Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 1.141 din 7 august 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 26 septembrie 2019.────────── *) Normativul feroviar are caracter obligatoriu. Preambul Prezentul normativ feroviar stabileşte tipul reviziilor şi reparaţiilor planificate la care sunt supuse drezinele pantograf şi drezinele macara, succesiunea efectuării acestora, normele de timp (ore funcţionare zile, luni, ani) la care drezinele pantograf şi macara sunt retrase din serviciu pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate, precum şi lucrările minime obligatorii efectuate drezinelor pantograf şi macara în cadrul reviziilor şi reparaţiilor planificate. La baza elaborării prezentului normativ feroviar au stat, în principal, următoarele considerente: - propunerea de elaborare transmisă de către Societatea Comercială „ELECTRIFICARE C.F.R.“ - S.A.; – necesitatea ca ciclul de revizii şi reparaţii planificate să asigure exploatarea drezinelor pantograf şi macara fără înregistrarea, în intervalul de timp dintre două revizii sau reparaţii planificate consecutive, a unor defecţiuni care să afecteze siguranţa circulaţiei, sănătatea şi securitatea oamenilor, mediul înconjurător; – tipul şi concepţia constructivă, nivelul de fiabilitate şi duratele de viaţă ale ansamblurilor şi subansamblurilor din componenţa drezinelor pantograf şi macara reanalizate din punctul de vedere al proiectării, noile tipuri de materiale utilizate la construcţie sau modernizare, nivelul prestaţiei actuale; – achiziţionarea de către persoanele juridice sau fizice a unor drezine pantograf sau macara care fac obiectul prezentului normativ feroviar. La elaborarea prezentului normativ feroviar s-au utilizat documentele de referinţă menţionate în anexa care face parte integrantă din prezentul normativ feroviar. Cifrele din parantezele drepte din cuprinsul prezentului normativ feroviar reprezintă numărul de ordine al documentelor de referinţă din anexă. 1. Generalităţi 1.1. Obiect Prezentul normativ feroviar stabileşte tipul reviziilor şi al reparaţiilor planificate la care sunt supuse drezinele pantograf şi macara, succesiunea efectuării acestora (ciclul), normele de timp (zile, luni, ani), la care sunt retrase din serviciu pentru efectuarea acestor revizii şi reparaţii planificate. Întreţinerea, revizia şi repararea echipamentelor de lucru care intră în componenţa drezinelor pantograf şi drezinelor macara se fac cu respectarea prevederilor [19]. Lucrările efectuate în cadrul reviziilor şi reparaţiilor planificate trebuie să asigure utilizarea şi funcţionarea drezinelor pantograf şi macara şi a echipamentelor de lucru aferente acestora în condiţii de siguranţă, între două revizii sau reparaţii planificate consecutive. 1.2. Domeniul de aplicare Prevederile prezentului normativ feroviar se aplică echipamentelor mobile de construcţie şi întreţinere a infrastructurii feroviare (drezinelor pantograf şi macara) destinate lucrărilor specifice întreţinerii şi construirii infrastructurii feroviare, aflate în exploatare, pentru cele din Regulamentul de exploatare tehnică feroviară nr. 002, cât şi celor prevăzute în [7], de către administratorul sau gestionarii infrastructurii feroviare, precum şi de către orice persoană juridică şi fizică cu sediul în România deţinătoare de drezine pantograf sau macara care circulă pe infrastructura feroviară publică. Prezentul normativ feroviar se aplică la planificarea şi efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate ale drezinelor pantograf şi macara. Pentru drezinele pantograf şi macara provenite din import, altele decât cele menţionate în prezentul normativ feroviar, precum şi cele noi, reînnoite sau modernizate, care intră în posesia deţinătorilor după data intrării în vigoare a prezentului normativ feroviar, ciclul de revizii şi reparaţii va fi cel stabilit de proiectantul/constructorul vehiculului feroviar şi avizat de către Autoritatea Feroviară Română - AFER. Pentru echipamentele de lucru pe care producătorul le-a încadrat prin documentele însoţitoare ca fiind sub incidenţa [21] privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor, acestea vor respecta atât [19], cât şi instrucţiunile date de producător în documentaţia tehnică de însoţire. 1.3. Definiţii şi abrevieri 1.3.1. Definiţii Termenii specifici din prezentul normativ feroviar referitor la drezinele pantograf se definesc după cum urmează: a) vehicul feroviar - orice mijloc de transport care circulă pe propriile roţi pe liniile de cale ferată, cu sau fără tracţiune [3]; b) echipament de lucru - elementele active care intră în componenţa utilajului pentru realizarea operaţiilor pentru care a fost proiectat (de exemplu, platformă elevatoare mobilă pentru drezină pantograf, macara fixată pe vehicul feroviar pentru drezină macara); c) drezină pantograf - drezină automotoare cu platformă elevatoare mobilă destinată să ducă persoane la poziţiile de lucru unde acestea efectuează lucrări la înălţime, care se utilizează în cadrul lucrărilor de montaj şi întreţinere a catenarei pe căile ferate electrificate; d) drezină macara - drezină automotoare cu macara, care este destinată pentru lucrări de montaj şi întreţinere a infrastructurii feroviare; e) administrator al infrastructurii - orice organism sau orice operator economic care are ca obiect principal de activitate administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare, incluzând şi gestionarea sistemelor de conducere a circulaţiei, de control şi de siguranţă a infrastructurii; funcţiile administratorului de infrastructură de pe o reţea sau o parte a unei reţele pot fi alocate, în conformitate cu reglementările în vigoare, mai multor organisme sau operatori economici [2]; f) deţinător - persoana sau entitatea care exploatează un vehicul feroviar ca mijloc de transport, fie că este proprietarul unui vehicul, fie că are dreptul de a-l utiliza, şi care este înregistrat ca atare în Registrul naţional al vehiculelor (RNV) [4]; g) durata de serviciu - perioada de timp proiectată, pentru care se prevede că vehiculul feroviar îndeplineşte specificaţiile de performanţă, funcţionând în condiţiile de mediu şi la un nivel de utilizare specificate, cu susţinerea logistică recomandată [6]; h) fiabilitate - probabilitatea ca un produs să poată realiza funcţia cerută în condiţiile date pentru o perioadă de timp dată (t1, t2) [6]; i) disponibilitate –- capacitatea unui produs de a fi în stare să realizeze funcţia cerută în condiţii date, la un moment dat sau în orice moment al unui interval de timp dat, presupunând că sunt asigurate resursele externe cerute [6]; j) specificaţie tehnică - document care specifică cerinţele tehnice pe care trebuie să le satisfacă un produs, un proces sau un serviciu [6]. Aceste specificaţii tehnice pot include calitatea sau aptitudinile de utilizare, securitatea, dimensiunile, precum şi cerinţele aplicabile unui material, unui produs, unei furnituri sau unui serviciu, în ceea ce priveşte sistemul de asigurare al calităţii, terminologia, simbolurile, încercările şi metodele de încercare, ambalarea, marcarea şi etichetarea; k) modernizare - orice lucrare de modificare majoră a unui subsistem sau a unei părţi a subsistemului care îmbunătăţeşte performanţele generale ale subsistemului [3]. NOTĂ: Prin lucrări de modernizare, principalii parametri şi principalele performanţe ale unui subsistem feroviar sau ale unei părţi a unui subsistem feroviar se modifică şi se aduc la nivelul celor prevăzute în ultimele reglementări tehnice în vigoare. l) ecou de defect - ecou provenit din reflexia impulsului ultrasonic incident de pe o discontinuitate a piesei de examinat; m) subsistem feroviar - rezultatul împărţirii sistemului feroviar existent [3]. NOTĂ: Subsistemele feroviare pentru care trebuie formulate cerinţe esenţiale sunt de natură structurală (infrastructură, energie, comandă control şi semnalizare, exploatare şi gestiune a traficului, material rulant) sau de natură funcţională (întreţinere, aplicaţii telematice pentru serviciul de călători şi serviciile de marfă). n) defectare - încetarea aptitudinii unui produs (entitate) de a-şi îndeplini funcţia specificată [3]; o) defectare datorată uzurii - defectare a cărei probabilitate de apariţie creşte odată cu timpul şi care survine ca urmare a unor procese (ireversibile) ce sunt caracteristice produsului; p) revizie tehnică - proces tehnologic care cuprinde constatare şi analizare, însoţite de măsurare, comparare cu un calibru sau verificare funcţională pe standul de probă, urmată, când este cazul, de măsuri de corecţie pentru restabilirea stării de bună funcţionare şi de efectuarea înregistrărilor. În cadrul reviziilor tehnice se efectuează revizii planificate şi reparaţii planificate; - prin revizie planificată (R1, R2) se înţelege procesul tehnologic efectuat în unităţi autorizate în acest scop, de regulă fără ridicarea vehiculului de pe osii (entitatea responsabilă cu întreţinerea); – prin reparaţie planificată (RR, RG, RK) se înţelege procesul tehnologic efectuat în societăţi comerciale reparatoare, autorizate în acest scop (entitatea responsabilă cu întreţinerea) cu ridicarea de pe osii, având drept scop depistarea şi remedierea defectelor care conduc la o stare de funcţionare necorespunzătoare sau la o stare de defectare (uzuri şi jocuri peste limitele admise, dereglări, valori ale parametrilor de funcţionare care nu se încadrează în limitele prescrise); q) entitatea responsabilă cu întreţinerea - entitatea care răspunde de întreţinerea unui vehicul şi care este înregistrată ca atare în RNV [3]. 