Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobate prin ORDINUL nr. M.164 din 4 august 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2023.────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezentele norme sunt elaborate în vederea asigurării siguranţei zborului aeronavelor de stat româneşti şi străine pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României. ART. 2 Prezentele norme definesc următoarele elemente tehnice de specialitate: a) natura şi conţinutul zonelor supuse servituţilor aeronautice militare; b) caracteristicile, condiţiile şi cerinţele generale pentru zonele supuse servituţilor aeronautice militare care trebuie protejate în interesul activităţilor aeronautice militare, precum şi al activităţilor aeronautice conexe acestora; c) cadrul permisiv de extindere şi/sau utilizare a construcţiilor, amenajărilor, activităţilor, în zonele supuse servituţilor aeronautice militare. ART. 3 Zonele supuse servituţilor aeronautice militare sunt zonele aferente aerodromurilor militare, radarelor militare de supraveghere şi control, pentru utilizarea spaţiului aerian şi a echipamentelor serviciilor de navigaţie aeriană militare. ART. 4 (1) Prezentele norme abordează elementele şi implicaţiile aeronautice ale obstacolării geometrice şi radioelectronice/electromagnetice. (2) Aspectele operaţionale, respectiv implicaţiile aeronautice ale obstacolelor asupra procedurilor de zbor fac obiectul unor documente specifice, complementare. ART. 5 Aplicarea prevederilor prezentelor norme revine administratorilor aerodromurilor şi ai mijloacelor de comunicaţii, navigaţie aeriană, meteorologice şi de radiolocaţie, în îndeplinirea responsabilităţilor: a) de stabilire şi supraveghere a zonelor supuse servituţilor aeronautice militare aferente aerodromurilor/mijloacelor administrate; b) de control asupra obstacolelor din zonele supuse servituţilor aeronautice militare; c) de prevenire a tuturor factorilor de risc pentru activităţile aeronautice militare. CAP. II Servituţi aeronautice militare ART. 6 În scopul asigurării siguranţei zborului şi a activităţilor aeronautice militare, în zonele supuse servituţilor aeronautice militare se instituie condiţii, restricţii şi obligaţii impuse de reglementările europene şi/sau internaţionale. ART. 7 Condiţiile, restricţiile şi obligaţiile impuse sau recomandate de reglementările aeronautice militare naţionale şi/sau internaţionale pentru realizarea şi menţinerea siguranţei zborului şi a evoluţiei aeronavelor în spaţiul aerian şi la sol constituie servituţi aeronautice militare care definesc un regim de protecţie adecvat, în interes aeronautic militar. ART. 8 Zonele supuse servituţilor aeronautice militare se stabilesc şi se instituie în corelaţie directă cu specificul aerodromurilor, al terenurilor sau suprafeţelor de apă, altele decât aerodromurile certificate, categoria, caracteristicile fizice, infrastructura şi echipamentele, condiţiile de exploatare şi operare şi cu particularităţile mijloacelor de radiolocaţie, navigaţie şi meteorologice implicate. ART. 9 În funcţie de natura lor, servituţile aeronautice militare se clasifică în: a) servituţi de degajare; b) servituţi de balizare; c) servituţi radioelectronice; d) alte servituţi. ART. 10 Servituţile aeronautice militare de degajare se referă la obstacolele care constituie un pericol pentru navigaţia aeriană sau care influenţează funcţionarea echipamentelor de radiolocaţie şi a celor destinate navigaţiei aeriene, astfel: a) pe aerodromuri sau în vecinătatea acestora, pentru asigurarea zonelor libere ori eliberate de obstacole necesare evoluţiei în siguranţă a aeronavelor către şi dinspre aerodrom; b) în vecinătatea mijloacelor vizuale pentru navigaţia aeriană, lămpilor dispozitivului luminos de apropiere şi indicatorului vizual al pantei de aterizare, pentru asigurarea spaţiului liber sau eliberat de obstacole necesar vizibilităţii continue şi nestânjenite a mijloacelor respective de către piloţi; c) în vecinătatea mijloacelor de comunicaţii, navigaţie aeriană, meteorologice sau radiolocaţie, pentru asigurarea spaţiului liber ori eliberat de obstacole necesar funcţionării la parametri nominali a acestor mijloace, respectiv pentru asigurarea vizibilităţii necesare efectuării observării, dirijării mijloacelor aeriene, cercetării prin radiolocaţie şi determinărilor meteorologice. ART. 11 Menţinerea sau îmbunătăţirea degajărilor existente se asigură, după caz, prin schimbarea amplasamentului, limitarea, desfiinţarea ori interzicerea realizării obstacolelor de orice fel. ART. 12 Pe terenurile de aeronautică militară şi în vecinătatea acestora, inclusiv în perimetrul infrastructurilor de aerodrom şi în împrejurimi, servitutea aeronautică militară de degajare se realizează prin: a) stabilirea unor suprafeţe de limitare a înălţimii obstacolelor, conform prevederilor prezentelor norme şi ale altor reglementări aeronautice aplicabile, ca modalitate de control asupra obstacolelor, pentru crearea unui volum de spaţiu aerian liber de obstacole care să permită zborul aeronavelor în deplină siguranţă; b) limitarea densităţii obstacolelor aflate sub suprafeţele de limitare menţionate, pentru menţinerea riscului de coliziune sub nivelul impus de siguranţa zborului; c) identificarea, prin marcare pentru zi cu balize şi vopsire, precum şi prin balizare pentru noapte cu lumini, a obstacolelor care depăşesc suprafeţele de limitare stabilite, inclusiv a clădirilor şi instalaţiilor aerodromului, pentru reducerea riscului de coliziune; d) aplicarea de soluţii constructive şi de montaj care să asigure frangibilitate mijloacelor vizuale şi/sau de radionavigaţie de aerodrom, precum şi altor mijloace/structuri care constituie obstacole şi nu pot fi înlăturate din motive operaţionale, pentru reducerea riscului potenţial pe care îl prezintă pentru aeronave în caz de impact. Acolo unde este necesar, aceste obiecte trebuie să fie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte; e) interzicerea/eliminarea surselor de fum şi a surselor de ceaţă artificială, pentru asigurarea vizibilităţii; f) controlul asupra structurii culturilor agricole şi asupra modalităţilor de exploatare a acestora, pentru reducerea/eliminarea surselor de atragere a păsărilor şi animalelor sălbatice, respectiv a riscului de coliziune; g) interzicerea/eliminarea surselor de atragere/concentrare a păsărilor, pentru reducerea riscului de coliziune cu acestea; h) interzicerea/eliminarea dispozitivelor cu fascicul laser şi a surselor de lumină orientate în sus, pentru prevenirea riscului de confuzie şi/sau de „orbire“ a piloţilor; i) interzicerea lansării de focuri de artificii şi înălţării de baloane sau aeromodele, pentru prevenirea riscurilor de incendiu şi de coliziune; j) interzicerea/eliminarea surselor potenţiale de incendiu şi explozie determinate de staţii şi depozite de combustibili ori de materiale explozibile sau aplicaţii pirotehnice, pentru reducerea pericolelor pe care le prezintă; k) semnalizarea liniilor electrice aeriene, prin marcare pentru zi şi balizare pentru noapte, a firelor, respectiv a stâlpilor de traversare a drumurilor naţionale, autostrăzilor şi cursurilor principale de apă, pentru reducerea riscului de coliziune; l) interzicerea/eliminarea surselor de perturbaţii electromagnetice de tipul acţionărilor electrice de forţă, sudură electrică, reţele TV prin cablu şi instalaţii eoliene, pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice, respectiv a funcţionării la parametri nominali a echipamentelor aeronautice de comunicaţii, navigaţie şi radiolocaţie; m) interzicerea/eliminarea obstacolelor care obturează mijloacele vizuale pentru navigaţia aeriană, inclusiv lămpile dispozitivelor luminoase de apropiere, pentru asigurarea vizibilităţii corespunzătoare a mijloacelor respective; n) respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi ale reglementărilor aeronautice referitoare la activitatea, cerinţele tehnice de amplasare, instalare şi protecţie a mijloacelor meteorologice, pentru determinarea şi evaluarea corectă a condiţiilor meteorologice; o) identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente de tipul construcţiilor, amenajărilor şi activităţilor care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează ori pot afecta siguranţa zborului; p) interzicerea/eliminarea unor elemente de infrastructură care pot influenţa fenomenele de reflexie, refracţie sau de propagare a undelor electromagnetice, la emisia sau recepţia acestora. ART. 13 Servituţile aeronautice militare de balizare se referă la semnalarea prezenţei obstacolelor care constituie un risc potenţial de coliziune pentru aeronave şi a zonelor de aerodrom cu restricţii de utilizare. ART. 14 (1) Semnalizarea obstacolelor se realizează prin: a) marcaje prin vopsire specifică sau balizare cu steguleţe, corpuri specifice, pe timp de zi cu vizibilitate bună; b) balizare luminoasă, pe timp de noapte sau de zi cu vizibilitate redusă. (2) Unui obstacol sau grup de obstacole i se poate stabili fie o categorie de balizaj, fie ambele categorii, potrivit prezentelor norme. ART. 15 (1) Balizajul pe timp de zi prin culori se realizează prin vopsirea obstacolelor astfel încât să se asigure o bună vizibilitate a lor în tot timpul anului, de la distanţe mari. Pentru realizarea contrastului cu mediul înconjurător se folosesc simultan culorile alb şi roşu care se aplică sub formă de benzi alternative sau sub formă de caroiaj, tip tablă de şah. (2) Dispunerea benzilor alternative se face orizontal sau vertical. Lăţimea benzilor variază între 1,5 şi 3 m, în funcţie de dimensiunile obstacolului, iar numărul lor este de minimum trei. (3) În cazul caroiajului, dimensiunile laturilor pătratului variază între 1,5 şi 3 m, în funcţie de dimensiunile obstacolului. Împărţirea în carouri se face astfel încât în colţurile caroiajului total pătratele să aibă culoarea roşie. (4) Balizajul pe timp de zi prin balize se aplică obstacolelor, precum stâlpii, antenele ori liniile aeriene sau clădirile, cărora, din cauza dimensiunilor fizice predominante, nu li se poate aplica balizajul de zi prin culori. Balizele se aplică şi clădirilor cărora, din motive arhitecturale, nu li se poate aplica balizajul de zi prin culori. (5) Modul de realizare a balizajului de zi prin culori este prevăzut în figura nr. 1 din anexa nr. 1 şi figura nr. 2 din anexa nr. 2. ART. 16 (1) Balizajul de noapte se realizează prin lumini roşii cu funcţionare continuă sau intermitentă, aşezate astfel încât să fie vizibile din orice direcţie şi să marcheze amplasamentul şi dimensiunile în plan orizontal şi vertical ale obstacolului. Pentru siguranţa funcţionării, la balizajul de noapte se folosesc grupuri de câte două lămpi, cu alimentare electrică din reţea dublă. Intensitatea balizajului este de minimum 10 candele în lumină roşie. Limitele unghiului de radiaţie pentru toate lămpile este de la zenit până la 15°-25° sub orizont, în toate direcţiile. Pentru obstacolele periculoase zborului mai mici de 45 m se asigură balizarea de noapte la cota maximă a obstacolului. Pentru obstacolele mai înalte de 45 m se asigură balizaj luminos din 45 în 45 de metri până la înălţimea maximă. (2) Modul de realizare a balizajului de noapte este prevăzut în figura nr. 3 din anexa nr. 3. ART. 17 În zonele cu servituţi aeronautice militare trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care: a) depăşesc/penetrează suprafeţele de limitare a înălţimii obstacolelor; b) prezintă pericol de coliziune pentru zborul aeronavelor. ART. 18 În exteriorul zonelor supuse servituţilor aeronautice militare trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care: a) au înălţimi de 45 m şi mai mari; b) au fost identificate, pe baza unei analize de specialitate, că prezintă pericol de coliziune pentru zborul aeronavelor. ART. 19 (1) Liniile electrice aeriene cu înălţimea stâlpilor de peste 25 m şi care traversează drumuri naţionale, autostrăzi, căi ferate sau cursuri principale de apă trebuie semnalizate după cum urmează: a) conductorii din deschiderea de traversare, prin marcare pentru zi cu balize; b) stâlpii de traversare, prin marcare pentru zi prin vopsire. (2) Stâlpii de traversare cu înălţimi de 45 m şi mai mari trebuie să fie balizaţi pentru zi şi pentru noapte. (3) În cazurile stabilite pe baza unei analize de specialitate, conductorii din deschiderea de traversare trebuie să fie marcaţi pentru zi şi pentru noapte. ART. 20 (1) Balizarea şi marcarea turbinelor eoliene se aplică atât celor montate izolat, cât şi parcurilor/ansamblurilor de turbine eoliene. (2) Turbinele eoliene, inclusiv catargul portant, nacela şi palele turbinei, vor fi vopsite şi marcate în culoare albă. (3) Balizarea luminoasă pe timp de zi a turbinelor eoliene montate izolat se face cu lămpi de balizare albe cu intensitatea de 20.000 cd montate pe nacelă, conform figurii nr. 4 din anexa nr. 4. (4) Balizarea luminoasă pe timp de noapte se face folosind lămpi de balizare cu lumină intermitentă alb-roşie şi/sau roşie, în funcţie de înălţimea ansamblului, până la punctul cel mai înalt al nacelei, cu amplasarea de lămpi de balizare la extremitatea palelor. Pentru turbinele care nu sunt amplasate în vecinătatea aerodromurilor sau în zonele supuse servituţilor aeronautice militare nu este necesară instalarea unor lămpi de balizare la extremitatea palei, conform figurii nr. 5 din anexa nr. 4. ART. 21 Pentru siguranţa operării aeronavelor, zonele de aerodrom cu restricţii de utilizare trebuie semnalizate corespunzător pe timp de zi şi pe timp de noapte, prin marcaje, panouri, balize şi lumini specifice. ART. 22 Mijloacele vizuale utilizate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor aeronautice militare/civile de profil. ART. 23 Servituţile aeronautice militare radioelectronice se referă la necesitatea realizării sau menţinerii degajării de obiecte care, prin forme, dimensiuni, orientare, materiale folosite şi/sau acţiune electromagnetică, pot ori ar putea perturba propagarea undelor electromagnetice emise sau recepţionate de mijloacele de comunicaţii, navigaţie aeriană sau de radiolocaţie, precum şi la prevenirea ori asigurarea protecţiei mijloacelor respective contra diferitelor radiaţii electromagnetice parazite. ART. 24 Pe terenurile de aeronautică militară şi în vecinătatea acestora, inclusiv în perimetrul infrastructurilor de aerodrom şi în împrejurimi, servitutea aeronautică militară radioelectronică impune: a) stabilirea unor zone de protecţie pentru activităţi aeronautice militare în jurul mijloacelor de comunicaţii, navigaţie aeriană şi de radiolocaţie, în care sunt interzise amplasarea şi utilizarea echipamentelor electrice, electrotehnice sau electronice generatoare de perturbaţii electromagnetice, precum şi existenţa/amplasarea obiectelor de orice natură, pentru prevenirea alterării parametrilor operaţionali ai mijloacelor respective; b) stabilirea poziţiilor de aşteptare pe căile de rulare spre pistă în corelaţie directă cu forma şi dimensiunile zonelor sensibile ale sistemului instrumental de aterizare, denumit în continuare ILS, şi, consecutiv, amplasarea mijloacelor vizuale aferente în afara acestor zone, pentru prevenirea accesului vehiculelor şi/sau aeronavelor în zonele respective şi, implicit, evitarea alterării inacceptabile a semnalului ILS; c) instituirea unui regim de control şi limitare a dimensiunilor, formelor şi poziţiei/orientării diferitelor obiecte, pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale echipamentelor de radionavigaţie şi radiolocaţie; d) înlocuirea/eliminarea materialelor metalice utilizate la realizarea componentelor diferitelor obiecte, pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale echipamentelor de radionavigaţie şi de radiolocaţie; e) cunoaşterea frecvenţei şi puterii de emisie a staţiilor de emisie radio şi TV, pentru prevenirea interferenţelor cu frecvenţele aeronautice; f) identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează ori pot afecta buna funcţionare a mijloacelor de comunicaţii, navigaţie aeriană, meteorologice şi/sau de radiolocaţie; g) identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează propagarea undelor electromagnetice şi/sau modificarea parametrilor de descoperire ai radarului. ART. 25 Terenurile de aeronautică militară şi vecinătăţile lor se află sub incidenţa unor servituţi aeronautice militare referitoare la: a) identificarea tuturor obstacolelor semnificative şi includerea acestora într-o bază de date, pentru stabilirea densităţii obstacolelor şi evaluarea riscurilor acestora asupra activităţilor aeronautice; b) verificarea din zbor, când este cazul, a influenţei unor obiective/obstacole asupra parametrilor operaţionali ai mijloacelor de navigaţie aeriană şi/sau ai echipamentelor de la bordul aeronavelor, pentru menţinerea condiţiilor de siguranţă a zborului; c) evaluarea, unde este cazul, a implicaţiilor prezenţei în apropiere a unor reţele rutiere şi/sau feroviare cu trafic greu, intens atât sub aspectul obstacolării prin gabaritul autovehiculelor şi al garniturilor de tren, cât şi sub aspectul influenţei asupra bunei funcţionări a mijloacelor de navigaţie aeriană şi radiolocaţie determinate de mase metalice considerabile, aflate în mişcare, pentru stabilirea şi aplicarea măsurilor operaţionale care se impun; d) determinarea nivelului de radiaţii electromagnetice şi evaluarea influenţei/efectelor şi a limitelor expunerii la radiaţii a persoanelor, pentru amplasarea şi amenajarea corespunzătoare a clădirilor, a locurilor de muncă; e) identificarea şi interzicerea/eliminarea altor construcţii, amenajări, activităţi şi surse de perturbaţii care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează sau pot afecta siguranţa zborului şi activităţilor aeronautice sau posibilităţile de supraveghere a radarelor destinate asigurării siguranţei aeronautice; f) impunerea de către Ministerul Apărării Naţionale a unor restricţii locale suplimentare, determinate de condiţii specifice, particulare. CAP. III Zone supuse servituţilor aeronautice militare ART. 26 În funcţie de particularităţile fiecărui teren de aeronautică militară, proiecţiile orizontale ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor, ale suprafeţelor de protecţie a procedurilor de apropiere instrumentală, ale suprafeţelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie aeriană