Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  NORMATIV din 25 iunie 2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORMATIV din 25 iunie 2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător

EMITENT: MINISTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 21 octombrie 2002
Comenteaza legea
CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Obiectivul prezentului normativ este de a preveni, a elimina, a limita deteriorarea, precum şi de a îmbunãtãţi calitatea aerului în vederea evitãrii efectelor negative asupra sãnãtãţii omului şi mediului în general, asigurând astfel alinierea la normele internaţionale şi la reglementãrile Uniunii Europene.
(2) În acest sens prezentul normativ conţine prevederi cu privire la:
a) valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurãtor şi valorile-tinta şi obiectivele pe termen lung pentru ozon în aerul înconjurãtor;
b) pragurile de alerta pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi ozon în aerul înconjurãtor şi pragul de informare pentru ozon în aerul înconjurãtor;
c) evaluarea nivelurilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen, monoxid de carbon şi ozon în aerul înconjurãtor;
d) informaţiile ce trebuie comunicate publicului;
e) raportarea datelor rezultate din mãsurãtori.
(3) Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezentul normativ.
ART. 2
(1) Definiţiile cuprinse în anexa la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 655/2001 , sunt aplicabile prezentului normativ.
(2) În sensul prezentului normativ termenii de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
a) captura de date - raportul dintre perioada în care instrumentul de monitorizare produce date valabile şi perioada pentru care se calculeazã parametrul statistic sau valoarea agregata;
b) compuşi organici volatili nemetanici [COV(nm)] - toţi compusii organici, alţii decât metanul, proveniţi din surse antropice şi biotice, ce pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot, în prezenta luminii solare;
c) estimare obiectivã - estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut;
d) mãsurãtori în puncte fixe - mãsurãtorile efectuate în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. III secţiunea 1;
e) mãsurãtori indicative - mãsurãtorile efectuate cu ajutorul unor metode alternative ce completeazã informaţiile obţinute din mãsurãtorile în puncte fixe;
f) modelarea calitãţii aerului - utilizarea de reprezentari matematice ale proceselor fizice şi chimice din atmosfera în vederea estimarii cantitative a dispersiei şi impactului poluantilor atmosferici;
g) obiective de calitate a datelor - criterii pentru stabilirea acuratetei mãsurãtorilor şi metodelor de evaluare, elaborate în scopul obţinerii unei evaluãri corecte a calitãţii aerului;
h) obiectiv pe termen lung - o concentraţie de ozon în atmosfera pana la care, potrivit cunoaşterii ştiinţifice actuale, efectele adverse directe asupra sãnãtãţii umane şi/sau mediului în general sunt improbabile şi care trebuie atinsa, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protecţia efectivã a sãnãtãţii umane şi a mediului;
i) oxizi de azot - suma concentratiilor de oxid de azot şi de dioxid de azot, mãsurate în pãrţi pe miliard (ppb), exprimatã ca dioxid de azot în micrograme pe metru cub;
j) PM(10) - pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 æm, care trec printr-un orificiu cu selectare dupã dimensiune, cu un randament de separare de 50%;
k) PM(2,5) - pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 2,5 æm, care trec printr-un orificiu de selectare dupã dimensiune, cu un randament de separare de 50%;
l) prag de informare - nivel dincolo de care exista un risc pentru sãnãtatea umanã în urma expunerii de scurta durata a unor segmente sensibile ale populaţiei şi la atingerea cãruia este necesarã comunicarea de informaţii actualizate;
m) prag inferior de evaluare - nivelul prevãzut în anexa nr. 1 secţiunea E, pana la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare şi alte metode de estimare;
n) prag superior de evaluare - în procesul de evaluare, nivelul prevãzut în anexa nr. 1 secţiunea E, pana la care se pot folosi combinat mãsurãtori şi modele şi dincolo de care sunt obligatorii mãsurãtorile în puncte fixe;
o) public - orice persoana fizica sau juridicã, inclusiv organizaţii ce reprezintã interesele populaţiei sensibile, organizaţii de mediu, organizaţii ale consumatorilor şi alte organisme de îngrijire a sãnãtãţii şi de protecţie a mediului;
p) rezoluţie spatiala - distribuţia geograficã şi densitatea informaţiilor şi/sau a datelor;
q) substanţe precursoare ale ozonului - substantele care contribuie, în prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic;
r) tehnici de modelare - diferite abordari matematice de reprezentare a proceselor fizice şi chimice din atmosfera şi procedeele de aplicare a acestor formulari, împreunã cu datele de intrare necesare, în efectuarea modelarii calitãţii aerului;
s) timp minim acoperit - procentul din perioada luatã în calcul pentru stabilirea valorii de prag pentru care se mãsoarã concentratia de poluant în aerul înconjurãtor;
t) valoare-tinta - nivelul concentratiei de ozon în aerul înconjurãtor, fixat cu scopul evitãrii pe termen lung a efectelor dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane şi/sau mediului în general, ce trebuie atins, pe cat posibil, într-o anumitã perioada.

CAP. 2
Valori limita şi criterii de evaluare

SECŢIUNEA 1
Dioxidul de sulf

ART. 3
Valorile limita pentru concentratiile de dioxid de sulf în aerul înconjurãtor, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzãtoare sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.1.
ART. 4
Pragul de alerta pentru dioxidul de sulf în aerul înconjurãtor este prevãzut în anexa nr. 1 secţiunea C pct. C.1.
ART. 5
Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.1. Depãşirea pragurilor superior şi inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf se determina în conformitate cu anexa nr. 4 secţiunea B.
ART. 6
Criteriile pentru determinarea locurilor de amplasare a statiilor de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a dioxidului de sulf sunt prevãzute în anexa nr. 2 secţiunea A.
ART. 7
Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe ale nivelurilor de dioxid de sulf se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.
ART. 8
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1.

SECŢIUNEA 2
Dioxidul de azot şi oxizii de azot

ART. 9
Valorile limita pentru concentratiile de dioxid de azot şi oxizi de azot în aerul înconjurãtor, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzãtoare sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.2.
ART. 10
Pragul de alerta pentru dioxidul de azot în aerul înconjurãtor este prevãzut în anexa nr. 1 secţiunea C pct. C.2.
ART. 11
Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru concentratiile de dioxid de azot şi oxizi de azot sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.2. Depasirile pragurilor inferior şi superior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.
ART. 12
Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a dioxidului de azot şi oxizilor de azot sunt prevãzute în anexa nr. 2 secţiunea A.
ART. 13
Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe ale concentratiilor de dioxid de azot şi oxizi de azot se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.
ART. 14
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de azot şi oxizi de azot sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1.

SECŢIUNEA 3
Pulberile în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)]

ART. 15
Valorile limita ale concentratiilor de PM(10) în aerul înconjurãtor, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzãtoare sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.3.
ART. 16
Pragurile superior şi inferior de evaluare a PM(10) sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.3. Depãşirea pragurilor superior şi inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.
ART. 17
Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe ale pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] sunt prevãzute în anexa nr. 2 secţiunea A.
ART. 18
Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe ale pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.
ART. 19
Reţeaua nationala de monitorizare a calitãţii aerului include mãsurarea în puncte fixe a PM(2,5). Staţiile în care se mãsoarã PM(2,5) constau în puncte reprezentative pentru nivelul regional şi local. Staţiile de mãsurare în puncte fixe a PM(2,5) se amplaseaza, pe cat posibil, în aceleaşi puncte cu staţiile de mãsurare în puncte fixe a PM(10).
ART. 20
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de PM(10) şi PM(2,5) sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1.

SECŢIUNEA 4
Plumbul

ART. 21
Valorile limita pentru concentratiile de plumb în aerul înconjurãtor, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzãtoare sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.4.
ART. 22
Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru plumb sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.4. Depãşirea pragurilor superior şi inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.
ART. 23
Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a plumbului sunt prevãzute în anexa nr. 2 secţiunea A.
ART. 24
Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a plumbului se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.
ART. 25
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de plumb sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1.

SECŢIUNEA 5
Benzenul

ART. 26
Valorile limita pentru concentratiile de benzen în aerul înconjurãtor, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzãtoare sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.5.
ART. 27
Pragurile superior şi inferior de evaluare a concentratiilor de benzen sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.5. Depãşirea pragului superior sau inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.
ART. 28
Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a benzenului sunt prevãzute în anexa nr. 2 secţiunea A.
ART. 29
Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a benzenului se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.
ART. 30
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de benzen sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.2.

SECŢIUNEA 6
Monoxidul de carbon

ART. 31
Valorile limita pentru concentratiile de monoxid de carbon în aerul înconjurãtor, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzãtoare sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.6.
ART. 32
Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru monoxidul de carbon sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.6. Depãşirea pragului superior sau inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.
ART. 33
Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a monoxidului de carbon sunt prevãzute în anexa nr. 2 secţiunea A.
ART. 34
Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a monoxidului de carbon se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.
ART. 35
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de monoxid de carbon sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.2.

SECŢIUNEA 7
Ozonul

ART. 36
(1) Valorile-tinta pentru anul 2010 ale concentratiilor de ozon în aerul înconjurãtor sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea B pct. B.1.
(2) Obiectivele pe termen lung privind ozonul în aerul înconjurãtor sunt prevãzute în anexa nr. 1 secţiunea B pct. B.2. Anul 2020 reprezintã anul de referinta pentru atingerea obiectivelor pe termen lung.
ART. 37
Pragul de alerta pentru ozon în aerul înconjurãtor este prevãzut în anexa nr. 1 secţiunea C pct. C.3.
ART. 38
Pragul de informare pentru ozon în aerul înconjurãtor este prevãzut în anexa nr. 1 secţiunea D.
ART. 39
Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a ozonului sunt prevãzute în anexa nr. 2 secţiunea B.
ART. 40
Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a nivelurilor de ozon se determina conform anexei nr. 3 secţiunea B.
ART. 41
Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de ozon sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.3.

