NF Nr. 75-002:2008 Normativul feroviar are caracter obligatoriu. PREAMBUL Prezentul normativ feroviar stabileşte cerinţele şi metodologia pentru calculul electric al conductorului de protecţie principal şi este folosit la lucrãrile de proiectare, reparare şi exploatare a instalaţiilor de protecţie împotriva şocurilor electrice cauzate de defecte de izolaţii pe liniile de contact aeriene din instalaţiile fixe de tracţiune electricã. Cerinţele precizate în metodologia de calcul din acest normativ se referã la: - conductorul de protecţie principal, care nu întoarce curentul de tracţiune (sau o parte din acest curent) la substaţia de tracţiune electricã. În România acest tip de conductor poartã denumirea de conductor colector, având condiţiile de utilizare reglementate în normativul ID - 33; acest conductor este parcurs doar de curenţii de scurtcircuit care apar ca urmare a unui defect de izolaţie (de exemplu defectarea unuia dintre izolatoarele de pe stâlpii liniei de contact aeriene, având armãturile metalice legate de conductorul de protecţie principal); - conductorul de protecţie principal, care în regim normal de funcţionare întoarce o parte din curentul de tracţiune la substaţia care alimenteazã zona de cale feratã electrificatã, având condiţiile de utilizare prevãzute în SREN 50119, SREN 50122-1; acest tip de conductor de protecţie principal este parcurs şi de curenţii de scurtcircuit datoraţi eventualelor defecte de izolaţii. Cifrele din interiorul parantezelor drepte, menţionate în cuprinsul prezentului normativ feroviar, reprezintã numãrul de ordine al documentelor de referinţã din cap. 6. 1. Generalitãţi 1.1. Introducere Utilizarea conductorului de protecţie principal, ca mãsurã de prevedere pentru protecţia împotriva şocurilor electrice cauzate de atingerea indirectã a unor pãrţi conductoare accesibile, care se aflã la o distanţã mai micã de 5 m de axa cãii ferate electrificate (în sistemele 1x25 kV, 50 Hz şi 2x25 kV, 50 Hz) este reglementatã de documentele normative [11], [16]. Conductorul de protecţie principal conecteazã una sau mai multe construcţii metalice (lucrãri de artã, elemente de susţinere a liniei de contact aeriene, armãturi etc.), individual sau în grup, la unul dintre urmãtoarele obiecte: prizã de pãmânt, şinã, prizã medianã a unei bobine de joantã, prizã medianã a unei bobine de joantã suplimentarã. Conductorul de protecţie principal este suspendat pe stâlpii liniei de contact aeriene cu ajutorul unor cleme de suspendare (cleme tip şa), fixate de stâlp cu ajutorul unor semibride metalice. În tunelurile de cale feratã conductorul de protecţie principal se fixeazã pe peretele de beton al acestora la nivelul liniei de contact. Conexiunile electrice dintre armãturile (pãrţilor conductoare accesibile) care sunt protejate şi conductorul de protecţie principal se efectueazã prin intermediul clemelor de legãturã electricã. În tracţiunea electricã se utilizeazã douã tipuri de conductor de protecţie principal: - conductorul de protecţie principal pentru legarea individualã sau colectivã la pãmânt a pãrţilor conductoare accesibile; - conductorul de protecţie principal utilizat atât pentru legarea individualã sau colectivã la pãmânt a pãrţilor conductoare accesibile, cât şi pentru a întoarce o parte a curentului de tracţiune la substaţia de tracţiune electricã feroviarã. În cazul unui defect de izolaţie la unul dintre suporturile liniei de contact aeriene, ale cãrui armãturi sunt legate la conductorul de protecţie principal, acesta din urmã va fi parcurs de curentul de scurtcircuit, punând la pãmânt partea conductoare accesibilã care a ajuns accidental sub tensiune. 1.2. Obiect 1.2.1. Prezentul normativ feroviar stabileşte cerinţele de bazã pentru calculul electric al conductorului de protecţie principal din componenţa instalaţiilor de protecţie împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectã, pentru sistemele de tracţiune electricã 1x25 kV, 2x25 kV, 50 Hz, în scopul: - determinãrii solicitãrii termice a conductorului în regimul permanent şi în regim de scurtã duratã; - determinãrii tensiunilor de atingere (de calcul) dintre pãrţile conductoare accesibile legate la conductorul de protecţie principal şi şinele de cale feratã pentru regimurile de funcţionare a instalaţiilor fixe de tracţiune electricã. 1.2.2. Calculul mecanic al conductorului de protecţie principal nu face obiectul prezentului normativ feroviar. 1.3. Domeniu de aplicare 1.3.1. Calculul electric al conductorului de protecţie principal reglementat de prezentul normativ feroviar este utilizat, atât în faza de proiectare şi de realizare a instalaţiilor noi de protecţie împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectã a pãrţilor conductoare accesibile din cale şi vecinãtate, cât şi la lucrãrile de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de protecţie existente, cu ocazia reparaţiilor capitale, reconstrucţiilor sau modernizãrilor acestor instalaţii. Acest calcul se efectueazã prin modelarea matematicã a elementelor de circuit (transformatoare de tracţiune, linie de contact aerianã, conductor de protecţie principal, obiecte legate la conductorul de protecţie principal, bobinã de joantã, cale feratã, prizã de pãmânt) prin scheme echivalente şi rezolvarea sistemelor de ecuaţii care stau la baza fenomenelor electromagnetice pentru fiecare instalaţie de protecţie care foloseşte conductor de protecţie principal. 1.3.2. Prevederile prezentului normativ feroviar se aplicã pentru calculul electric al: a) conductorului de protecţie principal (denumit în România conductor colector) care este utilizat pentru legarea, colectivã sau individualã, la pãmânt a obiectelor metalice accesibile aflate la o distanţã mai micã de 5 m faţã de axa cãii ferate (care în regim de funcţionare normalã nu sunt sub tensiune, dar care în urma unui defect de izolaţie pot ajunge sub tensiune); acest conductor se poate utiliza pentru sistemele de alimentare cu energie electricã 1x25 kV şi 2x25 kV, 50 Hz, în vederea reducerii tensiunilor de atingere între obiectele metalice accesibile legate la acest conductor şi şinele de cale feratã; b) conductorului de protecţie principal utilizat atât în scopul precizat la lit. a), cât şi pentru întoarcerea curentului de tracţiune; un astfel de conductor poate fi folosit în cazul sistemului de alimentare 1x25 kV, 50 Hz, în scopul diminuãrii tensiunilor electrice şinã-pãmânt de referinţã şi tensiunilor de atingere între obiectele metalice accesibile (legate la acest tip de conductor) şi şinele de cale feratã, în cazul unui defect de izolaţie. 1.3.3. Prevederile prezentului normativ feroviar nu se aplicã în instalaţiile de protecţie pentru tracţiunea electricã în curent continuu. 1.4. Clasa de risc Lucrãrile necesare execuţiei, reparãrii şi întreţinerii instalaţiei de protecţie din care face parte conductorul de protecţie principal au clasa de risc 1A. 1.5. Durata normalã de funcţionare Instalaţiile noi de protecţie, din care face parte conductorul de protecţie principal, au durata normalã de funcţionare de 24-36 de ani. 1.6. Abrevieri În textul prezentului normativ tehnic feroviar se utilizeazã urmãtoarele abrevieri: BJ - bobinã de joantã; BJS - bobinã de joantã suplimentarã; CP - cablu purtãtor; CPP - conductor de protecţie principal (poate fi de tip CPPLP sau CPPLPICT); CPPLP - conductor de protecţie principal utilizat pentru legarea individualã şi colectivã la pãmânt a obiectelor metalice accesibile; acest tip de conductor nu întoarce curentul de tracţiune la STEF; CPPLPICT - conductor de protecţie principal utilizat pentru legarea individualã şi colectivã la pãmânt a obiectelor metalice accesibile şi pentru întoarcerea curentului de tracţiune la STEF; FC - fir de contact; HGR - hotãrâre a Guvernului României; IFTE - instalaţii fixe de tracţiune electricã; LC - linie de contact; LCA - linie de contact aerianã; LEA - linie electricã aerianã; PS - post de secţionare a liniei de contact; PEN - conductor legat la pãmânt care îndeplineşte simultan funcţia de conductor de protecţie şi de conductor neutru; PEM - conductor care îndeplineşte simultan funcţia de conductor de protecţie şi de conductor de prizã medianã; PEL - conductor care îndeplineşte simultan funcţia de conductor de protecţie şi de conductor de linie; SCB - Semnalizare Centralizare şi Bloc de Linie Automat; SEN - Sistemul Electroenergetic Naţional; STEF - Substaţie de tracţiune electricã feroviarã; IMVS - Releu electromagnetic de impulsuri. 2. Definiţii Pentru nevoile prezentului normativ feroviar, termenii de specialitate se definesc dupã cum urmeazã: 2.1. Instalaţii fixe de tracţiune electricã 2.1.1. Echipament electric [19] - orice dispozitiv utilizat pentru scopuri ca producerea, transformarea, transportul, distribuţia, acumularea sau utilizarea energiei electrice (de exemplu: generatoare şi motoare electrice, transformatoare, aparataj de comutaţie, aparate de mãsurare, dispozitive de protecţie, accesorii pentru pozare, aparate de utilizare). 2.1.2. Instalaţie electricã [19] - ansamblu de echipamente electrice asociate în vederea unei utilizãri date şi având caracteristici coordonate. 2.1.3. Substaţie de tracţiune electricã feroviarã STEF [16] - instalaţie a cãrei principalã funcţie este sã alimenteze sistemul de linie de contact şi a cãrei tensiune de alimentare primarã şi în anumite cazuri frecvenţa este transformatã la tensiunea şi frecvenţa liniei de contact. 2.1.4. Staţie de comutaţie (de tracţiune) [16] - instalaţie de la care energia electricã poate fi distribuitã spre diferite secţiuni de alimentare sau de la care diferite secţiuni de alimentare pot fi conectate, deconectate ori interconectate. 2.1.5. Secţiune de alimentare [16] - secţiune a sistemului de alimentare cu energie pentru tracţiunea electricã care poate fi izolatã de alte secţiuni sau de fiderele sistemului prin intermediul aparatelor de comutaţie. 2.1.6. Fider [16] - linie electricã între linia de contact şi o substaţie de tracţiune electricã feroviarã sau o staţie de comutaţie. 2.1.7. Punct de alimentare [16] - punct în care fiderele sau fiderele de linie (de pe stâlpii liniei de contact) sunt conectate la linia de contact. 2.1.8. Fider de linie [16] - conductor aerian suspendat pe aceeaşi structurã cu LCA pentru a alimenta puncte de alimentare succesive. 2.2. Linie de contact aerianã 2.2.1. Linie electricã aerianã (LEA) - instalaţie montatã în aer liber, care serveşte la transportul şi distribuţia energiei electrice şi este alcãtuitã din conductoare, izolatoare, cleme, armãturi, fundaţii şi instalaţii de legare la pãmânt. 2.2.2. Linie de contact (LC) [18] - ansamblu de conductoare pentru alimentarea cu energie electricã a vehiculelor prin intermediul echipamentului de captare a curentului. 2.2.3. Linie de contact aerianã (LCA) [18] - linie de contact ale cãrei conductoare sunt plasate deasupra sau lateral faţã de limita superioarã a gabaritului vehiculelor, care alimenteazã vehiculele cu energie electricã prin intermediul echipamentului pentru captarea curentului montat pe acoperişul acestora. 2.2.4. Echipamentul LCA - ansamblul de conductoare, izolatoare, cleme şi armãturi, montat pe stâlpii LCA. 2.2.5. Conductoarele LCA - firul de contact şi conductoarelefunie întinse liber sau tensionate între punctele de prindere la stâlpi ori alte construcţii speciale, indiferent dacã sunt sau nu sub tensiune în regim normal de funcţionare (de exemplu: firul de contact, cablul purtãtor, conductorul de protecţie principal, fiderul de linie). 2.2.6. Conductoarele active ale LCA - conductoarele care servesc drept cãi de curent pentru transportul sau distribuţia energiei electrice de la substaţiile de tracţiune electricã feroviarã la consumatorii electrici care, în regim normal de funcţionare, se aflã sub tensiune (de exemplu: firul de contact, cablul purtãtor, conductorul de întãrire, fiderul de linie). 2.2.7. Cablu purtãtor [16] - conductor longitudinal care susţine firul sau firele de contact direct ori indirect. 2.2.8. Fir de contact [10], [16] - conductor electric al liniei de contact aeriene cu care captatorul de curent se aflã în contact. 2.2.9. Stâlp LCA [16], [18] - suport vertical, confecţionat dintr-o bucatã de lemn, beton, oţel etc. sau dintr-o structurã de zãbrele metalice, fixat lateral faţã de calea de rulare, în sol, direct sau prin intermediul unei fundaţii. 2.2.10. Clemã - conector şi partea din conductorul activ ori de protecţie care se aflã în contact intim cu conectorul, realizat prin presare sau orice alt mijloc mecanic. 2.2.11. Armãturi - dispozitive cu ajutorul cãrora se asambleazã şi se monteazã conductoarele, izolatoarele şi alte accesorii ale liniilor electrice. 2.3. Circuit de întoarcere - Curent de tracţiune de întoarcere 2.3.1. Circuit electric [19] - ansamblu de dispozitive sau mediile prin care poate circula curentul electric. 2.3.2. Circuit de întoarcere [18] - toate conductoarele care formeazã în mod intenţionat o cale pentru curentul de tracţiune de întoarcere. NOTĂ: Conductoarele pot fi, de exemplu: şinele de rulare, conductoare de protecţie (de legare la pãmânt), cabluri de întoarcere, şina pentru întoarcerea curentului. 2.3.3. Conductor de întoarcere [18] - orice parte a circuitului de întoarcere. 2.3.4. Curent de tracţiune de întoarcere [18] - suma curenţilor de întoarcere la sursa de alimentare (substaţie sau vehicul cu frânare recuperativã). 2.3.5. Curent de dispersie (de fugã) - curent electric care, în condiţii normale de funcţionare, parcurge alte cãi decât cele prevãzute. 2.3.6. Conductor de protecţie (PE) [19] - un conductor utilizat pentru realizarea protecţiei împotriva şocurilor electrice. NOTĂ: Un astfel de conductor leagã mase cu: - alte mase; - o prizã de pãmânt; - un conductor de nul sau un alt conductor legat la pãmânt (masã); - o parte conductoare strãinã; - dispozitive de protecţie. 2.3.7. Conductor de legare la pãmânt [19] - conductor care asigurã o cale conductoare sau o parte a unei cãi conductoare, între un punct dat al unei reţele, al unei instalaţii ori al unui echipament şi o prizã de pãmânt. 2.3.8. Conductor de protecţie de ramificaţie - un conductor prin care se stabileşte legãtura electricã dintre o masã şi un conductor de protecţie principal (de exemplu: legãtura electricã de conectare la conductorul de protecţie principal a armãturilor de pe un stâlp al LCA). 2.3.9. Conductor de protecţie principal - un conductor care conecteazã colectiv la pãmânt sau la şinele de rulare un numãr de stâlpi prin intermediul conductoarelor de protecţie de ramificaţie, pentru a proteja oamenii şi instalaţiile în cazul unui defect de izolaţie. Poate fi, de asemenea, folosit drept conductor de întoarcere a curentului de tracţiune. NOTĂ: Din punct de vedere funcţional conductorul de protecţie principal poate fi: - conductor de protecţie principal care nu întoarce curentul de tracţiune (sau o parte din acest curent) la substaţia de tracţiune electricã (în România acest tip de conductor poartã denumirea de conductor colector, având condiţiile de utilizare reglementate de [16]); acest conductor este parcurs doar de curenţii de scurtcircuit care apar ca urmare a unui defect de izolaţie (de exemplu defectarea unuia dintre izolatoarele de pe stâlpii LCA, având armãturile legate la conductorul de protecţie principal); în textul prezentului normativ feroviar acest conductor va fi simbolizat cu CPPLP; - conductor de protecţie principal care în regim normal de funcţionare întoarce o parte din curentul de tracţiune la substaţia de tracţiune electricã ce alimenteazã zona de cale feratã electrificatã, având condiţiile de utilizare prevãzute de [13]; acest tip de conductor de protecţie principal este parcurs şi de curenţii de scurtcircuit datoraţi eventualelor defecte de izolaţie şi este simbolizat în textul prezentului normativ feroviar cu CPPLPICT. 2.3.10. Cablu de întoarcere [16] - conductor de întoarcere reprezentând o parte a circuitului de întoarcere şi care conecteazã restul circuitului de întoarcere la substaţia de tracţiune electricã. 2.3.11. Rezistenţã şinã-pãmânt - rezistenţa electricã de dispersie dintre şina de rulare şi pãmânt. 2.3.12. Conductanţa pe unitate de lungime şinã-pãmânt - valoarea inversã a rezistenţei şinã-pãmânt pe unitate de lungime. 2.3.13. Rezistenţa de izolare a balastului [21] - rezistenţa electricã a traverselor şi a balastului care influenţeazã reglajul circuitului de cale, determinatã prin calcule şi/sau mãsurãtori între cele douã şine de rulare ale unei cãi [Ohm. km]. 2.4. Circuite de cale 2.4.1. Legãturã longitudinalã la joanta şinei [21] - conductor care asigurã continuitatea electricã a unei şine la o joantã. 2.4.2. Joantã izolantã [21] - joantã mecanicã, care poate fi şi lipitã, care asigurã izolarea longitudinalã a şinei în raport cu şina adiacentã. 2.4.3. Circuit de cale de curent alternativ [21] - circuit electric care include şinele unei secţiuni de cale feratã la capetele cãreia sunt conectate, în mod obişnuit, o sursã de curent alternativ la unul dintre capete şi un dispozitiv de detectare la celãlalt capãt pentru a detecta dacã aceastã secţiune de cale este liberã sau ocupatã de un vehicul. NOTĂ: Într-un sistem de semnalizare continuã, circuitul de cale poate fi folosit la transmiterea informaţiei dintre sol şi tren. 2.4.4. Secţiune de cale izolatã [21] - parte dintr-o cale de rulare acolo unde una sau fiecare secţiune de şinã este izolatã. 2.4.5. Bobinã de joantã (impedanţã) [21] - dispozitiv folosit în sistemele de tracţiune electricã, în mod obişnuit la capetele unui circuit de cale bifilar şi destinat sã asigure trecerea curentului de întoarcere de tracţiune fãrã a fi incompatibil cu prezenţa joantelor izolante. 2.4.6. Bobinã de joantã suplimentarã - bobinã de joantã care se monteazã, între capetele unui circuit de cale bifilar şi nu numai, în scopul conectãrii colective sau individuale a pãrţilor conductoare accesibile la pãmântul sistemului de tracţiune definit la pct. 2.5.1.3. 2.4.7. Siguranţa în funcţionare - rezultantã a unui ansamblu de caracteristici, cum sunt: durabilitatea, fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea, definite în [22]. 2.5. Instalaţii de legare la pãmânt 2.5.1. Pãmânt [19] NOTĂ: Noţiunea de pãmânt se referã la planetã şi la toate elementele fizice componente. 2.5.1.1. Pãmânt de referinţã, sinonim: sol neutru [19] - masã a pãmântului consideratã conductoare, al cãrui potenţial electric este considerat în mod convenţional egal cu zero, care este în afara influenţei tuturor instalaţiilor de legare la pãmânt. 2.5.1.2. Pãmânt local [19] - partea de pãmânt în contact electric cu o prizã de pãmânt, al cãrui potenţial electric nu este în mod obligatoriu egal cu zero. 2.5.1.3. Pãmântul sistemului de tracţiune electricã [16] - şinele de rulare, când acestea sunt folosite ca un circuit de întoarcere şi sunt conectate la pãmânt în mod intenţionat. El include toate pãrţile conductoare legate la şinele de rulare. 2.5.1.4. Pãmântul din tunel [16] - tijele de ranforsare interconectate electric în cazul tunelurilor din beton armat şi pãrţile metalice interconectate conductiv în cazul altor moduri de construcţie a tunelurilor. NOTĂ: În cazul sistemelor de tracţiune electricã de curent alternativ monofazate, pãmântul tunelului este conectat la şinele de rulare, formând astfel o parte a pãmântului sistemului de tracţiune care poate fi suplimentatã prin conexiuni la pãmânt externe. 2.5.2. Prizã de pãmânt 2.5.2.1. Prizã de pãmânt-electrod de pãmânt [19] - parte conductoare care poate fi încorporatã într-un mediu conductor, de exemplu beton sau cãrbune, în contact electric cu pãmântul. 2.5.2.2. Tensiunea prizei de pãmânt - tensiune ce apare între priza de pãmânt şi pãmântul de referinţã la trecerea unui curent prin instalaţia de legare la pãmânt. 2.5.2.3. Rezistenţa de dispersie a unei prize de pãmânt: 1. rezistenţa electricã a pãmântului între electrozii prizei de pãmânt şi pãmântul de referinţã; 2. raportul dintre tensiunea prizei de pãmânt şi curentul de punere la pãmânt prin prizã. 2.5.3. Legare la pãmânt de protecţie [19] - acţiune de legare la pãmânt a unui punct sau a mai multor puncte ale unei reţele, ale unei instalaţii ori ale unui echipament pentru asigurarea securitãţii electrice. 2.5.4. Legare la pãmânt de serviciu (funcţionalã) [19] - legare la pãmânt a unui punct sau a mai multor puncte ale unui circuit ori ale unei instalaţii sau ale unui echipament pentru alte scopuri decât cele de asigurare a securitãţii electrice. 2.5.5. Împãmântare la pãmântul sistemului de tracţiune [16] - conectare între pãrţi conductoare şi pãmântul sistemului de tracţiune. 2.5.6. Împãmântare directã la pãmântul sistemului de tracţiune [16] - conectare directã între pãrţi conductoare şi pãmântul sistemului de tracţiune. NOTĂ: Împãmântarea prin bobinã de joantã, necesarã din motive care depind de circuitul de cale, este consideratã a fi împãmântare directã la pãmântul sistemului de tracţiune. 2.5.7. Împãmântare deschisã a sistemului de tracţiune [16] - conectare a unor pãrţi conductoare la pãmântul sistemului de tracţiune printr-un dispozitiv de limitare a tensiunii sau printr-un întreruptor care realizeazã o conexiune conductoare temporarã ori permanentã, dacã este depãşitã valoarea-limitã a tensiunii. 2.5.8. Instalaţie de legare la pãmânt [19] - ansamblu de legãturi electrice şi de dispozitive utilizate pentru a lega la pãmânt, separat ori colectiv, o reţea, o instalaţie sau un echipament. 2.5.9. Parte activã [19] - conductor sau parte conductoare destinatã a fi sub tensiune în funcţionare normalã, inclusiv conductorul neutru, însã, prin convenţie, exclusiv conductorul PEN, conductorul PEM sau conductorul PEL. NOTĂ: Acest termen nu implicã în mod obligatoriu un risc de şoc electric. 2.5.10. Parte activã periculoasã [19] - parte activã care poate provoca, în anumite condiţii, un şoc electric vãtãmãtor. NOTĂ: În instalaţiile de înaltã tensiune o tensiune periculoasã poate fi prezentã la suprafaţa unei izolaţii solide. În acest caz suprafaţa este consideratã parte activã periculoasã. 2.5.11. Parte conductoare accesibilã (masã într-o instalaţie) [19] - parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsã şi care în mod normal nu este sub tensiune, dar poate ajunge sub tensiune când izolaţia de bazã este defectã. NOTĂ: O parte conductoare a unui echipament electric care poate fi pusã sub tensiune numai prin contact cu o masã care ajunge sub tensiune nu este consideratã ca o masã. 2.5.12. Carcasã de protecţie (electricã) [19] - carcasã care înconjoarã pãrţile interne ale echipamentelor şi care împiedicã, în toate direcţiile, accesul la pãrţile active periculoase. NOTĂ: În plus, carcasa asigurã în general o protecţie împotriva influenţelor interne şi externe, de exemplu intrarea prafului, a apei, sau o protecţie împotriva şocurilor mecanice. 2.5.13. Element conductor strãin de instalaţia electricã - parte conductoare care nu face parte din instalaţia electricã şi care poate avea un potenţial electric, în general potenţialul electric al pãmântului. 2.5.14. Protecţie de bazã [19] - protecţia împotriva şocurilor electrice în absenţa unui defect. NOTĂ: Protecţia de bazã trebuie sã cuprindã una sau mai multe prevederi care, în condiţii normale de funcţionare, trebuie sã împiedice orice atingere cu pãrţile active periculoase (de exemplu: izolaţie de bazã, bariere sau carcase, obstacole, amplasare în afara zonei de accesibilitate la atingere, limitare a tensiunii, distribuţie a potenţialului etc.). 2.5.15. Protecţie în caz de defect [19] - protecţie împotriva şocurilor electrice în condiţii de simplu defect (de exemplu: izolaţie suplimentarã, legãturi echipotenţiale de protecţie, protecţie prin ecran, indicarea defectelor şi deconectare în instalaţii şi reţele de înaltã tensiune, întrerupere automatã a alimentãrii, distribuţia potenţialului etc.). 2.5.16. Atingere indirectã [16] - contactul persoanelor sau animalelor cu pãrţile conductoare accesibile puse sub tensiune ca urmare a unui defect de izolaţie. 2.6. Tensiuni de atingere şi de pas-curenţi prin corpul omenesc 2.6.1. Şoc electric - efectul fiziologic al trecerii curentului electric prin corpul uman sau al unui animal. 2.6.2. Tensiune de atingere prezumatã (de calcul) [19] - tensiunea care apare între pãrţile conductoare simultan accesibile când aceste pãrţi conductoare nu sunt atinse de o persoanã sau de un animal. 2.6.3. Limita tensiunii de atingere - valoarea maximã a tensiunii de atingere prezumate care este permis sã fie menţinutã pentru un timp nelimitat, în condiţii specificate de influenţe externe. 2.6.4. Tensiune de atingere efectivã, UT [19] - tensiune între pãrţile conductoare atinse simultan de o persoanã sau de un animal. NOTĂ: Valoarea tensiunii de atingere efectivã poate fi influenţatã apreciabil de impedanţa persoanei sau a animalului care vine în contact electric cu aceste pãrţi conductoare. 2.6.5. Curent de atingere [19], [20] - curent electric care trece prin corpul uman sau al unui animal când acest corp este în contact cu una ori mai multe pãrţi conductoare accesibile ale unei instalaţii sau ale unui echipament. 2.6.6. Tensiune de pas [19] - tensiunea între douã puncte de pe suprafaţa pãmântului la distanţa de 1 m unul de celãlalt, care este consideratã ca lungime de pas a unei persoane. 2.6.7. Potenţialul şinei [16] - tensiunea care apare între şinele de rulare şi pãmântul de referinţã în condiţii de exploatare când şinele de rulare sunt utilizate pentru întoarcerea curentului de tracţiune şi pentru întoarcerea curentului în condiţii de defect. 2.6.8. Potenţialul conductorului de protecţie principal - tensiunea dintre conductorul de protecţie principal şi pãmântul de referinţã. 2.6.9. Creşterea potenţialului pãmântului, EPR - tensiunea dintre un sistem de legare la pãmânt şi pãmântul de referinţã. 2.6.10. Tensiune accesibilã U(a) - acea parte a potenţialului şinei în condiţii normale de exploatare la care o persoanã poate fi supusã, calea conductivã prin corp fiind în mod convenţional de la o mânã la ambele picioare sau de la o mânã la cealaltã mânã (distanţa orizontalã pânã la partea atinsã fiind de 1 m). 2.6.11. Impedanţa internã a corpului omenesc, Zi [20] - impedanţa dintre doi electrozi în contact cu douã pãrţi ale corpului omenesc, neglijând impedanţele pielii. 2.6.12. Impedanţa pielii, Zp [20] - impedanţa dintre un electrod aflat pe piele şi ţesuturile conductive aflate sub piele. 2.6.13. Impedanţa totalã a corpului omenesc, Zt, [20] - suma vectorialã a impedanţei interne şi impedanţei pielii. 2.7. Regimuri de funcţionare 2.7.1. Regim nominal 2.7.1.1. Tensiunea nominalã a LCA, U(n), [15] - valoarea efectivã a tensiunii dintre conductoarele active şi pãmântul sistemului de tracţiune electricã, prin care este definitã LCA. 2.7.1.2. Intensitatea curentului nominal a LCA, I(n), [15] - valoarea efectivã a intensitãţii curentului de tracţiune pentru care a fost proiectatã şi construitã linia de contact aerianã. 2.7.2. Regim permanent [16] - regim de funcţionare a instalaţiilor electrice care dureazã mai mult de 300 s. NOTĂ: În prezentul normativ feroviar se face deosebire între regimul permanent forţat cu durata cuprinsã între 300 s şi 600 s, care produce cãderile de tensiune în LCA limitate de [15] şi regimul permanent de funcţionare continuã cu durata mai mare de 600 s. 2.7.2.1. Intensitatea curentului nominal de regim permanent (de funcţionare continuã) pentru un conductor - valoarea efectivã a intensitãţii curentului maxim admis de regim permanent de funcţionare continuã al unui conductor, definitã pentru o temperaturã iniţialã egalã cu temperatura maximã a mediului ambiant de 35-40°C, o temperaturã finalã a conductorului de 70-80°C, la o vitezã a vântului perpendicular pe conductor de 0,6 m/s. 2.7.2.2. Intensitatea curentului nominal de regim permanent forţat pentru un conductor - intensitatea curentului maxim admis prin conductor pentru o duratã de 10 minute, în prezenţa temperaturii ambiante de 35-40°C, temperatura iniţialã a conductorului fiind de 70-80°C, reprezentând temperatura finalã a regimului definit la pct. 2.7.2.1. Temperatura maximã admisã a conductorului la sfârşitul regimului forţat nu trebuie sã depãşeascã 100°C. 2.7.3. Regim temporar [16] - regim de funcţionare a instalaţiilor electrice care dureazã între 0,5 s şi 300 s, inclusiv. 2.7.4. Regim de scurtã duratã [16] - regim de funcţionare a instalaţiilor electrice care dureazã cel mult 0,5 s. 2.7.5. Regim de defect electric al instalaţiilor fixe de tracţiune electricã 2.7.5.1. Condiţie de defect - condiţie care apare în mod neintenţionat. 2.7.5.2. Condiţii de simplu defect - defectele simple trebuie luate în considerare dacã: - o parte activã accesibilã nepericuloasã devine parte activã periculoasã (de exemplu, ca urmare a unui defect la limitarea curentului de atingere în regim stabilizat şi a sarcinii electrice); sau dacã - o parte conductoare accesibilã care în condiţii normale nu este sub tensiune devine activã (de exemplu ca urmare a unui defect între izolaţia de bazã şi mase); sau dacã - o parte activã periculoasã devine accesibilã (de exemplu, prin defect mecanic al unei carcase). 2.7.5.3. Curent de defect - curentul maxim care trece prin linia de contact aerianã în condiţii de defect între echipamentul sub tensiune şi pãmânt, în interiorul unei scurte perioade de timp definite explicit. 2.7.5.4. Scurtcircuit - cale conductivã intenţionatã sau accidentalã între douã sau mai multe puncte într-un circuit, care face ca tensiunile dintre aceste puncte sã fie relativ scãzute. NOTĂ: O astfel de cale conductivã, fie între mai multe conductoare, fie între un conductor şi pãmânt, fie între un conductor şi pãrţi conductoare accesibile ale sistemului de tracţiune electricã, este consideratã scurtcircuit. 2.7.5.5. Intensitatea curentului de scurtcircuit, la locul scurtcircuitului, i(sc) - valoarea instantanee a intensitãţii curentului electric care parcurge scurtcircuitul. 2.7.5.6. Durata maximã de deconectare a unui circuit defect, t(k) [s] - cel mai lung timp între începutul unui scurtcircuit şi separarea completã, definitivã a contactelor unui întreruptor. Acest timp este suma dintre durata de timp maximã de acţionare a protecţiei prin relee (la care se adaugã o eventualã temporizare introdusã voit) şi cel mai lung timp de deschidere a întreruptorului de circuit pentru secţiunea de alimentare defectã. 2.7.5.7. Intensitatea curentului permanent (stabilizat) de scurtcircuit, I(k) - valoarea efectivã a intensitãţii curentului de scurtcircuit între un punct K al LCA şi pãmântul sistemului de tracţiune, care rãmâne dupã trecerea fenomenelor tranzitorii. Aceastã valoare depinde de caracteristicile reţelei şi ale celor de reglaj ale generatoarelor sistemului de energoalimentare. 