Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
────────
la normativ
───────────
CONŢINUTUL ORIENTATIV
al planului de apãrare în cazul producerii
unui dezastru specific
CAPITOLUL I
scop, definiţie
- obiective
- caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere
CAPITOLUL II
- structuri organizatorice implicate
- responsabilitãţi ale organismelor şi autoritãţilor cu atribuţii în domenii
- Centrul de conducere a acţiunilor
- Planificarea acţiunii
CAPITOLUL III
- concepţia desfãşurãrii acţiunilor de protecţie-intervenţie
- etapele de realizare a acţiunilor faze de urgenţã a acţiunilor
- acţiunile de protecţie-intervenţie
- gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie: prevenirea, protecţia, intervenţia, relocarea, refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţã
CAPITOLUL IV
Resurse: umane, materiale, financiare
CAPITOLUL V
Logistica acţiunilor
CAPITOLUL VI
Asigurarea realizãrii acţiunilor:
- instruirea
- planuri şi proceduri
DISPOZIŢII FINALE
ANEXE:
- decizia privind constituirea/organizarea Comisiei centrale/judeţene/Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
- componenţa nominalã a membrilor Comisiei împotriva dezastrelor, cu precizarea unitãţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu; responsabilitãţi şi misiuni;
- încadrarea Comisiei centrale / judeţene / Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
- procedurã de urgenţã;
- numerele de telefon, fax unde se pot transmite avertizãri, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;
- schema fluxului informaţional-decizional pentru apãrare împotriva seismelor şi alunecãrilor de teren;
- tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecãri de teren, de pe raza zonei respective;
- tabelele cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie şi nominalizarea unitãţilor care vor interveni;
- hãrţi de risc;
- planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie;
- planul de instruire şi pregãtire;
- planul de evacuare-relocare;
- situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apãrare existente, modul cum se acoperã deficitul din disponibilitãţi locale şi cu sprijin de la Comisia de apãrare superioarã etc;
- reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecare de teren;
- comunicate;
- responsabilitãţile privind luarea mãsurilor de apãrare şi de evacuare a oamenilor şi bunurilor pe fiecare obiectiv afectat;
- responsabilitãţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice despre evenimentul produs şi efectele acestuia la nivelul superior de decizie;
- fişele de instruire periodicã, pe probleme de apãrare împotriva seismelor şi alunecãrilor de teren.
NOTĂ:
Anexele, dupã ce au fost întocmite conform situaţiei specifice fiecãrui nivel de jurisdicţie, devin pãrţi componente ale planului de apãrare.
ANEXA 2
────────
la normativ
────────────
STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL
planului de apãrare al Comisiei centrale pentru prevenirea
şi apãrarea împotriva efectelor seismelor şi alunecãrilor
de teren
CAPITOLUL I
- Scop, definiţie: Planul operativ de apãrare în cazul producerii unui dezastru specific, este documentul pe baza cãruia se realizeazã mãsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregãtire şi intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora.
- Obiectiv: îl constituie stabilirea mãsurilor şi acţiunilor de prevenire, pregãtire, protecţie şi intervenţie în cazul unor dezastre specifice, în vederea limitãrii şi înlãturãrii efectelor produse de acestea asupra populaţiei, bunurilor de orice fel şi revenirii la normal a vieţii social-economice.
- Caracteristicile zonelor cu risc ridicat sunt prezentate în art. 2 alin. (4) din Normativ.
CAPITOLUL II
a) structuri organizatorice
Componenţa, pe funcţii, a Comisiei centrale este stabilitã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 438/1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismice şi alunecãrilor de teren, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Componenţa nominalã a membrilor Comisiei centrale se stabileşte anual; din comisie fac parte demnitari la nivel de secretar de stat, reprezentanţi ai ministerelor, pentru care se precizeazã instituţia la care sunt încadraţi, funcţia, adresa şi telefonul/faxul de la serviciu şi domiciliu. Tabelul cu componenţa nominalã se arhiveazã la Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
b) Responsabilitãţi:
Comisia centralã organizeazã, coordoneazã şi controleazã acţiunile şi mãsurile de prevenire, pregãtire, protecţie şi intervenţie, denumite în continuare acţiuni şi mãsuri de apãrare, împotriva efectelor produse de seisme şi alunecãri de teren.
c) Centrul de conducere a acţiunilor:
Comisia centralã este organizatã pe lângã Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Centrul de comandã a acţiunilor Comisiei centrale în cazul producerii unui dezastru specific se aflã la sediul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Transporturilor, Palatul CFR, Bucureşti, Bd. Dinicu Golescu 38.
CAPITOLUL III
SECTIUNEA A:
Mãsuri şi acţiuni în perioada predezastru
(1) Constituirea, prin Ordin al ministrului, a componentei nominale a Comisiei centrale. Aceastã acţiune se face anual şi ori de câte ori situaţia o impune;
(2) Asigurarea şi verificarea periodicã a funcţionãrii fluxului informaţional-decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a prelucrãrii şi stocãrii acestora, transmiterii deciziilor de cãtre factorii cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu cãtre cei interesaţi; transmiterea informaţiilor şi a deciziilor, se realizeazã în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional, prezentatã în Anexa C;
(3) Stabilirea, prin protocol, cu instituţiile abilitate, a tipurilor de reţele, frecvente şi mijloace de telecomunicaţii, compatibile între ele, care se utilizeazã şi pentru care se asigurã permanenţa;
(4) Stabilirea unor programe de acţiuni pe termen scurt şi lung care cuprind mãsuri privind reducerea riscului seismic al construcţiilor, în special a celor cu funcţii vitale pentru societate;
(5) Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, a respectãrii prevederilor <>Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificãrile ulterioare;
(6) Promovarea şi dezvoltarea de cooperãri internaţionale, în vederea reducerii riscului seismic şi al alunecãrilor de teren, precum şi pentru managementul situaţiilor cauzate de producerea unui dezastru specific;
(7) Coordonarea tehnicã a elaborãrii materialelor de educare antiseismicã a populaţiei.
Conţinutul minim al regulilor de pregãtire antiseismicã, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cutremur şi/sau alunecãri de teren este redat în Anexa 2.1, urmând a fi adaptat şi detaliat potrivit condiţiilor concrete din diferite zone seismice şi localitãţi;
(8) Asigurarea şi verificarea condiţiilor de funcţionare în caz de cutremur a Comisiei Centrale (spaţii, utilitãţi), structurã, dotare etc;
(9) Avizarea planurilor de apãrare ale comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor- pentru Secţiunea seisme şi alunecãri de teren;
(10) Avizarea regulamentelor privind modul de organizare, componenţa, atribuţiile specifice şi modul de funcţionare a comisiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
(11) Aprobarea actualizãrii sau modificãrii propriului regulament de organizare şi funcţionare;
(12) Instituirea, prin Ordin al ministrului, a obligaţiei experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte şi a responsabililor tehnici cu execuţia de a participa la acţiunile de investigare de urgenţã post-seism şi pentru stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţã a construcţiilor avariate. În Anexa 2. 2 se prezintã organizarea, logistica şi etapele investigãrii de urgenţã post-seism a construcţiilor, în conformitate cu Manualul privind investigarea de urgenţã post-seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate, indicativ M.E.003-99.
