─────────────
*) Normele generale au fost aprobate prin <>Ordinul nr. 38 din 15 ianuarie 2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 130 din 27 februarie 2003
ABREVIERI
● UCAAPI: Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern
● CAPI: Comitetul pentru Audit Public Intern
● DGFP: Direcţia Generalã a Finanţelor Publice
● CLC: Chestionarul de luare la cunostinta
● CCI: Chestionarul de control intern
● CLV: Chestionarul - lista de verificare
● FIAP: Fişa de identificare şi analiza problemelor
● IT: Tehnologia informatiei
PARTEA I
APLICAREA NORMELOR GENERALE DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN ROMÂNIA
A.DISPOZIŢII GENERALE
1. Definitia auditului public intern
Auditul public intern reprezintã o activitate funcţional independenta şi obiectivã, care da asigurãri şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfectionand activitãţile entitatii publice. Ajuta entitatea publica sa-şi îndeplineascã obiectivele printr-o abordare sistematica şi metodica, care evalueaza şi imbunatateste eficienta şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.
2. Tipuri de audit
Legea privind auditul public intern defineste urmãtoarele tipuri de audit:
a) Auditul de sistem - reprezintã o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacã acestea funcţioneazã economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandãri pentru corectarea acestora;
b) Auditul performantei - examineazã dacã criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciazã dacã rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) Auditul de regularitate - reprezintã examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectãrii ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice, care le sunt aplicabile.
B. STRUCTURILE DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN ROMÂNIA
3. Organizarea auditului public intern în România
În conformitate cu art. 4 din Legea privind auditul public intern, auditul public intern este organizat astfel:
a) UCAAPI - structura distinctã în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, constituitã din compartimente de specialitate, în directa subordonare a ministrului finanţelor publice, având atribuţii de coordonare, evaluare, sinteza în domeniul activitãţii de audit public intern la nivel naţional, care efectueazã şi misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale. UCAAPI este condusã de un director general, numit de ministrul finanţelor publice, cu avizul CAPI;
b) CAPI - organism cu caracter consultativ, constituit din 11 membri, specialişti din afarã Ministerului Finanţelor Publice, condus de un preşedinte. CAPI sprijinã UCAAPI în definirea strategiei şi îmbunãtãţirii activitãţii de audit public intern în sectorul public;
c) Compartimentele de audit public intern din entitatile publice - structuri functionale de baza în domeniul auditului public intern, care exercita efectiv funcţia de audit public intern.
3.1. Organizarea auditului public intern la nivelul entitatilor publice
3.1.1. Compartimentul de audit public intern se organizeazã în mod obligatoriu la nivelul fiecãrei entitãţi publice, prin decizia persoanelor responsabile prevãzute la art. 9 din Legea auditului public intern, în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentelor norme, respectiv de la constituirea entitatii publice. Fac excepţie de la aceste prevederi instituţiile publice mici, asa cum sunt definite acestea la art. 2, lit. j) din Legea privind auditul public intern, precum şi acele entitãţi publice subordonate pentru care conducerea de la nivelul ierarhic imediat superior a emis decizia de neinfiintare a compartimentului de audit public intern.
3.1.2. Auditul entitatii publice subordonate care nu înfiinţeazã compartiment de audit public intern, în conformitate cu art. 9, lit. c) din Legea auditului public intern, va fi efectuat de cãtre compartimentul de audit public intern de la nivelul ordonatorului ierarhic imediat superior.
3.1.3. Sarcina urmãririi condiţiilor de instituţie publica mica se face de cãtre conducãtorul instituţiei în cauza, care are obligaţia sa înştiinţeze compartimentul de audit public intern din cadrul DGFP teritoriale, de statutul sau.
3.1.4. Instituţiile publice mici care au depãşit pragul anual de 100.000 EURO, o perioada de 3 ani consecutiv, au obligaţia de a-şi constitui compartiment de audit public intern pana la sfârşitul primului trimestru al anului urmãtor. Entitatile publice, care au organizat compartimente de audit public intern proprii şi devin instituţii publice mici, trebuie sa înştiinţeze compartimentele de audit public intern din cadrul DGFP teritoriale, de noul statut, în termen de 30 de zile de la îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 2, lit. j) din Legea auditului public intern.
