Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
NORME din 9 noiembrie 2018 privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică
────────── Aprobate prin Hotărârea nr. 7 din 9 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 19 din 8 ianuarie 2019. ────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) În sensul prezentelor norme, psihologii cu drept de liberă practică, denumiţi în continuare psihologi, reprezintă persoanele care deţin cel puţin un atestat de liberă practică, eliberat de către Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare Comitet director, în condiţiile legii. (2) Prevederile prezentelor norme se aplică oricărui psiholog, indiferent de forma de exercitare a profesiei şi ramura de activitate în care îşi exercită profesia. (3) Formarea profesională a psihologilor se realizează prin modalităţile avizate profesional de către furnizorii de formare profesională, sub egida şi cu avizul Comitetului director.
ART. 2 În condiţiile Codului muncii şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, angajatorii au obligaţia de a sprijini financiar şi administrativ procesul de formare profesională continuă a psihologilor.
ART. 3 Formarea profesională a psihologilor are următoarele obiective: a) cunoaşterea şi respectarea de către psihologi a standardelor de calitate în serviciile psihologice, în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei serviciilor psihologice; b) pregătirea psihologilor români, care să contribuie la creşterea competitivităţii acestora pe piaţa serviciilor psihologice; c) actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în profesia de psiholog; d) accesul la alte specializări profesionale, respectiv obţinerea de noi competenţe profesionale, după caz; e) însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale.
ART. 4 (1) Formarea profesională a psihologilor cuprinde formarea profesională iniţială, formarea profesională complementară şi formarea profesională continuă, organizate prin forme specifice sau altele decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ. (2) Formarea profesională iniţială a psihologilor asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare pentru accesul în profesia de psiholog şi se realizează prin forme specifice sistemului naţional de învăţământ. (3) Formarea profesională complementară a psihologilor este ulterioară formării iniţiale, care asigură psihologilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe, fiind realizată prin forme specifice sau altele decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ, cu avizul Comitetului director. (4) Formarea profesională continuă a psihologilor este ulterioară sau concomitentă formării profesionale complementare, aceasta asigură psihologilor dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fiind realizată prin forme specifice sau altele decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ, cu avizul Comitetului director.
ART. 5 (1) În sensul prezentelor norme, competenţa profesională reprezintă capacitatea de a realiza activităţile profesionale cerute potrivit specialităţii de competenţă atestate, la nivelul treptei de specializare obţinute. (2) Competenţele profesionale în profesia de psiholog se recunosc în cadrul formării profesionale complementare şi continue, prin calea formală, respectiv prin parcurgerea unui program de formare profesională organizat de către un furnizor de formare profesională, avizate de către Comitetul director. (3) Programele de formare profesională organizate în cadrul programelor universitare de master acreditate se recunosc în cadrul formării profesionale complementare.
ART. 6 (1) Formarea profesională a psihologilor se poate realiza, în condiţiile prevăzute de prezentele norme, de către persoane juridice de drept public sau privat, cu sau fără scop patrimonial, denumite în continuare furnizori de formare profesională, sau asimilaţi acestora. (2) Furnizorii de formare profesională prevăzuţi la alin. (1) pot presta servicii de formare profesională, cu respectarea standardelor de formare profesională, în condiţiile prevăzute de prezentele norme. (3) Furnizorii de formare profesională cu scop patrimonial care oferă cursuri de formare profesională pentru psihologi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă înscrise în obiectul de activitate posibilitatea furnizării de servicii de formare profesională, potrivit CAEN; b) să îndeplinească condiţiile de avizare profesională şi creditare stabilite prin prezentele norme.
(4) Furnizorii de metode şi tehnici de evaluare şi asistenţă psihologică pot realiza direct sau indirect activităţi de iniţiere, calificare şi specializare în utilizarea metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică.
ART. 7 (1) Formarea profesională a psihologilor se organizează în mod distinct şi specializat, potrivit specializărilor profesionale reglementate. (2) În cadrul formării profesionale a psihologilor funcţionează un sistem de credite specific profesiei de psiholog, iar pe baza cumulării acestora se poate atesta dobândirea de competenţe profesionale noi. (3) Sistemul de credite specific profesiei de psiholog se stabileşte prin hotărâre a Comitetului director.
