Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
──────────
*) Aprobat de <>Ordinul nr. 185 din 6 martie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003
ART. 1
INTRODUCERE
Sterilizarea este operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele aflate în stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber de microorganisme viabile). Probabilitatea teoreticã a existenţei microorganismelor ≤ 10^-6
Conform normelor EN ISO 9001 şi 9002, precum şi a normelor EN 46001 şi 46002, "sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, efectuat a posteriori, trebuind sa fie supusã validãrii, supravegherii bunei funcţionari, precum şi asigurãrii unei pastrari corespunzãtoare a materialelor sterilizate. Sunt necesare atât controlul permanent al operaţiunilor, cat şi respectarea permanenta a procedurilor stabilite, pentru asigurarea conformarii la exigenţele specificate".
Obţinerea stãrii de "sterilitate", precum şi menţinerea ei (pana în momentul utilizãrii), reprezintã o obligaţie de rezultat, unitãţile sanitare fiind obligate sa creeze sistemele de calitate bazate pe normele care se referã la cerinţele sistemelor de calitate.
Unitãţile sanitare trebuie sa garanteze acelaşi nivel de securitate a pacientilor atât în cazul utilizãrii de dispozitive medicale achiziţionate de pe piata, sau sterilizate în unitatea sanitarã.
Dispozitivele şi materialele de unica folosinta nu vor fi niciodatã reprocesate în vederea reutilizarii.
Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare, sau prin natura materialului din care sunt construite, nu suporta nici un tip de sterilizare, trebuie sa fie supuse unei dezinfectii adecvate, al carei efect sa fie bactericid (EN 1040), fungicid (EN 1275), virulicid şi sporicid.
Termenii "produs sterilizant" sau "sterilizare chimica" sunt utilizaţi pentru o gama restrânsã de compuşi chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, în condiţii controlate, pot distruge sporii bacterieni.
Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmeazã a fi sterilizate trebuie curatate prin metode fizice şi dezinfectate chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.
Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile şi alte obiecte sau soluţii care patrund în tesuturile sterile sau sistemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice, trebuie sa fie sterile (instrumente/obiecte critice).
Organizarea activitãţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi activitãţile conexe (spalarea, decontaminarea şi impachetarea, stocarea şi livrarea) va tine cont de necesitatea respectãrii circuitelor, a evitãrii golurilor de control pe parcursul realizãrii lor şi a utilizãrii altor spaţii decât cele anume desemnate, serviciul central de sterilizare trebuind sa aibã un caracter unitar geografic pentru toate etapele menţionate.
La organizarea activitãţii serviciului central de sterilizare vor fi avute în vedere:
- circuitul de colectare, recipientele şi mijloacele de transport a dispozitivelor murdare, nesterile
- diminuarea încãrcãturii microbiene şi eliminarea încãrcãturii organice şi a biofilmului*1) de pe dispozitivele medicale
────────────────
*1) Biofilm = ansamblul de produse organice având incluse microorganisme (bacterii Gram negative) capabile sa secrete produse macromoleculare, pe suprafata unor materiale. Acesta se constituie în decurs de 3 ore de la utilizarea dispozitivului, într-un mediu contaminat. Neindepartat, constituie o protecţie pentru bacteriile remanente, permitandu-le sa elibereze toxine, responsabile de producerea socului septic. Bifilmul permite bacteriilor sa reziste la tratamentele de sterilizare şi dezinfecţie. Majoritatea procedurilor obişnuite de pretratare nu elimina incarcatura de endotoxine, fiind necesare un pretratament şi o curatare riguroase, utilizându-se detergenti enzimatici, înaintea oricãrui alt tratament.
- controlul condiţiilor de mediu, verificarea stãrii de funcţionare a aparaturii
- spaţiul curat pentru inventarierea şi impachetarea dispozitivelor medicale
- sterilizarea propriu-zisa şi sistemul de control al procesului
- procedurile de control şi marcare a produselor finite
- tratarea neconformitatilor
- înregistrarea şi arhivarea datelor privind parcursul procesului, în vederea asigurãrii trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate şi este parte componenta a materiovigilentei*2)
___________
*2) Obligaţia de a declara incidentele sau riscurile de producere a unor incidente legate de utilizarea dispozitivelor medicale; incidentele pot fi legate de sterilizarea acestora.
- circuitul de stocare, distribuţie, transport la utilizatori
- instruirea personalului
- echipamentul de protecţie a personalului, diferenţiat pe etape de proces
Pentru fiecare etapa SPCIN va elabora protocoale de procedura, conţinând instrucţiuni clare şi bine definite, iar personalul serviciului central de sterilizare va fi certificat.
Circuitele vor fi stabilite în asa fel încât sa asigure securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale.
Controlul mediului este important, întrucât permite sa se:
- evalueze problemele existente
- remedieze defecţiunile
- supravegheze şi corecteze condiţiile de desfãşurare a procesului de sterilizare şi a activitãţilor conexe.
Pentru aceasta vor fi ţinute sub observatie şi verificate:
- calitatea aerului, apei şi a fluidelor utilizate
- starea de igiena a suprafeţelor
- modul de funcţionare a echipamentelor de sterilizare
- modul de funcţionare a echipamentelor de control, mãsura şi testare
- ţinuta şi formarea profesionalã a personalului
În unitãţile de asistenta medicalã sterilizarea se poate realiza prin: metode fizice - abur sub presiune (sau abur la temperatura şi presiune ridicatã/scãzutã), caldura uscata, metode chimice - oxid de etilenã, "sterilizanti" chimici: formaldehida şi abur la temperaturi joase şi presiune subatmosferica.
În stadiul actual al datelor ştiinţifice, sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune trebuie sa fie metoda de electie, dacã dispozitivul medical suporta aceasta procedura.
ART. 2
CURATAREA (DECONTAMINAREA/PREDEZINFECTIA), DEZINFECTIA ŞI PREGĂTIREA MATERIALULUI MEDICO-CHIRURGICAL (instrumente, echipamente)
2.1. Decontaminarea/pre-dezinfectia/curatarea este primul tratament care se aplica dispozitivelor medicale având scopurile urmãtoare:
- diminueazã populaţia de microorganisme
- previne uscarea produselor biologice
- usureaza procesele ulterioare
- contribuie la protecţia personalului care-l manipuleaza, dezasambleaza, etc.
- contribuie la protecţia mediului impotriva contaminarii
● Se desfãşoarã în doua etape:
- faza de pretratament, realizatã prin imersia dispozitivelor utilizate, în soluţie de detergent - dezinfectant (cu acţiune de detaşare a murdariei grosiere de pe substrat şi acţiune bactericida)
- faza de curatare completeazã procesul din faza de pretratament de îndepãrtare a substanţelor proteice, având rolul de a:
* elimina murdaria, îndeosebi materiile organice
* preveni formarea unui biofilm
* reduce incarcatura microbiana iniţialã
Mecanismele de acţiune în aceasta faza de pretratament - curatare sunt:
- fizico-chimica, prin detergentul care poate fi:
● neutru
● alcalin
● enzimatic
- mecanicã (jet de apa, periaj, etc)
- termica (temperatura apei)
Nu se utilizeazã produse pe baza de aldehide, deoarece acestea au capacitatea de a fixa proteinele de suport.
Aceasta faza realizeazã îndepãrtarea germenilor patogeni prezenţi în proporţie de pana la 95-98% şi evitarea transmiterii lor altor bolnavi, personalului medico-sanitar, sau mediului de spital. Doar un obiect bine curatat va putea fi sterilizat, în termen absolut.
Dezinfectia dispozitivelor medicale completeazã curatarea (decontaminarea) şi realizeazã distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99,99% existenţi pe instrumentar, echipamente.
──────────
*) Materialul nu se referã la practica farmaceutica
2.2. Curatarea (decontaminarea) instrumentarului, echipamentelor trebuie realizatã imediat dupã utilizarea acestora, cat mai aproape de locul utilizãrii.
2.3. Pentru anumite obiecte: termometre, tavite renale, garou, cuve, etc. curatarea urmatã de dezinfectia chimica poate fi suficienta.
Pentru alte obiecte acest tratament va fi completat prin sterilizare fizica (instrumente) sau sterilizare chimica (echipament termosensibil: endoscoape).
2.4. Pregãtirea în vederea sterilizarii a materialului medico-chirurgical utilizat cuprinde 7 etape distincte:
- curatare/decontaminare (predezinfectie), cu cele 2 subetape
- clatire
- dezinfecţie
- clatire
- uscare
- lubrefiere
- verificare a integritãţii instrumentelor şi impachetare în vederea sterilizarii dacã este necesar
2.4.1. Curatarea/decontaminarea instrumentarului chirurgical/Pre-dezinfecţie (în blocul operator, în secţii de spital, cabinete medicale, sali de tratament)
Se poate realiza manual sau automat cu ajutorul unor echipamente automate de curatare.
Metoda: curatare manualã
Imediat, la sfârşitul intervenţiei chirurgicale sau efectuãrii pansamentului, instrumentarul folosit se imerseaza într-un produs etichetat şi avizat ca detergent, detergent enzimatic sau detergent-dezinfectant sau produs de curatare-decontaminare pentru instrumentar, în concentratia recomandatã de producãtor (gama pe care producãtorul instrumentului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentratia de lucru a produsului utilizat în aceasta etapa trebuie sa acopere spectrul de acţiune virulicid (inactivarea VHB şi HIV).
Este de preferat ca în aceasta etapa sa fie utilizaţi dezinfectanti etichetati şi avizaţi ca "dezinfectant pentru instrumentar" cu proprietãţi de curatare şi avizaţi de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei conform legislaţiei în vigoare.
Prin folosirea în aceasta etapa a unui produs etichetat ca detergent, detergent enzimatic, sau detergent-dezinfectant, sau produs de curatare-decontaminare pentru instrumentar, exista pericolul contaminarii personalului ce efectueazã aceasta operaţie, cu agenţi patogeni transmisibili. Utilizând în aceasta etapa un dezinfectant cu proprietãţi de curatare, etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar, este eliminat acest risc.
Atentie la eticheta produsului utilizat.
Sunt produse chimice etichetate "Curatare şi decontaminare", "Detergent dezinfectant" care conţin pe lângã agenţi de spumare cel puţin un principiu activ recunoscut cu proprietãţi bactericide, fungicide folosite înainte de dezinfecţie.
Pentru dezinfecţie se utilizeazã dezinfectante anume destinate "Dezinfectiei instrumentarului", care sunt avizate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi care se folosesc în mod obligatoriu dupã decontaminare (curatare).
Protocol de lucru:
- se perie cu grija, insistand asupra articulatiilor şi canelurilor utilizând o perie moale din nailon;
- instrumentarul se demonteaza complet
- se curata canelurile cu o compresa
- se curata bine toate pãrţile scobite, jgheaburile, cavitatile, cu ajutorul unei seringi.
Metoda: curatare automatã în maşini de curatat automatã cu program de dezinfecţie/baie cu ultrasunete (EN 15883-1)
Se pot folosi maşini de spãlat automate cu program de dezinfecţie inclus pentru instrumente, avizate de Ministerul Sãnãtãţii/Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei.
Dezinfectia în masina de curatat automatã cu program de dezinfecţie inclus se realizeazã la o temperatura şi un timp de expunere care variaza în funcţie de fabricant:
- 75°C, 20 minute sau 80°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile dar nu şi VHB);
- 93°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile);
- 105°C, 1 minut (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile) sau 105°C, 5 minute sau 105°C, 7 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile precum şi sporii de Bacillus antracis).
Utilizarea maşinilor automate pentru dezinfectia instrumentelor au avantajul ca reduc expunerea personalului la substantele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.
2.4.2. Clatire riguroasã sub jet de apa potabilã
2.4.3. Dezinfecţie
Atunci când operaţiunea de curatare-decontaminare se face manual ea este urmatã în mod obligatoriu de etapa de dezinfecţie.
Se utilizeazã obligatoriu un dezinfectant etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar şi avizat de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei în concentratia recomandatã de producãtor (se va alege un dezinfectant anticoroziv).
Concentratia de lucru a soluţiei de dezinfectant trebuie sa acopere spectrul de acţiune: bactericid (inclusiv Mycobacterium terrae - prin testul cantitativ al suspensiei), fungicid, virulicid (inactivarea VHB şi HIV).
Soluţia de dezinfectant se pune în cuve/recipiente cu capac.
Instrumentarul este imersat în soluţia de dezinfectant în concentratia recomandatã de producãtor, având grija ca soluţia dezinfectanta sa îl acopere pe perioada de timp recomandatã de producãtor.
La sfârşitul timpului de dezinfecţie se extrag instrumentele.
2.4.4. Clatire. Se clatesc instrumentele cu apa din abundenta.
2.4.5. Uscare cu un prosop curat sau aer comprimat.
2.4.6. Se lubrefiaza instrumentarul care necesita acest tratament.
2.4.7. Se verifica integritatea instrumentului.
2.4.8. Se impacheteaza instrumentarul în vederea sterilizarii, pe o suprafata curata.
2.14. Reguli generale:
Curatarea/decontaminarea instrumentelor şi aparatelor medico-chirurgicale este urmatã în mod obligatoriu de dezinfectia acestora cu un dezinfectant etichetat şi avizat ca dezinfectant pentru instrumentar, de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi pregãtirea lui în vederea sterilizarii. Este obligatoriu sa se efectueze într-o încãpere/spaţiu special destinat cu dotãrile corespunzãtoare.
Personalul care efectueazã aceasta operaţiune va respecta precautiile universale.
Personalul care efectueazã aceasta operaţiune trebuie sa poarte echipament de protecţie: halat, manusi, sort de cauciuc, ochelari de protecţie, etc.
Protocolul privind curatarea (decontaminarea) urmatã în mod obligatoriu de dezinfectia şi pregãtirea materialului medico-chirurgical în vederea sterilizarii chimice sau fizice va fi afişat la loc vizibil.
2.15. Responsabili:
Asistenta medicalã responsabilizata cu pregãtirea, curatarea (decontaminarea) şi dezinfectia instrumentarului medico-chirurgical.
2.16. Evaluare:
Medicul şef de secţie şi asistenta sefa sau medicul de cabinet controleazã respectarea tehnicii de curatare/decontaminare (de preferat a fi utilizat un dezinfectant etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar şi avizat de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, cu proprietãţi bune de curatare în cazul în care aceasta operaţiune se face manual) urmatã de dezinfecţie şi pregãtire a instrumentarului, echipamentului.
Eficacitatea procedurii de curatare/decontaminare urmatã de dezinfecţie se verifica prin prelevare de probe şi investigare bacteriologica.
ART. 3
IMPACHETAREA MATERIALULUI DE STERILIZAT
3.1. Va fi utilizat numai material pentru impachetare avizat de Ministerul Sãnãtãţii/Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi ţinând cont de recomandãrile producãtorului.
3.2. Materialele care se sterilizeaza pot fi impachetate în:
- cutii metalice (pentru sterilizarea cu aer cald).
- cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu abur sub presiune).
- casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu abur sub presiune).
- hârtie specialã pentru impachetarea instrumentarului sau materialului textil fabricata special pentru sterilizarea cu abur sub presiune (EN 868-2).
- pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu aer cald sau oxid de etilenã cu indicatori fizico-chimici de temperatura.
- pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu abur sub presiune sau abur şi formaldehida la temperaturi joase presiune subatmosferica, cu indicatori fizico-chimici de temperatura.
3.3. Pungile/rolele hârtie plastic achiziţionate trebuie sa fie sudate cu trei randuri de benzi a câte 10 mm fiecare (conform standardelor Europene).
Pungile/rolele hârtie plastic de diferite dimensiuni, cu sau fãrã pliu, dupã ce au fost încãrcate cu instrumentar (truse) sau material textil (pentru o procedura) şi indicator fizico-chimic "integrator" trebuie sudate/lipite la capatul de acces.
Sudarea se realizeazã cu ajutorul unui aparat special dedicat acestei operaţii.
Se pot folosi şi pungi care la capatul de acces au sistem autocolant pentru lipirea pachetului.
Pungile hârtie plastic cu instrumentar, material moale (truse) se aseaza în coşuri/navete metalice în poziţie verticala, ordonate ca şi cãrţile în biblioteca. Coşurile/navetele metalice astfel încãrcate se introduc în incinta sterilizatorului.
3.4. Hârtia specialã pentru impachetarea instrumentarului, manusilor sau materialului textil.
Ambalarea se realizeazã obligatoriu în doua straturi de hârtie specialã, astfel încât materialul de sterilizat sa fie bine închis, fãrã soluţii de continuitate; dupã plierea celui de al doilea strat acesta se închide cu banda adeziva cu indicator fizico-chimic de virare a culorii.
3.5. Materialul ambalat în hârtie specialã sau pungi hârtie plastic se aseaza în coşuri/navete metalice. În funcţie de mãrimea pachetului, în coşuri/navete se aseaza un singur pachet sau doua, dar nesuprapuse pentru a permite pãtrunderea agentului de sterilizare în interiorul pachetelor.
3.6. Dupã ambalarea materialului de sterilizat în hârtie specialã sau pungi hârtie plastic şi aşezare în coşuri/navete, manipularea pachetelor se face numai prin intermediul acestora.
3.7. În cutiile metalice perforate sau nu, casoletele perforate cu colier se introduce materialul de sterilizat (trusa) şi indicatori fizico-chimici "integratori" adecvati, pentru controlul eficacitatii sterilizarii sau alt indicator fizico-chimic, se închide capacul. Se lipesc doua bucãţi de banda adeziva cu indicator chimic adecvat în vederea fixãrii capacului.
Pot fi folosite şi cutii metalice perforate prevãzute cu valve sau filtre; utilizarea şi întreţinerea acestora se face conform instrucţiunilor producãtorului.
3.8. Casoletele perforate cu colier se incarca cu o anumitã cantitate de material textil, în funcţie de dimensiune (vezi tabelul 1).
Aprecierea încãrcãrii casoletelor cu textile: se cantareste conţinutul casoletei, care trebuie sa corespundã urmãtoarelor norme de greutate pe casoleta:
Tabelul 1
┌────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ DIMENSIUNILE CASOLETEI │ Greutatea normalã a │
├──────────────────────┬─────────────────────┤încãrcãrii de textile (g)│
│ ± (mm) │ Înãlţimea (mm) │ │
├──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 140 │ 105 │ 191 │
├──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 190 │ 145 │ 492 │
├──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 240 │ 165 │ 895 │
├──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 290 │ 180 │ 1426 │
├──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 340 │ 250 │ 2724 │
├──────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 390 │ 300 │ 4301 │
└──────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────────┘
┌────────────────────────┬────────┬────────────────────────────────────┬───────┐
│ │Presiune│ Durata fazei de sterilizare │Tempe- │
│Materialul de sterilizat│(bari/ ├─────────────────────────┬──────────┤ratura │
│ │Kgf/cmp)│Autoclave cu abur saturat│Autoclave │ │
│ │ │ la presiune nnalta │tip ISM2 │ │
├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│Sticlarie, cauciuc, │ 1,3 │ 15 min │ 30 min │125°C │
├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│plastic termostabil │ 1,01 │ 20 min │ │121°C │
│ │ 1,2 │ │ 30 min │123°C │
├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│Instrumentar şi textile │ 2 │ 5-10 min │ 30 min │134°C │
└────────────────────────┴────────┴─────────────────────────┴──────────┴───────┘
─────
a) Operaţiunea de curatare-(decontaminare), clatire, dezinfecţie, clatire poate fi facuta manual cu seringa sau cu instalaţii speciale cu ajutorul cãrora sa se realizeze curatarea tuturor canalelor şi cavitatilor, proces descris la punctele 5.3.1, 5.3.2, 5.3.3 şi 5.3.4.
b) În spitalele unde se realizeazã un numãr mare de investigaţii endoscopice, se pot folosi maşini automate cu program de dezinfecţie pentru curatarea şi dezinfectia endoscoapelor flexibile avizate de Ministerul Sãnãtãţii/Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei.
Utilizarea maşinilor automate pentru curatarea şi dezinfectia endoscoapelor flexibile au avantajul ca reduc riscul de expunere a personalului ce efectueazã aceasta operaţiune la contaminarea cu agenţi patogeni transmisibili şi substantele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.
5.3.5. Sterilizare cu un produs chimic.
5.3.5.1. Endoscoapele flexibile care vin în contact cu mucoasele sunt clasificate drept echipamente semicritice şi necesita STERILIZARE sau cel puţin DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT între utilizãri. Se realizeazã, dupã parcurgerea în mod obligatoriu a procedurilor de la pct. 2.4.1, 2.4.2, 2.4.3. Pentru a obţine o dezinfecţie de nivel înalt toate suprafeţele interne, externe, cavitatile, canalele trebuie sa vina în contact cu dezinfectantul (care au în compoziţie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic).
Endoscoapele flexibile care patrund în cavitati sterile ale organismului sunt clasificate drept echipamente critice şi necesita STERILIZARE între utilizãri.
5.3.5.2. Sterilizarea chimica se realizeazã dupã un timp de contact al substanţei chimice cu substratul de tratat de câteva ore (în funcţie de recomandarea producãtorului).
Se aleg produse chimice sterilizante care au în compoziţie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.
Soluţia de produs chimic sterilizant se pune în cuve/recipiente cu capac.
Se introduc pãrţile imersibile ale endoscopului într-o soluţie de produs chimic sterilizant în concentratia recomandatã de producãtor, având grija ca soluţia sterilizanta sa acopere şi sa umple toate cavitatile, canalele aparatului astfel încât sa fie eliminate bulele de aer.
Pentru sterilizare, se lasa pãrţile imersibile ale endoscopului complet imersate pentru o perioada de timp şi la temperatura recomandatã de producãtor.
Dupã scurgerea timpului de sterilizare manevrarea pãrţilor endoscopului (mai ales pentru artroscop, cistoscop, celioscop, bronhoscop) se efectueazã utilizând tehnici aseptice, care comporta: apa sterila, manusi sterile, saci sterili, câmpuri sau comprese sterile pentru ştergere.
5.3.6. Clatire cu apa sterila (apa distilata sterila)
Pentru a preveni efectele toxice generate de urmele de substanţe chimice din soluţiile sterilizante, echipamentul trebuie clatit.
În situaţia în care în spaţiile unde se proceseaza endoscoapele nu exista posibilitatea aductiunii apei sterile prin conducte direct de la statia de preparare a apei sterile, se pot folosi sticle cu apa sterila (apa distilata sterila) cuplate cu un tub. Atât sticla de apa cat şi tubulatura trebuie sterilizate zilnic.
Se procedeazã la o clatire abundenta cu apa sterila (sub jet de apa sau prin agitare) de trei ori la rând utilizând de fiecare data transe proaspete de apa sterila în cantitate suficienta având grija sa asiguram imersia completa a dispozitivului.
Apa sterila trebuie sa circule prin toate canalele.
Fiecare clatire trebuie sa dureze minimum 1 minut sau în funcţie de timpul recomandat de producãtorul endoscopului precum şi de producãtorul dezinfectantului.
Dupã fiecare clatire apa se arunca şi nu va mai fi refolosita sau utilizata în alte scopuri deoarece apa de clatire poate conţine urme din substanta activa a sterilizantului.
5.3.7. Uscare
Insertia tubului şi canalele trebuie bine uscate utilizând trecerea unui jet de alcool etilic sau izopropilic 70% urmatã de aer comprimat.
5.3.8. Se verifica etanseitatea endoscopului dupã fiecare ciclu de procesare.
5.3.9. Manipularea dupã sterilizare şi stocarea.
Endoscoapele sterilizate pot fi folosite imediat sau vor fi stocate în locuri uscate, în cutii metalice sterilizate sau dezinfectate nivel înalt, astfel încât sa nu permitã recontaminarea sau deteriorarea lor.
5.4. Sterilizate prin autoclavare
Anumite accesorii ale endoscopului (ace de scleroterapie, sondele pentru electrocauterizare, perii pentru citologie, forceps pentru biopsie sau excizii) trebuie curatate (decontaminate) în baia cu ultrasunete, dezinfectate şi sterilizate prin autoclavare, înainte de utilizare. Curatarea lor trebuie sa ducã la îndepãrtarea resturilor organice; în caz contrar sterilizarea prin autoclavare este ineficienta.
5.5. Reguli generale:
Dupã sterilizarea chimica nu se admite clatirea cu apa potabilã, deoarece aceasta poate conţine microorganisme, inclusiv Pseudomonas spp. şi Mycobacterium spp. care se pot multiplica în canalele, cavitatile endoscopului.
În serviciile/cabinetele de endoscopie trebuie sa existe un registru de evidenta a procedurilor în care se noteaza: numele pacientului, numãrul foii de observatie, procedura efectuatã, numele persoanei care a efectuat endoscopia, numãrul de înregistrare a endoscopului sau seria.
Nu vor fi utilizate endoscoapele cu defectiuni sau a cãror construcţie nu permite procesarea lor.
Spaţiile unde se efectueazã endoscopia şi procesarea endoscoapelor trebuie amenajate în asa fel încât sa se asigure protecţia mediului, personalului medical şi pacientilor.
Personalul trebuie sa poarte echipament de protecţie (manusi, ochelari, masca de protecţie sau protectoare faciale) pentru prevenirea expunerii la microorganismele patogene (HIV, HVB, VHC, M. tuberculosis, herpes simplex, patogeni enterici) sau la produsele chimice toxice.
Personalul care lucreazã în serviciile de endoscopie trebuie sa cunoascã şi sa respecte precautiile universale.
Personalul care lucreazã în serviciile de endoscopie va fi vaccinat antihepatita B. Personalul care lucreazã în serviciile de bronhoscopie va fi periodic testat PPD.
5.6. Material:
Criterii de alegere a dezinfectantelor şi produselor chimice sterilizante
a) Acţiune antimicrobiana: dezinfectantele trebuie sa aibã o acţiune:
- bactericida pe germeni Gram-pozitivi, Gram-negativi
- tuberculocida (testul cantitativ al suspensiei pe Mycobacterium terrae)
- fungicida: levuri, ciuperci filamentoase
- virulicida: distrugerea sau inactivarea virusului hepatitei B şi C, HIV, Enterovirusuri, Adenovirusuri
- sporicida: Bacillus, Clostridium
Se aleg produse chimice sterilizante care au în compoziţie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.
b) Compatibilitate
În alegerea dezinfectantilor şi a produselor chimice cu acţiune sterilizanta trebuie sa se ţinã seama de compatibilitatea acestora cu materialele din care sunt confectionate endoscoapele. Se respecta recomandarea producãtorului echipamentului.
Responsabili: Asistenta medicalã responsabilã cu endoscopia sub supravegherea medicului care efectueazã endoscopia.
5.7. Materiale şi produse:
- manusi de protecţie nesterile
- manusi de protecţie sterile (manevre aseptice)
- saci sterili, cutii metalice sterile
- câmpuri sau comprese sterile pentru ştergere
- seringa sau pompa
- cuve cu capac (3)
- testator de etanseitate
- apa sterila
- detergent, detergent enzimatic, detergent dezinfectant, produs pentru curatare şi decontaminare, dezinfectant de uz spitalicesc cu proprietãţi de curatare
- dezinfectant de uz spitalicesc
- produs chimic sterilizant
5.8. Evaluare:
În cazul apariţiei unei infectii la un bolnav, unde se suspecteaza la origine examenul endoscopie este necesar a se anunta serviciul de endoscopie pentru demararea anchetei clinico-epidemiologice.
5.9. Parametrii care trebuie respectati pentru garantarea eficacitatii procedurii de dezinfecţie şi sterilizare:
- Curatare eficienta a echipamentului.
- Respectarea timpilor de imersie în soluţia de dezinfectant şi în produsul chimic sterilizant.
- Respectarea concentratiilor recomandate de cãtre producãtor.
- Efectuarea dezinfectiei şi sterilizarea în cuve cu capac.
- Curatarea şi dezinfectia cuvelor la fiecare reinnoire a soluţiilor.
─────────────────
