Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME din 13 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 2 iulie 2008
NORME din 13 iunie 2008
privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea bãuturilor tradiţionale româneşti
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTÃRII RURALE
MINISTERUL SÃNÃTÃŢII PUBLICE
AUTORITATEA NAŢIONALÃ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 2 iulie 2008
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Fãrã a aduce atingere prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale bãuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89 , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 39 din 13 februarie 2008, prezentele norme definesc termenii utilizaţi privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea bãuturilor tradiţionale româneşti: ţuicã, horincã, turţ, pãlincã, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovinã şi rachiu de drojdie de vin şi stabilesc autoritãţile responsabile cu verificarea respectãrii prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 şi cu verificarea pe piaţã a etichetãrii acestora.
(2) Prevederile prezentelor norme se aplicã bãuturilor tradiţionale româneşti: ţuicã, horincã, turţ, pãlincã, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovinã şi rachiu de drojdie de vin, din producţia internã.
(3) Operatorii economici care desfãşoarã o activitate în domeniul producţiei şi comercializãrii bãuturilor tradiţionale româneşti: ţuicã, horincã, turţ, pãlincã, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovinã şi rachiu de drojdie de vin au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme.
CAP. II
Definiţii şi cerinţe tehnice
ART. 2
În sensul prezentelor norme, definiţiile şi cerinţele tehnice sunt urmãtoarele:
1. concentraţia alcoolicã în volum - raportul dintre volumul de alcool în stare purã, la temperatura de +20°C, conţinut în produs, şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperaturã; se exprimã în procente de volum (% vol.);
2. produse îndulcitoare - produsele care conferã gustul dulce, cum sunt: zahãrul semialb, zahãrul alb, zahãrul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucozã, zahãrul lichid, zahãrul lichid invertit, siropul de zahãr invertit, zahãrul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roşcove, precum şi orice alte zaharuri naturale care au un efect asemãnãtor cu cel al produselor menţionate anterior;
3. zahãr caramelizat - produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fãrã adaos de baze, acizi minerali şi aditivi chimici;
4. substanţã aromatizantã - substanţã chimic definitã, cu proprietãţi aromatizante, care se obţine prin procese fizice corespunzãtoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetalã ori animalã, atât în stare brutã, cât şi dupã prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);
5. preparat aromatizant - un produs diferit de substanţa descrisã la pct. 4, concentrat sau nu, care se obţine prin procese fizice corespunzãtoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi admişi pentru industria alimentarã) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetalã sau animalã, atât în stare brutã, cât şi dupã prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);
6. aromatizare - operaţiunea care constã în adãugarea la prepararea bãuturii spirtoase a uneia sau mai multor arome, aşa cum au fost definite la pct. 4 şi 5;
7. colorare - operaţiunea care constã în adãugarea la prepararea bãuturii spirtoase a unuia sau a mai multor coloranţi;
8. marc de fructe - un produs obţinut atât din fructe proaspete, cât şi din fructe aflate în diferite stadii de maturare şi fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fãrã sâmburi, care valorificã atât fructele, cât şi borhoturile de fructe (resturi de fructe zdrobite), în special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de fructe materie primã pentru gemuri, dulceţuri etc.;
9. un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) conţinut în 0,1 litri; 10% vol. reprezintã un grad dal la temperatura de +20°C; un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal;
10. grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apã;
11. alcool etilic de origine agricolã - alcoolul etilic ale cãrui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. 1 pct. 1 la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008; în cazul în care se face referire la materia primã utilizatã, alcoolul trebuie sã fie obţinut exclusiv din materia primã respectivã;
12. distilat de origine agricolã - lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, dupã fermentarea alcoolicã, a unuia sau a mai multor produse agricole menţionate în anexa I la Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene, care nu prezintã nici caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolã, nici pe cele ale unei bãuturi spirtoase, dar care pãstreazã aroma şi gustul materiei (materiilor) prime utilizate; în cazul în care se face referire la materia primã utilizatã, distilatul trebuie sã fie obţinut exclusiv din materia primã respectivã;
13. maturare şi învechire - operaţiunea care constã în a lãsa sã se producã în mod natural, în recipiente potrivite, anumite reacţii care imprimã bãuturii caractere organoleptice calitative pe care nu le avea anterior;
14. conţinut în substanţe volatile - cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în bãutura obţinutã exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite;
15. amestec - operaţiunea care constã în combinarea a douã sau mai multe bãuturi spirtoase diferite în vederea obţinerii unei bãuturi noi;
16. adãugare de alcool - operaţiunea care constã în adãugarea de alcool etilic de origine agricolã şi/sau de distilate de origine agricolã la o bãuturã spirtoasã;
17. combinare (cupajare) - operaţiunea care constã în punerea împreunã a douã sau mai multe bãuturi din aceeaşi categorie, între care existã numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre urmãtorii factori:
- metodele de fabricare;
- aparatele de distilare folosite;
- durata de maturare sau învechire;
- zona geograficã de producţie.
