Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME FUNDAMENTALE din 26 aprilie 2022 pentru gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat
EMITENT: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 480 din 13 mai 2022
──────────
Aprobate prin ORDINUL nr. 74 din 26 aprilie 2022, publicat în Monitorul oficial, Partea I, nr. 480 din 13 mai 2022.
──────────
CAP. I
Scop şi definiţii
ART. 1
Prezenta reglementare stabileşte principiile şi cerinţele generale privind aplicarea gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat, potrivit prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 111/1996.
ART. 2
Prezenta reglementare completează cadrul legislativ pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive pentru a evita impunerea de sarcini inutile generaţiilor următoare.
ART. 3
Etapele de bază în gestionarea deşeurilor radioactive sunt definite în anexa nr. 1.
ART. 4
Definiţiile termenilor la care se referă prezenta reglementare se regăsesc în anexa nr. 2. Pentru termenii care nu sunt definiţi în anexa nr. 2 se vor utiliza definiţiile din Legea nr. 111/1996 şi din Normele privind cerinţele de bază de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului educaţiei naţionale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 752/3.978/136/2018, denumite în continuare NBSR.
CAP. II
Domeniul de aplicabilitate
ART. 5
(1) Prezenta reglementare se aplică:
a) tuturor etapelor gestionării combustibilului nuclear uzat, atunci când acesta rezultă în urma activităţilor desfăşurate exclusiv în scopuri paşnice;
b) tuturor etapelor gestionării deşeurilor radioactive, de la generare la depozitarea definitivă, atunci când acestea rezultă în urma activităţilor desfăşurate exclusiv în scopuri paşnice.
(2) Prezenta reglementare se aplică atât deşeurilor radioactive şi surselor orfane rezultate din practici prezente sau desfăşurate în trecut, cât şi deşeurilor radioactive rezultate în urma unei intervenţii în caz de accident nuclear.
ART. 6
Prezenta reglementare se aplică, împreună cu reglementările specifice emise de autorităţile competente, şi în cazul activităţilor legate de gestionarea deşeurilor radioactive care prezintă pericole suplimentare: chimice, biologice, piroforice, inflamabile.
CAP. III
Obiectivul gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat
ART. 7
Obiectivul gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat este protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului, atât în prezent, cât şi în viitor, fără transferarea nejustificată a răspunderii către generaţiile viitoare.
CAP. IV
Principiile fundamentale ale gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat şi cerinţele generale privind aplicarea principiilor
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
ART. 8
Titularul de autorizaţie trebuie să gestioneze deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat astfel încât să respecte următoarele principii:
1. protecţia sănătăţii populaţiei;
2. protecţia mediului;
3. protecţia dincolo de graniţele naţionale;
4. protecţia generaţiilor viitoare;
5. evitarea impunerii de sarcini inutile asupra generaţiilor viitoare;
6. existenţa cadrului legislativ naţional;
7. controlul generării deşeurilor radioactive;
8. interdependenţele referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat;
9. menţinerea securităţii instalaţiilor;
10. poluatorul plăteşte.
SECŢIUNEA a 2-a
Protecţia sănătăţii populaţiei
ART. 9
Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie să fie gestionate astfel încât să asigure un nivel acceptabil al sănătăţii oamenilor.
ART. 10
În gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie luate în considerare diversele căi posibile de expunere a fiinţei umane la radiaţii, asigurându-se că expunerile se încadrează în cerinţele prevăzute de NBSR şi de reglementările specifice emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN.
ART. 11
În justificarea oricărei practici, care trebuie realizată conform prevederilor NBSR, trebuie să fie luată în considerare gestionarea deşeurilor radioactive rezultate din practica respectivă.
ART. 12
Planificarea activităţilor de gestionare în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să acopere întreaga perioadă de timp în care radioactivitatea acestora prezintă pericole pentru sănătatea oamenilor, cu luarea în considerare a următoarelor circumstanţe:
a) beneficiile practicii şi expunerile potenţiale se pot referi la grupuri de populaţie separate în timp de mai multe generaţii;
b) perioadele mari de timp conduc la incertitudini crescute în ceea ce priveşte rezultatele evaluării securităţii;
c) radionuclizii se dezintegrează în timp.
ART. 13
Sursele orfane recuperate, precum şi deşeurile rezultate în urma unei intervenţii trebuie predate ca deşeu radioactiv unei unităţi specializate pentru tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară şi/sau depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive.
SECŢIUNEA a 3-a
Protecţia mediului
ART. 14
Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie să fie gestionate astfel încât să asigure un nivel acceptabil de protecţie a mediului.
ART. 15
La depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se vor prefera concentrarea şi izolarea radionuclizilor faţă de diluţia şi dispersia în mediu.
ART. 16
În evaluările de securitate pentru activităţile de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să fie considerate, pe termen lung:
a) impactul eliberărilor de radionuclizi în mediu, normale sau potenţiale, asupra organismelor umane;
b) impactul eliberărilor de radionuclizi în mediu, normale sau potenţiale, asupra altor specii decât specia umană;
c) efectele adverse asupra viitoarei disponibilităţi a resurselor naturale: pământ, ape de suprafaţă, ape freatice, materii prime;
d) impactul neradiologic: poluare chimică, alterarea habitatului natural.