CAP. II Organizarea formării profesionale a psihologilor ART. 8 Comitetul director îndeplineşte următoarele atribuţii în domeniul formării profesionale: a) coordonează la nivel naţional activitatea de formare profesională a psihologilor; b) avizează şi creditează organizarea programelor de formare profesională pentru psihologi prin furnizori de formare profesională şi alte entităţi asimilate; c) avizează înregistrarea furnizorilor de formare profesională; d) elaborează sistemul de credite specific profesiei de psiholog; e) elaborează standardele de calitate în domeniul formării profesionale a psihologilor; f) îndeplineşte alte atribuţii în vederea punerii în aplicare a prezentelor norme.
ART. 9 (1) Formarea profesională complementară şi continuă a psihologilor se realizează prin programe de formare profesională ce cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică în vederea realizării obiectivelor de formare şi dezvoltare de competenţe pentru un anumit domeniu. (2) Programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională, înregistraţi în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică.
ART. 10 (1) Programele de formare profesională cuprind, în principal, următoarele elemente: a) obiectivele programului de formare profesională exprimate în competenţele profesionale care sunt dezvoltate sau dobândite de fiecare psiholog care urmează programul; b) durata pregătirii pentru realizarea obiectivelor propuse; c) numărul minim şi maxim de participanţi pentru un ciclu sau o serie de pregătire; d) calitatea persoanelor cu atribuţii de formare teoretică şi practică, denumite în continuare formatori; e) programa de formare profesională; f) mijloacele şi metodele prin care se asigură transmiterea şi asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice necesare în specialitatea de competenţă pentru care se asigură formarea profesională; g) dotările, echipamentele şi materialele necesare formării profesionale; h) procedura de evaluare în conformitate cu obiectivele specifice programului de formare profesională.
(2) Programa de formare profesională poate fi structurată pe module cuantificate în credite de formare profesională. (3) Furnizorii de formare profesională complementară îşi adaptează programele în mod corespunzător condiţiilor de realizare a competenţelor profesionale specifice.
ART. 11 (1) Furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare profesională complementară finalizate cu diplome sau certificate de absolvire încheie în mod obligatoriu contracte de formare profesională cu participanţii la aceste programe. (2) Modelul contractului de formare profesională utilizat se depune de către furnizorul de formare profesională la dosarul de avizare.
CAP. III Avizarea furnizorilor de formare profesională ART. 12 (1) Furnizorii de formare profesională avizaţi de către Comitetul director pot organiza programe de formare profesională, finalizate prin certificate sau diplome de absolvire, numai dacă au prevăzut în statutul sau în actul constitutiv aprobat, după caz, desfăşurarea unor activităţi de formare profesională a psihologilor, în psihologie sau în profesia de psiholog, fiind autorizaţi în condiţiile legii. (2) Programele universitare de master furnizate de instituţiile de învăţământ superior acreditate se supun mecanismelor specifice de autorizare şi acreditare academică. (3) Certificatele sau diplomele de absolvire sunt recunoscute numai dacă furnizorii de formare profesională complementară sunt înregistraţi şi avizaţi de către Comitetul director.
ART. 13 (1) Activitatea de avizare a furnizorilor de formare profesională va fi coordonată de Comitetul director. (2) În vederea avizării furnizorilor de formare profesională, comisiile aplicative fac propuneri Comitetului director.
ART. 14 (1) În procesul de avizare, comisiile aplicative au următoarele atribuţii: a) analizează cererile furnizorilor de formare profesională; b) oferă consultanţă şi informaţii furnizorilor de formare profesională; c) monitorizează activitatea furnizorilor de formare profesională şi propun, după caz, retragerea avizului.
(2) Secretariatul Comitetului director are următoarele atribuţii: a) primeşte dosarele furnizorilor de formare profesională, verifică conformitatea şi organizează evidenţa acestora; b) înaintează preşedintelui comisiei aplicative sau Comisiei de formare profesională continuă interdisciplinară dosarul furnizorului de formare profesională; c) gestionează Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică, potrivit dispoziţiilor preşedintelui Comitetului director.
ART. 15 (1) Avizarea profesională a furnizorilor de formare profesională se realizează pe baza criteriilor de evaluare prevăzute în prezentele norme, pentru o perioadă de 5 ani. (2) Avizul profesional se acordă distinct pentru fiecare modalitate/program de formare profesională sau pentru o singură specialitate profesională. (3) Filialele furnizorilor de formare profesională sunt entităţi distincte şi se supun în mod separat procedurii de avizare. (4) Avizarea profesională se certifică printr-un document ale cărui formă, conţinut şi regim de eliberare se stabilesc prin dispoziţie a preşedintelui Comitetului director. (5) Avizarea profesională a furnizorilor de formare profesională complementară/continuă se realizează pe baza unui proces de acreditare specific. (6) Modalităţile şi programele de formare profesională care depăşesc competenţele unei comisii aplicative sau formează competenţe transversale sunt avizate de către Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară. (7) Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară este constituită din preşedinţii comisiilor aplicative sau din câte o persoană delegată de către fiecare comisie aplicativă.
ART. 16 (1) Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesională au în vedere următoarele elemente: a) programul de formare profesională; b) experienţa furnizorilor de formare profesională şi rezultatele activităţii lor anterioare obţinerii autorizării sau în alte programe de formare profesională pe care le-au realizat, dacă este cazul; c) resursele necesare desfăşurării programelor de formare profesională.
(2) Pentru a fi avizaţi furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că realizează programele de formare profesională cu formatori din rândul psihologilor, participarea altor categorii de formatori fiind opţională.
ART. 17 (1) Avizul profesional poate fi retras de către Comitetul director direct sau la propunerea fiecărei comisii aplicative, atunci când se constată nerespectarea condiţiilor de avizare şi a programelor pentru care furnizorul de formare profesională a fost avizat sau dacă, în mod repetat, rezultatele formării profesionale sunt nesatisfăcătoare. (2) Furnizorul de formare profesională căruia i s-a retras avizul profesional poate să solicite un nou aviz numai după minimum 3 luni de la data comunicării retragerii.
ART. 18 Comisiile aplicative şi Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară au următoarele atribuţii în activitatea de avizare a furnizorilor de formare profesională: a) îndrumă metodologic, coordonează şi controlează activitatea de formare profesională; b) aprobă programele-cadru de formare profesională, în baza cărora furnizorii de formare profesională elaborează programele de formare profesională; c) monitorizează furnizorii de formare profesională.
ART. 19 (1) Pentru activitatea de înregistrare şi avizare profesională, furnizorii de formare profesională plătesc Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiul, taxe de avizare. (2) Nivelul taxelor de avizare este stabilit prin hotărâre a Consiliului Colegiului. (3) Din taxele de avizare plătite de furnizorii de formare profesională se vor suporta şi cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor aplicative, respectiv cheltuielile de înregistrare şi publicitate a furnizorilor de formare profesională.
ART. 20 (1) Comitetul director întocmeşte Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică, care cuprinde toţi furnizorii de formare profesională avizaţi în condiţiile prezentelor norme. (2) Registrul furnizorilor de formare profesională are trei părţi: a) partea I cuprinde furnizorii de formare profesională complementară; b) partea a II-a cuprinde furnizorii de formare profesională continuă; c) partea a III-a cuprinde persoanele juridice asimilate furnizorilor de formare profesională.
CAP. IV Înregistrarea furnizorilor de formare profesională ART. 21 (1) Înregistrarea furnizorilor de formare profesională constituie actul premergător avizării furnizorilor de formare profesională, respectiv creditării activităţilor de formare profesională. (2) Înregistrarea furnizorilor de formare profesională în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică se realizează pe baza depunerii următoarelor documente îndosariate: a) cerere de avizare; b) actul constitutiv şi statutul entităţii (fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul); c) încheierea judecătorească de acordare a personalităţii juridice (fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul); d) certificatul de înscriere a persoanei juridice cu sau fără scop patrimonial (fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul); e) actele de spaţiu privind sediile entităţii (fotocopie, semnată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul); f) certificatul de înregistrare fiscală (fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul); g) dovada achitării taxei de înregistrare (fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul); h) declaraţie pe propria răspundere privind asumarea obligaţiei de avizare profesională pentru orice program de formare profesională, sub sancţiunea radierii din Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică, în original.
ART. 22 (1) Dosarele conţinând documentele prevăzute la art. 21 alin. (2) vor fi înregistrate la secretariatul Comitetului director. (2) Dosarele depuse vor fi analizate de către comisia aplicativă de specialitate sau Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară în prima şedinţă a acesteia. (3) Comisia aplicativă de specialitate propune Comitetului director aprobarea sau respingerea înregistrării furnizorului de formare profesională în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică. (4) Comitetul director hotărăşte sau preşedintele Comitetului director dispune, după caz, înregistrarea furnizorului de formare profesională sau respingerea cererii, în termen de maximum 30 de zile de la data înaintării propunerii de înregistrare sau de respingere a cererii.
ART. 23 (1) În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul poate depune la secretariatul Comitetului director o contestaţie referitoare la rezultatul analizei efectuate de către comisia de specialitate. (2) Preşedintele Comitetului director soluţionează contestaţia depusă pe baza propunerii comisiei aplicative competente, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei. (3) În termen de 15 zile de la comunicarea rezultatului contestaţiei, petentul poate formula recurs, dat spre soluţionare Comitetului director în prima şedinţă a acestuia. (4) Hotărârea Comitetului director este definitivă şi va fi comunicată contestatarului în termen de 15 zile de la data şedinţei.
ART. 24 Înregistrarea furnizorilor de formare profesională are caracter de aviz profesional.
CAP. V Avizarea şi creditarea programelor de formare profesională ART. 25 (1) Avizarea profesională reprezintă condiţia pentru realizarea programelor de formare profesională. (2) Avizarea se realizează de către Comitetul director, pe baza propunerilor comisiilor aplicative sau ale Comisiei de formare profesională continuă interdisciplinară.
ART. 26 (1) Creditarea reprezintă modalitatea specifică de evaluare a programelor de formare profesională continuă. (2) Creditarea se realizează de către Comitetul director, pe baza propunerilor comisiilor aplicative, sau de către Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară. (3) Avizarea programelor de formare profesională continuă implică şi acordarea unui număr de credite. (4) Formarea profesională complementară poate fi recunoscută şi echivalată pe baza unor convenţii între furnizorii de formare profesională complementară.
ART. 27 Comitetul director, prin preşedinte, poate aproba convenţii sau acorduri de recunoaştere şi echivalare a creditelor obţinute în cadrul formării profesionale specifice altor profesii.
ART. 28 (1) În vederea avizării şi/sau creditării programelor de formare profesională, furnizorii de formare profesională depun la secretariatul Comitetului director următoarele documente îndosariate: a) cerere de avizare şi/sau creditare; b) programa de formare profesională şi prezentarea modalităţii de formare profesională care cuprinde adresabilitatea, competenţele, specialităţile profesionale pentru care se asigură formarea profesională, numărul de ore de formare profesională, numărul de module, perioada, criteriile şi modalităţile de selecţie a participanţilor; c) curriculum vitae în format Europass, pentru fiecare persoană care susţine sau prezintă cursuri sau lucrări cu caracter ştiinţific sau profesional; d) precizarea caracterului gratuit sau cu taxă al programului de formare profesională; e) declaraţie pe propria răspundere privind respectarea standardelor de calitate în formarea profesională a psihologilor, cu precizarea numărului maxim de participanţi, dată de către reprezentantul legal al furnizorilor de formare profesională, în original; f) dovada achitării taxei de avizare a modalităţii/programului de formare profesională (fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul); g) modelul diplomei/certificatului de absolvire, conţinând rubricile obligatorii aprobate prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului (fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul).
(2) Pentru asigurarea şi susţinerea modalităţii de formare profesională complementară, furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada existenţei a unui număr minim de trei psihologi cu drept de liberă practică, cu drept de supervizare profesională, sau psihologi având titlul de doctor în psihologie.
ART. 29 (1) Comisia aplicativă de specialitate sau Comisia de formare profesională continuă interdisciplinară, după caz, analizează dosarele depuse şi înaintează Comitetului director propunerea de avizare şi/sau creditare sau de respingere a cererii. (2) Comitetul director sau preşedintele Comitetului director, după caz, dispune avizarea sau creditarea modalităţii/ programului de formare profesională sau comunicarea unei adrese de respingere a cererii formulate, în termen de 15 zile de la înaintarea propunerii. (3) Contestaţia privind propunerea comisiei aplicative/ Comisiei de formare profesională continuă interdisciplinară, după caz, poate fi înregistrată la secretariatul Comitetului director în termen de 15 zile de la comunicare. (4) Preşedintele Comitetului director analizează contestaţia formulată şi o înaintează Comitetului director în prima şedinţă a acestuia. (5) Hotărârea definitivă a Comitetului director va fi comunicată contestatarului în termen de 15 zile de la data şedinţei.