SECŢIUNEA B
Mãsuri şi acţiuni în perioada de incidenţã a unui dezastru specific în cazul producerii unui dezastru specific:
(1) Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului - INCDFP Bucureşti comunicã imediat principalele caracteristici ale cutremurului produs, conform modelului - Anexa C1.
(2) Prefecturile judeţelor, respectiv Prefectura Municipiului Bucureşti, comunicã imediat principalele efecte ale cutremurului şi /sau alunecãrii de teren produse, conform modelului -Anexa C2.
(3) Informaţiile se comunicã prin telefon şi se transmit ulterior prin fax la Cabinetul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului;
(4) Directorul de cabinet - în timpul programului normal de lucru, respectiv ofiţerul de serviciu de la cabinetul ministrului, în afara programului normal de lucru, aduc imediat la cunoştinţã informaţiile primite: ministrului, secretarilor de stat, secretarului general sau înlocuitorilor desemnaţi ai acestora în cazul imposibilitãţii contactãrii titularilor.
(5) În cazul unui eveniment major, resimţit de populaţie şi comunicat prin mass-mediâ, cu potenţiale pierderi umane şi pagube materiale, urmãtoarele persoane: Secretarii de Stat, Secretarul General, Inspectorul General de Stat în construcţii, şeful Serviciului probleme speciale şi adjuncţii acestora se autosesizeazã şi se prezintã de urgenţã la Cabinetul ministrului.
(6) Funcţie de natura şi amploarea fenomenului natural produs, vicepreşedintele Comisiei centrale:
a) informeazã imediat ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului;
b) propune, dupã caz,:
● înştiinţarea şi alarmarea membrilor Comisiei centrale;
● constituirea de urgenţã în cadrul Comisiei centrale a Grupului operativ de coordonare, din punct de vedere tehnic, a acţiunilor comisiilor judeţene, respectiv a Comisiei Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor;
Componenţa nominalã a Grupului operativ se pãstreazã la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
(7) În Grupul operativ se pot nominaliza, dupã caz, reprezentanţi desemnaţi de celelalte ministere şi instituţii cu atribuţii şi responsabilitãţi în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenţiei de urgenţã post - dezastru, precum şi specialişti în domeniu din instituţii publice şi comisii tehnice de specialitate.
(8) Membrii Grupului operativ se întrunesc de urgenţã la Centrul de conducere a acţiunilor, care este sediul Comisiei centrale. In situaţia imposibilitãţii utilizãrii sediului, conducerea acţiunilor Comisiei centrale se realizeazã de la Punctul de comandã al protecţiei civile din Municipiul Bucureşti.
(9) Înştiinţarea, culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor se face conform fluxului informaţional-decizional
(10) Grupul operativ solicitã informaţii asupra construcţiilor afectate de dezastru, prin inspecţiile teritoriale în construcţii şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.
(11) Grupul operativ solicitã informaţii asupra efectelor dezastrului, de la comisiile judeţene / Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.
(12) Prefecţii judeţelor şi prefectul Municipiului Bucureşti, în calitatea acestora de preşedinţi ai comisiilor de apãrare împotriva dezastrelor, rãspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acţiunilor privind înştiinţarea, alarmarea şi intervenţia operativã, precum şi pentru transmiterea informaţiilor cãtre Comisia centralã în cazul producerii unui cutremur, alunecare şi/sau prãbuşire de teren;
(13) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii, asigurã - în perioada imediat urmãtoare producerii unui dezastru şi în continuare, pânã la încetarea declarãrii stãrii de dezastru permanenţa la sediu, constituitã din 2 persoane;
(14) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii asigurã, prin experţii tehnici atestaţi, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia din aria lor de responsabilitate, inspectarea de urgenţã post seism a construcţiilor, dotãrilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi raporteazã zilnic, sau ori de câte ori situaţia o impune, cãtre Grupul operativ, mãsurile întreprinse şi modul de îndeplinire a acestora;
(15) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii, avizeazã soluţiile de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate şi urmãresc aplicarea mãsurilor stabilite de comisia judeţeanã / Municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor în acţiunile de intervenţie operativã şi refacere post dezastru
(16) Lista cu specialişti, experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa rezistenţã şi stabilitate a construcţiilor, este actualizatã periodic de cãtre Direcţia Tehnicã şi se publicã în Buletinul Construcţiilor şi se arhiveazã la secretariatul tehnic al Comisiei centrale;
(17) Lista cu reprezentanţii prefecturilor şi ai autoritãţilor administraţiei publice locale, cu telefoane şi fax este actualizatã periodic prin grija Direcţiei Tehnice în construcţii şi se arhiveazã la secretariatul tehnic al Comisiei centrale;
(18) Lista cu inspectorii şefi ai inspectoratelor teritoriale şi judeţene în construcţii este actualizatã periodic de cãtre Inspectoratul de stat în construcţii şi se arhiveazã la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
(19) Conţinutul cadru al unui raport operativ ce se transmite în timpul acţiunilor de protecţie-intervenţie este prezentat în Anexa D.
SECŢIUNEA C
Mãsuri şi acţiuni în perioada post dezastru specific
(1) Coordonarea, din punct de vedere tehnic, a investigãrii de urgenţã a construcţiilor, inclusiv a dotãrilor, dupã cum urmeazã:
- la nivel central, de cãtre:
- vicepreşedintele Comisiei Centrale şi
- inspectorul general al Inspecţiei de Stat în Construcţii
- la nivel teritorial, de cãtre:
- prefect şi
- inspectorul şef al Inspectoratului teritorial/judeţean în construcţii
(2) Coordonarea investigãrii de urgenţã a construcţiilor şi dotãrilor Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi a unitãţilor aflate în subordinea, sub autoritatea şi coordonarea acestuia.;
(3) Asigurarea finanţãrii expertizelor tehnice a construcţiilor afectate de dezastrul specific,
(4) Coordonarea finanţãrii lucrãrilor de proiectare şi execuţie pentru punerea în siguranţã a construcţiilor şi dotãrilor prevãzute la alin. (2) precum şi a clãdirilor cu destinaţia de locuinţe încadrate prin Raportul de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic;
(5) Colaborarea la acţiunile generale pentru reabilitare şi revenirea stãrii de normalitate;
(6) Evaluarea, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor, a pagubelor din punct de vedere cantitativ şi valoric determinate de dezastrul specific; raportul de evaluare se înainteazã Comisiei guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor în termen de 30 de zile de la producerea dezastrului specific.