ART. 17
În stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenţilor radioactivi din cadrul oricărei practici trebuie să se ţină seama de efectul acumulărilor de radioactivitate rezultate în urma evacuărilor îndelungate.
ART. 18
Limitele derivate de emisie a efluenţilor radioactivi trebuie stabilite la niveluri care să asigure că atât dozele primite de un membru al grupului critic, cât şi radioactivitatea mediului sunt menţinute la valori cât mai scăzute rezonabil posibil.
ART. 19
La stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenţilor radioactivi trebuie să se ţină seama şi de impactul neradiologic asupra mediului, asigurându-se ca nivelul de protecţie faţă de acest impact să fie cel puţin la fel de bun ca acela cerut pentru activităţi industriale similare.
ART. 20
Importul şi transferul intracomunitar în România de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat sunt interzise, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Legea nr. 111/1996.
SECŢIUNEA a 4-a
Protecţia dincolo de graniţele naţionale
ART. 21
Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie să fie gestionate astfel încât să fie luate în considerare efectele asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului, atât din ţară, cât şi de dincolo de graniţele ţării.
ART. 22
Evaluările de securitate pentru activităţile de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să demonstreze că impactul asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului din alte ţări nu este mai mare decât cel considerat acceptabil pentru interiorul ţării.
ART. 23
În cazul activităţilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat care pot avea impact asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului din alte ţări, trebuie asigurat schimbul de informaţii cu autorităţile competente din ţările respective privind emisiile normale şi potenţiale de efluenţi radioactivi şi migrările de radionuclizi, conform prevederilor legislaţiei româneşti şi ale convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte.
ART. 24
Exportul şi transferul intracomunitar din România de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat sunt interzise, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Legea nr. 111/1996.
ART. 25
(1) În vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 24, CNCAN verifică dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii şi criterii de evaluare a oricărui stat în care exportul sau transferul intracomunitar este permis:
a) este stat membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi adoptă standardele de securitate relevante;
b) este semnatar al Convenţiei comune asupra gestionării în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive, face dovada îndeplinirii obligaţiilor ce rezultă din convenţie şi demonstrează conformitatea cu prevederile relevante de securitate;
c) este semnatar al Convenţiei privind protecţia fizică a materialelor nucleare şi al amendamentului la aceasta şi îndeplineşte obligaţiile de prevenire, detecţie şi pedepsire ce decurg din aceasta;
d) este semnatar al Convenţiei privind securitatea nucleară, cel mai important instrument legal în domeniul securităţii nucleare;
e) este semnatar al Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare;
f) este semnatar al Convenţiei privind răspunderea civilă pentru daune nucleare;
g) este semnatar al Convenţiei cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;
h) dovedeşte conformitatea cu instrumentele internaţionale pentru siguranţa transportului de mărfuri periculoase;
i) dispune de programe de gestionare şi depozitare definitivă a deşeurilor radioactive cu obiective reprezentând un nivel crescut de siguranţă echivalente cu cele instituite de reglementările Uniunii Europene;
j) deţine instalaţii de depozitare definitivă în operare autorizate care să poată accepta deşeurile radioactive, respectiv combustibilul nuclear uzat, provenite din România, ce urmează a fi depozitate definitiv, iar instalaţiile de depozitare definitivă sunt gestionate în conformitate cu cerinţele prevăzute în cadrul programelor din ţara respectivă, prevăzute la lit. i).
(2) Prevederile de la alin. (1) lit. i) şi j) nu se aplică:
a) repatrierii surselor închise scoase din utilizare;
b) exportului şi transferului intracomunitar din România de combustibil nuclear uzat de la reactoare de cercetare către o ţară în care combustibilul de la reactoarele de cercetare este furnizat sau produs, ţinând seama de acordurile internaţionale aplicabile;
c) exportului şi transferului intracomunitar din România de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat în vederea prelucrării, în afara teritoriului României, în baza prevederilor unor acorduri internaţionale sau unor contracte încheiate cu parteneri comerciali cu sediul în străinătate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 111/1996, cu condiţia returnării deşeurilor radioactive rezultate din această prelucrare.
(3) Prevederile de la alin. (1) lit. j) nu se aplică transferului intracomunitar din România de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat.
(4) Înaintea efectuării exportului în vederea depozitării definitive, CNCAN informează Comisia Europeană cu privire la conţinutul acordului dintre România şi ţara terţă, prevăzut la art. 7 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 111/1996, şi ia măsurile adecvate pentru a se asigura îndeplinirea criteriilor de export menţionate la alin. (1).
(5) În cazul în care combustibilul nuclear uzat sau deşeurile radioactive sunt trimise din România pentru procesare sau reprocesare către un stat membru al Uniunii Europene sau către o ţară terţă, răspunderea finală pentru depozitarea definitivă responsabilă şi în condiţii de securitate a materialelor, inclusiv a oricăror deşeuri create ca subproduse, revine României, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile Legii nr. 111/1996.