4. Atribuţiile compartimentului de audit public intern
În conformitate cu art. 11 din Legea auditului public intern, atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:
a) elaboreazã norme metodologice specifice entitatii publice în care îşi desfãşoarã activitatea, cu avizul UCAAPI sau cu avizul organului ierarhic imediat superior în cazul entitatilor publice subordonate;
b) elaboreazã proiectul planului anual de audit public intern;
Precizãrile referitoare la atribuţiile de la literele a) şi b) sunt prezentate la punctul 6, subpunctele 6.1.3, respectiv 6.1.1.
c) efectueazã activitãţi de audit public intern pentru a evalua dacã sistemele de management financiar şi control ale entitatii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta şi eficacitate;
Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitãţilor desfãşurate într-o entitate publica, inclusiv din entitatile subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.
Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel puţin o data la 3 ani, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele:
- angajamentele bugetare şi legale din care deriva direct sau indirect obligaţii de plata, inclusiv din fondurile comunitare;
- plãţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
- vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale;
- concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale;
- constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanta, precum şi a facilitãţilor acordate la încasarea acestora;
- alocarea creditelor bugetare;
- sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
- sistemul de luare a deciziilor;
- sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
- sistemele informatice.
d) informeazã UCAAPI despre recomandãrile neinsusite de cãtre conducãtorul entitatii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
Compartimentul de audit public intern transmite la UCAAPI/structurile teritoriale ale UCAAPI/organul ierarhic imediat superior, sinteze ale recomandãrilor neinsusite de cãtre conducãtorul entitatii publice auditate şi consecinţele neimplementarii acestora, însoţite de documentaţia relevanta, dupã cum urmeazã:
- entitatile publice subordonate transmit trimestrial în maxim 5 zile de la încheierea trimestrului organelor ierarhice imediat superioare;
- entitatile publice ale Administraţiei publice locale transmit trimestrial la structurile teritoriale UCAAPI, în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului;
- entitatile publice ale Administraţiei publice centrale transmit trimestrial la UCAAPI, în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului.
e) raporteazã periodic asupra constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor rezultate din activitãţile sale de audit;
Compartimentele de audit public intern transmit la UCAAPI/structurile teritoriale ale UCAAPI/organul ierarhic imediat superior, la cererea acestora rapoarte periodice privind constatãrile, concluziile şi recomandãrile rezultate din activitãţile lor de audit.
f) elaboreazã raportul anual al activitãţii de audit public intern;
Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern cuprind principalele constatãri, concluzii şi recomandãri rezultate din activitatea de audit, progresele înregistrate prin implementarea recomandãrilor, eventualele iregularitati/prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum şi informaţii referitoare la pregãtirea profesionalã.
Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern se transmit la UCAAPI/structurile teritoriale ale UCAAPI/organul ierarhic imediat superior, dupã cum urmeazã:
- entitatile publice subordonate transmit organelor ierarhice imediat superioare astfel: cele ale Administraţiei publice locale pana la 5 ianuarie, iar cele ale Administraţiei publice centrale pana la 10 ianuarie;
- entitatile publice ale Administraţiei publice locale transmit la structurile teritoriale UCAAPI, pana la 15 ianuarie;
- entitatile publice ale Administraţiei publice centrale transmit la UCAAPI, pana la 25 ianuarie.
g) în cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteazã imediat conducatorului entitatii publice şi structurii de control intern abilitate.
În situaţia în care în timpul misiunilor de audit public intern se constata abateri de la regulile procedurale şi metodologice, respectiv de la prevederile legale, aplicabile structurii/activitãţii/operaţiunii auditate, auditorii interni trebuie sa înştiinţeze conducãtorul entitatii publice şi structura de inspecţie sau o alta structura de control intern stabilitã de conducãtorul entitatii publice, în termen de 3 zile.
Cazurile de identificare a iregularitatilor şi fraudelor sunt prezentate în capitolul referitor la raportarile periodice şi anuale.
În cazul identificarii unor iregularitati majore auditorul intern poate continua misiunea sau poate sa o suspende cu acordul conducatorului entitatii care a aprobat-o, dacã din rezultatele preliminare ale verificãrii se estimeaza ca prin continuarea acesteia nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului, informaţii insuficiente, etc.).
