Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMATIV din 21 martie 2007 privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORMATIV din 21 martie 2007 privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător

EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 3 aprilie 2007

Comenteaza legea

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Obiectivul prezentului normativ este de a preveni, a elimina, a limita deteriorarea şi a menţine calitatea aerului înconjurãtor în vederea evitãrii efectelor negative asupra sãnãtãţii omului şi mediului în general, asigurând astfel alinierea la normele internaţionale şi la reglementãrile Uniunii Europene.
(2) În acest sens, prezentul normativ conţine prevederi cu privire la:
a) valorile ţintã pentru concentraţiile de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurãtor;
b) stabilirea metodelor şi criteriilor comune pentru evaluarea concentraţiilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurãtor, precum şi a depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice;
c) colectarea informaţiilor privind concentraţiile de arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurãtor, precum şi despre depunerile acestora şi asigurarea accesului publicului la aceste informaţii;
d) raportarea datelor rezultate din mãsurarea şi evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor.
ART. 2
În sensul prezentului normativ, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) valoare ţintã pentru arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren - reprezintã concentraţia de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurãtor, stabilitã în scopul evitãrii, prevenirii sau reducerii efectelor dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane şi mediului în ansamblul sãu, ce trebuie atinsã, pe cât posibil, într-o anumitã perioadã;
b) depuneri totale sau acumulate -reprezintã cantitatea totalã de poluanţi care este transferatã din atmosferã pe suprafaţe (sol, vegetaţie, apã, clãdiri etc.) cu o anumitã arie, într-un anumit interval de timp;
c) arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren - reprezintã cantitatea totalã a acestor elemente şi a compuşilor lor conţinutã în fracţia PM(10);
d) hidrocarburi aromatice policiclice - reprezintã acei compuşi organici formaţi în totalitate din carbon şi hidrogen, alcãtuiţi din cel puţin douã cicluri aromatice condensate;
e) mercur total gazos - reprezintã vapori de mercur elementar şi radicali gazoşi de mercur, de exemplu din compuşi de mercur solubili în apã care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista în faza gazoasã.

CAP. II
Valori ţintã şi criterii de evaluare

ART. 3
(1) Valorile-ţintã pentru arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurãtor sunt cele prevãzute în subanexa nr. 1.
(2) Începând cu data de 31 decembrie 2012, concentraţiile de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren (utilizate ca un indicator de risc cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice în aerul înconjurãtor), evaluate în condiţiile descrise în cap. III, nu trebuie sã depãşeascã valorile-ţintã prevãzute în subanexa nr. 1.
ART. 4
Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurãtor sunt prevãzute în secţiunea I din subanexa nr. 2. Depãşirea pragurilor superior şi inferior de evaluare pentru arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurãtor se determinã în conformitate cu secţiunea II din subanexa nr. 2.
ART. 5
(1) Criteriile pentru determinarea amplasamentelor staţiilor de prelevare pentru mãsurarea concentraţiilor de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurãtor sunt prezentate în secţiunile I şi II din subanexa nr. 3.
(2) Numãrul minim al staţiilor de prelevare pentru mãsurarea în puncte fixe a concentraţiilor de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurãtor este prevãzut în secţiunea IV din subanexa nr. 3. Staţiile de prelevare se instaleazã în fiecare zonã sau aglomerare unde, în urma evaluãrii şi aplicãrii prevederilor art. 9, mãsurãtorile sunt obligatorii, iar mãsurãtorile în puncte fixe reprezintã unica sursã de date privind aceste concentraţii.
(3) Procedurile de selectare şi de revizuire a amplasamentelor sunt prevãzute în secţiunea III din subanexa nr. 3.
ART. 6
Obiectivele de calitate a datelor sunt prevãzute în secţiunea I din subanexa nr. 4. În cazul în care pentru evaluarea calitãţii aerului se utilizeazã modele de calitate a aerului se aplicã prevederile secţiunii II din subanexa nr. 4.

CAP. III
Evaluarea concentraţiilor în aerul înconjurãtor şi a depunerilor

ART. 7
Evaluarea calitãţii aerului privind concentraţiile de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren se realizeazã pe întreg teritoriul ţãrii.
ART. 8
Pe baza evaluãrii calitãţii aerului se întocmesc liste pentru:
a) zonele şi aglomerãrile în care nivelurile concentraţiilor de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren sunt mai mici decât valoarea-ţintã; pentru aceste zone şi aglomerãri se iau mãsuri prin care sã se menţinã nivelul poluanţilor sub valorile-ţintã şi sã se asigure cea mai bunã calitate a aerului înconjurãtor în condiţiile unei dezvoltãri durabile;
b) zonele şi aglomerãrile în care nivelurile concentraţiilor de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren sunt mai mari decât valoarea-ţintã; pentru aceste zone şi aglomerãri se menţioneazã ariile în care s-au înregistrat depãşirile, precum şi sursele care au contribuit la aceasta; pentru aceste zone se stabilesc mãsuri care sã nu implice costuri excesive, direcţionate mai ales cãtre sursele predominante de emisii, în scopul atingerii valorilor-ţintã. În cazul instalaţiilor industriale care intrã sub incidenţa <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluãrii, aprobatã prin <>Legea nr. 84/2006 , aceasta se realizeazã prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.
ART. 9
(1) Mãsurãtorile efectuate în conformitate cu criteriile prevãzute la art. 5 sunt obligatorii pentru:
a) zonele şi aglomerãrile în care nivelurile concentraţiilor se situeazã între pragul superior de evaluare şi pragul inferior de evaluare;
b) zonele şi aglomerãrile în care nivelurile concentraţiilor depãşesc pragul superior de evaluare.
(2) În scopul obţinerii unor informaţii cât mai exacte privind calitatea aerului, mãsurãtorile pot fi completate cu tehnici de modelare.
ART. 10
În cazul în care nivelurile mãsurate pe perioada de timp prevãzutã în subanexa 2, secţiunea II se situeazã între pragul superior de evaluare şi pragul inferior de evaluare, datele obţinute din mãsurãtori, inclusiv mãsurãtori indicative, pot fi completate cu date obţinute din modelare.
ART. 11
În zonele şi aglomerãrile în care nivelurile determinate în conformitate cu prevederile secţiunii II din subanexa nr. 2 se situeazã sub pragul inferior de evaluare, evaluarea calitãţii aerului se poate realiza exclusiv prin modelare sau tehnici de estimare obiectivã.
ART. 12
În zonele şi aglomerãrile unde poluanţii trebuie mãsuraţi, mãsuratorile se realizeazã în puncte fixe fie continuu, fie prin prelevãri aleatorii. Numãrul mãsurãtorilor trebuie sã fie suficient pentru a permite determinarea nivelurilor poluanţilor.
ART. 13
Clasificarea zonelor şi aglomerãrilor se stabileşte pe baza depãşirilor pragurilor superior şi inferior de evaluare, în conformitate cu prevederile secţiunii II din subanexa nr. 2, şi se revizuieşte cel puţin o datã la 5 ani. În cazul unor modificãri semnificative ale activitãţilor care influenţeazã concentraţiile de arsen, cadmiu, nichel sau benzo(a)pirenului în aerul înconjurãtor, clasificarea se revizuieşte la intervale mai mici de 5 ani.
ART. 14
(1) În vederea evaluãrii contribuţiei benzo(a)pirenului în aerul înconjurãtor, la un numãr limitat de staţii de monitorizare, se monitorizeazã şi alte hidrocarburi aromatice policiclice, între care vor fi incluşi cel puţin: benzo(a)antracen, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3,-cd)piren şi dibenz(a,h,)antracen.
(2) Punctele de monitorizare a acestor hidrocarburi aromatice policiclice sunt aceleaşi cu cele în care se monitorizeazã şi benzo(a)pirenul; selectarea lor se face conform secţiunilor I, II şi III din subanexa nr. 3, urmãrindu-se sã poatã fi identificate variaţiile induse de condiţiile geografice şi tendinţele pe termen lung.
ART. 15
(1) Indiferent de nivelurile concentraţiilor, la fiecare 100.000 kmp se instaleazã câte o staţie de fond pentru mãsurarea arsenului, cadmiului, nichelului, mercurului gazos total, benzo(a)pirenului, a compuşilor specificaţi la art. 14 alin. (1), precum şi a depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel, benzo(a)piren şi a depunerilor de hidrocarburi aromatice policiclice specificate la art. 14 alin. (1).
(2) În vederea obţinerii rezoluţiei spaţiale dorite şi a unor rezultate reprezentative, statele vecine pot conveni amplasarea de staţii de monitorizare comune.
(3) Se recomandã de asemenea şi mãsurarea compuşilor de mercur bivalent în formã de pulbere sau gazoasã.
(4) Ori de câte ori este posibil, monitorizarea se armonizeazã cu strategia şi programul de mãsurãtori al Programului European de Monitorizare şi Evaluare a Poluanţilor (EMEP).
(5) Staţiile de prelevare pentru aceşti poluanţi se amplaseazã astfel încât sã permitã identificarea variaţiilor induse de condiţiile geografice şi tendinţele pe termen lung, conform secţiunilor I, II şi III ale subanexei nr. 3.
ART. 16
Utilizarea bioindicatorilor poate fi luatã în considerare acolo unde modelele regionale de impact asupra ecosistemelor ar putea fi evaluate.
ART. 17
În zonele şi aglomerãrile în care informaţiile din mãsurãtorile în puncte fixe sunt completate cu informaţii din alte surse, ca de exemplu: inventare de emisii, mãsurãtori indicative sau modelãri ale calitãţii aerului, numãrul staţiilor de mãsurare în puncte fixe ce trebuie instalate şi rezoluţia spaţialã pentru celelalte tehnici trebuie sã fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanţi în conformitate cu secţiunea I din subanexa nr. 3 şi secţiunea I din subanexa nr. 4.
ART. 18
(1) Metodele de referinţã pentru prelevarea şi analiza arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului, hidrocarburilor aromatice policiclice în aerul înconjurãtor sunt prevãzute în secţiunile I, II şi III din subanexa nr. 5.
(2) Metodele de referinţã pentru determinarea depunerilor totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice sunt prevãzute în secţiunea IV din subanexa nr. 5.
(3) Tehnicile de referinţã pentru modelarea calitãţii aerului sunt prevãzute în secţiunea V din subanexa nr. 5.
ART. 19
Metodele utilizate pentru evaluarea preliminarã a calitãţii aerului sunt transmise pentru informare Comisiei Europene.

CAP. IV
Transmiterea informaţiilor şi raportarea

ART. 20
(1) Pentru zonele şi aglomerãrile în care oricare dintre valorile ţintã menţionate în subanexa nr. 1 au fost depãşite se transmit Comisiei Europene urmãtoarele informaţii:
a) lista respectivelor zone şi aglomerãri;
b) ariile în care concentraţiile au fost depãşite;
c) valorile determinate ale concentraţiilor;
d) cauzele depãşirii şi sursele care au contribuit la depãşire;
e) populaţia expusã la aceste depãşiri.
(2) Datele obţinute în conformitate cu prevederile cap. III se raporteazã Comisiei Europene.
(3) Informaţiile pentru fiecare an calendaristic se transmit Comisiei Europene pânã la data de 30 septembrie a anului urmãtor; prima raportare se realizeazã pentru anul calendaristic ce urmeazã datei de 15 februarie 2007.
ART. 21
Se raporteazã Comisiei Europene orice mãsuri luate ca urmare a aplicãrii prevederilor menţionate la cap. II şi III.

CAP. V
Informarea publicului

ART. 22
Informaţii clare, inteligibile şi uşor accesibile privind concentraţiile de arsen, cadmiu, mercur, nichel, benzo(a)piren, hidrocarburi aromatice policiclice prevãzute la art. 14 alin. (1) în aerul înconjurãtor, precum şi referitoare la ratele de depunere ale arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului, benzo(a)pirenului şi ale hidrocarburilor aromatice policiclice prevãzute la art. 14 alin. (1) trebuie sã fie puse la dispoziţia publicului, a organizaţiilor de protecţie a mediului, organizaţiilor de consumatori, organizaţiilor reprezentând interesele populaţiei sensibile şi altor organizaţii din domeniul sãnãtãţii.
ART. 23
(1) Informaţiile conţin date privind orice depãşire anualã a valorilor ţintã pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi benzo(a)piren, prevãzute în subanexa nr. 1.
(2) Ele trebuie sã precizeze cauza depãşirii şi suprafaţa pe care aceasta a fost înregistratã.
(3) Informaţiile trebuie sã prezinte pe scurt raportarea la valoarea ţintã, precum şi date relevante privind efectele asupra sãnãtãţii şi impactul asupra mediului.
(4) Organizaţiile prevãzute la art. 22 sunt informate cu privire la mãsurile luate în urma aplicãrii prevederilor menţionate la cap. II şi III.
ART. 24
Informaţiile trebuie furnizate prin internet, presã şi alte mijloace de informare uşor accesibile.

SUBANEXA Nr. 1


    ──────────────
    Valorile ţintã pentru arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren


───────────────────────────────────────────────────────────
   Poluant                            Valoarea ţintã*1)
───────────────────────────────────────────────────────────
  Arsen                                  6 ng/mc
───────────────────────────────────────────────────────────
  Cadmiu                                 5 ng/mc
───────────────────────────────────────────────────────────
  Nichel                                20 ng/mc
───────────────────────────────────────────────────────────
  Benzo(a)piren                          1 ng/mc
───────────────────────────────────────────────────────────

__________
*1) Pentru conţinutul total din fracţia PM(10), mediat pentru un an calendaristic.

SUBANEXA Nr. 2
Determinarea cerinţelor pentru evaluarea concentraţiilor de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren în aerul înconjurãtor pentru zone şi aglomerãri

I. Pragurile superioare şi inferioare de evaluare
Se aplicã urmãtoarele praguri superioare şi inferioare de evaluare:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                  Arsen       Cadmiu    Nichel   Benzo(a)piren
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Pragul superior de evaluare,      60%         60%        70%           60%
 în procente faţã de valoarea  (3,6 ng/mc)   (3 ng/mc)  (14 ng/mc)  (0,6 ng/mc)
 ţintã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Pragul inferior de evaluare,      40%         40%        50%           40%
 în procente faţã de valoarea  (2,4 ng/mc)   (2 ng/mc)  (10 ng/mc)  (0,4 ng/mc)
 ţintã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

II. Determinarea depãşirii pragurilor superior şi inferior de evaluare
Depãşirile pragurilor superior şi inferior de evaluare trebuie determinate pe baza concentraţiilor din cei 5 ani anteriori, acolo unde sunt suficiente date disponibile. Se considerã cã un prag de evaluare a fost depãşit dacã aceastã depãşire s-a înregistrat în cel puţin 3 ani calendaristici din cei 5 ani luaţi în calcul.
Acolo unde sunt disponibile date pe o perioadã mai micã de 5 ani, pentru determinarea depãşirii pragurilor de evaluare se pot utiliza combinat campanii de mãsurãri de scurtã duratã desfãşurate în perioadele anului şi în locaţiile în care se considerã cã pot apãrea cele mai mari niveluri de poluare, cu datele obţinute din inventarele de emisii şi din modelare.

SUBANEXA Nr. 3
Amplasarea şi numãrul minim de puncte de prelevare pentru mãsurarea concentraţiilor din aerul înconjurãtor şi din depuneri

I. Amplasarea la macroscarã
Staţiile de prelevare sunt selectate astfel încât:
- sã furnizeze date pentru ariile din interiorul zonelor şi aglomerãrilor unde se presupune cã populaţia este direct sau indirect expusã celor mai mari concentraţii ale poluanţilor, mediate pe perioada unui an calendaristic;
- sã furnizeze date despre nivelurile poluanţilor în alte arii situate în interiorul zonelor şi aglomerãrilor reprezentative pentru expunerea populaţiei;
- sã furnizeze date despre depuneri, care reprezintã expunerea indirectã a populaţiei prin lanţul alimentar.
În general, staţiile de prelevare se amplaseazã astfel încât sã se evite mãsurarea condiţiilor de mediu ale unor arii foarte restrânse din imediata vecinãtate. De regulã, o staţie de prelevare se amplaseazã astfel încât sã fie reprezentativã pentru calitatea aerului pentru o arie de cel puţin 200 mp, în cazul staţiilor de trafic, de cel puţin 250 m x 250 m pentru zonele industriale (dacã este posibil) şi de câţiva kmp în cazul staţiilor de fond urban.
Acolo unde se urmãreşte evaluarea nivelului poluãrii de fond, punctul de prelevare nu trebuie sã fie influenţat de aglomerãri sau zone industriale din vecinãtate, situate la o distanţã mai micã de câţiva km.
Acolo unde se urmãreşte evaluarea aportului surselor industriale, cel puţin un punct de prelevare va fi instalat pe direcţia dominantã a vântului, în aria rezidenţialã cea mai apropiatã.
În cazul în care nu sunt cunoscute concentraţiile de fond, se amplaseazã un punct adiţional de prelevare pe direcţia predominantã a vântului. În mod deosebit, acolo unde sunt depãşite pragurile de evaluare, punctele de prelevare se amplaseazã astfel încât sã fie monitorizat modul în care sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile (BAT).
În mãsura în care este posibil, punctele de prelevare trebuie sã fie reprezentative pentru locaţii similare care nu sunt situate în imediata lor vecinãtate. Ori de cîte ori este posibil, staţiile vor fi situate pe acelaşi amplasament cu cele pentru prelevarea PM(10).
II. Amplasarea la microscarã
Se ţine cont, pe cât posibil, de urmãtoarele criterii:
- fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare nu va fi limitat sau obstrucţionat de elemente care sã afecteze circulaţia aerului în apropierea sondei (în mod normal, sonda se plaseazã la câţiva metri distanţã de clãdiri, balcoane, copaci sau alte obstacole şi la mai puţin de 0,5 m de cea mai apropiatã clãdire în cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea aerului la aliniamentul clãdirilor);
- în general, orificiul de admisie al sondei se va afla între 1,5 m (înãlţimea de respiraţie) şi 4 m distanţã faţã de sol. În unele cazuri poate fi necesarã poziţionarea la o înãlţime mai mare (de pânã la 8 m). Aceasta înãlţime este indicatã şi în cazul în care staţia este reprezentativã pentru o arie mai mare;
- orificiul de admisie al sondei nu se poziţioneazã în imediata vecinãtate a surselor, pentru a se evita captarea directã a emisiilor fãrã realizarea amestecului cu aerul înconjurãtor;
- orificiul de evacuare al sondei se amplaseazã astfel încât sã se evite recircularea aerului evacuat înapoi prin orificiul de admisie;
- staţiile de prelevare de trafic trebuie sã fie situate la cel puţin 25 m distanţã de marginea intersecţiilor majore şi la cel puţin 4 m de axul celei mai apropiate benzi de circulaţie; orificiile de admisie ale sondelor de prelevare se poziţioneazã astfel încât sã fie reprezentative pentru calitatea aerului din vecinãtatea aliniamentului clãdirilor;
- pentru mãsurarea depunerilor în staţiile de fond rural se aplicã, pe cât posibil, ghidurile şi criteriile EMEP.
De asemenea, se iau în considerare urmãtorii factori:
- sursele de interferenţã;
- securitatea;
- modul de acces;
- posibilitatea de racordare la energie electricã şi legãturi telefonice;
- vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile;
- siguranţa publicului şi a operatorilor;
- avantajele amplasãrii în comun a staţiilor de prelevare pentru mai mulţi poluanţi;
- planurile de urbanism.
III. Documentarea şi reactualizarea selecţiei punctelor de prelevare
Procedura de selectare a amplasamentului trebuie sã fie complet documentatã în faza de clasificare a tipurilor de staţii de prelevare, prin mijloace cum ar fi fotografiile ariei înconjurãtoare cu coordonate geografice şi hãrţi detaliate.
Amplasamentele se revizuiesc la intervale regulate de timp, cu reactualizarea documentaţiei pentru a verifica dacã se respectã în continuare criteriile de selecţie.
IV. Criterii de determinare a numãrului staţiilor de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe a concentraţiilor de arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurãtor
Numãrul minim de staţii de prelevare pentru mãsurãtori în puncte fixe necesare pentru verificarea conformãrii cu valorile-ţintã pentru protecţia sãnãtãţii omului, în zonele şi aglomerãrile în care mãsurãtorile în puncte fixe sunt singura sursa de informaţie
a) Surse difuze


┌───────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│Populaţia zonei│   În cazul în care      │  În cazul în care concentraţiile │
│sau aglomerãrii│    concentraţiile       │  maxime se situeazã între pragul │
│(mii locuitori)│   maxime depãşesc       │         superior şi inferior     │
│               │   valoarea pragului     │              de evaluare         │
│               │    superior de          │                                  │
│               │     evaluare*1)         │                                  │
│               ├─────────────┬───────────┼────────────────────┬─────────────┤
│               │  As, Cd, Ni │   B(a)P   │      As, Cd, Ni    │   B(a)P     │
├───────────────┼─────────────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│         0-749 │      1      │     1     │          1         │      1      │
├───────────────┼─────────────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│     750-1.999 │      2      │     2     │          1         │      1      │
├───────────────┼─────────────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│   2.000-3.749 │      2      │     3     │          1         │      1      │
├───────────────┼─────────────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│   3.750-4.749 │      3      │     4     │          2         │      2      │
├───────────────┼─────────────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│   4.750-5.999 │      4      │     5     │          2         │      2      │
├───────────────┼─────────────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│        ≥6.000 │      5      │     5     │          2         │      2      │
├───────────────┴─────────────┴───────────┴────────────────────┴─────────────┤
│ *1) Va cuprinde cel puţin o staţie de fond urban, iar pentru B(a)P o       │
│     staţie de fond urban şi una de trafic, fãrã ca prin aceasta sã         │
│     creascã numãrul staţiilor.                                             │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

b) Surse punctiforme
Pentru evaluarea poluãrii în vecinãtatea surselor punctiforme, numãrul de puncte fixe de prelevare se stabileşte ţinând cont de densitatea emisiilor, de tipurile de distribuţie probabilã a poluãrii aerului şi de expunerea potenţialã a populaţiei.
Punctele de prelevare trebuie sã fie amplasate astfel încât sã fie monitorizatã aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT), aşa cum sunt ele definite conform legislaţiei în vigoare.

SUBANEXA Nr. 4
Obiective de calitate a datelor şi cerinţe pentru modelele de calitate a aerului

I. Obiective de calitate a datelor
Pentru asigurarea calitãţii trebuie îndeplinite urmãtoarele obiective de calitate a datelor:


┌───────────────────────────────────┬──────────┬─────────┬──────────┬────────┐
│                                   │          │ As, Cd, │PAH altele│Depuneri│
│                                   │  B(a)P   │   Ni    │   decât  │  totale│
│                                   │          │         │   B(a)P  │        │
│                                   │          │         │şi vapori │        │
│                                   │          │         │  de Hg   │        │
├───────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│  - Incertitudine                  │          │         │          │        │
│  Mãsurãtori fixe şi indicative    │     50%  │    40%  │     50%  │   70%  │
│  Modelare                         │     60%  │    60%  │     60%  │   60%  │
├───────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│  - Capturã minimã de date         │     90%  │    90%  │     90%  │   90%  │
├───────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│  - Timpul minim acoperit          │          │         │          │        │
│  Mãsurãtori fixe                  │     33%  │    50%  │          │        │
│  Mãsurãtori indicative*)          │     14%  │    14%  │     14%  │   33%  │
├───────────────────────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴────────┤
│  *) Mãsurãtorile indicative sunt mãsurãtorile care nu sunt fãcute cu       │
│     regularitate, dar îndeplinesc celelalte obiective privind calitatea    │
│     datelor.                                                               │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Incertitudinea metodelor utilizate pentru determinarea concentraţiilor în aerul înconjurãtor (exprimatã ca 95% din nivelul de încredere) se evalueazã conform principiilor conţinute în Ghidul CEN pentru exprimarea incertitudinii mãsurãtorilor (ENV 13005-1999), Metodologia ISO 5725:1994 şi ghidul prevãzut în Raportul CEN "Calitatea aerului - Modalitãţi de estimare a incertitudinii metodelor de referinţã pentru aerul înconjurãtor" (CR 14377:2002E).
Procentele de incertitudine se stabilesc pentru mãsurãtori individuale, mediate pe intervale de prelevare specifice, cu un interval de încredere de 95%.
Incertitudinea mãsurãtorilor trebuie consideratã ca fiind aplicabilã în domeniul de concentraţii corespunzãtor valorii ţintã. Mãsurãtorile fixe şi indicative trebuie sã fie distribuite uniform pe perioada unui an.
Cerinţele pentru captura minimã de date şi timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrãrilor periodice sau lucrãrilor normale de întreţinere a instrumentelor.
Probele de benzo(a)piren şi de alte hidrocarburi aromatice policiclice se preleveazã la 24 de ore. Probele individuale prelevate pe o perioadã de pânã la o lunã pot fi combinate şi analizate ca o probã compusã, luându-se mãsuri pentru asigurarea stabilitãţii probelor pe perioada respectivã.
Cei trei izomeri benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten se determinã analitic cu dificultate, de aceea ei pot fi raportaţi ca sumã.
Pentru mãsurarea concentraţiilor de arsen, cadmiu şi nichel se recomandã prelevarea la 24 de ore. Prelevarea probelor trebuie distribuitã uniform de-a lungul zilelor din sãptãmânã şi de-a lungul anului. Pentru determinarea ratelor de depunere sunt recomandate prelevãrile lunare sau sãptãmânale efectuate în cursul unui an întreg.
Se poate utiliza prelevarea umedã în loc de prelevarea uscatã numai dacã se poate demonstra cã diferenţa dintre rezultatele obţinute prin cele douã metode este mai micã decât 10%. Rata de depunere se exprimã în æg/mp/zi.
Se poate folosi un timp minim de acoperire mai mic decât cel indicat în tabel, dar nu mai mic de 14% pentru mãsurãtori fixe şi de 6% pentru mãsurãtorile indicative, numai dacã se poate demonstra cã este respectat intervalul de incertitudine de 95% pentru media anualã, calculat conform obiectivelor de calitate a datelor prevãzute în ISO 11222:2002 - "Determinarea incertitudinii timpului de mediere a mãsurãtorilor de calitate a aerului".
II. Cerinţele pentru modelele de evaluare a calitãţii aerului
În cazul în care se utilizeazã modele pentru evaluarea calitãţii aerului trebuie sã se prezinte descrierea modelului şi informaţii privind incertitudinea. Incertitudinea pentru modelare este definitã ca deviaţia maximã a nivelelor de concentraţii mãsurate şi calculate pe un an întreg, fãrã a lua în consideraţie accidentele (evenimentele).
III. Cerinţe privind tehnicile de estimare obiectivã
În cazul în care sunt utilizate tehnicile de estimare obiectivã, incertitudinea nu trebuie sã depãşeascã 100%.
IV. Standardizare
Pentru substanţele analizate din fracţia PM(10), volumul prelevat se exprimã în condiţii standard (temperaturã de 293 K şi presiune de 101,3 kPa).

SUBANEXA Nr. 5
Metodele de referinţã pentru evaluarea concentraţiilor în aerul înconjurãtor şi a depunerilor

I. Metode de referinţã pentru prelevarea şi analiza arsenului, cadmiului şi nichelului în aerul înconjurãtor
Metoda de referinţã pentru mãsurarea concentraţiilor de arsen, cadmiu şi nichel în aerul înconjurãtor este în curs de standardizare de cãtre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) şi are la bazã prelevarea manualã a PM(10), aşa cum este ea descrisã în standardul EN 12341. Reţinerea pe filtru a probelor este urmatã de mineralizare şi de analiza prin spectrometrie cu absorbţie atomicã (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasma cuplatã inductiv şi spectrometrie de masã (ICP-MS). În absenţa metodelor standard CEN se pot folosi standarde naţionale sau standarde ISO.
Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat cã dau rezultate echivalente cu cele obţinute prin metodele de referinţã.
II. Metode de referinţã pentru prelevarea şi analiza compuşilor aromatici policiclici în aerul ambiental
Metoda de referinţã pentru mãsurarea concentraţiilor de benzo(a)piren în aerul înconjurãtor este în curs de standardizare de cãtre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) şi are la bazã prelevarea manualã a PM(10), aşa cum este ea descrisã în standardul EN 12341. În absenţa standardelor CEN, pentru benzo(a)piren sau alt compus policiclic aromatic prevãzut în prezentul ordin se pot utiliza standarde naţionale sau standardul ISO 12884.
Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat cã dau rezultate echivalente cu cele obţinute prin metodele de referinţã.
III. Metode de referinţã pentru prelevarea şi analiza mercurului în aerul înconjurãtor
Metoda de referinţã pentru mãsurarea concentraţiei de mercur gazos total în aerul înconjurãtor este în curs de standardizare şi constã în analiza automatã a mercurului folosind spectrometria de absorbţie atomicã sau spectrometrie de fluorescenţã atomicã. În absenţa metodelor standard CEN se pot folosi standarde naţionale sau standarde ISO.
Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat cã dau rezultate echivalente cu cele obţinute prin metodele de referinţã.
IV. Metode de referinţã pentru prelevarea şi analiza depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)
Metoda de referinţã pentru prelevarea depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice are la bazã expunerea unui cilindru (calibrat) etalonat, cu dimensiuni standardizate. În absenţa metodelor standard CEN se pot folosi standarde naţionale.
V. Tehnici de referinţã pentru modelarea privind calitatea aerului
Tehnicile de referinţã privind modelarea calitãţii aerului nu sunt deocamdatã stabilite. Orice amendamente fãcute în vederea adaptãrii acestui punct la progresul ştiinţific şi tehnic va respecta procedurile europene.
___________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Normativ, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, NORMATIV din 21 martie 2007

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ NORMATIV din 21 martie 2007 privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător

Comentarii

Atentie, Juristi!

NORMATIV din 21 martie 2007 privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător