Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobată prin ordinul nr. 1.836 din 22 decembrie 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2018.
──────────
CAP. I
Generalităţi
1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
1.2. Procedura de reglementare pentru obţinerea Acordului de mediu se desfăşoară în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, armonizată cu Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare.
Modul de încadrare al investiţiei se face de către autorităţile competente în protecţia mediului, având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact asupra mediului, este obligatorie solicitarea şi obţinerea acordului de mediu, conform art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/ 2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorită, printre altele, naturii, dimensiunii sau localizării lor fac obiectul unei solicitări de aprobare de dezvoltare şi unei evaluări a impactului lor asupra mediului înaintea emiterii acestei aprobări. Aceste tipuri de proiecte sunt specificate în Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, cu respectarea art. 8 alin (2) din Hotărârea Guvernului nr. 445/2009, cu modificările şi completările ulterioare, proiectele prevăzute în anexa nr. 1 se supun evaluării impactului asupra mediului (conform prevederilor art. 11-23), iar pentru proiectele cuprinse în anexa nr. 2, autoritatea publică pentru protecţia mediului decide, pe baza unei examinări de la caz la caz, cu luarea în considerare a informaţiilor furnizate de către titular, dacă acestea se supun evaluării impactului asupra mediului (conform prevederilor art. 11-23). Evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiţie au fost demarate sau proiectele au fost realizate.
În situaţia în care o investiţie se realizează etapizat sau se amplasează pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului asupra mediului se realizează pentru întreaga investiţie.
1.3. Lucrările de infrastructură rutieră au impact direct sau indirect, pozitiv sau negativ sau cumulat asupra mediului înconjurător. La elaborarea proiectelor se respectă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Protecţia mediului reprezintă un obiectiv de interes public major, având la bază principii şi elemente strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii cu respectarea prevederilor legislaţiei de mediu subsecvente.
Definiţii:
- mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului;
– impact asupra mediului - afectarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversităţii şi productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii, cauzată, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, cât şi de amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
– evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
– evaluarea impactului asupra mediului - proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului;
– notificarea reprezintă documentul care se depune la autoritatea competentă de protecţie a mediului pentru realizarea etapei de evaluare iniţială, însoţit de certificatul de urbanism emis în condiţiile legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, planurile-anexă la acesta şi dovada achitării tarifului aferent acestei etape. Conţinutul-cadru al notificării este prevăzut în Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private în anexa nr. 1;
– memoriul de prezentare reprezintă documentul care poate fi solicitat de autoritatea competentă de protecţie a mediului, după parcurgerea etapei de evaluare iniţială, în situaţia în care decide necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau a evaluării adecvate. Conţinutul-cadru al memoriului de prezentare este prevăzut în Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, în anexa nr. 5. Pentru proiectele care intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul de prezentare va conţine informaţiile prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvată, precum şi coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului;
– raportul privind impactul asupra mediului reprezintă documentul care conţine informaţiile furnizate de titularul proiectului potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) şi (4) şi ale art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Titularul proiectului are obligaţia de a furniza în cadrul raportului privind impactul asupra mediului, la solicitarea autorităţii publice pentru protecţia mediului, informaţiile prevăzute în anexa nr. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 12 alin. (4).
La solicitarea informaţiilor prevăzute la alineatul anterior, autorităţile publice pentru protecţia mediului au în vedere:
a) informaţiile care sunt relevante pentru un anumit stadiu al procedurii de emitere a aprobării de dezvoltare, pentru caracteristicile specifice ale unui proiect sau tip de proiect şi pentru elementele de mediu care pot fi afectate;
b) informaţiile care pot fi furnizate de către titularul de proiect, având în vedere, printre altele, nivelul actual al cunoaşterii şi al metodelor de evaluare.
De asemenea, pentru orice proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care poate afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte proiecte şi care face obiectul evaluării impactului asupra mediului, raportul privind impactul asupra mediului include concluziile studiului privind evaluarea adecvată potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.