Bãuturile astfel obţinute aparţin aceleaşi categorii ca şi bãuturile iniţiale, înainte de combinare;
18. loc de fabricaţie - localitatea sau regiunea unde are loc procesul de fabricare a produsului finit, care conferã bãuturii caracterul şi calitãţile definitive esenţiale.
CAP. III
Definirea, descrierea şi prezentarea bãuturilor tradiţionale româneşti
ART. 3
În funcţie de tehnologia de fabricaţie, de materiile prime şi materialele folosite, de calitãţile organoleptice şi de proprietãţile fizico-chimice, ţuica, horinca, turţul, pãlinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovinã şi rachiul de drojdie de vin se definesc dupã cum urmeazã:
1. Ţuica este o bãuturã alcoolicã tradiţionalã româneascã obţinutã exclusiv prin fermentarea alcoolicã şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obţinut din prune, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea prunelor se realizeazã în cãzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specificã aplicatã;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directã sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilãrii sã aibã o aromã şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi tãrie alcoolicã este autorizatã;
c) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul ţuicii obţinute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) în funcţie de durata de învechire, denumirea produsului "ţuicã" poate fi înlocuitã cu denumirile:
- "ţuicã bãtrânã" obţinutã din distilate învechite minimum 3 ani;
- "ţuicã extra" obţinutã din distilate învechite minimum 7 ani;
g) în zonele geografice Maramureş şi Oaş, ţuica poate fi denumitã "horincã" sau "turţ";
h) folosirea la fabricarea ţuicii a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisã;
i) folosirea la fabricarea ţuicii a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolã sau a distilatului de origine agricolã, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisã;
j) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definitã în art. 2 pct. 17, este permisã;
k) concentraţia alcoolicã minimã este diferitã în funcţie de procesul tehnologic de obţinere tradiţional zonei, dar nu mai micã de 24% vol. la comercializare pentru consum;
l) depozitarea, pãstrarea şi învechirea produsului se realizeazã în vase din lemn, inox sau din sticlã.
2. Pãlinca este o bãutura alcoolicã tradiţionalã româneascã obţinutã exclusiv prin fermentarea alcoolicã şi distilarea unui fruct cãrnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea fructelor se realizeazã în cãzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specificã aplicatã;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directã sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolicã de maximum 70% vol., astfel încât produsul distilãrii sã aibã o aromã şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolicã este autorizatã;
c) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul pãlincii obţinute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul urmãtoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumãrii (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeurã (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) şi piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul urmãtoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacãze roşii (Ribes rubrum L.), coacãze negre (Ribes nigrum L.), scoruşe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) şi boabe de ienupãr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.), conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea pãlincii a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisã;
g) folosirea la fabricarea pãlincii a zahãrului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu este permisã nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenã sau galben-aurie obţinându-se prin învechire în butoaie de stejar;
h) folosirea la fabricarea pãlincii a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolã sau a distilatului de origine agricolã, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisã;
i) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definitã în art. 2 pct. 17, este permisã;
j) concentraţia alcoolicã minimã este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, pãstrarea şi învechirea produsului se realizeazã în vase din lemn, inox sau din sticlã.
3. Vinarsul este o bãuturã alcoolicã tradiţionalã româneascã obţinutã exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.:
a) distilarea se face în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilãrii sã aibã o aromã şi un gust specifice vinului respectiv;
b) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisã;
e) folosirea la fabricarea vinarsului a zahãrului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, este permisã numai în scopul de a adapta culoarea;
f) folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 5, este permisã numai în scopul de a îmbunãtãţi calitãţile de gust, culoare şi miros; se pot folosi numai extracte naturale obţinute din fructe şi plante;
g) folosirea la fabricarea vinarsului a substanţelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolã sau a altor distilate de origine agricolã, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 7, 11 şi 12, nu este permisã;
h) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definitã în art. 2 pct. 17, este permisã;
i) concentraţia alcoolicã minimã este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) în funcţie de durata de învechire, este admisã indicarea pe etichetã a perioadei de învechire, dupã cum urmeazã:
- V "vinars", obţinut din distilate învechite minimum un an;
- VS "vinars superior", obţinut din distilate învechite minimum 3 ani;
- VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate învechite minimum 5 ani;
- XO "Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.