şi radiolocaţie, ale altor categorii de suprafeţe sau cerinţe aeronautice definesc la sol forma, dimensiunile şi orientarea zonei corespunzătoare aflate sub incidenţa servituţilor aeronautice militare. ART. 27 (1) Zonele supuse servituţilor aeronautice militare sunt: a) zonele de siguranţă asociate unui aerodrom/heliport; b) zonele de protecţie asociate mijloacelor de comunicaţii, navigaţie aeriană, meteorologice şi de radiolocaţie; c) zonele de control al traficului aerian din vecinătatea aerodromurilor. (2) Zonele de siguranţă asociate unui aerodrom/heliport sunt definite în funcţie de: a) caracteristicile fizice şi de operare ale aerodromului/ heliportului; b) caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor; c) caracteristicile suprafeţelor de protecţie a procedurilor de apropiere instrumentală; d) amenajarea şi dotarea tehnică de referinţă ale aerodromului/heliportului; e) tipul şi caracteristicile tehnice ale echipamentelor de radionavigaţie din zona de aerodrom; f) programul de dezvoltare şi/sau modernizare a aerodromului şi a mijloacelor de comunicaţii, navigaţie aeriană aferente; g) cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile. (3) Zonele de protecţie asociate mijloacelor de comunicaţii, navigaţie aeriană, meteorologice şi de radiolocaţie sunt definite în funcţie de: a) tipul şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor în cauză; b) caracteristicile suprafeţelor de protecţie a mijloacelor respective; c) programul de dezvoltare şi/sau modernizare a mijloacelor de comunicaţii, navigaţie aeriană şi radiolocaţie; d) cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile. (4) Zonele de control al traficului aerian din vecinătatea aerodromurilor sunt definite în funcţie de: a) criteriile operaţionale specifice; b) reţeaua căilor aeriene; c) caracteristicile suprafeţelor de acoperire ale mijloacelor de comunicaţii şi de navigaţie aeriană; d) programul de dezvoltare şi/sau modernizare din domeniul aeronautic militar şi civil pe aerodromurile în care se operează în comun; e) cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile. ART. 28 (1) Definirea zonelor supuse servituţilor aeronautice militare implică precizarea următoarelor elemente: amplasare, formă, orientare, dimensiuni/limite, caracteristici/ condiţii, restricţii şi obligaţii. (2) Elementele/Caracteristicile zonelor supuse servituţilor aeronautice militare pot suferi modificări în timp, ca urmare a modificării prevederilor reglementărilor aeronautice naţionale şi internaţionale aplicabile, dezvoltării terenurilor de aeronautică şi modernizării mijloacelor de navigaţie aeriană. ART. 29 (1) În scopul limitării înălţimii obstacolelor se stabilesc următoarele suprafeţe de siguranţă în perimetrul şi vecinătatea aerodromurilor pentru avioane: a) banda de zbor; b) prelungire de oprire; c) prelungire degajată; d) zonă de siguranţă la capătul pistei; e) zonele laterale ale pistei de decolare-aterizare; f) banda căilor de rulare; g) zona de limitare orizontală; h) zona conică; i) zona conică exterioară; j) zona culoarelor aeriene de acces; k) zona de tranziţie. (2) În scopul limitării înălţimii obstacolelor se stabilesc următoarele suprafeţe de siguranţă în perimetrul şi vecinătatea aerodromurilor pentru elicoptere - heliporturi: a) platforma de decolare-aterizare; b) zona degajată; c) zona culoarelor aeriene de acces orizontală; d) zona culoarelor aeriene de acces înclinată; e) zona de tranziţie; f) zonă potenţial accidentată. ART. 30 În interesul siguranţei zborului, în cuprinsul zonelor precizate la art. 27 alin. (1) şi (2) sunt permise, în condiţiile respectării prevederilor art. 88 din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele: a) amplasarea, construirea şi/sau instalarea de obiective de investiţii şi de dezvoltare noi, din domeniul industrial, transporturi, telecomunicaţii, precum şi alte construcţii şi lucrări din alte domenii, inclusiv instalaţii de producere a energiei din surse regenerabile; b) realizarea lucrărilor care modifică terenul prin producerea unor denivelări peste limitele specifice admise de reglementările aeronautice de profil; c) realizarea liniilor electrice aeriene sau subterane, conductelor de orice fel, depozitelor/staţiilor de carburanţi-lubrifianţi şi depozitelor de materiale explozive care prezintă surse potenţiale de incendiu şi/sau de explozie, altele decât cele destinate bunei desfăşurări a activităţilor aeronautice; d) amplasarea şi funcţionarea surselor de emisie de radiofrecvenţă care pot produce interferenţe sau perturbaţii în funcţionarea mijloacelor de navigaţie aeriană; e) realizarea de orice alte obiective, construcţii sau instalaţii, precum şi desfăşurarea de activităţi care, prin natura lor ori prin procesul de funcţionare, afectează sau pot afecta siguranţa zborului; f) prezenţa obstacolelor fixe sau mobile, cu excepţia mijloacelor de navigaţie aeriană, electronice şi/sau vizuale, care nu pot fi înlăturate din motive operaţionale şi care trebuie sa aibă structuri constructive şi/sau de montaj frangibile; g) amplasarea şi exploatarea obiectivelor, precum şi a vegetaţiei şi/sau culturilor agricole neadecvate, care atrag ori favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice; h) prezenţa surselor de radiofrecvenţă care pot interfera cu mijloacele de navigaţie aeriană; i) accesul neautorizat al persoanelor, vehiculelor sau animalelor; j) orice alte construcţii, amenajări şi/sau activităţi care afectează sau pot afecta siguranţa operaţiunilor de aerodrom. ART. 31 Cerinţele de limitare a obstacolelor aplicabile unui aerodrom pentru avioane se diferenţiază în funcţie de caracteristicile fizice ale pistei aerodromului, de tipul operaţiunilor aeriene executate sau avute în vedere să se execute şi de tipurile de aeronave care ar putea opera pe aerodromul respectiv. ART. 32 În funcţie de tipul procedurilor de apropiere la aterizare, clasificarea pistelor de aerodrom care sunt amenajate şi echipate cu mijloace destinate navigaţiei aeriene este prezentată în tabelul nr. 1 din anexa nr. 5. ART. 33 (1) Caracteristicile limitelor zonelor de siguranţă pentru delimitarea zonelor de servitute aeronautică militară aferente pistelor aerodromurilor, utilizate pentru decolare şi aterizare, sunt conform figurii nr. 6 din anexa nr. 6, respectiv figurii nr. 7 din anexa nr. 7. (2) În zonele culoarelor aeriene de acces se stabilesc următoarele pante de limitare a înălţimii obstacolelor: a) 1:50, începând de la limitele benzii de zbor în prelungirea axului longitudinal al acesteia, până la distanţa de 2.250 m; b) de la distanţa de 2.250 m până la 4.000 m, înălţimea obiectivelor nu va depăşi 45 m; c) 1:50, începând de la distanţa de 4.000 m şi înălţimea de 45 m, până la distanţa de 36.000 m. (3) În zonele de tranziţie, panta de limitare a înălţimii obstacolelor va fi de 1:10 pe toată lăţimea acestora, începând de la limitele laterale ale benzii de zbor, respectiv ale zonelor culoarelor aeriene de acces. (4) În zona de limitare orizontală înălţimea obstacolelor nu va depăşi 45 m. (5) În zona conică panta de limitare a înălţimii obstacolelor va fi de 1:20, începând de la limita exterioară a zonei de limitare orizontală. (6) În zona conică exterioară panta de limitare a înălţimii obstacolelor va fi de 1:45, începând de la limita exterioară a zonei conice. ART. 34 Caracteristicile limitelor zonelor de siguranţă pentru delimitarea zonelor de servitute aeronautică militară aferente pistelor heliporturilor utilizate pentru decolare şi aterizare sunt prevăzute în tabelele nr. 2 şi 3 din anexa nr. 8 şi figura nr. 8 din anexa nr. 9. ART. 35 (1) În zonele de siguranţă nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate obiecte care penetrează suprafeţele de limitare a înălţimii obstacolelor. (2) Pot constitui excepţii de la prevederile alin. (1) cazurile în care se stabileşte, conform prevederilor art. 88 din Legea nr. 21/2020, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza unei analize aeronautice, că obiectul în cauză nu reprezintă un obstacol pentru navigaţia aeriană şi cercetarea, supravegherea şi controlul spaţiului aerian. ART. 36 (1) Analiza aeronautică a documentaţiilor tehnice pentru construcţii şi evaluarea obstacolelor în zonele cu servituţi aeronautice militare în care programele de dezvoltare ale aerodromurilor prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se efectuează aplicându-se limitarea/condiţia cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la următoarele 3 tipuri de suprafeţe de obstacolare, astfel: a) geometrică, în conformitate cu cerinţele prezentelor norme şi ale documentelor complementare; b) electromagnetică, în conformitate cu cerinţele prezentelor norme şi ale documentelor complementare; c) operaţională, în conformitate cu cerinţele AFPP-1(A) (Allied Flight Procedures Publication) NATO Supplement to ICAO (International Civil Aviation Organization) Doc 8168 Volume I - Flight Procedures (Proceduri de zbor) şi ale documentelor complementare. (2) Analiza aeronautică a documentaţiilor tehnice pentru construcţii şi evaluarea obstacolelor în zonele cu servituţi aeronautice militare pentru care programele de dezvoltare ale aerodromurilor nu prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se efectuează aplicându-se limitarea/condiţia cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la suprafeţele de obstacolare prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c). (3) Analiza aeronautică a documentaţiilor tehnice pentru construcţii şi evaluarea obstacolelor în zonele cu servituţi aeronautice militare în absenţa informaţiilor referitoare la programele de dezvoltare ale aerodromurilor se efectuează aplicându-se limitarea/condiţia cea mai restrictivă de la alin. (1). ART. 37 În scopul prevenirii influenţelor negative asupra performanţelor operaţionale ale mijloacelor de comunicaţii, de navigaţie aeriană, meteorologice şi de radiolocaţie, în vecinătatea acestora se stabilesc, în condiţiile art. 27 alin. (3), următoarele zone de protecţie: a) zone critice ILS - aferente antenelor de direcţie şi, respectiv, de pantă; b) zone sensibile ILS - aferente antenelor de direcţie şi, respectiv, de pantă; c) zone de protecţie a mijloacelor de radiolocaţie; d) zone de protecţie pentru radiofarurile omnidirecţionale VOR/VHF (VHF omnidirectional range) şi echipamentele de măsurare a distanţei DME (distance measuring equipment), denumite în continuare zone de protecţie VOR/DME; e) zone de protecţie pentru radiofarurile nedirecţionale şi markere, denumite în continuare zone de protecţie NDB (non-directional beacon)/Marker; f) zone de acţiune a radioaltimetrului; g) zone de protecţie a mijloacelor meteorologice; h) zone de protecţie a dispozitivului luminos de apropiere. ART. 38 (1) Caracteristicile zonelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie aeriană, meteorologice şi de radiolocaţie sunt prezentate în tabelul nr. 4 din anexa nr. 10, figurile nr. 9 şi 10 din anexa nr. 11, tabelul nr. 5 şi figura nr. 11 din anexa nr. 12. (2) Corespunzător particularităţilor funcţionale şi operaţionale ale fiecărui echipament utilizat pot exista diferenţe faţă de datele menţionate în tabelul nr. 4 din anexa nr. 10 şi tabelul nr. 5 din anexa nr. 12. (3) În cazul în care furnizorul echipamentului comunică forma şi/sau dimensiunile zonelor de protecţie aferente, aceste date sunt prioritare. (4) Locaţiile şi coordonatele geografice ale poziţiilor radar pe care sunt amplasate mijloace de radiolocaţie supuse servituţilor aeronautice militare, menţionate la art. 27 alin. (3), sunt prezentate în anexa nr. 12. ART. 39 În interesul siguranţei aeronautice, în zonele de protecţie aferente mijloacelor de comunicaţii, de navigaţie aeriană, meteorologice şi de radiolocaţie, precum şi dispozitivelor luminoase de apropiere pot fi amplasate, construite şi/sau instalate obiective noi doar în condiţiile respectării prevederilor art. 88 din Legea nr. 21/2020, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 40 În interesul siguranţei traficului aerian, al protejării rutelor standard de plecare/sosire, al procedurilor de apropiere instrumentală şi de decolare, în regiunile de control precizate la art. 27 alin. (4) sunt permise, în condiţiile respectării prevederilor art. 88 din Legea nr. 21/2020, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele: a) amplasarea de obstacole/obiective de orice fel care, prin prezenţă sau funcţionare, implică risc de coliziune şi/sau pot afecta traficul aerian; b) concentrarea de obstacole peste limita/densitatea maximă reglementată. CAP. IV Dispoziţii finale ART. 41 (1) Administratorii aerodromurilor şi mijloacelor de comunicaţii, de navigaţie aeriană, de radiolocaţie şi meteorologice determină zonele supuse servituţilor aeronautice militare. Totodată, administratorii supraveghează permanent zonele învecinate terenurilor de aeronautică militară pe care le deţin sau de pe care operează, pentru identificarea şi evaluarea preliminară a influenţelor şi factorilor perturbatori, de orice fel, asupra siguranţei zborului. (2) Zonele supuse servituţilor aeronautice militare se avizează de către Autoritatea Aeronautică Militară Naţională. Ulterior, administratorii aerodromurilor şi mijloacelor de comunicaţii, de navigaţie aeriană, de radiolocaţie şi meteorologice fac demersurile necesare pentru înscrierea lor în cartea funciară şi le transmit, împreună cu restricţiile asociate legate de regimul construcţiilor, destinaţia şi utilizarea terenurilor, autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene pe teritoriul cărora se extind aceste zone, pentru a fi cuprinse în documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului. ART. 42 Anexele nr. 1-12*) fac parte integrantă din prezentele norme. *) Anexele nr. 1-4, 6, 7, 9, 11 şi 12 sunt reproduse în facsimil. ANEXA 1 la norme Dispunerea balizajului de zi (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2 la norme Balizarea pe timp de zi a turnurilor de apă, de răcire şi a coşurilor de fum (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3 la norme Modul de realizare a balizajului de noapte (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 4 la norme Balizarea turbinelor eoliene pe timp de zi (a se vedea imaginea asociată) Balizarea turbinelor eoliene pe timp de noapte (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5 la norme Tabelul nr. 1 Clasificarea pistelor de aerodrom după categoria operaţiunilor de apropiere la aterizare
┌─────────┬───────────────┬──────────────┐
│ABREVIERE│TIPUL PISTEI │DESTINAŢIE ŞI │
│ │ │CARACTERISTICI│
├─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Pistă │
│ │Pistă │destinată │
│NEINST │neinstrumentală│aeronavelor │
│ │ │care execută │
│ │ │zbor la vedere│
├─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Pistă │
│ │ │destinată │
│ │ │operării │
│ │ │aeronavelor cu│
│ │ │folosirea │
│ │ │procedurilor │
│ │ │de apropiere │
│ │ │instrumentală │
│ │Pistă │de neprecizie,│
│NONP │instrumentală │deservită atât│
│ │de neprecizie │de mijloace │
│ │ │vizuale, cât │
│ │ │şi de mijloace│
│ │ │instrumentale,│
│ │ │care asigură │
│ │ │ghidarea │
│ │ │aeronavei │
│ │ │numai în │
│ │ │direcţie │
├─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Pistă │
│ │ │instrumentală │
│ │ │deservită de │
│ │ │un ILS sau de │
│ │ │un radar de │
│ │ │apropiere de │
│ │ │precizie, │
│ │ │denumit în │
│ │ │continuare │
│ │ │PAR, şi de │
│ │ │mijloace │
│ │ │vizuale, │
│ │Pistă │destinată │
│ │instrumentală │operaţiunilor │
│CAT. I │de precizie, │de apropiere │
│ │categoria I │urmată de │
│ │ │aterizare, cu │
│ │ │o înălţime de │
│ │ │decizie nu mai│
│ │ │mică de 60 m │
│ │ │(200 ft) şi cu│
│ │ │o vizibilitate│
│ │ │nu mai mică de│
│ │ │800 m sau cu o│
│ │ │distanţă │
│ │ │vizuală în │
│ │ │lungul pistei │
│ │ │nu mai mică de│
│ │ │550 m │
├─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Pistă │
│ │ │instrumentală │
│ │ │deservită de │
│ │ │un ILS şi de │
│ │ │mijloace │
│ │ │vizuale, │
│ │ │destinată │
│ │ │operaţiunilor │
│ │ │de apropiere │
│ │Pistă │urmată de │
│ │instrumentală │aterizare, cu │
│CAT. II │de precizie, │o înălţime de │
│ │categoria II │decizie mai │
│ │ │mică de 60 m │
│ │ │(200 ft), dar │
│ │ │nu mai mică de│
│ │ │30 m (100 ft) │
│ │ │sau cu o │
│ │ │distanţă │
│ │ │vizuală în │
│ │ │lungul pistei │
│ │ │nu mai mică de│
│ │ │300 m │
├─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Pistă │
│ │ │instrumentală │
│ │ │deservită de │
│ │ │un ILS către │
│ │ │şi în lungul │
│ │ │suprafeţei │
│ │ │pistei, │
│ │ │destinată │
│ │ │operaţiunilor │
│ │Pistă │de apropiere │
│CAT. III │instrumentală │urmată de │
│A │de precizie, │aterizare, cu │
│ │categoria III A│o înălţime de │
│ │ │decizie mai │
│ │ │mică de 30 m │
│ │ │(100 ft) sau │
│ │ │fără înălţime │
│ │ │de decizie ori│
│ │ │cu o distanţă │
│ │ │vizuală în │
│ │ │lungul pistei │
│ │ │nu mai mică de│
│ │ │200 m │
├─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Pistă │
│ │ │instrumentală │
│ │ │deservită de │
│ │ │un ILS către │
│ │ │şi în lungul │
│ │ │suprafeţei │
│ │ │pistei, │
│ │ │destinată │
│ │ │operaţiunilor │
│ │ │de apropiere │
│ │Pistă │urmată de │
│CAT. III │instrumentală │aterizare, cu │
│B │de precizie, │o înălţime de │
│ │categoria III B│decizie mai │
│ │ │mică de 15 m │
│ │ │(50 ft) sau │
│ │ │fără înălţime │
│ │ │de decizie ori│
│ │ │cu o distanţă │
│ │ │vizuală în │
│ │ │lungul pistei │
│ │ │sub 200 m, dar│
│ │ │nu mai mică de│
│ │ │75 m │
├─────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Pistă │
│ │ │instrumentală │
│ │ │deservită de │
│ │ │un ILS către │
│ │ │şi în lungul │
│ │ │suprafeţei │
│ │ │pistei, │
│ │Pistă │destinată │
│CAT. III │instrumentală │operaţiunilor │
│C │de precizie, │de apropiere │
│ │categoria III C│urmată de │
│ │ │aterizare, │
│ │ │fără limitări │
│ │ │ale înălţimii │
│ │ │de decizie sau│
│ │ │ale distanţei │
│ │ │vizuale în │
│ │ │lungul pistei │
└─────────┴───────────────┴──────────────┘
ANEXA 6 la norme Schema cu zonele de siguranţă ale aerodromurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 7 la norme Schema cu pantele de limitare a înălţimii obiectivelor amplasate în zonele de siguranţă ale aerodromurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 8 la norme Tabelul nr. 2 Criterii dimensionale pentru zonele de siguranţă ale heliporturilor
┌────┬───────────┬───────────────────────────────────┬─────────┐
│ │ │STANDARD │VFR cu │
│ │ ├─────────────────┬─────────────────┤utilizare│
│Nr. │Descriere │VFR │IFR │limitată │
│crt.│ ├────────┬────────┼────────┬────────┼─────────┤
│ │ │Pe o │Pe două │Pe o │Pe două │Pe două │
│ │ │direcţie│direcţii│direcţie│direcţii│direcţii │
├────┼───────────┼────────┴────────┴────────┴────────┼─────────┤
│1 │Platformă │30 m x 30 m │15 m x 15│
│ │(minim) │ │m │
├────┼───────────┼───────────────────────────────────┴─────────┤
│2 │Panta │Minimum 1,0%, maximum 1,5% Panta pe o │
│ │ │direcţie │
├────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│3 │Acostament │7,5 m │
│ │pavat │ │
├────┼───────────┼─────────────────┬────────┬────────┬─────────┤
│ │Mărimea │ │225 m x │470 m x │45 m min.│
│4 │zonei │90 m x 90 m │225 m │225 m │x 45 m │
│ │degajate │ │ │ │min. │
├────┼───────────┼─────────────────┴────────┴────────┴─────────┤
│ │ │Minimum 2,0% în faţa canalizării. Maximum │
│ │ │5,0%. │
│ │ │Patul canalului trebuie să fie plat. Pentru │
│ │Pantele din│heliporturile IFR, cerinţele pantei se aplică│
│ │cuprinsul │pentru zona de 90 m x 90 m, din centrul │
│ │suprafeţei │heliportului. │
│5 │de bază pe ├─────────────────────────────────────────────┤
│ │orice │Exclusiv îmbrăcămintea şi acostamentul. Zona │
│ │direcţie │dreaptă trebuie să fie liberă de obstrucţii, │
│ │ │iar pantele rugoase, la dimensiunea extensiei│
│ │ │necesare pentru reducerea avariilor │
│ │ │aeronavei, în eventualitatea unei aterizări │
│ │ │de urgenţă. │
├────┼───────────┼─────────────────┬────────┬──────────────────┤
│ │Lungimea │120 m │250 m │120 m │
│6 │zonei ├─────────────────┴────────┴──────────────────┤
│ │libere │Zona liberă începe la marginea suprafeţei de │
│ │ │bază. │
├────┼───────────┼──────────────────────────┬────────┬─────────┤
│ │Lăţimea │90 m │225 m │45 m │
│7 │zonei ├──────────────────────────┴────────┴─────────┤
│ │libere │Corespunde cu lăţimea suprafeţei de bază. │
├────┼───────────┼───────────────────┬──────┬──────────────────┤
│ │Lungimea │ │ │ │
│8 │zonei │240 m │120 m │240 m │
│ │potenţial │ │ │ │
│ │accidentate│ │ │ │
├────┼───────────┼───────────────────┼──────┴────────┬─────────┤
│ │Lăţimea │ │ │ │
│9 │zonei │90 m │225 m │45 m │
│ │potenţial │ │ │ │
│ │accidentate│ │ │ │
├────┼───────────┼───────────────────┴───────────────┴─────────┤
│ │ │Maximum 5,0% │
│ │Pantele │Numai pentru zona liberă; sunt cerinţe de │
│10 │zonelor │pantă pentru zonele de prevenire a │
│ │libere şi │accidentelor. Zonele trebuie să fie libere de│
│ │direcţiile │obstrucţii. Pantele trebuie să fie rugoase şi│
│ │ │cu iarbă, când este necesar. │
└────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────┘
Tabelul nr. 3 Criterii de stabilire a zonelor de siguranţă ale heliporturilor
┌────┬───────────┬───────────────────────────────────┬────────────┐
│ │ │STANDARD │VFR cu │
│ │ ├────────────┬──────────────────────┤utilizare │
│ │ │VFR │IFR │limitată │
│Nr. │Descrierea ├────────────┼───────────┬──────────┼────────────┤
│crt.│elementului│Pe o │ │ │ │
│ │ │direcţie şi │Pe o │Pe două │Pe două │
│ │ │pe două │direcţie │direcţii │direcţii │
│ │ │direcţii │ │ │ │
├────┼───────────┼────────────┼───────────┴──────────┼────────────┤
│ │Lăţimea │90 m (300 │ │45 m (150 │
│1 │suprafeţei │ft) │225 m (750 ft) │ft) │
│ │de bază │ │ │ │
├────┼───────────┼────────────┼───────────┬──────────┼────────────┤
│ │Lungimea │90 m (300 │ │ │45 m (150 │
│2 │suprafeţei │ft) centrat │225 m (750 │470 m │ft) centrat │
│ │de bază │pe │ft) │(1.550 ft)│pe │
│ │ │facilitate │ │ │facilitate │
├────┼───────────┼────────────┴───────────┴──────────┴────────────┤
│ │Înălţimea │Înălţimea suprafeţei de bază este aceeaşi cu │
│3 │suprafeţei │înălţimea platformei. │
│ │de bază │ │
├────┼───────────┼────────────┬───────────┬──────────┬────────────┤
│ │Începutul │Începutul │Începutul │Începutul │Începutul │
│ │porţiunii │capătului │capătului │capătului │capătului │
│ │înclinate a│suprafeţei │zonei │suprafeţei│suprafeţei │
│4 │zonei │de bază │potenţial │de bază │de bază │
│ │culoarelor │ │accidentate│ │ │
│ │aeriene de ├────────────┴───────────┴──────────┴────────────┤
│ │acces │Începutul capătului suprafeţei de prevenire a │
│ │ │accidentelor │
├────┼───────────┼────────────┬──────────────────────┬────────────┤
│ │Lungimea │ │ │ │
│ │porţiunii │360 m │7.620 m │360 m │
│ │înclinate a│(1.200 ft) │(25.000 ft) │(1.200 ft) │
│5 │zonei │ │ │ │
│ │culoarelor ├────────────┴──────────────────────┴────────────┤
│ │aeriene de │ │
│ │acces │Măsurat pe orizontală │
│ │ │ │
├────┼───────────┼────────────┬──────────────────────┬────────────┤
│ │Înclinarea │8:1 │34:1 │8:1 │
│ │zonei ├────────────┴──────────────────────┴────────────┤
│6 │culoarelor │Rata de înclinare este exprimată orizontal faţă │
│ │aeriene de │de vertical, de exemplu 8 m orizontal pentru 1 m│
│ │acces │(ft) vertical. │
├────┼───────────┼────────────┬──────────────────────┬────────────┤
│ │Lăţimea │ │ │ │
│ │porţiunii │90 m │225 m │45 m │
│ │înclinate a│(300 ft) │(750 ft) │(150 ft) │
│ │zonei │ │ │ │
│ │culoarelor │ │ │ │
│7 │aeriene de ├────────────┴──────────────────────┴────────────┤
│ │acces la │ │
│ │începutul │Centrat pe linia de centru extinsă şi este de │
│ │porţiunii │aceeaşi lăţime cu suprafaţa de bază. │
│ │înclinate │ │
│ │ │ │
├────┼───────────┼────────────┬──────────────────────┬────────────┤
│ │Lăţimea │ │ │ │
│ │porţiunii │ │ │ │
│ │înclinate a│ │ │ │
│ │zonei │ │ │ │
│8 │culoarelor │180 m │2.400 m │150 m │
│ │aeriene de │(600 ft) │(8.000 ft) │(500 ft) │
│ │acces la │ │ │ │
│ │capătul │ │ │ │
│ │porţiunii │ │ │ │
│ │înclinate │ │ │ │
├────┼───────────┼────────────┴──────────────────────┴────────────┤
│ │Înălţimea │ │
│ │porţiunii │0 m (0 ft) │
│ │înclinate a│ │
│ │zonei │ │
│9 │culoarelor ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │aeriene de │ │
│ │acces la │Deasupra înălţării stabilite a suprafeţei de │
│ │începutul │aterizare │
│ │poziţiei │ │
│ │înclinate │ │
├────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ │Înălţimea │ │
│ │porţiunii │ │
│ │înclinate a│ │
│ │zonei │45 m (150 ft) │
│10 │culoarelor │Deasupra înălţării stabilite a suprafeţei de │
│ │aeriene de │aterizare │
│ │acces la │ │
│ │capătul │ │
│ │poziţiei │ │
│ │înclinate │ │
├────┼───────────┼────────────┬──────────────────────┬────────────┤
│ │ │Începuturile│ │Începuturile│
│ │ │marginii │Începuturile marginii │marginii │
│ │Începutul │exterioare a│suprafeţei de bază şi │suprafeţei │
│ │suprafeţei │suprafeţei │orice margine a zonei │de bază şi │
│11 │de │de bază şi a│culoarelor aeriene de │orice │
│ │tranziţie │zonei │acces care este │margine a │
│ │ │culoarelor │deasupra suprafeţei │zonei │
│ │ │aeriene de │orizontale interioare │culoarelor │
│ │ │acces │ │aeriene │
├────┼───────────┼────────────┴──────────────────────┴────────────┤
│ │Sfârşitul │ │
│12 │suprafeţei │Suprafaţa de tranziţie se sfârşeşte la înălţimea│
│ │de │de 45 m (150 ft). │
│ │tranziţie │ │
├────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │0 m (0 ft) │
│ │Înălţimea │Deasupra înălţării stabilite a suprafeţei de │
│ │la │aterizare. │
│13 │începutul │Începutul înălţării suprafeţei de tranziţie este│
│ │suprafeţei │înălţarea marginii exterioare a suprafeţei de │
│ │de │bază şi orice margine a suprafeţei de │
│ │tranziţie │apropiere-plecare care este deasupra suprafeţei │
│ │ │orizontale interioare │
├────┼───────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ │Înălţarea │ │
│ │la capătul │45 m (150 ft) │
│14 │suprafeţei │Deasupra înălţării stabilite a suprafeţei de │
│ │de │aterizare │
│ │tranziţie │ │
├────┼───────────┼────────────┬───────────┬──────────┬────────────┤
│ │ │ │7H:1V │4H:1V │ │
│ │ │2H:1V │Înclinarea │Înclinarea│2H:1V │
│ │ │Înclinarea │suprafeţei │suprafeţei│Înclinarea │
│ │ │suprafeţei │de │de │suprafeţei │
│ │ │de tranziţie│tranziţie │tranziţie │de tranziţie│
│ │Înclinarea │se extinde │se extinde │se extinde│se extinde │
│ │suprafeţei │în exterior │în exterior│în │în exterior │
│15 │de │şi în sus la│şi în sus │exterior │şi sus la 2 │
│ │tranziţie │2 m │la 7 m │şi în sus │m orizontal │
│ │ │orizontal │orizontal │la 4 m │pentru │
│ │ │pentru │pentru │orizontal │fiecare │
│ │ │fiecare │fiecare │pentru │1 m │
│ │ │1 m │1 m │fiecare │vertical. │
│ │ │vertical. │vertical. │1 m │ │
│ │ │ │ │vertical. │ │
├────┼───────────┼────────────┼───────────┴──────────┼────────────┤
│ │Raza │ │1.400 m (4.600 ft) │ │
│16 │suprafeţei │Nu este │Forma circulară, │Nu este │
│ │orizontale │necesară. │localizat la 45 m (150│necesară. │
│ │ │ │ft) deasupra înălţimii│ │
├────┼───────────┼────────────┤platformei, definită ├────────────┤
│ │Înălţimea │ │prin descrierea unui │ │
│17 │suprafeţei │Nu este │arc cu raza de 1.400 m│Nu este │
│ │orizontale │necesară. │(4.600 ft) faţă de │necesară. │
│ │ │ │centrul platformei │ │
└────┴───────────┴────────────┴──────────────────────┴────────────┘
ANEXA 9 la norme Limitele zonelor de siguranţă aferente heliporturilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 1010 la norme Tabelul nr. 4 Dimensiuni ale zonelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Dimensiuni (*) │
│ ├────┬─────┬────────┤
│Zonă │CAT │CAT │Zonă │
│ │I │II/ │extinsă │
│ │ │III │(******)│
├────────┬─────────┼────┼─────┼────────┤
│ │ │600 │2.750│ │
│ │Zonă │m x │m x │ │
│ │sensibilă│220 │4.200│ │
│ │ │m │m │ │
│ ├─────────┼────┼─────┤ │
│ILS- │ │min.│ │5.500 m │
│Direcţie│ │300 │min. │x 9.000 │
│(**) │ │m x │300 m│m │
│ │Zonă │120 │x 120│ │
│ │critică │m │m │ │
│ │ │75 m│75 m │ │
│ │ │x │x 150│ │
│ │ │150 │m │ │
│ │ │m │ │ │
├────────┼─────────┼────┼─────┼────────┤
│ │ │915 │975 m│ │
│ │Zonă │m x │x │ │
│ │sensibilă│min.│min. │ │
│ │ │150 │210 m│ │
│ILS- │ │m │ │2.200 m │
│Pantă ├─────────┼────┼─────┤x 600 m │
│(***) │ │250 │250 m│ │
│ │Zonă │m x │x │ │
│ │critică │min.│min. │ │
│ │ │150 │150 m│ │
│ │ │m │ │ │
├────────┴─────────┼────┼─────┼────────┤
│Radioaltimetru │ │300 m│1.000 m │
│(****) │- │x 120│x 120 m │
│ │ │m │ │
├──────────────────┼────┼─────┼────────┤
│ │900 │900 m│ │
│Dispozitiv luminos│m x │x 120│1.000 m │
│apropiere (*****) │120 │m │x 120 m │
│ │m │ │ │
├──────────────────┼────┴─────┼────────┤
│VOR/DME │R = 600 m │R = │
│ │ │2.000 m │
├──────────────────┼──────────┼────────┤
│NDB/Marker │R = 100 m │R = 500 │
│ │ │m │
├──────────────────┼──────────┼────────┤
│RADAR (ASR, SSR, │R = 150 m │R = │
│PAR) │ │1.500 m │
├──────────────────┼──────────┼────────┤
│Platformă │30 m x 30 │500 m x │
│meteorologică │m │500 m │
├──────────────────┴──────────┴────────┤
│unde R - rază (distanţă) de la antena │
│echipamentului. │
│(*) Toate dimensiunile sunt măsurate │
│în plan orizontal. │
│(**) Simetric faţă de axul pistei şi │
│în faţa antenei ILS de direcţie. │
│(***) Lateral faţă de axul pistei şi │
│în faţa antenei ILS de pantă. │
│(****) Simetric faţă de prelungirea │
│axului pistei şi în faţa capătului │
│fizic al pistei. │
│(*****) Simetric faţă de prelungirea │
│axului pistei şi în faţa benzii │
│pistei. │
│(******) Pentru satisfacerea unor │
│cerinţe stricte de control şi │
│protecţie. │
└──────────────────────────────────────┘
ANEXA 11 la norme Zona critică a sistemului de aterizare instrumentală pe direcţie - ILS LLZ (a se vedea imaginea asociată) Zona critică a sistemului de aterizare instrumentală - pe pantă - ILS GP (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 12 la norme Tabelul nr. 5 Dimensiuni ale zonelor de protecţie a mijloacelor de radiolocaţie
┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│ │ │Dimensiunile │
│ │ │zonei de │
│Nr. │Tip radar │protecţie │
│crt.│ ├───────┬─────────┤
│ │ │Zona │Zona │
│ │ │critică│sensibilă│
├────┼───────────────┼───────┼─────────┤
│ │Radar principal│ │ │
│1. │de supraveghere│R = │R = │
│ │a spaţiului │5.000 m│15.000 m │
│ │aerian │ │ │
├────┼───────────────┼───────┼─────────┤
│ │Radar secundar │R = │R = │
│2. │pentru │5.000 m│16.000 m │
│ │identificare │ │ │
├────┼───────────────┼───────┼─────────┤
│ │Radar de │ │ │
│ │dirijare a │ │ │
│3. │mijloacelor de │R = │R = │
│ │apărare aeriană│5.000 m│15.000 m │
│ │/antiaeriană cu│ │ │
│ │baza la sol │ │ │
└────┴───────────────┴───────┴─────────┘
Forma zonelor de protecţie a mijloacelor de radiolocaţie (a se vedea imaginea asociată) -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