1.3.2. Abrevieri - R1 - revizie planificată tip 1; – R2 - revizie planificată tip 2; – RR - reparaţie planificată a vehiculului feroviar cu ridicarea de pe osii; – RG - reparaţie generală a vehiculului feroviar cu ridicarea de pe osii; – RK - reparaţie capitală a vehiculului feroviar cu ridicarea de pe osii; – RNV - Registrul naţional al vehiculelor; – FED - fără ecou de defect. 1.4. Condiţii care au stat la baza stabilirii ciclurilor de revizii şi reparaţii planificate La elaborarea prezentului normativ feroviar au stat următoarele consideraţii: a) condiţiile şi regimurile de exploatare la care sunt supuse drezinele pantograf şi macara; b) experienţa şi rezultatele obţinute prin utilizarea timp îndelungat (30-40 ani) a drezinelor pantograf şi macara; c) concepţia constructivă, nivelul de fiabilitate şi duratele de viaţă ale ansamblurilor şi subansamblurilor din componenţa drezinelor pantograf şi macara din vechile şi noile generaţii. De asemenea se ia în considerare faptul că drezinele pantograf şi macara conţin componente care se degradează în timp (cauciuc, lubrifianţi, materiale electroizolante), chiar dacă nu sunt exploatate. 1.5. Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească drezinele pantograf şi macara supuse ciclurilor de revizii şi reparaţii planificate 1.5.1. Cerinţe privind siguranţa circulaţiei a) prin efectuarea de revizii şi reparaţii planificate la drezinele pantograf şi macara şi la ansamblurile şi subansamblurile având clasa de risc 1A trebuie să se garanteze siguranţa circulaţiei la nivelul sistemului feroviar, în situaţii critice, fiind susceptibile de a cauza rănirea persoanelor sau pagube materiale importante; b) parametri specifici contactului roată - şină la ieşirea drezinelor pantograf şi macara din revizii şi reparaţii trebuie să aibă valorile prescrise în documentaţia tehnică în vigoare, astfel încât să fie asigurată stabilitatea rulării la vitezele de circulaţie reglementate de normele în vigoare, în funcţie de dimensiunile osiilor montate şi ale profilurilor de rulare; c) componentele recondiţionate utilizate la reviziile şi reparaţiile planificate ale drezinelor pantograf şi macara (ansambluri, subansambluri, piese) trebuie să reziste solicitărilor normale şi suprasolicitărilor specificate în documentele de referinţă, cel puţin pe durata de timp dintre două revizii sau reparaţii planificate consecutive; d) procedeele de recondiţionare prin sudură, lipire, metalizare a pieselor şi subansamblurilor componente având clasa de risc 1A trebuie să fie omologate/agrementate tehnic feroviar, conform reglementărilor în vigoare, şi să fie validate prin urmărirea comportării în exploatare pe perioadele de timp prescrise în documentaţia de reparare; e) este interzisă recondiţionarea prin sudură a osiilor montate şi a elementelor componente ale arcurilor şi ale pieselor de legătură de la suspensia drezinelor pantograf şi macara, precum şi a elementelor din componenţa subansamblurilor pentru care reglementările tehnice specifice nu prevăd recondiţionarea prin sudură; f) echipamentele de lucru şi părţile lor componente mobile trebuie să fie concepute şi construite pentru a lucra fără vreo interferenţă neintenţionată cu conturul cinematic necesar pentru circulaţia utilajelor/vehiculelor care sunt admise de către gestionarul infrastructurii fără restricţii de circulaţie pe linia aflată în circulaţie, pentru diferitele zone de lucru şi zona-limită dintre linia închisă pentru lucrări şi linia vecină aflată în circulaţie; g) trebuie luate în considerare prescripţii şi/sau măsuri de siguranţă specifice feroviare conform [7] pct. 5. 1.5.2. Cerinţe privind fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea: a) utilajele trebuie să fie concepute şi construite astfel încât operaţiile curente de gresare şi mentenanţă să poată fi executate în siguranţă, pe cât posibil cu motorul oprit. Atunci când este posibil să se facă doar verificări sau mentenanţă cu motorul pornit, producătorul trebuie să definească procedurile, care trebuie să fie descrise în manualul de instrucţiuni [8] pct. 8.2, 12; b) componentele care necesită o întreţinere frecventă, de exemplu: acumulatorii, gresoarele, filtrele, trebuie să fie uşor accesibile pentru verificare şi înlocuire; c) pentru drezinele pantograf şi macara modernizate este necesar ca în caietele de sarcini/specificaţiile tehnice pentru modernizare, proprietarii acestora să prevadă indicatori de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate. Pentru determinarea acestora se recomandă utilizarea prevederilor din [9]; d) valorile fiabilităţii, mentenabilităţii şi disponibilităţii drezinelor pantograf şi macara revizuite sau reparate trebuie să fie cu maximum 3% mai mici decât valorile de la fabricaţie; e) intervalul dintre reviziile şi reparaţiile planificate trebuie să fie compatibil cu nivelul de fiabilitate şi disponibilitate al drezinelor pantograf şi macara sau al subansamblurilor acestora; f) deţinătorii drezinelor pantograf şi macara vor organiza, realiza şi cuantifica monitorizarea acestor vehicule feroviare după ieşirea din reviziile şi reparaţiile planificate, astfel încât acestea să fie utilizate şi urmărite în conformitate cu condiţiile impuse de reglementările specifice în vigoare; g) în cazul drezinelor pantograf şi macara noi sau modernizate, dotate cu instalaţii tehnice automate pentru diagnosticarea în circulaţie a stării tehnice, informaţiile înregistrate vor fi stocate şi vor fi utilizate atât pentru îmbunătăţirea sistemului de revizii şi reparaţii existent, cât şi pentru determinarea indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate. 1.5.3. Cerinţe privind sănătatea şi securitatea personalului implicat în efectuarea reviziilor şi reparaţiilor: a) materialele care, prin modul de utilizare, au implicaţii asupra sănătăţii celor care au acces la ele nu trebuie utilizate în procesul de revizie şi reparaţie planificată a drezinelor pantograf şi macara, conform [3]. Este interzisă utilizarea materialelor care, în caz de incendiu, produc emisii de fum sau gaze nocive ce pot afecta sănătatea persoanelor care deservesc drezinele pantograf şi macara. b) dispozitivele şi instalaţiile care sunt utilizate în procesul de revizie şi reparare planificată a drezinelor pantograf şi macara nu trebuie să afecteze securitatea persoanelor care le manipulează nici chiar în cazurile când sunt manipulate printr-o manevră necorespunzătoare; c) atunci când furnizorii feroviari care efectuează revizii şi reparaţii planificate la drezinele pantograf şi macara decid documentarea şi implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, se recomandă utilizarea prevederilor din [11] şi [12]. 1.5.4. Cerinţe pentru protecţia mediului: a) repercusiunile proceselor de revizie şi reparare planificată asupra mediului trebuie evaluate şi rezolvate în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare - [3]; b) materialele utilizate la reviziile şi reparaţiile planificate ale drezinelor pantograf şi macara trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să nu producă, în caz de incendiu, emisii de fum sau gaze nocive pentru mediu; – să limiteze producerea şi propagarea focului şi a fumului în caz de incendiu; c) apele reziduale rezultate din procesul de curăţare şi spălare a drezinelor pantograf şi macara, a ansamblurilor şi subansamblurilor acestora trebuie să fie colectate prin reţele de canalizare destinate acestui scop, să fie tratate în bazine speciale şi apoi să fie evacuate. Este interzisă deversarea apelor reziduale direct pe sol; d) instalaţiile tehnice şi procedeele utilizate la entitatea responsabilă cu întreţinerea drezinelor pantograf şi macara nu trebuie să depăşească nivelul de poluare admisibil pentru mediul înconjurător; e) atunci când furnizorii feroviari care efectuează revizii şi reparaţii planificate la aceste vehicule feroviare decid documentarea şi implementarea unui sistem de management al mediului, se recomandă utilizarea prevederilor din [13] şi [14]. 1.5.5. Cerinţe privind compatibilitatea tehnică: a) procesele de revizie şi reparare planificată a drezinelor pantograf şi macara nu trebuie să afecteze compatibilitatea celorlalte vehicule feroviare şi nici compatibilitatea cu instalaţiile fixe din componenţa infrastructurii feroviare; b) modernizarea drezinelor pantograf şi macara cu ocazia reparaţiilor planificate trebuie realizată astfel încât aceste vehicule feroviare să fie compatibile din punct de vedere electromagnetic cu instalaţiile, echipamentele şi reţelele publice sau private cu care ar putea interfera. 