4. Rachiul de fructe este o bãuturã alcoolicã tradiţionalã româneascã obţinutã exclusiv prin fermentarea alcoolicã şi distilarea unui fruct cãrnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea fructelor se realizeazã în cãzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specificã aplicatã;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directã sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilãrii sã aibã o aromã şi un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi tãrie alcoolicã este autorizatã;
c) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul rachiului obţinut din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul urmãtoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumãrii (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeurã (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) şi piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul urmãtoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams") , coacãze roşii (Ribes rubrum L.), coacãze negre (Ribes nigrum L.), scoruşe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) şi boabe de ienupãr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.), conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea rachiului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisã;
g) folosirea la fabricarea rachiului a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolã sau a distilatului de origine agricolã, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisã;
h) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definitã în art. 2 pct. 17, este permisã;
i) concentraţia alcoolicã minimã este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;
k) când se obţine dintr-un amestec de douã sau mai multe varietãţi de fructe în proporţii stabilite (de exemplu, 70% mere şi 30% pere), produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecãrei specii, în ordinea descrescãtoare a cantitãţilor de fructe folosite; când se obţine dintr-un amestec de douã sau mai multe varietãţi de fructe în proporţii variabile, se va numi "rachiu de fructe";
l) depozitarea, pãstrarea şi învechirea produsului se realizeazã în vase din lemn, inox sau din sticlã.
5. Rachiul de tescovinã de struguri este bãutura alcoolicã tradiţionalã româneascã obţinutã din tescovinã de struguri fermentatã şi distilatã, fie direct prin vapori de apã, fie dupã un adaos de apã, la care se poate adãuga drojdie de vin într-o proporţie determinatã:
a) fermentarea se realizeazã în cãzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcţie de tehnologia specificã aplicatã;
b) distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovinã se efectueazã în cazane din cupru cu ardere directã sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol.; se permite redistilarea pânã la aceeaşi concentraţie alcoolicã;
c) cantitatea de drojdie de vin care poate fi adãugatã tescovinei de struguri este de cel mult 25 kg drojdie la 100 kg tescovinã de struguri utilizatã; cantitatea de alcool obţinutã din drojdia de vin nu trebuie sã depãşeascã 35% din cantitatea totalã de alcool din produsul finit;
d) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) folosirea la fabricarea rachiului de tescovinã a produselor îndulcitoare, a zahãrului caramelizat, substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante şi coloranţilor, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 şi 7, nu este permisã;
f) folosirea la fabricarea rachiului de tescovinã a alcoolului etilic de origine agricolã sau a distilatului de origine agricolã, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 şi 12, nu este permisã;
g) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definitã în art. 2 pct. 17, este permisã;
h) concentraţia alcoolicã minimã este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
i) depozitarea, pãstrarea şi învechirea produsului se realizeazã în vase din lemn, inox sau din sticlã.
6. Rachiul de drojdie este bãutura alcoolicã tradiţionalã româneascã obţinutã prin distilarea drojdiei de vin pânã la o concentraţie de maximum 86% vol.:
a) distilarea se efectueazã în prezenţa drojdiei de vin în cazane din cupru cu ardere directã sau în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolicã de maximum 86% vol.; se permite redistilarea pânã la aceeaşi concentraţie alcoolicã;
b) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor îndulcitoare, a zahãrului caramelizat, substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante şi coloranţilor, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 şi 7, nu este permisã;
c) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului etilic de origine agricolã sau a distilatului de origine agricolã, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 şi 12, nu este permisã;
d) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definitã în art. 2 pct. 17, este permisã;
e) concentraţia alcoolicã minimã este de 38% vol. la comercializarea pentru consum;
f) depozitarea, pãstrarea şi învechirea produsului se realizeazã în vase din lemn, inox sau din sticlã.
ART. 4
(1) La fabricarea bãuturilor definite în prezentele norme, adãugarea apei, eventual a apei distilate sau demineralizate, este permisã fãrã modificarea naturii bãuturii şi cu respectarea reglementãrilor în vigoare.
(2) Bãuturile definite în prezentele norme se produc şi se comercializeazã în baza specificaţiei tehnice de produs care trebuie sã cuprindã: caracteristicile organoleptice, fizico-chimice, condiţiile de îmbuteliere, etichetare şi comercializare.
(3) Etichetarea, prezentarea şi publicitatea bãuturilor prevãzute în prezentele norme vor respecta prevederile naţionale şi comunitare.