C. NORMELE APLICABILE COMPARTIMENTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN ŞI AUDITORILOR INTERNI
5. Norme de calificare
5.1. Carta auditului intern şi Codul privind conduita etica a auditorului intern
5.1.1. Carta auditului intern defineste obiectivele, drepturile şi obligaţiile auditului intern şi este elaborata de cãtre fiecare şef al compartimentului de audit public intern şi aprobatã de conducãtorul entitatii publice. Carta auditului intern informeazã despre obiectivele şi metodele de audit, clarifica misiunea de audit, fixeazã regulile de lucru între auditor şi auditat şi promoveazã regulile de conduita.
5.1.2. Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezintã un ansamblu de principii şi reguli de conduita care trebuie sa guverneze activitatea auditorilor interni. Scopul Codului privind conduita etica a auditorului intern este de a promova cultura etica în viziunea globalã a profesiei de auditor intern. Codul privind conduita etica a auditorului intern cuprinde regulile pe care auditorii interni trebuie sa le respecte în exercitarea atribuţiilor.
5.2. Independenta şi obiectivitate
5.2.1. Independenta organizatoricã
Compartimentul de audit public intern funcţioneazã în subordinea directa a conducatorului entitatii publice, exercitând o funcţie distinctã şi independenta de activitãţile entitatii publice. Prin atribuţiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie sa fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern.
Activitatea de audit public intern nu trebuie sa fie supusã ingerintelor externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivã a lucrãrilor şi pana la comunicarea rezultatelor acesteia.
5.2.2. Obiectivitate individualã
Auditorii interni trebuie sa aibã o atitudine impartiala, sa nu aibã prejudecati şi sa evite conflictele de interese.
Auditorii interni trebuie sa-şi îndeplineascã atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activitãţii de audit public intern.
5.2.2.1 Numirea/destituirea şefului compartimentului de audit public intern
Şeful compartimentului de audit public intern este numit/destituit de cãtre conducãtorul entitatii publice, cu avizul UCAAPI/organul ierarhic imediat superior, astfel:
a) Numirea şefului compartimentului de audit public intern din entitatea publica se face numai cu avizul prealabil al UCAAPI, în conformitate cu procedura stabilitã de aceasta. Entitatea publica subordonata solicita acest aviz de la organul ierarhic imediat superior în baza urmãtoarei proceduri:
- candidaţii pentru funcţia de şef al compartimentului de audit public intern depun la compartimentul de audit public intern de la organul ierarhic imediat superior urmãtoarele documente: curriculum vitae; minim 2 scrisori de recomandare; o lucrare de conceptie privind organizarea şi exercitarea auditului public intern în entitatea respectiva; o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 20, alin. (l) din Legea auditului public intern, referitoare la incompatibilitãţile auditorilor interni;
- avizarea candidaţilor se face în termen de 10 zile de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora şi prin consultãri directe;
- dupã obţinerea avizului favorabil, numirea şefului compartimentului de audit public intern se face de cãtre conducãtorul entitatii publice respective, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfãşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestor funcţii;
- în cazul în care avizul este nefavorabil, candidatul respectiv nu poate participa la concursul/examenul organizat pentru ocuparea acestei funcţii.
b) Destituirea şefului compartimentului de audit public intern din entitatea publica se face numai cu avizul prealabil al UCAAPI, în conformitate cu procedura stabilitã de aceasta. Entitatea publica subordonata solicita acest aviz de la organul ierarhic superior în baza urmãtoarei proceduri:
- pentru destituirea şefului compartimentului de audit public intern, conducãtorul entitatii publice subordonate notifica conducatorului de la organul ierarhic imediat superior despre intenţia de destituire, precum şi despre motivele destituirii;
- conducãtorul de la organul ierarhic superior analizeazã motivele, efectueazã investigaţii, are consultãri directe cu şeful compartimentului de audit public intern care este propus pentru destituire, dupã caz, şi în termen de 10 zile prezintã în scris avizul favorabil/nefavorabil privind destituirea;
- în cazul obţinerii unui aviz favorabil destituirii, conducãtorul entitatii publice procedeazã în conformitate cu prevederile legale;
- în cazul obţinerii unui aviz nefavorabil, destituirea nu este posibila.
5.2.2.2. Numirea/revocarea auditorilor interni
Numirea/revocarea auditorilor interni se face de cãtre conducãtorul entitatii publice/organul colectiv de conducere, numai cu avizul prealabil al şefului compartimentului de audit public intern, astfel:
a) Pentru acordarea avizului în vederea numirii auditorilor interni, şeful compartimentului de audit public intern analizeazã dosarele de înscriere depuse de candidaţii pentru ocuparea funcţiei de auditori interni şi poate avea consultãri directe cu aceştia, cu 5-10 zile înainte de data sustinerii examenului. Dosarele de înscriere vor cuprinde în mod obligatoriu declaraţiile candidaţilor privind respectarea prevederilor art. 20, alin. (l) din Legea privind auditul public intern, referitoare la incompatibilitãţile auditorilor interni, precum şi scrisori de recomandare. În cazul obţinerii unui aviz favorabil, numirea în funcţie se face de cãtre conducãtorul entitatii publice/organul colectiv de conducere, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfãşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestor funcţii;
b) Pentru revocarea auditorilor interni, conducãtorul entitatii publice/organul colectiv de conducere înştiinţeazã şeful compartimentului de audit public intern despre intenţia de revocare a unui auditor intern şi despre motivele acesteia. Şeful compartimentului de audit public intern analizeazã motivele, efectueazã investigaţii, are consultãri directe cu aceştia, dupã caz, şi în termen de 10 zile prezintã avizul favorabil/nefavorabil revocãrii.
c) Dacã funcţia de auditor intern nu este o funcţie publica, numirea/ revocarea auditorilor interni se face de cãtre conducãtorul entitatii publice/organul colectiv de conducere în concordanta cu regulamentul propriu de funcţionare şi cu prevederile prezentelor norme.
5.2.3. Pierderea independentei şi obiectivitatii auditorilor interni
Persoanele care sunt soţi, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conducãtorul entitatii publice, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entitãţi publice.
Auditorii interni nu pot fi desemnaţi sa efectueze misiuni de audit public intern la o structura/entitate publica dacã sunt soţi, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conducãtorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivã.
Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activitãţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale entitatilor publice.
Auditorii interni care au responsabilitãţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeanã, nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.
Auditorilor interni nu trebuie sa li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod. Aceasta interdicţie se poate ridica dupã trecerea unei perioade de 3 ani.
Auditorii interni care se gãsesc într-una din situaţiile prevãzute mai sus, au obligaţia de a informa de îndatã, în scris, conducãtorul entitatii publice şi şeful structurii de audit public intern.
5.3. Competenta şi constiinta profesionalã
5.3.1. Competenta
Pregãtirea şi experienta auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea eficacitatii activitãţii de audit.
Auditorii interni trebuie sa posede cunoştinţe, indemanare şi alte competente necesare pentru a-şi exercita responsabilitãţile individuale, mai ales:
- competenta în vederea aplicãrii normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit;
- competenta în ceea ce priveşte principiile şi tehnicile contabile;
- cunoaşterea principiilor de baza în economie, în domeniul juridic şi în domeniul tehnologiilor informatice;
- cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate şi frauda, nefiind în sarcina auditorilor interni investigarea acestora;
- capacitatea de a comunica oral şi în scris, de a putea expune clar şi eficient obiectivele, constatãrile şi recomandãrile fiecãrei misiuni de audit public intern.
Compartimentul de audit public intern trebuie sa dispunã în mod colectiv de toatã competenta şi experienta necesarã în realizarea misiunilor de audit.
Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi încredinţate acelor persoane cu o pregãtire şi experienta corespunzãtoare nivelului de complexitate al sarcinii.
Compartimentul de audit public intern trebuie sa dispunã de metodologii şi sisteme IT moderne, de metode de analiza analitica, esantioane statistice şi instrumente de control a sistemelor informatice.
Şeful compartimentului de audit public intern trebuie sa se asigure ca pentru fiecare misiune de audit public intern, auditorii desemnaţi poseda cunoştinţele, indemanarea şi competentele necesare pentru desfãşurarea corecta a misiunii.
Pentru cunoştinţe de stricta specialitate pot fi contractate servicii de expertiza/ consultanţa din afarã entitatii publice.