1.5.6. Cerinţe privind asigurarea calităţii reviziilor şi reparaţiilor planificate: a) materialele utilizate în procesele de revizie şi reparaţie planificată a drezinelor pantograf şi macara trebuie să fie cele prevăzute în documentaţia tehnică de reparare/fabricare, valabilă la data efectuării reviziilor şi reparaţiilor şi avizată conform [3]; b) laboratoarele de încercări, standurile şi dispozitivele speciale utilizate în procesele de revizii şi reparaţii planificate pentru ţinerea sub control a calităţii drezinelor pantograf şi macara, ansamblurilor, subansamblurilor şi a pieselor componente critice trebuie să fie autorizate/atestate conform reglementărilor în vigoare; c) efectuarea parţială sau totală prin colaborarea unor lucrări de revizie şi reparaţie planificată la drezinele pantograf şi macara, la ansambluri, subansambluri, precum şi la componente se va face numai prin subcontractarea lucrărilor respective cu operatori economici autorizaţi ca furnizori feroviari. Serviciile prestate trebuie să fie omologate/certificate/ agrementate tehnic în conformitate cu reglementările în vigoare; d) atunci când furnizorii feroviari care efectuează revizii şi reparaţii planificate la drezinele pantograf şi macara decid documentarea şi implementarea unui sistem privind managementul calităţii, se recomandă utilizarea prevederilor din [10]. Modul în care cerinţele menţionate sunt îndeplinite se verifică cu ocazia certificării pentru funcţia de efectuare a întreţinerii care are ca obiect efectuarea de revizii şi reparaţii planificate la drezine pantograf şi macara, în conformitate cu reglementările în vigoare şi pe perioada de valabilitate a documentelor corespunzătoare eliberate de către AFER, conform reglementărilor în vigoare. 2. Tipul reviziilor şi al reparaţiilor planificate la care sunt supuse drezinele pantograf şi macara 2.1. Revizii planificate Reviziile planificate se execută în unităţi autorizate în acest scop (entitatea responsabilă cu întreţinerea). Pentru utilizarea/exploatarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor de lucru din componenţa drezinelor pantograf şi drezinelor macara, pe întreaga durată de viaţă fizică a acestora este necesară efectuarea unor lucrări de prevenire şi de înlăturare a uzurilor şi defecţiunilor tehnice în scopul menţinerii performanţelor iniţiale prevăzute de producător, asigurându-se funcţionarea conform documentaţiei tehnice, precum şi a [19], art. 59, 60, 61. Pentru partea de echipamente de lucru ale drezinelor pantograf şi macara pe care producătorul le-a încadrat prin documentele însoţitoare, ca fiind sub incidenţa [21], privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor se vor respecta cerinţele din [19] şi instrucţiunile date de producător în documentaţia tehnică de însoţire. Reparaţiile planificate ale drezinelor pantograf şi macara se execută în societăţi comerciale reparatoare sau constructoare, certificate în acest scop (entitatea responsabilă cu întreţinerea), cu ridicarea de pe osii. Aceste revizii se execută, de regulă, fără ridicarea de pe osii. Verificarea stării tehnice a ansamblurilor şi subansamblurilor se face, după caz, pe drezina pantograf sau macara, de regulă fără demontare. În cazul în care este necesară demontarea totală sau parţială, ansamblurile şi subansamblurile reparate se verifică, la entitatea responsabilă cu întreţinerea, cu dispozitive specializate şi pe standuri de probă. La drezinele pantograf şi macara aceste revizii sunt de tipul R1, R2. 2.2. Reparaţii planificate Prin reparare se asigură înlăturarea neconformităţilor/ defecţiunilor constatate la drezinele pantograf şi drezinele macara, precum şi a echipamentului acestora de lucru în scopul aducerii la performanţele iniţiale prevăzute de producător în documentaţia tehnică, asigurându-se funcţionarea în condiţii de siguranţă a acestora. Pentru partea de echipamente de lucru ale drezinelor pantograf şi macara pe care producătorul le-a încadrat prin documentele însoţitoare, ca fiind sub incidenţa [21], privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor se vor respecta cerinţele din [19] şi instrucţiunile date de producător în documentaţia tehnică de însoţire. Reparaţiile planificate ale drezinelor pantograf şi macara se execută în societăţi comerciale reparatoare sau constructoare, autorizate în acest scop (entitatea responsabilă cu întreţinerea), cu ridicarea de pe osii. La drezinele pantograf şi macara, aceste reparaţii sunt de tipul RR, RG, RK. 3. Norme de timp pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate ale drezinelor pantograf şi macara şi periodicitatea acestora (ciclul) 3.1. Normele de timp pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate la partea de vehicul feroviar ale drezinelor pantograf şi macara şi succesiunea reviziilor şi reparaţiilor sunt prevăzute în tabelul 3.1. Tabelul 3.1
┌────┬────────┬────────┬───────────┬───────────────┐
│ │ │ │Revizii │Reparaţii │
│ │ │ │planificate│planificate │
│ │ │Durata ├──────┬────┼────┬────┬─────┤
│Nr. │Vehicul │de │R1 │R2 │RR │RG │RK │
│crt.│feroviar│serviciu├──────┴────┼────┴────┴─────┤
│ │ │(ani) │ore │ore funcţionare│
│ │ │ │funcţionare│/ani │
│ │ │ │/ani │ │
├────┼────────┼────────┼──────┬────┼────┬────┬─────┤
│1. │DP 66 │ │ │ │ │ │ │
│ │(86) UD │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│2. │DS - │ │ │ │ │ │ │
│ │MARUB │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│3. │DC - │ │ │ │ │ │ │
│ │Griviţa │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│4. │DP 90 │ │ │ │ │ │ │
│ │(93) UD │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│5. │UAM 215 │ │ │ │ │ │ │
│ │E │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│6. │UAM │ │ │ │ │ │ │
│ │215-MB │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│7. │DPE 82 │32 │250/ │1000│4000│8000│16000│
├────┼────────┤ │0,25 │/1 │/4 │/8 │/16 │
│8. │DPM - │ │ │ │ │ │ │
│ │MOBILIA │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│ │VMT 863C│ │ │ │ │ │ │
│9. │- │ │ │ │ │ │ │
│ │GEISMAR │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│ │MTW 10 -│ │ │ │ │ │ │
│10. │872 - │ │ │ │ │ │ │
│ │PLASSER │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│11. │66 UD │ │ │ │ │ │ │
│ │3723 │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│12. │66 UD │ │ │ │ │ │ │
│ │2624 │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┤ │ │ │ │ │ │
│13. │RSM 12 │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────┴────────┴──────┴────┴────┴────┴─────┘
NOTĂ: La solicitarea operatorilor, tabelul mai sus menţionat poate cuprinde şi alte tipuri de drezine pantograf şi drezine macara. Pentru echipamentele de lucru ale drezinelor pantograf şi drezinelor macara din tabelul 3.1, normele de timp pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate sunt cele prevăzute în [19]. Aceste norme sunt maximale, deţinătorii drezinelor pantograf şi macara putând fixa intervale de timp mai mici atunci când caracteristicile tehnice ale acestor vehicule feroviare şi condiţiile de exploatare o impun. Intervalele de timp la care se execută reviziile şi reparaţiile planificate la drezinele pantograf şi macara sunt exprimate în unităţi de timp – ore funcţionare sau ani. Retragerea din circulaţie, pentru efectuarea reviziilor sau reparaţiilor planificate, se efectuează atunci când una dintre unităţile de timp a fost realizată prima. 3.2. Pentru a nu depăşi normele de timp la care sunt scadente drezinele pantograf şi macara, pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate, deţinătorii acestora trebuie să ţină evidenţa orelor de funcţionare. Pentru evidenţa orelor de funcţionare realizate se vor utiliza registre de evidenţă sau baze de date pentru evidenţa pe calculator. Înregistrările efectuate vor fi validate prin semnătura reprezentantului legal al deţinătorului drezinei pantograf sau macara. În cazul în care se înregistrează perioade de staţionare (reparaţii accidentale, lipsă de prestaţii), intervalul dintre două revizii planificate consecutive se prelungeşte documentat cu numărul de zile ale perioadei de staţionare. La punerea în circulaţie a drezinei pantograf sau macara, după perioada de staţionare (maximum 6 luni), se va efectua tipul de revizie la care era scadentă drezina pantograf sau macara şi va fi supusă probelor şi verificărilor la ieşirea acestui vehicul feroviar din revizie, în conformitate cu cerinţele documentului tehnic de referinţă ce conţine lucrările aferente. 3.3. Inscripţionarea pe cutia drezinelor pantograf şi macara, pe părţile laterale, a datelor referitoare la reviziile şi reparaţiile planificate efectuate se face în conformitate cu documentaţia de inscripţionare şi trebuie să cuprindă informaţii privind tipul reviziei sau al reparaţiei planificate, luna şi ultimele două cifre ale anului în care s-a efectuat revizia sau reparaţia planificată şi numele reparatorului. Inscripţionarea drezinelor pantograf şi macara la care au fost efectuate revizii şi reparaţii planificate se va face în locurile prevăzute pe cutie sau pe şasiu, în condiţiile menţionate în [15], [16] şi [17]. Inscripţionarea echipamentelor de lucru se va face conform [19]. 3.4. La ieşirea din reparaţie, pentru fiecare drezină pantograf şi macara se va completa cartea tehnică, în care se vor înscrie principalele caracteristici tehnice, precum şi datele de bază privind exploatarea şi reparaţia vehiculului feroviar respectiv. La ieşirea din reparaţie a echipamentelor de lucru din componenţa drezinelor pantograf şi drezinelor macara se vor face însemnări conform [19]. 