Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  NORMATIV din 28 aprilie 2006 pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranta în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilena*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORMATIV din 28 aprilie 2006 pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranta în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilena*)

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 484 bis din 5 iunie 2006
Comenteaza legea
__________
*) Aprobat de <>Ordinul nr. 321 din 28 aprilie 2006 privind aprobarea Normativului pentru asigurarea indeplinirii cerintelor privind siguranta in exploatare si securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena


CAP. 1
DATE SI CONSIDERATII GENERALE INTRODUCTIVE

1.1. OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE
1.1.1. Prezentul Normativ departamental cuprinde conditiile minime, obligatorii, care trebuie aplicate la exploatarea instalatiilor tehnologice in care se produce acetilena din carbid, sau se utilizeaza acetilena, pentru asigurarea indeplinirii cerintelor de calitate privind siguranta in exploatare si securitatea la incendiu.
1.1.2. Normativul se aplica atat la instalatiile tehnologice noi cat si la dezvoltari ale instalatiilor tehnologice existente. De asemenea, se aplica si pentru depozitele de acetilena si carbid, precum si pentru bazinele (batalurile) de namol de carbid din cadrul lucrarilor de organizare de santier ai agentilor economici de constructii montaj.
Normativul nu se aplica generatoarelor mobile pentru acetilena din carbid destinate sudurii autogene sau altor scopuri.
1.1.3. Proiectantul de specialitate este obligat sa includa in proiectele pe care le elaboreaza masurile tehnice, organizatorice si de echipare si dotare cu mijloace tehnice pentru exploatare in conditii de siguranta si de securitate la incendiu a instalatiilor tehnologice respective.
1.1.4. Domeniul de presiuni pentru care se aplica normativul este:
a) 3,0 bar, presiune maxima absoluta, pentru acetilena cu o concentratie mai mare de 25% (in volume) si cu conditia ca proportia totala de hidrocarburi acetilenice superioare sa nu depaseasca 1,2% volume, suma continutului de diacetilena si vinilacetilena sa nu depaseasca 0,5% volume, continutul de oxigen sa fie sub 1% volume;
b) Instalatiile tehnologice pentru imbutelierea acetilenei concentrate la presiuni de maxim 25 bar (efectiv) in butelii de otel cu acetona in masa poroasa, precum si in bateriile de butelii cu acetilena dizolvata sub presiune.
1.1.5. Pentru cazurile care nu se incadreaza in domeniul de aplicare al normativului, prevederile din aceasta reglementare pot fi folosite numai cu caracter orientativ.
1.1.6. Pentru fiecare instalatie tehnologica, vor trebui intocmite, de proiectant, instructiuni (norme) generale de operare. Acestea vor fi detaliate, pe locuri de munca, de catre conducerea agentului economic, care va face instructajul personalului din instalatie, personal care va trebui sa cunoasca proprietatile acetilenei si pericolele pe care aceasta le prezinta, precum si masurile de prevenire a cauzelor care ar putea conduce la incendii si explozii.
1.1.7. In vederea respectarii cerintelor de calitate legale specifice lucrarilor de montaj dotari tehnologice industriale, pentru fazele de proiectare, executie si exploatare este obligatorie:
a. elaborarea documentatiei tehnice privind analiza riscurilor tehnic/tehnologic si de incendiu; se utilizeaza procedurile si metodele recomandate in standardul SR EN 1050-2000 (Securitatea masinilor. Principii pentru aprecierea riscului);
b. verificarea proiectelor pentru lucrarile de montaj si a documentatiilor tehnice privind analiza riscurilor de catre verificatori de proiecte atestati de Ministerul Economiei si Comertului;
c. urmarirea executarii lucrarilor de montaj prin responsabili tehnici cu executia atestati de catre Ministerul Economiei si Comertului;
d. expertizarea instalatiilor, utilajelor si echipamentelor tehnologice specifice producerii sau utilizarii acetilenei, dupa caz, de catre experti tehnici atestati de Ministerul Economiei si Comertului.
1.1.8. Prevederile din prezentul normativ nu se substituie celor din alte reglementari si acte normative, referitoare la tehnica securitatii, protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor, ci le completeaza cu masuri specifice pentru acetilena. Ca urmare, prevederile din aceste acte normative se vor aplica si ele, in masura in care sunt aplicabile instalatiilor tehnologice in cauza, tinandu-se seama de toate substantele care intervin in proces si de conditiile de lucru.
1.1.9. Pentru asigurarea functionarii in conditii de siguranta a instalatiilor care produc sau utilizeaza acetilena, la punerea in functiune si pe timpul exploatarii acestora, detinatorii si utilizatorii sunt obligati sa respecte prevederile prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR, astfel:
a. recipientele sub presiune si conductele sub presiune aferente instalatiilor de producere, stocare si imbuteliere acetilena, in masura in care din punct de vedere al parametrilor de functionare - presiune, volum, diametru se incadreaza in prevederile prescriptiilor tehnice PT C4/1 (Cerinte tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune) respectiv PT C6 (Cerinte tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea conductelor metalice pentru fluide), vor fi puse in functiune numai dupa autorizarea de catre ISCIR INSPECT;
b. dispozitivele de siguranta - supape de siguranta si membrane de rupere care echipeaza instalatiile si echipamentele supuse prescriptiilor tehnice mentionate in aliniatul precedent, trebuie sa indeplineasca si prevederile prescriptiei tehnice PT C7 (Cerinte tehnice privind montarea, utilizarea, repararea, verificarea, scoaterea din uz si casarea dispozitivelor de siguranta);
c. in cazul instalatiilor si echipamentelor noi, care produc si utilizeaza acetilena, se respecta conditiile prevazute in <>Hotararea de Guvern nr. 584/2004 privind stabilirea conditiilor de introducerea pe piata a echipamentelor sub presiune;
d. agentii economici care detin si/sau utilizeaza instalatii tehnologice pentru imbutelierea acetilenei sub presiune in butelii din otel cu acetona in masa poroasa si care efectueaza activitati de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz si casare a acestora trebuie sa fie autorizati de ISCIR INSPECT conform prevederilor prescriptiei tehnice PT C5 (Cerinte tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune);
e. buteliile si bateriile de butelii in care se imbuteliaza acetilena trebuie sa corespunda prevederilor prescriptiei tehnice PT C5;
f. in cazul buteliilor si bateriilor de butelii noi, in care se imbuteliaza acetilena, se respecta prevederile <>Hotararii de Guvern nr. 941/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si utilizare repetata a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificarile si completarile ulterioare.

1.2. PROPRIETATILE ACETILENEI
1.2.1. Proprietatile fizice


  -
  Formula                          CH - CH
                                      -
  Greutate moleculara:             26;



Stare de agregare: gaz incolor, miros slab eterat cand este pura, acetilena tehnica are un miros caracteristic datorat impuritatilor pe care le contine;
Acetilena este solubila in apa, benzina, acetona si de asemenea in alte lichide folosite ca solventi selectivi (N-metilpirolidona, dimetil formamida, amoniac lichid);
In apa solubilitatea acetilenei scade relativ repede o data cu cresterea temperaturii.
Principalele proprietati fizice ale acetilenei sunt:


    - greutatea specifica:                           1,16 kg/Nmc;
    - caldura specifica la presiune constanta:       1,756 kJ/kg.K;
    - caldura specifica la volum constant:           1,358 kJ/kg.K;
    - temperatura critica:                           35,9°C;
    - presiunea critica:                             61,6 bar; (abs.);
    - temperatura de autoaprindere:                  302°C;
    - temperatura de condensare la 760 mmHg:         -83°C;
    - solubilitatea la 15°C si 760 mmHg:
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│In apa                                   │            1,15 Ndmc/dmc           │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│In benzina                               │            5,70 Ndmc/dmc           │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│In acetona                               │           23,00 Ndmc/dmc           │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



In apa solubilitatea acetilenei scade, relativ repede, cu cresterea temperaturii, astfel:


┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│               Temperatura               │      Solubilitatea acetilenei      │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 0°C                                   │1,75 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 10°C                                  │1,31 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 20°C                                  │1,03 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 30°C                                  │0,84 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 40°C                                  │0,65 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 50°C                                  │0,50 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 60°C                                  │0,37 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 70°C                                  │0,25 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 80°C                                  │0,15 Ndmc/dmc                       │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 90°C                                  │0,05 Ndmc/dmc                       │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



1.2.2. Proprietati importante din punct de vedere al masurilor de tehnica a securitatii si protectie a muncii
1.2.2.1. Formarea hidratului exploziv
In contact cu apa si in anumite conditii de presiune si temperatura, acetilena formeaza un hidrat solid cristalin cu caracter exploziv, dar numai la presiuni mai ridicate si la temperaturi mai scazute decat cele indicate in tabelul urmator:


┌───────────────────┬───────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬─────┐
│Presiune           │ bar (abs) │5,7 │ 6  │ 8  │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25  │ 30  │
├───────────────────┼───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Temperatura        │    °C     │ 0  │ 2  │ 4  │ 6  │  8 │ 10 │ 12 │15,5 │ 16  │
└───────────────────┴───────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┘



1.2.2.2. Stabilitatea, explozii-detonatii
Acetilena fiind o hidrocarbura nesaturata, cu tripla legatura, in anumite conditii se poate descompune in elemente, reactie puternic exoterma si odata amorsata decurge cu viteza foarte mare (exploziv).


  -


-

Caldura degajata are ca efect ridicarea considerabila a temperaturii, mai ales la volum constant (vase inchise), caz in care temperatura creste cu cca. 3000°C, iar presiunea creste si ea (de cca. 11 ori presiunea initiala absoluta a acetilenei 100%).
In cazurile in care concentratia acetilenei este mica, temperatura si presiunea dupa descompunerea exploziva, vor fi si ele mai mici, putand fi calculate in functie de proportia componentilor din amestec, de caldurile lor specifice si de caldurile tuturor reactiilor care au loc.
In mod normal, acetilena concentrata se descompune in absenta oxigenului, incepand de la temperatura de 500°C, dar in contact cu anumiti oxizi metalici (Fe, Cu, Al) descompunerea poate incepe la temperaturi mai joase (240°C).
Experimentarile efectuate au aratat ca, la o presiune absoluta mai mica de 1,4 bar si la o temperatura sub 35°C, acetilena concentrata nu se descompune nici sub actiunea unei scantei electrice.
Descompunerea se poate produce totusi sub actiunea unor factori mai puternici de amorsare, ca de exemplu: anumite reactii violente, ridicari accidentale de temperatura, unde de soc.
La presiune absoluta de peste 1,4 bar, descompunerea C(2)H(2) se poate amorsa sub actiunea unei scantei electrostatice, a unei capse detonante.
In anumite circumstante, acetilena se poate descompune cu detonatie, caz in care viteza de descompunere si propagare este mult mai mare decat in cazul descompunerii explozive, iar presiunea care se dezvolta atinge valori considerabile, ce nu pot fi calculate exact datorita undei de soc.
Descompunerea cu detonatie se poate produce numai in conditii cu totul deosebite (amorsari foarte puternice, amestecuri cu oxigen concentrat, volume mari de acetilena uscata, presiune initiala ridicata, conducte cu diametre mari, lungi si fara opritoare de explozie).
1.2.2.3. Amestecuri explozive
Acetilena formeaza amestecuri explozive cu oxigenul, cu aerul, precum si cu gaze cu care reactioneaza usor (clor, vapori de brom).
Limitele de explozie sunt mult mai largi decat la oricare alta substanta.
Astfel, in amestec cu aerul, la presiune normala, limita inferioara de explozie este de 1,5%, iar cea superioara de 81% (volum).
Presiunile care se dezvolta in caz de explozie a amestecurilor acetilena-aer sunt de peste 12 ori mai mari decat presiunea initiala absoluta. In cazul amestecurilor acetilena-oxigen, explozia se poate transforma in detonatie, cu cresterea considerabila a presiunii.
1.2.2.4. Efectul diluantilor
Experimental, s-a constatat ca prezenta vaporilor de apa diminueaza tendinta de descompunere exploziva a acetilenei. Astfel, un continut de 4,5% vol. vapori de apa are ca efect cresterea presiunii limita, sub care acetilena nu se mai poate descompune exploziv, la 2,5 bar (presiune absoluta).
De asemenea in cazul diluarii acetilenei cu alte gaze cu care nu reactioneaza [azot, CO, CO(2), H(2), CH(4)] posibilitatea descompunerii explozive se reduce pe masura diluarii, respectiv se mareste presiunea (initiala) la care descompunerea exploziva poate avea loc. Cand concentratia acetilenei este mai mica de 25% in volume (restul fiind N(2), H(2), CH(4), si alte hidrocarburi saturate), la presiuni sub 30 bar si la temperaturi sub 100°C, descompunerea exploziva a acetilenei nu mai poate fi amorsata nici cu o scanteie puternica.
1.2.2.5. Formarea acetilurilor cu unele metale
Acetilena reactioneaza cu sarurile unor metale (cupru, argint) in solutii apoase formand acetiluri metalice. Acetilurile, care se pot forma si prin contactul direct al acetilenei umede cu aceste metale, sau cu aliajele lor, sunt substante foarte instabile care pot exploda prin simpla lovire, amorsand descompunerea exploziva si a acetilenei.
Ca urmare metalele mentionate nu pot fi utilizate la confectionarea utilajelor si conductelor care vin in contact cu acetilena.
1.2.2.6. Efectul impuritatilor
Acetilena din carbid contine de regula, in momentul producerii ei impuritati:
- hidrogen sulfurat;
- hidrogen fosforat;
- hidruri de siliciu;
in concentratii mici.
Aceste impuritati nu au o influenta sesizabila asupra stabilitatii acetilenei. Spalarea cu apa este in mod normal suficienta, daca se utilizeaza carbid care produce acetilena de concentratie min. 98%.
In toate cazurile, impuritatile cele mai temute, atat din punct de vedere al pericolului pe care il prezinta, cat si din cauza ca afecteaza calitatea acetilenei sunt hidrocarburile acetilenice superioare (diacetilena, vinil si metilacetilena, etc.) care sunt mult mai instabile decat acetilena. Astfel vinilacetilena se poate descompune exploziv, chiar la presiuni mai mici decat presiunea atmosferica, incepand de la 0,4 bar abs., iar diacetilena, la presiunea de 0,2 bar abs. Acetilenele superioare gazoase se pot descompune exploziv, chiar atunci cand concentratia lor (in amestec cu alte gaze practic inerte) este de numai 15%*1). In stare lichefiata, acetilenele superioare explodeaza la cel mai mic soc formand polimeri solizi care se pot depune in anumite puncte ale instalatiei, sunt foarte instabili si explozivi, mai ales in stare uscata.
___________
*1) In toate cazurile in care nu se specifica altfel, concentratiile gazelor sunt date in procente volumetrice.

Ca urmare acetilena, produs finit pentru imbuteliere, consum, trebuie sa fie purificata de aceste impuritati. In anumite faze ale procesului tehnologic, respectiv puncte ale instalatiei, aceste impuritati pot atinge, insa, concentratii periculoase de care trebuie sa se tina seama.

CAP. 2
TEHNOLOGIE SI MONTAJ

2.1. CONSIDERATII PRELIMINARE
2.1.1. La elaborarea proceselor tehnologice pentru producerea, respectiv utilizarea acetilenei, trebuie, ca in afara scopului principal de productie, sa se urmareasca asigurarea functionarii in deplina siguranta a instalatiei tehnologice respective tinandu-se seama de proprietatile acetilenei si de pericolele specifice pe care le prezinta.
2.1.2. Principalele probleme de tehnica securitatii si protectia muncii care trebuie rezolvate prin procesul tehnologic insusi constau in primul rand in eliminarea situatiilor favorabile descompunerii acetilenei si producerii exploziilor.

2.2. INSTALATII DE ACETILENA DIN CARBID
2.2.1. Prevederile din acest subcapitol se refera exclusiv la instalatiile tehnologice cu generatoare de acetilena din carbid, de tip umed (carbid in apa), stabile, de presiune joasa (sub 0,2 bar)*), cu functionare continua.
___________
*) In toate cazurile in care nu se specifica altfel, presiunile indicate sunt efective (suprapresiuni).