5.3.2. Constiinta profesionalã
Auditorul intern trebuie sa depunã toate eforturile în decursul exercitãrii funcţiei sale şi sa ia în consideraţie urmãtoarele elemente:
- perioada de lucru necesarã pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit;
- complexitatea şi importanta domeniilor auditate;
- pertinenta şi eficacitatea procesului de gestiune a riscurilor şi de control;
- probabilitatea existenţei erorilor, iregularitatilor şi a unor disfunctionalitati semnificative;
- costurile implementarii unor controale suplimentare în raport cu avantajele preconizate.
Fiind constient ca procedurile de audit public intern nu pot garanta ca toate riscurile semnificative au fost detectate, auditorul intern trebuie sa dea dovada de o vigilenta sporitã în ceea ce priveşte riscurile semnificative susceptibile sa afecteze obiectivele, activitãţile şi resursele entitatii publice.
5.3.3. Pregãtirea profesionalã continua
Auditorii interni trebuie sa-şi imbunatateasca cunoştinţele şi practica profesionalã printr-o pregãtire continua.
Şeful compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entitatii publice, va asigura condiţiile necesare pregãtirii profesionale, perioada destinatã în acest scop fiind de minim 15 zile pe an.
În scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultanţa din afarã entitatii publice. Competenta şi capacitatea acestor servicii trebuie sa fie verificate şi lucrãrile supervizate de cãtre structura de audit public intern solicitanta.
5.4. Programul de asigurare şi imbunatatire a calitãţii
5.4.1. Definire
Şeful compartimentului de audit public intern trebuie sa elaboreze un program de asigurare şi imbunatatire a calitãţii sub toate aspectele activitãţii de audit public intern. Programul trebuie sa asigure ca normele, instrucţiunile şi codul etic sunt respectate de auditorii interni.
5.4.2 Evaluarea programului de calitate
Auditul public intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere şi evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permitã evaluãri interne şi externe.
5.4.2.1. Evaluarea interna
Evaluarea interna presupune efectuarea de controale permanente, prin care şeful compartimentului de audit public intern examineazã eficacitatea normelor interne de audit public intern pentru a verifica dacã procedurile de asigurare a calitãţii misiunilor de audit intern sunt aplicate în mod satisfãcãtor, garantand calitatea rapoartelor de audit public intern. În acest cadru supervizarea realizãrii misiunilor de audit public intern va permite depistarea deficienţelor, iniţierea imbunatatirilor necesare unei derulari corespunzãtoare a viitoarelor misiuni de audit public intern şi planificarea activitãţilor de perfecţionare profesionalã.
5.4.2.2. Evaluarea externa
Evaluarea externa este efectuatã de cãtre UCAAPI prin:
- verificarea respectãrii normelor, instrucţiunilor şi a Codului privind conduita etica a auditorului intern, cel puţin o data la cinci ani, initiindu-se mãsurile corective necesare în colaborare cu conducãtorul entitatii publice în cauza;
- avizarea numirii/destituirii sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice.
6. Norme de funcţionare a auditului public intern
6.1. Cerinţe privind funcţionarea compartimentului de audit public intern
Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de audit public intern.
6.1.1. Planificarea activitãţii de audit public intern bazatã pe analiza riscurilor
6.1.1.1. Elaborarea planului de audit public intern
Planul de audit public intern se întocmeşte anual de cãtre compartimentul de audit public intern.
Selectarea misiunilor de audit public intern se face în funcţie de urmãtoarele elemente de fundamentare:
a) Evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activitãţi, programe/proiecte sau operaţiuni;
b) Criteriile semnal/sugestiile conducatorului entitatii publice, respectiv: deficiente constatate anterior în rapoartele de audit; deficiente constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspectiilor; deficiente consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; alte informaţii şi indicii referitoare la disfunctionalitati sau abateri; aprecieri ale unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem;analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale functionarii sistemului; evaluarea impactului unor modificãri petrecute în mediul în care evolueaza sistemul auditat;
c) Temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducãtorii entitatilor publice sunt obligaţi sa ia toate mãsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI sa fie introduse în planul anual de audit public intern al entitatii publice, realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat;
d) Numãrul entitatilor publice subordonate;
e) Respectarea periodicitatii în auditare, cel puţin o data la 3 ani;
f) Tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonata;
g) Recomandãrile Curţii de Conturi.
Proiectul planului anual de audit public intern este întocmit pana la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreazã.
Conducãtorul entitatii publice aproba proiectul planului anual de audit public intern pana la 20 decembrie a anului precedent.
Planul anual de audit public intern reprezintã un document oficial. El este pãstrat în arhiva instituţiei publice împreunã cu referatul de justificare în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale.
6.1.1.2. Referatul de justificare
Proiectul planului anual de audit public intern este însoţit de un referat de justificare a modului în care sunt selectate misiunile de audit cuprinse în plan.
Referatul de justificare trebuie sa cuprindã pentru fiecare misiune de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexa la referatul de justificare), criteriile semnal şi alte elemente de fundamentare, care au fost avute în vedere la selectarea misiunii respective.
6.1.1.3. Structura planului de audit public intern
Planul anual de audit intern are urmãtoarea structura:
- scopul acţiunii de auditare;
- obiectivele acţiunii de auditare;
- identificarea/descrierea activitãţii/operaţiunii supuse auditului public intern;
- identificarea/descrierea entitatii/entitatilor sau a structurilor organizatorice la care se va desfasura acţiunea de auditare;
- durata acţiunii de auditare;
- perioada supusã auditarii;
- numãrul de auditori proprii antrenati în acţiunea de auditare;
- precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate, precum şi a numãrului de specialişti cu care urmeazã sa se încheie contracte externe de servicii de expertiza/consultanţa (dacã este cazul);
- numãrul de auditori care urmeazã sa fie atrasi în acţiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate.
6.1.1.4. Actualizarea planului de audit public intern
Actualizarea planului de audit public intern se face în funcţie de:
- Modificãrile legislative sau organizatorice, care schimba gradul de semnificatie a auditarii anumitor operaţiuni, activitãţi sau acţiuni ale sistemului;
- Solicitarile UCAAPI/entitatea publica ierarhic imediat superioarã de a introduce/înlocui/elimina unele misiuni din planul de audit intern.
Actualizarea planului de audit public intern se realizeazã prin întocmirea unui Referat de modificare a planului de audit public intern, aprobat de conducãtorul entitatii publice.
6.1.2. Gestiunea resurselor umane
Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de audit public intern şi trebuie sa asigure resursele necesare îndeplinirii planului de audit public intern în mod eficient.
6.1.3. Reglementarea activitãţii compartimentului de audit public intern
Compartimentul de audit public intern elaboreazã norme specifice entitatii publice în care îşi desfãşoarã activitatea, cu avizul UCAAPI sau cu avizul organului ierarhic imediat superior în cazul entitatilor publice subordonate.
În termen de 90 de zile de la publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, fiecare compartiment de audit public intern, organizat în conformitate cu prevederile Legii auditului public intern, este obligat sa elaboreze norme metodologice proprii.
Pentru entitatile publice care nu au compartiment de audit public intern organizat la data publicãrii prezentelor norme, termenul curge din momentul infiintarii acestora.
Organul ierarhic imediat superior poate decide elaborarea de norme proprii pentru fiecare unitate subordonata, dacã specificul activitãţii acestora o impune.
Entitatile publice subordonate transmit normele proprii spre avizare la organul ierarhic imediat superior care a decis obligativitatea elaborãrii acestora.
Normele proprii se transmit pentru avizare cu aprobarea conducatorului entitatii publice, semnate pe fiecare pagina, de auditorul intern care le-a elaborat.
Compartimentele de audit public intern abilitate sa avizeze normele proprii entitatilor publice sunt obligate sa le avizeze în termen de 30 de zile şi sa înştiinţeze entitatea în cauza.
Compartimentele de audit public intern abilitate sa avizeze normele proprii entitatilor publice, pot solicita eventuale clarificãri, modificãri, completãri ale acestora. Conducãtorii entitatilor publice vor lua mãsurile necesare pentru soluţionarea operativã a acestor solicitãri.
Urmãtoarele entitãţi publice nu elaboreazã norme proprii:
a) Instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitãţi publice. Misiunile de audit public intern desfãşurate la nivelul instituţiilor publice mici se efectueazã în conformitate cu normele proprii Ministerului Finanţelor Publice;
b) Entitatile publice subordonate pentru care entitatea publica de la nivelul ierarhic imediat superior a decis organizarea compartimentului de audit public intern fãrã obligaţia elaborãrii de norme proprii. Misiunile de audit public intern se desfãşoarã în conformitate cu normele proprii organului ierarhic imediat superior;
c) Entitatile publice subordonate pentru care entitatea publica de la nivelul ierarhic imediat superior a decis neinfiintarea compartimentului de audit public intern. Misiunile de audit public intern desfãşurate la nivelul acestor entitãţi se efectueazã în conformitate cu normele proprii Ministerului Finanţelor Publice.
6.1.4. Raportarea activitãţii de audit public intern
Raportul de audit public intern finalizat, împreunã cu rezultatele concilierii, este transmis conducatorului entitatii publice care a aprobat misiunea, pentru analiza şi avizare. Pentru instituţia publica mica, raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducatorului acesteia.
Compartimentul de audit public intern asigura:
a) raportarea periodicã asupra constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor rezultate din activitãţile sale de audit;
b) elaborarea raportului anual al activitãţii de audit public intern;
c) în cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, se raporteazã imediat conducatorului entitatii publice şi structurii de control intern abilitate;
d) informarea UCAAPI despre recomandãrile neinsusite de cãtre conducãtorul entitatii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
e) verificarea şi raportarea la UCAAPI sau la organul ierarhic imediat superior, dupã caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandãrilor.
6.2. Obiective aferente unei activitãţi de audit public intern
6.2.1. Evaluarea managementului riscurilor
Auditul public intern trebuie sa sprijine conducãtorul entitatii publice în identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative contribuind la îmbunãtãţirea sistemelor de management al riscurilor. Auditul public intern trebuie sa supravegheze şi sa evalueze eficacitatea acestui sistem.
Auditul public intern trebuie sa evalueze riscurile aferente operaţiilor şi sistemelor informatice ale entitatii publice, privind:
- fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operationale;
- eficacitatea şi eficienta operaţiilor;
- protejarea patrimoniului;
- respectarea legilor, reglementãrilor şi contractelor.
În cursul misiunilor, auditorii interni vor identifica toate riscurile, inclusiv cele care exced perimetrul misiunii, în cazul în care acestea sunt semnificative.
6.2.2. Evaluarea sistemelor de control
Auditul public intern ajuta entitatea publica sa menţinã un sistem de control adecvat prin evaluarea eficacitatii şi eficientei acestuia, contribuind la îmbunãtãţirea lui continua.
Evaluarea pertinentei şi eficacitatii sistemului de control intern se va face pe baza rezultatelor evaluãrii riscurilor şi va viza operaţiile şi sistemele informatice ale entitatii publice din urmãtoarele puncte de vedere:
- fiabilitatii şi integritãţii informaţiilor financiare şi operationale;
- eficacitatii şi eficientei operaţiilor;
- protejãrii patrimoniului;
- respectãrii legilor, reglementãrilor şi procedurilor.
În cursul misiunilor, auditorul intern trebuie sa examineze procedurile de control intern în acord cu obiectivele misiunii în vederea identificarii tuturor deficienţelor semnificative ale acestora.
Auditorii interni trebuie sa analizeze operaţiile şi activitãţile şi sa determine mãsura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite şi dacã operaţiile/activitãţile sunt aplicate sau realizate conform prevederilor.
Pentru evaluarea sistemului de control sunt necesare utilizarea unor criterii adecvate. Auditorii interni trebuie sa determine mãsura în care conducãtorul entitatii publice a definit criterii adecvate de apreciere şi dacã obiectivele au fost realizate. Dacã aceste criterii sunt adecvate, acestea pot fi utilizate şi de auditorii interni în evaluarea sistemului de control intern. Dacã acestea sunt inadecvate, auditorii interni trebuie, împreunã cu conducerea entitatii publice, sa elaboreze în mod corespunzãtor aceste criterii.
PARTEA II
NORMELE METODOLOGICE PRIVIND MISIUNEA DE AUDIT PUBLIC INTERN
Aceasta parte prezintã metodele şi instrumentele utilizate în derularea unei misiuni de audit public intern.
7. Schema generalã privind derularea misiunii de audit public intern
Graficul prezentat mai jos oferã o viziune globalã asupra procesului de audit public intern. În partea stanga a graficului sunt prezentate etapele procesului de audit public intern, cu referire la procedurile de urmat, iar în partea dreapta rezultatele obţinute cu referire la documentele corespunzãtoare.
În Ghidul procedural sunt descrise procedurile şi modelele standard ale documentelor utilizate.