3.5. În situaţiile în care drezinele pantograf sau macara nu se utilizează pe perioade mai mari de 6 luni, acestea se vor conserva obligatoriu în conformitate cu prevederile cărţilor tehnice ale acestor vehicule feroviare şi ale ansamblurilor şi subansamblurilor componente. Ansamblurile şi subansamblurile care nu trebuie conservate se depozitează în condiţiile prevăzute în cărţile tehnice ale acestora. După expirarea perioadei de conservare, drezina pantograf sau macara care a fost conservată se introduce în exploatare numai după efectuarea unei reparaţii cu ridicare. 4. Stabilirea lucrărilor minime obligatorii care trebuie efectuate la drezinele pantograf şi macara în cadrul reviziilor şi reparaţiilor planificate 4.1. Stabilirea lucrărilor minime obligatorii care trebuie efectuate la reviziile planificate ale drezinelor pantograf şi macara La reviziile planificate care se efectuează în unităţi autorizate se execută verificarea stării tehnice, de regulă fără demontare sau cu demontare parţială a principalelor ansambluri şi subansambluri implicate în siguranţa circulaţiei (aparat de rulare, elemente componente ale suspensiilor, elementele de legătură osie-cutie, aparatul de tracţiune şi legare, tampoanele etc.), verificarea jocurilor mecanice la osie şi cutie, la timoneria frânei, verificarea gabaritului, verificarea funcţională a instalaţiei de frână, a instalaţiilor de măsurare şi vizualizare a vitezei, instalaţiei acustice, instalaţiei de ştergere a parbrizelor. În funcţie de rezultatele constatărilor se efectuează lucrări de readucere a parametrilor şi caracteristicilor în limitele prescrise în instrucţiunile sau normele tehnice feroviare specifice prin reglaje pe vehiculul feroviar sau prin demontarea subansamblurilor şi verificarea la entitatea responsabilă cu întreţinerea, utilizând standuri şi dispozitive specializate atestate conform reglementărilor în vigoare. De asemenea, în cadrul proceselor de revizie se efectuează completarea cu materiale consumabile a instalaţiilor de ungere (ulei, unsori), a instalaţiilor de răcire (apă). Lucrările referitoare la subansamblurile implicate în siguranţa circulaţiei se execută obligatoriu la toate tipurile de revizie. Pentru partea de vehicul feroviar la drezinele pantograf şi drezinele macara care fac obiectul [7], lucrările de revizii şi reparaţii vor fi cele stabilite de producător. Pentru echipamentele de lucru pe care producătorul le-a încadrat prin documentele însoţitoare ca fiind sub incidenţa [21] privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor se vor respecta [19], precum şi instrucţiunile date de producător în documentaţia tehnică de însoţire. Lucrările care trebuie efectuate în cadrul reviziilor planificate trebuie să facă obiectul unor nomenclatoare care conţin un număr minim de lucrări întocmite pentru fiecare tip de revizie, şi anume: 4.1.1. Nomenclator de lucrări minime obligatorii la partea de vehicul feroviar pentru vehiculele din tabelul 3.1 pentru R1: a) Sistemul de frânare (instalaţia de aer): Timoneria de frână: - nu se admit piese lipsă, deformate sau rupte, uzuri peste limitele admise; – nu se admit elemente ale timoneriei de frână care freacă pe osie şi/sau roată; – nu se admite lipsa splinturilor şi a elementelor de asigurare; – nu se admit contrapiuliţe slăbite la elementele de reglare a timoneriei de frână. Tamburul de frână: - nu se admit crăpături ale tamburului, indiferent de mărimea lor; – nu se admite deplasarea laterală sau rotirea tamburului pe osie; – nu se admite lipsa sau slăbirea şuruburilor de fixare a tamburului. Saboţii de frână: - nu trebuie să calce oblic pe bandaj (tambur); – nu trebuie să fie deplasaţi transversal şi să se aplice în afara profilului de rulare; – saboţii uzaţi sub 10 mm se vor înlocui; – se verifică dacă timoneria de frână realizează strângerea saboţilor pe roţi (tamburi de frână). Instalaţia de aer: - nu se admit pierderi de aer în instalaţie mai mari de 0,1 bari/10 min.; – nu se admit conducte strivite, deformate. Verificarea funcţionării compresorului: - se va verifica presiunea debitată; – se va verifica timpul de umplere a rezervoarelor de aer la turaţia nominală a motorului. Verificarea funcţionării regulatorului de presiune: - se va verifica presiunea de declanşare (conform indicaţiilor manometrului de bord); – se va verifica presiunea de anclanşare (conform indicaţiilor manometrului de bord). Verificarea cilindrului de frână: - se va verifica lungimea cursei pistonului la frânare completă. Curele trapezoidale (verificarea întinderii): - se va verifica întinderea curelelor trapezoidale. b) Aparatul de rulare (osia montată): Roţile şi bandajul: - nu se admit bandaje slăbite; ele sunt considerate slăbite dacă cel puţin una dintre condiţiile de mai jos este îndeplinită: – nu se admite sunet neclar la lovirea cu ciocanul; – nu se admite apariţia ruginii între bandaj şi obadă, pe o porţiune mai mare de 1/3 din circumferinţă; – nu se admit marcajele de control de pe bandaj şi de pe corpul roţii, decalate prin rotire una faţă de cealaltă; – nu se admit bandaje fisurate sau crăpate; – nu se admit urme de deplasare transversală a bandajului pe obada roţii; – nu se admit fisuri la racordarea suprafeţei de rulare cu faţa frontală a roţii; – se vor efectua măsurători, se va completa fişa de măsurători cu valorile măsurate; – nu se admit muchii sau bavuri pe profilul exterior al buzei mai mari de 2 mm; – nu se admit locuri plane, brocuri pe suprafaţa de rulare a roţilor cu o lungime mai mare de 60 mm şi o adâncime/grosime mai mare de 0,7 mm; – nu se admit defecte (solzi, cavităţi, exfolieri) pe suprafaţa de rulare a roţilor cu o lungime mai mare de 60 mm şi o grosime mai mare de 0,7 mm; – nu se admit fisuri sau defecte în butucul şi discul roţii sau în orice parte a roţii monobloc; – nu se admit supraîncărcări termice ale roţilor monobloc (topirea saboţilor, deteriorarea suprafeţei de rulare cu adaos de material). Osia-axă: - nu se admit osii strâmbe; – nu se admit fisuri sau rosături în corpul osiei; – nu se admit urme de deplasare a roţii pe osie; – nu se admit rosături circulare pe corpul osiei având muchii ascuţite (indiferent de adâncimea acestora) sau rosături circulare fără muchii ascuţite mai adânci de 1 mm. Atacul de osie: - se va verifica nivelul uleiului în carcasa atacului de osie. Cutiile de osie: - se va verifica existenţa vaselinei la rulmenţi; – nu se admit crăpături care permit scurgerea lubrifiantului, pătrunderea prafului sau a apei; – nu se admite scurgerea lubrifiantului; – nu se admit cutii de osie încălzite anormal (dosul palmei nu poate fi menţinut pe cutia osiei). c) Aparatele de ciocnire, tracţiune şi legare: Tampoane: - nu se admite lipsa sau slăbirea unuia sau mai multor şuruburi de fixare a tampoanelor; – nu se admit tampoane rupte, strâmbe sau înţepenite astfel încât să nu poată culisa în corpul tamponului; – nu se admit crăpături la corpul tamponului mai mari de \'bc din circumferinţa pe care se întind; – nu se admite arc tampon rupt sau avariat care determină o cursă fără rezistenţă mai mare de 15 mm; – înălţimea centrului tampoanelor, măsurată pe vertical de la nivelul superior al şinelor, trebuie să fie cuprinsă între minimum 940 mm şi maximum 1.065 mm; – nu se admit crăpături pe o lungime mai mare de \'bc din circumferinţa cordonului de sudură în cazul talerelor de tampon fixate prin sudură. Aparatul de tracţiune şi legare: - nu se admit fisuri, crăpături sau avarii la aparatul de legare şi la cârligul de tracţiune; – nu se admit uzuri care să permită rotirea cârligului în jurul axei sale; – nu se admite ca arcul volut să fie rupt sau avariat; – jocul longitudinal al cârligului de tracţiune trebuie să fie de maximum 4 mm. d) Suspensie: Arcuri: - nu se admit foi de arc sau arcuri elicoidale rupte, crăpate, fisurate; – nu se admit foi de arc deplasate faţă de legătură cu mai mult de 10 mm; – nu se admit buloane, agrafe, inele sau eclise rupte, crăpate, lipsă sau cu uzuri vizibile; – nu se admit arcuri cu număr diferit de foi sau cu caracteristici constructive diferite la acelaşi vehicul; – nu se admite la bridele de prindere deteriorarea filetului mai mult de 3 spire. Motor diesel şi accesoriile acestuia: - verificarea şi reglarea jocului supapelor; – spălarea cu jet de apă şi suflarea cu aer a radiatorului; – verificarea şi curăţarea pompei de alimentare cu combustibil. Ambreiaj: - reglarea ambreiajului (cursa liberă a pedalei şi jocul la rulmentul de presiune); – verificarea strângerii carcasei ambreiajului. Cutia de viteze şi inversor: - verificarea strângerii flanşelor articulaţiilor cardanice, jocurilor furcilor glisante şi ale articulaţiilor cardanice. Accesorii: - verificarea fixării lăzilor de scule şi materiale, a dispozitivelor de limitare a cursei turnului, a sistemului de rotire a platformei de lucru, a balustradelor şi a podelei platformei de lucru (elementele uzate se înlocuiesc), a funcţionării pantografului, a sistemului de încălzire a cabinei, a mecanismului macaralei. 4.1.2. Nomenclator de lucrări minime obligatorii la partea de vehicul feroviar pentru vehiculele din tabelul 3.1, pentru R2: Revizia planificată tip R2 cuprinde toate lucrările de la revizia de tip R1 şi următoarele lucrări: a) Osia montată: - se va efectua controlul ultrasonic (CUS) al osiilor montate din capătul osiei; în cazul osiilor cu filet la capete se va efectua CUS numai cu osia dezlegată de la vehicul şi inelele de rulment şi de etanşare depresate de pe fusul osiei; – se va efectua CUS complet de vehicul ori de câte ori se intervine la osia montată (strunjire bandaj, înlocuire bandaj, înlocuire rulmenţi). Se vor consemna rezultatele controlului în registrul CUS. – se va verifica rezistenţa de şunt; – se va verifica rezistenţa electrică de punere la pământ. Se vor consemna rezultatele verificărilor în registrul de măsurare a rezistenţei electrice. b) Motorul diesel şi accesoriile acestuia: Motorul diesel: - se verifică fixarea motorului pe lonjeroane; – se verifică etanşeitatea îmbinărilor; – se verifică strângerea galeriilor de admisie a aerului şi de evacuare a gazelor; – se verifică etanşeitatea carcasei distribuţiei şi a băii de ulei cu blocul motor; – se verifică starea arcurilor supapelor şi a culbutoarelor; – se curăţă la exterior radiatoarele (spălare cu jet de apă şi suflare cu aer comprimat); – se verifică starea şi fixarea radiatoarelor; – se verifică starea şi fixarea pompei de apă; – se verifică funcţionarea corectă a termostatului; – se verifică nivelul şi concentraţia agentului de răcire; – se curăţă interiorul rezervorului de combustibil; – se schimbă filtrele de combustibil şi de aer. Cutia de viteze şi inversor: - se verifică strângerea capacelor şi buna funcţionare a mecanismelor de comandă; – se verifică strângerea flanşelor articulaţiilor cardanice; – se gresează arborele cardanic. c) Schimbarea uleiurilor: Ulei de motor: - conform buletinului de analiză a laboratorului; – schimbul total de ulei de motor - conform prevederilor cărţii tehnice; – înlocuirea elementului filtrant ulei de motor - conform prevederilor cărţii tehnice. Ulei de transmisie: - conform buletinului de analiză a laboratorului; – schimbul total ulei cutie de viteză - conform prevederilor cărţii tehnice; – schimbul total de ulei inversor - conform prevederilor cărţii tehnice; – schimbul total de ulei la atac osie - conform prevederilor cărţii tehnice. 4.2. Stabilirea lucrărilor minime obligatorii care trebuie efectuate la reparaţiile planificate ale drezinelor pantograf şi macara 4.2.1. Lucrările care trebuie efectuate la reparaţiile planificate se stabilesc pe baza următoarelor criterii: sistemul de reparare adoptat, necesitatea înlocuirii cu componente noi, starea tehnică, durata de viaţă, volumul lucrărilor de modernizare, complexitatea vehiculului feroviar, tipul reparaţiei efectuate. Pentru partea de vehicul feroviar la drezinele pantograf şi drezinele macara care fac obiectul [7], lucrările de reparaţii vor fi cele stabilite de producător. Pentru echipamentele de lucru pe care producătorul le-a încadrat prin documentele însoţitoare ca fiind sub incidenţa [21] privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor se vor respecta [19], precum şi instrucţiunile date de producător în documentaţia tehnică de însoţire. 4.2.1.1. Sistemul de reparare adoptat, respectiv: a) efectuarea reparaţiei în sistemul agregatelor şi subansamblurilor de schimb (înlocuirea tuturor ansamblurilor şi subansamblurilor cu altele noi sau reparate, existente într-un stoc dinainte stabilit pe baza unor calcule tehnico-economice, cu luarea în considerare a numărului de drezine pantograf sau macara reparate, a duratelor de viaţă ale ansamblurilor şi subansamblurilor, a fiabilităţii şi disponibilităţii acestor vehicule feroviare; b) efectuarea reparaţiilor prin demontarea tuturor ansamblurilor şi subansamblurilor, urmată de demontarea acestora la entitatea responsabilă cu întreţinerea, constatarea, sortarea pieselor (piese care se pot recondiţiona şi piese care se rebutează), recondiţionarea/înlocuirea pieselor şi subansamblurilor, montare, probe şi încercări pe flux, probe pe standuri şi dispozitive specializate, încercări şi verificări finale ale vehiculului feroviar reparat, apoi montarea pe vehiculul feroviar; c) efectuarea unor reparaţii concomitent cu înlocuirea unor ansambluri şi subansambluri noi, similare sau modernizate. 4.2.1.2. Necesitatea înlocuirii obligatorii cu piese, subansambluri şi materiale noi, identice, a următoarelor categorii de piese, subansambluri şi materiale: a) piesele cu defecte sau cu uzuri ce depăşesc limitele admise prescrise în documentele de referinţă menţionate în specificaţiile tehnice pentru reparare şi care nu pot fi recondiţionate; b) piesele de unică folosinţă: garnituri de orice fel utilizate în toate instalaţiile, elementele de asigurare a asamblărilor mecanice (piuliţe, şaibe şplinturi), elementele de metal-cauciuc sau cauciuc; c) piese şi subansambluri de uzură (perii de cărbune, saboţi de frână, segmenţii pistoanelor de la motoarele diesel şi de la compresoare). Se impune înlocuirea totală a acestora, întrucât înlocuirea parţială ar conduce la funcţionarea necorespunzătoare a subansamblurilor din care fac parte; d) lubrifianţi (unsori, uleiuri); e) înlocuirea acelor piese şi subansambluri prevăzute a fi înlocuite prin instrucţiile şi normele tehnice pentru repararea vehiculelor feroviare de acest tip. 4.2.1.3. Starea tehnică a vehiculului La reparaţiile tip RG şi RK se execută obligatoriu lucrările pentru verificarea structurii de rezistenţă, respectiv cutie, şasiu (sablare, control cordoane sudură, verificări dimensionale pentru depistarea deformaţiilor cu completarea fişei de măsurători a şasiului). În funcţie de rezultatul acestor verificări se vor lua decizii privind casarea, repararea pentru prelungirea duratei de funcţionare sau modernizarea. 4.2.1.4. Duratele de viaţă şi nivelul tehnic şi tehnologic de fabricaţie a ansamblurilor şi subansamblurilor din componenţa drezinelor pantograf şi macara stabilite de proiectantul vehiculului vor determina complexitatea lucrărilor de verificare prin demontare a respectivelor ansambluri şi subansambluri. 4.2.1.5. Volumul lucrărilor de modernizare Cu ocazia efectuării reparaţiilor planificate, în special la reparaţiile tip RG şi tip RK, proprietarii vehiculelor feroviare de acest tip pot solicita efectuarea unor lucrări de modernizare a vehiculelor pentru creşterea fiabilităţii şi disponibilităţii vehiculului, precum şi pentru prelungirea duratei normale de funcţionare în conformitate cu legislaţia în vigoare. Lucrările de modernizare trebuie să facă obiectul unor capitole distincte în cadrul documentaţiei de reparaţie, capitole ce trebuie să conţină descrierea lucrărilor de modernizare, condiţiile tehnice ce trebuie îndeplinite de ansamblurile şi subansamblurile ce fac obiectul modernizării, cu precizarea documentelor de referinţă ce le impun, încercările şi testele efectuate pentru verificarea parametrilor şi caracteristicilor generate de modificări (încercări de tip); metodele de încercare şi verificare, cu precizarea documentelor de referinţă, caracteristicile şi performanţele vehiculelor modernizate, comparativ cu cele din care au provenit, indicatorii de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate. Documentaţia scrisă şi desenată trebuie avizată conform [6]. 4.2.1.6. Numărul şi complexitatea ansamblurilor şi subansamblurilor ce intră sub incidenţa altor autorităţi (recipientele sub presiune, dispozitivele şi mijloacele de măsurare aflate sub incidenţă metrologică etc.) Aceste ansambluri sau subansambluri trebuie reparate de către operatori economici autorizaţi, pe baza unei documentaţii avizate de către autorităţile competente sub incidenţa cărora se află. 4.2.1.7. Tipul reparaţiei efectuate Lucrările de la orice reparaţie de rang superior includ toate lucrările de la orice reparaţie de rang inferior. Lucrările care trebuie efectuate în cadrul proceselor de reparare trebuie să facă obiectul unor nomenclatoare de lucrări întocmite pentru fiecare tip de reparaţie şi care trebuie să conţină pentru fiecare ansamblu şi subansamblu cel puţin următoarele elemente: a) lucrări pregătitoare pentru introducerea vehiculului în reparaţie; b) enumerarea ansamblurilor şi subansamblurilor. Pentru ansamblurile şi subansamblurile ce se demontează de pe vehicul se precizează locul unde se transportă pentru reparare (la entitatea responsabilă cu întreţinerea); c) lucrările de demontare a ansamblurilor şi subansamblurilor, precizând nivelul până la care se demontează; d) spălarea, curăţarea pieselor şi subansamblurilor componente; e) constatarea pieselor şi subansamblurilor: - aspectare vizuală; – control nedistructiv (control ultrasonic, control cu lichide penetrante, control magnetic); – măsurători dimensionale, înregistrări ce trebuie efectuate; – sortare piese şi subansambluri, izolarea celor necorespunzătoare; f) precizarea modului de reparare: - recondiţionare, cu menţionarea metodei; – reglare, ajustare; – înlocuire ansamblu/subansamblu/piesă, cu unul/una nou/nouă sau reparat(ă), identic sau modernizat(ă); g) montare ansambluri, subansambluri, reglare, ungere, pregătire pentru încercări şi probe; h) încercări şi probe pe standuri şi dispozitive, înregistrări ce trebuie efectuate; i) montare pe drezina pantograf sau macara, verificări funcţionale pe vehiculul feroviar; j) încercări cu drezina pantograf reparată, înregistrări: - încercări la post fix (standuri); – încercări de casă; – încercări în parcurs; – pentru platforma ridicătoare mobilă încercările vor fi efectuate conform [19]; k) încercări cu drezina macara reparată, înregistrări: - încercări la post fix (standuri); – încercări de casă; – încercări în parcurs; – pentru macara încercările vor fi efectuate conform [19]. 