SECŢIUNEA a 5-a
Protecţia generaţiilor viitoare
ART. 26
Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie să fie gestionate astfel încât impactul estimat asupra generaţiilor viitoare să nu depăşească impactul considerat acceptabil în prezent.
ART. 27
Importul sau transferul intracomunitar în România de surse radioactive care conţin radionuclizi de viaţă lungă, având activităţi superioare valorilor care permit depozitarea definitivă la suprafaţă sau în apropierea suprafeţei solului, este permis numai dacă există un angajament din partea producătorului, exportatorului sau furnizorului din afara României ori altei entităţi cu responsabilităţi din ţara de unde provin sursele, privind acceptarea returnării în ţara de origine a surselor după utilizare.
ART. 28
Depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se poate face numai dacă este asigurată confinarea radionuclizilor, printr-un sistem multibarieră care constă din forma deşeului, ambalaj, bariere inginereşti ale depozitului şi bariere naturale corespunzătoare aflate pe amplasamentul depozitului definitiv.
ART. 29
Prima barieră pentru a asigura confinarea radionuclizilor, reprezentată de forma deşeului, trebuie să fie compatibilă atât cu deşeurile şi ambalajul, cât şi cu mediul de depozitare.
ART. 30
Depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat într-un anumit depozit se poate face numai dacă activitatea totală şi concentraţia de activitate a deşeurilor radioactive, respectiv a combustibilului nuclear uzat sunt inferioare unor valori-limită stabilite pentru fiecare radionuclid în procesul de evaluare a securităţii şi aprobate de CNCAN prin autorizaţia depozitului.
ART. 31
Valorile-limită prevăzute la art. 30 sunt stabilite astfel încât să fie asigurate protecţia sănătăţii oamenilor şi protecţia mediului la orice moment de timp.
ART. 32
Deşeurile radioactive de viaţă lungă, având concentraţia activităţii superioară valorilor care permit depozitarea definitivă la suprafaţă sau în apropierea suprafeţei solului, pot fi depozitate definitiv în depozite geologice adânci, amenajate astfel încât să fie asigurate protecţia sănătăţii oamenilor şi protecţia mediului la orice moment de timp.
ART. 33
În evaluarea securităţii pentru amplasarea depozitului definitiv trebuie să se ţină seama de prezenţa în zonă a resurselor naturale, a căror viitoare explorare sau exploatare ar putea avea efecte negative asupra capacităţii de reţinere a depozitului definitiv.
ART. 34
Depozitarea intermediară pe termen lung a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se poate face numai dacă deşeurile sunt condiţionate corespunzător, asigurându-se izolarea acestora pe durata depozitării intermediare.
ART. 35
Condiţionarea în vederea depozitării intermediare pe termen lung a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie astfel realizată încât să nu prejudicieze viitoarea depozitare definitivă a acestor deşeuri.
ART. 36
Sistemul de evidenţă a gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie să permită păstrarea tuturor informaţiilor relevante privind deşeurile, respectiv combustibilul uzat gestionat.
ART. 37
Sistemul de evidenţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie conceput şi realizat astfel încât să permită păstrarea informaţiilor cel puţin pe durata cât deşeurile radioactive, respectiv combustibilul nuclear uzat, prezintă risc pentru sănătatea omului sau pentru mediu.
SECŢIUNEA a 6-a
Evitarea impunerii de sarcini inutile asupra generaţiilor viitoare
ART. 38
Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat vor fi gestionate astfel încât să nu impună sarcini inutile asupra generaţiilor viitoare.
ART. 39
(1) Responsabilitatea pentru realizarea activităţilor principale de gestionare a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive produse în cadrul unei practici revine generaţiilor care au beneficiat de pe urma practicii respective.
(2) Anumite activităţi limitate, cum ar fi continuarea controlului instituţional al unui depozit definitiv de deşeuri radioactive, pot fi trecute în responsabilitatea generaţiilor viitoare.
(3) Responsabilitatea generaţiei prezente include dezvoltarea tehnologiei, construirea şi operarea instalaţiilor de tratare şi depozitare, asigurarea fondurilor necesare pentru gestionarea deşeurilor radioactive, asigurarea controlului şi a planurilor pentru gestionarea deşeurilor radioactive.
ART. 40
Planificarea în timp şi implementarea depozitării definitive a diverselor tipuri de deşeuri radioactive depind de factori ştiinţifici, tehnici, sociali şi economici, cum ar fi disponibilitatea, acceptabilitatea, caracterizarea şi amenajarea unor amplasamente potrivite şi scăderea nivelurilor de radioactivitate şi a generării căldurii pe durata depozitării intermediare.
ART. 41
(1) Gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie realizată în condiţii de siguranţă, inclusiv pe termen lung, cu caracteristici de siguranţă pasivă şi nu trebuie să se bazeze pe aranjamente sau acţiuni instituţionale îndelungate.