Conţinutul cadru al raportului de sintezã privind evaluarea intervenţiei este prezentat în Anexa F.
(7) Avizarea fundamentãrilor comisiilor judeţene de apãrare împotriva dezastrelor privind alocarea de sume din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, dupã producerea unui dezastru specific;
(8) Asigurarea reactualizãrii sau completãrii hãrţilor privind zonele de risc natural cauzat de cutremure de pãmânt şi alunecãri de teren;
(9) Reactualizarea şi/sau completarea planului de apãrare.
(10) Îndrumarea metodologicã a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare împotriva dezastrelor asupra actualizãrii şi completãrii, dupã caz, a planurilor de apãrare la dezastru specific, ţinând seama de concluziile desprinse din analiza intervenţiei.
CAPITOLUL IV
Resurse: umane, materiale, financiare
Resursele umane sunt constituite din membrii Comisiei centrale, specialişti din cadrul comisiilor şi comitetelor tehnice din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi alţi specialişti din cadrul institutelor de proiectare-cercetare şi învãţãmântul superior.
Resursele materiale sunt cele prevãzute în Regulamentul de Organizare- Funcţionare al Comisiei centrale, aprobat prin <>Hotãrârea de Guvern nr. 438/1996 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi alte resurse aflate la dispoziţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi/sau alocate în funcţie de caracteristicile şi amploarea efectelor dezastrului specific.
Resursele financiare necesare activitãţilor de prevenire, pregãtire, protecţie, intervenţie ale Comisiei centrale se asigurã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
CAPITOLUL V
Logistica acţiunilor se asigurã de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru acţiunile şi mãsurile desfãşurate de la sediul propriu, precum şi de cãtre autoritãţile, instituţiile publice şi agenţii economici cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu.
CAPITOLUL VI
Asigurarea realizãrii acţiunilor:
a) Pentru pregãtirea personalului cu atribuţii şi responsabilitãţi în domeniu. Comisia centralã, sub conducerea Comandamentului Protecţiei Civile şi împreunã cu alte organisme abilitate, participã la exerciţii generale şi aplicaţii în scopul pregãtirii organelor de conducere ale forţelor de intervenţie, precum şi a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în situaţiile provocate de producerea unui dezastru specific.
b) Comisia centralã promoveazã şi coordoneazã activitatea de reglementãri tehnice în domeniu.
DISPOZIŢII FINALE
1) Cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor pe timpul acţiunilor de intervenţie se deconteazã în condiţiile legii.
2) Documentele elaborate pentru pregãtirea, organizarea şi desfãşurarea intervenţiei se arhiveazã de cãtre Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale, cu respectarea prevederilor legale.
ANEXA 2.1.
────────────
la normativ
────────────
CONŢINUTUL MINIM
al regulilor de pregãtire antiseismicã, protecţie,
comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cutremur
şi/sau alunecãri de teren
a) Pregãtirea antiseismicã - cunoştinţe privind clãdirile şi spaţiile de lucru sau locuinţe
- Cunoaşterea evenimentelor seismice precedente şi cunoaşterea acţiunii lor asupra clãdirii în care lucreazã sau locuiesc, pentru a preveni repetarea unor efecte negative în viitor
- Cunoaşterea şi urmãrirea respectãrii unor principii simple şi sigure pentru execuţia de clãdiri rezistente în localitãţi rurale, respectiv a cerinţelor legale privind calitatea construcţiilor în zone urbane, precum şi luarea mãsurilor privind reabilitarea clãdirilor în conformitate cu normele actuale
- Cunoaşterea şi aplicarea mãsurilor şi acţiunilor de evitare a unor urmãri cu caracter de dezastru asupra clãdirii în cazul declanşãrii unui cutremur puternic:
● executarea tuturor lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru a menţine caracteristicile de rezistenţã pe întreaga duratã de viaţã a clãdirii;
● conştientizarea riscurilor la care s-ar expune dacã ar efectua modificãri la clãdire fãrã un aviz privind proiectul intervenţiei şi autorizaţiile legale din partea unui expert; toate modificãrile efectuate se înscriu în cartea tehnicã a construcţiei;
● efectuarea unei expertize tehnice asupra clãdirii, de cãtre un expert autorizat sau de cãtre un institut specializat conform prevederilor legale, adicã potrivit <>Ordonanţei Guvernului Nr. 20/1994 privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 665 din 23 octombrie 2001, precum şi a Normativului P100-92;
● executarea lucrãrilor de consolidare, refacere şi reparaţii atât la clãdire cât şi la instalaţiile aferente clãdirii pentru alimentare apã, gaze, încãlzire, electricitate precum şi canalizare, numai pe baza raportului de expertizã şi a proiectelor autorizate;
- Interzicerea intervenţiei asupra structurii clãdirii (de ex. pentru a lãrgi unele camere, a muta pereţi, a practica goluri, a face "bolţi", a supraetaja, a sãpa pivniţe sau garaje, etc, fãrã a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrãri şi toate autorizaţiile necesare, deoarece altfel, se pot declanşa, cu sau fãrã seisme, procese de degradare rapidã sau chiar bruscã a clãdirii, care pot periclita viaţa !
- Întocmirea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia lucrãrilor în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificãrile ulterioare şi a regulamentelor în vigoare;
- Cunoaşterea de cãtre administraţiile de proprietari/locatari ale clãdirilor multietajate, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectã mãsurile de protecţie antiseismicã, precum şi pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversãri de materiale combustibile, toxice şi chimice. În aceste spaţii se interzice depozitarea de materiale pe planşee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacã firma este în locuinţa personalã cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate mãsurile de protecţie pentru a nu afecta clãdirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanşarea de explozii, incendii, etc.;
Consultarea unui expert autorizat la cumpãrarea sau închirierea unei locuinţe sau sediu de firmã, asupra evaluãrii rezistenţei antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare în vederea evitãrii expunerii la un potenţial risc;
- Interzicerea depozitãrii de materiale combustibile, explozive, substanţe toxice, etc. în clãdiri de locuit; amplasarea şi fixarea obiectelelor grele se va face dupã consultarea unui specialist;
- Fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clãdirii pentru ca în cazul unui cutremur sã se evite cãderea lor şi producerea de accidente;
- Cunoaşterea mãsurilor necesare prevenirii şi stingerii incendiilor şi aplicarea lor de cãtre proprietarii, administratorii, locatarii din clãdirile de tip bloc;
- Cunoaşterea planului subsolului clãdirii multietajate şi a reţelelor de conducte din subsolul clãdirii, precum şi cunoaşterea locurilor de amplasare a robineţilor şi vanelor de închidere a diferitelor utilitãţi pe diferite ramificaţii;
- Cunoaşterea şi verificarea periodicã a tavanelor, podului, acoperişului, balcoanelor, cornişelor, calcanelor, coşurilor, terasei şi învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur sã se evite cãderea cãrãmizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, ţiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrãrilor, aleilor înconjurãtoare, strãzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea sã cadã dinspre clãdirea învecinatã, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alãturat sau gardurile de zid al vecinilor.
b) Protecţia antiseismicã în interiorul locului de muncã sau a locuinţei
Mãsuri de pregãtire a locului de muncã sau locuinţei pentru prevenirea efectelor seismice:
- la locul de muncã, sau la mutarea în casã nouã, sau la prima zugrãvire sau reamenajare, este necesarã regândirea mobilãrii încãperilor sau a casei; nu se vor aglomera spaţiile cu diverse piese de mobilier sau aparaturã, instabile la seism şi amplasate în vecinãtatea locurilor în care se aglomereazã de obicei familia, sau în spaţiul de lucru;
- identificaţi mobilierul auxiliar şi obiectele grele care atârnã peste birouri, paturi, canapele, mese, ce pot cãdea peste acestea şi înlocuiţi-le cu altele mai uşoare, fixându-le contra detaşãrii;
- asiguraţi piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de un perete, grindã solidã în locurile unde se aglomereazã de obicei familia sau unde ai locul de muncã;
- amplasaţi echipamentele tehnice şi aparatele casnice mai grele sau a cele pe rotile astfel încât sã nu se afle în vecinãtatea ieşirilor din încãperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;
- limitaţi deplasãrile aparatelor casnice mari prin fixare, în aşa fel încât în caz de cutremur racordurile sã nu sufere deteriorãri;
- amplasaţi obiectele fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care sã nu se poatã rãsturna, în încãperi în care nu se locuieşte şi nu existã pericolul de contaminare şi de incendiu;
- asiguraţi uşile dulapurilor cu închizãtori eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea veselei depozitate sã nu producã accidente;
- procuraţi în locuinţã cel puţin unui extinctor, amplasat într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment lângã sursele potenţiale de incendiu şi învãţaţi utilizarea acestuia;
- reţineţi locul de amplasare al comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale pentru apã, gaze şi electricitate şi modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, dupã seism, sã puteţi lua mãsurile minime de intervenţie de urgenţã: închidere/deschidere.
Pãstraţi la îndemânã o trusã de scule adecvate.
Dacã locuiţi într-o clãdire multifamilialã, informaţi-vã personal sau prin administraţia asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:
- evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clãdirii
- reparaţiile şi consolidãrile necesare
- proiectarea şi executarea lucrãrilor necesare
- asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare
Reţineţi în memoria dvs, particularitpţile localitãţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei dvs, ale drumului pe care vã deplasaţi zilnic la serviciu, şcoalã sau cumpãrãturi, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos:
- cãderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuielei, cãrãmizi etc
- spargerea şi cãderea unor geamuri, în special la clãdirile înalte
- cãderea unor obiecte, mobilier, etc
- cãderea unor stâlpi şi linii electrice
- incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, rãsturnarea unor instalaţii de încãlzire etc
- alunecãri de teren, avalanşe în zona muntoasã, lichefierea unor terenuri nisipoase
Obişnuiţi-vã sã vã protejaţi şi când vã aflaţi într-o altã situaţie: în concediu, în delegaţie, la spectacole, în vizitã etc
Discutaţi cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz de cutremur şi faceţi periodic repetiţii.
c) Reguli de comportare raţionalã, individuale şi de grup în timpul producerii seismului
1. - Pãstraţi-vã calmul, nu intraţi în panicã, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bãtrânii şi femeile. Nu vã speriaţi de zgomotele din jur;
2. - Preveniţi tendinţele de a pãrãsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismicã iniţialã are o duratã redusã, astfel încât tocmai faza puternicã a mişcãrii seismice vã poate surprinde pe scãri, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panicã, conducând, la accidente grave, nedorite.
Atenţie ! Scãrile sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasãrile diferenţiate ale etajelor, şi, chiar dacã ar rezista, deplasarea persoanelor pe scãri sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasã. Chiar dacã ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţã parter ar fi în principiu posibilã şi fezabilã în scurt timp în exterior sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
3. - Rãmâneţi în încãpere sau locuinţã, departe de ferestre care se pot sparge şi vã pot accidenta, protejaţi-vã sub o grindã, toc de uşã solid, sub un birou sau masã care sunt suficient de rezistente spre a vã feri de cãderea unor obiecte, mobile suprapuse, lãmpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilitãţi vã puteţi proteja stând la podea lângã un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vã veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Aceastã recomandare implicã o cunoaştere prealabilã a acelor elemente rezistenţe, cu consultarea unui specialist atestat.
4. - Dacã este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacã a luat foc ceva interveniţi imediat dupã ce a trecut şocul puternic.
5. - Nu fugiţi pe uşã, nu sãriţi pe fereastrã, nu alergaţi pe scãri, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacã este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuãrii dupã terminarea mişcãrii seismice.
6. - Nu alergaţi în stradã;
7. - Dacã vã aflaţi în afara unei clãdiri, deplasaţi-vã cât mai departe de clãdire, feriţi-vã de tencuieli, cãrãmizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prãbuşi în stradã. Nu fugiţi pe stradã, deplasaţi-vã calm spre un loc deschis şi sigur.
8. - Acordaţi prim ajutor persoanelor rãnite.
9. - În cazul în care sunteţi surprinşi de cãderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier rãsturnate, cãutaţi sã vã protejaţi capul şi membrele sau sã vã asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi cãuta sã alarmaţi prin diferite metode vecinii cât şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs. Nu intraţi în panicã, rãmâneţi calm.
d) Comportarea dupã producerea unui cutremur:
1. - Nu pãrãsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clãdirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panicã sau speriate, în special copiii de vârstã mai fragedã.
2. - Ajutaţi pe cei rãniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, sã se degajeze. Nu mişcaţi rãniţii grav pânã la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
3. - Îngrijiţi-vã de siguranţa copiilor, bolnavilor, bãtrânilor, asigurându-le îmbrãcãminte şi încãlţãminte corespunzãtoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuãri din locuinţã sau clãdire pentru o perioadã anume, de la câteva ore la câteva zile.
4. - Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de cãtre organismul cu însãrcinãri oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
5. - Dacã s-a declanşat un incendiu, cãutaţi sã-l stingeţi prin forţe proprii.
6. - Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apã, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. în cazul constatãrii de avarii, închideţi alimentarea localã sau generalã şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
7. - Pãrãsiţi cu calm clãdirea, fãrã a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vã expune la pericole.
8. - Pentru orice eventualitate, preveniţi rãnirea provocatã de cãderea unor tencuieli, cãrãmizi, etc.. la ieşirea din clãdire utilizând o cascã de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun ori alt obiect protector;
9. - Dacã la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fãrã panicã pentru deblocare. Dacã nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curãţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vazã, etc. Dacã se constatã cã în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, dupã care solicitaţi concursul persoanelor autorizate.
10. - Evitaţi clãdirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, mãsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de mãsuri de securitate şi fãrã riscuri inutile. Evitaţi sã fiţi confundat cu rãufãcãtorii pãtrunşi în astfel de clãdiri, nu aglomeraţi zonele calamitate fãrã rost.
11. - Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
12. - Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandãrile de acţiune imediatã ale organelor în drept.
13. - Fiţi pregãtiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcãri seismice aşa numitele replici, fãrã a intra în panicã. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat dupã seisme, chiar dacã aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti !
14. - La evacuare daţi prioritate celor rãniţi sau copiilor, bãtrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandãrile salvatorilor.
15. - Experienţa cutremurelor precedente a dovedit cã este util sã aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii pânã la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu aţi fi surprins sub nişte dãrâmãturi, mobilier rãsturnat sau într-o camerã, incintã blocatã, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
16. - În primul rând trebuie sã fiţi calmi, sã îi liniştiţi pe cei şocaţi, sã nu permiteţi reacţii de panicã, sã acordaţi primul ajutor celor rãniţi iar dacã dumneavoastrã sau altã persoanã din grup are posibilitatea de mişcare sã faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea cãii de acces se poate încerca numai dacã prin aceasta nu se înrãutãţeşte situaţia, de exemplu prin mişcarea dãrâmãturilor sau a mobilierului.
O variantã clasicã de comunicare cu cei din afarã, este sã bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacã aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar.
Nu vã preocupaţi de durata timpului scurs pânã la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizeazã resurse nebãnuite pentru a trece peste o perioadã criticã. În acest mod se explicã durate extreme de rezistenţã de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în ţara noastrã în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.
e) Mãsuri de verificare a stãrii clãdirii, locuinţei:
- Verificaţi mai întâi afarã şi apoi cu precauţii şi în interior starea locuinţei, a clãdirii pentru a vedea avariile. Dupã primele observaţii proprii, este bine sã vã adresaţi unui specialist-expert autorizat în construcţii pe care îl cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi o înţelegere sau un contract pentru astfel de situaţii.
- Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismicã pentru analiza stãrii construcţiilor, precum şi pentru celelalte activitãţi întreprinse de organele în drept.
- Dacã starea structurii construcţiei prezintã avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încã, solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de cãtre specialişti a stãrii post-seismice a structurii clãdirii şi aveţi în vedere continuarea ulterioarã a operaţiunilor de proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi consolidãrilor, cu concursul asociaţiei de proprietari sau locatari.
- În cazul în care clãdirea în care locuiţi este într-o stare de avariere a structurii evaluatã de specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectatã de cutremur, va trebui sã respectaţi dispoziţiile legale şi vã adaptaţi la condiţiile de sinistrat în acest sens organele administraţiei publice locale vor lua mãsurile de relocare.
- Dacã aţi contractat o asigurare la o societate de profil, informaţi-vã cum trebuie sã procedaţi pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitãrii despãgubirilor.
f) Mãsuri de revenire la normal prin expertize, reparaţii, consolidãri
Dupã producerea unui cutremur cu urmãri deosebite, autoritãţile publice locale împreunã cu organismele abilitate vor lua mãsurile necesare revenirii la normal a activitãţilor umane din zona sinistratã sau calamitatã.
Autoritãţile publice locale vor întocmi pe baza investigaţiilor şi a expertizelor tehnice listele de prioritãţi ale clãdirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidãrilor şi reabilitãrii construcţiilor de locuit.
În acest sens investitorii, proprietarii şi/sau administratorii clãdirilor de locuit vor participa la îndeplinirea mãsurilor de investigare a clãdirilor de locuit pentru a cunoaşte situaţia acestora dupã dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clãdirilor afectate, dupã care vor comanda elaborarea de proiecte de intervenţie/consolidare la clãdirile avariate de cutremur.
Aceste lucrãri şi unele facilitãţi financiare sunt prevãzute în <>Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, în temeiul <>art. IV din Legea nr. 460/2001 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 31 iulie 2001), iar Normele metodologice de aplicare ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 au fost aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului României nr. 1364 din 27 decembrie 2001 , şi au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 5.02.2002. Pe baza proiectelor de intervenţie/consolidare, asociaţiile de proprietari sau proprietarii individuali vor comanda şi executa prin unitãţile de construcţii lucrãrile de consolidare, cu respectarea tuturor prevederilor din legislaţia în vigoare.
g) Reguli de comportare în cazul alunecãrilor de teren
Alunecãrile de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu dupã precipitaţii intense, în zone predispuse la aceste fenomene, şi au evoluţie progresivã, astfel încât desfãşurarea lor se realizeazã într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor mãsuri de protecţie. Atunci când începerea alunecãrii de teren poate fi semnalatã, autoritãţile publice locale împreunã cu Comisia de apãrare împotriva dezastrelor informeazã instituţiile şi populaţia din zona respectivã asupra pericolului creat şi acţiunilor de alarmare când alunecarea de pãmânt este iminentã, odatã cu urmãrirea evoluţiei fenomenelor în zonã.
Informarea şi alarmarea asupra alunecãrii de teren se realizeazã de cãtre autoritãţile publice locale şi de Comisia de apãrare împotriva dezastrelor, la nivel local şi judeţean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni. La recepţionarea informãrii sau a unor semnale despre începerea alunecãrii terenului, în zona care ar putea fi afectatã se vor lua urmãtoarele mãsuri:
- Pregãtirea evacuãrii persoanelor, instituţiilor şi bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregãtite anticipat.
- Deconectarea, de cãtre reprezentaţii autorizaţi - în caz de necesitate - a clãdirilor de la sistemul de alimentare cu energie electricã, gaze, apã, încãlzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative.
- Sprijinirea formaţiilor de intervenţie ale Comisiei de apãrare împotriva dezastrelor la nivel local sau judeţean în acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecãrii de teren cu scopul de protejare a persoanelor şi a construcţiilor, pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecãrii de teren.
- Desfãşurarea acţiunilor sub conducerea Comisiei locale sau judeţene de apãrare împotriva dezastrelor; vor fi luate în considerare numai sursele oficiale locale şi recomandãrile organelor în drept, evitându-se informaţiile bazate pe zvonuri.
La recepţionarea semnalului de alarmare în cazul alunecãrilor de teren, care înseamnã cã pericolul alunecãrii de teren nu poate fi evitat, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
- Evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fãrã a lua lucruri inutile şi pãstrând calmul.
- Respectarea regulilor de convieţuire în locurile sigure în care Comisia de apãrare împotriva dezastrelor împreunã cu autoritãţile locale cât şi Societatea de Cruce Roşie vor lua mãsurile necesare adãpostirii şi desfãşurãrii vieţii.