4.2.2. Lucrările care trebuie efectuate în cadrul reparaţiilor planificate de tip RR, de tip RG şi de tip RK trebuie să facă obiectul unor nomenclatoare de lucrări care conţin un număr minim de lucrări întocmite pentru fiecare tip de reparaţie. 4.2.2.1. Nomenclator de lucrări minime obligatorii pentru reparaţia planificată de tip RR (inclusiv pentru echipamentele de lucru ale drezinelor pantograf şi drezinelor macara care fac obiectul [7]): a) Şasiu: - verificarea elementelor de rezistenţă ale şasiului, pentru a nu prezenta fisuri, crăpături, rupturi sau desprinderi la cordoanele de sudură; – completarea fişei de măsurători a şasiului şi repararea acestuia dacă abaterile dimensionale sunt peste limitele admise. b) Osia montată: - efectuare CUS complet al osiilor montate, numai cu osia dezlegată de la vehicul, cu consemnarea rezultatelor controlului în registrul CUS, conform [33]; – verificarea rezistenţei de şunt a osiei; – verificarea rezistenţei electrice de punere la pământ cu consemnarea rezultatului în registrul de măsurare a rezistenţei electrice; – verificare şi reparare atac de osie. c) Instalaţia de frână: - verificarea tamburilor de frână, a saboţilor şi înlocuirea lor, dacă este cazul; – verificarea robinetului mecanicului de tip ST 60 sau de alt tip, după caz; – verificare frână de mână (frâna de blocare); – verificarea timoneriei de frână - se admite refolosirea bolţurilor articulaţiei timoneriei de frână cu uzuri de maximum 0,5 mm/diametru cu condiţia realizării jocului pe articulaţie de maximum 1 mm; – verificarea cilindrilor de frână şi robinetelor frontale; – verificarea tuturor strângerilor şi înlocuirea şuruburilor degradate de la instalaţia de frână; – înlocuirea garniturilor deteriorate la cilindrii de frână. d) Suspensia: - arcurile se vor demonta şi se vor constata defectele. După demontarea şi verificarea arcurilor se vor remedia defecţiunile. Reparaţia arcurilor se va efectua într-o unitate specializată autorizată AFER; – verificarea stării foilor de arc, dacă nu prezintă fisuri, crăpături sau dacă sunt deplasate unele faţă de altele; – verificarea săgeţilor arcurilor în stare liberă şi sub sarcină; – verificarea bridelor de prindere a foilor de arc; – verificarea suprafeţei de aşezare a arcurilor pe cutia de unsoare; – verificarea suporturilor de prindere a arcurilor de şasiu, dacă nu prezintă fisuri sau crăpături; – verificarea ochiurilor foilor principale dacă nu prezintă uzuri şi a buloanelor de fixare; – verificarea strângerii şuruburilor flanşelor articulaţiilor cardanice. e) Motorul diesel: - verificarea şi reglarea jocului la supape; – verificarea arcurilor, talerelor de arc, a siguranţelor conice, a uzurii ghidurilor de supape, a dispozitivelor pentru rotirea supapelor, verificarea culbutoarelor; – verificarea pe stand a pompei de injecţie şi a injectoarelor; – verificarea stării şi funcţionării pompei de alimentare cu combustibil; – refacerea etanşeităţii sistemului de evacuare a gazelor; – refacerea izolaţiei deteriorate la cablajele instalaţiei electrice a motorului diesel; – verificarea aparaturii de măsură, control, comandă şi protecţie a motorului diesel; – înlocuirea duzelor de injecţie. f) Ambreiajul, cutia de viteze şi inversorul: - reglarea ambreiajului motorului diesel; – dezmembrare cutie de viteze şi inversor, constatare; – în cazul în care cutia de viteze şi inversorul au prezentat defecţiuni (cuplări defectuoase sau decuplări în funcţionare), defecţiunile se vor remedia prin demontarea cutiei şi a inversorului. Se vor înlocui piesele uzate. g) Instalaţia pneumatică: - demontarea chiulasei compresorului şi verificarea supapelor; verificarea debitului şi a presiunii aerului; – verificarea presiunii din rezervoarele hidraulice (măsurarea presiunii de aer din rezervoare) şi reglarea la valoarea normală; – înlocuire ţevi care prezintă: fisuri, îndoiri strangulate, capete filetate deteriorate, rupte; grunduire, vopsire; – reparare piese defecte cilindri de frână; – verificare, constatare separator de ulei; – probare supapă de mers în gol; – probare şi etalonare pe stand manometre; – verificare valvă acţionare trompetă; – verificare supapă dublă de reţinere; – probă pe stand a robinetului mecanicului de tip ST 60 sau de alt tip cu întocmirea fişei de măsurători, după caz; – verificare, înlocuire garnituri şi alte piese defecte la semiacuplări aer. h) Instalaţia hidraulică: - refacerea unor lucrări provizorii efectuate, la pompe, motoare, distribuitoare, cilindri, furtunuri şi conducte metalice; – înlocuirea pompelor şi motoarelor hidraulice uzate; – înlocuirea garniturilor sau a segmenţilor de la cilindrii hidraulici care prezintă pierderi. i) Instalaţia electrică: - înlocuirea cablajelor deteriorate; – verificarea şi curăţarea contactelor electrice. j) Aparatul de tracţiune, legare şi ciocnire: - verificarea siguranţelor bolţurilor din componenta aparatelor de tracţiune, legare şi ciocnire; – verificarea poziţiei relative a tampoanelor (în plan orizontal şi vertical); – verificarea arcului tampoanelor, să nu prezinte fisuri sau joc axial; – verificarea aparatului de tracţiune, suportului sau altor subansambluri ale acestuia; nu trebuie să prezinte deformaţii vizibile care să împiedice buna lui funcţionare sau fisurări ale cordoanelor de sudură; – şuruburile şi piuliţele să fie bine strânse şi asigurate; – plăcile de sprijin ale arcurilor volute fixate pe drezină prin sudură nu trebuie să prezinte uzuri; – verificarea aparatului de legare (cupla) să nu prezinte defecţiuni. k) Cutie şi cabină: - înlăturarea defecţiunilor la cabină, la uşi, la dulapurile de scule, la scaunul mecanicului, la garniturile de etanşare, la ştergătoarele de parbriz etc.; – verificarea sistemului de încălzire al cabinei; – verificare şi reparare cutie; – vopsire parţială. l) Verificările şi probele la echipamentele de lucru ale drezinelor pantograf şi drezinelor macara vor fi cele prevăzute la [19]. Toate componentele cu uzuri peste limitele prescrise se vor remedia sau înlocui. Se gresează toate componentele în mişcare: mecanism şurub - piuliţa de forţă, rolele de ghidare a turnului fix, pivotul central şi rolele de sprijin ale platformei, mecanismele de rotire şi dispozitivul de fixare împotriva rotirii platformei. Suprafeţele metalice corodate se curăţă şi se protejează cu vopsea. 4.2.2.2. Nomenclatorul de lucrări minime obligatorii pentru reparaţia planificată de tip RG cuprinde toate lucrările de la reparaţia planificată RR şi următoarele lucrări: a) Şasiu, aparatele de rulare, frână, suspensie şi cabină: - controlul ultrasonic al osiilor; – verificarea geometriei osiilor montate şi eventual refacerea acesteia; – verificarea stării de uzură a tuturor rulmenţilor; – verificarea cutiilor de unsoare şi a plăcilor de gardă; – demontarea şi verificarea conductelor de aer; cele corodate se vor înlocui; – înlocuirea subansamblurilor şi pieselor uzate ale instalaţiei de frână, şi anume: – garniturile cilindrilor de frână; – electrovalvele de frână; – supapele de descărcare; – regulatoarele de presiune; – timoneria de frână; – refacerea etanşeităţii cabinei, a uşilor, a încuietorii; – refacerea tapiţeriei scaunelor; – curăţarea petelor de rugină şi vopsirea completă a drezinei. b) Instalaţia pneumatică: - demontarea şi repararea completă a compresorului de aer; – înlocuirea tuburilor flexibile şi a conductelor metalice degradate; – demontarea rezervoarelor de aer, a cilindrilor de frână. c) Ambreiaj, cutie de viteză şi inversor: - demontarea completă a ambreiajului şi înlocuirea pieselor uzate (a garniturilor de ferodou, a rulmentului de presiune etc.); – demontarea cutiei de viteze şi a inversorului, verificarea gradului de uzură şi înlocuirea pieselor uzate; – verificarea stării de uzură a componentelor axelor cardanice şi înlocuirea celor uzate. d) Motorul diesel: - demontarea capacelor de vizitare ale carterului motorului, în zona arborelui cotit şi verificarea jocurilor la cuzineţii de bielă; strângerea şuruburilor la biele şi cuzineţi; – recondiţionarea chiulaselor: – demontarea completă; – controlul privind planeitatea şi eventualele fisuri; – verificarea jocurilor între supape şi ghidurile de supapă; – rectificarea supapelor şi a scaunelor de supapă şi înlocuirea celor uzate; – măsurarea ovalităţii cilindrilor, fără demontare; – înlocuirea coroanei dinţate de pe volantul motorului; – înlocuirea elemenţilor pompei de injecţie, a supapelor de refulare, a pompei de alimentare, a pompei de injecţie şi înlocuirea conductelor de injecţie; – verificarea regulatorului de turaţie; – verificarea dispozitivelor de măsură, comandă şi protecţie ale motorului şi asigurarea funcţionării normale a acestora; – reparaţia cu demontare a demarorului şi a alternatorului; – spălarea interioară a rezervorului de motorină. e) Instalaţia hidraulică: - demontarea cilindrilor hidraulici, amortizoarelor hidraulice, droselelor, supapelor de sens, distribuitoarelor hidraulice, tuturor pompelor şi motoarelor hidraulice, cuplelor rapide hidraulice, furtunurilor hidraulice, pentru verificarea stării de uzură şi înlocuirea celor defecte; – refacerea etanşeităţii la întreaga instalaţie. f) Instalaţia electrică: - verificarea rezistenţei de izolaţie a întregii instalaţii, la cablaje şi la fiecare piesă în parte; – înlocuirea bateriilor de acumulatori. g) Rodaje, verificări şi probe Toate piesele găsite necorespunzătoare se vor remedia sau înlocui. 4.2.2.3. Nomenclatorul de lucrări minime obligatorii la reparaţia planificată de tip RK cuprinde toate lucrările de la reparaţia planificată tip RG şi următoarele lucrări: a) Şasiu, aparatele de rulare, frână, suspensie şi cabină: - demontarea completă a drezinei pantograf pe subansambluri; – măsurarea şasiului şi refacerea geometriei acestuia; – înlocuirea următoarelor piese ale osiilor montate, dacă au uzuri peste limitele admise: – rulmenţii osiilor; – bandajele roţilor; – discurile osiilor; – cutiile de unsoare; – roţile monobloc; – înlocuirea tuturor elementelor elastice ale suspensiei; – refacerea izolaţiei termice şi fonice a cabinei şi capotei motorului; – recondiţionarea sau înlocuirea dispozitivelor din dotarea drezinei; – decaparea şi vopsirea completă a drezinei. b) Instalaţia pneumatică: - curăţarea interioară a rezervoarelor de aer, a conductelor şi tuburilor flexibile şi înlocuirea celor deteriorate. c) Organele de transmisie: - demontarea completă a atacului de osie şi înlocuirea pieselor uzate; – demontarea completă a cutiei de viteze, a inversorului şi înlocuirea pieselor uzate. d) Motorul diesel: - demontarea completă a motorului pe subansambluri, spălarea şi degresarea acestora urmate de verificare, măsurare şi recondiţionare; – reparare baie de ulei - curăţarea cu verificarea suprafeţelor şi remedierea eventualelor fisuri; – reparare bloc de cilindri - spălarea, verificarea dimensională şi verificarea suprafeţelor; se completează fişă de măsurători; – cămăşile de cilindru - curăţare, verificarea dimensională şi verificarea suprafeţelor; se completează fişă de măsurători; – reparare chiulase - spălare-curăţare, verificarea eventualelor fisuri, verificarea stării suprafeţelor, ghidurilor şi a scaunelor, rectificarea talerelor supapelor, scaunelor de supapă, rodarea şi probarea pentru a se verifica etanşeitatea; se completează fişă de măsurători; – arborele cotit - spălare, degresare, măsurare şi verificare cu lichide penetrante, rectificarea sau înlocuirea eventuală a arborelui cotit atunci când s-a depăşit limita de uzură peste care arborele cotit nu mai poate fi rectificat, înlocuirea cuzineţilor; se completează fişă de măsurători; – înlocuirea segmenţilor, pistoanelor, bucşelor de bielă şi şuruburilor de bielă; se completează fişă de măsurători; – axa cu came şi mecanismul de distribuţie - se verifică dimensional şi, dacă este cazul, se metalizează şi se rectifică; se verifică angrenajul de distribuţie, culbutoarele, tacheţii şi tijele împingătoare; – pompa de injecţie - demontare, spălare, înlocuire duze şi supape de refulare şi centricubare pe stand; curăţarea injectoarelor şi înlocuirea duzelor cu efectuarea probelor pe stand; – repararea pompelor de ulei ale instalaţiei de ungere şi înlocuirea pieselor uzate ale acestora cu efectuarea probelor pe stand; – repararea instalaţiei de evacuare gaze - repararea reperelor frână, motor, tubulatură, tobă eşapament, legături, înlocuirea eventuală a racordurilor flexibile şi a tobelor, refacerea etanşeităţii; – instalaţia de aspiraţie motor - repararea suporturilor, înlocuirea elementului filtrant de aer şi a tubului de cauciuc, verificări; – rodajul motorului cu revizii succesive; se completează fişă de măsurători. e) Instalaţia hidraulică: - demontarea completă a tuturor pieselor componente ale instalaţiei hidraulice, verificarea gradului de uzură şi înlocuirea pieselor uzate; – înlocuirea tuburilor metalice şi a fitingurilor degradate; – înlocuirea tuburilor din cauciuc degradate; – înlocuirea tuturor garniturilor de la cilindri, blocuri de distribuţie, distribuitoare, regulatoare, supape etc.; – rectificarea interioară a cilindrilor hidraulici uzaţi şi înlocuirea pistoanelor acestora; – încercarea şi reglarea instalaţiei la parametrii iniţiali. f) Instalaţia electrică: - înlocuirea completă a cablajelor; – readucerea tuturor elementelor componente ale instalaţiei electrice la parametrii iniţiali de funcţionare. g) Echipamentul de lucru pentru drezinele pantograf şi drezinele macara fac obiectul [19]. h) Rodaje, verificări şi probe În cazul vehiculelor construite în străinătate, nomenclatoarele de lucrări pentru reviziile şi reparaţiile planificate vor conţine şi tipurile de lucrări precizate de proiectant/constructor din cărţile tehnice. 5. Documentaţia tehnică privind reviziile şi reparaţiile planificate ale drezinelor pantograf şi macara Vehiculele feroviare tip drezină pantograf şi macara trebuie să fie revizuite şi reparate pe baza unei documentaţii tehnice care trebuie să conţină: a) caietul de sarcini, elaborat de deţinător, care să prevadă cerinţele pentru reviziile sau reparaţiile planificate; b) specificaţia tehnică pentru reviziile sau reparaţiile planificate, elaborată de executantul lucrărilor de revizie sau reparaţie, având în vedere caietul de sarcini întocmit de deţinător şi documentele de referinţă menţionate în acesta; c) documentaţia tehnică de execuţie (în cazul reparaţiilor cu modernizare). Specificaţiile tehnice pentru reviziile şi reparaţiile planificate trebuie să aibă acordul deţinătorului şi să fie avizate de către AFER, conform [3]. Documentaţia tehnică pentru lucrările privind reviziile şi reparaţiile la echipamentele de lucru ale drezinelor pantograf şi drezinelor macara se va întocmi conform [19], art. 51-76. 5.1. Structura caietului de sarcini pentru lucrări minime obligatorii la revizii şi reparaţii planificate 1. Generalităţi 1.1. Obiect 1.2. Domeniul de aplicare 1.3. Clasa de risc 1.4. Definiţii (dacă este cazul) 1.5. Documente de referinţă (instrucţii de revizii şi reparaţii, reglementări şi norme tehnice feroviare, standarde, fişe UIC, prescripţii tehnice) 2. Cerinţe privind siguranţa circulaţiei, sănătatea şi securitatea persoanelor, protecţia mediului, fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea, asigurarea calităţii 2.1. Cerinţe privind siguranţa circulaţiei 2.2. Cerinţe privind sănătatea şi securitatea persoanelor 2.3. Cerinţe privind protecţia mediului 2.4. Cerinţe privind fiabilitatea şi disponibilitatea 2.5. Cerinţe privind compatibilitatea tehnică 2.6. Cerinţe privind asigurarea calităţii 3. Nomenclatorul lucrărilor minime obligatorii Nomenclatorul lucrărilor minime obligatorii se întocmeşte în conformitate cu cerinţele menţionate la cap. 4. 4. Încercările şi verificările ce trebuie efectuate după revizie sau reparare Lista încercărilor şi documentele de referinţă care le impun 5. Recepţia lucrărilor 6. Garanţii 6.1. Clauze de garanţie 6.2. Termene de garanţie 7. Documentele care însoţesc drezinele pantograf şi macara revizuite sau reparate 7.1. Declaraţia de conformitate pentru vehiculele feroviare care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de [22] se va întocmi conform [4]. 7.2. Cartea tehnică completată conform reglementărilor 7.3. Documentaţia tehnică (fişe de măsurători, protocoale de încercări) 7.4. Fişa de inventariere 5.2. Structura Specificaţiei tehnice pentru elaborarea lucrărilor minime obligatorii de revizii şi reparaţii planificate 1. Generalităţi 1.1. Obiect 1.2. Domeniul de aplicare 1.3. Clasa de risc 1.4. Documente de referinţă (instrucţii de revizii şi reparaţii, reglementări şi norme tehnice feroviare, standarde, fişe UIC, prescripţii tehnice) 2. Cerinţe privind siguranţa circulaţiei, sănătatea şi securitatea persoanelor, protecţia mediului, fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea, asigurarea calităţii 2.1. Cerinţe privind siguranţa circulaţiei 2.2. Cerinţe privind sănătatea şi securitatea persoanelor 2.3. Cerinţe privind protecţia mediului 2.4. Cerinţe privind fiabilitatea şi disponibilitatea 2.5. Cerinţe privind compatibilitatea tehnică 2.6. Cerinţe privind asigurarea calităţii 3. Nomenclatorul lucrărilor Se introduce nomenclatorul de lucrări din caietul de sarcini elaborat de deţinător în conformitate cu cerinţele menţionate la cap. 4. 4. Încercări/Verificări executate pe flux (pe standuri) şi finale pe produsul finit Lista încercărilor şi verificărilor trebuie să conţină coloanele: a) pentru ansambluri şi subansambluri: - număr curent; – ansamblul/subansamblul verificat; – denumirea parametrului/caracteristicii ce se măsoară/ verifică; – valoarea-limită admisă la ieşirea din reparaţie şi documentul de referinţă care o impune; – documentul pe care se înregistrează rezultatele verificărilor (nr./codul fişelor de măsurători); fişele de măsurători trebuie să conţină criteriile de acceptare; – tipul reviziei/reparaţiei; b) pentru ansamblu drezină pantograf sau macara: - tipul probei (la punct fix, încercări de casă, încercări în parcurs); – denumirea parametrului/caracteristicii ce se măsoară/verifică; – valoarea-limită admisă a parametrului/caracteristicii măsurat(e)/verificat(e); – documentul pe care se înregistrează rezultatele încercării/ verificării (număr, cod); – tipul reviziei/reparaţiei. 5. Documentele pentru înregistrarea rezultatelor încercărilor/verificărilor Se vor anexa la specificaţia tehnică modelele documentelor (fişe de măsurători, protocoale, buletine de analiză) care trebuie să conţină limitele admise în exploatare, pentru parametrii funcţionali şi pentru uzurile pieselor cuplelor de frecare. 6. Lista standurilor şi a dispozitivelor speciale utilizate pentru verificarea şi controlul subansamblurilor implicate în siguranţa circulaţiei (osii montate, frână etc.) 7. Măsuri pentru protecţia mediului 8. Recepţia lucrărilor 9. Garanţii 9.1. Clauze de garanţie 9.2. Termene de garanţie 10. Documentele care însoţesc produsele reparate 10.1. Declaraţia de conformitate pentru vehiculele feroviare care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de [22] se va întocmi conform [4]. 10.2. Cartea tehnică/Fişa de inventariere 10.3. Documentaţia tehnică (fişe de măsurători, protocoale de încercări) pentru drezina pantograf sau macara şi principalele subansambluri solicitate de deţinător prin caietul de sarcini sau prin contractele de reparaţii. ANEXA 1 la normativul feroviar DOCUMENTE DE REFERINŢĂ [1] Regulamentul de exploatare tehnică feroviară nr. 002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.186/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare; [2] Legea nr. 128/2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2003 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 28 aprilie 2004; [3] Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 315/2011 privind aprobarea Normativului feroviar „Vehicule de cale ferată. Tipuri de revizii şi reparaţii planificate. Normele de timp sau normele de kilometri parcurşi pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor planificate“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare; [4] Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnică a produselor şi/sau serviciilor destinate utilizării în activităţile de construire, modernizare, întreţinere şi de reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, pentru transportul feroviar şi cu metroul, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 bis din 25 septembrie 2000, cu modificările ulterioare; [5] Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.413/2008 pentru aprobarea Normei privind elaborarea/actualizarea normelor tehnice feroviare şi a normativelor feroviare pentru proiectarea, construcţia, modernizarea, repararea şi întreţinerea infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 9 decembrie 2008; [6] Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.484/2008 pentru aprobarea Normelor privind acordarea avizului tehnic vehiculelor feroviare care au depăşit durata normală de funcţionare/durata de serviciu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 20 decembrie 2008; [7] SR EN 15746-1+A1:2012 - Aplicaţii feroviare. Cale. Utilaje de cale ferată - şosea şi echipamente asociate. Partea 1: Prescripţii tehnice pentru circulaţie şi lucru; [8] SR EN 15746-2+A1:2012 - Aplicaţii feroviare. Cale. Utilaje de cale ferată - şosea şi echipamente asociate. Partea 2: Prescripţii generale de securitate; [9] SR EN 50126-1:2018 - Aplicaţii feroviare. Specificarea şi demonstrarea fiabilităţii, disponibilităţii, mentenanţei şi siguranţei (FDMS). Partea 1: Proces FDMS generic (mai este valabil şi SR EN 50126-1:2003 - Aplicaţii feroviare. Specificarea şi demonstrarea fiabilităţii, disponibilităţii, mentenanţei şi siguranţei (FDMS). Partea 1: Proces FDMS generic, care va fi anulat în anul 2020); [10] SR EN 50126-2:2018 - Aplicaţii feroviare. Specificarea şi demonstrarea fiabilităţii, disponibilităţii, mentenanţei şi siguranţei (FDMS). Partea 2: Abordare sistematică pentru siguranţă; [11] SR EN ISO 9001:20015 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe; [12] SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe (care va fi anulat în anul 2021 când va fi înlocuit cu SR ISO 45001:2018 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii în muncă. Cerinţe şi îndrumare pentru utilizare); [13] SR OHSAS 18002:2009 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OH SAS 18001:2007; [14] SR EN ISO 14001:2015 - Sisteme de management de mediu. Cerinţe cu ghid de utilizare; [15] SR EN ISO 14004:2016 - Sisteme de management de mediu. Linii directoare generale referitoare la punerea în aplicare; [16] Fişa UIC 438-4 ediţia 1 decembrie 2005. Marcajul de identificare a vehiculelor speciale; [17] Fişa UIC 640 OR, ediţia a 3-a, octombrie 2003. Vehicule motoare - Inscripţionare, marcare şi semne; [18] Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.484/2014 privind măsuri pentru aplicarea Deciziei 2007/756/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2007 de adoptare a unei specificaţii comune a registrului naţional al vehiculelor prevăzut la articolul 14 alineatele (4) şi (5) din Directivele 96/48/CE şi 2001/16/CE publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 3 noiembrie 2014; [19] Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 13 ianuarie 2005, cu modificările ulterioare; [20] ISCIR - Prescripţia tehnică PT R 1-2010 cu privire la maşinile de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule şi maşini de ridicat de tip special) din 27.07.2010; [21] Hotărârea Guvernului nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 28 septembrie 2010, cu modificările ulterioare; [22] Hotărârea Guvernului nr. 1.029/2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 30 septembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare; [23] Regulamentul (UE) nr. 1.302/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind o specificaţie tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „material rulant - material rulant de călători şi locomotive“ al sistemului feroviar din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 356 din 12 decembrie 2014; [24] SR EN ISO/CEI 17050-1:2010 - Evaluarea conformităţii. Declaraţia de conformitate dată de furnizor. Partea 1: Cerinţe generale. [25] Instrucţiunile pentru circulaţia maşinilor şi utilajelor pentru construcţia, întreţinerea căii şi a liniei de contact - Nr. 340 aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice nr. 1.187/2001*; [26] Instrucţiunile privind utilizarea mijloacelor de intervenţie la linia de contact - Nr. 355, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice nr. 935/2001*; * Ordinele ministrului lucrărilor publice nr. 1.187/2001 şi 935/2001 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. [27] Regulamentul de semnalizare nr. 004, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.482/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 şi 814 bis din 3 octombrie 2006, cu modificările ulterioare; [28] Regulamentul pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare - nr. 005, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.816/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.064 şi 1.064 bis din 28 noiembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare; [29] Regulamentul de remorcare şi frânare - nr. 006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.815/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 şi 1.043 bis din 24 noiembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare; [30] Ordinul ministrului transporturilor nr. 558/2014 privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferată. Condiţii tehnice pentru repararea cutiilor de osii cu rulmenţi“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 şi 503 bis din 7 iulie 2014; [31] Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.833/2004** privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferată. Aparate de ciocnire, de tracţiune şi de legare. Prescripţii tehnice pentru reparaţii“. [32] Instrucţia pentru comandă prin dispecer energetic feroviar a instalaţiilor fixe de tracţiune electrică - Nr. 356 aprobată prin Dispoziţia preşedintelui Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române - S.N.C.F.R. - R.A. 28 emisă la data de 22.08.1994; [33] Instrucţiuni pentru controlul ultrasonic în exploatare al osiilor montate motoare de la drezinele pantograf de tipul 66-UD-316, 86-UD-316 şi DS, fără filet la capete, Bucureşti 1999 - AFER; [34] Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 481/2005** pentru aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferată. Arcuri de suspensie. Prescripţii tehnice pentru verificare si reparare.“; [35] Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.828/2004** privind aprobarea Normei tehnice feroviare „Vehicule de cale ferată. Protecţie anticorozivă. Prescripţii tehnice pentru realizare“. ** Ordinele ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.833/2004, nr. 481/2005 şi nr. 1.828/2004 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