Elaborarea raportului privind impactul asupra mediului se realizează cu respectarea îndrumarului prevăzut la art. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare.
Definiţii:
- studiu de evaluare adecvată este un document care se elaborează la solicitarea autorităţii competente de protecţie a mediului, conform prevederilor Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, conţinutul-cadru fiind cel prevăzut în Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată;
– acte de reglementare - avize de mediu, aviz Natura 2000, acord de mediu;
– acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect;
– aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care conţine concluziile evaluării adecvate şi prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectelor, din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar incluse sau care urmează să fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000;
– arie/sit - zonă definită geografic, exact delimitată;
– arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;
– arie specială de conservare - arie de interes comunitar, desemnată printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual, în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau restaurarea unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor, speciilor pentru care a fost desemnată;
– biodiversitate - variabilitatea organismelor vii din ecosistemele terestre şi acvatice şi din cadrul complexurilor ecologice din care acestea fac parte; diversitatea cuprinde variabilitatea din cadrul speciilor, între specii şi între/în cadrul ecosistemelor;
Protejarea unor specii şi organisme rare ameninţate cu dispariţia, conservarea biodiversităţii şi instituirea de arii protejate, precum şi măsurile stabilite de autoritatea de protecţie a mediului sunt prioritare în raport cu alte interese. Autoritatea centrală de protecţie a mediului, cu consultarea Academiei Române şi a Comisiei Naţionale UNESCO, stabileşte criteriile pentru instituirea ariilor protejate şi de conservare a biodiversităţii.
– deşeu - orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;
– deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;
– deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase;
– deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
– efluent - orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;
– ecosistem - complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională;
– emisii - evacuare directă sau indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, zgomot în aer, apă, sol, ce rezultă ca efect al activităţilor de execuţie, întreţinere şi operare a infrastructurii rutiere;
– habitat natural - arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
– monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;
– monument al naturii - specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;
– poluant - orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale;
– poluare - introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;
– resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale şi combustibili fosili, resurse regenerabile - apă, aer, sol, floră, faună sălbatică, inclusiv resursele inepuizabile - energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor;
– substanţă periculoasă - orice substanţă clasificată ca periculoasă de legislaţia specifică în vigoare din domeniul chimicalelor;
– substanţe prioritare - substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă, conform legislaţiei specifice din domeniul apelor;
– substanţe prioritar periculoase - substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc, conform legislaţiei specifice din domeniul apelor;
– zona umedă - întindere de bălţi/mlaştini/turbării de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderea de apă marină, a cărei adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m.
1.4. Modalităţile de implementare a principiilor şi elementelor strategice pentru protecţia mediului sunt:
- armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de protecţie a mediului;
– obligativitatea procedurii de evaluare a impactului drumului asupra mediului, în faza iniţială a proiectelor, programelor sau activităţilor.
Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează, în mod corespunzător şi pentru fiecare caz, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:
- fiinţe umane, faună şi floră;
– sol, apă, aer, climă şi peisaj;
– bunuri materiale şi patrimoniu cultural;
– interacţiunea dintre factorii menţionaţi mai sus.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este precedată de o evaluare iniţială a proiectului realizată de către autorităţile publice pentru protecţia mediului prin care se stabileşte necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau a procedurii de evaluare adecvată sau decizia de respingere a solicitării acordului de mediu pentru proiecte amplasate în zone cu restricţii de construire stabilite prin legislaţia din domeniul protecţiei mediului.
Etapele din cadrul procedurii de solicitare a Acordului de mediu sunt:
- etapa de evaluare iniţială;
– etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
– etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului;
– etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului.
Tipul deciziei pe care o ia autoritatea de mediu depinde de modul în care proiectul intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare. În funcţie de tipul deciziei se parcurge procedura în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, cu documentele specificate la cap. 1.3 (Notificare, memoriu, raport privind impactul asupra mediului sau unele din aceste documente în funcţie de tipul încadrării autorităţii de mediu) de mai sus, documente al căror conţinut se regăseşte în anexele Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 şi respectiv Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Tipul actului emis de autoritatea competentă de protecţie a mediului depinde de modul în care aceasta a încadrat proiectul şi poate fi:
- decizia etapei de încadrare;
– acord de mediu;
– aviz Natura 2000;
– orice modificare sau extindere a unui proiect anterior emiterii aprobării de dezvoltare trebuie notificată în scris la autoritatea competentă de protecţie a mediului.
Revizuirea deciziei etapei de încadrare, acordului de mediu, avizului Natura 2000, după caz, este obligatorie în toate situaţiile în care:
- apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii lui;
– prevederile unor noi reglementări legale o impun;
– în situaţiile prevăzute de legislaţia privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, pentru proiectele care se supun acestei legislaţii;
– s-a luat decizia respectivă, în urma analizării notificării depuse de titular, conform prevederilor cap. V din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.
În situaţiile de mai sus este necesară depunerea notificării, însoţită de raportul de verificare întocmit în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, de către verificatorul de proiecte atestat în condiţiile legii pentru cerinţa esenţială „c) igienă, sănătate şi mediu“. Notificarea trebuie elaborată în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010, anexa nr. 20 prin „Procedura, precum şi documentele necesare, ce se comunică de către autoritatea competentă de protecţia mediului în urma parcurgerii etapei de încadrare.“
Documentaţiile tehnice pe baza cărora se solicită acordul de mediu vor fi verificate de către administratorul drumului, care urmăreşte, în principal:
- respectarea prevederilor legislaţiei de protecţia mediului şi elaborarea documentelor corespunzătoare tipului de încadrare al autorităţii competente de protecţia mediului;
– respectarea conţinutului-cadru al documentelor care trebuie elaborate în cadrul procedurii de reglementare din punctul de vedere al protecţiei mediului, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private şi al Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010;
– analiza situaţiei existente, inclusiv în raport cu ariile naturale protejate, rezervaţii din zona investiţiei;
– prezentarea principalelor alternative studiate cu indicarea motivelor care au stat la baza alegerii variantei finale;
– analiza surselor de poluare, a impactului asupra mediului, inclusiv cumulate cu alte activităţi din zona proiectului, atât în perioada de execuţie, cât şi în cea de operare;
– propunerile şi recomandările privind măsurile de reducere a impactului generat de noua lucrare, precum şi propuneri privind programul de monitorizare pe parcursul execuţiei şi în exploatare.
Pe parcursul execuţiei lucrărilor de drumuri, antreprenorul general este răspunzător de respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra mediului, indicate în acordul de mediu, inclusiv cele de monitorizare din perioada de execuţie.
La terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor, în cadrul lucrărilor de recepţie, se va verifica realizarea lucrărilor de protecţie a mediului, conform documentaţiei de proiectare şi prevederilor acordului de mediu.
1.5. Cheltuielile aferente măsurilor de protecţie a mediului, evaluate de proiectant în cadrul studiilor de impact, vor fi cuprinse în devizul general al lucrării.
Administratorul drumului este obligat să monitorizeze eficienţa măsurilor realizate în cadrul proiectului pentru protecţia mediului sau să prezinte concluziile monitorizării care să pună în evidenţă raportul dintre trafic şi măsurile impuse de agenţiile de protecţie a mediului.
CAP. II
Protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător
Impactul drum-mediu înconjurător se analizează şi se detaliază în documentaţiile care se transmit autorităţii competente de protecţia mediului în cadrul procedurii de solicitare a acordului de mediu.
În cazul proiectelor care nu se supun evaluării impactului asupra mediului şi/sau evaluării adecvate se emite decizia etapei de încadrare pe baza notificării, în care se prezintă, succint, informaţii referitoare la proiect. Conţinutul-cadru al notificării este detaliat în anexa nr. 1 a Ordinului ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.