Dupã stabilizarea alunecãrii de teren se va face de cãtre organele abilitate o analizã a avariilor şi distrugerilor provocate la construcţii şi bunuri. În funcţie de avarii se vor lua mãsuri de începere a lucrãrilor de reparaţii şi consolidãri iar în cazurile de distrugeri se vor lua mãsuri de construire de noi clãdiri pe alte amplasamente, autorizate. Dupã caz se vor face demersurile necesare pentru obţinerea despãgubirilor prin sistemul de asigurãri pentru pagubele produse de cãtre alunecãrile de teren.
ANEXA .2.2.
──────────
la normativ
────────────
*Font 9
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ORAGANIZAREA, LOGISTICA SI ETAPELE INVESTIGARII DE URGENTA POST-SEISM A │
│CONSTRUCTIILOR AVARIATE │
│(in conformitate cu Manualul investigarea de urgenta post-seism si │
│stabilirea solutiilor cadru in interventie imediata pentru punerea in │
│siguranta provizorie a constructiilor avariate, indicativ M.E.003-99, │
│publicat in Buletinul Constructiilor vol. 2, 1999 │
└──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘
│
V
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ORGANIZAREA ACTIVITATILOR TEHNICE POST-SEISM, CONFORM REGLEMENTARILOR SI │
│PLANURILOR DE APARARE SPECIFICE │
│(Comisia Guvernamentala, Comisia Centrala, Comisii judetene de aparare │
│impotriva dezastrelor, cu colaborarea Inspectoratului de Stat in │
│Constructii) │
└──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘
│
V
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ PREGATIREA SI LOGISTICA EVALUARII POST-SEISM A STARII TEHNICE SI │
│ PUNERII IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE │
│ │
│. pregatire baze de date pe clase de cladiri A, B, C │
│. evaluare necesar personal abilitat, semnare conventii cadru de colaborare│
│ cu acesta, pregatire inspectori, ingineri constructori si experti │
│ tehnici │
└────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘
│
V ┌────────────────────────────────────────────────
┌─────────────────────┐ │Criterii de bazapentru inspectia post-seism
│ ETAPELE DE EVALUARE ├──> │(tabel 3.1. criterii de evaluare a cladirilor
│ │ │avariate la cutremur (formular Anexa 7, Manual)
└────────┬────────────┘ │Marcarea cladirilor
│
│
V
┌───────────────────────────┐ ┌────────── ┌─────────── ┌───────── ┌──────────
│INSPECTIA RAPIDA POST-SEISM│ │PLACARDA ──> │PLACARDA ───>│PLACARDA ───>│PLACARDA
│(formular Anexa 1 Manual) ├─>│ VERDE │GALBENA │ALBASTRA │ROSIE
│(aplicarea de criterii si │ ├──────────── │────────── │────────── │──────────
│procedee de inspectare) │ │Cladiri apa- │Cladiri cu │Cladiri nesi-│Cladiri ne-
└───────────────────────────┘ │rent sigure- │restrictii │gure restric-│sigure
│utilizare │utilizare │tii utilizare│evacuare <- -
│fara strictii │ │evacuari │totala |
│ │ │locale │Necesita |
│ │ │ │investigatii |
│ │amanuntite |
┌───────────────────────────┐ ^ ^ |
│EVALUARE TEHNICA RAPIDA │<──────|───────────── | ^ |
│(formular Anexa 2, Manual) │<──────|───────────────|─────────────── | │ |
│(aplicarea de criterii si │_ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _ _ | _ _ _ _ _│_ _ _ _ _ _|
│procedee de evaluare) │ | marcare finala │
└────┬─────────────┬────────┘<────────────────────────────────────────────────────┘
│ . _.│_ . _ . _ . _ . _ . _ . _ . _
│ | V
│ | ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ | │STABILIREA SOLUTIILOR CADRU SI METODELOR DE INTERVENTIE RAPIDA │
│ | │PENTRU PUNEREA IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE│
│ | │ (.sprijiniri provizorii . reparatii locale . demolari complete │
│ | │ sau partiale) │
│ | └─┬──────────────────────────────────────────────────────────────┘
│ | V
V V
┌────────────────────────┐ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
│ EXPERTIZA TEHNICA │ | MASURI DE INTERVENTIE DEFIVITIVA |
│(conf. CAP. 11-Normativ ├───────>| (conf. Cap. 12- Normativ P100-92) |
└────────────────────────┘
────────
la normativ
────────────
CONŢINUTUL ORIENTATIV
al planului de apãrare la nivel de judeţ,
respectiv al municipiului Bucureşti
Planul de apãrare la nivelul Comisiei judeţene reprezintã o sinteza a planului propriu specific, a planurilor comisiilor municipale, orãşeneşti şi comunale, precum şi a planurilor întocmite de agenţii economici şi persoanele juridice.
Planul judeţean coreleazã elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale planurilor locale de apãrare şi conţine principalele etape din planul de gestiune a mãsurilor şi acţiunilor de protecţie de la nivelul unui judeţ sau al unei localitãţi urbane.
Conţinutul planului va fi adaptat dupã Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:
A. Mãsuri şi acţiuni în perioada pre-dezastru specific
(1) iniţierea şi/sau continuarea unor studii pentru culegerea şi sinteza de date şi acumularea de cunoştinţe referitoare la elementele determinante pentru riscul seismic, situaţia elementelor la risc: construcţii, reţele, populaţie, instituţii, precum şi pentru riscul la alunecãrile de teren, în zona de jurisdicţie, pentru a lua în considerare condiţiile locale şi scenariile credibile de dezastru;
(2) inventarierea şi identificarea zonelor vulnerabile;
(3) urmãrirea evitãrii şi/sau reducerii efectelor distructive ale seismelor sau/şi alunecãrilor de teren şi a apariţiei unor dezastre complementare prin realizarea unor mãsuri şi acţiuni de reducere a vulnerabilitãţii în zonele de risc;
(4) planificarea dezvoltãrii la scara teritoriului unitãţii administrativ-teritoriale respective, cu mãsuri de limitare a riscului care afecteazã cãile de transport rutiere şi feroviare, reţelele de alimentare cu apã, energie electricã şi combustibil şi reţelele informatice;
(5) elaborarea şi aprobarea planurilor de urbanism generale, zonale şi de detaliu, cu stabilirea şi aplicarea restricţiilor de amplasare a unor construcţii sau dotãri din punct de vedere al riscului seismic, datoritã condiţiilor locale de amplasament, restricţii care vor fi impuse prin documentaţiile de urbanism cu prilejul elaborãrii şi avizãrii acestora;
(6) adoptarea unor mãsuri de reamplasare a surselor secundare de risc tehnologic chimic, biologic, inundaţii, explozii, incendii, astfel încât sã se limiteze riscul de afectare a zonelor populate şi considerarea acestor mãsuri în activitãţile de elaborare şi avizare a documentaţiilor prevãzute în Regulamentul de urbanism cu respectarea <>Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural;
(7) studierea, stabilirea şi aplicarea mãsurilor de protecţie împotriva efectelor seismelor şi alunecãrilor de teren în cazul elementelor la risc care constituie sisteme determinante pentru viaţa social-economicã urbanã şi urmãrirea realizãrii unor mãsuri şi acţiuni de intervenţie preventivã asupra caracteristicilor şi condiţiilor de funcţionare-exploatare a construcţiilor şi altor dotãri tehnologice, în vederea diminuãrii vulnerabilitãţii seismice;
(8) protecţia capacitãţilor de reacţie în situaţia de dezastru, a sistemelor de comunicare, coordonare şi conducere, a spaţiilor de acces şi evacuare, a spaţiilor de adãpostire a rãniţilor şi sinistraţilor, a rezervelor de alimentare cu apã, medicamente, alimente, energie electricã, combustibil etc;
(9) monitorizarea de cãtre serviciile specializate a acţiunilor de intervenţie la clãdiri de locuit, clãdiri din domeniul sãnãtãţii, educaţiei şi cercetãrii, culturii şi administraţiei, etc, conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 , republicatã, incluzând:
- expertizarea tehnicã cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor;
- avizarea de cãtre Comisia Tehnicã de Reducere a Riscului Seismic a listei clãdirilor încadrate în clasa I de risc seismic;
- notificarea în scris de cãtre serviciile specializate a obligaţiilor ce revin proprietarilor clãdirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic;
- stabilirea şi aprobarea de cãtre proprietari a deciziei de intervenţie pentru proiectarea, execuţia lucrãrilor de intervenţie, inclusiv controlul de cãtre inspectoratele teritoriale în construcţii şi recepţia;
- asigurarea locuinţelor de necesitate de cãtre serviciile specializate pentru cazarea temporarã a persoanelor în timpul executãrii consolidãrilor dacã situaţia o impune;
- asigurarea surselor de finanţare pentru locuinţele de necesitate;
(10) monitorizarea de cãtre serviciile specializate a acţiunilor de apãrare împotriva dezastrelor care revin altor instituţii şi agenţi economici privind protecţia lucrãrilor şi instalaţiilor care includ surse de mare risc pentru colectivitãţile urbane;
(11) asigurarea logisticã a serviciilor publice deconcentrate prezente în plan, precum şi pregãtirea şi avizarea listelor şi convenţiilor de colaborare cu persoanele autorizate pentru intervenţie în caz de cutremur; ingineri experţi, ingineri verificatori de proiecte, inspectori de teren, diriginţi de şantier, pentru activitãţile prevãzute în Manualul pentru investigarea de urgenţã post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999, şi pregãtirea prin cursuri a personalului implicat în aceste activitãţi;
(12) avizarea listei societãţilor care au utilaje pentru intervenţie la dezastre specifice;
(13) protecţia bunurilor de patrimoniu precum clãdiri, lucrãri inginereşti, dotãri tehnologice diverse, valori cultural-artistice din administrarea instituţiilor publice şi private;
(14) coordonarea, avizarea şi controlul realizãrii mãsurilor privind activitãţile de apãrare la dezastre şi protecţie civilã privind:
- verificarea, nominalizarea şi actualizarea formaţiunilor şi mijloacelor de intervenţie operativã, inclusiv a celor de intervenţie pe linie medicalã;
- asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionãrii sistemului de protecţie-intervenţie;
- asigurarea instruirii-pregãtirii personalului din sistemul de protecţie-intervenţie;
- asigurarea înştiinţãrii, alarmãrii şi informãrii;
- verificarea, nominalizarea şi actualizarea spaţiilor de relocare inclusiv verificarea dotãrii şi stãrii de operativitate, precum şi actualizarea convenţiilor încheiate între autoritãţile administraţiei publice locale şi deţinãtorii acestor spaţii;
- asigurarea acţiunilor de protecţie a oamenilor, animalelor, bunurilor şi valorilor materiale prin evacuare-relocare;
- verificarea, nominalizarea şi actualizarea unitãţilor medicale care acordã ajutor medical de urgenţã;
- verificarea şi actualizarea convenţiilor încheiate între autoritãţile administraţiei publice locale şi furnizorii de bunuri şi servicii specifice pentru intervenţie în caz de dezastru;
- asigurarea acţiunilor şi mãsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicãrii şi declanşãrii unor epidemii şi/sau epizootii;
- asigurarea asistenţei medicale şi a asistenţei medicale de urgentã, a asistenţei psihologice în zone de risc;
- verificarea, nominalizarea şi actualizarea stocurilor de materiale de primã necesitate: medicamente, sânge şi produse specifice, apã mineralã, îmbrãcãminte şi încãlţãminte, alimente cu termen lung de conservare, cazarmament etc;
- verificarea dotãrii cu mijloace de comunicaţii şi starea de funcţionare a acestora;
- verificarea, nominalizarea şi actualizarea dotãrii depozitelor zonale pentru echipamente, tehnicã şi materiale de intervenţie în caz de dezastru;
- asigurarea supravegherii şi controlului situaţiei de pericol şi urgenţã în zone de risc;
- nominalizarea personalului tehnic instruit pentru efectuarea inspecţiei post seism a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidã a acestora;
- asigurarea acţiunilor de cercetare-cãutare şi deblocare-salvare;
- realizarea mãsurilor de protecţie pentru animale şi bunurile din gospodãrie;
- realizarea unor acţiuni de restricţii şi interdicţii necesare în zonele de risc şi de distrugeri;
- instruirea autoritãţilor şi populaţiei din zonele de risc, asupra regulilor de comportare şi comunicare în cazul producerii unui dezastru;
(15) coordonarea metodologicã privind materialele pentru asigurarea protecţiei individuale şi familiale, urmãrirea asigurãrii mãsurilor de protecţie colectivã şi educarea antiseismicã a populaţiei prin mediatizarea acţiunilor de reducere a riscului seismic şi studiul sociologic privind impactul asupra proprietarilor a procedeelor legale pentru reducerea riscului seismic;
(16) coordonarea şi avizarea instalãrii şi operãrii în condiţii sigure a unor sisteme de urmãrire avertizare şi alarmare privind efectele seismelor şi/sau alunecãrilor de teren pe amplasamente libere, în construcţii publice, şi/sau private, dotãri ale regiilor/reţele de infrastructuri, accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformaţii, deplasãri, echipamente specifice de protecţie civilã, etc., cu respectarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 635/1995 privind culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor în cazul apãrãrii împotriva dezastrelor.
B. Mãsuri şi acţiuni în etapa de incidenţã a dezastrului specific - în caz de cutremur
(1) comportarea raţionalã şi protecţia în caz de cutremur a personalului Comisiei judeţene, al prefecturii şi primãriei şi serviciilor descentralizate, în locurile în care acesta se aflã;
(2) activarea imediat dupã seism a Secretariatului tehnic permanent şi a Grupului operativ al Comisiei de apãrare respective.
- în etapa de incidenţã a alunecãrilor de teren
(1) activarea imediatã a Secretariatului tehnic permanent sau a Grupului Operativ al Comisiei de apãrare respective;
(2) Informarea şi alarmarea populaţiei asupra alunecãrii de teren de cãtre autoritãţile publice locale şi de Comisia de apãrare împotriva dezastrelor cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni, cât şi cu mijloacele tehnice din dotarea sistemului de protecţie civilã;
(3) dupã recepţionarea informãrii despre începerea unor alunecãri de teren, autoritãţile locale vor lua urmãtoarele mãsuri:
- pregãtirea evacuãrii locuinţelor, a bunurilor cât şi anexelor gospodãreşti, a animalelor;
- deconectarea clãdirilor, locuinţelor de la sistemul de alimentare cu energie electricã, gaze, apã, încãlzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative;
- coordonarea formaţiilor de protecţie civilã aflate în subordinea autoritãţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici;
- sprijinirea formaţiilor de intervenţie organizate ale Comisiei de apãrare împotriva dezastrelor în acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecãrii de teren cu scopul de protejare a clãdirilor şi a anexelor gospodãreşti sau pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecãrii de teren.
C. Mãsuri şi acţiuni dupã evenimente producerea unui dezastru specific
(1) întrunirea de urgenţã a Comisiei de apãrare, culegerea de cãtre personalul specializat şi transmiterea cãtre Comisia de apãrare împotriva dezastrelor a datelor semnificative necesare pentru elaborarea deciziei de intervenţie, colectarea, stocarea, analiza şi sinteza informaţiilor;
(2) elaborarea deciziei privind declararea zonelor de dezastru sau a stãrii de urgenţã şi transmiterea urgentã a dispoziţiunilor cãtre autoritãţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;
(3) desfaşurarea-intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa predezastru;
(4) aplicarea prevederilor din plan privind investigarea de urgenţã a construcţiilor, reţelelor de utilitãţi, etc., reglementãrilor în vigoare din diferite domenii şi punerea în siguranţã provizorie potrivit prioritãţilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi luarea deciziilor de evacuare, dupã caz, utilizând Manualul pentru investigarea de urgenţã post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediatã pentru punerea în siguranţã provizorie a construcţiilor avariate publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999;
(5) investigarea de urgenţã a dotãrilor proprii ale administraţiei locale şi a altor instituţii din sistem. Asigurarea finanţãrii expertizãrii tehnice şi a lucrãrilor de proiectare şi intervenţie pentru punerea în siguranţã;
(6) comunicarea permanentã între autoritãţi şi populaţie pe toatã perioada de intervenţie şi refacere prin compartimente ale Primãriilor şi mass-media;
(7) aplicarea prevederilor din plan privind refacerea cãilor de acces, reţelelor de utilitãţi, capacitãţilor funcţionale şi a capacitãţilor operaţionale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii social-economice în municipiu;
(8) realizarea evaluãrii daunelor şi facilitarea acordãrii unor compensaţii cãtre cei afectaţi de dezastru;
(9) revizuirea planului pentru prevenirea şi apãrarea împotriva efectelor seismelor şi alunecãrilor de teren pe baza experienţei acumulate.
ANEXA 4
────────
la normativ
────────────
CONŢINUTUL ORIENTATIV
al planului de apãrare la nivelul autoritãţilor şi
instituţiilor publice centrale care coordoneazã activitãţi
social-economice şi reţele de utilitãţi publice de importanţã
naţionalã şi interes strategic
- nivel de sector-economic, reţea şi/sau sistem cu componente dispuse în teritoriu
Conţinutul planului va fi adaptat dupã Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:
- definirea sectorului, reţelei sau sistemului prin componente şi rolul acestora în funcţionarea normalã;
- inventarierea componentelor, pe vulnerabilitãţi specifice, a componentelor critice, etc;
- analiza problemelor de topologie, a ipotezelor de bazã şi conjuncturale;
- definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale, etc, în diferitele puncte critice;
- analiza de scenariu pentru sector, reţea sau sistem; relaţia dintre avariile directe şi indirecte şi posibile reacţii în lanţ, consecinţele social-economice ale acestora, puncte critice;
- indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor ca dezastru limitat sau major, în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacitãţile de reacţie, refacere şi compensare;
- analiza capacitãţii de reacţie şi compensare a pierderilor în interiorul sectorului sau reţelei şi în exterior, în perioada de urgenţã şi de revenire la normal;
- concluzii privind nivelul necesar al intervenţiilor preventive.
- nivel - regional şi/sau naţional
Conţinutul planului va fi adaptat dupã Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:
- definirea, identificarea şi analizarea hazardurilor principale şi secundare/colaterale pe macrozone;
- definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale, etc;
- inventarierea componentelor macroseismice şi sociale semnificative şi a indicatorilor de vulnerabilitate condiţionaţi de inputul seismic pe sectoare social-economice critice, la nivel local, judeţean sau naţional;
- corelarea structurii sectoriale a economiei cu necesarul de resurse şi produsul economic respectiv; evaluarea, repartiţia şi concentrarea pierderilor posibile la seism; implicaţiile acestora pe termen scurt, mediu şi lung; ipoteze de bazã şi conjuncturale;
- analiza capacitãţii de reacţie, refacere şi compensare la nivel local, zonal, naţional, internaţional;
- indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacitãţile de reacţie, refacere şi compensare;
- reacţii publice strategice necesare pentru prevenire, intervenţie, refacere.
ANEXA 5
──────
la normativ
────────────
CONŢINUTUL ORIENTATIV
al planului de apãrare la nivelul comisiilor municipale,
orãşeneşti, comunale
Planul de apãrare la nivelul comisiei municipale, orãşeneşti, comunale reprezintã o sintezã a planului propriu specific şi a planurilor întocmite de agenţii economici şi persoanele juridice.
Conţinutul planului va fi adaptat dupã Anexele nr. 1 şi nr. 3 la Normativ, în funcţie de mãrimea şi caracteristicile urbanistice şi social-economice ale localitãţii, cu detalieri specifice privind:
- definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu semnificative, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale etc;
- identificarea şi inventarierea elementelor expuse: categorii, numãr, vulnerabilitãţi specifice; dotãrilor critice şi surselor de mare risc în contextul tipului de localitate analizat;
- stabilirea ipotezelor de bazã şi conjuncturale privind topologia şi conexiunile în producerea efectelor negative;
- definirea lanţurilor de evenimente cu potenţial distructiv, specifice localitãţii urbane analizate;
- analiza de scenariu pentru localitatea respectivã, în ipoteze specifice, cu analiza pierderilor estimate în caz de seism;
- indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor, în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacitãţile de reacţie, refacere şi compensare;
- concluzii privind nivelul necesar al intervenţiilor preventive în localitate.
_____________________