2.7.5.8. Intensitatea curentului de scurtcircuit prezumat (net), I(scnet) - intensitatea curentului care ar circula dacã scurtcircuitul este înlocuit cu unul ideal printr-o impedanţã nulã, care ar scoate din circuit echipamentul, fãrã nicio modificare a condiţiilor de alimentare cu energie electricã. 2.7.5.9. Intensitatea curentului de scurtcircuit simetric, I(d) - valoarea efectivã a intensitãţii componentei simetrice a curentului de scurtcircuit prezumat, la frecvenţa de exploatare, componenta aperiodicã a curentului fiind neglijatã. Se determinã pentru o întreagã perioadã dacã valoarea intensitãţii curentului alternativ variazã. 2.7.5.10. Intensitatea curentului iniţial de scurtcircuit, I(k)" - valoarea efectivã a componentei simetrice a intensitãţii curentului alternativ de scurtcircuit prezumat, în momentul producerii scurtcircuitului, dacã impedanţa circuitului echivalent de scurtcircuit rãmâne constantã. 2.7.5.11. Scurtcircuit departe de generator - un scurtcircuit în timpul cãruia valoarea componentei simetrice de curent alternativ rãmâne practic constantã. În acest caz curentul iniţial de scurtcircuit Ik" este egal cu valoarea intensitãţii curentului permanent de scurtcircuit Ik. 2.7.5.12. Intensitatea curentului termic echivalent de scurtã duratã, I(ec) - valoarea efectivã a intensitãţii curentului având acelaşi efect termic şi aceeaşi duratã cu cele ale curentului real de scurtcircuit, care poate conţine o componentã aperiodicã şi care poate sã descreascã cu timpul. 2.7.5.13. Densitatea curentului termic echivalent de scurtã duratã, δ(ec) - raportul dintre intensitatea curentului termic echivalent de scurtã duratã şi aria secţiunii transversale a conductorului. 2.7.5.14. Intensitatea curentului nominal de ţinere de scurtã duratã pentru un conductor, I(ecn) - valoarea efectivã a intensitãţii curentului care poate fi suportat de conductor în timpul unui regim de scurtã duratã în condiţii prescrise de utilizare şi de comportament. 2.7.5.15. Scurtã duratã nominalã, t(kr) - duratã de timp pentru care un conductor poate suporta o densitate de curent egalã cu densitatea lui de curent nominal de ţinere de scurtã duratã. 2.7.5.16. Densitatea curentului nominal de ţinere de scurtã duratã, δ(ecn) - densitatea curentului în valoare efectivã pe care un conductor o poate suporta pentru scurtã duratã nominalã a conductorului. 2.7.5.17. Stabilitatea termicã a unui conductor de linie electricã aerianã - capacitatea conductorului de a rezista, fãrã sã se degradeze, sub acţiunea solicitãrilor termice, în condiţii predeterminate de standarde. 3. Condiţii tehnice pentru instalaţiile care utilizeazã conductor de protecţie principal 3.1. Condiţii climatometeorologice 3.1.1. Factori climatometeorologici La proiectarea şi la lucrãrile de montare şi de întreţinere a conductorului de protecţie principal este necesar sã se ţinã seama de principalii factori climatometeorologici: temperatura aerului, acţiunea vântului, radiaţia solarã maximã, prevãzuţi în [13], [14]. 3.1.1.1. Valorile temperaturii aerului care se iau în considerare în calculele de proiectare a liniilor de contact aeriene sunt precizate în tabelul 3.1, precum şi în [13]. 3.1.1.2. Condiţiile climatice sunt corespunzãtoare clasei 4K2. Valoarea medie anualã a umiditãţii absolute maxime este 25 g.m^-3. Temperatura maximã (pentru care umiditatea relativã a aerului este ≥95%) are valoarea 27°C, prevãzutã în [13]. 3.1.1.3. Radiaţia solarã maximã are valoarea precizatã de [12], [14]. Tabelul 3.1
┌─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Zona │ Temperatura aerului [°C] │
│meteorologicã├──────────────┬──────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ Media │ Media │ Media mediilor │ De formare │
│ │temperaturilor│temperaturilor│ anuale │ a chiciurii │
│ │maxime anuale │minime anuale │ │ │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Toatã ţara │ 40 │ -33 │ 15 │ -5 │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Zone cu │ │ │ │ │
│altitudini │ │ │ │ │
│peste 800 m │ 40 │ -33 │ 10 │ -5 │
└─────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┴────────────────┘
┌──────────┬──────────┬──────────────┬──────────────────┬──────────────────┬────────────────────────┐
│ │ │Coeficientul │Rezistivitatea │Cãldura specificã │ Cãldura volumicã │
│ │Densitatea│de variaţie a │electricã la │ la 20°C │ la 20°C │
│Materialul│materia- │rezistenţei │ 20°C │ │ │
│electro- │ lului │cu temperatura│ │ │ │
│ tehnic │ │ la 20°C │ │ │ │
│ ├──────────┼──────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│ │ d[g/cmc] │ α(20)[°C^-1] │Rho(20)[Ohm.mmp/m]│C(rho0)[ws°C^-1/g]│ d.C(rho0)[ws°C^-1/cmc] │
├──────────┼──────────┼──────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│Cupru │ 8,9 │ 0,00405 │ 0,01786 │ 0,389 │ 3,473 │
├──────────┼──────────┼──────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│Aluminiu │ 2,7 │ 0,0041 │ 0,028264 │ 0,887 │ 2,395 │
├──────────┼──────────┼──────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│Oţel │ 7,8 │ 0,00585 │ 0,1-0,15 │ 0,481 │ 3,78 │
├──────────┼──────────┼──────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────────────┤
│Bronz II │ 8,9 │ 0,004 │ 0,02773 │ 0,389 │ 3,47 │
└──────────┴──────────┴──────────────┴──────────────────┴──────────────────┴────────────────────────┘
┌─────────────┬──────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
│ Tipul │ │ │Coeficientul │Temperatura │Temperatura │Intensitatea │Rezistenţa│Rezistenţa │
│conductorului│Diametrul │Rezistenţa│de variaţie │mediului │finalã a │curentului │în curent │internã │
│ │exterior │în curent │a rezistenţei │ambiant = │conductorului│în regimul │alternativ│în curent │
│ │al conduc-│continuu │cu temperatura│Temperatura │în regimul │permanent │50 Hz, │alternativ │
│ │torului │ la 20°C │ la 20°C │iniţialã a │permanent de │de funcţionare│la 20°C │ 50 Hz │
│ │ │ │ │conductorului│funcţionare │continuã │ │ │
│ │ │ │ │în regim │continuã │ │ │ │
│ │ │ │ │permanent │ │ │ │ │
│ ├──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │ d(e)[mm]│ R(cc20) │ α(20) │ ι(ic)[°C] │ ι(fc)[°C] │ I(fc)[A] │ R(ca50) │ X(ca50) │
│ │ │ [Ω/km] │ [°C^-1] │ │ │ │ [Ω/km] │ [Ω/km] │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ l-Ol 70/12 │ 11,7 │ 0,4044 │ 0,004 │ 35 │ 80 │ 290 │ 0,4044 │ 0,0130 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│Al-Ol 95/15 │ 13,6 │ 0,2994 │ 0,004 │ 35 │ 80 │ 350 │ 0,2994 │ 0,0133 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│Al-Ol │ │ │ │ │ │ │ │ │
│240/40 │ 21,8 │ 0,1163 │ 0,004 │ 35 │ 80 │ 645 │ 0,1163 │ 0,0133 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│Al 240 │ 20,3 │ 0,1165 │ 0,004 │ 35 │ 70 │ 625 │ 0,1165 │ 0,0157 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│BZ II 70 │ 10,5 │ 0,4213 │ 0,004 │ 35 │ 70 │ 245 │ 0,4213 │ 0,0157 │
└─────────────┴──────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┘
┌ ┐^0,5
Isfc=Ifc│([Tau(cv)-Tau(sr)](ιsfc-ιsic)[1+α(20)(ιffc-20)]/[Tau(cv)-Tau(fr)]/(ιffc-ιfic)/[1+α(20)(ιffc-20)])│ [A],
└ ┘
integralã de la 0 la tk din i²(t)dt=tk.I²(ec)=2I²(K2)[C1+C2+C3][A² s],
din care rezultã:
I²(ec)=2I²(K2)[C1+C2+C3]/tk[A²],
n n
Σ I²(ec) = 1/tk Σ t(k,i)I²(ec,i) [A²]
i=1 i=1
n
integralã de 0 la tk din i²(t)dt=tk . I²(ec)=2 Σ I²(K2,i)[C(1,i)+C(2,i)+C(3,i)][A² s],
i=1
n
din care rezultã: I²(ec)=2 Σ I²(K2,i)[C(1,i)+C(2,i)+C(3,i)]/tk
i=1
n
unde: tk = Σ t(k,i) [s] - durata totalã a scurtcircuitelor.
i=1
───────────────────
la normativul feroviar
──────────────────────
Impedanţele corpului omenesc
D.1. Impedanţa internã a corpului omenesc Z(i) este definitã la pct. 2.6.11 din normativul feroviar şi depinde de frecvenţa şi valoarea tensiunii de atingere efectivã şi de calea de curent prin corp.
D.2. Impedanţele pielii corpului omenesc, Z(p,1), Z(p,2), sunt definite la pct. 2.6.12 din normativul feroviar şi depind de frecvenţa şi valoarea tensiunii de atingere efective şi de suprafaţa de contact între cei doi electrozi aplicaţi şi pielea corpului.
NOTĂ:
Valorile impedanţelor interne şi ale impedanţelor pielii corpului omenesc au fost determinate experimental, rezultatele mãsurãtorilor fiind prelucrate statistic [20].
D.3. Impedanţa totalã a corpului omenesc, Z(T), este definitã la pct. 2.6.13 din normativul feroviar şi este determinatã de impedanţa internã Z(i) şi de impedanţele pielii Z(p,1), Z(p,2), folosindu-se relaţia:
Z(T) = Z(p,1) + Z(i) + Z(p,2)
D.4. În tabelul D.3 sunt precizate valorile statistice ale impedanţei totale a corpului omenesc Z(T) atât pentru calea de curent prin corp mâna stângã - mâna dreaptã, cât şi pentru calea de curent mâna stângã - ambele picioare, la diferite valori ale tensiunii de atingere efectivã, la frecvenţa de 50 Hz şi la diferite probabilitãţi de nedepãşire a valorilor Z(T) din tabel.
Tabelul D.3. - Impedanţa totalã a corpului omenesc Z(T) şi curentul prin corpul omenesc I(B) în funcţie de tensiunea de atingere efectivã între punctele de contact ale corpului U(T), la frecvenţa 50 Hz, pentru cãile de curent prin corp: mâna stângã - mâna dreaptã, mâna stângã - ambele picioare
┌────────┬─────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Tensiune│ Calea de curent prin corp: mâna │ Calea de curent prin corp: │
│de atin-│ stângã - mâna dreaptã sau piciorul │ mâna stângã - ambele picioare │
│gere │ stâng - piciorul drept │ │
│efectivã├──────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┼──────┬────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│ între │Z(T5%)│I(B5%)│Z(T50%)│I(B50%)│Z(T95%)│I(B95%)│Z(T5%)│I(B5%) │Z(T50%)│I(B50%)│Z(T95%)│I(B95%)│
│punctele│[Ohm] │[mA] │[Ohm] │ [mA] │[Ohm] │[mA] │[Ohm] │[mA] │[Ohm] │ [mA] │[Ohm] │[mA] │
│de con- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tract │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│U(T)[V] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 25 │ 1750│ 14,3│ 3250 │ 7,7 │6100 │ 4,1 │ 1312 │ 19,05│ 2437 │ 10,2 │ 4575 │ 5,5 │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 50 │ 1450│ 34,5│ 2625 │ 19 │4375 │ 11,4 │ 1087 │ 45,9 │ 1969 │ 25,4 │ 3281 │ 15,2 │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 75 │ 1250│ 60 2│ 200 │ 34,1 │3500 │ 21,4 │ 937 │ 80 │ 1650 │ 45,5 │ 2625 │ 28,6 │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 100 │ 1200│ 83,3│ 1875 │ 53,3 │3200 │ 31,2 │ 900 │ 111 │ 1406 │ 71,1 │ 2400 │ 41,7 │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 125 │ 1125│ 111,1│ 1625 │ 76,9 │2875 │ 43,5 │ 843 │ 148 │ 1219 │ 102,5 │ 2156 │ 58 │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 220 │ 1000│ 220 │ 1350 │ 163 │2125 │ 103,5 │ 750 │ 293 │ 1012 │ 217,4 │ 1594 │ 138 │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 700 │ 750│ 933 │ 1100 │ 636 │1550 │ 452 │ 562 │ 1244 │ 825 │ 848,5 │ 1162 │ 602 │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1000 │ 700│1428 │ 1050 │ 952 │1500 │ 667 │ 525 │ 1904 │ 787 │1270 │ 1125 │ 889 │
├────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│5000 │ 650│7692 │ 750 │6666 │ 850 │5882 │ 487 │10267 │ 562 │8896 │ 637,5│7843 │
└────────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
───────────────────
la normativul feroviar
──────────────────────
Efectele trecerii curentului prin corpul omenesc
E.1. Fibrilaţia ventricularã - este consideratã a fi principala cauzã a deceselor datorate şocurilor electrice. Efectele patofiziologice, cum sunt: contracţiile musculare, dificultãţile în respiraţie, creşterea presiunii sanguine, perturbãrile în formarea şi conducerea impulsurilor în inimã incluzând fibrilaţia auricularã şi opririle tranzitului cardiac, care pot sã aparã fãrã fibrilaţie ventricularã, nu sunt considerate letale şi în mod obişnuit sunt reversibile [20].
E.2. Zonele curent/timp
În figura E.1 sunt reprezentate grafic zonele curent/timp pentru calea de curent mâna stângã - ambele picioare, zone care au fost determinate experimental şi care sunt considerate zone de referinţã.
Figura E.1- Zonele curent/timp pentru calea de curent mâna stângã - ambele picioare
NOTA(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii E. 1 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 3.09.2008, la pagina 21 (a se vedea imaginea asociatã).
În tabelul E.1 sunt precizate zonele curent/timp, pentru frecvenţe în domeniul 15-100 Hz, în funcţie de efectele pe care le are trecerea curentului prin corpul omenesc.
Tabelul E.1 - Zonele curent/timp pentru curent alternativ cu frecvenţa de la 15 Hz la 100 Hz
┌─────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Notaţia │ │ │
│zonei curent/│ Limitele zonei │ Efecte patofiziologice │
│ timp │ │ │
├─────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│AC-1 │Pânã la linia "a" │În mod obişnuit nicio reacţie │
│ │(determinatã de dreapta│ │
│ │I(B) = 0,5 mA) │ │
├─────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│AC-2 │De la linia "a" la │În mod obişnuit niciun efect fiziologic │
│ │linia "b" * │periculos │
├─────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│AC-3 │De la linia "b" la │În mod obişnuit nu este de aşteptat un │
│ │curba "c(1)" │defect organic. Sunt probabile │
│ │ │contracţii musculare şi dificultãţi de │
│ │ │respiraţie pentru durata de trecere a │
│ │ │curentului mai mare de 2 s. Perturbaţii │
│ │ │reversibile în formarea şi propagarea │
│ │ │impulsurilor în inimã, inclusiv │
│ │ │fibrilaţie auricularã şi oprirea │
│ │ │temporarã a inimii fãrã fibrilaţie │
│ │ │ventricularã, care cresc cu intensitatea│
│ │ │curentului şi cu timpul de trecere a │
│ │ │curentului. │
├─────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│AC- 4 │Deasupra curbei "c(1)" │Creşterea numãrului efectelor │
│ │ │periculoase patofiziologice cum sunt │
│ │ │opriri ale inimii, opriri ale │
│ │ │respiraţiei, în funcţie de durata şi │
│ │ │intensitatea curentului de trecere prin │
│ │ │corp. Pot sã aparã perturbãri grave faţã│
│ │ │de efectele zonei AC3. │
├─────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│AC- 4.1 │Între curbele "c(1)" şi│Probabilitate a fibrilaţiei ventriculare│
│ │"c(2)" │în creştere pânã la 5% │
├─────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│AC- 4.2 │Între curbele "c(2)" şi│Probabilitate a fibrilaţiei ventriculare│
│ │"c(3)" │în creştere pânã la 50% │
├─────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│AC- 4.3 │Peste curba "c(3)" │Probabilitate a fibrilaţiei ventriculare│
│ │ │peste 50% │
├─────────────┴───────────────────────┴────────────────────────────────────────┤
│* Pentru durate de trecere a curentului sub 10 ms, limita pentru curentul prin│
│corpul omenesc pentru linia "b" rãmâne constantã la o valoare de 200 mA. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│Nr. │ │Factorul de curent │
│crt.│ Calea de curent pentru I(h) │ prin inimã F │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 1 │mâna stângã - piciorul stâng, piciorul drept sau │ │
