Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME METODOLOGICE din 1 martie 2023  de acordare a finanţării premiilor acordate în cadrul Programului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORME METODOLOGICE din 1 martie 2023 de acordare a finanţării premiilor acordate în cadrul Programului "Henri Coandă"

EMITENT: Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 195 din 8 martie 2023
──────────
    Aprobate prin ORDINUL nr. 20.319 din 1 martie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 8 martie 2023.
──────────
    ART. 1
    (1) Premiile acordate în cadrul Programului „Henri Coandă“, denumite în continuare „Premiile «Henri Coand㻓, sunt acordate elevilor din învăţământul preuniversitar şi terţiar nonuniversitar, precum şi studenţilor care au obţinut locul I, II sau III într-o competiţie tehnico-ştiinţifică internaţională, astfel cum este prevăzută de art. 2 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2022 privind aprobarea Programului „Henri Coandă“, denumită în continuare Hotărârea.
    (2) Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, denumit în continuare MCID, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, stabileşte anual, în bugetul propriu, plafoanele de angajare a cheltuielilor pentru Premiile „Henri Coandă“, stabileşte beneficiarii premiilor şi garantează buna implementare a programului.
    (3) În implementarea Programului „Henri Coandă“, MCID are calitatea de autoritate contractantă, cu rol de finanţare, control, monitorizare şi evaluare.
    (4) Bugetul alocat în vederea finanţării Premiilor „Henri Coandă“ pentru anul 2023 este în valoare de 1.500.000 lei.

    ART. 2
    (1) În cazul rezultatelor obţinute în cadrul unei echipe, este premiat fiecare membru component al echipei.
    (2) Cadrul didactic din învăţământul preuniversitar sau universitar, care îndeplineşte rolul de mentor, primeşte un singur premiu, indiferent de numărul de membri din cadrul unei echipe coordonate şi câte un premiu pentru fiecare elev sau student coordonat, dacă cel din urmă nu face parte dintr-o echipă. Mentorul primeşte drept premiu suma de bani în valoare egală cu cea a premiului obţinut de elev sau student.
    (3) Fiecare elev/student poate beneficia de un singur premiu, indiferent de numărul de secţiuni în care a obţinut rezultate în cadrul aceleiaşi competiţii. Premiile pot fi cumulate pentru rezultate obţinute în competiţii diferite.

    ART. 3
    (1) Pentru a fi eligibil, un elev sau student, individual ori în cadrul unei echipe, trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative:
    a) să fi obţinut locul I, II sau III într-o competiţie tehnico-ştiinţifică internaţională eligibilă în anul calendaristic anterior sau curent depunerii cererii de acordare a premiului;
    b) la momentul obţinerii rezultatului, să fi avut calitatea de elev sau student într-o instituţie de învăţământ preuniversitar sau universitar din România, acreditată.

    (2) În sensul lit. a), o competiţie tehnico-ştiinţifică internaţională este eligibilă în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii cumulative:
    a) a reunit participanţi din cel puţin trei state;
    b) a fost organizată de către o autoritate publică, instituţie publică, instituţie de învăţământ, persoană juridică de drept privat lucrativ sau nelucrativ, română sau străină;
    c) competiţia se bucură de o înaltă recunoaştere şi de prestigiu internaţional;
    d) competiţia a presupus realizarea unui bun, serviciu sau a unei aplicaţii specifice cercetării aplicative şi inovării;
    e) a fost organizată în unul dintre următoarele domenii:
    (i) Bioeconomie:
    1. tehnologii pentru economia albastră - includ tehnologiile inovative pentru creşterea sustenabilităţii şi valorificarea superioară a resurselor marine - minerale, energetice neconvenţionale, biologice;
    2. ameliorarea seminţelor şi raselor - crearea de soiuri/varietăţi/hibrizi/ideotipuri de plante şi rase de animale mai bine adaptate la noile provocări din agricultură şi silvicultură, precum schimbările climatice, factorii de stres biotici şi abiotici existenţi, nevoia de hrană sănătoasă şi în volume tot mai mari şi de un mediu sănătos. Include şi producerea de puieţi forestieri genetic amelioraţi, rezistenţi la secetă, la boli şi dăunători, adaptaţi la condiţii extreme şi utilizaţi în reconstrucţia ecologică;
    3. tehnologii pentru agricultura ecologică, agroecologie şi silvicultură - agricultura ecologică este un sistem de producţie agricol durabil, ce susţine sănătatea solului, a ecosistemelor şi a oamenilor. Se bazează pe procese ecologice, biodiversitate şi cicluri adaptate la condiţiile locale în detrimentul utilizării inputurilor cu efecte adverse. Tehnologiile avansate la nivel de complex ecosistemic contribuie la dezvoltarea sectoarelor forestier, cinegetic, agrosilvic şi agroecologic;
    4. agricultura 4.0 - reprezintă noua revoluţie agricolă, integrând agricultura de precizie, robotica, aplicaţii ale IoT, big data, blockchain, inteligenţei artificiale şi ale tehnologiilor de imagistică a plantelor. Acest progres tehnologic va conduce la implementarea unor procese specifice mai eficiente, sigure şi prietenoase cu mediul şi la o valorificare mai bună a resurselor disponibile;
    5. alimente sigure şi durabile pentru o dietă sănătoasă - includ dezvoltarea de alimente durabile bazate pe concepte dietetice sănătoase, conforme cu nevoile nutriţionale/senzoriale ale consumatorilor, cu normele de calitate şi legate de stilul de viaţă local. Urmăreşte echilibrul între cerere şi resurse, prin (1) dezvoltarea de alimente reformulate din punct de vedere compoziţional în scopul combaterii bolilor de nutriţie/obezităţii, (2) valorificarea de materii prime autohtone/provenite din culturi ecologice şi (3) dezvoltarea de sisteme de autenticitate şi siguranţă alimentară. Parte a acestui demers, foodomics permite conectivitatea dintre alimente, dietă, sănătatea individului, prin aplicarea unor abordări „omice“, precum genomica, transcriptomica, proteomica şi metabolomica, epigenomica, lipidomica, interactivomica, metalomica şi/sau diseasomica.

    (ii) Economie digitală şi tehnologii spaţiale:
    1. dispozitive şi sisteme microelectronice pentru produse inteligente - includ dispozitive şi circuite integrate, inclusiv bazate pe efecte cuantice, senzori inteligenţi, lab-on-a chip şi microsisteme. Domeniul este focalizat pe soluţii inovative în proiectarea, implementarea, testarea şi caracterizarea circuitelor integrate, dispozitivelor şi sistemelor microelectronice destinate dezvoltării produselor inteligente;
    2. reţelele viitorului, comunicaţii, internetul lucrurilor - cuprind aplicaţii bazate pe reţele de senzori inteligenţi, internetul lucrurilor şi formele asociate de calcul distribuit („fog“ sau „edge“), precum şi integrarea acestora cu tehnologiile geospaţiale, în domenii diverse precum: prevenţia şi reacţia rapidă la dezastre naturale, oraşul inteligent, comunicarea vehicul - vehicul, monitorizarea pacienţilor etc.;
    3. tehnologii pentru economia spaţială - economia spaţială implică tehnologii inovative din mecanică, mecatronică, robotică, electronică, comunicaţii, IT, biologie şi medicină, materiale, aplicaţii radio, THz, IR, UV la X şi gamma etc. şi are un rol-cheie în securitatea naţională, managementul dezastrelor, protecţia mediului, rezilienţa comunicaţiilor, traficul aerian, maritim şi terestru etc. Aceasta include şi tehnologiile de operare robotică pentru noua generaţie de vehicule de explorare a spaţiului;
    4. tehnologii XR - cuprind aplicaţii complexe ale tehnologiilor imersive, precum realitate virtuală, realitate augmentată, interfaţa creier-calculator („Brain-Machine Interface“ - BMI) pentru domeniile: cultural, educaţional, industrial, terapeutic şi medical, servicii (de divertisment, retail etc.);
    5. sisteme de inteligenţă artificială - includ tehnicile inteligenţei artificiale şi aplicaţiile acestora, precum prelucrarea limbajului, vederea computerizată, predicţia evoluţiei unor fenomene, sistemele de recomandare etc. O atenţie deosebită se va acorda sistemelor de inteligenţă artificială de încredere, definite ca sisteme tehnic robuste, sigure, transparente, capabile să explice deciziile luate şi care să asigure nediscriminare, diversitate, echitate, contribuind la bunăstarea socială;
    6. securitate cibernetică - vizează protejarea sistemelor şi a reţelelor informatice şi gestiunea riscurilor, în contextul extinderii frontului vulnerabilităţilor ca urmare a digitalizării rapide şi a importanţei datelor ca resursă fundamentală în economie şi cercetare. Inovarea în securitatea cibernetică include soluţii pentru automatizarea profilării vulnerabilităţilor şi a adresării atacurilor, protejarea fluxurilor de date, managementul identităţilor, recuperarea în situaţii de atac şi educarea utilizatorilor;
    7. tehnologii pentru trasabilitate - cuprind aplicaţii ale tehnologiilor disruptive, precum blockchain, inteligenţa artificială, internetul lucrurilor şi platforme colaborative, prin care se asigură trasabilitatea bunurilor diverse, permiţând garantarea autenticităţii, transparentizarea şi eficientizarea lanţurilor de valoare adăugată;
    8. roboţi şi agenţi cognitivi - robotica cognitivă vizează înzestrarea roboţilor cu inteligenţă artificială, permiţându-le să înveţe şi să răspundă la situaţii diverse din lumea reală. Funcţiile unui robot inteligent includ, de exemplu: vedere artificială, recunoaştere automată a vorbirii, sinteza automată a vorbirii, anticipare şi planificare, mişcare autonomă, imitaţia morfofuncţională umană, capacitatea de învăţare, abilitatea de a explora pe cont propriu.

    (iii) Energie şi mobilitate:
    1. mobilitate verde - include vehicule electrice şi hibride, inclusiv bazate pe hidrogen, pentru toate tipurile de transport, precum şi: componente ale sistemelor de propulsie şi cele auxiliare acestora; sisteme de stocare a energiei şi de management energetic pentru acestea; utilizarea în comun şi integrarea acestor vehicule în oraşe inteligente; soluţiile de interoperabilitate şi intermodalitate în transport;
    2. tehnologii moderne de generare a energiei cu emisii scăzute sau zero;
    3. tehnologii şi sisteme de conversie a energiei din surse regenerabile de energie (hidraulică, eoliană, solară, biomasă, geotermală), valorificarea energetică a hidrogenului, utilizarea energiei nucleare, valorificarea energetică cu emisii scăzute a cărbunelui şi a gazelor naturale;
    4. digitalizare în energie - soluţiile digitale pentru monitorizarea şi controlul sistemelor energetice, integrate între palierele sectorului (producere, transport, distribuţie, utilizare), vor facilita implementarea măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, sporirea flexibilităţii sistemului, prioritizarea consumului de energie curată şi optimizarea consumurilor la utilizatori. Digitalizarea permite implementarea unor funcţii de tip Smart Grids la nivelul transportului şi al distribuţiei de energie electrică, dar şi la cel al utilizatorilor;
    5. stocarea energiei - este principalul mijloc prin care se asigură creşterea ponderii surselor regenerabile de energie. Sunt câteva elemente majore care impulsionează dezvoltarea tehnologiilor în zona stocării energiei: eforturile de decarbonizare a sectoarelor economice, digitalizarea şi descentralizarea - în care consumatorii finali devin „actori“ activi („pro-sumers“). Sistemele de stocare pot fi chimice, cu potenţial gravitaţional, cu potenţial electric, la temperatură ridicată, cu căldură latentă şi de tip cinetic.

    (iv) Fabricaţie avansată:
    1. tehnologii de fabricaţie pentru industria aeronautică - noi tehnologii de fabricaţie care răspund cerinţelor pentru industria aerospaţială în contextul „Green Deal“ şi „Circular Aviation“. Tehnologiile vizează atât introducerea materialelor de nouă generaţie (poli/multifuncţionale), cât şi performanţa pe întreg ciclul de producţie-utilizare-reciclare;
    2. digitalizarea şi robotizarea fabricaţiei - includ aplicaţiile industriale ale internetului lucrurilor, roboţi industriali înzestraţi cu inteligenţă artificială, inclusiv roboţi inteligenţi autonomi pentru logistică;
    3. tehnologii avansate de fabricaţie - includ tehnologiile de fabricaţie aditivă, cu materiale organice sau anorganice şi alte tehnologii de fabricaţie de precizie, precum prelucrări tehnologice cu laser (sudură, sinterizare, acoperire), maşini-unelte cu toleranţă micronică etc.

    (v) Materiale funcţionale avansate:
    1. optoelectronica - vizează dispozitivele electronice care detectează, generează şi controlează radiaţia electromagnetică din spectrul ultraviolet, vizibil şi infraroşu, incluzând cristalele fotonice şi circuitele fotonice integrate. Optoelectronica realizează legături între optică, electronică, senzori, comunicaţii, lab-on-chip şi tehnologii cuantice şi are aplicaţii în biologie, medicină, industria farmaceutică, chimia şi ştiinţa materialelor, industria semiconductorilor:
    2. materiale compozite inteligente - sunt responsive la stimuli externi, precum stres mecanic, câmpuri magnetice/electrice, lumină, temperatură, pH, umiditate, componente chimice. Au aplicaţii în construcţii (materiale şi finisaje durabile cu proprietăţi de autoreparare, autocurăţare, materiale fotoactive, cromoactive, cu senzori încorporaţi), în industria textilă (textile cu proprietăţi antibacteriene, de autoadaptare), pentru electronice/comunicaţii, actuatori/senzori, dispozitive medicale (muşchi artificiali, pansamente inteligente);
    3. materiale reciclabile şi tehnologii pentru reciclarea materialelor - domeniul vizează proiectarea şi dezvoltarea de materiale care să conducă - în contextul utilizării lor în economie - la implementarea unor procese şi tehnologii de reciclare eficiente, cu consum mic de energie şi poluare limitată. Se urmăreşte astfel inclusiv reducerea dependenţei de materiile prime critice, prin dezvoltarea de soluţii alternative green şi sustenabile pe termen mediu şi lung;
    4. materiale pentru aplicaţii electronice, electrice, fotonice, magnetice şi în senzoristică - includ materiale, inclusiv bioinspirate, pentru componente electrice şi electronice, senzori inteligenţi (inclusiv biochimici, chimici şi electrochimici), dispozitive micro- şi nanoelectronice, componente şi sisteme fotonice, dispozitive cuantice, dispozitive pentru recuperarea energiei, precum şi tehnologii de integrare a acestora în aplicaţii din inginerie, telecomunicaţii, tehnologia informaţiei, spaţiu şi securitate, tehnologii cuantice, biochimie, medicină;
    5. materiale biocompatibile - vizează proiectarea, modelarea, fabricarea şi caracterizarea materialelor avansate, inteligente, înalt funcţionale şi dezvoltările în ingineria suprafeţei, pentru aplicaţii bioinspirate şi biomimetice în sectorul medical, precum: dispozitive implantabile, medicina regenerativă/ personalizată/de precizie, sisteme de eliberare controlată, diagnostic (inclusiv bioimagistică), platforme teranostice, biosenzori, bio(nano)tehnologii, soluţii în imunologie şi cosmetică;
    6. materiale pentru energie - includ materialele pentru panouri fotovoltaice, baterii, celule de combustie, materialele superconductoare, acoperirile superhidrofobe, materialele termoizolante şi alte materiale inovatoare, cu funcţionalitate sporită în domeniul producerii, stocării şi transportului energiei.

    (vi) Mediu şi ecotehnologii:
    1. tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea şi depoluarea mediului - includ tehnologiile de monitorizare a mediului (inclusiv prin reţele de senzori şi date satelitare), precum şi cele menite să îmbunătăţească calitatea aerului, apelor, solului şi a sistemelor biologice complexe şi să permită gestionarea rapidă şi eficientă a situaţiilor de contaminare;
    2. tehnologii pentru economia circulară - includ tehnologiile pentru gestionarea deşeurilor (precum cele pentru colectarea şi selectarea optimizată, filtrarea apei, reprocesarea biologică, valorificarea deşeurilor în energie, piroliză etc.) şi ansamblul soluţiilor care contribuie la reducerea deşeurilor şi creşterea gradului de reciclare în lanţurile valorice asociate produselor electronice, bateriilor, ambalajelor, materialelor plastice, produselor textile, construcţiilor, alimentelor ş.a.

    (vii) Sănătate - prevenţie, diagnostic şi tratament avansat:
    1. chirurgia de precizie - include roboţi chirurgicali şi soluţii de inteligenţă artificială, imagistică, realitate augmentată şi/sau virtuală cu rol în intervenţii de precizie în chirurgie plastică, urologie, ginecologie, ortopedie, neurologie, chirurgie toracică, ORL, chirurgie bariatrică, rectală şi colonică, oncologii multiple, chirurgie buco-maxilo-facială;
    2. tehnologii nucleare diagnostico-terapeutice de nouă generaţie - includ dezvoltarea tehnologiilor pentru terapia cu protoni - fascicule cu energie mare pentru tratarea tumorilor; terapia sistemică cu radionuclizi - radiofarmaceutice: biomolecule cu capacitate de ţintire specifică (peptide, anticorpi, nanostructuri) şi radioizotopi terapeutici; tomografia computerizată cu emisie de fotoni singulari (SPECT); tomografia prin emisie de pozitroni cuplată cu tomografia computerizată (PET-CT) pentru diagnostic precoce, monitorizarea terapiei şi follow-up; imagistică hibridă: PET-CT, PET-IRM şi SPECT-CT;
    3. medicina longevităţii - domeniul vizează prelungirea duratei de viaţă şi a calităţii ei prin creşterea capacităţii de apărare imunologică a organismului cu ajutorul produselor de tip senolitic, nutraceutice etc.; prin medicina celulară şi moleculară; prin obiectivarea stresului şi a efectelor acestuia pe termen lung, prin dezvoltarea de soluţii centrate pe pacient şi mediu, folosind soluţii smart;
    4. diagnosticare precoce - include teste şi analize funcţionale, imagistică, biomarkeri, senzori (purtabili sau implantaţi), sisteme de detecţie rapidă şi analiză patogenă pentru identificarea în stadiu precoce şi screeningul unor boli precum demenţa, cancerul sau bolile infecţioase emergente (cu virusuri, bacterii şi fungi);
    5. tehnologii pentru o viaţă autonomă - includ tehnologii inteligente pentru o îmbătrânire activă şi sănătoasă şi o viaţă autonomă a persoanelor cu dizabilităţi/deficienţe (fizice, cognitive, perceptive), boli sau traume, în toate aspectele relevante - viaţa domestică, interacţiuni sociale, mobilitate, timp liber. Tehnologiile includ dispozitive, senzori (şi wearables) pentru monitorizarea activităţii, a parametrilor fiziologici sau ambientului, roboţi (de companie, colaborativi, exoskeleton), algoritmi de inteligenţă artificială;
    6. eHealth - acoperă interacţiunea bazată pe tehnologia informaţiei şi comunicaţii pentru a îmbunătăţi prevenţia, diagnosticul, tratamentul, monitorizarea şi managementul problemelor de sănătate sau obiceiurile de viaţă care influenţează starea de sănătate. La nivel tehnic include reţele de informaţii şi transmitere de date; înregistrări electronice de sănătate; servicii de medicamente; reţele de comunicare pacient-furnizor şi instituţie-instituţie; sisteme de asistare, inclusiv bazate pe monitorizare prin sisteme purtabile;
    7. medicina personalizată şi genomică - medicina personalizată reprezintă un model medical care utilizează caracterizarea fenotipurilor şi genotipurilor indivizilor pentru adaptarea strategiei terapeutice la caracteristicile persoanelor sau pentru determinarea predispoziţiei la boală şi/sau pentru personalizarea nutriţiei. Include tehnologii pentru profilări moleculare, imagistică medicală, big data, cercetare în genomică;
    8. tehnologiile pentru sisteme purtabile - includ dispozitive electronice inteligente care sunt purtate aproape de sau pe suprafaţa pielii, care detectează, analizează şi transmit informaţii (inclusiv în cloud) referitoare la semnale ale corpului, cum ar fi semne vitale şi/sau date ambientale şi care permit, în unele cazuri, biofeedback imediat. Aplicaţiile sunt în domeniul medical şi fitness, dar şi în monitorizarea mediului sau industria divertismentului.

    (viii) Arhitectură, urbanism şi inginerie civilă.


    (3) Condiţia prevăzută la alin. (2) lit. c) se individualizează de către comisia de evaluare pe baza următoarelor criterii:
    a) numărul de state participante;
    b) apartenenţa sau relaţiile României la/cu entitatea care organizează competiţia;
    c) impactul competiţiei asupra domeniului cercetării-dezvoltării şi inovării;
    d) imaginea publică a competiţiei în plan naţional şi internaţional.


    ART. 4
    (1) Premiile „Henri Coandă“ se acordă o dată pe an, la o dată stabilită prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării.
    (2) În cazul în care numărul maxim de premii nu este acordat în cadrul sesiunii prevăzute la alin. (1), prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării se organizează o a doua sesiune.

    ART. 5
    (1) Premiile sunt acordate în urma depunerii unui formular de înscriere, în format online, pe o platformă creată de MCID, alături de documente doveditoare. Termenul de înscriere nu poate fi mai mic de 14 zile de la publicarea anunţului. Modelul cererii de premiere este prevăzut la anexa nr. 2.1 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
    (2) Alături de formularul de înscriere trebuie transmise cel puţin următoarele:
    a) dovada rezultatului obţinut la competiţia tehnico-ştiinţifică internaţională, probată prin orice mijloc de probă;
    b) documente doveditoare ale îndeplinirii criteriilor de la art. 3 alin. (1) lit. b) de către fiecare membru al echipei;
    c) regulamentul competiţiei;
    d) orice alte documente care atestă respectarea condiţiilor de la art. 3 alin. (2).


    ART. 6
    (1) Înscrierile sunt centralizate de Direcţia politici şi strategii CDI, inovare şi transfer tehnologic din cadrul MCID, care asigură şi secretariatul tehnic şi buna desfăşurare a programului. În termen de 48 de ore de la finalizarea înscrierilor, comisia de evaluare poate solicita aplicanţilor eventuale completări ale documentelor depuse.
    (2) În termen de 3 zile de la finalizarea înscrierilor, comisia de evaluare verifică eligibilitatea aplicaţiilor şi întocmeşte un tabel cu motivare individuală pentru fiecare aplicaţie respinsă pe motive de neeligibilitate.

    ART. 7
    (1) Eligibilitatea aplicaţiilor şi stabilirea persoanelor care beneficiază de premii se stabilesc de o comisie de evaluare formată din trei evaluatori independenţi, cu recunoaştere naţională sau internaţională, numiţi prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării.
    (2) Evaluatorii prevăzuţi la alin. (1), pentru activitatea desfăşurată potrivit prezentului ordin, beneficiază de o indemnizaţie fixă în valoare de 5.000 lei, acordată din bugetul MCID, în limita creditelor de angajament aprobate anual în buget.
    (3) Membrii comisiei de evaluare îşi desfăşoară activitatea exclusiv în format online, prin dispozitivele, produsele, aplicaţiile şi serviciile software puse la dispoziţie de MCID.
    (4) Membrii comisiei de evaluare sunt numiţi prin ordin de ministru, în urma validării anterioare a acestora de către Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare. Aceştia trebuie să depună o declaraţie de imparţialitate conform art. 46 lit. b) din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Dacă numărul aplicaţiilor depuse este mai mare decât cel al premiilor disponibile, aplicaţiile sunt evaluate în termen de maximum 14 zile de la finalizarea verificării eligibilităţii de către comisia de evaluare, departajarea fiind realizată pe baza evaluării condiţiei de la art. 3 alin. (2) lit. c), conform criteriilor specificate la art. 3 alin. (3).
    (6) Rezultatele sunt comunicate individual aplicanţilor, care pot depune contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Contestaţiile se soluţionează în termen de 5 zile de către o comisie de contestaţii constituită şi care funcţionează în condiţiile alin. (1)-(3).
    (7) Din comisia de evaluare şi comisia de contestaţii poate face parte şi personal angajat al MCID sau din cadrul altor autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale.

    ART. 8
    (1) Evaluarea solicitărilor se realizează de către comisia de evaluare potrivit modelului de fişă prevăzut în anexa nr. 2.2 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice şi în termenul stabilit în calendarul prevăzut la anexa nr. 3 la ordin.
    (2) Lista finală a elevilor, studenţilor şi mentorilor selectaţi pentru a beneficia de Premiile „Henri Coandă“ se aprobă prin ordin de ministru, care se comunică individual persoanelor interesate.
    (3) Modelul listei finale este prevăzut în anexa nr. 2.3 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

    ART. 9
    (1) Beneficiarii premiilor primesc însemnul „Henri Coandă“ în cadrul unei ceremonii publice organizate în acest sens.
    (2) Cheltuielile privind organizarea ceremoniei se asigură în limita creditelor de angajament aprobate anual prin bugetul MCID.

    ART. 10
    (1) Instituţiile de învăţământ de care aparţin elevii şi studenţii beneficiari ai premiilor devin de drept parte a Reţelei de şcoli partenere pentru ştiinţă şi tehnologie, comunitate informală de schimb de bune practici şi promovare a educaţiei pentru ştiinţă şi tehnologie în rândul tinerilor.
    (2) MCID consultă reţeaua prevăzută la alin. (1) în vederea identificării elevilor şi studenţilor care sunt eligibili pentru Premiile „Henri Coandă“, precum şi în procesul de elaborare a politicilor publice cu impact asupra promovării ştiinţei şi tehnologiei în şcoli.

    ANEXA 2.1

    la normele metodologice




    - Model -
    Cerere de premiere
    1. Datele personale valide ale solicitantului (nume, prenume, instituţie/entitate publică sau privată, e-mail personal, nr. telefon personal, CNP, data naşterii, cont IBAN personal, în lei, deschis la o bancă din România, acolo unde este cazul, codul unic de persoană generat în contul din platforma www.brainmap.ro şi codul ORCID - www.orcid.org)
    2. Competiţia tehnico-ştiinţifică internaţională, ediţie, an:
    3. Tipul de premiu obţinut (se prezintă informaţii prin care se face dovada obţinerii premiului)
    4. Subdomeniul ştiinţific în care se încadrează competiţia tehnico-ştiinţifică internaţională - încadrarea se face în subdomeniul favorabil din punctul de vedere al premierii.
    Data
    Semnătura

    ANEXA 2.2

    la normele metodologice




    - Model -
    Fişă de evaluare pentru acordarea premiului

┌───────────────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │Verificare│
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│1. Nr. de │ │Da/Nu │
│înregistrare │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│2. Datele personale│ │ │
│valide ale │ │ │
│solicitantului │ │ │
├───────────────────┴─────────┼──────────┤
│nume, prenume │Da/Nu │
├─────────────────────────────┼──────────┤
│instituţie/entitate publică │Da/Nu │
├─────────────────────────────┼──────────┤
│instituţie/entitate privată │Da/Nu │
├─────────────────────────────┼──────────┤
│e-mail personal │Da/Nu │
├─────────────────────────────┼──────────┤
│nr. telefon personal │Da/Nu │
├─────────────────────────────┼──────────┤
│CNP │Da/Nu │
├─────────────────────────────┼──────────┤
│data naşterii │Da/Nu │
├─────────────────────────────┼──────────┤
│cont IBAN personal, în lei, │ │
│deschis la o bancă din │Da/Nu │
│România │ │
├───────────────────┬─────────┼──────────┤
│acolo unde este │ │ │
│cazul: │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│codul unic de │ │ │
│persoană generat în│ │ │
│contul din │ │ │
│platforma │ │ │
│www.brainmap.ro cod│ │ │
│ORCID — │ │ │
│www.orcid.org │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│3. Titlul │ │ │
│competiţiei │ │Da/Nu │
│tehnico-ştiinţifice│ │ │
│internaţionale │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│ediţie │ │Da/Nu │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│an │ │Da/Nu │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│4. Domeniul/ │ │ │
│Subdomeniul │ │Da/Nu │
│ştiinţific │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│Verificare │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│conform │neconform│ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│5. Tipul de premiu │ │Da/Nu │
│obţinut │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│Verificare │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│conform │neconform│ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│6. Încadrarea │ │Da/Nu │
│premiului: │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│Locul I │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│Locul II │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│Locul III │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│Verificare │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│conform │neconform│ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│7. Anul premierii: │ │Da/Nu │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│Verificare │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│2022 │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│conform │neconform│ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│8. Solicitantul nu │ │Da/Nu │
│a mai fost premiat:│ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│Verificare │ │ │
├───────────────────┼─────────┼──────────┤
│conform │neconform│ │
├───────────────────┴─────────┴──────────┤
│9.Competiţia se bucură de o înaltă │
│recunoaştere şi de prestigiu │
│internaţional │
├────────────────────────────────────────┤
│- numărul de state participante │
├────────────────────────────────────────┤
│- apartenenţa sau relaţiile României la/│
│cu entitatea care organizează competiţia│
├────────────────────────────────────────┤
│- impactul competiţiei asupra domeniului│
│cercetării-dezvoltări şi inovării │
├────────────────────────────────────────┤
│- imaginea publică a competiţiei în plan│
│naţional şi internaţional. │
└────────────────────────────────────────┘

    Verificat: Nume, prenume
    Semnătură
    NOTE:
    1. Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
    2. Operatorul de date este Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cu sediul principal în strada D.I. Mendeleev nr. 21-25, sectorul 1, cod 010362, Bucureşti, telefon +4021 319.23.26, cod fiscal 43516588, înregistrat cu numărul 36224 în Registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal.


    ANEXA 2.3

    la normele metodologice




    Lista finală a elevilor, studenţilor şi mentorilor care beneficiază de premiile „Henri Coandă“
    Anul ........
    Sesiunea ........

┌────┬───────────┬───────────┬───────┬───────────┬───────┬───────────┐
│ │ │ │ │ │ │Domeniul │
│ │ │ │ │ │ │competiţiei│
│ │Numele şi │Unitatea de│ │Numele │Anul în│[conform │
│Nr. │prenumele │învăţământ │Premiul│competiţiei│care a │art. 3 │
│crt.│premiatului│de │obţinut│la care a │obţinut│alin. (2) │
│ │ │provenienţă│ │participat │premiul│lit. e) din│
│ │ │ │ │ │ │anexa nr. 2│
│ │ │ │ │ │ │la ordin] │
├────┼───────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼───────┼───────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴───────────┴───────┴───────────┴───────┴───────────┘



    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016