CAP. 3
Evaluarea concentratiilor

SECŢIUNEA 1
Mãsurarea în puncte fixe

ART. 42
(1) Mãsurarea în puncte fixe a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, a pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului şi monoxidului de carbon cu ajutorul metodelor specificate în anexa nr. 5 este obligatorie pentru toate aglomerarile şi toate zonele în care este depãşit pragul superior de evaluare.
(2) Mãsurãtorile specificate la alin. (1) pot fi completate cu tehnici de modelare pentru a oferi nivelul adecvat de informaţii privind calitatea aerului.
(3) Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, PM(10), plumb, benzen şi monoxid de carbon se pot folosi combinat mãsurãtori şi tehnici de modelare pentru evaluarea calitãţii aerului acolo unde nivelurile acestor poluanti se situeaza între valorile pragului superior şi ale pragului inferior de evaluare.
(4) Dacã nivelurile de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, PM(10), plumb, benzen şi monoxid de carbon se situeaza sub valoarea pragului inferior de evaluare, pentru evaluarea lor se pot utiliza exclusiv metodele de modelare şi estimare obiectivã. Prevederea nu se aplica în aglomerari în cazul dioxidului de sulf şi al dioxidului de azot, nici în ceea ce priveşte dioxidul de azot în situaţiile în care este necesarã mãsurarea acestuia ca precursor al ozonului.
(5) Mãsurãtorile prevãzute la alin. (1) şi (2) se efectueazã în puncte fixe fie continuu, fie prin prelevãri aleatorii. Numãrul şi continuitatea mãsurãtorilor trebuie sa respecte obiectivele de calitate a datelor conţinute în anexa nr. 4 secţiunea A.
ART. 43
În zonele şi aglomerarile în care informaţiile din mãsurãtorile în puncte fixe ale concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen şi monoxid de carbon sunt completate cu informaţii din alte surse, ca de exemplu: mãsurãtori indicative ale calitãţii aerului, inventare de emisii împreunã cu metode de modelare, numãrul de staţii ce trebuie instalate şi rezoluţia spatiala pentru celelalte tehnici trebuie sa fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanti în conformitate cu anexa nr. 3 secţiunea A şi anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1 şi A.2.
ART. 44
(1) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate aproba efectuarea de mãsurãtori aleatorii ale pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] şi plumbului, în locul celor continue, dacã se poate demonstra ca incertitudinea pe intervalul de încredere de 95%, referitor la mãsurãtorile continue, este sub 10%.
(2) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate aproba efectuarea de mãsurãtori aleatorii pentru benzen, în locul celor continue, dacã se poate demonstra ca incertitudinea, inclusiv incertitudinea datoratã prelevarii aleatorii, este sub 25%.
(3) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - I.N.C.D.P.M. Bucureşti, denumit în continuare I.N.C.D.P.M., este instituit responsabil sa demonstreze îndeplinirea cerinţelor prevãzute la alin. (1) şi (2), cu respectarea ghidurilor europene în materie, şi pentru furnizarea documentãrii aferente.
(4) Mãsurãtorile aleatorii trebuie extinse uniform pe tot parcursul unui an.
ART. 45
(1) În zonele şi aglomerarile în care, în cursul oricãruia dintre cei 5 ani anteriori de mãsurãtori, concentratiile de ozon au depãşit o valoare a obiectivului pe termen lung, mãsurarea continua în puncte fixe este obligatorie.
(2) În cazul în care datele disponibile nu acoperã 5 ani în vederea determinãrii depasirilor obiectivului pe termen lung, se pot folosi combinat date obţinute din campanii de mãsurãtori de scurta durata în perioade şi locuri considerate tipice pentru cele mai mari niveluri de poluare şi rezultatele obţinute din inventarierea emisiilor şi modelarea matematica.
(3) La minimum 50% din staţiile de prelevare pentru ozon se fac, de asemenea, mãsurãtori de dioxid de azot conform anexei nr. 3 secţiunea B. Mãsurarea dioxidului de azot se face continuu, cu excepţia statiilor de fond rural, definite în anexa nr. 2 secţiunea B, unde se pot folosi şi alte metode de mãsurare.
(4) În zonele şi aglomerarile în care informaţiile de la punctele de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe ale concentratiilor de ozon sunt completate cu informaţii din modelare şi/sau mãsurãtori indicative, numãrul total de staţii de prelevare specificat în anexa nr. 3 secţiunea B poate fi redus în urmãtoarele condiţii:
a) metodele de prelevare sa asigure un nivel de informaţii adecvat pentru evaluarea calitãţii aerului în raport cu valorile-tinta, pragul de alerta şi pragul de informare;
b) numãrul punctelor de prelevare ce trebuie instalate şi rezoluţia spatiala a celorlalte tehnici sa fie suficiente pentru determinarea concentratiilor de ozon ce trebuie stabilite conform obiectivelor de calitate a datelor specificate în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.3 şi sa conducã la rezultate ale evaluãrii conform prevederilor art. 65;
c) numãrul punctelor de prelevare din fiecare zona sau aglomerare sa fie de cel puţin un punct de prelevare la 2 milioane de locuitori sau unul la 50.000 kmp, în funcţie de varianta de calcul din care rezulta un numãr mai mare de staţii de prelevare;
d) fiecare zona sau aglomerare sa conţinã cel puţin un punct de prelevare;
e) dioxidul de azot sa fie mãsurat în toate punctele de prelevare, cu excepţia statiilor de fond rural.
(5) Pentru cazurile prevãzute la alin. (4), în evaluarea calitãţii aerului în raport cu valorile-tinta se iau în calcul rezultatele modelarii matematice şi/sau ale mãsurãtorilor indicative.
(6) În zonele şi aglomerarile în care, în cursul fiecãruia dintre cei 5 ani anteriori de mãsurãtori, concentratiile de ozon s-au situat sub valoarea obiectivelor pe termen lung, numãrul de staţii de mãsurare continua se determina conform anexei nr. 3 secţiunea B.
(7) Pe teritoriul României trebuie instalata şi exploatatã cel puţin o statie care sa furnizeze date privind concentratiile substanţelor precursoare ale ozonului, conform listei prevãzute în anexa nr. 6. Numãrul şi amplasarea acestor staţii în care se mãsoarã substantele precursoare ale ozonului se stabilesc ţinându-se seama de obiectivele, metodele şi recomandãrile prevãzute în anexa nr. 6.
(8) Strategia de mãsurare a substanţelor precursoare ale ozonului trebuie sa ţinã seama de cerinţele existente la nivelul Uniunii Europene şi de Programul concertat de supraveghere şi de evaluare a transportului pe distanţe lungi al poluantilor atmosferici în Europa (EMEP).
ART. 46
(1) În fiecare zona şi aglomerare, în care mãsurãtorile în puncte fixe sunt obligatorii şi reprezintã unica sursa de date privind concentratiile de poluanti atmosferici reglementati prin prezentul normativ, numãrul minim al punctelor de prelevare necesar a fi instalate pentru mãsurarea în puncte fixe a concentratiilor se determina potrivit anexei nr. 3.
(2) În fiecare aglomerare se instaleaza cel puţin o statie de mãsurare în puncte fixe a concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi ozon în aerul înconjurãtor, indiferent de nivelul concentratiilor acestor poluanti atmosferici, mãsurate în aglomerarea respectiva, şi chiar dacã pot fi folosite informaţiile suplimentare prevãzute la art. 43 şi la art. 45 alin. (2) şi (4).

SECŢIUNEA 2
Metode de evaluare

ART. 47
(1) Metodele de referinta pentru evaluarea concentratiilor poluantilor atmosferici reglementati prin prezentul normativ sunt prevãzute în anexa nr. 5 secţiunea A.
(2) Metoda provizorie de referinta pentru prelevarea şi analiza PM(2,5) va fi stabilitã de I.N.C.D.P.M. pana la data de 1 iulie 2003, pe baza ghidurilor europene în materie. Metoda provizorie de referinta se aplica pana la momentul standardizarii metodei de referinta de cãtre Comitetul European pentru Standardizare.
ART. 48
(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2005 este obligatorie utilizarea exclusiva a metodelor de referinta pentru evaluarea calitãţii aerului, prevãzute în anexa nr. 5 secţiunea A, sau a metodelor echivalente.
(2) Instituţia competenta pentru stabilirea echivalentei unei metode de evaluare a calitãţii aerului cu metoda de referinta prevãzutã în anexa nr. 5 secţiunea A este Laboratorul Naţional de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M.
(3) Demonstrarea echivalentei unei metode de evaluare a calitãţii aerului cu metoda de referinta prevãzutã în anexa nr. 5 se stabileşte urmãrindu-se ghidurile Uniunii Europene în domeniu.
ART. 49
(1) Laboratoarele de analiza a calitãţii aerului autorizate conform prevederilor legale la momentul intrãrii în vigoare a dispoziţiilor prezentului normativ pot utiliza şi alte metode de evaluare pana la momentul echiparii corespunzãtoare, care sa permitã folosirea metodelor de referinta prevãzute la art. 47 şi 48.
(2) În vederea autorizãrii laboratoarele de analiza a calitãţii aerului, ce se înfiinţeazã ulterior intrãrii în vigoare a dispoziţiilor prezentului normativ, trebuie sa se doteze corespunzãtor pentru a putea folosi metodele de referinta prevãzute în anexa nr. 5 secţiunea A sau metodele echivalente aprobate de Laboratorul Naţional de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M., nefiind permisã utilizarea altor metode.
ART. 50
(1) Laboratorul Naţional de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M. stabileşte şi actualizeazã caracteristicile echipamentelor acceptabile pentru achizitionare şi utilizare în Reţeaua nationala de monitorizare a calitãţii aerului, pe baza metodelor de evaluare prevãzute la art. 47, 48 şi 51.
(2) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului aproba lista menţionatã la alin. (1) şi o publica anual nu mai târziu de data de 31 ianuarie. Aceasta lista se revizuieste ori de câte ori este necesar pentru a reflecta evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi progresul tehnologic în domeniu.

SECŢIUNEA 3
Mãsurãtori indicative

ART. 51
(1) Laboratorul Naţional de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M. stabileşte şi actualizeazã instrucţiunile şi metodele aprobate pentru mãsurãtorile indicative conform ghidurilor şi practicii Uniunii Europene în domeniu.
(2) Obiectivele de calitate a datelor pentru mãsurãtorile indicative sunt prevãzute în anexa nr. 4.

SECŢIUNEA 4
Inventarul emisiilor

ART. 52
(1) Inventarele de emisii ce se utilizeazã pentru modelare în vederea evaluãrii calitãţii aerului înconjurãtor se elaboreazã potrivit metodologiilor aprobate de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.
(2) Inventarele prevãzute la alin. (1) se utilizeazã la actualizarea inventarului naţional de emisii.

SECŢIUNEA 5
Date meteorologice

ART. 53
(1) Mãsurãtori meteorologice continue se efectueazã în fiecare aglomerare la cel puţin o statie fixa reprezentativa pentru condiţiile de dispersie atmosferica de fond urban, cu reprezentativitate la scara kilometrica a campurilor de vant, astfel încât datele sa poatã fi utilizate pentru modelarea calitãţii aerului.
(2) Selectarea statiilor la care sa se efectueze mãsurãtorile meteorologice prevãzute la alin. (1) se face în comun de cãtre I.N.C.D.P.M. şi Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie, denumit în continuare INMH, şi se aproba de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.
(3) În scopurile menţionate la alin. (1) se mãsoarã urmãtorii parametri meteorologici:
a) direcţia vantului;
b) viteza vantului;
c) temperatura aerului;
d) umiditatea relativã;
e) presiunea atmosferica;
f) radiatia solara globalã;
g) gradientul vertical de temperatura;
h) precipitatii.
(4) Instrumentele meteorologice trebuie amplasate şi întreţinute conform instrucţiunilor stabilite de INMH în cooperare cu I.N.C.D.P.M., potrivit ghidurilor Uniunii Europene în domeniu.
(5) Datele meteorologice de la staţiile menţionate la alin. (1) se transmit orar la autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului care rãspunde de evaluarea calitãţii aerului în aglomerarea respectiva, la I.N.C.D.P.M. şi la INMH.

SECŢIUNEA 6
Modelare

ART. 54
(1) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, la propunerea I.N.C.D.P.M., aproba tehnicile de modelare a calitãţii aerului prevãzute la art. 42, 43, 45 şi 53. Tehnicile de modelare a calitãţii aerului se stabilesc în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.
(2) Obiectivele de calitate a datelor pentru modelare sunt prevãzute în anexa nr. 4.

SECŢIUNEA 7
Criterii de agregare a datelor şi de calculare a parametrilor statistici

ART. 55
(1) Criteriile de agregare a datelor şi de calculare a parametrilor statistici sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea C.
(2) Condiţiile standard pentru evaluarea concentratiilor în aerul înconjurãtor sunt prevãzute în anexa nr. 4 secţiunea D.

CAP. 4
Informarea publicului

SECŢIUNEA 1
Date de monitorizare de rutina

ART. 56
(1) Autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului asigura în mod regulat publicului informaţii actualizate privind concentratiile de poluanti în aerul incojurator.
(2) Informaţiile trebuie furnizate prin intermediul mijloacelor de informare în masa, afisaje, Internet, telex, fax, telefon şi alte mijloace disponibile.
ART. 57
(1) Informaţiile privind concentratiile atmosferice de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot şi PM(10) se actualizeazã cel puţin zilnic; în cazul valorilor orare ale dioxidului de sulf şi dioxidului de azot informaţiile se actualizeazã, ori de câte ori este posibil, din ora în ora; informaţiile privind concentratiile de plumb în atmosfera se actualizeazã trimestrial.
(2) Informaţiile referitoare la concentratiile de benzen în atmosfera, ca valoare medie pe cele 12 luni anterioare, se actualizeazã trimestrial şi, ori de câte ori este posibil, lunar.
(3) Informaţiile cu privire la concentratiile atmosferice de monoxid de carbon, ca valoare maxima a mediilor curente pe 8 ore, se actualizeazã cel puţin o data pe zi şi, ori de câte ori este posibil, din ora în ora.
(4) Informaţiile privind concentratiile de ozon în aerul înconjurãtor se actualizeazã cel puţin o data pe zi şi, dacã este posibil, la fiecare ora.
ART. 58
(1) Informaţiile menţionate la art. 56 trebuie sa indice cel puţin orice depasire a concentratiilor prevãzute ca valori limita, valori-tinta, obiective pe termen lung pentru protecţia sãnãtãţii, praguri de alerta sau prag de informare, pentru perioadele de mediere stabilite.
(2) Informaţiile trebuie sa prevadã şi o scurta evaluare comparativ cu valorile limita, pragurile de alerta şi pragul de informare, precum şi date relevante privind efectele asupra sãnãtãţii.
(3) Raportul anual privind starea mediului va cuprinde cu privire la ozon, în domeniul protecţiei sãnãtãţii umane, cel puţin toate depasirile valorilor-tinta, obiectivelor pe termen lung, pragului de alerta şi pragului de informare, pentru perioada de mediere relevanta. În domeniul protecţiei vegetatiei vor fi indicate toate depasirile valorii-tinta şi ale obiectivelor pe termen lung, la care se adauga, dacã este necesar, o scurta evaluare a efectelor acestor depasiri asupra vegetatiei. În raport se includ atât informaţii şi evaluãri privind protecţia pãdurilor, cat şi informaţii privind substantele precursoare ale ozonului.
(4) Responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor prevãzute la alin. (1) revine autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, iar pentru obligaţiile prevãzute la alin. (2) responsabilitatea revine I.N.C.D.P.M.

SECŢIUNEA 2
Depãşirea pragului de informare şi a pragului de alerta

ART. 59
Orice depasire prognozata sau produsã a pragului de alerta trebuie comunicatã de urgenta publicului şi instituţiilor de îngrijire a sãnãtãţii, prin cele mai eficiente medii de informare, de cãtre autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, indicandu-se de asemenea mãsurile urgente necesare, inclusiv mãsurile de protecţie a sãnãtãţii publice.
ART. 60
(1) În cazul depãşirii pragurilor de alerta pentru dioxid de sulf şi dioxid de azot informarea publicului trebuie sa cuprindã cel puţin urmãtoarele date:
a) data, ora şi locul producerii şi motivele acesteia, dacã se cunosc;
b) prognoze privind:
- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreunã cu motivele acestei modificãri;
- aria geograficã afectatã;
- durata incidentului;
c) tipul de populaţie potenţial sensibila la acest incident;
d) precautiile ce trebuie luate de cãtre populaţia sensibila în cauza.
(2) În cazul depãşirii sau iminentei depãşirii pragului de informare sau a pragului de alerta pentru ozon informarea publicului include cel puţin urmãtoarele date:
a) informaţii privind depasirile observate:
- locul sau aria afectatã de depasire;
- tipul pragului depãşit (de alerta sau de informare);
- ora producerii şi durata depãşirii;
- valoarea maxima a concentratiilor medii pe o ora şi pe 8 ore;
b) prognoza pentru dupã-amiaza/ziua (zilele) urmãtoare:
- aria geograficã a depasirilor preconizate ale pragului de informare/alerta;
- modificãrile preconizate ale concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare);
c) informaţii privind tipul de populaţie în cauza, efectele posibile asupra sãnãtãţii şi comportamentul recomandat:
- informaţii asupra grupurilor de populaţie expuse riscurilor;
- descrierea simptomelor probabile;
- precautii recomandate populaţiei afectate;
- locul unde pot fi gãsite informaţiile;
d) informaţii privind acţiunile preventive de reducere a poluarii:
- indicarea grupelor de surse principale;
- recomandãri de acţiuni pentru reducerea emisiilor.
ART. 61
În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevãzute la art. 58 alin. (2), art. 59, art. 60 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) lit. c) şi la art. 66 alin. (1) lit. f) şi g), autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului colaboreazã cu autoritãţile teritoriale pentru sãnãtate.

SECŢIUNEA 3
Rezultatele evaluãrii

ART. 62
(1) I.N.C.D.P.M. pregãteşte şi publica trimestrial în buletine informative şi pe Internet rezultatele evaluãrii calitãţii aerului la nivel naţional.
(2) Un rezumat anual al datelor publicate trimestrial în baza alin. (1) se include în Raportul anual privind starea mediului.
ART. 63
Toate informaţiile furnizate publicului potrivit prevederilor art. 56-62 trebuie sa fie clare, inteligibile şi accesibile.

CAP. 5
Transmiterea şi raportarea datelor

SECŢIUNEA 1
Raportarea datelor

ART. 64
Autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului furnizeazã I.N.C.D.P.M. informaţiile cu privire la reţea, staţiile şi tehnicile de mãsurare conform anexei nr. 7. Informaţiile trebuie prezentate anual cel mai târziu pana la data de 15 februarie a anului urmãtor.
ART. 65
(1) Autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului transmit zilnic la I.N.C.D.P.M. informaţiile privitoare la concentratiile de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen, monoxid de carbon şi ozon în aerul înconjurãtor, conform Regulamentului de funcţionare a Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrata a calitãţii aerului.
(2) Autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului înregistreazã şi transmit la I.N.C.D.P.M. datele privind concentratiile de dioxid de sulf calculate în medie pe 10 minute de la staţiile de mãsurare reprezentative pentru calitatea aerului din zonele locuite din ariile de influenta a surselor pentru care se mãsoarã concentratii orare.
(3) Pentru staţiile prevãzute la alin. (2) autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului transmit la I.N.C.D.P.M. şi numãrul concentratiilor de dioxid de sulf calculate în medie pe 10 minute ce au depãşit 500 æg/mc, numãrul de zile din anul calendaristic în care s-a întâmplat acest lucru, numãrul de zile în care concentratiile orare de dioxid de sulf au depãşit simultan 350 æg/mc şi concentratia maxima înregistratã pe 10 minute.
(4) Datele prevãzute la alin. (2) şi (3) se transmit lunar sau, dacã este posibil, o data cu datele privind concentratiile orare şi vor fi incluse în Raportul anual privind starea mediului.
(5) La raportarea rezultatelor evaluãrii calitãţii aerului pentru PM(2,5) se calculeazã şi se raporteazã urmãtoarele: valoarea mediei aritmetice, medianei, percentilei 98 şi a concentratiei maxime de PM(2,5) mãsurate pe probe de 24 h prelevate pe durata unui an.

SECŢIUNEA 2
Informaţii ce se furnizeazã atunci când mãsurãtorile în puncte fixe nu sunt singurul mijloc de evaluare

ART. 66
Pentru zonele sau aglomerarile în cadrul cãrora se folosesc alte mijloace de evaluare decât mãsurãtorile în puncte fixe sau ca singure mijloace de evaluare a calitãţii aerului, pentru a suplimenta informaţiile obţinute din mãsurare, autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului împreunã cu I.N.C.D.P.M. pregãtesc şi transmit Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului urmãtoarele informaţii:
a) descrierea activitãţilor de evaluare efectuate;
b) metodele specifice utilizate şi descrierea acestora;
c) sursele de date şi informaţii;
d) descrierea rezultatelor, inclusiv acuratetea şi mai ales suprafata regiunii sau, dacã este important, lungimea de drum din cadrul zonei ori aglomerarii în care concentratiile depãşesc valorile limita sau, dupã caz, valorile limita plus marja de toleranta şi suprafata regiunii în care concentratiile depãşesc pragul superior sau inferior de evaluare;
e) cu privire la ozon, descrierea rezultatelor, inclusiv incertitudinile şi mai ales mãrimea ariilor din cadrul zonelor sau aglomerarilor în care concentratiile depãşesc obiectivele pe termen lung ori valorile-tinta;
f) pentru valorile limita stabilite în vederea protecţiei sãnãtãţii, populatiile expuse la concentratii ce depãşesc valorile limita;
g) cu privire la ozon, pentru obiectivele pe termen lung sau valorile-tinta stabilite în scopul protecţiei sãnãtãţii, populaţia potenţial expusã la concentratii ce depãşesc valorile de prag;
h) ori de câte ori este posibil, harti care sa indice distribuţia concentratiilor în fiecare zona sau aglomerare.

SECŢIUNEA 3
Formular de raportare a rezultatelor evaluãrii

ART. 67
Raportarea datelor se va face în formatul aprobat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în conformitate cu cerinţele în domeniu existente la nivelul Uniunii Europene.




     ANEXA 1


la normativ
-----------

PRAGURI DE CALITATE A AERULUI

A. Valori limita, marje de toleranta şi termene limita

A.1. Dioxid de sulf
Valorile limita sunt exprimate în æg/mc. Volumul trebuie exprimat în
condiţii standard (temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa).


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                              Perioada   Valoarea      Marja         Data pana
                             de mediere   limita         de           la care
                                                      toleranta       trebuie
                                                                       atinsa
                                                                      valoarea
                                                                       limita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Valoarea limita orara       1 h     350 æg/mc;  150 æg/mc (43%) 1 ian. 2007
    pentru protecţia sãnãtãţii            a nu se   la data intrãrii
    umane                                  depãşi      în vigoare
                                         de peste    a prezentului
                                         24 de ori  normativ, redusã
                                        într-un an   la 1 ianuarie
                                      calendaristic  2004 şi apoi
                                                     din 12 în 12
                                                    luni cu procente
                                                     anuale egale
                                                    pentru a ajunge
                                                    la 0% la 1 ian.
                                                         2007
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2. Valoarea limita            24 h     125 æg/mc;        Nu        1 ian. 2007
    zilnica pentru                        a nu se
    protecţia                              depãşi
    sãnãtãţii umane                      de peste
                                          3 ori
                                        într-un an
                                       calendaristic
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 3. Valoarea limita            An        20 æg/mc         Nu        1 ian. 2007
    pentru protecţia      calendaristic
    ecosistemelor            şi iarna
                          (1 octombrie-
                            31 martie)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    A.2. Dioxid de azot şi oxizi de azot
    Valorile limita sunt exprimate în æg/mc. Volumul trebuie exprimat în
condiţii standard (temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa).
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                              Perioada   Valoarea      Marja         Data pana
                             de mediere   limita         de           la care
                                                      toleranta       trebuie
                                                                       atinsa
                                                                      valoarea
                                                                       limita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Valoarea limita orara       1 h    200 æg/mc   100 æg/mc (50%)  1 ian. 2010
    pentru protecţia                      NO(2);   la intrarea
    sãnãtãţii umane                     a nu se     în vigoare
                                        depãşi     a prezentului
                                       de peste      normativ,
                                        18 ori       redusã la
                                       într-un an   1 ian. 2005
                                     calendaristic  şi apoi din
                                                    12 în 12 luni
                                                     cu procente
                                                    anuale egale
                                                    pentru a ajunge
                                                       la 0% la
                                                     1 ian. 2010
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2. Valoarea limita anuala     An      40 æg/mc     20 æg/mc (50%)  1 ian. 2010
    pentru protecţia        calenda-    NO(2)        la intrarea
    sãnãtãţii umane          ristic                   în vigoare
                                                    a prezentului
                                                   normativ, redusã
                                                    la 1 ian. 2005
                                                    şi apoi din 12
                                                       în 12 luni
                                                  cu procente anuale
                                                     egale pentru
                                                    a ajunge la 0%
                                                   la 1 ian. 2010
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 3. Valoarea limita anuala     An      30 æg/mc          Nu         1 ian. 2007
    pentru protecţia        calenda-    NO(x)
    vegetatiei              ristic
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    A.3. Pulberi în suspensie [PM(10)]
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                              Perioada   Valoarea      Marja         Data pana
                             de mediere   limita         de           la care
                                                      toleranta       trebuie
                                                                       atinsa
                                                                      valoarea
                                                                       limita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Faza 1
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Valoarea limita zilnica     24 h     50 æg/mc     25 æg/mc (50%) 1 ian.2007
    pentru protecţia sãnãtãţii            PM(10);     la intrarea
    umane                                a nu se      în vigoare a
                                         depãşi de    prezentului
                                         peste 35      normativ,
                                         de ori        redusã la
                                         într-un an   1 ian. 2005
                                        calendaristic   şi apoi
                                                         din 12
                                                       în 12 luni
                                                      cu procente
                                                      anuale egale
                                                       pentru a
                                                      ajunge la 0%
                                                     la 1 ian. 2007
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2. Valoarea limita anuala     An      40 æg/mc      20 æg/mc (50%) 1 ian. 2007
    pentru protecţia        calenda-   PM(10)        la intrarea
    sãnãtãţii umane         ristic                   în vigoare
                                                     a prezentului
                                                       normativ,
                                                       redusã la
                                                      1 ian. 2005
                                                     şi apoi din 12
                                                       în 12 luni
                                                     cu procente
                                                     anuale egale
                                                     pentru a ajunge
                                                        la 0% la
                                                      1 ian. 2007
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Faza 2^1)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Valoarea limita zilnica    24 h    50 æg/mc       Se deriva     1 ian. 2010
    pentru protecţia                    PM(10);   din date şi este
    sãnãtãţii umane                    a nu se       echivalenta
                                       depãşi de     cu valoarea
                                       peste 7 ori    limita din
                                       într-un an       faza 1
                                     calendaristic
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2. Valoarea limita anuala      An     20 æg/mc     10 æg/mc (50%)  1 ian. 2010
    pentru protecţia          alenda-   PM(10)      la 1 ian. 2007,
    sãnãtãţii umane           ristic                  redusã apoi
                                                     din 12 în 12
                                                   luni cu procente
                                                    anuale egale
                                                    pentru a ajunge
                                                         la 0%
                                                    la 1 ian. 2010
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

   A.4. Plumb
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                              Perioada   Valoarea      Marja         Data pana
                             de mediere   limita         de           la care
                                                      toleranta       trebuie
                                                                       atinsa
                                                                      valoarea
                                                                       limita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea limita anuala        An       0,5 æg/mc*1)  0,5 æg/mc      1 ian. 2007
pentru protecţia           calenda-                 (100%) la   sau 1 ian. 2010
sãnãtãţii umane            ristic                   intrarea în     în imediata
                                                     vigoare a      vecinãtate
                                                    prezentului     a surselor
                                                     normativ,       specifice
                                                     redusã la      industriale
                                                    1 ian. 2005     situate pe
                                                  şi apoi din 12   amplasamente
                                                   în 12 luni cu   contaminate
                                                  procente anuale   de decenii
                                                    egale pentru       de
                                                   a ajunge la 0%   activitate
                                                  la 1 ian. 2007   industriala
                                                 sau 1 ian. 2010
                                                   în imediata
                                                   vecinãtate a
                                                surselor punctuale
                                                    specifice
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    *1) Valori limita indicative ce se revizuiesc în baza noilor informaţii
privind efectele asupra sãnãtãţii şi mediului, fezabilitatii tehnice şi
experienţei de aplicare a valorilor limita din faza 1.

    A.5. Benzen
    Valoarea limita este exprimatã în æg/mc. Volumul trebuie exprimat în
condiţii standard (temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa).
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                          Perioada     Valoarea      Marja           Data pana
                         de mediere     limita        de              la care
                                                   toleranta          trebuie
                                                                       atinsa
                                                                      valoarea
                                                                       limita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea limita                An       5 æg/mc   5 æg/mc (100%)    1 ian. 2010
pentru protecţia             calenda-             la 1 ian. 2004,
sãnãtãţii umane               ristic                 redusã la
                                                   1 ian. 2007
                                                 şi apoi din 12
                                                   în 12 luni
                                                cu 1 æg/mc pentru
                                                  a ajunge la 0%
                                                  la 1 ian. 2010
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    A.6. Monoxid de carbon
    Valoarea limita este exprimatã în mg/mc. Volumul trebuie exprimat în
condiţii standard (temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa).
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Parametrul      Valoarea      Marja           Data pana
                                        limita        de              la care
                                                   toleranta          trebuie
                                                                       atinsa
                                                                      valoarea
                                                                       limita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea limita      Valoarea maxima   10 mg/mc   6 mg/mc (60%)     1 ian. 2007
pentru protecţia    zilnica a mediilor           la 1 ian. 2004,
sãnãtãţii umane          pe 8 ore                   redusã la
                                                   1 ian. 2005
                                                  şi apoi din 12
                                                    în 12 luni
                                                    cu 2 mg/mc,
                                                  pentru a ajunge
                                                      la 0%
                                                  la 1 ian. 2007
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea
mediilor curente pe 8 ore, calculate din datele orare şi actualizate din ora
în ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculatã este atribuitã zilei în care se
termina, respectiv: prima perioada de calcul pentru oricare zi este perioada
care începe la ora 17,00 din ziua precedenta şi se termina la ora 1,00 în ziua
respectiva; ultima perioada de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00
la ora 24,00 din ziua respectiva.

    B. Valori-tinta şi obiective pe termen lung pentru ozon
    Toate valorile sunt exprimate în æg/mc. Volumul trebuie exprimat
în urmãtoarele condiţii de temperatura şi presiune: 293 K şi 101,3 kPa.
    AOT40 exprimatã în (æg/mc) x nr. ore înseamnã suma diferenţelor dintre
concentratiile orare ce depãşesc 80 æg/mc (= 40 pãrţi pe miliard) şi 80 æg/mc
pe o perioada data, folosind numai valori pe 1 h mãsurate zilnic între 8 a.m.
şi 8 p.m. ora Europei Centrale.
    Pentru a putea fi validate datele anuale privind depasirile utilizate pentru
verificarea conformarii la valorile-tinta şi obiectivele pe termen lung de mai
jos trebuie sa respecte criteriile de agregare a datelor şi de calculare a
parametrilor statistici, prevãzute în prezentul normativ.

    B.1. Valori-tinta
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                Parametrul        Valoarea-tinta pentru 2010*a)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Valoarea-tinta pentru  Valoarea maxima zilnica  120 æg/mc; a nu se depãşi
   protecţia sãnãtãţii    a mediilor pe 8 ore*b)   peste 25 de zile dintr-un an
   umane                                           calendaristic mediat pe 3
                                                   ani*c)
2. Valoarea-tinta pentru  AOT40, calculatã din     18.000 æg/mc x h - valoare
   protecţia vegetatiei   valorile orare de la     mediata pe 5 ani*c)
                          1 mai pana la 31 iulie
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    *a) Conformarea la valorile-tinta se va evalua începând cu aceasta data,
respectiv 2010 va fi primul an ale cãrui date se vor folosi la stabilirea
conformarii pe urmãtorii 3 sau 5 ani, dupã caz.
    *b) Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea
mediilor curente pe 8 ore, calculate din date orare şi actualizate din ora în
ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculatã se înscrie pentru ziua în care
intervalul s-a încheiat, respectiv prima perioada de calcul pentru o zi începe
la ora 17,00 din ziua anterioarã şi se termina la ora 1,00 din ziua respectiva;
ultima perioada de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00 la ora
24,00 din ziua respectiva.
    *c) Dacã nu se pot determina mediile pe 3 sau 5 ani pe baza unui set complet
de date anuale consecutive, minimul de date pe un an necesare verificãrii
conformarii la valorile-tinta va fi dupã cum urmeazã:
    - pentru valoarea-tinta pentru protecţia sãnãtãţii umane: datele valabile
pe un an;
    - pentru valoarea-tinta pentru protecţia vegetatiei: datele valabile pe
3 ani.

    B.2. Obiectivele pe termen lung
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                     Parametrul                  Obiectivul pe
                                                                  termen lung
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Obiectivul pe termen lung   Valoarea maxima zilnica a mediilor     120 æg/mc
pentru protecţia sãnãtãţii  pe 8 ore dintr-un an calendaristic
umane
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Obiectivul pe termen lung   AOT40, calculatã din valorile orare   6.000 æg/mc
pentru protecţia            din mai pana în iulie
vegetatiei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    C. Praguri de alerta

    C.1. Dioxid de sulf
    500 æg/mc mãsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru
calitatea aerului, pe o suprafata de cel puţin 100 km 2 sau pentru o intreaga
zona sau aglomerare, depinde care este mai mica

    C.2. Dioxid de azot
    400 æg/mc mãsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru
calitatea aerului, pe o suprafata de cel puţin 100 km 2 sau pentru o intreaga
zona sau aglomerare, depinde care este mai mica

    C.3. Ozon
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                           Parametrul            Pragul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul de alerta                        Media pe 1 h            240 æg/mc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    Depãşirea acestui prag trebuie sa fie masurata sau prognozata timp de
3 ore consecutive.
    D. Pragul de informare pentru ozon
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                        Parametrul              Pragul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul de informare               Media pe 1 h               180 æg/mc
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    E. Pragurile superior şi inferior de evaluare

    E.1. Dioxid de sulf
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                               Protecţia sãnãtãţii            Protecţia
                                                            ecosistemelor
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul superior de evaluare   60% din valoarea limita  60% din valoarea limita
                              pe 24 h (75 æg/mc; a nu  de iarna (12 æg/mc)
                              se depãşi de peste 3 ori
                              într-un an calendaristic)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul inferior de evaluare   40% din valoarea limita   40% din valoarea limita
                              pe 24 h (50 æg/mc; a nu   de iarna (8 æg/mc)
                              se depãşi de peste 3 ori
                              într-un an calendaristic)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    E.2. Dioxid de azot şi oxizi de azot
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                          Valoarea             Valoarea           Valoarea
                        limita orara        limita anuala       limita anuala
                      pentru protecţia     pentru protecţia    pentru protecţia
                      sãnãtãţii umane       sãnãtãţii umane       vegetatiei
                          [NO(2)]              [NO(2)]             [NO(x)]
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul superior   70% din valoarea limita   80% din valoarea  80% din valoarea
de evaluare       (140 æg/mc; a nu se       limita (32 æg/mc) limita (24 æg/mc)
                  depãşi de peste 18 ori
                  într-un an calendaristic)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul inferior   50% din valoarea limita   65% din valoarea   65% din valoarea
de evaluare       (100 æg/mc;               limita (26 æg/mc)  limita
                  a nu se depãşi de peste                      (19,5 æg/mc)
                  18 ori într-un an
                  calendaristic)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    E.3. Pulberi în suspensie [PM(10)]
    Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru [PM(10)] se bazeazã pe
valorile limita indicative pentru 1 ianuarie 2010.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                      Media pe 24 h            Media anuala
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul superior de evaluare    60% din valoarea limita      70% din valoarea
                               (30 æg/mc; a nu se           limita (14 æg/mc)
                               depãşi de peste 7 ori
                               într-un an calendaristic)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul inferior de evaluare    40% din valoarea limita      50% din valoarea
                               (20 æg/mc; a nu se           limita (10 æg/mc)
                               depãşi de peste 7 ori
                               într-un an calendaristic)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    E.4. Plumb
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                   Media anuala
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul superior de evaluare           70% din valoarea limita (0,35 æg/mc)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul inferior de evaluare           50% din valoarea limita (0,25 æg/mc)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    E.5. Benzen
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                   Media anuala
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul superior de evaluare           70% din valoarea limita (3,5 æg/mc)
Pragul inferior de evaluare           40% din valoarea limita (2 æg/mc)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    E.6. Monoxid de carbon
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                   Media pe 8 ore
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pragul superior de evaluare           70% din valoarea limita (7 mg/mc)
Pragul inferior de evaluare           50% din valoarea limita (5 mg/mc)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



ANEXA 2


    ────────
la normativ
────────────

    Amplasarea statiilor de mãsurare în puncte fixe - criterii de clasificare şi amplasare a punctelor de prelevare pentru mãsurarea concentratiilor

    A. Pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen şi monoxid de carbon
    A.1. Amplasarea la macroscara
    a) Protecţia sãnãtãţii umane
    Staţiile de prelevare orientate spre protecţia sãnãtãţii umane se amplaseaza:
    (i) astfel încât sa furnizeze date privind ariile din interiorul zonelor şi aglomerarilor în care apar concentratiile cele mai mari la care poate fi expusã populaţia, în mod direct sau indirect, pe o perioada direct legatã de perioada de mediere a valorii (valorilor) limita;
    (ii) astfel încât sa furnizeze date privind nivelurile din alte perimetre (arii) ale zonelor şi aglomerarilor reprezentative din punct de vedere al expunerii populaţiei.
    În general, staţiile de prelevare se amplaseaza astfel încât sa se evite mãsurarea unor micromedii din imediata vecinãtate. De regula, o statie de prelevare se amplaseaza astfel încât sa fie reprezentativa pentru calitatea aerului într-o arie inconjuratoare de cel puţin 200 mp, în cazul statiilor orientate pe trafic, şi de mai mulţi kilometri patrati în cazul statiilor de fond urban.
    Staţiile de prelevare trebuie, de asemenea, sa fie reprezentative, ori de câte ori este posibil, pentru puncte asemãnãtoare care nu se afla în imediata lor vecinãtate.
    b) Protecţia ecosistemelor şi vegetatiei - referitor la mãsurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, plumb şi pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)]
    Punctele de prelevare orientate spre protecţia ecosistemelor sau vegetatiei se amplaseaza la peste 20 km distanta de aglomerari şi la peste 5 km de alte arii construite, instalaţii industriale sau autostrazi. De exemplu, un punct de prelevare se amplaseaza astfel încât sa fie reprezentativ pentru calitatea aerului pe o arie inconjuratoare de cel puţin 1.000 kmp. O statie de prelevare poate fi amplasata la o distanta mai mica sau astfel încât sa fie reprezentativa pentru calitatea aerului pe o arie mai mica, în raport cu condiţiile geografice.
    A.2. Amplasarea la microscara
    Se tine cont de urmãtoarele criterii:
    a) fluxul de aer în jurul orificiului de admisie al sondei sa nu fie limitat sau obstructionat de elemente care sa afecteze circulaţia aerului în apropierea sondei (în mod normal, la cativa metri distanta de clãdiri, balcoane, copaci sau alte obstacole şi la cel puţin 0,5 m distanta de cea mai apropiatã clãdire în cazul statiilor de prelevare orientate în vederea evaluãrii calitãţii aerului la fatada clãdirii);
    b) în general orificiul de admisie al instrumentului de prelevare sa se afle între 1,5 m (înãlţimea de respiratie) şi 4 m distanta fata de sol. În alte cazuri pot fi necesare pozitionari la înãlţime mai mare (de pana la 8 m). Acestea sunt indicate şi dacã statia este reprezentativa pentru o arie mai mare;
    c) orificiul de admisie al sondei sa nu se amplaseze în apropierea surselor, pentru a se evita captarea directa a emisiilor neamestecate cu aerul înconjurãtor;
    d) orificiul de ieşire al sondei sa se amplaseze astfel încât sa se evite recircularea aerului înapoi prin orificiul de admisie;
    e) amplasarea statiilor orientate pe trafic:
    1. pentru toţi poluantii aceste puncte de prelevare sa fie la cel puţin 25 m distanta de marginea intersectiilor mari şi la cel puţin 4 m de axul celei mai apropiate benzi de circulaţie;
    2. pentru dioxidul de azot şi monoxidul de carbon orificiile de admisie sa se gãseascã la cel mult 5 m distanta de bordura;
    3. pentru pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb şi benzen orificiile de admisie se pozitioneaza astfel încât sa fie reprezentative pentru calitatea aerului la fatada clãdirii.
    Se folosesc, de asemenea, şi urmãtorii factori:
    a) surse de interferenta;
    b) securitate;
    c) acces;
    d) accesibilitatea la energia electrica şi la legãturile telefonice;
    e) vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile;
    f) siguranta publicului şi a operatorilor;
    g) avantajele coamplasarii statiilor de prelevare pentru mai mulţi poluanti;
    h) planurile de urbanism.
    B. Ozon
    B.1. Amplasarea la macroscara





 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Tipul statiei  Obiectivele mãsurãtorilor  Reprezenta-    Criterii de amplasare
                                           tivitate*a)     la macroscara
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 URBAN        Protecţia sãnãtãţii umane:   Cativa kmp  Departe de sursele de 
              pentru evaluarea expunerii               emisii locale, ca de 
              populaţiei urbane la ozon,               exemplu: trafic, staţii 
              respectiv acolo unde atât                de benzina etc.
              densitatea populaţiei, cat şi       
              concentratia de ozon sunt                Locuri ventilate unde 
              mari şi reprezentative pentru            pot fi mãsurate niveluri
              expunerea populaţiei                     de concentratii ale 
                                                       amestecurilor de 
                                                       poluanti

                                                       Amplasamente, ca de 
                                                       exemplu: arii rezi-
                                                       dentiale sau comerciale 
                                                       din oraşe, parcuri
                                                       (departe de copaci), 
                                                       strãzi mari sau pieţe 
                                                       slab sau deloc 
                                                       circulate, spaţii 
                                                       deschise caracteristice
                                                       localurilor de învaţã-
                                                       mant, sport sau recreere
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 SUBURBAN     Protecţia sãnãtãţii umane    Câteva zeci La oarecare distanta de 
              şi vegetatiei: pentru        de kmp      aria de emisii maxime,
              evaluarea expunerii                      în direcţia/direcţiile  
              populaţiei şi vegetatiei                 vantului dominant 
              de la marginea unei                      asociate condiţiilor
              aglomerari, acolo unde                   favorabile formãrii     
              pot aparea cele mai mari                 ozonului                 
              niveluri de ozon la                        
              care pot fi expuse populaţia             Acolo unde populaţia,
              şi vegetatia, în mod direct              recoltele sensibile
              sau indirect                             sau ecosistemele
                                                       naturale aflate la 
                                                       limita exterioarã a
                                                       unei aglomerari sunt 
                                                       expuse la concentratii
                                                       mari de ozon

                                                       Acolo unde este cazul,
                                                       unele staţii suburbane
                                                       şi pe direcţia opusã 
                                                       vantului dominant fata
                                                       de ariile de maxima 
                                                       concentraţie, pentru a
                                                       determina nivelurile de
                                                       fond regional ale 
                                                       ozonului
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 RURAL        Protecţia sãnãtãţii umane    Niveluri    Staţiile pot fi 
              şi vegetatiei: pentru        subregi-    amplasate în mici aşezãri 
              evaluarea expunerii          onale       şi/sau arii cu  
              populaţiei, recoltelor       (cativa     ecosisteme naturale,
              sensibile sau a               kmp)       pãduri sau culturi 
              ecosistemelor naturale                   agricole 
              la concentratii de
              ozon la scara                            Reprezentative pentru
              subregionala                             ozon, departe de 
                                                       influenta surselor locale
                                                       de emisii din imediata
                                                       vecinãtate, ca de 
                                                       exemplu, instalaţii 
                                                       industriale şi drumuri

                                                       În spaţii deschise, 
                                                       dar nu pe varfuri de 
                                                       munti înalţi
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 FOND RURAL   Protecţia sãnãtãţii umane şi  Nivel      Staţii amplasate în zone 
              vegetatiei: pentru evaluarea  regional/  cu densitate mica a 
              expunerii recoltelor sau      naţional/  populaţiei, de exemplu
              ecosistemelor naturale la     conti-     cu ecosisteme naturale, 
              concentratii de ozon la       nental     pãduri,departe de ariile  
              scara regionala, precum şi               urbane sau industriale
              a expunerii populaţiei        Între      şi de sursele locale de
                                            1.000      emisii
                                            şi
                                            10.000 kmp De evitat locurile unde
                                                       exista condiţii locale
                                                       de formare a inversiunii 
                                                       la nivelul solului, ca
                                                       şi varfurile de munti 
                                                       înalţi

                                                       Nu sunt recomandate 
                                                       locurile de pe litoral
                                                       cu cicluri diurne 
                                                       eoliene pronunţate,
                                                       cu caracter local
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────






────────────
    *a) Ori de câte ori este posibil, punctele de prelevare trebuie sa fie reprezentative pentru puncte similare ce nu se afla în imediata lor vecinãtate.

    Pentru staţiile rurale şi de fond rural se tine seama, dupã caz, de coordonarea cu cerinţele Uniunii Europene de monitorizare privind protecţia pãdurilor fata de poluarea atmosferica.
    B.2. Amplasarea la microscara
    Se tine cont de urmãtoarele criterii:
    a) Fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare trebuie sa fie neobstructionat (liber pe un arc de minimum 270°), fãrã obstacole care sa afecteze circulaţia aerului în vecinãtatea sondei, respectiv la o distanta fata de clãdiri, balcoane, copaci şi alte obstacole de peste dublul inaltimii cu care obstacolul se ridica deasupra sondei.
    b) În general, orificiul de admisie al sondei trebuie sa fie amplasat între 1,5 m (zona de respiratie) şi 4 m distanta fata de sol. Staţiile urbane sau din zonele împãdurite pot fi plasate în unele cazuri la înãlţimi mai mari.
    c) Sonda de admisie trebuie sa fie plasata la distanta apreciabila fata de surse, precum coşuri de furnal sau de incinerator, şi la peste 10 m de cel mai apropiat drum, distanta crescand în funcţie de intensitatea traficului.
    d) Orificiul de ieşire al sondei se amplaseaza astfel încât sa se evite recircularea aerului înapoi în orificiul de admisie.
    Se folosesc, de asemenea, şi urmãtorii factori:
    a) surse de interferenta;
    b) securitate;
    c) acces;
    d) accesibilitatea la energia electrica şi la legãturile telefonice;
    e) vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile;
    f) siguranta publicului şi a operatorilor;
    g) oportunitatea amplasarii laolalta a statiilor de prelevare pentru poluanti diferiţi;
    h) planurile de urbanism.
    C. Documentarea şi analiza selectãrii amplasamentelor
    Procedurile de selectare a amplasamentelor trebuie sa fie complet documentate în faza de clasificare prin mijloace ca: fotografii pe coordonate geografice ale împrejurimilor şi o harta detaliatã. Amplasamentele se revizuiesc la intervale regulate, cu repetarea documentaţiei pentru a verifica respectarea în continuare a criteriilor de selecţie.
    În cazul statiilor de monitorizare a ozonului sunt necesare o analiza şi interpretare corespunzãtoare a datelor de monitorizare în contextul proceselor meteorologice şi fotochimice care afecteazã concentratiile de ozon mãsurate în punctul respectiv.

     ANEXA 3
    ────────
la normativ
────────────

     Criterii de determinare a numãrului minim de puncte de prelevare
               pentru staţiile de mãsurare în puncte fixe

    A. Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, plumb, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], benzen şi monoxid de carbon

    A.1. Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe pentru verificarea conformarii cu valorile limita pentru protecţia sãnãtãţii umane şi cu pragurile de alerta în zonele şi aglomerarile în care mãsurãtorile în puncte fixe sunt singura sursa de informaţii
    a) Surse difuze





 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                  În cazul în care   În cazul în care    Pentru SO(2) şi NO(2),
 Populaţia zonei  concentratiile     concentratiile      în aglomerari în care
 sau aglomerarii  depãşesc pragul    maxime se situeaza  concentratiile maxime
 (mii locuitori)     superior        între pragul          sunt sub pragul
                  de evaluare        superior şi cel     inferior de evaluare 
                                     inferior de
                                     evaluare
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
        0-249          1                1                  Nu este cazul
      250-499          2                1                        1
      500-749          2                1                        1
      750-999          3                1                        1
    1.000-1.499        4                2                        1
    1.500-1.999        5                2                        1
    2.000-2.749        6                3                        2
    2.750-3.749        7                3                        2
    3.750-4.749        8                4                        2
    4.750-5.999        9                4                        2
        ≥ 6.000       10                5                        3
               Pentru dioxid de azot,
               pulberi în suspensie
               [PM(10) şi PM(2,5)], benzen
               şi monoxid de carbon
               se includ cel puţin o
               statie de fond urban
               şi una de trafic, dacã
               astfel nu creste numãrul
               statiilor
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



b) Surse punctuale
Pentru evaluarea concentratiilor în apropierea surselor punctuale numãrul punctelor de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe se calculeazã pe baza densitatii emisiilor, a tipurilor de distribuţie probabila a poluarii atmosferice şi a expunerii potenţiale a populaţiei.
A.2. Protecţia ecosistemelor şi vegetatiei - referitor la mãsurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] şi plumb
Numãrul minim de puncte de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe în vederea evaluãrii conformarii cu valorile limita pentru ecosistemele şi vegetatia din regiunile lipsite de aglomerari:



 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 În cazul în care concentratiile maxime        În cazul în care concentratiile 
 depãşesc pragul superior de evaluare          maxime se situeaza între pragul 
                                               superior şi cel inferior de
                                                         evaluare
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1 statie la fiecare 20.000 kmp             1 statie la fiecare 40.000 kmp
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



B. Ozon
B.1. Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurãtori continue în puncte fixe pentru evaluarea calitãţii aerului din punct de vedere al conformarii la valorile-tinta, obiectivele pe termen lung şi pragurile de alerta şi de informare acolo unde mãsurãtorile în puncte fixe sunt singura sursa de informaţii


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Populaţia     Aglomerari      Alte zone               Fond rural
 (x 1.000)      (urban şi      (suburban
                suburban)*a)    şi rural)*a)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    0-249                            1       1 statie/50.000 kmp ca densitate
  250-499            1               2       medie pentru toate zonele din
  500-999            2               2       ţara*b)
1.000-1.499          3               3
1.500-1.999          3               4
2.000<2.749          4               5
2.750-3.749          5               6
   >3.750   1 statie în plus la   1 statie în 
            2 milioane locuitori  plus la
                                  2 milioane
                                  locuitori
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────





────────────
    *a) Cel puţin 1 statie în ariile suburbane, unde poate aparea cea mai mare expunere a populaţiei. În aglomerari cel puţin 50% dintre staţii se amplaseaza în arii suburbane.
    *b) Se recomanda 1 statie la 25.000 kmp pentru zonele cu teren complex.


    B.2. Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe în zonele şi aglomerarile unde sunt atinse obiectivele pe termen lung
    Numãrul statiilor de prelevare pentru ozon trebuie ca, împreunã cu alte mijloace suplimentare de evaluare a calitãţii aerului, cum ar fi modelarea şi amplasarea împreunã cu staţiile pentru mãsurarea dioxidului de azot, sa fie suficient pentru a permite evaluarea tendinţelor poluarii cu ozon şi pentru a verifica conformarea cu obiectivele pe termen lung. Numãrul statiilor amplasate în aglomerari şi în alte zone poate fi redus la o treime fata de cel specificat la pct. B.1.
    Acolo unde informaţiile de la staţiile de mãsurare în puncte fixe sunt singura sursa de informaţii, trebuie menţinutã cel puţin o statie de monitorizare. Dacã în urma reducerii numãrului de staţii într-o zona nu ar mai rãmâne nici o statie, atunci, prin coordonare cu numãrul de staţii din zonele invecinate, trebuie sa se asigure o evaluare adecvatã a concentratiilor de ozon în raport cu obiectivele pe termen lung.
    Numãrul statiilor de fond rural trebuie sa fie de 1 la 100.000 kmp.

     ANEXA 4
    ────────
la normativ
────────────

         Obiective de calitate a datelor, metode de determinare a depasirilor
                           şi alte statistici

    A. Obiective de calitate a datelor
    A.1. Pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] şi plumb
    Programele de asigurare a calitãţii stabilesc urmãtoarele obiective de calitate a datelor pentru acuratetea obligatorie a metodelor de evaluare, timpul minim de acoperire cu date şi captura de date din mãsurãtori:





 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                Dioxidul de sulf, dioxidul de azot      Pulberi în suspensie
                    şi oxizii de azot               [PM(10)şi PM(2,5)] şi plumb
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Mãsurãtori continue
 în puncte fixe
 Incertitudine                  15%                         25%
 Captura minima de date         90%                         90%
 Mãsurãtori indicative
 Incertitudine                  25%                         50%
 Captura minima de date         90%                         90%
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Timpul minim acoperit   14% (o mãsurare aleatorie   14% (o mãsurare aleatorie 
                        pe saptamana, distribuita   pe saptamana, distribuita 
                        uniform pe parcursul        uniform pe parcursul unui
                        unui an, sau 8 sãptãmâni    an, sau 8 sãptãmâni 
                        distribuite uniform pe      distribuite uniform 
                        parcursul unui an)          pe parcursul unui an)

Modelare
Incertitudine pentru:
Medii orare                    50-60%                         -
Medii zilnice                   50%                           -
Medii anuale                    30%                          50%
Estimare obiectivã
Incertitudine                   75%                          100%
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Incertitudinea metodelor de mãsurare (pe un interval de încredere de 95%) se evalueaza conform principiilor conţinute în Ghidul de exprimare a incertitudinii mãsurãtorilor (ISO 1993) sau în metodologia ISO 5725-1 "Acuratetea (realitate şi precizie) metodelor de mãsurare şi a rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere în raport cu valorile concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorii limita, pentru un interval de încredere de 95%. Incertitudinea mãsurãtorilor continue în puncte fixe se interpreteazã ca aplicabilã în domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag corespunzãtoare.
Incertitudinea pentru modelare şi estimare obiectivã se defineste ca deviatia maxima a nivelurilor de concentratii mãsurate şi calculate pe perioada asociata valorii de prag corespunzãtoare, fãrã a tine seama de momentul când au loc aceste evenimente.
Cerinţele privind captura minima de date şi timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrãrilor normale de întreţinere a instrumentelor.
A.2. Pentru benzen şi monoxid de carbon
Programele de asigurare a calitãţii stabilesc urmãtoarele obiective de calitate a datelor privind acuratetea obligatorie a metodelor de evaluare, timpul minim acoperit şi captura de date din instrumente.


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                           Benzen          Monoxid de carbon
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Mãsurãtori în puncte fixe
Incertitudine                               25%                   15%
Captura minima de date                      90%                   90%
Timp minim acoperit           35% pentru staţii de fond            -
                              urban şi trafic (distribuite
                              în tot cursul anului astfel
                              încât sa fie reprezentative
                              pentru diferite condiţii de
                              clima şi trafic)
                              90% pentru regiuni industriale
Mãsurãtori indicative
Incertitudine                                30%                  25%
Captura minima de date                       90%                  90%
Timp minim acoperit           14% (o mãsurare aleatorie    14% (o mãsurare 
                              pe saptamana, distribuita    aleatorie pe  
                              uniform în cursul unui an,   saptamana,     
                              sau 8 sãptãmâni              distribuita       
                              distribuite uniform          uniform în cursul  
                              în cursul unui an)           unui an,sau 8
                                                           sãptãmâni 
                                                           distribuite
                                                           uniform în cursul
                                                           unui an)

Modelare
Incertitudine pentru:
Medii pe 8 ore                        -                            50%
Medii anuale                         50%                            -
Estimare obiectivã
Incertitudine                       100%                           75%

 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Incertitudinea metodelor de mãsurare (pe un interval de încredere de 95%) se evalueaza conform principiilor conţinute în Ghidul de exprimare a incertitudinii mãsurãtorilor (ISO 1993) sau în metodologia ISO 5725-1 "Acuratetea (realitate şi precizie) metodelor de mãsurare şi a rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere în raport cu valorile concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorii limita, pentru un interval de încredere de 95%. Incertitudinea mãsurãtorilor continue în puncte fixe se interpreteazã ca aplicabilã în domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag corespunzãtoare.
Incertitudinea pentru modelare şi estimare obiectivã se defineste ca deviatia maxima a nivelurilor de concentratii mãsurate şi calculate pe perioada asociata valorii de prag corespunzãtoare, fãrã a tine seama de momentul când au loc aceste evenimente.
Cerinţele privind captura minima de date şi timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrãrilor normale de întreţinere a instrumentelor.
A.3. Ozon
Urmãtoarele obiective de calitate a datelor privind acuratetea cerutã pentru metodele de evaluare, timpul minim acoperit şi captura de date din mãsurãtori sunt prevãzute cu caracter orientativ pentru programele de asigurare a calitãţii:


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                     Pentru ozon, NO şi NO(2)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Mãsurãtori continue în puncte fixe
 Incertitudinea mãsurãtorilor individuale                 15%
 Captura minima de date                                  90% vara
                                                         75% iarna
 Mãsurãtori indicative
 Incertitudinea mãsurãtorilor individuale                30%
 Captura minima de date                                  90%
 Timp minim acoperit                                   >10% vara

 Modelare
 Incertitudine pentru:
 Medii orare (ziua)                                     50%
 Maxima zilnica pe 8 ore                                50%

 Estimare obiectivã
 Incertitudine                                          75%
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Incertitudinea metodelor de mãsurare (pe un interval de încredere de 95%) se evalueaza conform principiilor conţinute în Ghidul de exprimare a incertitudinii mãsurãtorilor (ISO 1993) sau în metodologia ISO 5725-1 "Acuratetea (realitate şi precizie) metodelor de mãsurare şi a rezultatelor" (1994) sau echivalent.
Procentele din tabel sunt date ca repere în raport cu valorile concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorilor-tinta şi obiectivelor pe termen lung, pentru un interval de încredere de 95%. Incertitudinea mãsurãtorilor continue în puncte fixe se interpreteazã ca aplicabilã în domeniul de concentratii utilizat pentru valoarea de prag corespunzãtoare.
Incertitudinea pentru modelare şi estimare obiectivã se defineste ca deviatia maxima a nivelurilor de concentratii mãsurate şi calculate pe perioada asociata valorii de prag corespunzãtoare, fãrã a tine seama de momentul când au loc aceste evenimente.
Cerinţele privind captura minima de date şi timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrarilor periodice sau lucrãrilor normale de întreţinere a instrumentelor.
B. Determinarea depasirilor pragurilor superior şi inferior de evaluare - pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, PM(10), plumb şi monoxid de carbon
Depãşirea pragurilor superior şi inferior de evaluare se determina pe baza concentratiilor înregistrate în cei 5 ani anteriori. Se considera ca un prag de evaluare a fost depãşit dacã aceasta depasire a avut loc cel puţin în 3 ani diferiţi din cei 5 anteriori.
Dacã sunt disponibile date pe mai puţin de 5 ani, se pot utiliza combinat campanii de mãsurãtori de scurta durata în locuri şi perioade în care este probabil sa apara de obicei cele mai mari niveluri de poluare şi rezultatele obţinute din inventarierea emisiilor şi modelare, pentru a determina depasirile pragurilor superior şi inferior de evaluare.
C. Criteriile de agregare a datelor şi calculare a parametrilor statistici
C.1. Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10)şi PM(2,5)], plumb, benzen şi monoxid de carbon
Criterii privind captura de date
a) Agregarea datelor
Criteriile de calculare a valorilor orare şi pe 24 h din datele cu perioade de mediere mai scurte sunt:
- pentru valorile orare: captura minima de date 75%;
- pentru valori pe 24 h: cel puţin 13 valori orare disponibile, nu mai mult de 6 valori orare succesive lipsa.
b) Calculul parametrilor statistici
- pentru medie şi mediana: captura minima de date 50%;
- pentru percentilele 98; 99,9 şi pentru concentratia maxima: captura minima de date 75%.
Raportul dintre numãrul de date valabile pentru cele doua sezoane ale anului considerat nu poate fi mai mare de 2, cele doua sezoane fiind iarna (din ianuarie pana în martie inclusiv şi din octombrie pana în decembrie inclusiv) şi vara (din aprilie pana în septembrie inclusiv).
C.2. Ozon
Pentru verificarea validitãţii în agregarea datelor şi calcularea parametrilor statistici se utilizeazã urmãtoarele criterii:



──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Parametrul                   Proporţia de date valabile necesare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Valori orare                     75% (adicã 45 minute)
 Valori pe 8 h                    75% din valori (adicã 6 ore)
 Media maximelor zilnice pe 8 h   75% din mediile curente orare ale mediilor
 din mediile curente pe 8 h       pe 8 h (adicã 18 medii curente pe 8 h
 AOT40                            zilnic)
                                  90% din valorile orare pe perioada definitã
                                  pentru calculul valorii AOT40*a)
 Media anuala                     75% din valorile orare de vara
                                  (aprilie-septembrie) şi de iarna 
                                  (ianuarie-martie, octombrie-decembrie)
                                  separat pe sezon
 Numãr de depasiri şi valori      90% din maximele zilnice ale mediilor 
 maxime lunare                    pe 8 h (27 valori zilnice disponibile lunar)
                                  90% din valorile orare între orele 8,00
                                  şi 20,00 ora Europei Centrale
 Numãr de depasiri şi valori      Cinci din şase luni în sezonul de vara
 maxime anuale                    (aprilie-septembrie)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────





──────────
    *a) În caz ca nu sunt disponibile toate datele din mãsurãtori posibile, pentru calcularea valorilor AOT40 se foloseşte urmãtorul factor:





                                      total nr. ore posibil*)
  AOT40 [estimat] = AOT40(mãsurat) x ─────────────────────────
                                     nr. valori orare mãsurate





─────────
    *) Numãrul de ore din intervalul de timp pentru definirea AOT40 (adicã 8,00-20,00 ora Europei Centrale de la 1 mai la 31 iulie în fiecare an pentru protecţia vegetatiei şi de la 1 aprilie la 30 septembrie în fiecare an pentru protecţia pãdurilor).

    D. Condiţiile standard pentru evaluarea concentratiilor în aerul înconjurãtor
    Condiţiile standard pentru mãsurãtori sunt temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa.

     ANEXA 5
    ────────
la normativ
────────────

                                METODE DE REFERINTA
                          pentru evaluarea concentratiilor

    Mãsurare în staţiile fixe
    1. Dioxid de sulf
    Metoda de referinta pentru analiza
    ──────────────────────────────────
    Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevãzutã în ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer înconjurãtor - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei în ultraviolet.
    2. Dioxid de azot şi oxizi de azot
    Metoda de referinta pentru analiza
    ──────────────────────────────────
    Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot şi a oxizilor de azot este cea prevãzutã în ISO 7996/1985 "Aer înconjurãtor - determinarea concentratiei masive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta.
    3. Plumb
    Metoda de referinta pentru prelevare
    ────────────────────────────────────
    Metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeaşi cu metoda de prelevare pentru PM(10).
    Metoda de referinta pentru analiza
    ──────────────────────────────────
    Metoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevãzutã în ISO 9855/1993 "Aer înconjurãtor - determinarea conţinutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda spectroscopie cu absorbţie atomica.
    4. PM(10)
    Metoda de referinta pentru prelevare şi mãsurare
    ────────────────────────────────────────────────
    Metoda de referinta pentru prelevarea şi mãsurarea PM(10) este cea descrisã în EN 12341 "Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fracţiunii PM(10) din pulberile în suspensie". Principiul de mãsurare se bazeazã pe colectarea pe filtre a fracţiunii PM(10) a pulberilor în suspensie şi determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice.
    5. PM(2,5)
    Metoda de referinta pentru prelevare şi mãsurare
    ────────────────────────────────────────────────
    Metoda de referinta pentru prelevarea şi mãsurarea PM(2,5) va fi stabilitã potrivit art. 47 din normativ.
    6. Benzen
    Metoda de referinta pentru prelevare şi analiza
    ────────────────────────────────────────────────
    Metoda de referinta pentru mãsurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmatã de determinare gaz-cromatografica, standardizata în prezent de cãtre Comitetul European pentru Standardizare (CEN).
    7. Monoxid de carbon
    Metoda de referinta pentru analiza
    ──────────────────────────────────
    Metoda de referinta pentru mãsurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica în infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224.
    8. Ozon
    Metode de referinta pentru analiza ozonului şi de calibrare a instrumentelor pentru ozon:
    ──────────────────────────────────────────────────────────────
    - metoda de analiza: metoda fotometrica în UV (ISO 13964);
    - metoda de calibrare: fotometru de referinta în UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6).

     ANEXA 6
    ────────
la normativ
────────────
                                  MĂSURAREA
                    substanţelor precursoare ale ozonului

    A. Obiective
    Principalele obiective ale acestor mãsurãtori sunt: analiza tendinţelor precursorilor ozonului, verificarea eficientei strategiilor de reducere a emisiilor, consistenta inventarelor de emisii şi stabilirea legãturii dintre sursele de emisie şi concentratiile de poluanti.
    Un al doilea scop îl constituie facilitarea înţelegerii proceselor de formare a ozonului şi de dispersie a precursorilor, precum şi aplicarea modelelor fotochimice.
    B. Substanţe
    Mãsurarea substanţelor precursoare trebuie sa includã cel puţin oxizii de azot şi compusii organici volatili (COV) prezentaţi în lista de mai jos, recomandaţi pentru mãsurare:





 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       1-Butena              Izopren     Etilbenzen 
 Etan                  trans-2-Butena        n-Hexan     m-Xilen; p-Xilen
 Etilenã               cis-2-Butena          i-Hexan     o-Xilen
 Acetilena             1,3-Butadiena         n-Heptan    1,2,4-Trimetilbenzen
 Propan                n-Pentan              n-Octan     1,2,3-Trimetilbenzen
 Propena               i-Pentan              i-Octan     1,3,5-Trimetilbenzen
 n-Butan               1-Pentena             Benzen      Formaldehida
 i-Butan               2-Pentena             Toluen      Hidrocarburi 
                                                         nemetanice totale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


C. Metode de referinta
Pentru oxizii de azot se aplica metoda de referinta specificatã în anexa nr. 5 secţiunea A pct. A.2.
D. Amplasare
Mãsurãtorile se efectueazã în special în ariile urbane şi suburbane, în unul sau mai multe puncte în care se efectueazã mãsurãtorile în puncte fixe, în conformitate cu prevederile cap. III secţiunea 1 din normativ.

ANEXA 7


    ────────
la normativ
────────────

                                  INFORMAŢII
        care se transmit la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
                          pentru Protecţia Mediului

    Informaţii privind reţelele, staţiile şi tehnicile de mãsurare
    Pentru poluantii evaluati conform normativului autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului transmit urmãtoarele:
    I. Informaţii cu privire la reţele
    I.1. Numele
    I.2. Abreviere
    I.3. Tipul reţelei (industrie localã, oraş/municipiu, arie urbana, judeţ, regiune, toatã ţara, internationala etc.)
    I.4. Instituţia responsabilã cu administrarea reţelei
    I.4.1. Denumirea instituţiei
    I.4.2. Numele persoanei responsabile
    I.4.3. Adresa
    I.4.4. Numerele de telefon şi fax
    I.4.5. E-mail
    I.4.6. Adresa de Internet
    I.5. Baza de referinta temporala (UTC, local)
    II. Informaţii cu privire la staţii
    II.1. Informaţii generale
    II.1.1. Denumirea statiei
    II.1.2. Numele oraşului/municipiului, dacã este cazul
    II.1.3. Cod sau numãr de referinta naţional şi/sau local
    II.1.4. Codul statiei acordat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
    II.1.5. Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu statia (dacã diferã de cele ale responsabilului reţelei)
    II.1.6. Organisme sau programe cãrora le sunt raportate datele (pe compuşi, dacã este cazul) (local, naţional, EMEP etc.)
    II.1.7. Obiective de monitorizare [respectarea cerinţelor instrumentelor legale de evaluare a expunerii (sãnãtate umanã şi/sau ecosisteme şi/sau materiale), analiza tendinţelor, evaluarea emisiilor etc.]
    II.1.8. Coordonate geografice (conform ISO 6709: longitudinea şi latitudinea geograficã şi altitudinea geodezica)
    II.1.9. NUTS nivel IV (nomenclatura statistica a unitãţii teritoriale)
    II.1.10. Poluantii masurati
    II.1.11. Parametrii meteorologici masurati
    II.1.12. Alte informaţii relevante: direcţia predominanta a vantului, raport între distanta pana la şi înãlţimea celor mai apropiate obstacole etc.
    II.2. Clasificarea statiei
    II.2.1. Tipul ariei
    II.2.1.1. Urban: arie construitã compact
    II.2.1.2. Suburban: arie în mare parte construitã: aşezare continua de clãdiri separate în amestec cu arii neurbanizate (balti, pãduri, teren agricol)
    II.2.1.3. Rural*1): toate ariile ce nu îndeplinesc criteriile pentru arii urbane/suburbane
    II.2.2. Tipul statiei în raport cu sursele de emisie dominante
    II.2.2.1. Trafic: staţii amplasate astfel încât nivelul de poluare mãsurat este influentat în special de emisiile provenite de pe un drum/o strada apropiatã
    II.2.2.2. Industrial: staţii amplasate astfel încât nivelul de poluare mãsurat este influentat în special de surse industriale individuali apropiate sau de o arie industrializata
    II.2.2.3. Fond: staţii care nu sunt nici de trafic, nici industriale*2)
    II.2.3. Informaţii suplimentare despre staţii
    II.2.3.1. Domeniu de reprezentativitate (raza). Pentru staţiile de trafic se indica lungimea de drum/strada pentru care statia este reprezentatativa
    II.2.3.2. Staţii urbane şi suburbane
    - populaţia oraşului/municipiului
    II.2.3.3. Staţii de trafic
    - evaluarea volumului de trafic (trafic zilnic ca medie anuala)
    - distanta fata de bordura
    - fracţiunea de trafic reprezentând vehicule grele
    - viteza de trafic
    - distanta dintre şi înãlţimea fatadelor clãdirilor (strãzi tip canion)
    - lãţimea strazii/drumului (alte tipuri de strãzi)
    II.2.3.4. Staţii industriale
    - tip de industrie/industrii (nomenclatura selectata pentru codul poluantilor atmosferici)
    - distanta pana la sursa/aria cu surse
    II.2.3.5. Staţii de fond rural (subcategorii)
    - în apropiere de oraş
    - regionale
    - la distanta
    III. Informaţii cu privire la configuraţia de mãsurare în funcţie de compus
    III.1. Echipamente
    III.1.1. Numele
    III.1.2. Principiul analitic sau metoda de mãsurare
    III.2. Caracteristicile prelevarii
    III.2.1. Locul punctului de prelevare (fatada clãdirii, trotuar, bordura, curte etc.)
    III.2.2. Înãlţimea punctului de prelevare
    III.2.3. Timpul de mediere a rezultatelor
    III.2.4. Timpul de prelevare

──────────────
    *1) Dacã statia mãsoarã ozonul, se furnizeazã şi alte informaţii despre situaţia fondului rural (II.2.3.5).
    *2) Amplasare astfel încât nivelul de poluare sa nu fie influentat în principal de o singura sursa sau strada, ci de aportul integrat al tuturor surselor din direcţia din care bate vantul spre statie [tot traficul, sursele de ardere etc., toate ariile de surse aflate în direcţia din care bate vantul spre statie (municipii, arii industriale) dintr-o arie ruralã].






Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Normativ, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului,  NORMATIV din 25 iunie 2002

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016