(4) Metodele de analizã pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale bãuturilor definite în prezentele norme se fac în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
ART. 5
Producãtorii, persoane fizice sau juridice, trebuie sã ţinã un registru special care conţine informaţiile urmãtoare:
a) tipul de materie primã sau produs de origine agricolã folosit la fabricarea bãuturilor definite în prezentele norme, însoţit de buletinul de analizã;
b) zahãrul caramelizat, preparatele aromatizante şi extractele naturale obţinute din fructe şi plante şi cantitãţile utilizate pentru fabricarea vinarsului;
c) furnizorul materiei prime sau a produsului de origine agricolã folosit la fabricarea bãuturilor definite în prezentele norme şi documentele de evidenţã a circulaţiei acestora;
d) denumirea sub care se comercializeazã bãutura;
e) loturile de produs finit rezultate; fiecare lot de produs finit va fi însoţit de fişa tehnicã, buletin de analizã, probã-martor.
ART. 6
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin Inspecţia tehnicã şi control în realizarea şi promovarea produselor din industria alimentarã, este instituţia responsabilã pentru verificarea respectãrii prevederilor prezentelor norme şi a prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008.
(2) Verificarea calitãţii loturilor de produse se face pe baza documentaţiei tehnice a produsului, buletinului de analizã şi a probei-martor.
CAP. IV
Etichetarea
ART. 7
(1) Fãrã a aduce atingere prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, etichetarea bãuturilor definite în prezentele norme trebuie sã respecte şi menţiunile prevãzute la cap. II - Descrierea, prezentarea şi etichetarea bãuturilor spirtoase, art. 7-14 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008.
(2) Etichetele bãuturilor prevãzute în prezentele norme trebuie sã cuprindã în mod obligatoriu, conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 106/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale Directivei (CEE) 2000/13 privind etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor alimentare, urmãtoarele elemente:
a) denumirea sub care este vândut produsul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau specificitate produsului;
d) volumul net;
e) concentraţia alcoolicã, ce se va înscrie cu cifre cu cel mult o zecimalã urmatã de simbolul "% vol." şi care poate fi precedatã de cuvântul "alcool" sau de abrevierea "alc.";
f) condiţii de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesitã indicaţii speciale; g) denumirea sau denumirea comercialã şi adresa producãtorului ori ale ambalatorului sau ale distribuitorului; în cazul produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import, se înscriu numele şi adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;
h) locul de origine sau de provenienţã a produsului, dacã omiterea acestuia ar fi de naturã sã creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa realã a produsului;
i) o menţiune privind lotul, care sã permitã identificarea datei îmbutelierii.
(3) Elementele obligatorii de etichetare prevãzute la alin. (2) se înscriu cu caractere vizibile, lizibile, care sã nu permitã ştergerea, sã nu fie acoperite de alte înscrisuri, imagini sau desene;
(4) Denumirile comerciale, precum şi orice alt înscris, cuvânt, desen, literã, element figurativ, combinaţii de culoare sau orice altã combinaţie a acestor semne identice ori similare, utilizate pentru descrierea bãuturilor definite în prezentele norme, nu pot conţine cuvinte, pãrţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care:
a) pot crea confuzii sau induce în eroare persoanele cãrora le sunt adresate;
b) pot fi confundate de cãtre persoanele cãrora le sunt destinate cu descrierea completã sau parţialã a unei produs a cãrui descriere este stabilitã prin dispoziţii specifice.
(5) Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net şi concentraţia alcoolicã trebuie sã fie înscrise în acelaşi câmp vizual.
(6) Pentru bãuturile reglementate prin prezentul ordin, care se supun maturãrii şi învechirii, în recipiente potrivite, înainte de îmbuteliere, este admisã înscrierea de elemente figurative sub formã de stea pe etichete sau pe ambalaj; numãrul de stele corespunde anilor de maturare-învechire înainte de îmbuteliere, astfel: 3 stele - minimum 3 ani, 5 stele - minimum 5 ani şi 7 stele - minimum 7 ani; utilizarea acestor elemente figurative, precum şi a oricãror elemente figurative similare pentru alte bãuturi spirtoase decât cele definite prin prezentele norme şi prin Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008 este interzisã.
(7) Perioada de maturare sau vechimea poate fi indicatã în descrierea, prezentarea ori etichetarea unei bãuturi reglementate prin prezentul ordin numai în cazul în care se referã la cea mai nouã componentã alcoolicã şi cu condiţia ca bãutura sã fie maturatã sau învechitã sub control fiscal.
ART. 8
Verificarea pe piaţã a etichetãrii bãuturilor definite în prezentele norme şi a celor definite în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 110/2008, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute în actele normative din domeniul protecţiei consumatorilor se fac de cãtre Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor.
ART. 9
Punerea în circulaţie a bãuturilor prevãzute în prezentele norme se face în conformitate cu reglementãrile în vigoare privind preambalarea unor produse în funcţie de masã sau volum, respectiv <>Hotãrârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legalã IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcţie de masã sau volum", republicatã, cu modificãrile ulterioare.
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
