. (5). (2) În situaţia în care copilul este adoptat de o familie adoptatoare, dispoziţiile art. 73 alin. (2) se aplică în mod corespunzător, mandatul fiind prezentat instanţei judecătoreşti însoţit de traducerea autorizată în limba română dacă acesta a fost încheiat într-o limbă străină. ART. 102 În termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului va înştiinţa despre aceasta, în scris, părinţii fireşti, precum şi autorităţile române competente să elibereze documentele de identitate sau de călătorie pentru adoptat. ART. 103 (1) În cazul adopţiei internaţionale, prevederile legale vizând monitorizarea postadopţie nu se aplică în situaţia în care adoptatorul este soţul părintelui firesc sau adoptiv al copilului. (2) Originalul rapoartelor trimestriale întocmite pe perioada de monitorizare postadopţie sunt păstrate şi arhivate electronic în R.N.A. de către A.N.P.D.C.A. ART. 104 (1) Certificatul prin care se atestă că adopţia internaţională încuviinţată de instanţa judecătorească română este conformă cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se eliberează de către A.N.P.D.C.A. (2) Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează şi în cazul adopţiei internaţionale a copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv. (3) Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii însoţite de hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, în exemplar legalizat, cu menţiunea "definitivă". Menţiunea vizând eliberarea certificatului se introduce în R.N.A. CAP. X Registrul naţional pentru adopţii ART. 105 (1) Evidenţa conţinută de R.N.A. este structurată într-o bază de date, gestionată de A.N.P.D.C.A. prin intermediul unui sistem informatizat, care asigură securitatea datelor înregistrate. (2) Datele înregistrate în R.N.A. se actualizează permanent, sarcina introducerii datelor şi actualizării acestora revenind direcţiei, O.P.A. şi respectiv A.N.P.D.C.A., în limitele competenţelor prevăzute de prezentele norme. (3) Accesul la R.N.A. se face prin nume utilizator şi parolă. Fiecare utilizator al R.N.A. are anumite drepturi privind introducerea, modificarea şi vizualizarea datelor din baza de date. Păstrarea şi actualizarea listei utilizatorilor, precum şi acordarea drepturilor utilizatorilor R.N.A. privind operarea în baza de date sunt realizate de către A.N.P.D.C.A. (4) Orice modificare sau adăugare în baza de date este înregistrată automat, indicându-se utilizatorul şi data la care aceasta a fost operată. (5) Pe baza datelor conţinute în R.N.A., A.N.P.D.C.A şi direcţia pot întocmi situaţii şi rapoarte care vor fi stocate în forma în care au fost realizate, fără a exista posibilitatea modificării lor ulterioare. (6) Pentru siguranţa şi păstrarea datelor din R.N.A. vor fi realizate periodic copii ale acestora pe medii de stocare securizate cu parolă de acces. ART. 106 (1) Persoanele care, potrivit fişei postului, utilizează informaţiile referitoare la datele înregistrate în R.N.A. sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestor date, sub sancţiunile prevăzute de lege. (2) Transmiterea datelor privind adopţiile poate fi făcută, cu respectarea confidenţialităţii şi a dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, numai către persoane fizice sau juridice autorizate. ART. 107 Documentele şi informaţiile vizând copilul, părinţii fireşti şi familia extinsă a acestuia, precum şi familia adoptatoare obţinute pe parcursul derulării procedurilor de adopţie, precum şi pe perioada de monitorizare postadopţie se arhivează într-un dosar unic şi se păstrează de către direcţie, în cazul adopţiei interne şi, respectiv A.N.P.D.C.A., în cazul adopţiei internaţionale pentru o perioadă de minimum 50 de ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei. ART. 108 (1) Hotărârile judecătoreşti a căror copie electronică se introduce în R.N.A. vor purta menţiunea "definitivă". (2) Obligaţia de a solicita înscrierea menţiunii "definitivă" revine consilierului juridic din cadrul compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei, acesta asigurându-se totodată şi cu privire la indicarea expresă a datei la care hotărârea a devenit definitivă. ART. 109 Informaţiile referitoare la adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv se consemnează în R.N.A. de către A.N.P.D.C.A. în baza solicitărilor semestriale adresate instanţelor judecătoreşti. CAP. XI Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 110 În cazul copiilor aflaţi la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice în evidenţa R.N.A., pentru care A.N.P.D.C.A. a transmis direcţiei lista adoptatorilor/familiilor adoptatoare, dar nu a fost iniţiată procedura de potrivire practică, demersurile de potrivire cu un adoptator/familie adoptatoare vor fi reluate, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în secţiunile 1 şi 3 ale cap. IV al prezentelor normele metodologice. ART. 111 (1) În cazul copiilor aflaţi la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice în evidenţa R.N.A. pentru care s-a împlinit termenul prevăzut de lege pentru a putea fi adoptaţi internaţional, demersurile de potrivire ale acestora se realizează în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la art. 87-89. Termenul prevăzut de lege se calculează incluzând şi perioadele în care copilul a avut deschisă procedura adopţiei anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul copiilor care anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice îndeplineau condiţiile pentru a putea fi adoptaţi internaţional şi pentru care A.N.P.D.C.A. nu a notificat autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate selectarea unui/unei adoptator/familii adoptatoare. ART. 112 În situaţia adoptatorilor/familiilor adoptatoare care deţin atestat de persoană sau familie aptă să adopte a cărui valabilitate s-a prelungit conform art. III din Legea nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, şi care doresc să adopte copii greu adoptabili, indiferent de menţiunile referitoare la numărul de copii şi caracteristicile acestora conţinute în atestat, dispoziţiile art. 57 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător. ART. 113 Informaţiile referitoare la copiii şi adoptatorii/familiile adoptatoare, care la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se află în evidenţa R.N.A., se actualizează în termen de 3 luni de către direcţie prin introducerea datelor şi informaţiilor suplimentare necesare, precum şi a copiilor electronice ale documentelor, prevăzute de lege şi de prezentele norme. ART. 114 În situaţia copiilor adoptaţi de către rude în cadrul procedurii adopţiei interne, aflaţi în perioada de monitorizare post-adopţie la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, dispoziţiile art. 77 se aplică în mod corespunzător. Responsabilul de caz al copilului întocmeşte raportul final de închidere a cazului, comunică o copie a acestui raport managerului de caz al copilului şi introduce raportul în R.N.A. în termen de 5 zile de la finalizare. ART. 115 (1) Copilul pentru care, potrivit prezentelor norme metodologice, există în R.N.A. menţiunea că se află într-o anumită etapă a procedurilor de potrivire cu un anumit/o anumită adoptator/familie adoptatoare nu va mai fi inclus în alte demersuri de potrivire, pe liste sau prin intermediul profilului copiilor greu adoptabili, iar adoptatorul/familia adoptatoare nu va mai fi inclus/inclusă în cadrul listelor pentru alţi copii decât cel cu care se află în procedură. (2) Adoptatorii/Familiile adoptatoare care s-au aflat în lista generată din R.N.A pentru un copil şi nu au finalizat procedura de adopţie cu acesta nu vor mai fi incluşi/incluse în lista copilului respectiv. (3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în situaţia adoptatorilor/familiilor adoptatoare care au răspuns în aceeaşi măsură criteriilor de potrivire iniţială, fiind incluşi/incluse împreună pe prima poziţie a listei unui copil şi nu au intrat în potrivirea practică cu acel copil. ART. 116 (1) În cazul copiilor pentru care a încetat procedura de potrivire practică, precum şi în cazul celor pentru care s-a revocat încredinţarea în vederea adopţiei, reluarea demersurilor de potrivire utilizând listele sau, după caz, profilul copilului greu adoptabil se poate face numai la momentul stabilit de către responsabilul de caz al copilului, în funcţie de situaţia şi de particularităţile fiecărui copil, dar nu mai târziu de 3 luni de la data încetării potrivirii practice, respectiv de la data revocării încredinţării în vederea adopţiei. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), responsabilul de caz al copilului, în colaborare cu managerul de caz, evaluează impactul acestora asupra copilului şi se asigură de acordarea serviciilor şi/sau realizarea activităţilor de sprijin necesare, în vederea reluării demersurilor de potrivire. ART. 117 Persoanele/Familiile care se află în procedură de adopţie ori au finalizat o procedură de adopţie şi au disponibilitatea ca pe viitor să realizeze o nouă adopţie pentru unul sau mai mulţi fraţi biologici ai copilului adoptat pot notifica acest aspect direcţiei de la domiciliul în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază. Notificarea se realizează în scris, conţine acordul expres de a fi contactaţi de către direcţie şi se face menţiunea în acest sens în R.N.A. ART. 118 Prelucrarea datelor cu caracter personal de către toate entităţile implicate în procedurile de adopţie se realizează în conformitate cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 119 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. ANEXA 1 la normele metodologice Documente necesare soluţionării cererii de evaluare a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă; b) declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni; c) copie legalizată de pe certificatul de naştere; d) copie legalizată de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul; e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei; f) certificatul de cazier judiciar; g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor; h) certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice; i) declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii; j) declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială; k) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul; l) certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice. ANEXA 2 la normele metodologice Documente necesare sesizării instanţei judecătoreşti pentru deschiderea procedurii adopţiei a) certificatul de naştere al copilului, în copie; b) documentul prin care a fost instituit/instituită plasamentul/tutela copilului; c) planul individualizat de protecţie având ca finalitate adopţia; d) documentele care atestă efectuarea demersurilor legate de identificarea şi găsirea părinţilor şi rudelor copilului; e) notificările transmise părinţilor şi rudelor cu privire la locul unde se execută măsura de protecţie specială a copilului, la modul în care pot menţine relaţii personale cu acesta şi la responsabilităţile ce le revin în implementarea planului individualizat de protecţie; f) documentele întocmite cu privire la modul de menţinere a relaţiilor personale dintre copil şi părinţii sau, după caz, rudele sale, precum şi cele referitoare la calitatea acestor relaţii; g) declaraţia