De asemenea, pentru proiectele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care s-a decis, în urma parcurgerii etapei de evaluare iniţială şi analizei memoriului de prezentare, că nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului şi pentru care s-a luat decizia că nu afectează în mod semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, se emite decizia etapei de încadrare.
Memoriul de prezentare va conţine datele indicate în anexa nr. 5 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.
Între alte date, în cadrul memoriului de prezentare se analizează caracteristicile impactului potenţial. Se va avea în vedere impactul manifestat atât pe perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi în perioada de operare a investiţiei:
- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ); se va analiza natura impactului, va fi detaliat pentru fiecare dintre factorii de mediu menţionaţi mai sus şi se va analiza dacă este normal sau unul neobişnuit pentru zona respectivă;
– extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate). Se va avea în vedere dacă impactul este local sau implică o arie ce depăşeşte zona proiectului;
– magnitudinea şi complexitatea impactului, estimate în funcţie de gradul în care vor fi afectaţi factorii de mediu şi intensitatea de manifestare şi care arată gradele în care se va schimba sau nu situaţia existentă înainte de implementarea proiectului;
– probabilitatea impactului; se va analiza dacă impactul este probabil sau improbabil a se manifesta;
– durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului; se va analiza dacă impactul este pe termen scurt, mediu sau lung, temporar sau permanent, frecvent sau nu, continuu sau intermitent, reversibil (posibil a reveni) sau ireversibil;
– măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului pentru fiecare factor de mediu; se propun măsurile necesare pentru evitarea, reducerea sau compensarea impactului advers semnificativ asupra mediului, atât în perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi în cea de operare;
– natura transfrontieră a impactului (dacă este cazul).
De asemenea se analizează sursele de poluare şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, atât în perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi în cea de operare, se propun măsuri de protecţie şi monitorizare a factorilor de mediu.
În cazul în care autoritatea de mediu decide necesitatea elaborării raportului privind impactul asupra mediului, acesta va răspunde cerinţelor ce vor fi menţionate în îndrumarul de mediu. Conţinutul-cadru al raportului privind impactul asupra mediului este indicat în Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
2.1. Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice
2.1.1. La lucrările de drumuri se va asigura protecţia apelor de suprafaţă, subterane şi a ecosistemelor acvatice, care are ca obiect menţinerea şi ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului (modificări calitative şi/sau cantitative ale receptorilor), sănătăţii umane (zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologice) şi bunurilor materiale. Vor fi analizate şi propuse măsuri pentru protecţia la poluări accidentale şi sezoniere. Controlul respectării reglementărilor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice este organizat şi exercitat de către autorităţile din domeniul mediului, apelor, sănătăţii şi de alte autorităţi, potrivit competenţelor legale.
Se va analiza impactul manifestat atât în perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi în perioada de operare asupra: condiţiilor hidrogeologice şi hidrologice, calităţii receptorului după descărcarea apelor pluviale de pe amplasamente, ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de coastă, folosinţelor de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori). Se va analiza impactul produs de potenţiale poluări accidentale şi poluări sezoniere (pe perioada de iarnă).
În procesul de selectare a alternativelor trebuie avute în vedere prevederile planurilor de management bazinale, în principal obiectivele privind atingerea stării bune pentru corpurile de apă. Astfel, la proiectarea infrastructurii rutiere se va ţine cont de faptul că starea ecologică a unui corp de apă de suprafaţă sau potenţialul ecologic al unui corp artificial sau puternic modificat este influenţată atât de soluţia inginerească, de tehnologie, cât şi de materialele de construcţie selectate. Soluţia tehnică propusă va căuta să conducă la un impact redus şi să asigure echilibrul cursului natural de apă şi al zonei adiacente acestuia.