2.2.2. Alimentarea generatorului se va face numai cu carbid de granulatie prevazuta in proiect si in cantitati corespunzatoare capacitatii stabilite in proiect.
2.2.3. Pe conducta de iesire a acetilenei, din fiecare generator, se va prevedea cate un inchizator hidraulic cu un singur sens de curgere pentru ca acetilena sa nu poata circula in sens contrar, din conducta colectoare (comuna pentru mai multe generatoare) inspre generator.
Se va prevedea, de asemenea, si cate un robinet pentru izolarea fiecarui generator, in caz de interventii, sau de opriri mai indelungate.
Inaintea oricarui organ de inchidere, se va monta, in derivatie, o supapa de siguranta hidraulica, cu garda hidraulica corespunzatoare presiunii maxime admise in generator.
Acetilena iesita prin supapa poate sa fie evacuata direct in atmosfera, printr-o conducta mai inalta decat oricare alt punct al instalatiei tehnologice (inclusiv cladirile), numai atunci cand cantitatile evacuate sunt atat de mici, incat sa nu prezinte nici un pericol. In caz contrar, evacuarea se va face la o facla. In orice caz, va trebui sa se intervina cat mai urgent pentru a se pune capat unei astfel de situatii. In acest scop, se vor prevedea semnalizari si instructiuni corespunzatoare.
2.2.4. Evacuarea namolului de carbid se va face fie direct la batalurile de slam, fie intr-un bazin intermediar (situat in afara si in imediata vecinatate a halei generatoarelor) si din acesta (prin pompare), la batalurile de slam sau in silozuri speciale, de unde slamul este transportat cu autocisternele. In ambele cazuri, pana la iesirea din hala generatoarelor, circulatia namolului se va face numai prin conducte inchise, pentru a se evita degajarea acetilenei si formarea amestecurilor explozive (cu aerul). In exterior, transportul slamurilor se poate face fie prin conducte inchise, fie prin canale bine aerisite (deschise, sau acoperite cu gratare) astfel incat sa nu fie posibila formarea amestecurilor explozive in canale. Evacuarea prin canale deschise este admisa numai daca acetilena ce se mai poate degaja (din slam) nu afecteaza siguranta obiectelor invecinate.
2.2.5. Generatoarele de acetilena din carbid, precum si inchizatoarele si supapele hidraulice, vor fi amplasate in hale inchise, fara etaj si fara alte functiuni. Daca generatoarele sunt inalte si au nevoie de acces tehnologic la mai multe nivele, pentru fiecare dintre acestea, se vor construi platforme, care nu se considera etaje, hala fiind libera de la pardoseala pana la plafonul acoperisului, fara plansee care sa creeze etaje separate.
Platformele de acces tehnologic vor trebui sa fie usor accesibile si usor de evacuat, iar hala va avea cel putin o usa cu deschiderea in exterior.
2.2.6. Desfacerea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) cand capacitatea instalatiei este mai mare de 50 Nmc^3/h, se va face intr-o camera separata de hala generatoarelor. Pentru desfacere, se vor folosi scule antiscantei din materiale care nu sunt interzise la contactul cu acetilena.
2.2.7. Sectia de purificare a acetilenei se amplaseaza in incaperi, cu respectarea conditiilor prevazute de la capitolul 8. Pentru instalatiile tehnologice cu capacitati mari (de peste 100 Nm^3/h) instalatiile de purificare pot fi montate in aer liber, cu asigurarea conditiilor de evitare a inghetului.
2.2.8. Instalatiile tehnologice de acetilena din carbid trebuie prevazute cu un manometru cu sistem de alarma la scaderea presiunii in conducta de alimentare cu apa, care va intrerupe alimentarea cu carbid a generatorului.
2.2.9. Pentru fiecare instalatie trebuie analizat procesul tehnologic (si schema respectiva), din punct de vedere al tehnicii securitatii, protectiei muncii precum si prevenirii incendiilor si exploziilor, urmarindu-se, in special daca:
a. au fost evitate conditiile favorabile producerii unor explozii, sau altor evenimente negative si, in caz ca acest lucru nu este pe deplin posibil, daca au fost prevazute masuri speciale satisfacatoare, pentru eliminarea pericolelor si pentru limitarea efectelor unor eventuale fenomene nedorite;
b. este asigurata mentinerea parametrilor de operare in limite nepericuloase, prin reglaje automate, sisteme de prealarma si interblocari;
2.2.10. Toate instalatiile tehnologice trebuie sa fie racordate la o sursa de azot, necesar pentru purjari, cu debit suficient in raport cu capacitatea instalatiei.
Se prevad purjari in urmatoarele cazuri mai importante:
a. inainte de punerea in functiune a instalatiei, in scopul evacuarii aerului (inertizare). Purjarea se face pana ce concentratia oxigenului scade sub 3%;
b. dupa oprirea instalatiei tehnologice pentru interventii, sau pentru perioade mai mari de timp (care se stabilesc de la caz la caz, prin instructiuni) purjarea se face pana cand continutul de acetilena in azotul evacuat, scade sub 1%;
c. inainte de intrarea personalului in oricare din spatiile inchise ale instalatiei tehnologice, se va purja si cu aer, pana ce concentratia oxigenului ajunge la minimum 18%.
Punctele de introducere si de evacuare ale azotului, respectiv a aerului, pentru purjari vor fi stabilite judicios, pentru a se evita formarea unor zone stagnante, in care ar putea ramane oxigen, respectiv acetilena in concentratii periculoase.
2.2.11. Racordurile la sursele de azot (respectiv de aer) pentru purjari vor fi astfel realizate incat sa fie exclusa posibilitatea unor impurificari reciproce, chiar daca robinetele respective nu ar inchide perfect. Pentru purjarile cu aer se recomanda racorduri (solutii) provizorii, adecvate.
2.2.12. Toate instalatiile tehnologice pentru producerea acetilenei vor trebui sa aiba un rezervor tampon de acetilena, de capacitate suficienta, pentru compensarea diferentelor temporare dintre productia si consumul de acetilena, pentru a nu fi necesare modificari bruste ale regimului de lucru, sau esapari de acetilena, direct in atmosfera.
2.2.13. Rezervorul tampon va consta, obligatoriu, dintr-un gazometru umed (cu bazin de apa) care poate fi legat, la conducta de acetilena, fie in serie, fie in derivatie. Gazometrele se pot amplasa in aer liber sau in incaperi.
2.2.14. Pe conductele de legatura, la si de la gazometru, vor mai trebui prevazute dispozitive de inchidere totala (robinete) care sa permita izolarea gazometrului in caz de nevoie. Se excepteaza de la aceasta prevedere racordul cu cosul de dispersie pe care in loc de robinet se va prevedea un inchizator hidraulic.
In anumite cazuri, cand ar fi necesara izolarea prompta a gazometrului, acesta se va echipa si cu dispozitive de inchidere hidraulica rapida prin inundare cu apa. In ambele cazuri, pentru o cat mai mare siguranta, se recomanda ca inundarea inchizatoarelor hidraulice sa se faca cu apa din bazinul gazometrului printr-un ventil cu telecomanda sau cu comanda automata de tipul "normal inchis".
In toate cazurile se vor prevedea masuri adecvate pentru ca:
a. apa de inundare sa nu depaseasca nivelul necesar;
b. inchiderea hidraulica sa se mentina pana la interventia operatorului anume autorizat;
c. nivelul apei in bazinul gazometrului sa nu poata scadea sub nivelul minim admisibil, care va trebui indicat in proiect.
2.2.15. Conditiile tehnice privind gazometrele de acetilena se refera la:
a. gazometrele trebuie asigurate prin masuri adecvate (sisteme de prealarma, interblocari automate, preaplin pentru gaze) contra depasirii nivelului maxim al clopotului pentru ca acetilena sa nu scape necontrolat in atmosfera, barbotand prin apa din bazin;
b. gazometrele trebuie protejate prin sisteme de prealarma si interblocari adecvate contra depasirii nivelului minim admisibil, caz in care pericolul este deosebit de mare (turtirea clopotului, explozie).
2.2.16. Pentru a se exclude posibilitatea patrunderii aerului si formarea amestecurilor explozive, in instalatiile tehnologice de acetilena, nu se admite, in genere, sa se opereze la presiuni inferioare presiunii atmosferice (vid partial) si pentru ca sa nu se poata produce depresiuni, in mod accidental, se vor prevedea masuri adecvate de prealarmare si interblocare automata, la scaderea suprapresiunii sub o anumita valoare (dinainte prescrisa). In punctele in care scaderea accidentala a presiunii ar fi posibila.
2.2.17. Utilajele tehnologice, conductele si armaturile amplasate in aer liber, in care intervine apa si, deci, sunt expuse inghetului, vor trebui protejate in mod corespunzator, dupa caz, prin izolatie termica, cofrete incalzite, incalzire cu abur, robinete de golire completa a apei.
2.2.18. Pompele pentru diferite lichide vor fi astfel montate, incat sa lucreze inecat, spre a se exclude posibilitatea aspirarii aerului (prin presetupe).
2.2.19. Utilajele de ridicare si transport, montate si/sau utilizate in incaperile in care sunt posibile scapari de acetilena (macarale, grinzi rulante, electrocare, s.a.) vor trebui sa fie executate si garantate pentru mediul cu pericol de explozie (a se vedea si cap.).
2.2.20. La instalatiile de capacitate redusa (sub 100 Nmc/h), purjarile pot fi facute direct in atmosfera, printr-o conducta cat mai inalta (cos de dispersie), in cazurile in care acetilena purjata este in cantitati atat de mici incat nu poate constitui un pericol pentru instalatiile (obiectele) din apropiere.
2.2.21. In legatura cu articolul 2.2.10 se face precizarea ca, azotul pentru purjari poate fi luat din butelii de otel (la presiunea de 150 bari), printr-un reductor corespunzator de presiune.
2.2.22. La alimentarea cu carbid care se face intermitent, in timp ce generatorul continua sa debiteze acetilena, va trebui purjata numai camera intermediara, care, in timpul alimentarii se izoleaza de camera de reactie.

2.3. INSTALATII TEHNOLOGICE PENTRU IMBUTELIEREA ACETILENEI SUB PRESIUNE, IN BUTELII DE OTEL CU ACETONA IN MASA POROASA
2.3.1. Acetilena, produsa din carbid, ce urmeaza a fi comprimata si imbuteliata, trebuie sa fie de concentratie minima de 98% si un continut de oxigen de max 0,2%. Dupa comprimare si inainte de introducerea in butelii acetilena trebuie uscata pana la un continut de max. 0,5 0/00 vapori de apa, pentru a nu dilua acetona, scazand astfel capacitatea de dizolvare.
2.3.2. La imbutelierea acetilenei, se vor respecta urmatoarele:
a. presiunea la imbuteliere nu trebuie sa depaseasca presiunea admisibila inscrisa pe ogiva buteliilor;
b. temperatura buteliilor, in timpul umplerii, nu trebuie sa depaseasca 40°C; in caz de tendinta de depasire a acestei valori, se va intrerupe introducerea acetilenei in buteliile respective si, la nevoie, se va folosi instalatia de stropire cu apa de racire;
c. la sfarsitul operatiei de imbuteliere, temperatura buteliilor nu trebuie sa fie, in nici un caz, mai mica decat valoarea indicata in tabelul 2 (in functie de presiunea finala la care s-a facut imbutelierea);


┌────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Presiunea (bar)             │  7 │  8 │ 9  │10,5│ 12 │ 14 │ 16 │ 18 │ 20 │22,5│
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura (°C)            │-10 │ -5 │ 0  │ 5  │ 10 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │35  │
└────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘



d. se recomanda ca, dupa ce presiunea maxima de imbuteliere a fost atinsa, sa se intrerupa introducerea acetilenei, timp de cateva ore (buteliile ramanand racordate), pentru a lua temperatura camerei si pentru a se desavarsi dizolvarea acetilenei (in acetona din masa poroasa), dupa care, daca presiunea in butelii a scazut, se va relua introducerea acetilenei, pana se atinge, din nou, presiunea maxima admisa la imbuteliere.
2.3.3. Compresorul de acetilena va trebui sa corespunda prevederilor de la cap. 3.
2.3.4. Cele doua sectiuni principale ale unei instalatii pentru imbutelierea acetilenei (purificarea, daca este necesara, comprimarea, bateria de uscare precum si statia de imbuteliere propriu zisa) se vor amplasa in incaperi inchise, vecine, despartite prin pereti rezistenti la explozie, incorporate intr-o cladire separata, distantata de celelalte obiecte sau, dupa caz, comasate cu alte sectii, cu conditia realizarii de pereti rezistenti la explozie pe laturile comune. Aceasta masura este neaparat necesar, atat din motive de siguranta si supraveghere, cat si pentru a se evita lichefierea acetilenei in conducte (in anotimpurile reci). Sectia de purificare a acetilenei din carbid poate fi amplasata si in aer liber, caz in care vor trebui luate masuri adecvate pentru evitarea inghetarii apei in conducte si infundarii acestora.
2.3.5. Statia de incarcare va fi organizata pe mai multe linii (conducte) de distributie astfel incat in timp ce pe una, sau mai multe linii, se comprima acetilena in butelii, pe alta linie (linii) sa se poata decupla buteliile pline, respectiv sa se cupleze, in locul lor, alte butelii goale.
Numarul liniilor si al buteliilor de pe o linie se va determina in functie de capacitatea si de regimul de lucru al instalatiei.
Se recomanda cel putin 3 linii principale, fiecare cu cate 3 linii secundare, cu maximum 60 de butelii.
Intre linii, se vor asigura spatiile necesare pentru manipularea buteliilor si efectuarea tuturor operatiilor, in conditii de siguranta deplina.
2.3.6. Conditiile de baza ce trebuie respectate la imbutelierea acetilenei sunt:
a. numarul buteliilor ce se incarca simultan trebuie sa fie corelat cu capacitatea compresoarelor astfel incat sa nu se produca incalziri periculoase, peste maximum 40°C (de regula, sa revina fiecarei butelii, pe o ora, cel mult 1/8 din capacitatea compresoarelor);
b. buteliile ce se incarca simultan sa aiba, de la inceputul operatiei de imbuteliere, aceeasi presiune, care va creste treptat pana la presiunea finala de umplere;
c. in principiu, se vor imbutelia butelii cu aceeasi presiune nominala de umplere. Daca aceasta conditie nu poate fi indeplinita, nu se va depasi presiunea nominala cea mai mica.
2.3.7. Racordurile de la liniile de distributie la butelii se vor realiza cu conducte flexibile de diametru cat mai mic [D(i) ≤ 4 mm], din otel, sau cauciuc (care trebuie sa corespunda prevederilor de la cap. 4) si vor fi prevazute cu robinete de izolare (inchidere), cate unul pentru cel mult 3 butelii, precum si cu un dispozitiv (ventil) de retinere, care sa impiedice circulatia acetilenei in sens invers, din butelii in conducta de alimentare, in cazul scaderii presiunii in aceasta conducta.
2.3.8. Atat conducta principala, de la compresor, cat si conductele fiecarei linii (principale si secundare), vor trebui prevazute cu cate: un robinet de inchidere (izolare) si un robinet pentru degajarea presiunii, printr-o conducta de evacuare.
Robinetele de izolare si de depresurizare (cu actionare manuala) vor fi amplasate astfel incat sa poata fi usor accesibile si usor de manevrat.
Ventilele de retinere vor trebui revizuite si curatate cel putin o data pe an.
2.3.9. Conducta generala de acetilena comprimata va fi prevazuta cu:
a. un opritor de descompunere detonativa a acetilenei;
b. o supapa de siguranta reglata la presiunea maxim admisibila de lucru, care va trebui sa fie revizuita cel putin o data pe an;
c. un manometru, pe care presiunea maxima admisibila va fi marcata cu rosu.
2.3.10. Evacuarea acetilenei se va face, in toate cazurile, printr-o conducta de dispersie, cu opritoare de flacara si cu deschiderea astfel situata si amenajata, incat sa se evite orice pericol.
In cazul in care cantitatile de acetilena evacuata sunt mari si, tinandu-se seama si de obiectele invecinate, ar putea prezenta pericole, evacuarea se va face la o facla.
2.3.11. Incaperea pentru incarcarea buteliilor va avea cel putin doua iesiri directe spre exterior si va fi prevazuta cu o instalatie locala de stropire cu apa, pentru racirea buteliilor, in situatiile in care datorita caldurii de dizolvare a acetilenei in acetona, temperatura buteliilor ar putea atinge si depasi 40°C, precum si cu o instalatie generala cu pulverizatoare pentru inundarea intregii hale, in caz de avarie sau incendiu.
Ambele instalatii vor trebui sa poata fi declansate din afara halei. Debitul de stropire va fi de minimum 0,1 l/s.mp, de suprafata ocupata de butelii.
Pardoseala camerei va fi amenajata in mod corespunzator, in vederea scurgerii apei de stropire, iar sifoanele de pardoseala vor fi astfel construite si intretinute, incat sa nu poata patrunde, in hala, gazele din canalizarea de ape acetilenice.
2.3.12. Inainte de punerea in exploatare, precum si de repornire dupa opriri mai indelungate, sau interventii, in timpul carora ar putea patrunde aer in instalatie, aceasta va trebui sa fie inertizata temeinic, prin suflare cu azot, pana ce continutul de oxigen scade sub 3%.
In acest scop, se va avea grija a se amplasa astfel racordul pentru introducerea azotului, precum si robinetele prin care se face purjarea, incat sa nu ramana spatii cu gaze stagnante.
Robinetul si racordul pentru azot vor trebui sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cele pentru acetilena (a se vedea si cap. 4).
2.3.13. Pentru a putea fi racordate la linia de umplere, buteliile vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. sa se afle in limita de valabilitate a ultimei revizii si sa nu prezinte nici un defect vizibil, respectiv ventilul sa functioneze bine;
b. sa contina cantitatea de acetona, prevazuta pentru butelia respectiva;
c. sa nu fi suferit deteriorari, datorita loviturilor, sau supraincalzirilor (de exemplu, in timpul unui incendiu);
d. sa fie vopsite in culoarea stabilita pentru acetilena, peste care se va scrie, cu litere mari "ACETILENA";
e. inainte de prima umplere, buteliile vor trebui inertizate, prin spalare repetata, cu azot cu presiune, luandu-se masurile necesare pentru ca, in timpul acestei operatii, presiunea, in butelia de acetilena, sa nu depaseasca presiunea nominala inscrisa pe ogiva.
2.3.14. Indata dupa inceperea operatiei de umplere, se va verifica etanseitatea la punctele de racordare si la presetupele robinetelor, folosindu-se pensula si un lichid spumant, nepericulos (de exemplu, solutia de sapun);
Eventualele defectiuni vor trebui eliminate imediat, pe baza unor instructiuni detaliate.
2.3.15. Dupa umplere, se vor controla, la fiecare butelie in parte, urmatoarele:
a. etanseitatea robinetului (nu se admite depozitarea sau livrarea buteliilor cu robinete imperfecte);
b. greutatea totala si, prin diferenta, cantitatea de acetilena continuta (aceste cifre se vor inscrie intr-un registru).
Daca, dupa ce s-a atins si s-a stabilizat presiunea de umplere, cantitatea imbuteliata nu corespunde cu cea indicata pentru butelia respectiva, inseamna ca aceasta nu este "in ordine" si va trebui revizuita (pe baza de instructiuni detaliate).
2.3.16. Unitatile in care se face imbutelierea acetilenei vor trebui sa aiba in componenta lor, pe langa instalatiile tehnologice de productie, cate un atelier (sectie) pentru:
- verificarea buteliilor, inainte de imbuteliere;
- umplerea (completarea) cu acetona;
- dupa caz, reparatia buteliilor.
Pentru verificarea buteliilor, (inainte de imbuteliere) si umplerea (completarea) cu acetona, se vor elabora instructiuni detaliate si incaperi separate, sau compartimente special amenajate in hala de imbuteliere.
Pentru reparatia buteliilor, se vor prevedea instructiuni detaliate si o incapere separata, despartita prin pereti rezistenti la explozie si, implicit, cu iesiri directe (separate) in exterior.
2.3.17. De regula, compresorul va trebui sa fie alimentat, dintr-un gazometru tampon, iar in conducta de aspiratie, inaintea compresorului, se va prevedea un separator de picaturi, cu evacuare (intermitenta) a apei separate.
2.3.18. Compresorul va trebui oprit automat, in caz de scadere a nivelului clopotului gazometrului si/sau a presiunii in conducta de aspiratie, sub limitele de siguranta prevazute.
2.3.19. Introducerea acetonei in butelii sau, cand este cazul, completarea cantitatii se va face numai cu presiune de azot si pe baza de cantarire. Utilizarea la aceasta operatie a acetilenei comprimate nu este permisa.
2.3.20. Accesoriile pentru reglarea presiunii si accesoriile de securitate, daca se monteaza pe instalatii noi care urmeaza sa fie introduse pe piata, trebuie sa poarte marcajul de conformitate CE sau CS si sa fie insotite de "Declaratii de conformitate" emise de producator.