ART. 30 (1) La finalizarea programului de formare profesională, furnizorul de formare profesională are obligaţia depunerii la secretariatul Comitetului director a documentelor care certifică participarea şi/sau absolvirea programului de formare profesională avizat şi creditat, după caz, în condiţiile prezentelor norme. (2) Documentele care certifică participarea şi/sau absolvirea programului de formare profesională vor conţine antetul, având rezervate rubrici speciale pentru aplicarea ştampilei Colegiului şi semnăturii preşedintelui Comitetului director. (3) Documentele care certifică participarea şi/sau absolvirea programului de formare profesională se semnează şi se ştampilează de către preşedintele Comitetului director, în termen de 15 zile de la primirea documentelor la secretariatul Comitetului director.
ART. 31 (1) Activitatea de formare profesională continuă este obligatorie. (2) Începând cu anul 2010, psihologii cu drept de liberă practică au obligaţia de a obţine un număr de minimum 20 de credite de formare profesională pentru fiecare an de practică în profesie pentru fiecare specialitate. (3) Documentele care certifică participarea şi/sau absolvirea programelor de formare profesională se vor prezenta în fotocopie certificată la obţinerea unei noi trepte de specializare. (4) Psihologii care, la finalul fiecărui an calendaristic, nu pot face dovada acumulării unui număr de minimum 10 credite profesionale în fiecare specialitate pot fi sancţionaţi potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare. (5) Acumularea unui număr inferior de credite suspendă dreptul psihologului de a obţine o treaptă de specializare superioară până la obţinerea a cel puţin 20 de credite profesionale pentru fiecare an de practică în profesie. (6) Acumularea numărului necesar de credite reprezintă o condiţie pentru confirmarea competenţelor aferente treptei de specializare deţinute.
CAP. VI Alte activităţi profesionale creditate ART. 32 Pe lângă activităţile formale structurate sub forma programelor de formare profesională continuă mai pot fi creditate şi alte activităţi profesionale cu relevanţă în formarea profesională a psihologilor, după cum urmează: a) printr-o modalitate formală, prin susţinerea unui program organizat de către un furnizor de formare profesională, în calitate de formator; b) printr-o modalitate formală, prin publicarea unei lucrări cu caracter ştiinţific şi/sau profesional; c) printr-o modalitate nonformală, prin desfăşurarea unor activităţi specifice de practică pentru studenţi, la sediul profesional sau la locul de muncă; d) printr-o modalitate informală, prin reprezentarea organizaţiei profesionale, prin întâlniri reprezentative în mediul profesional sau în cadrul organizaţiilor profesionale internaţionale; e) printr-o modalitate nonformală, prin organizarea şi/sau participarea la activităţi de cercetare cu caracter aplicativ în psihologie, finanţate la nivel naţional sau internaţional.
CAP. VII Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 33 (1) Programele de formare profesională în desfăşurare sau avizate şi creditate, după caz, înainte de data intrării în vigoare a prezentelor norme vor rămâne valabile, până la finalizare, în condiţiile stabilite prin actele aflate în vigoare la data începerii acestor programe. (2) După data de 31 decembrie 2010, programele de formare profesională în desfăşurare sau avizate şi/sau creditate înainte de data intrării în vigoare a prezentelor norme pot funcţiona numai în condiţiile prezentelor norme. (3) Programele de formare profesională neavizate şi/sau necreditate în condiţiile prezentelor norme nu sunt recunoscute în profesia de psiholog.
ART. 34 (1) Furnizorilor de formare profesională înregistraţi, care desfăşoară activităţi de formare profesională avizate şi/sau creditate potrivit prezentelor norme, le sunt aplicabile prevederile fiscale privind decontarea cheltuielilor şi scutirea de la plata TVA pentru operaţiunile de formare profesională. (2) Cheltuielile cu activitatea de formare profesională a psihologilor sunt cheltuieli profesionale, necesare desfăşurării activităţilor profesionale.
ART. 35 Creditarea profesională se realizează numai de către Comitetul director, potrivit Sistemului de credite specific profesiei de psiholog, aprobat prin hotărâre a Comitetului director sau prin dispoziţie a preşedintelui Comitetului director, după caz.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