│ │ambele picioare │ 1,0 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 2 │ambele mâini - ambele picioare │ 1,0 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 3 │mâna stângã - mâna dreaptã │ 0,4 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 4 │mâna dreaptã - piciorul stâng │ 0,8 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 5 │spate - mâna dreaptã │ 0,3 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 6 │spate - mâna stângã │ 0,7 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 7 │piept - mâna dreaptã │ 1,3 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 8 │piept - mâna stângã │ 1,5 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 9 │şezut - mâna stângã sau mâna dreaptã sau │ │
│ │ambele picioare │ 0,7 │
└────┴────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘
───────────────────
la normativul feroviar
──────────────────────
Calculul limitelor tensiunilor de atingere şi de pas
F.1. Limitele tensiunilor de atingere/accesibile şi de pas se calculeazã pentru o anume cale de curent prin corp, conform anexei D din [20], pentru o probabilitate de 0% de producere a fibrilaţiei ventriculare, pentru diverse probabilitãţi de nedepãşire a valorilor impedanţei totale a corpului omenesc. Organigrama calculelor este prezentatã în figura urmãtoare:
┌─────┐
│ 1 │
┌──────────┐ └──┬──┘
│ START │ │
└────┬─────┘ │
│ v
v ┌──────────────────────────┐
┌────────────────────────┐ │Determinarea impedanţei │
│ Introducerea limitelor │ │totale a corpului omenesc │
│ admisibile de curent, │ │Z(T), la frecvenţa 50 Hz │
│ în conformitate cu │ │pentru calea de curent │
│ figura E.1, curba C(1),│ │prin corp consideratã, la │
│ pentru calea de curent │ │probabilitatea impusã de │
│ mâna stângã - ambele │ │nedepãşire a valorii │
│ picioare (notate cu │ │semnificative, conform │
│ I(ref) şi a duratei de │ │tabelului D.3 din anexa D │
│ trecere a curentului │ │la normativul feroviar. │
│ prin corp │ └────────────┬─────────────┘
└───────────┬────────────┘ │
│ │
│ v
v ┌──────────────────────────┐
┌──────────────────────────┐ │Se ţine cont eventual de │
│Alegerea factorului de │ │rezistenţa adiţionalã │
│curent prin inimã F, │ │R(A) a încãlţãmintei │
│în funcţie de calea de │ │vechi şi umede şi/sau a │
│curent consideratã │ │mijloacelor de protecţie │
│(alta decât calea mâna │ │a muncii, conform [16], │
│stângã - ambele picioare),│ │anexa D. │
│conform tabelului E.2 │ └────────────┬─────────────┘
│din anexa E la normativul │ │
│feroviar. │ │
└───────────┬──────────────┘ v
│ ┌──────────────────────────┐
│ │Se calculeazã impedanţa │
v │totalã a cãii de curent. │
┌──────────────────────────┐ └────────────┬─────────────┘
│ Determinarea curentului │ │
│ maxim admisibil prin │ │
│ corp I(h) pentru calea │ v
│ de curent consideratã │ ┌───────────────────────────┐
│ pe baza formulei de la │ │ Calculul limitei maxime │
│ pct. E.3 din anexa E la │ │ de tensiune între punctele│
│ normativul feroviar. │ │ de contact ale corpului │
└───────────┬──────────────┘ │ omenesc pentru calea de │
│ │ curent consideratã în │
v │ funcţie de durata de │
┌─┐ │ trecere a curentului │
│1│ │ prin corp: Uc1=f(t). │
└─┘ └────────────┬──────────────┘
│
v
┌───────────────────────────┐
│Calculul limitei maxime │
│de tensiune Ut/U(a) şi │
┌────────┐ │compararea cu tensiunile │
│ STOP │ <─────┤de atingere/accesibile │
└────────┘ │calculate conform │
│organigramei din figura │
│F.2. │
└───────────────────────────┘
┌──────────┬─────────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Durata de │Curentul │ Limita maximã a tensiunii de atingere/ │ Regimul │
│trecere a │maxim │ accesibilã (U(t)/U(a) │electric │
│curentului│admis ├───────────────┬───────────────┬───────────────┤ │
│prin corp │prin │Pentru Z(T,5%) │Pentru Z(T,50%)│Pentru Z(T,95%)│ │
│ t [s] │corpul ├─────┬─────────┼─────┬─────────┼─────┬─────────┤ │
│ │omenesc │U(c1)│U(t)/U(a)│U(c1)│U(t)/U(a)│U(c1)│U(t)/U(a)│ │
│ │I(B)[mA] │ [V] │ [V] │[V] │ [V] │ [V] │ [V] │ │
│ │I(c1) = │ │ │ │ │ │ │ │
│ │I(ref) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ 0,02 │ 500 │ 337 │ 837 │ 440 │ 940 │ 605 │ 1105 │Regim de │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤scurtã │
│ 0,10 │ 442 │ 306 │ 748 │ 400 │ 842 │ 549 │ 991 │duratã cu│
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤R(A)= │
│ 0,20 │ 350 │ 253 │ 604 │ 320 │ 670 │ 457 │ 807 │1000 Ohmi│
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,30 │ 252 │ 198 │ 446 │ 245 │ 497 │ 353 │ 605 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,40 │ 145 │ 123 │ 268 │ 160 │ 305 │ 229 │ 374 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,50 │ 100 │ 91 │ 191 │ 125 │ 225 │ 178 │ 278 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,60 │ 78 │73,6 │ 130 │ 105 │ 160 │ 152 │ 208 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ 0,70 │ 66 │ 65 │ 97 │ 95 │ 130 │ 136 │ 168 │Regim │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤temporar │
│ 0,80 │ 58 │ 59 │ 85 │ 90 │ 110 │ 125 │ 141 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,90 │ 52 │ 56 │ 61 │ 85 │ 90 │ 116 │ 120 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 1,00 │ 50 │ 53 │ 53 │ 80 │ 80 │ 113 │ 113 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 3,00 │ 39 │ 44 │ │ 67 │ │ 96 │ │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 5,00 │ 38 │ 43 │ │ 66 │ │ 93 │ │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│5<t≤300 │ 38 │ 43 │ │ 66 │ │ 93 │ │ │
└──────────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────────┘
┌─────────────────┬───────────┬──────────────────────────────┬─────────────────┐
│Durata de trecere│Curentul │Limita maximã a tensiunii de │ │
│a curentului prin│maxim admis│ atingere/accesibilã │ │
│ corp t [s] │prin corpul│ [U(t)/U(a)] =U(C1) │Regimul electric │
│ │omenesc ├───────┬────────┬─────────────┤ │
│ │I(B)[mA]= │Pentru │Pentru │ Pentru │ │
│ │2,5xI(ref) │Z(T,5%)│Z(T,50%)│ Z(T,95%) │ │
│ │ ├───────┼────────┼─────────────┤ │
│ │ │U(c1) │U(c1) │ U(c1)[V] │ │
│ │ │ [V] │ [V] │ │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ 0,02 │ 1250 │ 896 │ 1253 │ 1591 │ Regim de │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤scurtã duratã │
│ 0,10 │ 1105 │ 807 │ 1161 │ 1452 │ R(A)=0 │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 0,20 │ 875 │ 665 │ 928 │ 1222 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 0,30 │ 630 │ 511 │ 694 │ 949 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 0,40 │ 362 │ 329 │ 434 │ 589 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 0,50 │ 250 │ 244 │ 316 │ 440 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ 0,60 │ 195 │ 195 │ 256 │ 362 │ Regim │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ temporar │
│ 0,70 │ 165 │ 173 │ 222 │ 317 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 0,80 │ 145 │ 156 │ 201 │ 287 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 0,90 │ 130 │ 142 │ 185 │ 263 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 1,00 │ 125 │ 138 │ 180 │ 255 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 3,00 │ 97,5 │ 113 │ 149 │ 212 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 5,00 │ 95 │ 111 │ 146 │ 208 │ │
├─────────────────┼───────────┼───────┼────────┼─────────────┤ │
│ 5<t≤300 │ 95 │ 111 │ 146 │ 208 │ │
└─────────────────┴───────────┴───────┴────────┴─────────────┴─────────────────┘
┌──────────┬─────────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Durata de │Curentul │ Limita maximã a tensiunii de atingere/ │ Regimul │
│trecere a │maxim │ accesibilã (U(t)/U(a) │electric │
│curentului│admis ├───────────────┬───────────────┬───────────────┤ │
│prin corp │prin │Pentru Z(T,5%) │Pentru Z(T,50%)│Pentru Z(T,95%)│ │
│ t [s] │corpul ├─────┬─────────┼─────┬─────────┼─────┬─────────┤ │
│ │omenesc │U(c1)│U(t)/U(a)│U(c1)│U(t)/U(a)│U(c1)│U(t)/U(a)│ │
│ │I(B)[mA] │ [V] │ [V] │[V] │ [V] │ [V] │ [V] │ │
│ │2,5xI(ref│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ 0,02 │ 1250 │ 896│ 5896 │ 1253│ 6253 │ 1591│ 6591 │Regim de │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤scurtã │
│ 0,10 │ 1105 │ 807│ 5227 │ 1161│ 5581 │ 1452│ 5872 │duratã, │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤cu R(A)= │
│ 0,20 │ 875 │ 665│ 4165 │ 928│ 4428 │ 1222│ 4722 │4000 Ohmi│
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,30 │ 630 │ 511│ 3031 │ 694│ 3214 │ 949│ 3469 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,40 │ 362 │ 329│ 1781 │ 434│ 1886 │ 589│ 2041 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,50 │ 250 │ 244│ 1244 │ 316│ 1316 │ 440│ 1440 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ 0,60 │ 195 │ 195│ 755 │ 256│ 816 │ 362│ 922 │Regim │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤temporar │
│ 0,70 │ 165 │ 173│ 493 │ 222│ 542 │ 317│ 637 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,80 │ 145 │ 156│ 316 │ 201│ 361 │ 287│ 447 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 0,90 │ 130 │ 142│ 182 │ 185│ 225 │ 263│ 303 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 1,00 │ 125 │ 138│ 138 │ 180│ 180 │ 255│ 255 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 3,00 │ 97,5 │ 113│ 113 │ 149│ 149 │ 212│ 212 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│ 5,00 │ 95 │ 111│ 111 │ 146│ 146 │ 208│ 208 │ │
├──────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤ │
│5<t≤300 │ 95 │ 111│ 111 │ 146│ 146 │ 208│ 208 │ │
└──────────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────────┘
┌─────────┐
│ START │
└───╥─────┘
║
v
┌────────────────────────────────────────────────┐
│Introducerea datelor de bazã: │
│- tensiunea şi frecvenţa nominalã a reţelei de │
│alimentare [U(n)=25V, f(n)=50 Hz] │
│- rezistivitatea solului P(sol)[ohm.m] şi │
│variaţiile sezoniere ale acesteia în secţiunea │
│alimnetarã unde se proiecteazã CPP │
└─────────────────────╥──────────────────────────┘
║
v
┌─────────────────────────────────────────────────┐
│Concepţia minimalã de proiectare pentru │
│satisfacrerea cerinţelor: │
│- alegerea iniţialã a materialului şi secţiunii │
│ CPP; │
│- amplasarea conductorului pe stâlpii LCA; │
│ rezistenţa de dispersie a stâlpilor; │
│- durata maximã de deconectare a defectului │
│ prin protecţia de bazã t(pb)[S); │
│- ducata maximã de deconectare a defectului │
│ prin protecţia de rezervã t(pr)[S]. │
└──────────────────────╥──────────────────────────┘
║
v
┌───┐
│ 1 │
└─╥─┘
║
v
┌─────────────────────────────────────────────────┐
│Calculul regimurilor electrice (permanent de │
│funcţionare continuã, permanent forţat şi de │
│scurtã duratã) în vederea determinãrii: │
│- curentului de regim permanent de funcţionare │
│continuã şi de funcţionare forţatã şi distribuţia│
│acestora între conductoarele liniei de contact, │
│şinele de cale feratã şi conductorul de protecţie│
│principal; │
│- curentului de defect (scurtcircuit în │
│condiţiile cele mai dezavantajoase) şi │
│distribuţia acestuia prin conductorul de │
│protecţie principal │
└─────────────────────╥───────────────────────────┘
║
v
┌─────────────────────────────────────────────────┐
│Calculul regimului termic al conductorului de │
│protecţie principal │
│- doar pentru regim de scurtã duratã sau regim │
│temporar în cazul CPPLP; │
│- pentru regim de scurtã duratã, regim permanent │
│de funcţionare continuã şi regim permanent de │
│funcţionare forţatã, în cazul CPPLPICT │
└─────────────────────╥───────────────────────────┘
║ ┌───┐
v │ 1 │
┌──────────────────────────────┐ └───┘
│ Temperaturile finale ale CPP │ ^
│ depãşesc temperaturile │ ║
│ maxime admisibile pentru │ ┌──────────╨───────────┐
┌───┐ NU │ regimurile de mai sus? │DA │Alege un alt conductor│
│ 2 │<═══╛──────────────────────────────╘══>│de secţiune mai mare │
└───┘ │şi/sau fabricat din │
│alte materiale │
└──────────────────────┘
┌─────┐
│ 2 │
└──╥──┘
║
v
┌─────────────────────────────────────────────────┐
│Determinarea maximului tensiunii de atingere de │
│calcul pãrţi conductoare accesibile - şine c.f. │
│şi a tensiunii de atingere de calcul şine │
│c.f.-pãmânt de referinţã │
└─────────────────────╥───────────────────────────┘
║
v
┌────────────────────────────────────────────┐
│ Maximul tensiunii de atingere de calcul │
│ pentru secţiunea studiatã este mai mic │
│ decât limit tensiunii de atingere │
│ corespunzãtoare duratei regimului şi cãii │
│ de curent prin corp, determinatã conform │
│ organigramei F.1? │
NU └─╥──────────────────────────────────────────╖ DA
║ v
v ╔════╝
┌──────────────────────────────────┐ ║
│Îmbunãtãţirea soluţiei tehnice de │ v
│proiectare (modificarea schemei │ ┌────────────────────┐
│de protecţie, modificarea lungimii│ │Proiectare terminata│
│şi/sau secţiunii conductorului de │ └────────╥───────────┘
│protecţie principal, reducerea │ ║
│timpului maxim de deconectare a │ v
│circuitului defect, alegerea unor │ ┌────────┐
│stâlpi cu rezistenţã de dispersie │ │ STOP │
│la pãmânt mai micã, introducerea │ └────────┘
│de dispozitive limitatoare de │
│tensiune, reducerea rezistenţei │
│şine c.f.-pãmânt de referinţã │
│prin intermediul unor prize de │
│pãmânt suplimentare etc.) │
└────────────╥─────────────────────┘
║
v
┌───┐
│ 1 │
└───┘
─────────────────────
la normativul feroviar
───────────────────────
Exemple de scheme electrice pentru conexiunea CPP la instalaţiile IFTE şi SCB
G.1. - Scheme electrice pentru instalaţii care utilizeazã conductor de protecţie principal tip CPPLP
Figura G.1.1 Schemã electricã pentru linie simplã de cale feratã echipatã cu circuite de cale bifilare
NOTA(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurei G.1.1 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 636 din 03.09.2008, la pagina 31, a se vedea imaginea asociatã.
Figura G.1.2 Schemã electricã pentru linie simplã de cale feratã echipatã cu circuite de cale monofilare sau neechipatã cu circuite de cale
NOTA(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurei G.1.2 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 636 din 03.09.2008, la pagina 31, a se vedea imaginea asociatã.
NOTĂ:
În figurile G.1.1 şi G.1.2, şinele cãii ferate s-au notat cu S1 şi S2, iar transformatoarele de putere din STEF cu 1T, respectiv 2T; celelalte abrevieri folosite sunt explicate la pct. 1.6 din textul normativului feroviar.
G.2. - Scheme electrice pentru instalaţii care utilizeazã conductor de protecţie principal tip CPPLPICT
Figura G.2.1 Schemã electricã pentru linie simplã de cale feratã echipatã cu circuite de cale bifilare
NOTA(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurei G.2.1 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 636 din 03.09.2008, la pagina 32, a se vedea imaginea asociatã.
Figura G.2.2 Schemã electricã pentru linie simplã de cale feratã echipatã cu circuite de cale monofilare sau neechipatã cu circuite de cale
NOTA(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurei G.2.2 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 636 din 03.09.2008, la pagina 32, a se vedea imaginea asociatã.
NOTĂ:
În figurile G.2.1 şi G.2.2, şinele cãii ferate s-au notat cu S1 şi S2, iar transformatoarele de putere din STEF cu 1T, respectiv 2T; celelalte abrevieri folosite sunt explicate la pct. 1.6 din textul normativului feroviar.
___________