2.4. BATERII DE BUTELII CU ACETILENA DIZOLVATA SUB PRESIUNE
2.4.1. Prevederile cuprinse in acest subcapitol se refera la instalatiile de alimentare cu acetilena obtinuta din mai multe butelii (grupate in baterie) si destinata sudurii si/sau taierii metalelor sau in alte scopuri.
Schema tehnologica a unei baterii trebuie sa cuprinda, in toate cazurile:
- buteliile de acetilena;
- racordurile de la butelii la colectorul de presiune inalta;
- un colector fix de presiune inalta, din teava de otel;
- un reductor de presiune, de la presiunea din butelii la presiunea medie, sau joasa, de distributie a acetilenei;
- un opritor de descompunere;
- conducta de plecare, de presiune medie, sau joasa.
2.4.2. Bateriile de butelii vor trebui prevazute cu urmatoarele armaturi, dispozitive, aparate de masura:
a. Robinete de inchidere (izolare), intre ventilele buteliilor si colectorul fix de presiune inalta.
Se excepteaza de la aceasta prevedere bateriile cu mai putin de 6 butelii, care pot fi racordate direct la colectorul de presiune inalta, fara alta armatura de izolare.
Cand acetilena urmeaza a fi preluata, succesiv, din cate o singura butelie, se admite cate un singur robinet de izolare pentru 3 butelii.
Cand acetilena se preia concomitent de la un grup de mai multe butelii (fascicul), iar bateria este constituita din mai multe astfel de fascicule, se admite cate un singur robinet de izolare pentru fiecare fascicul.
b. Un robinet de inchidere rapida, pe conducta colectoare de presiune inalta, inainte de reductorul de presiune.
Acest robinet poate fi cu comanda manuala (de exemplu, robinet cu sfera).
c. Un dispozitiv de siguranta, pe conducta de presiune redusa, care sa excluda posibilitatea depasirii presiunii maxime admisibile in aceasta conducta. Acest dispozitiv poate fi (in functie de valoarea presiunii reduse):
- o supapa de siguranta;
- o supapa hidraulica.
d. Un manometru cu scala de la 0 la 40 bar si diametrul carcasei de cel putin 65 mm, pentru conducta de presiune inalta.
e. Un manometru cu scala de la 0 pana la de 2 ori presiunea prescrisa pe conducta de presiune joasa; de asemenea, cu diametrul de cel putin 65 mm. Pe cadran, se va marca presiunea maxima admisibila (cu linie rosie).
f. Un robinet de inchidere, pe conducta de presiune redusa (numai cand consumatorii nu se racordeaza imediat dupa reductorul principal de presiune).
g. Un opritor de descompunere, imediat dupa redactorul de presiune, contra descompunerii detonative a acetilenei (numai la baterii cu mai mult de 6 butelii).
h. Cand debitarea acetilenei trebuie sa se faca permanent, fara intrerupere, in timp ce se scot buteliile goale si se introduc altele pline, se vor prevedea, in afara robinetului pentru izolarea grupei respective, cate un robinet de depresurizare, ambele, evident, pe partea de presiune inalta.
2.4.3. In vederea inertizarii, instalatia va fi prevazuta cu un racord pentru azot si va fi astfel conceputa incat prin purjare, sa poata fi eliminat tot aerul (oxigenul), fara a exista spatii stagnante.
Robinetul pentru azot, racordat la colectorul de acetilena de presiune inalta, va trebui sa indeplineasca aceleasi conditii ca si conductele si armaturile pentru acetilena (a se vedea si cap. 4).
2.4.4. Racordurile de la butelii pana la conducta colectoare de inalta presiune se vor realiza fie cu tevi de otel cu diametrul interior de max. 4 mm, fie cu furtun de cauciuc. In ambele cazuri, acestea trebuie sa indeplineasca prevederile de la cap. 4.
2.4.5. Partea de presiune inalta, de la butelii, pana la reductorul de presiune (inclusiv), se va amplasa intr-o incapere inchisa, in care se va asigura o temperatura de minimum 15°C, pentru a se evita condensarea acetilenei.
In mod exceptional, se admite montarea (sub sopron) a bateriilor de butelii cu acetilena, in cazul in care acestea functioneaza numai in anotimpurile calde, cand temperatura nu scade sub +5°C, cu conditia ca acoperisul sa depaseasca perimetrul in care se inscrie instalatia, cu cel putin 2 m (in proiectie orizontala) si sa se prevada o zona de protectie de cel putin 5 m de jur imprejur. In cuprinsul acestei zone, se va interzice accesul oricarei surse potentiale de aprindere a acetilenei, cu exceptia mijloacelor de transport in executie normala (care deservesc bateria), al caror acces este admis pe baza de instructiuni (respectiv masuri) speciale, pentru evitarea oricarui pericol.
2.4.6. La intocmirea planului de montaj, este necesar sa se asigure:
a. accesul facil la toate elementele instalatiei la care sunt necesare manevre, sau interventii (robinete si alte armaturi);
b. posibilitatea de montare si demontare rapida a buteliilor de acetilena;
c. urmarirea indicatiilor aparatelor de masura si a bunei functionari a dispozitivelor de siguranta.
2.4.7. Incaperea (cladirea) in care este amplasata bateria de butelii cu acetilena trebuie sa indeplineasca conditiile din subcapitolul 8.1. si totodata:
a. sa fie situata deasupra solului si sa nu aiba etaj;
b. sa fie usor accesibila pentru oameni si pentru mijloacele pentru transportul si manipularea buteliilor goale si pline;
c. sa aiba cel putin o iesire direct in exterior, usa respectiva deschizandu-se spre exterior;
d. sa permita manipularea comoda a buteliilor si evacuarea rapida a personalului, in caz de nevoie;
e. in cazul in care cladirea (incaperea) bateriei de butelii cu acetilena face corp comun cu o cladire cu alte functiuni, aceasta va trebui sa fie separata de restul cladirii printr-un zid rezistent la explozie.
2.4.8. Nu se admite, in nici un caz, amplasarea bateriilor de acetilena in incaperi care au si alte functii, ca de exemplu: coridoare, case scari, vestibuluri etc., precum si in incaperi sub nivelul terenului inconjurator.
2.4.9. Se admite depozitarea buteliilor cu acetilena de rezerva in incaperea in care este amplasata bateria aflata in functiune, cu recomandarea de a nu se depozita mai multe butelii decat sunt necesare pentru un schimb (o inlocuire de butelii golite). Buteliile goale se vor evacua indata dupa decuplarea lor.
2.4.10. Terminatiile conductelor de depresurizare si, in genere, acelea prin care pot avea loc esapari de acetilena in atmosfera, trebuie sa fie astfel amplasate, incat acetilena sa nu poata patrunde in incaperi. In acest scop, se va respecta o distanta de minimum 5 m, lateral si deasupra oricarei deschideri (usi, ferestre, guri de ventilatie) a incaperilor cele mai apropiate. Se va avea, de asemenea, in vedere ca, in apropierea punctelor de esapare, sa nu existe surse de aprindere (flacari, sau obiecte mai calde de 225°C).
2.4.11. Inainte de prima punere in functiune, se va verifica daca instalatia a fost corect executata, echipata si dotata conform prevederilor documentatiei tehnice din proiect. Tot inainte de prima punere in functiune, precum si dupa opriri mai indelungate (aprox. o ora), instalatia va trebui spalata cu un gaz inert, pentru eliminarea oxigenului (pana la locurile de utilizare). Cand nu se poate dispune de gaz inert, spalarea va putea fi facuta cu acetilena, pe baza unor instructiuni speciale, detaliate, astfel ca sa se evite orice pericol, iar consumul de acetilena (pentru aceasta operatie) sa fie minim.
2.4.12. In cadrul unei baterii de butelii cu acetilena, se admite inlocuirea unei butelii, sau a unui grup de butelii (in timp ce bateria continua sa functioneze), numai daca acestea pot fi izolate de restul instalatiei, prin ventile de inchidere.
2.4.13. La exploatarea unei baterii de butelii cu acetilena, se vor respecta urmatoarele:
a) manipularea si transportul buteliilor se fac numai cu mijloace adecvate, astfel ca sa fie exclus pericolul de loviri puternice, periculoase. Macaralele cu magneti nu sunt admise;
b) in timpul transportului si a altor manipulari, buteliile trebuie sa aiba insurubate capacele pentru protectia ventilelor proprii;
c) interventiile (reparatiile) la buteliile de acetilena pot fi efectuate numai de catre personalul calificat al intreprinderii care face imbutelierea acetilenei, cu exceptia strangerii presetupei ventilelor, care poate fi facuta si de personalul consumatorului, cand constata scapari slabe de acetilena;
d) in cazul intreruperii, de mai lunga durata, a functionarii bateriei (de exemplu, in schimburile de noapte sau in zilele de sarbatoare), la oprire, se vor inchide robinetele de izolare dintre butelii si colectorul de presiune inalta;
e) in cazul schimbarii unei butelii, sau a unui grup de butelii, daca racordurile respective au ramas deschise mai mult timp (24 ore), favorizand patrunderea aerului, tevile (de racord), de la robinetul de izolare pana la butelie, vor trebui spalate cu o cantitate mica de acetilena (din conducta colectoare), luandu-se masurile necesare pentru evitarea oricarui pericol.

CAP. 3
UTILAJE SI DISPOZITIVE DE SIGURANTA

3.1. PREVEDERI GENERALE
3.1.1. Prevederile din acest capitol se aplica tuturor utilajelor in care acetilena poate atinge in mod normal sau intamplator o concentratie mai mare de 25% (vol.) indiferent din ce instalatie ar face parte sau in ce scop ar fi folosita. Cand intr-un utilaj tehnologic exista concomitent 2-3 faze, concentratia indicata mai sus se refera la faza gazoasa, dar prevederile se aplica intregului utilaj.
3.1.2. Utilajele tehnologice noi in care acetilena in faza gazoasa atinge concentratia de 25% vol. se trateaza in functie de presiunea efectiva de lucru ca orice alte utilaje pentru hidrocarburi.
3.1.3. La utilajele tehnologice care au doua sau mai multe compartimente distincte (schimbatoare de caldura, reactoare tubulare) prevederile se aplica numai pentru partea in care are acces acetilena.
3.1.4. Nu intra in prevederile din acest capitol urmatoarele:
a. butelii transportabile de acetilena sub presiune;
b. generatoarele mobile de acetilena din carbid.
3.1.5. Toate utilajele tehnologice vor fi asigurate contra incarcarilor cu electricitate statica printr-o buna legare la pamant.
3.1.6. Executia utilajelor se va face cu deosebita grija, conform caietului de sarcini respectiv, in special sudurile.
3.1.7. Intrucat, in unele cazuri, utilajele tehnologice sunt calculate pentru presiuni diferite de cele ale conductelor cu care se racordeaza, se va urmari ca flansele racordurilor sa fie pentru presiunea cea mai mare dintre cele doua.
3.1.8. In afara de proba de presiune hidraulica, toate utilajele tehnologice vor fi supuse, inainte de punerea in functiune, unei probe de presiune pneumatica in aceleasi conditii cu conductele aferente.
3.1.9. In toate cazurile, spatiile cu acetilena vor trebui reduse la minimum necesar evitandu-se formarea unor zone stagnante.
3.1.10. Pe toate utilajele tehnologice stabile in care intervine acetilena cu o concentratie de peste 25% vol. si care sunt amplasate in afara perimetrului sectiei producatoare sau consumatoare de acetilena se va scrie la loc vizibil cu vopsea neagra pe fond galben "ATENTIE, ACETILENA, PERICOL DE EXPLOZIE".