2.1.2. Conceperea unui traseu de drum se va realiza prin alegerea soluţiei optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie să fie proiectat şi întreţinut pentru a proteja drumul şi terenurile adiacente, să fie compatibil cu mediul înconjurător. În cazul în care drumul străbate zone umede, se vor executa lucrări specifice pentru eliminarea apelor de pe amplasamentul respectiv, pentru a evita fenomenele de băltire. Se vor avea, însă, în vedere efectele pe care le pot provoca aceste lucrări, cu propunerea măsurilor de protecţie adecvate astfel încât să nu fie periclitate speciile specifice zonelor umede. Lucrările de execuţie a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protecţie sanitară impuse de legislaţia în vigoare. Este necesar a se obţine şi avizul de gospodărire a apelor.
2.1.3. Pentru protecţia faunei acvatice se vor prevedea măsuri conform legislaţiei în vigoare, astfel încât lucrările de drumuri să nu dăuneze faunei acvatice şi să asigure o protecţie a acestora.
2.1.4. Execuţia lucrărilor de infrastructură se va face astfel încât contaminarea potenţială a cursurilor de apă, lacurilor, pânzei freatice să fie evitată. Amplasarea lucrărilor de artă - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tuneluri - se va face astfel încât să se evite:
- modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunilor albiilor;
– întreruperea scurgerilor apelor subterane.
Lucrările care vor fi propuse vor respecta prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi condiţiile impuse în avizul de gospodărire a apelor.
2.1.5. Apele de pe suprafaţa drumului se vor colecta în dispozitivele de colectare şi evacuare ale apelor meteorice, ca elemente conexe drumului, prevăzute şi dimensionate conform legislaţiei în vigoare. Evacuarea apelor se face conform reglementărilor pentru protecţia calităţii cursurilor de apă şi solurilor, cu prevederea lucrărilor necesare.
2.1.6. Deversarea apelor uzate menajere neepurate în dispozitivele de colectare şi evacuare ale apelor meteorice, ca elemente conexe drumului, este interzisă. Evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajările colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin instalaţii de pre-epurare, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normativelor în vigoare. Instalaţiile se execută şi se întreţin în bună stare de funcţionare de către beneficiarul acestor lucrări.
2.2. Protecţia atmosferei
În raportul privind impactul asupra mediului se identifică fondul actual de poluare şi se estimează concentraţiile de poluanţi în atmosferă, pe baza prognozelor de trafic (numărul, tipul şi viteza autovehiculelor) pentru perioada de analiză luată în calcul. Se va avea în vedere cumularea cu poluanţii produşi de surse fixe sau mobile din zona analizată. Valorile concentraţiilor de poluanţi rezultaţi de la traficul rutier vor fi comparate cu valorile specificate de reglementările în vigoare şi vor fi propuse măsuri pentru respectarea acestora. Estimările se vor face atât pentru etapa execuţiei lucrărilor, cât şi pentru cea de operare.
Măsurile de diminuare a impactului asupra mediului vizează:
- soluţii tehnice pentru controlul poluării aerului (reducerea poluării, epurarea gazelor emise, îmbunătăţirea parametrilor de emisie etc.);
– instalaţii propuse pentru controlul emisiilor de poluanţi în perioada de execuţie a lucrărilor, în special la sursele fixe.
2.3. Protecţia mediului social şi economic
Construcţia, operarea, reabilitarea şi extinderea/modernizarea proiectelor de infrastructură rutieră pot genera numeroase tipuri de impact ce afectează toate componentele de mediu, inclusiv componenta socială [modificarea calităţii vieţii ca urmare a creşterii sau, după caz, a reducerii nivelului de zgomot sau a poluării aerului, pierderea tradiţiilor sau modificarea structurii etnice ca urmare a efectuării unor strămutări, modificarea nivelului de trai ca urmare a pierderilor (după caz, a apariţiei unor beneficii) de natură economică].
În raportul privind impactul asupra mediului se au în vedere următoarele aspecte:
- identificarea fondului actual de poluare;
– identificarea zonelor sensibile la zgomot şi vibraţii, cauza sensibilităţii;
– condiţiile economice locale, piaţa de muncă, dinamica şomerilor;
– schimbări asupra calităţii mediului, zgomot atât în perioada de execuţie, cât şi în cea de operare;
– pentru stabilirea măsurilor de protecţie împotriva zgomotului se va estima nivelul de zgomot produs de traficul rutier în etapa de perspectivă şi cumularea acestuia cu nivelul de zgomot produs de alte surse din zonă, fixe sau mobile;
– verificarea existenţei unor reglementări locale în ceea ce priveşte nivelul de zgomot şi vibraţiile, atât în cursul zilei, cât şi în cursul nopţii, altele decât cele prevăzute de normativele în vigoare.
Nivelul de zgomot, exterior aşezărilor umane, va respecta prevederile legislaţiei în vigoare.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează obligativitatea respectării principiilor ecologice în procesul de dezvoltare social-economică, pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos pentru populaţie. Amplasarea drumurilor, autostrăzilor trebuie să se facă fără a prejudicia în vreun fel salubritatea, ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei.
În acest scop se pot avea în vedere următoarele măsuri:
- realizarea, dezvoltarea şi întreţinerea spaţiilor verzi;
– aliniamente de arbori şi perdele de protecţie, cu rol atât antipoluant - împotriva noxelor, zgomotului, cât şi estetic;
– prevederea de panouri de protecţie împotriva zgomotului, bariere de pământ;
– folosirea, în măsura posibilităţilor, a unor tipuri de îmbrăcăminte rutieră absorbantă fonic;
– execuţia, unde este posibil, de piste pentru biciclişti;
– execuţia de treceri sigure pentru pietoni;
– execuţia de amenajări speciale pentru persoanele cu dizabilităţi;
– execuţia trotuarelor.
2.4. Protecţia solului
Se identifică fondul actual de poluare al solului şi sursele existente.
Analiza impactului asupra solului va ţine seama de: suprafaţa, grosimea şi volumul stratului de sol fertil care este decopertat în timpul diferitelor etape ale implementării proiectului; locul depozitării temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertări asupra elementelor mediului; tipurile dominante de sol; acumulări şi migrări de poluanţi în sol; activitatea propusă (proiect); modificarea factorilor care favorizează apariţia eroziunilor, alunecărilor de teren; compactarea solurilor, tasarea solurilor, schimbarea densităţii solurilor, modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii şi rezistenţei.
Amplasamentul organizării de şantier se face cu respectarea unor condiţii, astfel încât impactul asupra mediului să fie minim: zone neîmpădurite, fără alunecări de teren, de preferinţă pe terenuri neproductive.
Antreprenorii lucrărilor de drumuri sunt obligaţi să ia măsuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de prevenire a eroziunii solului şi de stabilizare permanentă a suprafeţelor drumurilor în lucru, în special înaintea perioadei de iarnă.
Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de ameliorare a terenurilor afectate. La execuţia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.
Beneficiarii lucrărilor de investiţii, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor.
Drumurile, prin lucrările de exploatare şi întreţinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, întreruperea căilor de deplasare a faunei, ocuparea de teren agricol sau cu altă destinaţie productivă. Pe durata exploatării şi întreţinerii drumurilor se vor respecta măsurile de protecţie a mediului în conformitate cu legislaţia în vigoare:
- se vor menţine în bună stare de funcţionare amenajările antipoluante şi de protecţie a mediului;
– se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea publicului asupra importanţei ecologice a obiectivului;
– se vor realiza plantaţii pentru protecţia solului, în cazul în care acestea vor rezulta ca fiind necesare.
2.5. Protecţia biodiversităţii, a ariilor naturale
Va fi analizat amplasamentul proiectului în raport cu arii naturale protejate, rezervaţii de interes local sau naţional, parcuri naturale sau naţionale.
Din punctul de vedere al impactului biodiversităţii, principalele forme de impact sunt:
A. pierderea habitatelor;
B. alterarea habitatelor;
C. perturbarea activităţii speciilor de faună;
D. reducerea efectivelor ca urmare a creşterii mortalităţii.
Toate aceste forme de impact pot sa apară în mod direct sau indirect, dar şi să se manifeste la scări spaţiotemporale scurte sau foarte mari (impactul devine evident după foarte mulţi ani sau se manifestă la distanţă mare faţă de traseul infrastructurii rutiere).
Administratorii şi custozii ariilor naturale protejate se implică în procesul de selectare a alternativelor prin punerea la dispoziţia titularului de proiect, a proiectantului, dar în mod deosebit a experţilor de mediu, a informaţiilor relevante deţinute privind elementele critice din interiorul ariilor naturale protejate, necesare analizării zonelor cu sensibilitate foarte ridicată pentru speciile de faună (cum sunt, de exemplu, zonele de sălbăticie sau coridoarele ecologice), în vederea stabilirii acestora ca zone care trebuie evitate de viitorul traseu al unei artere rutiere. Administratorii şi custozii pot transmite puncte de vedere, opinii şi propuneri, atât în cadrul grupurilor de lucru, cât şi la solicitarea autorităţilor de mediu sau a experţilor implicaţi în realizarea evaluărilor de mediu.
Fiecare raport privind impactul asupra mediului sau studiu de evaluare adecvată trebuie să conţină măsuri de evitare şi reducere a impactului, care să se adreseze direct tuturor formelor de impact negativ (şi nu doar impacturilor negative semnificative).
Proiectarea detaliată a soluţiilor constructive propuse pentru reducerea impactului asupra mediului (inclusiv cele necesare a fi implementate în perioada de construcţie) trebuie realizată în colaborare cu experţii de mediu.
În acest sens este necesară realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului într-o fază cât mai timpurie a proiectării cu scopul de a identifica efectele potenţiale asupra mediului, putând astfel fi stabilite măsuri de evitare, reducere a impactului sau alegerea de soluţii alternative şi, bineînţeles acolo unde situaţia o impune, pot fi propuse măsuri compensatorii.
Astfel, numai o planificare adecvată care să aibă la bază analiza alternativelor disponibile şi selectarea alternativei fezabile economic, dar şi cu impactul cel mai redus asupra mediului va conduce la promovarea proiectelor de investiţii care să contribuie la realizarea unui sistem durabil de transport.
Impactul prognozat atât pentru perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi pentru cea de operare va avea în vedere:
- reducerea suprafeţelor habitatelor naturale din cadrul ariilor naturale protejate (% din total arie, ha) şi efectul de fragmentare a habitatelor naturale;
– alterarea zonelor umede;
– schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipurilor de pădure;
– distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roşie;
– modificarea/distrugerea populaţiei de plante şi a speciilor cu importanţă economică;
– modificarea compoziţiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, răspândirea speciilor invadatoare;
– degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.);
– distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse în Cartea Roşie;
– alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate;
– afectarea locurilor de cuibărit şi hrănire pentru specii de păsări;
– modificări în dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti;
– modificări în dinamica resurselor animale;
– modificarea/distrugerea rutelor de migrare;
– modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, contra frigului;
– alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci.
Măsurile de protecţie vor avea în vedere diminuarea impactului provocat de schimbări ale suprafeţelor împădurite, mlaştinilor, zonelor umede, protecţia şi reconstrucţia resurselor biologice, protecţia şi reconstrucţia speciilor incluse în Cartea Roşie, măsuri de protecţie şi restaurare a rutelor de migrare, măsuri de protecţie sau reducere a degradării florei, măsuri de protecţie sau reconstrucţie a adăposturilor pentru animale, replantarea arborilor sau a ierbii, măsuri de protejare a faunei acvatice, reducerea efectului de fragmentare a habitatelor prin prevederea unor lucrări de asigurare a continuităţii traseelor de migrare a animalelor.
2.6. Protecţia peisajului şi a zonelor împădurite
În cadrul analizei impactului asupra peisajului vor fi colectate informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia, caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament, caracteristicile reţelei hidrologice, zone împădurite în arealul amplasamentului, raportul între teritoriul natural şi cel antropizat.
Vor fi analizate lucrările propuse în raport cu peisajul: lucrări de artă, deblee, ramblee, tuneluri şi vor fi propuse măsurile adecvate pentru încadrarea proiectului în peisaj.
Un traseu de drum nou trebuie să se încadreze armonios în peisajul înconjurător, să utilizeze cât mai bine configuraţia terenului şi perspectivele avantajoase şi să devină chiar o atracţie turistică propriu-zisă. Structura construcţiilor poate fi aleasă astfel încât, prin selectarea materialelor de construcţie, să se armonizeze cu ansamblul peisagistic specific zonei.
În cursul execuţiei lucrărilor de drumuri şi pe durata exploatării şi întreţinerii, atât antreprenorul general, cât şi administratorul drumului vor lua toate măsurile de protecţie a fondului forestier în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Zonele în care s-au depozitat materialele provenite din excavaţii vor fi reamenajate la terminarea lucrărilor, conform condiţiilor impuse prin acordul de mediu.
Protecţia peisajului cuprinde acţiuni de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială, derivată din configuraţia naturală şi/sau intervenţia umană.
La finalizarea investiţiilor se vor realiza lucrări de refacere a zonelor care au fost afectate de implementarea proiectului prin aducerea acestora la starea iniţială, respectându-se condiţiile şi măsurile impuse prin actele de reglementare.
2.7. Protecţia siturilor arheologice şi istorice
Siturile arheologice vor fi identificate pe bază de studii şi cercetări de teren încă de la faza de proiectare şi vor fi propuse măsuri pentru protecţia acestora. Pe perioada execuţiei lucrărilor vor fi parcurse toate etapele pentru descărcarea de sarcină arheologică.
2.8. Regimul deşeurilor
Se vor avea în vedere: generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Gestiunea deşeurilor se tratează în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pe tipuri şi categorii.
Principalele produse generate de activitatea de construcţie şi întreţinere a drumurilor, ce pot fi clasate ca deşeuri, sunt materialele rezultate din decapări şi din demolări. În activitatea de construcţie şi întreţinere a infrastructurii rutiere se va ţine seama de reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor.
Obligaţiile ce rezultă din prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sunt următoarele:
- gestionarea deşeurilor trebuie să se efectueze în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului;
– valorificarea deşeurilor se realizează numai în instalaţii, prin procese sau activităţi autorizate de autorităţile publice competente.
Vor fi propuse măsuri de protecţie în cazul accidentelor în care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curăţarea locului accidentului de resturi de metal şi sticlă, decopertarea solului îmbibat cu produse petroliere şi alte substanţe periculoase, refacerea vegetaţiei, precum şi repararea îmbrăcămintei rutiere şi lucrările de consolidare a drumurilor avariate intră în sarcina administratorului drumului, urmând ca acesta să recupereze contravaloarea lucrărilor executate.
Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Se vor respecta prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor, şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.
Va fi elaborat un plan de prevenire a poluării accidentale, precum şi un Plan de management de mediu, în care vor fi indicate acţiunile necesar a fi întreprinse, persoanele responsabile, modul de acţiune şi intervenţie, în cazul producerii unor accidente sau poluări.
CAP. III
Dispoziţii finale
Prevederile prezentelor norme nu sunt limitative. Protecţia mediului înconjurător va respecta întreaga legislaţie existentă în domeniu, adaptată la condiţiile specifice generate de activitatea de execuţie şi de întreţinere a drumurilor.
CAP. IV
Referinţe
– Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 98/1992 - Lege pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 211/2011 - Lege privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 104/2011 - Lege privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare;
– Legea nr. 213/2011 - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie;
– Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992, privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare;
– Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare ;
– Hotărârea Guvernului nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
– Hotărârea Guvernului nr. 36/1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice, cu modificările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
– Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările ulterioare;
– Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, cu modificările ulterioare;
– Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/84/76/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
– Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
– Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările ulterioare;
– Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
– Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare;
– Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