părinţilor sau rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv care au putut fi găsite din care să reiasă că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului sau, după caz, procesul-verbal prevăzut de lege, întocmit ca urmare a refuzului acestora de a semna aceste declaraţii; h) dovada existenţei unor solicitări de adopţie din partea unor familii/persoane atestate, în situaţia copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani şi în situaţia grupurilor de fraţi care nu pot fi separaţi, odată cu împlinirea vârstei de 14 ani de către cel puţin unul dintre aceştia; i) solicitarea tutorelui şi raportul prevăzut la art. 35 alin. (2) din normele metodologice; j) raportul de consiliere a părinţilor fireşti în vederea exprimării consimţământului sau, în cazul în care aceştia nu au putut fi găsiţi pentru realizarea acestei activităţi, raportul prevăzut de lege cu privire la realizarea demersurilor vizând găsirea părinţilor fireşti pentru exprimarea consimţământului. ANEXA 3 la normele metodologice CERERE pentru acordarea indemnizaţiei pe perioada concediului de acomodare
Către Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Judeţului ......
Stimate Domnule Director Executiv,
Subsemnatul,
Nume └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Prenumele └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Codul numeric personal └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Act de identitate/
doveditor*)(copie ataşată) └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘
Seria └─┴─┴─┘ Nr. └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Eliberat de └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ La data de └─┴─┘└─┴─┘└─┴─┴─┴─┘
(z z)(l l)(a a a a)
CN - Certificat de naştere BI - buletin de identitate
CI - carte de identitate CIP - carte de identitate provizorie
P - paşaport
În calitate de └─┘ adoptator
Cu domiciliul în: Strada └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Nr. └─┴─┴─┴─┴─┘ Bl. └─┴─┘ Sc. └─┴─┘ Et. └─┴─┘ Ap. └─┴─┘ Sector └─┴─┴─┴─┴─┘
Localitatea └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Judeţul └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Telefon └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Mobil └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
E-mail └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
..................................................................
Vă rog să aprobaţi acordarea indemnizaţiei lunare pentru copilul/copiii
.........................................................................
CNP ................. aflat/aflaţi în încredinţare în vederea adopţiei
în baza certificatului de grefă nr. ....... emis de Tribunalul ..........
........ la data de ..................
Rog ca plata să se facă:
└─┘ Prin mandat poştal
└─┘ În cont personal
Nume titular cont └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Număr cont bancar └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Deschis la banca └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
└─┘ În cont de card
Nume titular cont └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Număr cont bancar └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Deschis la banca └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
Declar pe propria răspundere că datele şi informaţiile prezentate sunt
complete şi corespund realităţii.
Data .......... Semnătura ................
ANEXA 4 la normele metodologice Documente care însoţesc cererea de adopţie internaţională în vederea luării în evidenţa R.N.A. a) paşaport sau carte de identitate valabilă care atestă cetăţenia solicitantului/solicitanţilor; b) declaraţie autentificată pe propria răspundere a solicitanţilor că nu sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi că nu au copil/copii în sistemul de protecţie; c) actul de căsătorie şi acte de naştere, în copie legalizată; d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacă este cazul; e) caziere judiciare ale persoanelor care doresc să adopte şi, după caz, al soţului care nu se asociază la cererea de adopţie; în cazul solicitanţilor care au şi cetăţenia română se depune şi cazierul judiciar eliberat de autorităţile române; f) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conţinând rezultatul evaluării psihiatrice, şi, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soţului care nu se asociază la cererea de adopţie; g) raport întocmit de autorităţile competente din statul primitor, cuprinzând informaţii cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea şi aptitudinea lor de a adopta, situaţia lor personală, familială, materială şi medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil din România, precum şi cu privire la copiii pe care ar putea să îi primească spre adopţie; h) documentul eliberat de autoritatea străină competentă care atestă că persoana/familia este aptă să adopte; i) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă că adoptatul va beneficia în ţara străină de aceeaşi situaţie legală ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului; j) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă existenţa serviciilor postadopţie; k) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată din care să rezulte că se va asigura monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi, pentru o perioadă de minimum 2 ani de la încuviinţarea adopţiei, prin transmiterea de rapoarte trimestriale către A.N.P.D.C.A.; l) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care să evidenţieze că adoptatorii au beneficiat, în statul primitor, de consiliere necesară în vederea adopţiei. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