3.2. UTILAJE SPECIALE
3.2.1. Generatoare de acetilena din carbid - conform precizarii de la subcapitolul 2.2.
3.2.1.1. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie sa fie concepute si construite astfel incat sa se poata asigura:
a. alimentarea periodica cu carbid din exterior, in timp ce generatoarele functioneaza continuu debitand acetilena, fara ca aerul sa poata patrunde in camera de reactie si fara ca acetilena sa poata iesi, in cantitati periculoase, in incaperea respectiva;
b. alimentarea continua si cat mai uniforma cu carbid (din exterior) in camera de reactie, precum si reactia completa a carbidului cu apa;
c. evacuarea continua a suspensiei (slam) de hidrat de calciu rezultat din reactia carbidului cu apa;
d. colectarea si evacuarea continua a impuritatilor sterile ramase din carbid, sub forma de bulgari sau granule mari ce nu pot fi evacuate impreuna cu laptele de var;
e. posibilitatea evacuarii complete a aerului prin suflare cu azot sau alt gaz inert, inainte de punerea in functiune.
3.2.1.2. Generatoarele de acetilena din carbid vor avea in componenta lor:
a. o camera de umplere in care se incarca o sarja de carbid dintr-un container mobil, care, in timpul incarcarii, se fixeaza la partea ei superioara; camera de umplere va trebui sa fie inchisa etans (fata de camera intermediara urmatoare) in timpul umplerii cu carbid, interval in care se lasa sa treaca prin ea, un curent slab de azot; dupa umplere, se etanseaza fata de exterior, prin dispozitivul cu care este prevazuta in acest scop si se intrerupe azotul.
b. o camera intermediara intre camera de umplere si camera de alimentare, fata de care sa se poata inchide etans, ambele dispozitive de inchidere fiind manevrate din exterior.
NOTA: In locul camerelor descrise la punctele a si b se poate utiliza ca varianta de alimentare un buncar mobil care se fixeaza la partea superioara a generatorului; buncarul mobil va respecta conditiile prevazute la punctele a. si b.
c. o camera de alimentare prevazuta cu dispozitiv de dozare a carbidului (in camera de reactie) dispozitiv corespunzator granulatiei carbidului utilizat si debitului normal de alimentare.
d. o camera de reactie prevazuta cu un amestecator adecvat, astfel incat sa se asigure reactia completa a carbidului.
e. o camera mica pentru sedimentarea sterilului care va trebui sa poata fi izolata de camera de reactie in timp ce se deschide pentru evacuarea sterilului si sa fie protejata contra cresterii presiunii datorate continuarii reactiei intre carbid si apa; la generatoarele cu capacitate de max. 60 Nm3/h aceasta camera nu este obligatorie; sterilul se va acumula la fundul camerei de reactie de unde va fi evacuat periodic, dupa oprirea, golirea si inertizarea generatorului de acetilena.
f. racorduri corespunzatoare pentru:
- iesirea acetilenei;
- introducerea azotului pentru inertizare;
- introducerea apei pentru reactie;
- evacuarea suspensiei (slam) de hidroxid de calciu.
3.2.1.3. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie echipate cu manometru si indicator de nivel in executie corespunzatoare conditiilor de lucru.
3.2.1.4. Fiecare generator trebuie sa poarte la loc vizibil o placuta cu urmatoarele date:
- intreprinderea constructoare;
- anul de fabricatie;
- capacitatea de productie, in Nmc/h, acetilena;
- modul de alimentare cu carbid (granulatia si kg/h), presiunea maxima admisibila.
3.2.1.5. Inainte de prima punere in functiune precum si la repunerea in functiune dupa opriri mai indelungate se verifica cu deosebita atentie:
- buna functionare a tuturor dispozitivelor si aparatelor din componenta reactorului;
- etanseitatea fata de exterior si intre compartimente;
- inertizarea tuturor spatiilor in care se produce sau poate fi prezenta acetilena.
3.2.2. Gazometre pentru acetilena in incaperi
3.2.2.1. Gazometrele se echipeaza cu dispozitive adecvate pentru evitarea inghetarii apei din bazin si din inchiderile hidraulice ale inelelor (in cazul gazometrelor telescopice) prin incalzire pe timp friguros.
Pentru incalzire se va folosi abur cu presiunea de max. 4 bar.
3.2.2.2. Pentru evitarea supraincalzirii neuniforme in anotimpurile calde, datorita radiatiei solare, daca este cazul, gazometrele se prevad cu o instalatie (dispozitive) de stropire cu apa.
3.2.2.3. Se va acorda o atentie deosebita executiei corecte a clopotului si se va verifica daca functionarea (ridicarea sau coborarea) acestuia decurge in mod satisfacator, fara frecari (intepeniri) in dispozitivele de ghidaj.
3.2.2.4. Pentru protectia impotriva descarcarilor electrice, gazometrele vor fi prevazute cu paratraznete judicios amplasate, tinandu-se seama si de cosul de dispersie, cand acesta exista.
3.2.2.5. Gazometrele vor fi prevazute cu aparatura pentru indicarea continua a nivelului clopotului, in camerele de comanda ale sectiilor producatoare si consumatoare de acetilena, racordate la gazometrul respectiv.
3.2.2.6. Inainte de introducerea acetilenei se face inertizarea. In acest scop, gazometrele vor fi prevazute cu racord corespunzator de azot si cu robinet de proba pentru gazul evacuat, judicios amplasate.
3.2.3. Compresoare pentru acetilena cu concentratie de peste 25% vol.
3.2.3.1. Compresoarele de acetilena trebuie sa fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de racire, incat in timpul functionarii corespunzatoare sa nu apara temperaturi care sa poata conduce la descompunerea acetilenei; furnizorul compresorului va garanta aceasta conditie. De regula la compresoarele unse cu ulei, temperatura acetilenei dupa supapele de presiune nu trebuie sa depaseasca 140°C.
3.2.3.2. Compresoarele de acetilena trebuie sa fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de racire, incat temperatura acetilenei la intrarea in conducta de distributie sa nu influenteze functionarea corespunzatoare a instalatiilor conectate; aceasta cerinta este de regula indeplinita, daca nu apar temperaturi ale acetilenei care sa depaseasca 70°C. Dupa comprimare sau intre treptele de comprimare, daca furnizorul compresorului recomanda, se vor prevedea racitoare si separatoare.
3.2.3.3. Dupa fiecare treapta de comprimare se va prevedea o supapa de siguranta reglata la presiunea maxima admisa pentru treapta respectiva.
La compresoarele centrifugale cu mai multe trepte se poate accepta, cu garantia furnizorului, ca acestea sa fie prevazute cu supapa de siguranta numai dupa treapta finala.
Evacuarea acetilenei din aceste supape se va face dupa caz:
a) direct in atmosfera printr-o teava (cos de dispersie) in cazul debitelor mici care nu prezinta pericol pentru obiectele invecinate;
b) la o facla proprie sau daca sunt indeplinite toate conditiile, la o facla comuna;
c) in conducta de aspiratie, cand nu exista nici o contradictie in acest sens (si numai dupa ce acetilena a fost racita). Aceasta cale este, in general, preferabila.
3.2.3.4. Compresoarele vor trebui sa fie bine etansate pentru a se evita scaparea acetilenei in exterior precum si patrunderea aerului in fluxul de acetilena. In legatura cu aceasta se atrage atentia ca la compresoarele cu piston, o presiune de cativa mm col. apa in conducta de aspiratie nu constituie o garantie ca, la aspiratia in prima treapta nu pot sa apara depresiuni momentane.
Se va stabili presiunea minima admisibila in conducta de aspiratie si se va prevedea echipamentul pentru oprirea automata a compresorului la scaderea presiunii sub aceasta valoare.
3.2.3.5. Se va asigura respectarea stricta a instructiunilor furnizorului cu privire la montarea, probarea, exploatarea si intretinerea compresoarelor livrate.

3.3. DISPOZITIVE DE SIGURANTA
3.3.1. Opritoare de descompunere (turnuri pentru oprirea exploziilor) cu umplutura din inele de otel, Raching sau Pall
3.3.1.1. Inaltimea stratului de umplutura pentru a se asigura eficacitatea opritorului este in functie de:
- dimensiunile inelelor de umplutura;
- presiunea acetilenei in conducta respectiva;
- tipul opritorului (umed sau uscat).
Intrucat avantajul opritoarelor de tip umed este relativ mic, constand din reducerea inaltimii stratului de umplutura cu circa 30%, ceea ce nu compenseaza complicatiile care intervin, se recomanda utilizarea opritoarelor de tip uscat.
In tabelul urmator se prezinta valorile minimale ale stratului de umplutura.
Opritoarele de descompunere de tip uscat pentru debite mici si implicit diametre mici, pot fi asezate orizontal.


┌──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│                  │Dimensiunile max.│ Inaltimea minima a │ Inaltimea minima a │
│Presiunea de lucru│ ale inelelor de │    stratului de    │    stratului de    │
│      (bar)       │   umplutura,    │umplutura tip uscat,│umplutura tip umed, │
│                  │    mm D x L     │         m          │         m          │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│                  │     10 x 10     │        1,5         │        1,0         │
│   pana la 0,2    │     15 x 15     │        2,0         │        1,5         │
│                  │     25 x 25     │        5,0         │        4,0         │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│                  │     10 x 10     │        1,5         │        1,0         │
│     0,2-0,4      │     15 x 15     │        2,5         │        2,0         │
│                  │     25 x 25     │        7,0         │        5,0         │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│     0,4-0,7      │     10 x 10     │        1,5         │        1,0         │
│                  │     15 x 15     │        3,5         │        2,5         │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│     0,7-1,0      │     10 x 10     │        2,0         │        1,0         │
│                  │     15 x 15     │        4,5         │        3,0         │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│       1,0        │     10 x 10     │        2,5         │        2,0         │
│       1,5        │     15 x 15     │                    │        5,0         │
└──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘



Pentru presiuni mai mari de 1 bar (suprapresiune) nu se mai admit inele de 15 x 15 mm la opritoarele uscate.
3.3.1.2. Diametrul opritorului de descompunere se determina cu conditia ca viteza gazelor (in sectiunea considerata libera), in conditiile de lucru sa nu depaseasca 1,5 m/ssec, respectiv 0,8 din viteza de inecare in cazul opritoarelor de tip umed la care vor trebui luate masurile necesare pentru asigurarea debitului de apa in limitele determinate prin metodele obisnuite.
3.3.1.3. Spatiile libere din opritor, inainte si dupa stratul de umplutura pot fi umplute cu inele de dimensiuni mai mari, iar daca presiunea de exploatare este mai mica de 0,2 bar, aceste spatii pot ramane neumplute.
3.3.1.4. In cazul conductelor cu diametru mai mare de 100 mm si care lucreaza la presiuni mai mari de 0,4 bar, racordarea la opritorul de explozie se va face printr-o ramificatie in "T", iar la capatul liber al conductei se va monta o membrana de siguranta.
Aceasta prevedere este valabila si pentru conductele cu diametru mai mic, daca presiunea partiala absoluta a acetilenei depaseste 1,4 bar.
3.3.1.5. Dimensionarea de rezistenta a opritoarelor de descompunere se va face pe aceleasi baze ca si conductele adiacente dar cu conditia ca P(c) ≥ 25 bar.
3.3.1.6. Turnurile pentru oprirea exploziilor amplasate in aer liber vor trebui protejate contra inghetului apei din vaporii cu care este saturata acetilena. Protectia se realizeaza prin izolare termica si printr-o usoara incalzire (indirecta) la baza turnului cu o serpentina cu abur de joasa presiune (cca. 3 bar).
Turnurile vor mai fi prevazute (la fund) si cu un robinet pentru scurgerea apei. Acest robinet trebuie sa fie din otel si perfect etans.
Scurgerea apei se va face pe baza unor instructiuni detaliate de operare, de catre personalul anume instruit.
3.3.2. Alte tipuri de opritoare de descompunere
3.3.2.1. In cadrul instalatiilor de imbuteliere a acetilenei precum si in cadrul bateriilor de butelii cu acetilena dizolvata sub presiune, se pot folosi si alte tipuri de opritoare de descompunere, cu urmatoarele conditii:
a. sa fie proiectate si construite de intreprinderi de specialitate care sa le garanteze eficienta in ceea ce priveste oprirea descompunerii acetilenei fie ea exploziva sau detonativa.
b. carcasele sa reziste fara a depasi limita deformatiilor elastice la aceleasi presiuni care pot sa apara, in caz de descompunere detonativa a acetilenei, in conductele in care se monteaza.
c. sa fie asociate cu un dispozitiv de intrerupere automata a fluxului de acetilena in cazul cand a survenit o descompunere a acetilenei.
3.3.3. Membrane de siguranta (de rupere)
3.3.3.1. Diametrul membranelor, respectiv suprafata lor, se determina astfel incat in caz de explozie sa asigure o depresurizare rapida, in lipsa unei metode mai exacte, se recomanda relatia empirica:


  3____

  F = 0,03  / V^2 , in care:



F = suprafata membranei, in mp;
V = volumul liber de gaz din recipientul respectiv, in mc.

Pentru un volum mai mic de 2 mc, membranele de siguranta vor avea un diametru de minim 250 mm. Membranele de siguranta montate pe conducte vor trebui sa aiba diametrul cel putin egal cu al conductei respective.
3.3.3.2. Presiunea de rupere trebuie sa fie sensibil mai mare decat presiunea absoluta de lucru si anume de 3-10 ori si cu cel putin 2 bar peste presiunea de regim, dar nu mai mare de 0,8 din presiunea de proba a utilajului sau a conductei pe care se monteaza.
3.3.3.3. In ceea ce priveste materialele de confectie este interzisa fonta. Aluminiul poate fi utilizat daca acetilena nu contine impuritati care i-ar putea afecta proprietatile sau daca este izolat de contactul cu acetilena printr-o folie de material plastic insensibila la acetilena si la temperatura respectiva si care sa nu opuna practic rezistenta la ruperea membranei.
3.3.3.4. La montarea membranelor de siguranta se vor respecta urmatoarele prevederi:
a. sa fie montate nemijlocit pe utilajele si/sau conductele ce trebuie protejate si fata de care sa nu poata fi izolate prin dispozitive de inchidere;
b. evacuarea gazelor sa se faca pe cat posibil direct in aer liber, iar daca aceasta ar prezenta pericole, conducta de evacuare de dupa membrana de rupere va trebui sa fie cat mai scurta si de diametru cat mai mare, astfel incat sa nu impiedice depresurizarea rapida in cazul ruperii membranei;
c. se vor lua masuri corespunzatoare pentru ca socul produs la scurgerea rapida a gazelor sa nu afecteze stabilitatea sistemului;
d. se va avea grija ca jetul de gaze sau flacara sa nu poata provoca raniri de persoane sau avarii la obiectele invecinate;
e. membranele vor fi astfel montate sau protejate incat sa nu se poata aduna pe ele apa, zapada sau praf in cantitati ce ar putea afecta buna functionare.
3.3.4. Supape de siguranta hidraulice
3.3.4.1. Astfel de supape sunt recomandate impotriva depasirii presiunii admisibile, numai la presiuni moderate pana la cca. 0,4 bar si pentru cresteri relativ lente ale presiunii. Presiunea de 0,4 bar nu trebuie considerata ca limita rigida, ci poate fi depasita in cazuri bine justificate.
In toate cazurile supapele de siguranta hidraulice vor trebui sa corespunda prevederilor de la articolele urmatoare.
3.3.4.2. Ca lichid de inchidere se va folosi de regula apa, dar, in anumite cazuri se pot folosi si alte lichide cu proprietati corespunzatoare conditiilor de lucru (punct de congelare scazut, volatilitate redusa, inerte fata de acetilena).
In toate cazurile va trebui sa se asigure in permanenta nivelul normal al lichidului de inchidere prin solutiile constructive adoptate si/sau prin instructiunile de operare.
3.3.4.3. Garda hidraulica (adancimea de scufundare a tevii de intrare a gazelor) va trebui sa fie stabilita in mod judicios, astfel incat, la presiunea normala de lucru (cu o marja de 15-20%, fara a se depasi insa in nici un caz presiunea maxima admisibila, in punctul in care este racordata supapa) gazele sa nu treaca prin supapa.
3.3.4.4. Diametrul corpului supapei va fi determinat in functie de debitul maxim posibil de gaze astfel ca viteza gazelor, in sectiunea libera, sa nu depaseasca 1 m/sec.
Inaltimea libera deasupra nivelului normal al lichidului, va trebui sa fie egala cu de cel putin 2 ori diametrul corpului.
3.3.4.5. Diametrul conductei de intrare, egal cu cel al conductei de iesire, se va determina in functie de debitul maxim posibil, tinandu-se seama si de prevederile de la art. 4.2.3., astfel incat pierderea totala de presiune la trecerea prin supapa, sa nu conduca la depasirea presiunii maxime admisibile.
3.3.4.6. Pe conducta de evacuare, daca trebuie sa debuseze in aer liber, se recomanda a se prevedea opritor de flacara sau inchidere moleculara.
3.3.4.7. Cand lichidul de inchidere este apa, se vor prevedea masuri corespunzatoare pentru evitarea inghetarii intregului sistem (supapa/conducta de evacuare, opritor de flacari).
3.3.4.8. Pentru calculul de rezistenta al corpului supapei, al conductei de evacuare si al opritorului de flacari se va lua in consideratie o presiune de proba de 25 bar.
3.3.5. Inchizatoare hidraulice
3.3.5.1. Inchizatoarele hidraulice se recomanda numai in sistemele de conducte de presiune joasa (pana la 0,2 bar), ca mijloc de protectie impotriva inversarii sensului de curgere al gazelor si, in anumite cazuri, pentru oprirea propagarii flacarii, sau a descompunerii acetilenei, in sensul invers sensului normal de curgere.
3.3.5.2. Ca lichid de inchidere se va folosi exclusiv apa, luandu-se masuri corespunzatoare pentru asigurarea permanenta a nivelului normal si pentru evitarea inghetului.
3.3.5.3. Garda hidraulica se va alege intre 50 mm (care trebuie considerata ca valoare minima) si cca. 300 mm, in functie de pierderea de presiune admisibila (in fiecare caz in parte) si de cerinta de a asigura oprirea flacarii. In acest scop, se recomanda ca garda hidraulica sa se apropie de limita maxima.
3.3.5.4. Se recomanda ca viteza gazelor in sectiunea libera a inchizatorului sa nu depaseasca 1 m/sec, iar inaltimea corpului cilindric, vertical (deasupra nivelului apei pana la conducta de iesire a gazelor) va trebui sa fie de 1-2 ori diametrul.
In orice caz, dar mai ales cand viteza gazelor se apropie de (sau depaseste) viteza recomandata, se vor prevedea masuri pentru evitarea obturarii conductei de iesire datorita apei antrenate.
3.3.6. Ventile de siguranta
3.3.6.1. Ventilele de siguranta vor fi folosite ca mijloc de protectie impotriva cresterii presiunii, numai la conductele si utilajele in care este posibila o crestere relativ lenta a presiunii, ca de ex.: la compresoarele de acetilena (dupa fiecare treapta de comprimare), la conducta de dupa un reductor de presiune, etc. similar.
Impotriva cresterii presiunii datorita descompunerii explozive a acetilenei, ventilele de siguranta sunt ineficace si nu se admite folosirea lor.
In cazurile in care ele sunt necesare, vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. sa deschida exact la presiunea dinainte prescrisa (P1 din tabelul urmator).
b. sa permita trecerea integrala a debitului de gaze la o crestere cat mai mica a presiunii (P2 din tabelul 4).
c. sa inchida etans dupa ce presiunea a revenit la valoarea normala (valorile uzuale ale presiunilor P1 si P2, dependente de locurile in care sunt montate ventilele de siguranta, sunt indicate in tabelul urmator).


┌───────────────────────────┬────────────────────────────┬─────────────────────┐
│     Locul de montare      │             P1             │         P2          │
├───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Conducte de presiune medie │                            │                     │
│alimentate dintr-o baterie │ 1,0-1,3 x presiunea maxima │ 1,3-1,6 x presiunea │
│de butelii (dupa reductorul│         admisibila         │  maxima admisibila  │
│principal de presiune)     │                            │                     │
├───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Compresor de acetilena     │   1,0 x presiunea maxima   │   1,1 x presiunea   │
│(dupa fiecare treapta)     │         admisibila         │  maxima admisibila  │
└───────────────────────────┴────────────────────────────┴─────────────────────┘



d. sa fie astfel construite si montate incat sa nu fie posibila inchiderea sau izolarea lor (prin robinete de inchidere) sau modificarea intamplatoare a reglajului, iar in caz de deschidere (la cresterea presiunii) acetilena sa poata fi evacuata fara pericol.
e. in cazurile in care se prevede necesitatea reviziei periodice a ventilelor de siguranta, mentinandu-se in functiune instalatiile respective, se vor monta cate doua ventile jumelate, astfel incat sa poata fi izolat numai cate unul dintre ele si se vor intocmi instructiuni amanuntite pentru efectuarea acestei operatii.
f. in ceea ce priveste dimensionarea, din punct de vedere al rezistentei, ventilele de siguranta vor trebui sa reziste, fara a se depasi 0,9 din limita de curgere a materialelor respective de constructie, la aceeasi presiune de proba ca si conducta sau utilajul pe care sunt montate.
In cazul in care conditiile cerute ventilelor de siguranta nu pot fi indeplinite, se vor prevedea membrane de siguranta sau pentru presiuni mai mici supape hidraulice.
3.3.7. Reductor de presiune principal (in bateriile de butelii cu acetilena dizolvata sub presiune)
3.3.7.1. Carcasa si capacul arcului reductorului principal de presiune trebuie sa reziste fara deformari la presiunea de descompunere detonativa a acetilenei (egala cu de 50 ori presiunea absoluta initiala), cand presiunea in amonte este de 25 bar, iar in aval, de 1,4 ori presiunea maxima absoluta (dupa reducere). Aceasta ultima conditie nu este necesara daca, imediat dupa reductorul de presiune, este intercalat un opritor de descompunere, corespunzator descompunerii detonative a acetilenei, cand presiunea initiala a acesteia este de 2,5 bar.

CAP. 4
CONDUCTE

4.1. DOMENIUL DE APLICARE, CLASIFICARE (CATEGORII)
4.1.1. Prevederile din acest capitol se refera la conductele pentru acetilena cu o concentratie de peste 25% vol. din limita (incinta) uzinei in care acetilena se produce sau se utilizeaza.
Pentru conductele de transport la distante mai mari, in afara uzinelor respective, aceste prevederi pot fi folosite numai in principiu fara a putea fi considerate complete.
In cadrul acestui normativ, in functie de utilizari, de presiunile de lucru si de unele cerinte speciale, conductele de acetilena se impart in mai multe categorii, prezentate in cele ce urmeaza.
4.1.2. Conducte pentru acetilena destinate sudurii, taierii metalelor sau altor operatii asemanatoare.
In cadrul acestora, in functie de presiunile efective de lucru, se diferentiaza urmatoarele categorii:
a. conducte de presiune joasa, pana la 0,2 bar;
b. conducte de presiune medie intre 0,2 si 1,5 bar;
c. conducte de presiune inalta intre 1,5 si 25 bar.
In aceasta ultima categorie intra conductele pentru incarcarea acetilenei comprimate in butelii, de la compresor pana la butelii, precum si conductele de preluare a acetilenei comprimate, din butelii pana la ultimul dispozitiv de reducere a presiunii, la valori de presiune joasa sau medie.
Valoarea maxima admisibila a presiunii de lucru in conductele de presiune inalta este de 25 bar.
Pentru a se exclude, insa, riscul de condensare a acetilenei in conducte, presiunea se limiteaza, in functie de temperatura mediului ambiant, la valorile urmatoare:
- 25 bar la +8°C
- 23 bar la +5°C
- 20 bar la 0°C
- 17 bar la -5°C,
sau invers, se vor lua masuri adecvate pentru ca temperatura conductelor sa nu scada sub valorile indicate (in functie de presiunea maxima din conducta respectiva).
4.1.3. Conducte flexibile (furtunuri) pentru acetilena destinata sudurii
Nota
Cand nu se specifica altfel, valorile presiunii trebuie intelese ca presiuni efective (suprapresiuni).

4.2. PREVEDERI GENERALE
4.2.1. Conductele de acetilena trebuie astfel construite incat sa reziste la toate solicitarile mecanice, termice si chimice previzibile, tinandu-se seama si de impuritatile pe care acetilena le poate contine, precum si de alte substante care pot insoti acetilena, in mod normal sau intamplator.
4.2.2. Conductele trebuie sa fie si sa ramana perfect etanse in conditii normale de exploatare si in toate situatiile si la solicitarile ce ar putea surveni ocazional.
4.2.3. Cand nu exista cerinte sau contraindicatii speciale, se recomanda a se adopta diametre cat mai mici pentru conducte cu conditia ca viteza gazelor sa se situeze intre valorile practice uzuale. Pentru presiuni sub 1,4 bar (abs) aceste valori sunt de maxim 15 m/sec, iar pentru presiunea max. de 25 bar admisa la comprimare, 4 m/sec. Pentru presiuni intermediare viteza max. se va stabili prin interpolare. Valorile de mai sus pot fi majorate pana la 20 m/sec, in masura in care concentratia acetilenei scade pana la 25%.

4.3. ECHIPARE
4.3.1. Dupa un compresor sau reductor de presiune si, in general, unde este de asteptat o crestere anormala a presiunii, conductele trebuie echipate cu:
a. un manometru pe care sa fie marcata presiunea maxima admisibila;
b. un dispozitiv (supapa de siguranta) care sa impiedice depasirea presiunii maxime admisibile. Se poate excepta de la aceasta prevedere conducta de refulare de la compresor, in cazul in care compresorul insusi este astfel construit sau echipat, incat depasirea presiunii admisibile sa nu fie posibila.
4.3.2. Conductele cu diametru mai mare de 100 mm in care presiunea de lucru este mai mare de 0,4 bar trebuie prevazute cu membrane de rupere, la intrarea in, respectiv iesirea din opritoarele de explozie, montate dupa cum se indica la acest capitol.
4.3.3. La punctele de racord (ramificatie) conductele de acetilena de presiune joasa si medie vor fi prevazute cu un dispozitiv de inchidere, izolare, care poate fi de regula un robinet in executie corespunzatoare presiunii de proba respective.
4.3.4. Conductele de presiune joasa si medie pentru acetilena umeda vor fi prevazute cu dispozitive pentru separarea si evacuarea apei rezultate din condensarea vaporilor. Aceste dispozitive vor fi amplasate in punctele cele mai joase si pe cat posibil in incaperi inchise spre a fi ferite de inghet. Pentru evitarea formarii "dopurilor" de lichid, conductele vor trebui montate cu panta coboratoare continua, in sensul de curgere a acetilenei. In caz de nevoie, se admite "ruperea de panta" cu portiuni verticale scurte ale conductei si cu dispozitiv de evacuare a apei in punctul cel mai de jos.
In cazurile in care dispozitivele pentru evacuarea apei sunt amplasate in aer liber, ele vor trebui protejate contra inghetului.
4.3.5. Toate capetele de conducta (ramificatii) nefolosite trebuie perfect inchise cu flanse oarbe. Robinetele sau alte dispozitive de inchidere nu pot fi considerate satisfacatoare in astfel de cazuri.
4.3.6. In componenta conductelor de acetilena se admit numai robinete care inchid etans, fiind totodata bine etansate si fata de exterior.
Robinetele cu cep pot fi folosite numai daca cepul este etansat fata de atmosfera exterioara printr-un dispozitiv special si sigur de etansare. Robinetele cu etansarea cepului pe locasul conic de metal pot fi folosite, daca sunt foarte bine executate, numai in conductele de presiune joasa din instalatiile pentru sudura.
4.3.7. Toate conductele de acetilena vor trebui sa aiba o buna legatura la pamant, pentru a se evita formarea electricitatii statice.
4.3.8. Conductele mai lungi de 25 m, in care presiunea efectiva este mai mare de 1,5 bar, vor fi echipate cu membrane de siguranta (de rupere) din 25 in 25 de metri.
4.3.9. In toate cazurile in care, pe conducte, sunt montate membrane de explozie, se va asigura stabilitatea conductei, tinandu-se seama de forta ce se dezvolta in momentul ruperii membranei, iar membranele de rupere vor trebui sa fie astfel montate incat sa nu prezinte pericol pentru personal si pentru echipamentele invecinate.

4.4. AMPLASARE (POZARE)
4.4.1. Conductele de acetilena vor fi amplasate de preferinta suprateran si astfel incat sa fie usor accesibile.
4.4.2. Conductele de presiune inalta trebuie sa fie amplasate numai suprateran si in incaperi inchise sau protejate, pentru a se exclude posibilitatea lichefierii acetilenei in conducte.
4.4.3. Conductele de presiune joasa si medie pentru acetilena umeda, al caror traseu trece prin aer liber, vor trebui sa fie protejate contra inghetului vaporilor de apa pe portiunile expuse frigului. Protectia se va asigura prin izolare termica si insotire cu o conducta de abur de joasa presiune (max. 150°C), montata astfel incat sa nu vina in contact direct cu conducta de acetilena. Proiectantul va alege diametrul conductei de insotire intre Dn 15 si Dn 40, in functie de diametrul si de lungimea conductei de acetilena. Conductele scurte, cu debite mari de acetilena din cadrul unei instalatii tehnologice amplasate in aer liber, nu trebuie insotite decat daca exista realmente pericolul de inghet, ceea ce de regula nu este cazul.
4.4.4. Toate conductele de acetilena trebuie astfel montate si protejate, incat sa nu fie expuse la incalzire periculoasa din partea altor elemente ale instalatiilor, sau datorita radiatiei solare, in cazul conductelor amplasate in aer liber. In acest caz protectia va fi asigurata prin izolatie termica sau prin parasolare.
4.4.5. In cazul montarii conductelor de acetilena (numai de presiune joasa si medie)2) pe estacade sau alte mijloace de sustinere, comune si pentru alte conducte, conductele de acetilena vor trebui asezate la partea superioara, asigurandu-se distante suficiente pentru ca interventiile necesare sa se poata face fara pericol. Pe de alta parte, se va asigura o sprijinire judicioasa, pentru a se evita deformari, trepidatii, sau solicitari periculoase, respectiv, se va asigura compensarea dilatarilor. Toate mijloacele de sustinere a conductelor vor trebui confectionate din materiale necombustibile.
___________
*2) Conductele de presiune inalta nu se vor aseza, in nici un caz, pe suporti comuni cu ai altor conducte.

4.4.6. La pozarea conductelor se va avea o grija deosebita ca acestea sa nu poata veni in contact cu conductori sau cabluri electrice.
4.4.7. Nu se admite amplasarea conductelor de acetilena in:
a. spatii greu accesibile sau in locuri cu circulatie intensa, ca de ex.: canale de aerisire, coridoare de trecere, etc.;
b. hale (incaperi, ateliere) in care acetilena nu intervine in procesele respective;
c. canale mari, in care se poate circula si/sau in care se amplaseaza si alte conducte sau cabluri electrice;
d. blocuri de beton, sau zidarie, cu exceptia cazurilor in care trecerea prin astfel de blocuri este o cerinta tehnica (de ex. la incrucisari de drumuri sau cu cai de rulare ale unor utilaje grele). In astfel de cazuri, conducta de acetilena va fi protejata cu un manson din teava de otel, inglobat in zidarie, care va trebui sa depaseasca drumul respectiv cu cel putin 2 m in fiecare parte.
4.4.8. In interiorul cladirilor, conductele de acetilena pot fi amplasate fie suprateran, fie in canale bine aerisite (de ex. prin acoperire cu gratare).
In ambele cazuri, ele vor trebui sa fie judicios sprijinite, spre a nu se produce deformari periculoase.
4.4.9. In cazul amplasarii conductelor in canale, diversele armaturi la care sunt necesare manevre, sau interventii periodice (robinete, prize pentru aparate de masura, etc.) nu vor fi montate in canale, ci pe portiunile conductei din afara canalelor.
4.4.10. In atelierele in care acetilena se foloseste pentru sudura, se admite montarea conductelor de oxigen si acetilena pe acelasi perete, vopsite diferit (albastru pentru oxigen si galben pentru acetilena), iar conducta de acetilena va fi montata deasupra celei de oxigen si la distanta de cel putin 0,5 m.
4.4.11. In halele de fabricatie, in care se vehiculeaza acetilena prin conducte de diametre mari, aceste conducte vor fi amplasate si sprijinite pe suporti individuali, separati, fixati pe stalpi, sau chiar pe utilaje, astfel incat sa fie usor accesibile si sa nu fie afectate in nici un fel de vecinatatea altor conducte (incalziri, loviri, vibratii), asigurandu-se o distanta cat mai mare fata de cablurile electrice (minim 1 m).
4.4.12. Conductele supraterane, atat interioare cat si exterioare, vor fi vopsite (iar cele izolate marcate vizibil) cu vopsea galbena, rezistenta la agentii din mediul ambiant respectiv.
4.4.13. Amplasarea subterana a conductelor de acetilena, in pamant, sau in canale inchise, este permisa numai in exteriorul cladirilor, intelegand aici si platformele betonate.
4.4.14. La amplasarea in canale exterioare, acestea vor trebui:
- sa fie umplute cu nisip;
- sa serveasca exclusiv pentru conducte de acetilena;
- sa nu fie in legatura cu alte canale (pentru alte scopuri);
- pe portiunea din canale a conductelor, acestea sa nu cuprinda armaturi la care sunt necesare manevre, sau interventii periodice (robinete, prize pentru aparate de masura, etc.);
- sa fie protejate la subtraversari.
4.4.15. Conductele amplasate direct in pamant (sau nisip) vor trebui sa fie: bine protejate contra coroziunii (prin bituminizare dubla), sprijinite in mod uniform si aparate contra unor actiuni exterioare (ceea ce se asigura prin ingroparea lor la o adancime de minim 0,8 m). La o distanta de cca. 0,3 m deasupra tevilor, se va aseza un strat de "avertizare", de ex. o folie de material plastic, iar in dreptul sudurilor se vor prevedea "rasuflatori", pentru controlul etanseitatii.
4.4.16. Pentru conductele subterane (exterioare) de acetilena, se vor respecta urmatoarele distante minime:
- 3 m, fata de cladiri;
- 2 m, fata de platformele betonate;
- 3 m, fata de canale si camine pentru alte scopuri;
- 2 m, fata de cable electrice;
- 1,5 m, fata de conductele pentru lichide inflamabile.
4.4.17. Conductele exterioare principale (cu debite mai mari de 20 Nmc/h de acetilena) vor trebui sa treaca la o distanta de cel putin 15 m de depozitele de lichide inflamabile. Aceasta prevedere nu se refera la rezervoarele cu lichide inflamabile din instalatiile de la care pleaca, respectiv la care vine, conducta de acetilena.
4.4.18. Traseele conductelor de acetilena ingropate vor trebui marcate pe teren si incluse in planurile de conducte, astfel incat sa poata fi gasite cu usurinta.
4.4.19. Conductele flexibile (furtunuri), ale caror trasee se pot modifica in cursul lucrului, vor trebui sa fie totdeauna astfel asezate si protejate, incat sa nu fie expuse la nici o vatamare, care ar putea afecta rezistenta si etanseitatea lor.

4.5. PROBE, EXPLOATARE
4.5.1. Inainte de vopsire si de izolare, conductele de acetilena vor trebui supuse unei probe hidraulice de presiune, la valorile indicate la subcap. 4.4., pentru fiecare dintre categorii. Conductele cu presiunea de lucru pana la 0,2 bar pot fi exceptate de la proba de presiune hidraulica, cu conditia ca buna lor executie sa fi fost asigurata prin personal anume insarcinat si calificat.
4.5.2. Dupa scurgerea apei si dupa uscare (prin suflare cu aer), toate conductele, inclusiv cele cu presiuni mai mici de 0,2 bar, vor fi supuse unei probe de etanseitate (de presiune pneumatica) la o presiune egala cu 1,5 x presiunea maxima de lucru, dar cel putin 0,5 bar. La aceasta proba, conductele trebuie tinute sub presiune de aer cca. 24 de ore, dupa care presiunea trebuie sa ramana practic neschimbata. Citirea presiunilor (initiala si finala) trebuie sa se faca la aceeasi temperatura, iar in cazul conductelor exterioare, in conditii practic egale de radiatie solara. In aceste conditii o scadere cu mai mult de 5% a presiunii initiale (scadere care nu poate fi atribuita impreciziei citirilor si/sau diferentelor insesizabile de temperatura) face necesara depistarea neetanseitatilor (de ex. cu apa cu sapun, in special la suduri si alte imbinari) si remedierea lor corespunzatoare.
4.5.3. Separat de probele de presiune, mentionate la punctele precedente, inainte de darea in exploatare, se va face o revizie minutioasa, completa a conductelor, pentru a se verifica daca toate prevederile de la acest capitol au fost indeplinite, in special cele referitoare la executie, dotare, pozare si altele nesesizabile prin probele de presiune.
4.5.4. Inainte de darea in exploatare, precum si dupa fiecare oprire de lunga durata, toate conductele vor trebui suflate cu azot, pana ce, in cel mai indepartat punct de introducere a azotului, concentratia oxigenului va fi scazuta sub 3%.
Se va avea grija sa nu ramana portiuni de conducta nespalata cu azot (zone stagnante), scop in care se vor prevedea robinetele necesare, judicios amplasate.
4.5.5. In conductele de acetilena, nu se admite scaderea presiunii sub o anumita valoare limita, dinainte prescrisa, respectiv, aparitia unor depresiuni si riscul patrunderii aerului.
4.5.6. Conductele de presiune joasa pot fi alimentate de la o sursa de acetilena de presiune mai ridicata (instalatia de acetilena din hidrocarburi sau din carbid, compresor, butelii cu acetilena dizolvata sub presiune), numai daca sunt pe deplin asigurate contra cresterii presiunii peste valoarea prevazuta.
4.5.7. Orice interventii la conductele de acetilena, in special cele care pot provoca incalziri periculoase (suduri), sau formarea de amestecuri explozive, trebuie precedate de o indepartare completa a acetilenei, prin suflare cu azot sau alt gaz inert. La conductele de diametru mic (sub 25 mm), suflarea se poate face si cu aer, cu conditia ca, la punctul de iesire, sa nu existe vreun pericol de aprindere.

CAP. 5
ECHIPAMENTE DE MASURA SI AUTOMATIZARE

5.1. Instalatiile de producere si de utilizare a acetilenei vor fi echipate, in mod judicios, cu aparatele de masura, alarma si automatizare necesare pentru asigurarea cerintelor generale enuntate la cap. 2, art. 2.2.9. alin. a si b, in masura in care aceste cerinte pot fi realizate prin echipamentul de masura si automatizare.
Se va tine seama si de prevederile concrete (nelimitative) referitoare la dotarea cu aparatura de masura si automatizare, precizate si in alte articole ale normativului.
5.2. Pe langa dotarile care rezulta din prevederile de la art. 5.1. se vor lua masuri adecvate pentru sesizarea unor fenomene accidentale, ca de ex.: descompunerea acetilenei (in interiorul utilajelor si/sau al conductelor), ruperea membranelor de siguranta etc. si in caz ca acestea ar prezenta pericole imediate, pentru alarmare si interblocari sau telecomenzi, dupa caz (a se vedea si art. 8.3.6.).
5.3. Se poate utiliza atat aparatura pneumatica, precum si cea electronica. Elementele de automatizare din zonele cu pericol de explozie vor trebui sa fie de tip antiex, corespunzator clasei de explozie si grupei de aprindere a acetilenei (si a celorlalte gaze care intervin in proces).
5.4. Aparatele centralizate in camere de comanda, in care, prin masurile luate, se asigura mediul normal si se exclude pericolul de explozie, pot fi in executie normala.
5.5. Elementele de automatizare nu trebuie sa aiba in componenta lor piese confectionate din materiale interzise daca aceste piese vin in contact cu acetilena.
5.6. La locurile de priza ale aparatelor de masura si automatizare, unde sunt posibile acumulari de substante periculoase, se va prevedea spalarea continua cu un curent slab de azot, sau alta substanta care nu afecteaza procesul tehnologic.
5.7. Atat la alegerea cat si la montarea aparatelor de masura si automatizare, se va urmari realizarea unei fiabilitati si sigurante maxime in exploatare. In acest sens, se va aprecia daca si unde este necesar sa se prevada masuri, respectiv aparate suplimentare, de siguranta, pentru eventualitatea ca vreunul din ele nu ar functiona corect.

CAP. 6
DEPOZITE

6.1. DEPOZITE DE CARBID
6.1.1. Prevederile din acest subcapitol se refera la depozitarea carbidului, respectiv la depozitele de carbid cu capacitatea de depozitare de peste 500 kg.
- Toate depozitele de carbid se incadreaza in categoria A de pericol de incendiu (Risc foarte mare de incendiu).
Pentru depozitarea carbidului in containere, se vor respecta instructiunile intreprinderii furnizoare.
6.1.2. Carbidul (ambalat in butoaie etanse din tabla de otel) poate fi depozitat numai in incaperi inchise, care asigura adapost contra precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).
6.1.3. Se poate depozita in soproane sau in aer liber numai carbidul livrat in containere in urmatoarele conditii:
a. containerele sa fie bine etansate si prevazute cu dispozitive de siguranta fata de suprapresiuni, dispozitive care, in caz si dupa o eventuala functionare, sa nu permita patrunderea apei din precipitatii atmosferice in interiorul containerului;
b. depozitul sa fie dotat cu mijloace mecanice adecvate pentru manipularea si transportul containerelor pana la locul (instalatia) de utilizare a carbidului.
6.1.4. Nu se admite depozitarea carbidului in incaperi in care butoaiele ar putea fi lovite, iar acetilena degajata accidental ar constitui un pericol ca de exemplu:
a. coridoare sau spatii de trecere;
b. casele scarilor;
c. vestibuluri sau alte locuri de acces;
d. incaperi din subsoluri;
e. incaperi in care stationeaza oameni.
6.1.5. Toate incaperile in care se depoziteaza carbid trebuie sa fie permanent bine aerisite prin ventilatie naturala, organizata, care sa asigure minimum 2 schimburi pe ora.
6.1.6. Se interzice depozitarea carbidului in incaperi comune cu alte materiale explozive, combustibile sau care pot coroda tabla de otel a butoaielor.
6.1.7. Incaperile in care se depoziteaza carbidul trebuie sa fie usor accesibile, bine iluminate si sa aiba cel putin o iesire directa in exterior, cu deschidere in afara.
6.1.8. Pentru deschiderea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) se vor folosi numai scule antiscantei, dar nu din materiale interzise la contactul cu acetilena.
6.1.9. Butoaiele cu carbid trebuie manipulate numai la adapost de ploaie; nu trebuie introduse umede in depozit si mai ales nu trebuie deschise cand sunt umede.
6.1.10. Depozitarea carbidului in butoaie in cantitati de peste 5.000 kg se face in cladire independenta, neetajata, de gradul I sau II, rezistenta la foc.
Se admite ca magazia de carbid sa faca corp comun cu alta cladire cu conditia de a fi despartita prin zid rezistent la explozie si de a indeplini si celelalte conditii prevazute pentru depozitarea carbidului.
6.1.11. Pardoseala magaziei va fi executata din material antiscantei si situate la un nivel superior terenului inconjurator, cu cel putin 30 cm mai sus (astfel este exclusa posibilitatea inundarilor) si cu cel putin 20 cm mai sus decat pardoseala incaperilor vecine.
6.1.12. In depozitul de carbid, butoaiele vor fi asezate orizontal sau vertical pe trei randuri in cazul deservirii mecanizate (cu electrostivuitoare antiex) si pe doua randuri in cazul deservirii manuale. In ambele cazuri se vor forma stive cu spatii de manevra intre ele de cel putin 1,5 m latime astfel incat sa nu fie posibila caderea sau rostogolirea butoaielor, iar manipularea sa se faca usor. In cazul in care butoaiele sunt asezate orizontal, intre randuri se vor pune scanduri cu grosimea de 4-5 cm pentru asigurarea stabilitatii stivelor. Cantitatea maxima de carbid admisa intr-o stiva va fi de 12.000 kg in cazul deservirii mecanizate si de 8.000 kg in cazul deservirii manuale.
6.1.13. Alaturi de depozitul de carbid, in aceeasi cladire se admite si amplasarea camerei pentru deschiderea (scoaterea) capacelor, camera care poate fi comuna cu camera concasoarelor (cand carbidul trebuie concasat). Aceasta incapere va trebui sa aiba iesire directa spre exterior si sa fie separate de incaperea in care este depozitat carbidul printr-o camera "tampon" prevazuta si ea cu usa directa spre exterior (pe langa usile de comunicatie cu incaperile unde se depoziteaza si se deschid butoaiele de carbid).
6.1.14. Se interzice cu desavarsire trecerea prin depozitul de carbid si prin incaperile adiacente a conductelor de apa, abur, canalizare pentru a exclude posibilitatea contactului intre carbid si apa.
6.1.15. Se interzice amplasarea de hidranti exteriori in vecinatatea depozitului de carbid, iar la intrari se vor afisa cat mai vizibil plancarde cu inscriptia: "Pentru stingerea incendiilor este interzisa utilizarea apei".
6.1.16. Pentru stingerea incendiilor in incaperile in care se afla carbid se admit numai mijloace (metode) "uscate" ca de exemplu: stingatoare cu pulberi, nisip, gaze inerte.
6.1.17. Cantitati de carbid pana la 5.000 kg pot fi depozitate in magazii metalice independente, precum si in cladiri comune cu alte magazii, sau cu hala generatoarelor de acetilena cu urmatoarele conditii:
a. incaperile comune cu alte magazii sa fie construite din materiale incombustibile si separate de restul incaperilor prin pereti rezistenti la explozie;
b. in cazul cand depozitul de carbid face corp comun cu hala generatoarelor de acetilena, comunicatia cu aceasta se face printr-o incapere tampon.

6.2. DEPOZITAREA BUTOAIELOR GOLITE DE CARBID
6.2.1. Butoaiele trebuie sa fie bine golite, pentru ca sa nu ramana resturi de carbid in interiorul lor si sa nu fie expuse umezelii in timpul manipularii.
6.2.2. Depozitarea butoaielor golite se va face sub soproane, prevazute cu pardoseala antiscantei si ferita de inundatii.
Se recomanda ca depozitul de butoaie goale sa fie separat de celelalte obiecte, la distantele prevazute la cap. 7. la nevoie, poate fi insa alipit de depozitul de carbid in butoaie, cu conditia de a se fi separat de acesta printr-un perete rezistent la explozie.
6.2.3. In interiorul depozitului (sub sopron), butoaiele goale vor fi asezate pe mai multe randuri, cu recomandarea de a fi asezate cu gura in sus si de a fi protejate impotriva patrunderii precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).

6.3. DEPOZITE DE BUTELII DE ACETILENA
6.3.1. In acest subcapitol, se are in vedere numai depozitarea acetilenei comprimata si dizolvata in butelii (cilindri) de otel, cu acetona, in masa poroasa, respectiv depozitele de butelii cu acetilena. Gazometrele de acetilena nu sunt considerate depozite, rolul lor fiind de "rezervor tampon".
6.3.2. Capacitatea maxima admisa pentru depozitele de acetilena imbuteliata este de 2.400 butelii pline.
6.3.3. Depozitul de butelii pline, (constand dintr-o cladire, de categoria A de pericol de incendiu si de gradul I sau II, rezistenta la foc, separata, va fi alipita de alte cladiri, cu conditia ca peretii despartitori sa fie rezistenti la explozie) va fi compartimentat, prin pereti rezistenti la explozie in compartimente cu capacitatea de maxim 800 butelii, de cate 6 kg acetilena.
Buteliile de acetilena depozitate in containere speciale se pot depozita pe platforme, in aer liber. Containerele cu butelii goale vor fi depozitate in zone separate de containerele cu butelii pline, zone care vor fi demarcate si semnalizate corespunzator.
6.3.4. Fiecare compartiment va fi prevazut cu:
a. iesire directa spre exterior;
b. pardoseala din material ce nu produce scantei;
c. acces la drumul uzinal, corespunzator mijloacelor prevazute pentru manipularea buteliilor.
6.3.5. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea, in siguranta, a buteliilor tinandu-se seama si de cantitatile ce se manipuleaza.
6.3.6. In interiorul depozitului, buteliile vor fi asezate in pozitie verticala, lasandu-se spatiile libere necesare pentru manipulare si pentru acces facil la ambele usi ale fiecarui compartiment. Daca este necesara constituirea de grupuri de butelii (pe beneficiari sau pe alte criterii), elementele metalice necesare pentru separarea grupurilor vor trebui sa fie galvanizate, pentru a nu se produce scantei, la lovirea lor.
6.3.7. Buteliile goale pot fi amplasate, in numar nelimitat, fie sub soproane (din materiale necombustibile si cu deflectoare in punctele cele mai inalte), fie chiar in aer liber, pe o platforma din materiale ce nu produc scantei (la lovirea cu tuburile de otel). In cazul amplasarii in aer liber, buteliile returnate de catre beneficiari vor fi verificate daca au fost realmente golite de acetilena.
6.3.8. Ca o exceptie de la paragrafele anterioare, un numar de butelii pline echivalent cu productia medie a instalatiei pe doua zile, pot fi amplasate la distanta nenormata, cu respectarea prevederilor, de la art. 6.3.4.b, c, 6.3.5., 6.3.6.

6.4. DEPOZITE DE ACETONA
6.4.1. Depozitul de acetona va fi conceput si dimensionat in functie de capacitatea instalatiei, de caracterul ei (unitate "independenta" sau "integrata" conform definitiei de la cap. 7) si de conditiile de aprovizionare.
6.4.2. Se admite un rezervor de zi, cu capacitatea de 2 mc, amplasat langa atelierul de umplere (completare) butelii cu acetona.

6.5. BAZINE (GROPI, BATALURI) PENTRU NAMOL DE CARBID
6.5.1. Evacuarea namolului de carbid (suspensie de hidrat de calciu) din generatoare si transportul lui pana la bazine se va face conform prevederilor de la cap. 2 art. 2.2.4.
6.5.2. Pompele si conductele pentru transportul namolului (de la generatoare sau din bazinul intermediar) la bazinele de decantare si/sau depozitare, silozuri vor trebui sa fie usor demontabile, pentru a putea fi curatate, in cat mai scurt timp, in caz de infundare.
6.5.3. Bazinele pentru decantarea si/sau depozitarea namolului vor trebui sa fie amplasate in aer liber si la o distanta suficienta de orice alte obiecte, pentru ca acetilena ce se mai poate degaja din namol, sa nu afecteze siguranta acestor obiecte. Pentru distante se vor respecta prevederile de la cap. 7.
6.5.4. In general, bazinele de namol de carbid vor fi construite din beton (care se considera satisfacator din punct de vedere al protectiei panzei de apa freatica) si vor avea trei compartimente, astfel ca, in timp ce in unul dintre ele se aduce namol proaspat, diluat, din celelalte sa se poata scoate apa limpezita, respectiv namolul concentrat.
6.5.5. Apa limpezita, saturata cu hidrant de calciu, daca nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuata la canalizarea de ape chimic impure sau chiar conventional curate, daca se obtine acceptul organizatiei (sectiei) care administreaza reteaua de canalizare respectiva, dar numai dupa ce continutul de acetilena a scazut sub 10 mg/l.
6.5.6. Pentru cantitati mici de namol de carbid (de ex. in cadrul organizarii de santier) se admite ca acesta sa fie depozitat in gropi (bataluri) de pamant si necompartimentate, respectandu-se insa, prevederile de la art. 6.5.7. si 7.3.2., precum si o distanta de cel putin 100 m de orice fantana, apa de baut.
6.5.7. In jurul bazinelor de decantare - depozitare a namolului de carbid, se va prevedea o zona de protectie de cel putin 5 m, in care se interzice orice sursa de aprindere, precum si accesul persoanelor neautorizate. Se excepteaza de la aceasta prevedere utilajele in executie normala, pentru scoaterea si transportarea namolului concentrat, cu conditia ca, la compartimentul de care se apropie aceste utilaje, sa nu se degaje acetilena in cantitati periculoase (ceea ce se va constata cu un explozimetru portabil).
6.5.8. Namolul de carbid se poate depozita in silozuri speciale, de unde se va transporta in bataluri cu autocisternele.

CAP. 7
AMPLASAMENT - DISTANTE MINIME

7.1. DEFINITII SI PRECIZARI
7.1.1. In cadrul acestui normativ se folosesc notiunile de:
a. Unitate independenta de producere a acetilenei, prin care se intelege acea unitate care livreaza acetilena produsa altor beneficiari, de regula comprimata (si dizolvata) in butelii de otel, cu acetona in masa poroasa. Intr-o astfel de unitate acetilena este produsa numai din carbid.
b. Unitate integrata de producere a acetilenei, prin care se intelege acea unitate a carei productie se consuma (pentru sudura sau pentru prelucrari chimice) in cadrul uzinei (combinatului) din care face parte si instalatia de producere a acetilenei. Intr-o astfel de unitate, acetilena poate fi produsa fie din carbid, fie din hidrocarburi.
7.1.2. Distantele intre diferitele obiecte ale unitatii de acetilena (intre ele, sau fata de alte obiecte din afara unitatii), distante care se indica la subcap. 7.2., se inteleg de la perimetrul cladirilor sau in cazul instalatiilor si utilajelor tehnologice amplasate in aer liber, de la punctul cel mai apropiat al acestora de obiectul fata de care se prescrie distanta minima.
Pentru drumuri si cai ferate, se considera insa, distantele pana la axele acestora.
7.1.3. In cazul comasarii unor obiecte (sectii), pe baza si in conditiile prevederilor de la cap. 2 si 6, distantele dintre obiectele comasate (mentionate la subcap. 7.2.) se anuleaza, iar distantele fata de celelalte obiecte se inteleg de la punctul cel mai apropiat al compartimentului in care intervine acetilena.

7.2. DISTANTE MINIME
7.2.1. Pentru unitatile independente, precum si cele integrate de producere a acetilenei (din carbid) cu capacitati de peste 20 Nmc/h, se prevad distantele indicate in urmator (distantele se aplica in cazul cand componentele nu sunt alipite).
Unitati independente de acetilena cu capacitate de peste 20 Nmc/h
Distanta minima in metri




┌───┬────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│   │      Denumirea obiectelor      │ 1  │ 2  │ 3  │ 4  │ 5  │ 6  │ 7  │ 8  │ 9  │ 10 │ 11 │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 1.│Instalatia de producere a       │ -  │ 10 │ 10 │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 10 │ 10 │
│   │acetilenei                      │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 2.│Instalatia de imbuteliere a     │ 10 │ -  │ 10 │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 10 │ 10 │
│   │acetilenei                      │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 3.│Depozit de recipiente cu        │ 10 │ 10 │ -  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │10*)│10*)│
│   │acetilena                       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 4.│Depozit de carbid               │ 5  │ 5  │ 5  │ -  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │5*) │ 5  │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 5.│Depozit de butoaie golite de    │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ -  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │5*) │5*) │
│   │carbid                          │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 6.│Depozit de acetona              │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ -  │ 5  │ 5  │ 5  │10*)│ 10 │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 7.│Bazine (gropi), silozuri pentru │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ -  │ 5  │ 5  │ 5  │5*) │ 5  │
│   │namolul de carbid               │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 8.│Gazometru de acetilena          │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ 5  │ -  │ 5  │ 5  │ 5  │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 9.│Imprejmuiri**)                  │ 10 │ 10 │ 10 │ 5  │ 5  │ 10 │ 5  │ 5  │ -  │ -  │ -  │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│10.│CF uzinale                      │ 10 │ 10 │10*)│5*) │ 5  │10*)│5*) │5*) │ -  │ -  │ -  │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│11.│Drumuri auto uzinale            │ 10 │ 10 │10*)│5*) │ 5  │ 10 │ 5  │ 5  │ -  │ -  │ -  │
└───┴────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘



Observatie:
*) Se excepteaza drumul si CF care deservesc exclusiv depozitul. La acestea, distantele nu se normeaza, dar pentru accesul vehiculelor respective se vor intocmi instructiuni speciale.
**) Zonarea mediilor cu pericol de explozie nu trebuie sa depaseasca imprejmuirile unitatilor independente de acetilena.

Distantele se pot reduce cu 50% in cazul realizarii de pereti etansi, val de pamant, etc. si se prezinta calculul de dispersie al substantelor inflamabile si cu pericol de explozie.
7.2.2. Bazinele intermediare pentru pomparea namolului de hidrat de calciu pot fi amplasate in afara halei generatoarelor de carbid, la distanta nenormata, daca sunt acoperite si prevazute cu ventilatie eficienta (vezi art. 8.3.2.e).
7.2.3. Pentru incaperile generatoarelor de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, unele dintre distantele din tabelul de mai sus, se reduc dupa cum urmeaza:
- fata de cai ferate curente, minim 10 m;
- fata de cai ferate uzinale, minim 10 m;
- fata de drumuri uzinale, nu se normeaza.
7.2.4. Distantele dintre unitatile integrate de producere a acetilenei din carbid, cu capacitati mai mici de 20 Nmc/h, vor fi cele prevazute in tabelul de mai sus, reduse cu 30%.
7.2.5. Generatoarele de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, pot fi instalate in incaperi alipite de atelierele pe care le deservesc, cu conditia ca peretele despartitor sa fie fara goluri si sa reziste la explozie.
7.2.6. Distantele minime dintre instalatiile de producere a acetilenei (amplasate in cladiri sau in aer liber) fata de diverse alte lucrari invecinate, mai importante, sunt indicate in tabelul urmator.
7.2.7. Intre utilajele (si sectiile) instalatiilor de acetilena amplasate in aer liber, distantele nu se normeaza, fiind determinate in functie de cerintele procesului tehnologic, de conditiile de montaj, interventie si intretinere.
7.2.8. In cazul unitatilor integrate, rezervorul principal de acetona poate fi amplasat intr-un depozit de lichide inflamabile comun, cu respectarea prevederilor referitoare la astfel de depozite.
7.2.9. Distanta dintre doua sau trei facle vecine nu se normeaza, cu conditia sa fie situate la aceeasi inaltime (capetele faclelor).


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│        Distantele minime intre instalatiile de producere a acetilenei        │
│                           si obiective invecinate                            │
├──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┤
│                                                          │Distanta,│Distanta,│
│                    Lucrari invecinate                    │  in m   │  in m   │
│                                                          │   (a)   │   (b)   │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Constructii si instalatii de fabricatie de categoria A si │   25    │   25    │
│B de pericol de incendiu                                  │         │         │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Constructii si instalatii de fabricatie de categoria C, D │   25    │   25    │
│si E de pericol de incendiu                               │         │         │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Constructii din centre foarte populate (cladiri publice   │   100   │   100   │
│sau cladiri inalte)                                       │         │         │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Constructii social-cultural-administrative ale unitatilor │   25    │   25    │
│industriale vecine                                        │         │         │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Priza de aer a unitatilor de producere a Oxigenului       │  300*)  │  300*)  │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Cai ferate curente                                        │  25**)  │  25**)  │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Drumuri publice                                           │         │         │
│     - Locale                                             │ 15***)  │ 15***)  │
│     - Judetene                                           │   35    │   35    │
│     - Nationale, autostrazi                              │   50    │   50    │
└──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┘



Observatii:
a. Pentru unitati integrate cu capacitatea de peste 20 Nmc/h sau independente pana la 50 Nmc/h.
b. Pentru unitati independente cu capacitate mai mare de 50 Nmc/h.
___________
*) Aceasta distanta poate fi redusa, in cazul fabricilor de oxigen, prevazute cu instalatii speciale pentru indepartarea acetilenei. Se va tine seama si de normativul P.D. - 43/1988, pentru oxigen.
**) Fata de instalatia de imbuteliere, depozite de recipiente si gazometru, distanta minima va fi de 25 m.
***) Distantele se pot reduce cu 50% in cazul realizarii de pereti etansi, val de pamant, etc. si se prezinta calculul de dispersie al substantelor inflamabile si cu pericol de explozie.
Pentru stabilirea distantelor fata de drumurile publice si liniile de cale ferata se va solicita si acordul Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

7.3. ALTE PREVEDERI
7.3.1. Se recomanda ca, respectand distantele minime prevazute la subcap. 7.2., obiectele unitatii de acetilena sa fie grupate cat mai compact posibil, astfel ca traseele conductelor sa fie cat mai scurte, iar fluxurile de materiale cat mai rationale (simple). Se va avea in vedere, in special la unitatile integrate, sa nu existe intrepatrunderi intre terenul ocupat de unitatea de acetilena si restul terenului uzinei respective.
7.3.2. Faclele, bazinele (gropile) de namol de carbid si orice alte obiecte (din componenta unitatii de acetilena), care prezinta pericol pentru oameni si animale, vor trebui ingradite cu gard de sarma, pe poarta caruia se va fixa o tablita de avertizare, cu inscriptia: "INTRAREA PERSOANELOR NEAUTORIZATE INTERZISA".
7.3.3. In zonele de siguranta, care rezulta din conditiile de distante minime prevazute la subcap. 7.2., se pot cultiva numai plante care, in nici un stadiu al dezvoltarii lor, nu prezinta pericol de autoaprindere, sau de propagare a incendiilor.

CAP. 8
CLADIRI SI INSTALATII UTILITARE (DE UTILITATI)

8.1. CLADIRI
8.1.1. In cele ce urmeaza, se prezinta cerintele si prevederile referitoare la cladirile din componenta unitatilor producatoare sau consumatoare de acetilena.
Orice cladire in care pot avea loc degajari sistematice, intamplatoare sau accidentale de acetilena, se incadreaza in categoria A de pericol de incendiu si gradul I sau II, de rezistenta la foc.
8.1.2. Acoperisurile acestor cladiri se realizeaza fara pod si astfel concepute si construite, incat sa nu fie posibila acumularea acetilenei in partile superioare. Daca acoperisul este cu grinzi, intre care se pot forma spatii stagnante de aer, se va asigura evacuarea permanenta a gazelor acumulate sub tavan, prin dispozitive adecvate (luminatoare, hote de ventilatie sau deflectoare simple), amplasate in punctele mai inalte, astfel ca acumularea acetilenei sa nu fie posibila.
In acelasi scop, incaperile in care sunt posibile scapari accidentale de acetilena, nu se vor acoperi cu elemente prefabricate (chesoane), care, prin forma lor, constituie casete in care se pot acumula gaze mai usoare decat aerul.
8.1.3. Toate cladirile in care se opereaza cu acetilena se executa cu un singur nivel. In cazurile in care anumite utilaje, cu anexele lor, au o inaltime mare si necesita supraveghere si manevre la mai multe nivele, acestea se vor realiza prin podete, prin platforme metalice cu gratare (sau cu goluri foarte mari), astfel incat, incaperea respectiva sa nu aiba etaje separate, iar sistemul de ventilatie sa fie unic, pentru toata inaltimea.
Nu se admite amplasarea utilajelor deasupra cladirilor cu pericol de explozie.
8.1.4. Pardoselile la astfel de cladiri vor fi realizate din materiale care prin lovire sau frecare nu produc scantei si sunt antistatice (de ex.: asfalt, mozaic cu piatra calcaroasa, s.a.), iar scarile si platformele interioare, confectionate din otel, vor trebui sa fie tratate astfel, incat sa nu fie posibila producerea scanteilor, prin lovire, sau prin electricitate statica.
8.1.5. Toate piesele metalice mobile (usi, ferestre, etc.) vor fi astfel executate, incat sa nu poata produce scantei.
8.1.6. Toate usile si ferestrele trebuie sa se deschida spre exterior; usile interioare (intre doua incaperi vecine) se vor deschide catre incaperea cu pericol minim, asigurandu-se caile de evacuare, in caz de incendiu.
8.1.7. Toate incaperile cu pericol de explozie trebuie sa aiba cel putin o iesire directa (usa) spre exterior precum si suprafetele necesare (golurile) de decomprimare, in caz de explozie, minim 0,05 mp la 1 mc din volumul incaperii respective.
8.1.8. In halele dotate cu poduri rulante, monoraiuri, sau macarale, se va avea grija ca aceste utilaje si caile lor de rulare sa fie astfel construite, incat sa nu produca scantei cand sunt manevrate; in cazul cand sunt actionate electric, se vor respecta prevederile de la subcap. 8.2.
8.1.9. In ceea ce priveste posibilitatea de comasare a unor obiecte, respectiv obligatia ca acestea sa fie instalate in cladiri inchise, separate, sau nu, se vor respecta prevederile de la capitolele 2 si 6, care contin si conditii impuse de cerintele proceselor tehnologice respective.
8.1.10. La cladirile la care se prevede ventilare naturala, solutiile constructive se realizeaza conform normelor specifice.

8.2. INSTALATII ELECTRICE
8.2.1. Toate echipamentele si instalatiile electrice trebuie sa corespunda mediului de lucru din fiecare sectie (obiect), tinandu-se seama de prezenta acetilenei in conformitate cu grupa de explozie si clasa de temperatura si zona de explozie.
8.2.2. Camera de distributie electrica poate fi echipata cu aparatura pentru mediu normal, cu conditia de a fi amplasata intr-o zona neclasificata.
8.2.3. Se prevad instalatii de protectie contra descarcarilor electrice, atmosferice, precum si de legare la pamant.

8.3. INSTALATII DE INCALZIRE SI VENTILARE
8.3.1. Prin instalatie de incalzire si ventilare, se urmareste sa se realizeze, in incaperile inchise:
a. conditiile impuse de procesul tehnologic;
b. conditiile impuse de tehnica securitatii muncii, respectiv o ventilatie care sa impiedice acumularile de gaze ce ar putea forma amestecuri explozive (acetilena-aer);
c. cerintele de microclimat pentru personalul de deservire, conform Normei generale de protectia muncii, Ed. 2002.
8.3.2. Conditii de temperatura si ventilare:
a. Pentru incaperile inchise:
- temperatura: nu este necesara incalzire;
- ventilarea: naturala, organizata, nu este necesara ventilare de avarie.
b. Camera pentru deschiderea butoaielor cu carbid si pentru concasarea carbidului (cand este cazul):
- temperatura: nu este necesara incalzirea;
- ventilarea: generala naturala, organizata, plus ventilatie mecanica locala, la punctele in care se formeaza praf de carbid.
c. Camerele tampon (in cazurile in care sunt prevazute):
- temperatura: nu este necesara incalzire;
- ventilare: conform Normativului P-118/1999 privind siguranta la foc in constructii.
d. Hala generatoarelor de acetilena din carbid:
- temperatura: se va asigura o temperatura de garda de +5°C, cand generatoarele nu functioneaza;
- ventilarea: generala, naturala, organizata, plus ventilatie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.
e. Bazinul intermediar de namol din carbid:
- temperatura: nu este necesara incalzire;
- ventilarea: se va asigura un debit de aer cel putin egal cu de 100 ori volumul acetilenei, ce se poate degaja in bazinul intermediar (ventilatie naturala).
f. Hala compresorului de acetilena:
- temperatura: minim +15°C;
- ventilarea: in functie de pierderile indicate de furnizor. Daca nu se indica pierderi, se va realiza o ventilatie naturala organizata.
g. Hala bateriei de incarcare a acetilenei in butelii sau baterii:
- temperatura: minim +15°C;
- ventilarea: naturala, organizata, plus ventilatie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.
h. Depozitul de butelii (fiecare compartiment):
- temperatura: se admite incalzirea pana la +15°C;
- ventilarea: naturala, organizata, plus ventilatie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.
i. Atelierul pentru verificare, reparatie, umplere butelii cu acetona (toate compartimentele):
- ventilarea: naturala, organizata.
j. Camerele de vane ale gazometrelor:
- temperatura: minim +5°C;
- ventilarea: naturala, organizata, plus ventilatie de interventie, cu 10 schimburi pe ora.
k. Hala bateriilor de butelii cu acetilena (utilizare):
- temperatura: minim +5°C;
- ventilarea: naturala, organizata, plus ventilatie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.
8.3.3. Pentru incalzire poate fi folosit ca agent termic apa sau aburul, cu temperatura pana la 150°C, cu exceptia incaperilor in care se manipuleaza carbid, unde nu se admite nici aburul nici apa. In aceste incaperi, incalzirea se va face numai cu aer cald.
In incaperile in care se admite aburul sau apa calda, se recomanda folosirea registrelor, amplasate si protejate astfel incat sa nu fie posibila apropierea si supraincalzirea buteliilor si conductelor de acetilena. Corpurile de incalzire cu aripioare nu sunt recomandate. In depozitele cu butelii de acetilena, acestea nu se vor aseza la mai putin de 1 m de corpurile de incalzire si vor fi protejate, contra radiatiei, cu paravane de tabla galvanizata.
8.3.4. Ventilarea de avarie se realizeaza, de preferinta, cu ventilatoare axiale, la a caror amplasare se va tine seama de faptul ca acetilena este mai usoara decat aerul.
La incaperile prevazute cu instalatii de evacuare fortata a aerului se compenseaza aerul evacuat cu aer proaspat incalzit, in masura necesara, pentru mentinerea temperaturii prescrise.
8.3.5. Valorile (respectiv solutiile) indicate pentru instalatiile de ventilare sunt minimale. Tinandu-se seama de degajarile posibile de acetilena si alte substante, care pot forma amestecuri explozive, aceste valori pot fi majorate; in functie de intensitatea ventilatiei necesare, proiectantul va alege intre ventilatia mecanica si cea naturala.
In cazul instalatiilor de ventilare mecanica, tubulatura va fi numai de metal si corect legata la pamant, iar gura de evacuare va trebui sa depaseasca cu cel putin 5 m cladirile din jur pe o raza de 20 m. Aceasta ultima prevedere nu se refera la ventilatoarele axiale montate in perete.
8.3.6. In toate incaperile in care se lucreaza cu acetilena, se va face un control periodic al concentratiei acesteia, cu explozimetru portabil, pentru a se verifica eficacitatea instalatiei de ventilare si etanseitatea instalatiilor.
Se recomanda ca in incaperile in care pericolul unor degajari accidentale de acetilena este mai mare si anume in hala sectiei de imbuteliere a acetilenei, in hala bateriei de butelii cu acetilena, in depozitul de butelii pline cu acetilena, sa se prevada explozimetre automate fixe, cu semnalizare optica si acustica (inainte de formarea unor concentratii periculoase) si recomandabil, cu declansarea automata a instalatiei de ventilare de avarie.

8.4. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA
8.4.1. In incaperile in care exista carbid, este interzisa orice instalatie de apa. Se excepteaza de la aceasta prevedere hala generatoarelor de acetilena din carbid, luandu-se masurile necesare pentru ca apa sa nu poata veni in contact cu carbidul decat in interiorul generatoarelor.
In incaperile in care acetilena participa la proces, nu se prevad nici restrictii si nici cerinte speciale in ceea ce priveste instalatiile de apa, in genere.
8.4.2. Hidrantii de incendiu vor fi prevazuti numai in incaperile in care nu se manipuleaza sau se depoziteaza carbid, iar in vecinatatea acestor incaperi nu se vor prevedea nici hidranti interiori.

8.5. INSTALATII PENTRU CANALIZARE
8.5.1. Apele reziduale care contin acetilena dizolvata, in proportie mai mare de 10 mg/l, nu vor fi deversate direct in retelele comune de canalizare (pluviale, conventional curate, chimic impure, menajere), din cauza pericolului de formare a amestecurilor explozive acetilena-aer, prin desorbtia acetilenei in canale.
8.5.2. Cand, din procesele de fabricatie, rezulta totusi ape cu continut de acetilena mai mare de 10 mg/l, care nu pot fi recirculate in instalatie (ceea ce ar constitui solutia cea mai economica), ci trebuie neaparat sa fie evacuate, aceste ape vor trebui supuse unei degazari, prin care continutul de acetilena sa fie redus sub 10 mg/l.
Degazarea poate fi facuta in aer liber, de exemplu printr-un turn de degazare-racire, numai daca acetilena, continuta in apa, este in cantitati atat de mici, incat sa nu prejudicieze buna functionare si siguranta instalatiilor invecinate. (Atentie, indeosebi, la instalatiile de separare a oxigenului din aer!). In caz contrar, degazarea va trebui realizata intr-un sistem inchis si, evident, cu recuperarea acetilenei.
8.5.3. In cazul in care apele din anumite fluxuri ale procesului tehnologic contin mai mult de 10 mg/l acetilena, vehicularea lor se va face numai prin conducte inchise, fara contact cu aerul.
8.5.4. In nici un caz, chiar atunci cand continutul de acetilena este sub 10 mg/l, apele acetilenice nu pot fi deversate intr-un sistem de canalizare in care ar putea avea loc reactii periculoase intre acetilena si ceilalti componenti din apele respective.
8.5.5. In anumite cazuri, se admite deversarea apelor cu continut mai ridicat de acetilena, in canale deschise, in urmatoarele conditii:
- intreaga cantitate de acetilena care se desoarbe in contact cu aerul, sa fie atat de mica, incat sa nu prejudicieze buna functionare si siguranta instalatiilor invecinate;
- sa fie luate masuri adecvate pentru evitarea colmatarii (inclusiv datorita inghetului pe timp de iarna);
- traseul canalelor sa ocoleasca obiectele care ar putea suferi in urma unei aprinderi, accidentale, a acetilenei degazate;
- podetele peste aceste canale sa fie astfel construite, incat acetilena desorbita sa nu se poata acumula formand amestecuri explozive.
8.5.6. Cand apele deversate (cu continut redus de acetilena) contin si alte impuritati insolubile, mai grele sau mai usoare decat apa, se vor lua masuri pentru a se impiedica infundarea canalelor respective.
8.5.7. Cand scurgerile de ape acetilenice (cu mai mult de 10 mg/l) sunt inevitabile, aceste ape pot fi deversate intr-un sistem de canalizare, dar numai cu indeplinirea urmatoarelor conditii:
a. canalele sa fie cat mai scurte si bine executate (spre a nu se produce scurgeri necontrolate) si complet separate, pana in punctul in care, datorita debitelor mai mari din sistemul de canalizare la care acestea se racordeaza, concentratia acetilenei scade sub 10 mg/l, in conditiile cele mai defavorabile care ar putea surveni in exploatare;
b. daca apele acetilenice nu contin si alte impuritati, canalele cu aceste ape sa fie racordate, de preferinta, la canalizarea pentru ape conventional curate; racordarea la canalizarea pentru ape chimic impure nu se admite decat in cazul in care este necesar ca apele acetilenice sa fie epurate si numai in urma unei analize atente, din care sa rezulte ca nu sunt posibile reactii periculoase;
c. pe portiunile de canal cu ape acetilenice, sa se prevada masuri pentru reducerea la minimum a riscului de formare a amestecurilor explozive (acetilena-aer), ca de exemplu:
- diluarea cu alte ape uzate, conventional curate;
- ventilarea cat mai intensa a canalelor, prin ventilatie naturala organizata (cu cosuri de tiraj pe capacele caminelor);
- prevederea, in orice caz, la caminul de racordare a canalului cu ape acetilenice la o alta retea de canalizare, a unui cos de ventilatie.
d. cosurile de ventilatie vor trebui sa fie astfel amplasate si suficient de inalte (minim 3 m) incat, tinandu-se seama de cantitatea de acetilena ce s-ar putea degaja, sa nu existe nici un pericol pentru obiectele invecinate;
e. capacele caminelor, pe portiunea de canal in care este posibila degajarea acetilenei in cantitati periculoase, sa fie astfel confectionate, incat sa se excluda producerea scanteilor la ridicarea sau la asezarea lor;
f. accesul si interventiile in canalizarea de ape acetilenice sa fie admise numai in lipsa totala a acestor ape, dupa o aerisire temeinica si numai pe baza unui instructaj special.

CAP. 9
INSTALATII SI DOTARI PENTRU SEMNALIZAREA SI STINGEREA INCENDIILOR

9.1. INSTALATII DE SEMNALIZARE
9.1.1. In cadrul unitatilor producatoare sau consumatoare de acetilena, se vor prevedea instalatii pentru semnalizarea incendiilor.
9.1.2. In functie de locul de amplasare si de mediul respectiv, aceste instalatii se realizeaza in constructie antiex sau in executie normala (conform prevederilor de la cap. 8 art. 8.2.2.).
9.1.3. Detectoarele automate se monteaza cat mai aproape de locurile in care se poate astepta declansarea unui incendiu. Avertizoarele manuale se vor amplasa in locuri vizibile, accesibile, la inaltimea de 1,3-1,5 m, de la nivelul circulabil.
9.1.4. Retelele instalatiei de semnalizare se executa exclusiv cu conductori sau cabluri de cupru, bine protejati contra deteriorarilor mecanice. Nu se admite utilizarea conductorilor de tip INTEC sau tuburi de protectie din PVC.
9.1.5. Retelele interioare ale instalatiei de semnalizare a incendiilor se executa cu cabluri cu manta exterioara, cu intarziere la propagarea focului (tip F).

9.2. SISTEME, INSTALATII, UTILAJE SI MIJLOACE DE PRIMA INTERVENTIE
9.2.1. Pentru prevenirea exploziilor, fabricile de acetilena se echipeaza cu rezervor de azot sub presiune, pentru inertizarea instalatiilor.
Pentru fabricile cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, prevederea de la acest capitol are caracter de recomandare.
Capacitatea rezervorului de azot sub presiune trebuie sa fie egala cu de cel putin doua ori volumul utilajelor in care se gaseste acetilena, socotit in Nmc/azot utilizabil. Gazometrul de acetilena nu intra in acest calcul.
9.2.2. Fabricile de acetilena si/sau in care se lucreaza cu acetilena se doteaza cu mijloace de prima interventie, dupa cum urmeaza:
a. pentru hala de fabricatie, se prevad stingatoare portative cu pulberi uscate (P6), cel putin un stingator la 50 mp suprafata construita;
b. pentru instalatiile in aer liber, se prevad stingatoare carosabile cu pulberi uscate (P 125), la 50 ml (de perimetru), cel putin un stingator;
c. pentru incaperile cu instalatii electrice (posturi trafo, statii de conexiuni, etc.), se prevede cate un stingator portativ cu dioxid de carbon, tip G 5 la 50 mp suprafata construita;
d. pentru incaperile anexe (grupuri de deservire, ateliere, laboratoare etc.) se prevede, pentru 200 mp, cate un stingator portativ cu spuma chimica (C9) sau cu praf si CO(2) (P6).
9.2.3. Amplasarea mijloacelor de prima interventie la instalatiile tehnologice se va face in locuri usor accesibile personalului din locurile de munca, ce va fi instruit pentru interventie.

CAP. 10
10.1. MASURI SI ACTIUNI PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR BUTELIILOR DE ACETILENA

10.1.1. Cauzele exploziilor
Exploziile buteliilor de acetilena sunt cauzate de dezintegrarea acetilenei, care se produce la cresterea puternica a temperaturii si presiunii.
Dezintegrarea acetilenei se poate produce prin:
a. returul de flacara de la arzator;
b. incalzire exterioara (obiecte arzatoare in apropierea buteliei, arzatoare de sudura si debitare agatate de butelia de acetilena, s.a.);
c. arderi de acetilena la supapa buteliei sau a supapei reductorului de presiune.
10.1.2. Masuri preventive
a. Supapa reductorului de presiune se conecteaza cu atentie, astfel incat sa fie etansa la gaze;
b. Se va lucra numai cu arzatoare perfecte. Un arzator care pocneste in mod repetat poate determina returul flacarii (se va repara arzatorul);
c. Arzatorul si portelectrodul (port - sarma) nu se agata de butelie; incalzirea locala a acetilenei determina dezintegrarea acetilenei;
d. Butelia nu se amplaseaza in apropierea surselor de caldura (cuptoare, corpuri de incalzit, foc de forja, etc.).
10.1.3. Caracteristicile descompunerii acetilenei
Descompunerea acetilenei a inceput, daca, dupa returul flacarii, temperatura din peretele buteliei creste (incepand cu capul buteliei) sau daca gazul care iese din supapa deschisa a buteliei poarta funingine si fum, sau daca prezinta un miros anormal.
Pentru butelii, care au fost incalzite din afara prin efectul nemijlocit al focului sau al caldurii radiante, exista, in orice situatie, pericolul dezintegrarii acetilenei.
10.1.4. Comportarea in caz de incendii ale buteliilor sau in cazul retururilor flacarilor
Se vor lua imediat urmatoarele masuri:
10.1.4.1. Se inchide supapa buteliei.
10.1.4.2. Se desurubeaza armaturile conectate: dupa aceea supapa se deschide din nou. Daca nu se produce o noua aprindere, nu iese funingine sau fum din ventil si nu se constata un miros anormal, se poate lucra in continuare. Peretii buteliei nu trebuie sa se fi incalzit (control prin atingere repetata cu mana). Daca se produce o noua aprindere sau se constata una din celelalte caracteristici, inseamna ca se produce o dezintegrare a acetilenei.
10.1.4.3. Daca supapa buteliei nu poate fi inchisa, atunci flacara se va stinge, numai daca aceasta este posibila in cadrul primelor minute de la producerea ei. Pentru stingerea incendiilor de acetilena se vor utiliza numai stingatoare uscate si uscatoare cu bioxid de carbon cu duza de gaze.
10.1.4.4. Buteliile in care a inceput dezintegrarea acetilenei se vor raci in orice situatie cu cantitati mari de apa (furtun de apa) de la distanta mare si din pozitie acoperita in mod continuu. Daca mijloacele uzinale nu sunt suficiente in acest scop, se vor instiinta de indata pompierii.
10.1.4.5. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de cateva sute de metri.
10.1.5. Masuri suplimentare in incaperi
10.1.5.1. Buteliile la care a inceput dezintegrarea acetilenei se vor evacua in camp liber, daca incendiul a fost stins si daca peretele buteliei poate fi atins pe toate partile cu mana neprotejata.
10.1.5.2. Daca evacuarea in camp liber nu este posibila si daca curge gaz nears in afara, atunci se vor indeparta sursele de incendiu (lumina deschisa, foc, tutun aprins, etc.) si se vor deschide usile si geamurile (pericolul unei explozii in incapere).
10.1.6. Tratarea buteliilor care au fost incalzite prin influente externe
Se vor lua imediat urmatoarele masuri:
10.1.6.1. Se vor inchide supapele de butelii deschise, se vor indeparta buteliile din zona de influenta termica. Daca buteliile s-au incalzit in asemenea masura prin influente externe, incat nu mai pot fi atinse cu maini neprotejate, atunci nu vor mai fi transportate. Asemenea butelii se vor raci cu cantitati mari de apa, din pozitii acoperite, in mod continuu. Daca mijloacele uzinale nu sunt suficiente in acest scop, se vor instiinta deindata pompierii.
10.1.6.2. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de cateva sute de metri.
10.1.6.3. In mod identic se vor trata buteliile a caror temperatura nu scade, sau creste dupa indepartarea din zona de radiatie termica (controlul prin atingerea repetata cu mana).


----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Normativ, Ministerul Economiei si Comertului,  NORMATIV din 28 aprilie 2006

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016