(2) Aplicarea prevederilor de la alin. (1) trebuie să nu împiedice generaţiile viitoare să poată utiliza asemenea aranjamente, de exemplu pentru a monitoriza depozitele definitive de deşeuri radioactive sau de combustibil nuclear uzat sau pentru a recupera deşeurile radioactive, respectiv combustibilul nuclear uzat, după ce a avut loc închiderea depozitului definitiv.
SECŢIUNEA a 7-a
Existenţa cadrului legislativ naţional
ART. 42
Deşeurile radioactive şi combustibilul nuclear uzat trebuie gestionate într-un cadru legislativ naţional care să prevadă alocarea clară a responsabilităţilor şi prevederi pentru independenţa funcţiilor de reglementare.
ART. 43
(1) Practicile care implică gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat necesită autorizare din partea CNCAN, conform prevederilor reglementărilor specifice.
(2) Cerinţele pentru autorizarea practicilor care implică gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat sunt prevăzute în Legea nr. 111/1996, în NBSR şi în reglementările specifice.
(3) Condiţiile pentru desfăşurarea activităţii autorizate privind gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, inclusiv cerinţele de raportare, se stabilesc prin autorizaţie.
(4) Repartizarea responsabilităţilor şi stabilirea surselor financiare destinate susţinerii şi realizării activităţilor de gestionare a deşeurilor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat, sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 8-a
Controlul generării deşeurilor radioactive
ART. 44
Generarea deşeurilor radioactive trebuie menţinută la nivelul minim practic posibil.
ART. 45
Minimizarea generării deşeurilor radioactive trebuie să fie asigurată, atât ca volum, cât şi ca activitate, prin proiectare corespunzătoare şi prin practici adecvate de operare şi dezafectare.
ART. 46
În scopul îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 45, este necesar, între altele, să se asigure:
a) selecţionarea şi controlul materialelor;
b) reciclarea şi refolosirea materialelor, inclusiv prin eliberarea de sub cerinţele de autorizare;
c) implementarea procedurilor adecvate de operare, inclusiv a celor referitoare la caracterizarea din punct de vedere fizic, chimic şi radiologic a deşeurilor şi la sortarea diverselor tipuri de materiale şi deşeuri.
SECŢIUNEA a 9-a
Interdependenţele referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat
ART. 47
Interdependenţele referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie luate în considerare în mod adecvat.
ART. 48
În vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 47:
a) decizia privind o anumită etapă a gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat trebuie luată numai după ce au fost analizate implicaţiile asupra etapelor ulterioare, inclusiv eventualitatea închiderii unei viitoare alternative, precum şi consecinţele privind generarea suplimentară de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat;
b) la luarea deciziei privind o anumită etapă a gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat sau o anumită operaţie care generează deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat, trebuie optimizate securitatea şi eficacitatea gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, luându-se în considerare, între altele, identificarea căilor de generare, caracterizare şi implicaţiile privind transportul deşeurilor radioactive şi al combustibilului nuclear uzat;
c) decizia trebuie să fie luată cu evitarea unor cerinţe care ar putea compromite securitatea operaţională sau securitatea în etapele ulterioare.
ART. 49
Titularul de autorizaţie trebuie să asigure disponibilitatea tuturor resurselor necesare, inclusiv umane, financiare şi de infrastructură, adecvate pentru securitatea radiologică a activităţilor şi instalaţiilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, în orice moment în care acestea sunt necesare.
SECŢIUNEA a 10-a
Menţinerea securităţii instalaţiilor
ART. 50
Securitatea activităţilor şi instalaţiilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat şi de depozitare definitivă trebuie asigurată corespunzător pentru toată perioada de dezvoltare şi desfăşurare a activităţilor, respectiv pentru fazele de realizare, de funcţionare şi de dezafectare/închidere a instalaţiilor şi pentru perioada post-închidere a instalaţiilor de depozitare definitivă, după caz.
ART. 51
(1) În vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 50, în procesul de autorizare a tuturor etapelor gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, inclusiv a activităţilor şi instalaţiilor conexe, titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze, pe bază de probe şi documentat, că este asigurată securitatea instalaţiilor şi activităţilor, precum şi protecţia împotriva radiaţiilor ionizante a lucrătorilor, a populaţiei şi a mediului, în condiţii normale de funcţionare, precum şi în cazul evenimentelor anticipate în exploatare şi în caz de accidente bază de proiect.
(2) Amploarea demonstrării securităţii trebuie să fie proporţională cu complexitatea activităţii şi cu magnitudinea pericolelor asociate deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear uzat şi instalaţiei sau activităţii.
(3) Demonstrarea securităţii prevăzută la alin. (1) se realizează pentru dezvoltarea şi desfăşurarea activităţilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, pentru fazele de realizare, de funcţionare şi de dezafectare/închidere a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat şi a instalaţiilor de depozitare definitivă, precum şi pentru perioada post-închidere a instalaţiilor de depozitare definitivă, după caz.
(4) În susţinerea documentaţiei pentru demonstrarea securităţii, titularul de autorizaţie trebuie să efectueze evaluarea de securitate pentru activităţile sau instalaţiile autorizate.
(5) Documentaţia pentru demonstrarea securităţii instalaţiei sau activităţii se verifică de către CNCAN în procesul de autorizare.
(6) Titularul de autorizaţie trebuie să identifice toate incertitudinile semnificative pentru securitatea radiologică.
(7) Titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze în documentaţia pentru demonstrarea securităţii că incertitudinile prevăzute la alin. (6) sunt luate în considerare în mod corespunzător.
(8) Ca parte a documentaţiei de securitate radiologică, titularul de autorizaţie trebuie să descrie un program de management al incertitudinilor care să includă identificarea, caracterizarea şi, în măsura în care este necesar şi posibil, reducerea acestora.
(9) Cerinţele specifice privind demonstrarea securităţii şi evaluările de securitate pentru fiecare etapă a gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat sunt prevăzute în reglementările emise de CNCAN privind predepozitarea şi depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat.
ART. 52
Titularul de autorizaţie trebuie să instituie măsuri pentru prevenirea accidentelor şi diminuarea consecinţelor accidentelor, inclusiv verificarea barierelor fizice şi a procedurilor administrative de protecţie pentru a asigura că lucrătorii şi populaţia nu sunt afectaţi semnificativ de radiaţiile ionizante.
ART. 53
Selectarea amplasamentului unei instalaţii pentru gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, în special în cazul unui depozit definitiv, trebuie să ţină seama de toţi factorii relevanţi care pot afecta securitatea instalaţiei sau care pot fi afectaţi de instalaţie.
ART. 54
Proiectarea, construcţia, operarea şi activităţile desfăşurate în timpul dezafectării unei instalaţii sau închiderii unui depozit definitiv trebuie să asigure şi să menţină, după caz, un nivel adecvat de protecţie pentru a limita posibilele impacturi radiologice.
ART. 55
Pe toată durata de viaţă a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat:
a) sistemul de management al calităţii trebuie să corespundă cerinţelor CNCAN;
b) punerea în aplicare a unor măsuri urmează o abordare graduală;
c) pregătirea personalului instalaţiilor respective trebuie menţinută la un nivel corespunzător.
ART. 56
(1) Pe toată durata de viaţă a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat şi pe tot parcursul desfăşurării activităţilor de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, după caz, titularul de autorizaţie trebuie să efectueze evaluări periodice de securitate pentru a fi analizate securitatea, conformitatea cu cerinţele de securitate aplicabile şi impactul asupra mediului.
(2) Evaluările prevăzute la alin. (1) se realizează la intervale de 10 ani.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), evaluările de securitate trebuie revizuite şi actualizate:
a) când există schimbări semnificative care pot afecta securitatea radiologică şi nucleară a instalaţiei sau activităţii;
b) când există progrese importante în cunoaşterea şi înţelegerea activităţii desfăşurate rezultate din cercetare sau din experienţa de operare;
c) când au apărut îmbunătăţiri semnificative ale tehnicilor de evaluare, ale codurilor de calcul sau ale datelor iniţiale utilizate în evaluările de securitate.
(4) Titularul de autorizaţie trebuie să implementeze orice actualizare a securităţii care este necesară şi orice cerinţă a CNCAN rezultată din evaluarea periodică.
(5) Titularul de autorizaţie trebuie să documenteze rezultatele evaluării periodice de securitate şi să elaboreze un plan de acţiuni pentru implementarea tuturor îmbunătăţirilor necesare privind securitatea.
(6) Rezultatele evaluării periodice de securitate trebuie să fie incluse în versiunea actualizată a documentaţiei pentru demonstrarea securităţii instalaţiei sau activităţii.
(7) Titularul de autorizaţie trebuie să deţină aranjamente pentru analiza independentă a evaluării de securitate elaborată de către o organizaţie independentă.
(8) Titularul de autorizaţie trebuie să implementeze un program de îmbunătăţire continuă a securităţii activităţilor şi instalaţiilor de gestionare a deşeurilor radioactive, a combustibilului nuclear uzat şi de depozitare definitivă.
SECŢIUNEA a 11-a
Poluatorul plăteşte
ART. 57
Costurile gestionării combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive sunt suportate de cei care au generat aceste materiale.
ART. 58
(1) Înainte de începerea realizării unei instalaţii de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, solicitantul de autorizaţie trebuie să demonstreze că sunt în vigoare aranjamentele financiare necesare şi suficiente pentru toate fazele de realizare, funcţionare şi dezafectare, respectiv de închidere, inclusiv pentru monitorizarea şi controlul postînchidere al instalaţiei de depozitare definitivă.
(2) Dovada deţinerii aranjamentelor financiare prevăzute la alin. (1) este condiţie de autorizare conform regimului de autorizare prevăzut în Legea nr. 111/1996.
(3) Aranjamentele financiare prevăzute la alin. (1) trebuie revizuite periodic şi, după caz, ajustate conform necesităţilor.
CAP. V
Strategia de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat
ART. 59
Gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat se face în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gospodărirea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, elaborată de către Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Strategie naţională.
ART. 60
(1) Titularii de autorizaţii pentru instalaţii nucleare şi radiologice, care produc sau deţin deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat, precum şi titularii de autorizaţii pentru staţii de tratare a deşeurilor radioactive sau depozite de deşeuri radioactive şi combustibil nuclear uzat trebuie să prezinte la CNCAN:
a) strategia pe termen mediu şi lung privind activitatea proprie, care trebuie să fie în concordanţă cu Strategia naţională;
b) evaluarea costurilor implicate de implementarea strategiei proprii;
c) dovada disponibilităţii fondurilor pentru acoperirea costurilor identificate la lit. b).
(2) Strategia proprie prevăzută la alin. (1) trebuie stabilită în conformitate cu principiile şi cerinţele prevăzute în prezenta reglementare şi trebuie să fie în acord cu prevederile Strategiei naţionale.
(3) Strategia şi evaluarea costurilor vor fi revizuite ori de câte ori apar modificări importante la nivelul strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor radioactive, la nivelul cerinţelor de reglementare sau în ceea ce priveşte cerinţele tehnice.
CAP. VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 61
Prezenta reglementare intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 62
Autorizaţiile eliberate de CNCAN unităţilor implicate în gestionarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat rămân valabile până la data expirării lor.
ART. 63
Nerespectarea prevederilor prezentei reglementări atrage după sine, după caz, sancţionarea administrativă, contravenţională sau penală, conform legii.
ART. 64
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta reglementare.
ANEXA 1
la normele fundamentale
ETAPELE
de bază în gestionarea deşeurilor radioactive
1. Etapele gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat sunt: predepozitarea şi depozitarea definitivă.
2. Gestionarea deşeurilor radioactive consideră etapele de bază ca părţi ale unui sistem total, de la generare până la depozitarea definitivă.
3. Deoarece deciziile luate într-o etapă pot închide alternative în alte etape, în timpul planificării, proiectării, construcţiei, operării şi dezafectării instalaţiilor implicate în gestionarea deşeurilor radioactive trebuie asigurată interdependenţa dintre toate etapele.
4. Etapele gestionării deşeurilor radioactive pot fi aplicate în funcţie de tipul acestora.
5. Deşeurile radioactive trebuie caracterizate în scopul determinării proprietăţilor lor fizice, chimice şi radiologice şi în scopul de a facilita păstrarea înregistrărilor şi a acceptabilităţii lor de la o etapă la alta. Caracterizarea se poate realiza, de exemplu, în scopul separării (segregării) materialelor excluse sau a celor reutilizabile ori datorită metodei de depozitare sau pentru asigurarea conformităţii coletelor cu deşeuri cu cerinţele de depozitare intermediară şi depozitare definitivă. Gestionarea deşeurilor radioactive trebuie să ia în considerare şi implicaţiile transportului de deşeuri radioactive.
6. Predepozitarea reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate cu scopul asigurării securităţii şi/sau din motive economice înainte de depozitarea definitivă, care cuprind pretratarea, tratarea, condiţionarea şi depozitarea intermediară.
7. Pretratarea reprezintă totalitatea operaţiilor care au loc după generarea deşeurilor, înaintea tratării. Pretratarea constă în una sau mai multe din următoarele operaţii: colectare, sortare, neutralizare şi decontaminare şi poate include şi o perioadă de depozitare intermediară.
8. Prima etapă a pretratării se face la producătorul deşeurilor, care, în orice caz, trebuie să asigure colectarea şi sortarea deşeurilor pe care le produce.
9. Ulterior, deşeurile radioactive sunt transferate la unităţi specializate unde se continuă pretratarea sau se trece la tratare.
10. Pretratarea este extrem de importantă deoarece asigură în multe cazuri cea mai bună oportunitate de sortare, de exemplu pentru reciclare sau pentru depozitare ca deşeuri neradioactive când conţin cantităţi de materiale radioactive excluse de la regimul de control.
De asemenea această etapă asigură oportunitatea de sortare a deşeurilor radioactive, de exemplu, pentru depozitarea la suprafaţă sau pentru depozitarea geologică.
11. Tratarea deşeurilor radioactive include acele operaţiuni făcute cu intenţia de a asigura securitatea acestora sau din motive economice, realizate prin schimbarea caracteristicilor acestora.
12. Conceptele de bază ale tratării sunt reducerea volumului, eliminarea radionuclizilor sau schimbarea compoziţiei. Exemple de astfel de operaţii sunt: incinerarea deşeurilor combustibile, compactarea deşeurilor solide uscate, evaporarea, filtrarea sau tratarea cu schimbători de ioni a deşeurilor lichide, precipitarea sau flocularea speciilor chimice. Cel mai des, pentru decontaminarea avansată a deşeurilor lichide, se utilizează procese combinate. Acestea pot conduce la producerea de deşeuri secundare ce necesită gestionarea separată: cartuşe filtrante, răşini uzate, şlam etc.
13. Condiţionarea deşeurilor radioactive implică acele operaţiuni care transformă deşeurile radioactive într-o formă potrivită pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi depozitare definitivă. Operaţiunile pot include imobilizarea deşeurilor radioactive, plasarea deşeurilor în containere şi ambalarea suplimentară. Cea mai comună metodă de imobilizare include solidificarea deşeurilor de joasă şi medie activitate, de exemplu, în ciment sau bitum, sau vitrifierea deşeurilor înalt active în matrice de sticlă. Deşeurile imobilizate pot fi ambalate în containere, de la butoaie standard de 200 litri la containere cu construcţie complicată, aceasta depinzând de natura radionuclizilor şi a concentraţiei acestora. În multe cazuri tratarea şi condiţionarea pot avea loc în strânsă legătură una cu cealaltă.
14. Depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive implică menţinerea deşeurilor radioactive astfel încât:
a) să fie asigurate izolarea, protecţia populaţiei şi a mediului şi monitorizarea;
b) să fie asigurate acţiuni, cum ar fi: tratarea, condiţionarea şi depozitarea definitivă.
În unele cazuri depozitarea intermediară poate fi practicată din considerente tehnice cum ar fi:
(i) stocarea deşeurilor de viaţă scurtă pentru asigurarea dezintegrării şi apoi eliberarea nerestrictivă;
(ii) stocarea deşeurilor înalt active din considerente termice înainte de depozitarea geologică.
În unele cazuri depozitarea intermediară poate fi practicată din considerente economice sau politice.
15. Depozitarea definitivă este ultima etapă din sistemul de gestionare a deşeurilor radioactive. Aceasta constă în principal în plasarea deşeurilor radioactive în instalaţii de depozitare cu asigurarea unei securităţi rezonabile, fără intenţia de a fi mutate şi fără a asigura supravegherea şi întreţinerea pe termen lung. Securitatea este în principal realizată prin concentrare şi reţinere care implică izolarea deşeurilor radioactive condiţionate în depozitul definitiv.
16. Izolarea este realizată prin plasarea de bariere în jurul deşeurilor radioactive în scopul reducerii eliberării radionuclizilor în mediul înconjurător. Barierele pot fi naturale sau inginereşti şi sistemul de izolare poate consta în una sau mai multe bariere. Un sistem multibariere asigură o izolare mai bună şi asigură că orice eliberare de radionuclizi în mediul înconjurător va avea loc la un nivel acceptabil scăzut.
Barierele pot asigura o reţinere absolută pentru o perioadă, cum ar fi containerul cu pereţi metalici, sau pot întârzia eliberarea materialelor radioactive în mediul înconjurător, cum ar fi materialele de umplutură sau roca gazdă. În timpul perioadei când deşeurile radioactive sunt reţinute printr-un sistem de bariere, radionuclizii din deşeuri se vor dezintegra. Sistemul de bariere este proiectat conform opţiunii de depozitare alese şi matricii de depozitare.
17. Depozitarea definitivă cuprinde şi eliberarea efluenţilor în mediul înconjurător în limitele autorizate, cu dispersie ulterioară. Aceasta este considerată potrivită numai pentru cantităţi limitate din anumite deşeuri.
ANEXA 2
la normele fundamentale
DEFINIŢII
a) Barieră - obstacol fizic care previne sau întârzie mişcarea (migrarea) radionuclizilor sau a altor materiale între componentele unui sistem, de exemplu ale unui depozit de deşeuri. În general o barieră poate fi o barieră inginerească sau naturală.
b) Barieră multiplă - două sau mai multe bariere naturale ori inginereşti
c) Coletul cu deşeuri - produsul rezultat în urma condiţionării, care include forma deşeului, containerul şi orice barieră internă (de exemplu, materiale absorbante sau ecrane), pregătit în conformitate cu cerinţele pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi/sau depozitare definitivă
d) Combustibil nuclear uzat - combustibil nuclear îndepărtat definitiv din reactor după iradiere; combustibilul nuclear uzat poate fi considerat o resursă utilizabilă care poate fi reprocesată sau poate fi depozitat definitiv ca deşeu radioactiv.
e) Condiţionare - operaţiunea prin care se produce coletul cu deşeuri, corespunzător pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi/sau depozitare definitivă. Condiţionarea poate include conversia deşeului într-o formă solidă, includerea deşeului într-un container şi includerea acestuia într-un supraambalaj.
f) Control instituţional - controlul zonei amplasamentului depozitului definitiv de deşeuri radioactive, după închiderea acestuia, realizat de către o instituţie sau autoritate desemnată prin lege, care include monitorizarea, supravegherea, lucrări de remediere şi controlul utilizării terenului
g) Instalaţie de depozitare definitivă - orice instalaţie a cărei principală destinaţie este depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive
h) Depozitare definitivă - amplasarea şi păstrarea deşeurilor radioactive într-un depozit amenajat sau într-o anumită locaţie fără intenţia de a fi recuperate
i) Depozitare intermediară - plasarea deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat într-o instalaţie nucleară în scopul izolării, protecţiei mediului şi controlului de către personal, cu intenţia de a fi recuperate. Se utilizează, cu sens echivalent, termenul stocare intermediară.
j) Documentaţia pentru demonstrarea securităţii - colecţia de documente care conţin argumente, dovezi şi date ştiinţifice şi tehnice aduse în sprijinul demonstrării securităţii unei instalaţii sau activităţi
k) Deşeuri de viaţă lungă - deşeuri conţinând radionuclizi cu timp de înjumătăţire mai mare de 30 de ani, în cantităţi şi/sau concentraţii superioare valorilor stabilite de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), pentru care se impune izolarea de biosferă
l) Deşeuri excluse - deşeuri radioactive eliberate de sub regimul de autorizare conform nivelurilor de eliberare de sub regimul de autorizare aprobate de CNCAN
m) Deşeuri radioactive - materiale radioactive în stare gazoasă, lichidă sau solidă pentru care deţinătorul nu poate demonstra CNCAN că se prevede sau se consideră o altă utilizare şi care conţin radionuclizi în concentraţii sau cu contaminări de suprafaţă superioare unor valori stabilite de CNCAN în conformitate cu reglementările specifice aplicabile emise de aceasta conform art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
n) Dezafectare - totalitatea activităţilor necesar a se desfăşura la o instalaţie nucleară sau radiologică oprită definitiv, alta decât depozitul definitiv, în vederea eliberării nerestrictive sau utilizării amplasamentului
o) Dispersie - efectul rezultat din procese cum ar fi transportul, difuzia sau amestecarea deşeurilor sau efluenţilor în apă sau aer
p) Eliberare în mediu - eliminarea planificată şi controlată a radionuclizilor în mediu, care întruneşte toate condiţiile impuse de autoritatea competentă din domeniul nuclear
q) Evaluarea de securitate - analiza sistematică a performanţei de securitate a unei instalaţii sau activităţi autorizate care confirmă respectarea cerinţelor de securitate radiologică
r) Forma deşeului - deşeu radioactiv în forma sa fizică şi chimică care rezultă după tratare şi/sau condiţionare înainte de ambalare (produs solid). Forma deşeului este o componentă a coletului cu deşeuri radioactive.
s) Gestionarea deşeurilor radioactive - totalitatea activităţilor administrative şi operaţionale care sunt implicate în manipularea, transportul, pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară şi depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive. Gestionarea deşeurilor radioactive include şi evacuarea efluenţilor radioactivi.
ş) Gestionarea combustibilului nuclear uzat - totalitatea activităţilor care au legătură cu manipularea, transportul, depozitarea intermediară, reprocesarea sau depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat. Gestionarea combustibilului nuclear uzat include şi evacuarea efluenţilor radioactivi.
t) Imobilizare - conversia deşeurilor într-o matrice prin solidificare, fixare sau încapsulare în scopul reducerii riscului de migrare ori dispersie în timpul manipulării, transportului, stocării şi depozitării
ţ) Instalaţie de gestionare a deşeurilor radioactive - orice instalaţie sau amenajare care are ca principal obiectiv gestionarea deşeurilor radioactive, incluzând şi instalaţiile nucleare în curs de dezafectare, cu condiţia ca aceste instalaţii să fie definite de către partea contractantă ca fiind instalaţii de gestionare a deşeurilor radioactive
u) Instalaţie de gestionare a combustibilului nuclear uzat - orice instalaţie sau orice amenajare care are ca principal obiectiv gestionarea combustibilului nuclear uzat
v) Închidere - finalizarea tuturor operaţiunilor după o anumită perioadă de la amplasarea combustibilului nuclear uzat sau a deşeurilor radioactive într-o instalaţie de depozitare definitivă, inclusiv amenajările tehnice finale sau alte lucrări necesare pentru aducerea instalaţiei într-o stare de siguranţă pe termen lung
w) Migrare - mişcarea materialelor prin diferite medii datorată curgerii fluidelor
x) Monitorizare - măsurări de parametri radiologici sau neradiologici în vederea evaluării sau controlului expunerii şi interpretarea acestor măsurători. Monitorizarea poate fi continuă sau discontinuă.
y) Perioada postînchidere - perioada ulterioară închiderii instalaţiei de depozitare definitivă pentru care s-a calculat, evaluat şi demonstrat securitatea radiologică
z) Pretratare - oricare dintre sau toate operaţiile anterioare tratării, cum ar fi: colectarea, sortarea, neutralizarea şi decontaminarea
aa) Remedierea mediului - acţiunea de corectare sau curăţare a amplasamentelor contaminate radioactiv în care este posibilă existenţa şi a altor substanţe periculoase
bb) Reprocesare - un proces sau o operaţiune care are drept obiect extragerea izotopilor radioactivi din combustibilul nuclear uzat, în scopul utilizării ulterioare
cc) Termen lung - în contextul prezentei reglementări:
1. pentru depozitare intermediară: peste 20 de ani;
2. pentru depozitare definitivă: perioadă care depăşeşte durata prevăzută pentru controlul instituţional.
dd) Tratare - operaţiile efectuate în scopul creşterii securităţii sau din motive economice prin schimbarea caracteristicilor deşeurilor. Obiectivele tratării sunt: reducerea volumului, îndepărtarea radionuclizilor din deşeuri, schimbarea compoziţiei.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: