EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALÃ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 255 bis din 16 aprilie 2009
___________
*) Aprobatã prin <>Ordinul nr. 5 din 5 februarie 2009 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 16 aprilie 2009
1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE, TERMINOLOGIE
1.1. (1) Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea, executarea şi exploatarea în condiţii de siguranţã a sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, cu presiunea egalã sau mai micã de 6^5 Pa (6 bar), aflate în aval de staţiile de reglare - mãsurare predare ale operatorului Sistemului Naţional de Transport (SNT).
(2) Calitatea gazelor naturale combustibile respectã prevederile reglementãrilor tehnice în vigoare.
1.2. Domeniul de aplicare a prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale, respectiv ansamblul compus din sistemele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare, destinate sã asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din clãdiri civile, industriale şi din alte amenajãri din intravilan şi extravilan.
1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplicã la: a) proiectarea şi/sau executarea lucrãrilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate dupã intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice;
b) modernizarea, reabilitarea, modificarea şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente;
c) exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale în funcţiune;
d) construcţiile şi instalaţiile care afecteazã sistemul de alimentare cu gaze naturale.
1.4. Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:
a) conductele de transport gaze naturale, conductele de alimentare din amonte şi staţiile de predare/preluare a gazelor naturale aferente acestora;
b) instalaţiile tehnologice din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere, staţiile de comprimare din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere şi din SNT;
c) staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare, cu presiunea nominalã mai mare de 6^5 Pa (6 bar);
d) instalaţiile specifice infrastructurii din domeniul gazelor naturale comprimate pentru vehicule, gazelor naturale lichefiate şi gazelor petroliere lichefiate;
e) proiectarea şi executarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
1.5. Sistemele de alimentare cu gaze naturale, inclusiv construcţiile şi instalaţiile aferente, se proiecteazã şi executã astfel încât sã corespundã cerinţelor esenţiale de calitate în construcţii, în conformitate cu <>Legea nr. 10/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
1.6. (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme tehnice sunt definiţi în Anexa 26 şi se completeazã cu termenii definiţi în <>Legea gazelor nr. 351/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi în Anexa 1 din Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin <>Decizia nr. 616/2002 a preşedintelui ANRGN.
(2) În Anexa 27 este cuprinsã legislaţia, normele, prescripţiile tehnice, standardele etc. la care se face referire în aceste norme, se recomandã sau se considerã cã poate fi relevantã pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
(3) Standardele, normele şi prescripţiile tehnice menţionate în prezentele norme tehnice se referã la ediţiile în vigoare.
2. PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI EXECUTAREA LUCRÃRILOR ÎN CADRUL SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
2.1. Proiectarea şi/sau executarea lucrãrilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face numai de cãtre operatori economici autorizaţi de ANRE, dupã obţinerea:
a) acordului de acces, dupã caz, la:
i) conductele de alimentare din amonte (CA);
ii) sistemul naţional de transport (SNT);
iii) sistemul de distribuţie (SD);
b) certificatului de urbanism, dupã caz;
c) altor avize şi acorduri conform legislaţiei în vigoare.
2.2. Acordul de acces se elibereazã, dupã caz, de:
a) operatorul CA;
b) operatorul SNT;
c) operatorul SD.
2.3. Accesul la SNT, CA şi SD se realizeazã în regim reglementat, conform legislaţiei în vigoare.
2.4. Executarea oricãror lucrãri în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face dupã obţinerea avizului de execuţie a lucrãrilor prevãzute în documentaţiile tehnice pentru executarea lucrãrilor, emis de operatorul SD şi, dupã caz, a autorizaţiei de construire şi a altor avize şi autorizaţii legale.
2.5. (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrãrilor în sistemul de alimentare cu gaze naturale se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice şi legislaţiei în vigoare şi conţin, cel puţin, urmãtoarele elemente:
A. Piese scrise:
Date generale:
a) denumirea obiectivului de investiţii;
b) amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numãrul);
c) titularul investiţiei;
d) beneficiarul investiţiei;
e) datele de identificare ale proiectantului şi instalatorului sãu autorizat ANRE, confirmate prin semnãturã şi ştampilã;
f) datele de identificare ale executantului şi instalatorului sãu autorizat ANRE, confirmate prin semnãturã şi ştampilã;
Date tehnice ale investiţiei:
g) memoriul tehnic care sã conţinã descrierea lucrãrilor, cu referiri la amplasament, studiu geotehnic, seismicitate, categoria de importanţã a lucrãrilor, mãsuri de evitare a pãtrunderii infiltraţiilor de gaze in clãdiri şi de evacuare a eventualelor infiltraţii de gaze din clãdiri etc.;
h) memoriul pe specialitãţi care sã conţinã procedurile specifice de execuţie a lucrãrilor, descrierea soluţiilor tehnice şi tehnologice folosite, caracteristicile şi calitãţile materialelor folosite, verificãrile şi probele de rezistenţã şi etanşeitate la presiune, mãsuri de protecţia muncii, protecţia mediului, apãrare împotriva incendiilor etc.;
i) breviarul de calcul pentru dimensionarea elementelor de instalaţii şi de construcţii;
Costurile estimative ale investiţiei:
j) lista cantitãţilor de lucrãri;
k) devizul general al lucrãrilor;
Avize şi acorduri
l) acordul de acces la CA, la SNT sau la SD, dupã caz, în original;
m) certificatul de urbanism cu avizele şi acordurile cerute prin acesta;
n) referatul de verificare a proiectului, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii;
o) autorizaţia de construire.
B. Piese desenate:
p) planul de amplasare în zonã, întocmit la scara: 1:10000, 1:5000, 1:2000, 1:1000 sau 1:500, dupã caz;
q) planul lucrãrilor, cu toate elementele necesare executãrii acestora, cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente, întocmit la scara: 1:1000, 1:500, 1:100, 1:50, dupã caz;
r) schema de calcul şi/sau schema izometricã;
s) profiluri/secţiuni cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente.
(2) Pentru literele q şi r) se indicã, dupã caz:
i) diametrul şi lungimea conductelor;
ii) diametrul şi lungimea tuburilor de protecţie;
iii) armãturile;
iv) debitul şi presiunea;
v) aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;
vi) etanşarea intrãrii conductelor prin pereţii subsolului şi/sau prin planşeul peste subsol, ventilarea subsolului etc.
(3) Pe planul lucrãrilor instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale se indicã, pentru încãperile în care sunt montate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, volumele, mãrimea suprafeţelor vitrate şi dimensiunile elementelor care asigurã accesul aerului necesar arderii şi/sau evacuarea gazelor arse.
(4) Datele de identificare la care se face referire în alin. (1), literele e) şi f) este obligatoriu sã fie trecute pe fiecare planşã desenatã.
2.6. (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrãrilor în SD se verificã obligatoriu de verificatori de proiecte atestaţi, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Expertiza tehnicã a lucrãrilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale se efectueazã de experţi tehnici atestaţi, conform legislaţiei în vigoare.
(3) Comisia de atestare a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru domeniul gazelor naturale are în componenţã reprezentanţi ai ANRE.
2.7. (1) Documentaţia tehnicã pentru executarea lucrãrilor se depune, în numãrul de exemplare cerut de legislaţia în vigoare, spre avizare la operatorul SD; în funcţie de obiectivul lucrãrii, documentaţia cuprinde urmãtoarele piese prevãzute la art. 2.5.:
a) pentru conducte de distribuţie, branşamente, staţii şi posturi de reglare sau reglare-mãsurare punctele: a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, p, q, r, s.
b) pentru instalaţiile de utilizare punctele: a, b, c, d, e, f, g, h, i, l, p, q, r, s.
(2) În situaţia în care la momentul avizãrii, executantul lucrãrilor precizate la art. 2.5., alin. (1), lit. f) nu a fost încã desemnat, operatorul SD avizeazã documentaţia tehnicã pentru executarea lucrãrilor şi are obligaţia ca, anterior demarãrii lucrãrilor, sã solicite executantului însuşirea documentaţiei tehnice, prin completarea datelor de identificare, confirmate prin semnãturã şi ştampilã.
(3) Pentru staţiile de reglare sau reglare-mãsurare se anexeazã şi documentaţia tehnicã a construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente construcţiei, dupã caz;
2.8. În cazul modificãrilor instalaţiilor de utilizare şi al renominalizãrii debitelor, în proiect se prevãd aparatele consumatoare de combustibili gazoşi instalate, menţinute şi desfiinţate, dupã caz.
2.9. Operatorul SD este obligat ca, în termen de maximum 30 zile dupã primirea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrãrilor, sã avizeze sau sã restituie documentaţiile neavizate, cu observaţiile scrise, pentru refacere sau completare.
2.10. Proiectantul are obligaţia de a se prezenta, la solicitarea operatorului SD, pentru a susţine avizarea documentaţiei tehnice.
2.11. Documentaţia tehnicã avizatã se semneazã şi se ştampileazã, obligatoriu de cãtre operatorul SD, pe fiecare planşã desenatã.
3. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Prevederi generale
3.1. (1) Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
a) presiune joasã (PJ), sub 0,05^5 Pa (0,05 bar);
b) presiune redusã (PR), între 2^5 Pa (2 bar) şi 0,05^5 Pa (0,05 bar);
c) presiune medie (PM), între 6^5 Pa (6 bar) şi 2^5 Pa (2 bar);
d) presiune înaltã (PI), în staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu presiunea nominalã mai mare de 6^5 Pa (6 bar).
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este reprezentatã în Anexa 25, fig. 1.
(2) Treptele de presiune se aleg în funcţie de soluţia propusã pentru alimentarea, dimensionarea şi realizarea sistemelor de alimentare, astfel încât acestea sã asigure necesarul de debit aprobat, luând în considerare repartizarea consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora.
(3) Este interzisã interconectarea între conducte, branşamente, instalaţii de utilizare cu presiuni diferite, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 7.7.
(4) Pentru instalaţiile de utilizare cu presiunea mai mare de 6^5 Pa (6 bar) ANRE elaboreazã reglementãri specifice.
3.2. În sistemele de alimentare cu gaze naturale pot fi folosite ţevi din:
a) oţel şi polietilenã PE 100 pentru orice treaptã de presiune;
b) polietilenã PE 80 pânã la presiunea maximã de 4^5 Pa (4 bar);
c) alte materiale, cu respectarea art. 9.1.
3.3. (1) În instalaţiile de utilizare industriale (Anexa 25, fig. 2) se admit toate treptele de presiune menţionate la art. 3.1., alin. (1).
(2) Stabilirea presiunii pentru instalaţiile de utilizare industriale se face în funcţie de presiunea de regim a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
3.4. (1) În instalaţiile de utilizare neindustriale ce alimenteazã clãdiri civile, inclusiv clãdiri de locuit (Anexa 25, fig. 3), se admit urmãtoarele trepte de presiune:
a) în instalaţiile exterioare: presiune redusã şi/sau joasã;
b) în instalaţiile interioare presiune joasã.
(2) Se excepteazã de la prevederea cuprinsã la alin. (1), litera b), centralele termice montate în clãdiri proprii sau în clãdiri civile dotate cu instalaţii de ardere care funcţioneazã la presiune redusã, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5^5 Pa (0,5 bar) în instalaţiile interioare de utilizare, cu condiţia intrãrii conductei instalaţiei de utilizare din exterior direct în încãperea în care se amplaseazã cazanele centralelor termice.
3.5. Reţelele de distribuţie, în funcţie de considerente tehnico - economice, cerinţe funcţionale şi situaţie localã, pot fi:
a) inelare;
b) ramificate.
3.6. Staţiile de reglare sau reglare-mãsurare care se interconecteazã într-un SD existent, se dimensioneazã în funcţie de treapta de presiune din aval.
Zona de protecţie
3.7. Zona de protecţie a unei conducte de gaze naturale din reţeaua de distribuţie se întinde la suprafaţa solului, de ambele pãrţi ale conductei, se mãsoarã în proiecţie orizontalã de la generatoarea exterioarã a conductei şi este de 0,5 m.
3.8. În vederea asigurãrii funcţionãrii normale a reţelelor de distribuţie gaze naturale şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii prevãzute de legislaţia în vigoare.
3.9. Amplasarea de obiective noi, construcţii noi şi lucrãri de orice naturã, în zona de protecţie a reţelelor existente, se realizeazã cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice.
3.10. În zona de protecţie nu se executã lucrãri fãrã aprobarea prealabilã a operatorului SD.
Distanţe de securitate
3.11. Construcţiile sau instalaţiile subterane care se realizeazã ulterior reţelelor de distribuţie sau instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi care intersecteazã traseul acestora, se monteazã la cel puţin distanţa minimã admisã, conform tabelului 1.
3.12. Distanţele de securitate între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare subterane a gazelor naturale şi diferite construcţii sau instalaţii învecinate sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1 - DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE CONDUCTELE (REŢELELE DE
DISTRIBUŢIE/INSTALAŢIILE DE UTILIZARE) SUBTERANE DE GAZE
NATURALE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII
┌────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ │ Distanţa minimã de la │ Distanţa minimã de la │
│Nr. │ │ conducta de gaze din │ conducta de gaze din │
│crt.│ Instalaţia, construcţia │ PE, în m: │ OL, în m: │
│ │ sau obstacolul ├───────┬───────┬───────┼───────┬───────┬───────┤
│ │ │ PJ │ PR │ PM │ PJ │ PR │ PM │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1 │Clãdiri cu subsoluri sau │ 1 │ 1 │ 2 │ 2 │ 2 │ 3 │
│ │aliniamente de terenuri │ │ │ │ │ │ │
│ │susceptibile de a fi construite │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2 │Clãdiri fãrã subsoluri │ 0,5 │ 0,5 │ 1 │ 1,5 │ 1,5 │ 2 │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 3 │Canale pentru reţele termice, │ 0,5 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,5 │ 1,5 │ 2 │
│ │canale pentru instalaţii telefonice,│ │ │ │ │ │ │
│ │televiziune etc. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 4 │Conducte de canalizare │ 1,0 │ 1,0 │ 1,5 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,5 │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 5 │Conducte de apã, cabluri de forţã, │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,6 │ 0,6 │ 0,6 │
│ │cabluri telefonice montate direct │ │ │ │ │ │ │
│ │în sol, cabluri TV, sau cãminele │ │ │ │ │ │ │
│ │acestor instalaţii │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 6 │Cãmine pentru reţele termice, │ 0,5 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,0 │
│ │telefonice şi canalizare sau alte │ │ │ │ │ │ │
│ │cãmine subterane │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 7 │Linii de tramvai pânã la şina cea │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 1,2 │ 1,2 │ 1,2 │
│ │mai apropiatã │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 8 │Copaci │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 1,5 │ 1,5 │ 1,5 │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 9 │Stâlpi │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 10 │Linii de cale feratã, exclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │cele din staţii, triaje şi incinte │ │ │ │ │ │ │
│ │industriale: │ │ │ │ │ │ │
│ │ - în rambleu │ 1,5* │ 1,5* │ 1,5* │ 2* │ 2* │ 2* │
│ ├────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ - în debleu, la nivelul terenului │ 3,0** │ 3,0** │ 3,0** │ 5,5** │ 5,5** │ 5,5** │
└────┴────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
_________
Notã: Distanţele, exprimate în metri, se mãsoarã în proiecţie orizontalã între limitele exterioare ale conductelor şi construcţiile sau instalaţiile subterane.
*) De la piciorul taluzului
**) Din axul liniei de cale feratã
3.13. Distanţele dintre reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi conductele care transportã fluide combustibile, depozitele de carburanţi, staţiile de distribuţie carburanţi, staţiile de îmbuteliere GPL etc. se stabilesc conform reglementãrilor şi prescripţiilor tehnice specifice.
3.14. (1) Distanţa minimã între reţelele de distribuţie din oţel supraterane şi cãile ferate electrificate este de 20 m, mãsuratã în proiecţie orizontalã de la şina cea mai apropiatã la generatoarea exterioarã a conductei de gaze naturale.
(2) La stabilirea distanţelor între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare din oţel supraterane şi liniile electrice aeriene (LEA) de joasã, medie sau înaltã tensiune se respectã prevederile din legislaţia în vigoare, printre care:
a) NTE 003/04/00 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electricã cu tensiuni peste 1.000 V, aprobat prin <>Ordinul ANRE nr. 32/2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004;
b) NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, aprobat prin <>Ordinul ANRE nr. 38/2008 , publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 356 din 8 mai 2008;
c) Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţã aferente capacitãţilor energetice, aprobate prin <>Ordinul ANRE nr. 4/2007 - revizia I -, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 259 din 18 aprilie 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
3.15. Reţelele de distribuţie din oţel montate în zona de influenţã a cãilor ferate electrificate sau a liniilor electrice aeriene (LEA) de medie sau înaltã tensiune se protejeazã împotriva tensiunilor induse, conform reglementãrilor tehnice de specialitate.
3.16. Distanţa între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale şi liniile de cale feratã în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinãtorilor acestora.
3.17. Când nu este posibilã respectarea distanţelor indicate în tabelul 1, acestea pot fi reduse cu 20% pentru poziţiile 1 ... 6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauzã sã se prevadã urmãtoarele soluţii tehnice:
a) montarea ţevii în tub de protecţie;
b) rãsuflãtori pentru evacuarea în atmosferã a eventualelor scãpãri de gaze, montate la capetele tubului de protecţie.
3.18. (1) Se interzice montarea subteranã a douã conducte de gaze naturale pe trasee paralele la o distanţã, mãsuratã în proiecţie orizontalã de la generatoarea exterioarã a conductelor, mai micã de 0,5 m; se recomandã ca distanţa între conducte sã fie mai mare decât 1,5●(D1+D2), unde D1 şi D2 reprezintã diametrele exterioare ale conductelor respective.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. 1, conducta de presiune mai micã se pozeazã spre clãdiri.
3.19. Distanţa de securitate faţã de staţiile sau posturile de reglare sau reglare-mãsurare se mãsoarã de la partea exterioarã a incintei (împrejmuire, firidã) şi sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2 - DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE STAŢII SAU POSTURI DE REGLARE
SAU REGLARE-MÃSURARE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII
┌────┬─────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Distanţele de securitate, în m, pentru staţii de capacitate: │
│ │ ├───────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┤
│ │ │ pânã la 6000, │ 6000 ... 30000, │peste 30000,│
│ │ │ în mc/h │ în mc/h │în mc/h │
│Nr. │ Destinaţia ├───────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┤
│crt.│ construcţiilor │ Presiunea la intrare, în Pa şi în bar │
│ │ învecinate ├───────┬─────────┬───────┬───────┬───────────┬────┬──────┬─────┤
│ │ │<2^5│ 2^5 │>6^5│<2^5│ 2^5 │>6● │<6● │>6● │
│ │ │ │.. 6^5│ │ │.. 0,6^5^5^5 ^5 │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │ │ (<2) │(2 .. 6) │ (>6) │ (<2) │ (2 .. 6) │(>6)│ (<6) │(>6) │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 1. │Clãdiri industriale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi depozite de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │combustibile cu: │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- risc foarte │ 7 │ 10 │ 12 │ 11 │ 13 │ 18 │ 22 │ 27 │
│ │ridicat de incendiu, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │asociat pericolului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de explozie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │- rezistenţã redusã │ 7 │ 10 │ 15 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │
│ │la foc │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │- risc mediu sau │ 7* │ 10 │ 12 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │
│ │redus de incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 2. │Instalaţii │ 7 │ 10 │ 13 │ 11 │ 13 │ 18 │ 18 │ 27 │
│ │industriale în aer │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │liber │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 3. │Clãdiri civile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(inclusiv cele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administrative de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pe teritoriul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │unitãţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │industriale) │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- rezistenţã micã la │ 7* │ 10 │ 12 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │
│ │foc │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │- rezistenţã mare la │ 7 │ 12 │ 15 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │
│ │foc │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 4. │Linii de cale feratã:│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- curentã │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 25 │ 30 │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │- de garaj │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 25 │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 5. │Marginea │ 4** │ 5 │ 8 │ 4 │ 6 │ 10 │ 6 │ 10 │
│ │drumurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │carosabile │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 6. │Linii electrice de │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 40 │
│ │înaltã tensiune │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴───────────┴────┴──────┴─────┘
___________
*) Staţiile sau posturile de reglare sau reglare - mãsurare de capacitate pânã la 1000 mc/h şi presiune de intrare mai micã de 2^5 Pa (2 bar), se pot alipi de un perete al clãdirii învecinate cu condiţia ca peretele clãdirii sã fie rezistent la explozie, sã nu aibã goluri (ferestre, uşi) pe o lungime care depãşeşte cu 5 m limitele staţiei în ambele direcţii şi pe o înãlţime de 3 m deasupra staţiei.
**) Pentru posturile de reglare sau reglare - mãsurare de capacitate pânã la 250 mc/h şi presiune de intrare mai micã de 2^5 Pa (2 bar) distanţa minimã este de 1,5 m.
4. MÃSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE
4.1. Mãsurarea cantitãţilor de gaze naturale se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate în România.
4.2. (1) În instalaţiile de utilizare se pot monta contoare pasante cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
a) elaborarea unei documentaţii tehnice de cãtre un operator economic autorizat ANRE;
b) avizarea documentaţiei tehnice de cãtre operatorul SD;
c) executarea lucrãrilor de cãtre un operator economic autorizat ANRE;
d) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producãtor.
(2) Contoarele pasante nu pot fi utilizate pentru decontãri fiscale.
(3) Contoarele pasante fac parte din instalaţia de utilizare a consumatorului, iar exploatarea acestora precum şi toate costurile aferente sunt în responsabilitatea acestuia.
5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Debite de calcul
5.1. Debitele de calcul se determinã în funcţie de debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi de factorii de simultaneitate specifici, dupã cum urmeazã:
a) pentru conductele de distribuţie se prevede debitul pentru o etapã de perspectivã, în funcţie de:
i) dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate, pe baza planurilor de urbanism;
ii) eventuala modificare a densitãţii consumatorilor;
iii) schimbãrile de amplasament ale unor consumatori importanţi;
iv) realizarea de noi construcţii în zonã;
v) schimbarea destinaţiei unor construcţii.
b) pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale operatorilor economici, societãţilor şi instituţiilor social-culturale, se prevede debitul nominal şi debitul ce poate fi utilizat în perspectivã în instalaţiile de utilizare;
c) pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se prevede debitul nominal, simultan, al tuturor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din instalaţiile de utilizare;
d) valoarea coeficienţilor de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate preparãrii hranei, este datã în tabelul 3;
e) coeficientul de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate încãlzirii centrale sau locale, este 1.
f) valoarea coeficienţilor de simultaneitate se aplicã la suma debitelor nominale ale aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
Tabelul 3 - VALORILE COEFICIENŢILOR DE SIMULTANEITATE PENTRU APARATELE
CONSUMATOARE DE COMBUSTIBILI GAZOŞI, DESTINATE PREPARÃRII HRANEI
┌─────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│ Numãrul de │ Coeficientul de │ Numãrul de │ Coeficientul de │
│ apartamente │ simultaneitate │ apartamente │ simultaneitate │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 1 │ 1,00 │ 36 │ 0,40 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 2 │ 0,81 │ 40 │ 0,39 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 3 │ 0,71 │ 44 │ 0,38 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 4 │ 0,65 │ 48 │ 0,38 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 5 │ 0,62 │ 52 │ 0,37 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 6 │ 0,59 │ 56 │ 0,37 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 8 │ 0,55 │ 60 │ 0,36 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 10 │ 0,53 │ 64 │ 0,36 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 12 │ 0,51 │ 68 │ 0,35 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 16 │ 0,47 │ 72 │ 0,35 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 20 │ 0,45 │ 76 │ 0,35 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 24 │ 0,43 │ 80 │ 0,34 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 28 │ 0,42 │ Peste 80 │ 0,34 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 32 │ 0,41 │ │ │
└─────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘
5.2. Debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi este cel indicat de producãtor.
Cãderile de presiune
5.3. (1) Cãderea de presiune pentru dimensionarea unei conducte se stabileşte cu relaţia:
Delta P = P(1) - P(2)
în care:
P(1) - presiunea minimã disponibilã la intrarea în conductã, în Pa sau în bar;
P(2) - presiunea minimã necesarã la ieşirea din conductã, majoratã cu 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili, în Pa sau în bar.
(2) Modalitãţi de stabilire a cãderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor sunt prezentate în Anexa 25, fig. 4, 5 şi 6.
5.4. Cãderile de presiune stabilite conform art. 5.3. acoperã toate pierderile liniare şi locale.
5.5. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilã P(1) se precizeazã de operatorul SD.
5.6. (1) În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasã care alimenteazã aparate consumatoare de combustibili gazoşi cu presiunea nominalã de 0,02^5 Pa (0,02 bar), cãderea totalã de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiei de utilizare este de 0,01^5 Pa (0,01 bar), cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare sã se menţinã presiunea de 0,03^5 Pa (0,03 bar).
(2) Pentru reţeaua de distribuţie care funcţioneazã la presiune joasã, inclusiv branşamentul, se considerã cãderea de presiune de 0,005^5 Pa (0,005 bar), diferenţa de 0,005^5 Pa (0,005 bar) fiind necesarã dimensionãrii conductelor instalaţiei de utilizare şi acoperirii pierderii de presiune din contor.
5.7. (1) În instalaţiile de utilizare cu presiune joasã, pentru dimensionarea conductelor montante se are în vedere creşterea disponibilului de presiune datoritã forţei ascensionale a gazelor naturale.
(2) Disponibilul de presiune produs de forţa ascensionalã se obţine calculând produsul între valoarea indicatã în tabelul 4 şi înãlţimea la care se monteazã punctul de consum, mãsuratã de la nivelul regulatorului de presiune.
Tabelul 4 - DISPONIBILUL DE PRESIUNE PRODUS DE FORŢA ASCENSIONALÃ ÎN
FUNCŢIE DE ÎNÃLŢIMEA PUNCTULUI DE CONSUM FAŢÃ DE NIVELUL
REGULATORULUI DE PRESIUNE
┌────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ Altitudinea locaţiei │Disponibilul de presiune produs de forţa ascensionalã│
│ regulatorului de │ în funcţie de înãlţimea punctului de consum faţã de │
│ presiune, │ nivelul regulatorului de presiune, │
├────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┤
│ în m │ în Pa/m │ în bar/m │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 0 │ 5,4 │ 5,4^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 100 │ 5,2 │ 5,2^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 200 │ 5,1 │ 5,1^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 300 │ 5,0 │ 5,0^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 400 │ 4,9 │ 4,9^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 500 │ 4,7 │ 4,7^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 600 │ 4,6 │ 4,6^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 700 │ 4,5 │ 4,5^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 800 │ 4,3 │ 4,3^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 900 │ 4,2 │ 4,2^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 1000 │ 4,1 │ 4,1^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 1100 │ 4,0 │ 4,0^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 1200 │ 3,9 │ 3,9^-5 │
└────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┘
Dimensionarea conductelor
5.8. Diametrul conductelor se determinã pe criteriul asigurãrii debitelor nominale de gaz şi a presiunii minime necesare aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
5.9. Diametrul conductelor de presiune medie sau presiune redusã se calculeazã cu relaţia:
²
Q(CS)TL delta lambda
D = 0,56𗨛 radical din ─────────────────────
² ²
P(1) - P(2)
sau
┌ ² 𗊠,2
│ Q(CS)TL delta lambda │
D = 0,56 │─────────────────────── │
│ ² ² │
└ P(1)-P(2) ┘
unde:
D - diametrul interior al conductei, în cm;
Q(CS) - debitul de calcul la P=101325 Pa (1,013 bar) şi T=288, 15 K; în mc/h;
P(1) - presiunea absolutã la începutul tronsonului, în bar;
P(2) - presiunea absolutã la capãtul tronsonului, în bar;
T - temperatura gazelor, în K;
L - lungimea tronsonului respectiv, în km;
delta = 0.554, densitatea relativã a gazelor faţã de densitatea aerului;
lambda - coeficientul de pierdere liniarã de sarcinã (adimensional), ce se determinã în funcţie de Re şi k/D;
k - rugozitatea conductelor;
Re - numãrul Reynolds (adimensional), calculat cu relaţiile:
wD Q(cs)
Re = ─────── sau Re = 2230─────
V D
unde:
w - viteza gazului în conductã, în m/s;
D - diametrul interior al conductei, în m;
v - coeficientul de vâscozitate cinematicã, în mp/s;
Q(CS) - debitul de calcul în mc/h la P = 101325 Pa (1,013 bar) şi T = 288,15 K, în mc/h;
Valoarea coeficientului lambda este:
64
- pentru Re < 2300 lambda = ────
Re
1
- pentru 2300 < Re < 23 D/k ───────────────── = 2 lg(Re radical din lambda)-0,8
radical din lambda
1 2,51 k
- pentru 23 D/k < Re < 560 D/k ──────────────── = -2 lg(──────────────────── + ────── )
radical din lambda Re radical din lambda 3,71D
1 k
- pentru Re > 560 D/k ───────────────── = 1,14 - 2 lg (───)
radical din lambda D
Viteza medie a gazelor într-un tronson de conductã în regim de curgere permanentã la presiuni medii sau reduse, cu destindere izotermã se calculeazã cu relaţia:
5,375●Q(CS)
w = ──────────────────────
┌ ² ┐
²│ P(2) │
D │P(1)+ ───────── │
│ P(1)+P(2) │
└ ┘
unde w, D, Q(CS), P(1) şi P(2) au semnificaţiile şi unitãţile de mãsurã de mai sus.
5.10. (1) Diametrul conductelor de presiune joasã, în cm, se calculeazã cu relaţia:
┌ ² 𗊠,2
│Q TL delta lambda │
D = 0,49 │────────────────── │
│ Delta P │
└ ┘
unde:
- L este lungimea de calcul a conductei, în m, care cuprinde lungimea fizicã a tronsonului considerat la care se adaugã lungimile echivalente ale rezistenţelor locale;
- Delta P este cãderea de presiune disponibilã, în mbar, pe tronsonul considerat.
Celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii şi unitãţi de mãsurã ca în relaţiile de la art. 5.9.
(2) Pentru instalaţiile din clãdirile de locuit, lungimea de calcul se poate considera:
L(c) = (1,1 ... 1,2) ● L(f), unde L(f) este lungimea fizicã a conductei.
(3) Lungimile echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de distribuţie gaze naturale la presiune joasã se obţin din tabelul 5.
Tabelul 5 - LUNGIMILE ECHIVALENTE PENTRU REZISTENŢELE LOCALE
┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Diametrul, în │ Lungimi echivalente, în m │
├─────────┬────────┼────────────────┬─────────────┬──────────┬─────────────────┤
│ cm │ inch │ Robinet cu │ Alte tipuri │ Coturi │Teuri în direcţia│
│ │ │trecere completã│ de robinete │ │ derivaţiei │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 1,25 │ 3/8 │ 0,05 │ - │ 0,02 │ 0,4 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 1,575 │ 1/2 │ 0,06 │ - │ 0,05 │ 0,6 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 2,125 │ 3/4 │ 0,08 │ - │ 0,08 │ 0,83 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 2,7 │ 1 │ 0,11 │ - │ 0,12 │ 1,08 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 3,575 │ 1 1/4 │ 0,14 │ - │ 0,14 │ 1,43 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 4,125 │ 1 1/2 │ 0,17 │ - │ 0,26 │ 1,68 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 5,2 │ 2 │ 0,22 │ - │ 0,42 │ 2 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 5,68 │ 2 1/2 │ - │ 0,32 │ 0,65 │ 2,8 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 8,05 │ 3 │ - │ 0,4 │ 0,92 │ 3,7 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 10,55 │ 4 │ - │ 0.5 │ 1.45 │ 5 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 13,1 │ 5 │ - │ 0.7 │ 2.2 │ 6.6 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 15,6 │ 6 │ - │ 0.8 │ 2.8 │ 8.4 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 20,3 │ 8 │ - │ 1.2 │ 4 │ 12 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 25,3 │ 10 │ - │ 1.5 │ 5.4 │ 16 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 30,5 │ 12 │ - │ 2 │ 6.7 │ 20 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 35,3 │ 14 │ - │ 2.5 │ 8 │ 25 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 40,2 │ 15 │ - │ 3 │ 9.7 │ 29 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 50,2 │ 20 │ - │ 4 │ 12.6 │ 39 │
└─────────┴────────┴────────────────┴─────────────┴──────────┴─────────────────┘
5.11. (1) Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, folosind relaţiile indicate la art. 5.9. şi 5.10.
(2) Tronsoanele de conductã cu debit variabil se dimensioneazã la debit constant, conform schemei de mai jos. Aceastã schemã de calcul se foloseşte doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.
----------
NOTA(CTCE)
Reprezentarea graficã a formulei se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 255 bis din 16 aprilie 2009 la pagina 19 (a se vedea imaginea asociatã).
5.12. (1) Dimensionarea şi/sau verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune medie sau redusã, se poate face folosind nomogramele nr. 1 şi 2 anexate.
(2) Presiunile P(1) şi P(2) utilizate în nomogramele nr. 1 şi 2 reprezintã presiuni relative.
5.13. Dimensionarea şi verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune joasã din oţel se poate face folosind datele din tabelul 6.1., considerând cã volumul gazului este constant.
5.14. Dimensionarea şi verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune joasã din polietilenã se poate face folosind datele din tabelul 6.2., considerând cã volumul gazului este constant.
5.15. Grosimea peretelui ţevii din oţel se calculeazã în funcţie de solicitãrile la care este supusã conducta şi gradul de agresivitate a solului.
5.16. (1) Viteza maximã admisã a gazelor naturale în reţelele de distribuţie şi în instalaţiile de utilizare este:
a) 20 m/s pentru conducte supraterane;
b) 40 m/s pentru conducte subterane.
(2) Viteza maximã admisã a gazelor naturale în conductele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare este:
a) 30 m/s, în amonte de elementul de reglare;
b) 20 m/s, în aval de elementul de reglare.
(3) Fac excepţie de la alin. (2):
a) conductele situate în amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care, indiferent dacã se aflã înainte sau dupã elementul de reglare a presiunii, viteza se limiteazã la 20 m/s;
b) conductele situate în amonte/aval de contoarele cu ultrasunete, în care se acceptã viteze de curgere mai mari, în conformitate cu recomandãrile producãtorului.
5.17. Diametrele minime admise pentru conducte subterane:
a) branşamente şi instalaţii de utilizare, minim 1" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 32 mm pentru conducte din polietilenã;
b) conducte ale reţelei de distribuţie, de regulã, minim 2" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 40 mm pentru conducte din polietilenã.
Tabel 6.1.- DEBITUL DE CALCUL Q(CS), în mc/h, PENTRU CONDUCTE DIN OŢEL,
GAZE NATURALE PRESIUNE JOASÃ (T = 288,15 K; delta = 0,554)
---------
NOTÃ(CTCE)
Reprezentarea graficã a tabelului 6.1. se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 21-24 (a se vedea imaginea asociatã).
Tabel 6.2. - DEBITUL DE CALCUL Q(CS), în mc/h, PENTRU CONDUCTE DIN
POLIETILENÃ GAZE NATURALE PRESIUNE JOASÃ (T = 288K; delta = 0,554)
---------
NOTÃ(CTCE)
Reprezentarea graficã a tabelului 6.2. se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 25-28 (a se vedea imaginea asociatã).
6. REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI INSTALAŢII DE UTILIZARE EXTERIOARE
Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea conductelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare exterioare
6.1. (1) Traseele reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare sunt, pe cât posibil, rectilinii.
(2) La stabilirea traseelor reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare se acordã prioritate respectãrii condiţiilor de siguranţã.
6.2. (1) Conductele reţelelor de distribuţie se monteazã subteran.
(2) În cazul în care nu existã condiţii de montare subteranã, conductele reţelelor de distribuţie din oţel se pot monta suprateran, în condiţii justificate de cãtre proiectant şi înscrise în certificatul de urbanism.
(3) În cazul în care nu existã condiţii de montare subteranã, tronsoane ale reţelelor de distribuţie din polietilenã se pot monta suprateran în tuburi de protecţie sau se intercaleazã un tronson de conductã din oţel.
6.3. Conductele instalaţiilor de utilizare exterioare se monteazã:
a) din oţel, suprateran/subteran;
b) din polietilenã, subteran.
6.4. (1) Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare se pot monta, în funcţie de condiţiile locale, pe:
a) pereţii exteriori ai clãdirilor din cãrãmidã sau beton;
b) garduri stabile din cãrãmidã sau beton;
c) stâlpi metalici sau din beton şi estacade.
(2) Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie se pot monta, cu respectarea alin. (1), la înãlţimi de pânã la 6 m de la suprafaţa solului.
6.5. Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare se protejeazã împotriva descãrcãrilor electrice conform reglementãrilor specifice.
6.6. Pe pereţii clãdirilor cu risc foarte ridicat de incendiu, asociat pericolului de explozie, se admite montarea numai a instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale.
6.7. Se interzice:
a) montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenã în soluri saturate cu produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea;
b) vehicularea prin reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare din polietilenã a gazelor naturale care conţin faza lichidã rezultatã din condensarea hidrocarburilor grele.
6.8. (1) Intrarea în clãdiri a branşamentelor sau a instalaţiilor de utilizare se realizeazã suprateran, prin traversarea peretelui exterior al clãdirilor; este interzisã intrarea acestora în pardosealã sau sub pardoseala clãdirilor.
(2) În cazuri excepţionale, pentru clãdiri la care nu se poate realiza soluţia suprateranã, intrarea branşamentelor sau instalaţiilor de utilizare în clãdiri se realizeazã prin intermediul unui cãmin de aerisire în care se monteazã robinetul de branşament şi/sau de incendiu, dupã caz.
(3) Robinetele montate în cãmine sunt cu tija înaltã pentru ca manevrarea sã se poatã face de la suprafaţa solului, iar cãminele sunt acoperite cu grãtare şi au asiguratã evacuarea permanentã a apelor infiltrate.
(4) Soluţia prevãzutã la alin. (2) se permite cu condiţia avizãrii de cãtre operatorul SD a tuturor mãsurilor suplimentare necesare pentru alimentarea cu gaze naturale în condiţii de siguranţã, inclusiv montarea în încãperea prin care se face alimentarea cu gaze naturale a unui detector a gazelor naturale având limita inferioarã de detecţie de 2% CH(4) în aer şi care acţioneazã automat asupra robinetului de închidere (electroventil) a alimentãrii cu gaze naturale.
6.9. Este interzisã montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, indiferent de modul de pozare:
a) în terenuri susceptibile la tasãri, alunecãri, erodãri etc.;
b) sub construcţii de orice categorie;
c) în tunele şi galerii;
d) în canale de orice categorie având comunicaţie directã cu clãdiri;
e) la nivel inferior fundaţiei clãdirilor învecinate, situate la distanţe de pânã la 2 m;
f) sub linii de tramvai sau cale feratã, paralel cu acestea la o distanţã, mãsuratã în proiecţie orizontalã, mai micã decât cea prevãzutã în Cap. 3, tabelul 1.
6.10. (1) Pentru alimentarea posturilor de reglare situate în firide, branşamentele se pot executa cu ieşire directã în firide.
(2) Este interzisã montarea branşamentelor înzidite în elemente de construcţie.
(3) Este interzisã intrarea instalaţiilor de utilizare din firidele de branşament direct în interiorul clãdirilor.
6.11. În scopul identificãrii conductelor şi branşamentelor din oţel, montate suprateran, acestea se marcheazã din 2 în 2 m cu simbolul: GNPM, GNPR sau GNPJ, dupã caz, în funcţie de regimul de presiune.
6.12. (1) Marcarea reţelelor de distribuţie subterane se realizeazã de cãtre executant prin inscripţii pe plãcuţe amplasate pe construcţii, pe stâlpi sau pe alte repere fixe din vecinãtate; distanţa dintre plãcuţele inscripţionate nu va fi mai mare de 30 de metri.
6.13. Pe traseele fãrã construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe pentru marcarea traseului, se monteazã borne inscripţionate, din ţeavã sau beton, la distanţe de 150 m între ele.
6.14. Pe plãcuţe/borne se specificã urmãtoarele caracteristici: regimul de presiune, materialul tubular (OL sau PE), distanţa mãsuratã pe orizontalã între axul conductei şi plãcuţã/bornã (L) şi adâncimea de pozare a conductei (h). (Exemplu: GNPR - PE, L = 2,5 m, h = 0,9 m).
6.15. În scopul identificãrii, reţelele de distribuţie pot fi însoţite pe traseu de sisteme de semnalizare/detecţie.
6.16. (1) În localitãţi, reţelele de distribuţie se monteazã numai în domeniul public.
(2) Reţelele de distribuţie subterane se monteazã pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de urmãtoarea ordine de preferinţã:
a) zone verzi;
b) trotuare;
c) alei pietonale;
d) carosabil.
(3) Se evitã terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane, cele cu acţiuni puternic corozive şi cele cu pericol de alunecare; pentru cazuri deosebite în care nu este posibilã evitarea amplasãrii în terenurile menţionate, se prevãd mãsuri speciale de protecţie.
(4) Pentru situaţiile de excepţie (cãi de acces private), soluţiile de alimentare se stabilesc de operatorul SD, cu acceptul scris al proprietarilor acestora, prin care se acordã operatorului SD dreptul de uz şi servitute pentru reţelele amplasate pe proprietatea lor.
6.17. (1) Reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare subterane se monteazã la adâncimea minimã de montaj de 0,9 m de la generatoarea superioarã a acestora sau a tubului de protecţie, dupã caz.
(2) La capãtul branşamentului, adâncimea minimã de montare este de 0,5 m.
(3) La stabilirea adâncimii de montare se are în vedere cã temperatura de îngheţ a solului poate afecta caracteristicile mecanice ale conductelor din polietilenã.
(4) În cazul în care prevederile de la alin. (1) şi (2) nu pot fi respectate, proiectantul poate reduce adâncimea de montare, cu acordul operatorului SD şi cu prevederea unor mãsuri de protecţie suplimentare.
6.18. (1) Se interzice montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenã în zone în care temperatura degajatã depãşeşte temperatura pentru care producãtorul ţevii din polietilenã garanteazã funcţionarea în condiţii de securitate.
(2) Dacã nu se pot evita zonele prevãzute la alin. (1), se intercaleazã un tronson de conductã din oţel.
Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea branşamentelor
6.19. Instalaţiile de utilizare din clãdiri se alimenteazã cu gaze naturale din reţeaua de distribuţie, conform soluţiei date de operatorul SD prin acordul de acces.
6.20. Criteriile de alegere a soluţiilor de alimentare sunt: a) alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clãdire se face de preferinţã din conducta de distribuţie de pe strada pe care este amplasatã clãdirea (Anexa 25, fig. 8);
b) alimentarea instalaţiilor de utilizare din clãdirile situate la intersecţia strãzilor se face din oricare dintre conductele de distribuţie amplasate pe strãzile respective;
c) alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clãdire sau grup de clãdiri situate pe aceeaşi proprietate se face printr-un singur branşament, indiferent de numãrul strãzilor cu care se mãrgineşte proprietatea (Anexa 25, fig. 10);
d) capãtul de branşament se pozeazã la limita de proprietate a consumatorului, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 6.8., alin. (2).
6.21. (1) Branşamentele utilizate în sistemele de distribuţie pentru alimentarea instalaţiei de utilizare sunt:
a) branşamente individuale pentru fiecare clãdire;
b) branşamente comune pentru cel mult douã clãdiri vecine, în urmãtoarele cazuri:
i) clãdirile sunt situate pe aceeaşi stradã şi au curţile alãturate (Anexa 25, fig. 11 a);
ii) clãdirile nu sunt situate pe aceeaşi stradã, dar fac parte dintr-un singur corp de clãdire, au curte comunã şi o intrare comunã din strada pe care este pozatã conducta de distribuţie (Anexa 25, fig. 11 b,);
c) branşamente ramificate:
i) în cazul clãdirilor cu mai multe tronsoane (case de scarã), (Anexa 25, fig. 11 c);
ii) pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor clãdiri, în scopul reducerii numãrului de traversãri a unei artere importantã de circulaţie, (Anexa 25, fig. 11 d).
(2) În cazul prevederilor de la alin. (1), lit. b) se respectã urmãtoarele condiţii tehnice:
i) branşamentul comun asigurã debitul total şi presiunea;
ii) regulatorul de presiune este corespunzãtor debitului total;
iii) instalaţiile de utilizare exterioare se executã astfel încât sã existe posibilitãţi de acces rapid la robinetele de incendiu.
6.22. Parcurile industriale şi clãdirile cu mai multe scãri, pot fi alimentate prin mai multe branşamente cu condiţia ca instalaţia de utilizare racordatã la un branşament sã nu se interconecteze cu instalaţia de utilizare racordatã la alt branşament.
6.23. Traseul branşamentului se realizeazã:
a) perpendicular pe conducta la care se realizeazã racordul; pentru situaţii care impun racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 60°;
b) cu pantã înspre conducta la care se racordeazã;
c) nu se admit branşamente cu traseu în lungul strãzii, cu excepţia branşamentelor ramificate.
Intersecţii ale traseelor reţelelor de distribuţie de gaze naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii
6.24. (1) Intersecţia traseelor reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii subterane sau supraterane se face cu avizul unitãţilor deţinãtoare şi se realizeazã astfel:
a) perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrãrii traversate;
b) la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii.
(2) În cazuri excepţionale, se admit:
a) traversãri sub alt unghi, dar nu mai mic de 60°.
b) traversãri în tuburi de protecţie, în cazul în care nu se poate respecta condiţia de la alin. 1, lit. b).
(3) Alte instalaţii subterane, care se realizeazã ulterior reţelelor de gaze naturale şi care intersecteazã traseul acestora, se monteazã cel puţin la distanţa minimã admisã conform tabelului 1, cu avizul operatorului SD.
6.25. Trecerea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin cãmine, canale şi construcţii subterane ale altor utilitãţi, este interzisã.
6.26. Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie din oţel, la adâncimea de minim 1,5 m de la talpa cãii de rulare la generatoarea superioarã a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale.
6.27. (1) Traversarea cãilor ferate, autostrãzilor, drumurilor naţionale şi cursurilor de apã se face subteran sau suprateran, în funcţie de condiţiile locale impuse prin avizele specifice acestor obiective.
(2) În cazurile prevãzute la alin. 1) se prevãd cu robinete de secţionare, care sã permitã scoaterea din funcţiune a conductei de gaze naturale:
a) în ambele pãrţi ale traversãrii, pentru reţelele inelare;
b) înainte de traversare, pentru reţelele ramificate.
6.28. Traversãrile supraterane ale cãilor de circulaţie de pe teritoriul unitãţilor industriale se fac la înãlţimi stabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioarã sau dispozitivul de susţinere a conductei pânã la nivelul carosabilului.
6.29. Proiectarea şi executarea traversãrii cãilor de comunicaţii se realizeazã în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Rãsuflãtori, tuburi de protecţie, ecrane de etanşare
6.30. În zone construite, cu densitate mare de construcţii subterane, pe reţelele de distribuţie şi/sau pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane, executate din oţel, se monteazã rãsuflãtori (Anexa 25, fig. 7):
a) deasupra fiecãrei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protecţie; în cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m, se realizeazã drenaj continuu între suduri;
b) la capetele tuburilor de protecţie;
c) la ieşirea din pãmânt a conductelor;
d) la ramificaţii ale conductelor şi la schimbãri de direcţie.
6.31. (1) Pentru conductele din polietilenã, rãsuflãtorile se monteazã în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţelele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane astfel:
a) la capetele tuburilor de protecţie;
b) la îmbinãri;
c) la ramificaţii;
d) în alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant.
6.32. În cazul conductelor din oţel montate pe trasee fãrã construcţii, pe câmp, precum şi în zone cu agresivitate redusã şi fãrã instalaţii subterane, se prevãd rãsuflãtori cu înãlţimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbãri de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m.
6.33. Distanţa între generatoarea superioarã a conductei pe care se monteazã rãsuflãtoarea şi faţa inferioarã a calotei rãsuflãtorii este de 150 mm atât pentru conductele din oţel cât şi pentru conductele din polietilenã.
6.34. (1) Tuburile de protecţie montate pe conducte trebuie sã depãşeascã, în ambele pãrţi, limitele instalaţiei sau construcţiei traversate, cu cel puţin 0,5 m.
(2) Tuburile de protecţie se prevãd la partea superioarã a capetelor tubului cu orificii şi cu rãsuflãtori, iar capetele tubului se etanşeazã pe conductã.
6.35. (1) Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţia conductei protejate:
a) pentru conducte de distribuţie:
i) oţel d(i tub) = d(e cond izolatã) + 75 mm;
ii) polietilenã d(i tub) = d(e cond) + 100 mm;
b) pentru branşamente:
i) oţel d(i tub) = d(e cond izolatã) + 50 mm;
ii) polietilenã d(i tub) = d(e cond) + 50 mm;
(2) Grosimea pereţilor şi materialul din care se confecţioneazã tubul de protecţie se stabilesc în funcţie de sarcinile la care este solicitat tubul.
6.36. (1) La toate clãdirile amplasate în localitãţi în care existã reţele de gaze naturale, indiferent dacã clãdirile sunt sau nu alimentate cu gaze naturale, pentru evitarea pãtrunderii în clãdiri a eventualelor scãpãri de gaze, se prevãd mãsuri de etanşare la trecerile instalaţiilor de orice utilitate (încãlzire, apã, canalizare, cabluri electrice, telefonice, televiziune etc.) prin pereţii subterani şi prin planşeele subsolurilor clãdirilor.
(2) Este interzisã racordarea la SD a clãdirilor care nu au asigurate mãsurile de etanşare prevãzute la alin. (1).
Rezemarea conductelor supraterane
6.37. (1) Conductele montate suprateran pe elemente de construcţii, pe stâlpi sau estacade, se reazemã, în funcţie de diametru, pe brãţãri sau console confecţionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.
(2) Distanţele maxime între douã reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7 - DISTANŢELE MAXIME ÎNTRE REAZEME
┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┐
│ Distanţa maximã între │ Diametrul conductei, │ Tipul reazemului │
│ reazeme, în m │ în inch │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 3,3 │ 3/8 ... 1/2 │ Brãţarã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 4,2 │ 3/4 ... 1 │ Brãţarã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 5,1 │ 1'bc ... 1'bd │ Brãţarã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 5,7 │ 2 │ Consolã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 6,1 │ 2'bd │ Consolã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 6,7 │ 3 │ Consolã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 7,5 │ 4 │ Consolã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 8,0 │ 5 │ Consolã │
└───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┘
7. STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE-MÃSURARE A GAZELOR NATURALE
7.1. (1) Staţiile de reglare sau de reglare-mãsurare a gazelor naturale se monteazã în construcţii proprii.
(2) Posturile de reglare, de reglare - mãsurare şi de mãsurare se monteazã în firide sau direct pe instalaţia de utilizare.
7.2. Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare se face cu îndeplinirea cel puţin a urmãtoarelor condiţii:
a) încãperile în care se monteazã sã fie ventilate;
b) regulatoarele sã fie în construcţie etanşã;
c) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producãtor.
7.3. (1) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare sunt delimitate prin robinete de închidere, amplasate la intrarea, respectiv ieşirea din staţii şi posturi.
(2) Robinetele fac parte din componenţa staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare.
7.4. (1) Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se face ţinând seama de urmãtorii parametri: debit, presiune, temperaturã, de domeniul de variaţie a acestor parametri şi de calitatea gazelor naturale.
(2) Sistemele de mãsurare se aleg şi se poziţioneazã în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
(3) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare se echipeazã cu dispozitive de securitate corespunzãtoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
7.5. Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se face astfel încât sã rezulte o grupare cât mai compactã, avându-se în vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele componente.
7.6. Pe conductele din oţel de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare sau reglare-mãsurare se monteazã flanşe electroizolante în locuri uşor accesibile.
7.7. Când alimentarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi nu poate fi întreruptã, staţiile de reglare sau reglare-mãsurare pot fi prevãzute cu ocolitor.
7.8. În funcţie de natura şi conţinutul de impuritãţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi/sau separare.
7.9. Pentru echipamentele care prevãd în mod expres filtre de protecţie, acestea se monteazã obligatoriu conform instrucţiunilor producãtorului.
7.10. (1) Staţiile de reglare sau reglare-mãsurare se prevãd cu prizã şi centurã de împãmântare (rezistenţa de dispersie sub 4 f2Ω), la care se racordeazã pãrţile metalice ale fiecãrui element din staţie cuprins între douã flanşe.
(2) Racordurile prin flanşe nu se considerã electroconductoare decât dacã sunt conectate între ele cu platbandã zincatã cu secţiunea de minim 40 mmp
Regulatoare de presiune
7.11. (1) Reglarea presiunii se face, în funcţie de mãrimea debitului, prin regulatoare cu:
a) acţionare indirectã;
b) acţionare directã.
(2) Alegerea regulatoarelor, funcţie de debitul nominal al regulatoarelor Q(n), se face conform specificaţiilor tehnice date de producãtor. La alegerea mãrimii regulatoarelor se pot utiliza urmãtoarele relaţii de calcul:
Q(n) = (1,1 ... 1,2) ● Q(t), pentru regulatoarele cu acţionare indirectã;
Q(n) = 1,45 ● Q(t), pentru regulatoarele cu acţionare directã,
unde Q(t) reprezintã debitul nominal total al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi deservite.
7.12. Abaterea maximã a presiunii reglate a regulatoarelor de presiune este de 5%.
7.13. În cazul în care în instalaţia de utilizare industrialã sunt necesare diferite trepte de presiune se prevãd panouri de reglare pentru fiecare treaptã de presiune.
Construcţii pentru staţii şi posturi reglare sau reglare - mãsurare a gazelor naturale
7.14. Amplasarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se face respectând prevederile din Cap. 3.
7.15. Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare, independente sau alipite altor construcţii, se face:
a) suprateran;
b) cu respectarea distanţelor prevãzute în Cap. 3, tabelul 2;
c) la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului;
d) asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului SD.
7.16. Posturile de reglare sau reglare-mãsurare pentru presiunea maximã de intrare între 2 ● 10^5 - 6 ● 10^5 Pa (2-6 bar), se pot monta şi în firide aerisite, alipite pereţilor clãdirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia ca pereţii respectivi sã nu prezinte goluri (uşi, ferestre etc.):
a) pe o înãlţime de cel puţin 8 m;
b) pe o lãţime care sã depãşeascã firida cu minim 5 m, în ambele sensuri.
7.17. Posturile de reglare sau reglare - mãsurare pentru presiunea maximã de intrare între 0,05 ● 10^5 - 2 ● 10^5 Pa (0,05-2 bar) se monteazã în:
a) firidã îngropatã sau semi - îngropatã în peretele exterior al clãdirii, în ziduri sau garduri;
b) firidã independentã sau alipitã de un perete exterior al clãdirii.
7.18. (1) Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare aferente reţelei de distribuţie se face pe domeniul public, conform precizãrilor din certificatul de urbanism, cu asigurarea obligatorie a accesului operatorului SD.
(2) Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului SD se pot construi staţii de sector de reglare sau reglare-mãsurare subterane, prevãzute cu ventilare şi cu mãsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
(3) Construcţiile staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare se executã din materiale incombustibile şi fãrã pod.
7.19. (1) Posturile de reglare-mãsurare nu se amplaseazã:
a) pe cãile de evacuare din clãdiri cu aglomerãri de persoane;
b) sub ferestrele clãdirilor şi în locuri neventilate.
(2) În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi existã spaţiu de amplasare a postului de reglare numai sub fereastrã, se vor realiza urmãtoarele mãsuri:
a) ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât sã evite pãtrunderea gazelor în interiorul clãdirii;
b) axul de manevrã al robinetelor postului se etanşeazã.
7.20. Firidele practicate în pereţii unei clãdiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii care sã nu permitã infiltrarea gazelor în clãdire.
7.21. Pardoseala staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare se realizeazã:
a) din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovire;
b) cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
7.22. Evacuarea din firide a eventualelor scãpãri de gaze naturale se asigurã prin goluri, dispuse în mod egal la partea superioarã şi inferioarã, însumând:
a) 8% din suprafaţa încãperii, la construcţiile independente ale staţiilor;
b) 2% din suprafaţa uşilor firidelor.
7.23. Iluminatul interior al staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare se realizeazã:
a) natural, prin ferestre;
b) artificial, din exteriorul construcţiei.
7.24. Protecţia împotriva descãrcãrilor electrice, pentru staţiile de reglare sau reglare-mãsurare şi instalaţiile montate în exterior, se realizeazã conform prevederilor din legislaţia în vigoare.
7.25. Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare şi a instalaţiilor exterioare împotriva accesului persoanelor strãine se realizeazã prin împrejmuire.
Amplasarea şi montarea echipamentului de reglare-mãsurare
7.26. Panourile de reglare-mãsurare se amplaseazã în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mãrime, pãstrându-se distanţe între elementele componente astfel încât sã se asigure posibilitatea întreţinerii şi exploatãrii.
7.27. (1) Pentru mãsurarea în scopuri comerciale a cantitãţilor de gaze naturale, se utilizeazã numai aparate de mãsurare aprobate conform legislaţiei metrologice în vigoare.
(2) Tipul aparatului de mãsurã, modul de amplasare şi condiţiile de montaj se stabilesc de proiectant, cu avizul operatorului SD, pe baza specificaţiilor tehnice date de producãtor.
7.28. Executanţii staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare au obligaţia sã fixeze, pe distribuitorul fiecãrei trepte de reglare, plãcuţe metalice pe care au gravat:
a) denumirea producãtorului;
b) presiunea de încercare;
c) presiunea nominalã;
d) poziţia robinetului, "ÎNCHIS" sau "DESCHIS"
7.29. Elementele instalaţiei de reglare - mãsurare se protejeazã împotriva coroziunii.
7.30. La exterior, pe fiecare perete al staţiilor şi pe uşile staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare, se aplicã tãbliţe avertizoare pe care se înscrie:
┌──────────────────────────────────────┐
│ │
│ PERICOL DE EXPLOZIE │
│ APROPIEREA CU FOC STRICT │
│ OPRITÃ │
│ │
└──────────────────────────────────────┘
şi indicatorul pentru pericol de explozie, conform reglementãrilor în vigoare.
Instalaţii şi dispozitive auxiliare.
7.31. (1) Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se doteazã cu echipament de securitate care sã previnã:
a) creşterea presiunii la ieşirea din regulator peste nivelul maxim al treptei de presiune;
b) creşterea presiunii peste nivelul admis la consumator;
c) scãderea presiunii sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi ale consumatorului.
(2) Pe dispozitivele de securitate se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.
7.32. (1) Echipamentul de securitate se prevede:
a) fãrã armãturi de închidere pe derivaţia pe care este montatã supapa, atât înainte cât şi dupã aceasta;
b) cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferã, care pot fi legate la un colector comun.
(2) Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate şi de la regulatoarele montate în posturi de reglare sau pe utilaje se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului:
a) staţiilor sau posturilor independente;
b) clãdirilor la care sunt alipite posturile sau în care se aflã utilajele.
(3) Capãtul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbã îndreptatã în jos sau cu o cãciulã de protecţie.
7.33. (1) Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se monteazã:
a) manometre prevãzute cu robinet de închidere;
b) armãturi pentru termometre.
(2) Pe colectoarele filtrelor se prevãd manometre.
8. INSTALAŢII INTERIOARE DE UTILIZARE
Utilizarea gazelor naturale în clãdiri
8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisã numai în încãperi în care nu existã pericol de:
a) incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile;
b) explozie a materialelor şi substanţelor combustibile/inflamabile aflate în interior;
c) intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere.
8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţã a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:
a) volumul interior minim al încãperilor:
i) 18,0 mc pentru orice tip de încãpere, cu excepţia bucãtãriilor şi bãilor;
ii) 7,5 mc pentru bãi şi bucãtãrii.
b) asigurarea aerului necesar arderii;
c) ventilare naturalã sau mecanicã;
d) evacuarea totalã a gazelor de ardere în atmosferã;
e) suprafeţe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geamuri sau goluri, sau suprafeţe asimilate acestora: panouri care conform specificaţiei tehnice date de producãtori cedeazã la presiuni de cel puţin 1180 Pa (0,0118 bar).
8.3. (1) Toate încãperile în care se monteazã aparate consumatoare de combustibili gazoşi se prevãd, spre exterior sau spre balcoane/terase vitrate, cu suprafeţe vitrate, definite conform art. 8.2., lit. e), cu suprafaţa minimã totalã de:
a) 0,03 mp pentru fiecare mc de volum net de încãpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
b) 0,05 mp pentru fiecare mc de volum net de încãpere, în cazul construcţiilor din zidãrie.
(2) Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specialã (securizat, tip Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel puţin 2% metan (CH4) în aer, care acţioneazã asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
(3) În cazul utilizãrii detectoarelor, suprafaţa vitratã poate fi redusã la 0,02 mp pe mc de volum net de încãpere.
(4) Volumul net reprezintã volumul total al încãperii, din care se scade volumul elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încãpere, în care nu se pot acumula gaze.
8.4. În bãi nu sunt admise:
a) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
b) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru încãlzire centralã sau localã, prevãzute cu arzãtor atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacã au termostat de coş.
8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2., lit. a) şi art. 8.4., aparatele consumatoare de combustibili gazoşi la care prin tubulaturã etanşã se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere (cu camerã de ardere etanşã şi tiraj forţat).
8.6. Debitul total al aparatelor cu flacãrã liberã care se pot instala într-o încãpere trebuie sã satisfacã condiţia: 15 mc volum interior de încãpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.
Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse
8.7. Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş sau cu flacãrã liberã se asigurã aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fãrã riscuri, astfel încât în atmosfera încãperii sã nu se depãşeascã concentraţia de noxe admisã de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.8. (1) Aerul necesar arderii se asigurã în funcţie de raportul între volumul interior al încãperii V(i), în mc şi debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazoşi Q(n), în mc/h, astfel:
a) pentru cazul V(i)/Q(n) ≥ 30, se considerã cã prin neetanşeitãţile existente se asigurã aerul necesar pentru ardere;
b) pentru cazul V(i)/Q(n) < 30, se prevãd prize de acces aer direct din exteriorul construcţiei.
(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1), litera a) bucãtãriile din locuinţele cu încãlzire centralã, în care nu existã alte aparate consumatoare de combustibili gazoşi, la care se admite accesul aerului dintr-o încãpere vecinã prin realizarea unui gol spre aceastã încãpere, cu condiţia satisfacerii raportului V(i)/Q(n) ≥ 30, în care V(i) este volumul bucãtãriei plus volumul încãperii respective; dacã şi în încãperea vecinã, spre care este prevãzut golul, sunt instalate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, raportul dintre suma volumelor celor douã încãperi [f2Σ V(i) = V(i1) + V(i2)] şi suma debitelor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din aceste încãperi [f2Σ Q(n) = Q(n1) + Q(n2)] trebuie sã fie f2Σ V(i)/Σ Q(n) ≥ 30.
(3) În cazul în care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanşeitãţi (cazul tâmplãriilor prevãzute cu garnituri de cauciuc etc.), indiferent de volumul încãperilor, se realizeazã prize de aer direct din exteriorul construcţiei.
8.9. (1) Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încãpere în care se utilizeazã gazele naturale se determinã cu relaţia:
S = 0,0025 ● Q(i), în mp, unde Q(i) reprezintã debitul instalat în încãperea respectivã, în mc/h, iar coeficientul 0,0025 este dat în mp/(mc/h).
(2) Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioarã a încãperii şi fãrã dispozitive de închidere sau reglaj; este interzisã obturarea golului de acces al aerului de ardere.
(3) La cazanele de încãlzire şi/sau preparare apã caldã, accesul aerului se face conform reglementãrilor specifice.
(4) În cazul în care accesul aerului de ardere se asigurã prin canale, secţiunile canalelor de aer se calculeazã luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.
8.10. La încãperile, independent de volumul lor, în care se instaleazã aparate cu flacãrã liberã, se prevãd canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate şi executate în conformitate cu standardele şi prescripţiile tehnice în vigoare.
8.11. Pentru bucãtãriile din construcţiile existente, construite fãrã canale de ventilare sau a cãror canale de ventilaţie au fost desfiinţate, în care sunt instalate aparate cu flacãrã liberã, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioarã a încãperii, a unui gol (grilã de ventilare), pentru evacuarea gazelor de ardere.
8.12. Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
a) se racordeazã la partea superioarã a încãperilor, cât mai aproape de plafon;
b) nu se prevãd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
8.13. Evacuarea gazelor de ardere din bucãtãrii şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se:
a) canale individuale;
b) canale colectoare;
c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior.
8.14. (1) Evacuarea gazelor de ardere din hale de producţie se face, în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile locale, prin ventilare naturalã organizatã sau ventilare mecanicã.
(2) Alegerea tipului de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel încât sã nu se depãşeascã concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.15. Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigurã ventilarea naturalã a subsolului clãdirilor prin orificii de ventilare efectuate pe conturul exterior al acestora, între încãperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clãdirilor la canale de ventilare naturalã, special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevãzute pentru anexele apartamentelor sau clãdirilor.
8.16. Pentru evacuarea infiltraţiilor şi scãpãrilor de gaze care se pot acumula în casa scãrilor clãdirilor etajate, fãrã suprafeţe vitrate, se prevede la partea superioarã a acestora, în acoperişul clãdirii, un orificiu cu diametrul de 150 - 200 mm, prevãzut cu un tub racordat la un deflector.
8.17. Este interzisã racordarea la SD a clãdirilor care nu au asigurate mãsurile de ventilare prevãzute la art. 8.15. şi 8.16.
8.18. În încãperile în care existã risc de intoxicãri, incendii sau explozii cauzate de scãpãrile accidentale de gaze naturale acumulate, se prevãd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare opticã sau alarmare acusticã la atingerea concentraţiilor periculoase şi cu comanda închiderii automate a admisiei gazelor naturale în instalaţii.
8.19. (1) Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la acelaşi canal de fum se face în urmãtoarele condiţii:
a) la înãlţimi diferite;
b) secţiunea canalului de fum sã poatã prelua debitele de gaze arse însumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta.
(2) Secţiunile coşurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate consumatoare de combustibili gazoşi, cu un debit maxim de 7 mc/h, pot fi stabilite conform datelor din tabelul din Anexa 12.
(3) Evacuarea gazelor de ardere de la cazane de încãlzire şi/sau preparare apã caldã care nu se încadreazã în prevederile din tabelul din Anexa 12 se face conform prevederilor din reglementãrile specifice.
8.20. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la coşuri de fum prin burlane din tablã metalicã, rigide sau flexibile, se admite în urmãtoarele condiţii (Anexa 25, fig. 13):
a) secţiunea burlanului este cel puţin egalã cu secţiunea racordului de ieşire din aparatul consumator de combustibili gazoşi;
b) porţiunea verticalã a burlanului, la ieşirea din aparatul consumator de combustibili gazoşi, este de cel puţin 0,4 m;
c) distanţa de la coşul de fum pânã la aparatul consumator de combustibili gazoşi este mai micã de 3 m;
d) dacã distanţa de la coşul de fum pânã la aparatul consumator de combustibili gazoşi depãşeşte 1 m, panta cãtre coşul de fum este de minim 8%;
e) îmbinarea şi racordarea la coşul de fum se executã cu asigurarea etanşeitãţii.
8.21. Este interzisã:
a) trecerea burlanelor dintr-o încãpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe, îmbinate prin sudurã;
b) montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere de la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gãtit, cazane de încãlzire şi/sau preparare apã caldã, radiatoare etc.);
c) evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor;
d) evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clãdirilor, cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi prevãzute din fabricaţie cu astfel de evacuare;
e) racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pãcurã, cãrbune etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost construite pentru alimentare mixtã (gaze naturale-combustibil lichid/solid).
8.22. (1) Burlanele de evacuare a gazelor arse se monteazã asigurându-se rezistenţa mecanicã a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoanele care alcãtuiesc burlanul.
(2) Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor.
(3) Pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii.
(3) Racordarea burlanului la canalul de fum se realizeazã cu asigurarea etanşeitãţii.
(4) În spaţii cu pericol de explozie sau incendiu, nu se folosesc burlane din tablã.
8.23. Coşurile de fum executate din zidãrie de cãrãmidã se cãptuşesc la interior cu tuburi din aluminiu sau oţel inoxidabil.
Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor
8.24. (1) La alegerea traseelor instalaţiilor de utilizare gaze naturale, condiţiile de securitate au prioritate faţã de orice alte condiţii.
(2) Fiecare unitate locativã se racordeazã la coloana sau instalaţia exterioarã comunã printr-o singurã derivaţie.
8.25. Instalaţiile de utilizare interioare, pentru fiecare clãdire civilã sau halã industrialã, se alimenteazã cu gaze naturale din instalaţia de utilizare exterioarã, prin unul sau mai multe puncte de intrare, cu condiţia ca instalaţiile interioare aferente fiecãrui punct de intrare sã nu se interconecteze.
8.26. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplaseazã suprateran, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se monteazã:
a) pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei: pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane;
b) pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale, împreunã cu conducte pentru alte instalaţii.
8.27. Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare se monteazã:
a) la partea superioarã a pereţilor, deasupra conductelor pentru alte instalaţii;
b) deasupra uşilor şi ferestrelor.
8.28. (1) Este interzisã trecerea conductelor instalaţiilor de utilizare prin:
a) apartamente diferite (dintr-un apartament în altul);
b) spaţii neventilate;
c) poduri ale clãdirilor, debarale, cãmãri, closete şi alte spaţii de acest fel, a conductelor cu îmbinãri fixe sau demontabile, dacã încãperile nu sunt ventilate;
d) coşuri şi canale de ventilaţie;
e) puţuri şi camere de ascensoare;
f) încãperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe;
g) încãperi cu umiditate pronunţatã;
h) încãperi de depozitare a materialelor inflamabile;
i) subsoluri tehnice şi canale tehnice;
j) ghene sau nişe, inclusiv în spaţiul de sub acestea, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii;
k) locuri greu accesibile, în care întreţinerea normalã a conductelor nu poate fi asiguratã;
l) spaţii de depozitare;
m) spaţii de adãpostire din subsolul clãdirilor şi prin galerii de evacuare.
(2) Este interzisã montarea înglobatã a conductelor instalaţiilor de utilizare în elemente de construcţie (pereţi, planşee, pardoseli etc.)
(3) Se evitã trecerea conductelor prin camere de dormit neprevãzute cu aparate consumatoare de combustibili gazoşi.
(4) Când trecerea conductelor prin încãperi cu umiditate pronunţatã sau atmosferã corosivã este inevitabilã, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive sau se protejeazã conductele cu tuburi de protecţie.
8.29. (1) Fac excepţie de la art. 8.28., alin. (1), litera a) conductele instalaţiilor de utilizare existente.
(2) Înlocuirea instalaţiilor de utilizare la care se face referire în alin. (1), în cazul în care nu se modificã elemente de naturã tehnicã (debit instalat, presiune, mãsurare a consumului de gaze etc.), se poate realiza pe acelaşi traseu.
8.30. (1) Se admite montarea conductelor instalaţiilor de utilizare în şliţuri amenajate în perete (Anexa 25, fig. 12) sau în pardosealã.
(2) Şliţurile prevãzute la alin. (1) îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) sunt acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
b) sunt uscate şi aerisite;
c) au trasee cât mai scurte;
d) sunt prevãzute cu pantã, în cazul montãrii în pardosealã, pentru asigurarea scurgerii eventualelor infiltraţii de apã spre puncte de colectare;
e) au dimensiuni care sã permitã controlul şi repararea conductei.
8.31. Este interzisã:
a) montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale;
b) intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu acestea.
8.32. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
a) protejatã în tub de protecţie;
b) fãrã îmbinãri în tubul de protecţie.
8.33. (1) Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare se fixeazã rigid şi etanş de elementele de construcţie şi depãşesc faţa finitã a acestora cu:
a) 10 mm la pereţi şi plafoane;
b) 50 mm la pardoseli.
(2) Capetele tubului de protecţie se etanşeazã pe conducta instalaţiei de utilizare.
8.34. Conductele instalaţiilor de utilizare se amplaseazã astfel încât sã fie protejate împotriva degradãrii prin:
a) lovire directã sau trepidaţii;
b) contactul cu lichide corosive;
c) contactul îndelungat cu apa;
d) radiaţie sau conducţie termicã.
8.35. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii se încadreazã în prevederile din prescripţiile tehnice de specialitate în vigoare.
8.36. Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate consumatoare de combustibili gazoşi se închid obligatoriu cu dopuri din fontã sau oţel, etanşe, chiar dacã conductele respective sunt prevãzute cu robinete.
8.37. Este interzisã utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi:
- legarea la pãmânt a altor instalaţii;
- realizarea prizelor de protecţie electricã;
- susţinerea cablurilor şi/sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent;
- agãţarea sau rezemarea unor obiecte.
8.38. (1) În clãdirile de locuit cu mai mult de 3 niveluri, coloanele instalaţiilor de utilizare se monteazã, de regulã, în casa scãrilor.
(2) Se admite montarea coloanelor instalaţiilor de utilizare şi în exteriorul clãdirilor sau prin balcoane deschise, cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
a) asigurarea accesului în vederea întreţinerii instalaţiilor de utilizare;
b) protejarea coloanelor cu mãşti ventilate (perforate) şi demontabile.
Aparate consumatoare de combustibili gazoşi
8.39. Alegerea şi montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face cu respectarea instrucţiunilor producãtorului şi reglementãrilor în vigoare.
8.40. (1) Arzãtoarele cu panou radiant cu flacãrã deschisã sunt admise numai în spaţii ventilate corespunzãtor, cu asigurarea urmãtoarelor condiţii:
a) evitarea producerii incendiilor prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiaţiilor termice;
b) încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementãrile în vigoare.
(2) În clãdirile civile şi de locuit nu se admite montarea arzãtoarele cu panou radiant cu flacãrã deschisã.
8.41. La instalaţiile cu arzãtoare automate sau comandate de la distanţã care nu sunt supravegheate permanent, se prevãd dispozitive automate de control, reglare şi semnalizare, care sã închidã automat alimentarea cu gaze naturale la:
- stingerea accidentalã a flãcãrii;
- lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.
Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi
8.42. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi se racordeazã rigid la instalaţiile interioare, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 8.43.
8.43. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi cu debit nominal sub 3 mc/h, precum şi arzãtoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.44.
8.44. (1) Racordurile flexibile se monteazã între robinetul de siguranţã şi aparatul consumator de combustibili gazoşi şi trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) presiunea nominalã pentru care a fost construit racordul sã fie egalã sau mai mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordeazã;
b) lungime maximã de 1 m şi diametru minim 10 mm, în instalaţii de utilizare cu presiune joasã;
c) lungime maximã 20 m şi diametru maxim de 50 mm, în instalaţii industriale cu presiune pânã la 2 ● 10^5 Pa (2 bar);
d) trasee la vedere, fãrã sã treacã dintr-o încãpere în alta;
e) mãsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
f) mãsuri de evitare a întinderii excesive, agãţãrii, strivirii sau deteriorãrii;
g) mãsuri de protecţie la intemperii;
h) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producãtor.
(2) Racordurile flexibile nu se prevãd cu armãturi de închidere sau dispozitive de reglare.
(3) Nu se admite cuplarea a douã sau mai multe racorduri flexibile.
8.45. Conectarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi direct la conducta de distribuţie, fãrã regulator de presiune, este interzisã.
Armãturi de închidere
8.46. (1) Robinete de închidere se prevãd:
a) înaintea fiecãrui contor;
b) pe fiecare ramificaţie importantã;
c) pe fiecare conductã care alimenteazã grupuri de arzãtoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare etc.;
d) la baza fiecãrei coloane; dacã plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face în condiţii de securitate şi esteticã corespunzãtoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteazã maxim 24 puncte de consum;
e) înaintea fiecãrui aparat consumator de combustibili gazoşi.
(2) Numãrul robinetelor de închidere care se monteazã înaintea fiecãrui aparat consumator de combustibil gazoşi sunt stabilite astfel:
a) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi racordate rigid, care nu au robinet de manevrã propriu, douã robinete montate pe conductã;
b) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi racordate prin racord flexibil, care nu au robinet de manevrã propriu, douã robinete montate pe conductã înaintea racordului flexibil;
c) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au racord rigid şi robinet de manevrã propriu, un robinet;
d) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au racord flexibil şi robinet de manevrã propriu, un robinet.
9. ECHIPAMENTE, INSTALAŢII, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE ÎN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
9.1. (1) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizeazã numai echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee care îndeplinesc una din condiţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare:
a) poartã marcajul european de conformitate CE;
b) sunt agrementate/certificate tehnic de cãtre un organism abilitat.
(2) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se pot utiliza şi alte echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee decât cele prezentate în prezentele norme tehnice, cu respectarea alin. (1).
Ţevi
9.2. (1) Ţevile care se folosesc la executarea oricãror lucrãri trebuie sã corespundã tipului, calitãţii şi caracteristicilor dimensionale prevãzute în proiectele de execuţie a lucrãrilor.
(2) Grosimea peretelui ţevii se calculeazã în funcţie de solicitãrile la care este supusã conducta şi gradul de agresivitate al solului.
(3) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice reutilizarea ţevilor.
9.3. (1) Ţevile din oţel utilizate la executarea conductelor se înscriu într-o gamã extrem de largã, în funcţie de calitatea oţelului, tipul şi dimensiunile ţevii.
(2) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice utilizarea ţevilor sudate longitudinal.
9.4. Panourile de mãsurare se confecţioneazã numai din ţeavã din oţel fãrã sudurã, laminatã la cald sau trasã la rece.
9.5. (1) La executarea conductelor din polietilenã se utilizeazã ţevi cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100, în funcţie de presiunea de regim.
(2) Ţevile din polietilenã au culoarea neagrã cu dungi longitudinale galbene sau sunt complet galbene.
Tuburi de protecţie, rãsuflãtori
9.6. (1) Tuburile de protecţie se confecţioneazã din oţel, polietilenã, beton sau alte materiale cu caracteristici similare.
(2) Protecţia conductelor ce subtraverseazã linii de cale feratã sau tramvai se realizeazã numai cu tuburi de protecţie din oţel.
(3) Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din oţel lângã sau la intersecţia cu cabluri electrice.
(4) Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din polietilenã:
a) lângã sau la intersecţia cu canale termice;
b) în carosabil, la preluarea sarcinilor mecanice.
9.7. Tuburile şi calotele rãsuflãtorilor se confecţioneazã din oţel. Capacele pentru rãsuflãtorile pozate în carosabil se confecţioneazã din fontã.
Fitinguri
Fitinguri pentru conducte din oţel
9.8. Din punct de vedere al funcţiei pe care o îndeplinesc, la realizarea conductelor se utilizeazã diferite tipuri de fitinguri: flanşe, mufe, coturi, curbe, ramificaţii, capace, nipluri, racorduri olandeze, reducţii etc.
Fitinguri pentru conducte din polietilenã
9.9. La realizarea de conducte din polietilenã sunt folosite urmãtoarele categorii de fitinguri:
a) coturi, teuri, reducţii, dopuri de capãt, mufe de legãturã etc., realizate prin procedeul de injecţie;
b) fitinguri de tranziţie PE-metal;
c) adaptor de flanşã, flanşã liberã şi garnituri de etanşare;
d) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
e) racord mixt PE-metal din trei bucãţi (tip olandez) cu etanşare cu garniturã de cauciuc.
Armãturi de închidere şi securitate
9.10. Tipul de armãturi se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se monteazã.
9.11. Robinetele din polietilenã se monteazã îngropat cu tijã de acţionare de la suprafaţa solului.
9.12. (1) Armãturile metalice se monteazã:
a) îngropat, cu tijã de acţionare în cazul utilizãrii robinetelor izolate anticoroziv;
b) în cãmine.
(2) Robinetele metalice montate în cãmin se racordeazã la ţeava din polietilenã prin:
a) fiting de tranziţie PE -metal montat în exteriorul cãminului;
b) adaptor de flanşã.
9.13. Supapele de siguranţã sunt amplasate în aval de regulatorul de presiune.
Dispozitive pentru preluarea dilatãrii
9.14. Preluarea dilatãrilor se realizeazã prin:
a) compensatoare de dilatare;
b) configuraţia reţelelor.
9.15. Calculul variaţiei de lungime pentru conductele de distribuţie se realizeazã utilizând formula:
DELTA L = f2α L DELTA T
în care: DELTA L - variaţia de lungime, în mm;
f2α - coeficient de dilatare, în mm/mK;
L - lungimea de conductã luatã în considerare, în m;
DELTA T - variaţia de temperaturã luatã în considerare [K].
Aparate, regulatoare de presiune, contoare/sisteme şi echipamente de mãsurare
9.16. (1) Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarele de presiune, contoarele/sistemele şi echipamentele de mãsurare trebuie sã corespundã scopului pentru care sunt utilizate;
(2) Alegerea şi dimensionarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarelor de presiune, contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de mãsurare se efectueazã în conformitate cu reglementãrile în vigoare şi cu specificaţiile producãtorilor.
Materiale de etanşare
9.17. Garniturile de etanşare se aleg în funcţie de tipul suprafeţei de etanşare şi se executã din materiale compatibile cu condiţiile de lucru.
9.18. La îmbinãrile demontabile din oţel se folosesc urmãtoarele materiale pentru etanşare:
a) fuior de cânepã în combinaţie cu paste de etanşare;
b) bandã de teflon.
10. EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
10.1. (1) În timpul executãrii sistemelor de alimentare cu gaze naturale se iau mãsuri pentru evitarea deteriorãrii instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinãtori.
(2) La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, înainte de montare, se verifica calitatea echipamentelor, instalaţiilor şi produselor.
Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor
10.2. Executantul asigurã manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât sã nu se producã deteriorãri ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producãtor.
10.3. Conductele şi fitingurile din polietilenã se depoziteazã în magazii închise, uscate, bine aerisite sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directã a radiaţiilor solare şi a intemperiilor, la cel puţin 2 m distanţã de orice sursã de cãldurã.
Şanţuri pentru conducte subterane
10.4. (1) Adâncimea minimã a şanţului se stabileşte în conformitate cu art. 6.17.
(2) Lãţimea şanţului pentru conducte l(s), se stabileşte în funcţie de diametrul conductei D(n):
a) pentru D(n) < 100 mm, l(s) = 0,4 m;
b) pentru D(n) ≥ 100 mm, l(s) = 0,4 m + D(n).
(3) Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizeazã cu urmãtoarele dimensiuni:
a) lãţimea = lãţimea şanţului + 0,6 m;
b) lungimea = 1,2 m;
c) adâncimea = 0,6 m sub partea inferioarã a conductei.
(4) Pentru terenuri nisipoase, de umpluturã etc., lãţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz, avându-se în vedere consolidarea pereţilor şanţului.
(5) Consolidarea pereţilor şanţurilor se face în funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare.
10.5. Lãţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare laturã a şanţului l(d), este în funcţie de natura acestora:
a) pentru pavaje din piatrã cubicã, bolovani, calupuri, l(d) = 15 cm;
b) pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, l(d) = 5 cm.
10.6. (1) Sãparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
(2) Fundul şanţului se executã fãrã denivelãri, se curãţã de pietre, iar pereţii se executã fãrã asperitãţi.
(3) Fundul şanţului se acoperã cu un strat de 10 ... 15 cm de nisip de granulaţie 0,3 ... 0,8 mm.
10.7. (1) Pozarea conductelor din polietilenã se realizeazã numai dupã rãcirea corespunzãtoare a îmbinãrilor sudate.
(2) Conductele din polietilenã se aşeazã şerpuit în şanţ şi se acoperã cu un strat de nisip de minimum 10 cm.
(3) Dupã stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilenã se efectueazã în straturi subţiri, cu pãmânt mãrunţit, prin compactare dupã fiecare strat.
10.8. (1) Conductele din oţel se aşeazã în şanţ astfel încât sã nu se deterioreze izolaţia.
(2) Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri cu grosime maximã de 20 cm, cu pãmânt mãrunţit sau nisip, prin compactare dupã fiecare strat, în cazul compactãrii manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactãrii mecanice.
(3) Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisã numai dupã realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximã.
10.9. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueazã într-o perioadã mai rãcoroasã a zilei, pe zone de 20 ... 30 m, avansând într-o singurã direcţie, pe cât posibil în urcare.
10.10. Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversãrilor cãilor ferate, autostrãzilor, drumurilor naţionale şi altele asemenea.
10.11. (1) În dreptul rãsuflãtorilor, peste conducta din polietilenã care a fost acoperitã pe toatã lungimea cu un strat de nisip gros de 10 ... 15 cm, se adaugã un strat de piatrã mãruntã, gros de 15 cm, peste care se aşeazã calota rãsuflãtorii.
(2) În dreptul rãsuflãtorilor pentru conducte din oţel, conducta se înconjoarã pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5 ... 10 cm peste care se adaugã un strat de piatrã de râu cu granulaţia 5 ... 8 mm, gros de 15 cm peste care se aşeazã calota rãsuflãtorii.
Montarea conductelor
10.12. (1) Pregãtirea ţevilor în vederea executãrii conductelor:
a) ţevile se curãţã la interior şi exterior;
b) capetele ţevilor se protejeazã cu capace împotriva pãtrunderii de corpuri strãine.
(2) Pe toatã durata montajului, executantul lucrãrii are obligaţia respectãrii condiţiilor prevãzute la alin. (1).
10.13. (1) Conductele şi branşamentele din polietilenã sunt însoţite pe întreg traseul de un fir trasor, în scopul identificãrii traseului şi a determinãrii integritãţii acestora.
(2) Firul trasor este un conductor de cupru monofilar, cu secţiunea minimã de 1,5 mmp, cu izolaţie corespunzãtoare unei tensiuni de strãpungere minimã de 5 kV.
(3) Firul trasor se fixeazã de-a lungul generatoarei superioare a conductei din polietilenã, la distanţe de maxim 4 m, cu bandã adezivã.
(4) La montarea firului trasor se au în vedere normele specifice executãrii subterane a reţelelor electrice.
(5) În zonele fãrã construcţii se vor monta la distanţe de 300 m cutii de acces la firul trasor.
(6) Capãtul firului trasor montat pe branşamente se fixeazã cu bandã adezivã de capãtul branşamentului, dupã ieşirea din pãmânt.
10.14. Montarea conductelor se face astfel încât sã nu se producã tensionarea mecanicã a acestora.
10.15. La conductele din oţel montate suprateran, susţinerea se realizeazã, de regulã, cu suporturi tip pentru instalaţii.
10.16. (1) Susţinerea conductelor supraterane pe elementele de construcţii se realizeazã cu elemente de susţinere de tip console, coliere (bride, brãţãri) etc. în funcţie de diametru, la distanţe de:
a) 1,5 .... 8,0 m între punctele de susţinere;
b) 20 .... 30 mm între conducte şi elementele de construcţii.
(2) Între elementele de susţinere şi conducta metalicã se asigurã o rezistenţã de izolaţie de minim 1Mf2Ω.
10.17. Se asigurã electrosecuritatea porţiunilor supraterane prin legarea directã sau, în cazul reţelelor protejate catodic, indirectã (prin dispozitive specifice), a acestora la o prizã de împãmântare a cãrei rezistenţã de dispersie este de maxim 4f2Ω.
10.18. Pentru realizarea schimbãrilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificãrilor diametrelor conductelor din oţel, se pot utiliza:
a) fitinguri filetate, numai la instalaţii supraterane cu D(n) pânã la 90 mm;
b) curbe, coturi, teuri forjate;
c) curbe din ţeavã trasã la cald, pentru sudare:
i) curbate la rece pe maşini speciale, pentru D(n) pânã la 100 mm;
ii) curbate la cald, pentru D(n) pânã la 500 mm:
d) curbe din segmente, pentru conducte cu D(n) peste 350 mm, controlate integral prin metode nedistructive.
e) ramificaţii cu D(n) minim de 20 mm sudate direct pe conducte cu D(n) de cel puţin 40 mm;
f) ramificaţii prin mufe sudate pe conducta cu D(n) minim 20 mm pentru ramificare cu D(n) mai mic sau egal decât conducta;
g) reducţii.
10.19. Pentru realizarea schimbãrilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificãrilor diametrelor conductelor din polietilenã se pot utiliza:
a) fitinguri (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) realizate prin injecţie;
b) fitinguri mecanice (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) cu etanşare pe peretele exterior al ţevii;
10.20. (1) La curbarea ţevilor din oţel se respectã razele minime de curburã.
(2) Curbarea ţevilor din polietilenã se realizeazã fãrã aport de cãldurã.
(3) Raza minimã de curburã pentru ţevile din PE SDR 11 este de 30 D(n).
10.21. Se recomandã ca racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel sã se facã în funcţie de diametrul acestora:
a) pentru D(n) pânã la 80 mm inclusiv, prin intermediul unei piese de racordare (teu de branşament), fãrã scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
b) pentru D(n) mai mare de 80 mm, se racordeazã prin sudare directã pe conducta de distribuţie, cu scoaterea temporarã din funcţiune, fãrã piesa de racord, şi se prevãd cu un robinet.
10.22. (1) La capãtul branşamentului executat din ţeavã din oţel racordat la reţeaua de presiune medie/redusã se monteazã (Anexa 25, fig. 3):
a) un robinet de branşament;
b) o piesã electroizolantã, în aval de robinetul de branşament;
c) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau dupã caz, o staţie de reglare-mãsurare.
(2) La capãtul branşamentului executat din ţeavã din oţel racordat la reţeaua de presiune joasã se monteazã:
a) un robinet de branşament;
b) o piesã electroizolantã, în aval de robinetul de branşament.
(3) Pentru robinetul de branşament se utilizeazã robinet cu sferã, montat suprateran.
(4) Branşamentele ramificate se echipeazã în conformitate cu alin. (1) respectiv alin. (2), considerându-se fiecare ramificaţie ca fiind un capãt de branşament.
10.23. (1) Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilenã se face în funcţie de diametrul acestora:
a) pentru D(n) pânã la 63 mm inclusiv, prin intermediul unui teu de branşament, fãrã scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
b) pentru D(n) mai mare de 63 mm prin intermediul unui fiting de ramificaţie.
(2) În situaţia de la alin. (1), lit. b), se prevede un robinet de secţionare pentru D(n) mai mare de 110 mm.
10.24. (1) Conductele de distribuţie din polietilenã se perforeazã dupã efectuarea sudurii teului de branşament cu branşamentul propriu zis.
(2) Perforarea conductelor din polietilenã se realizeazã cu dispozitive specifice acestei operaţii.
10.25. (1) Legãtura branşamentului din polietilenã cu postul de reglare sau cu instalaţia de utilizare se face prin intermediul capãtului de branşament, denumit şi riser.
(2) Capetele de branşament sunt de douã tipuri:
a) fãrã anod de protecţie, la care trecerea polietilenã/oţel se realizeazã deasupra solului, în partea verticalã a capãtului de branşament, pentru diametre de 32 ... 63 mm (Anexa 25, fig. 14 şi 15);
b) cu anod de protecţie, la care trecerea polietilenã/oţel se realizeazã subteran, în partea orizontalã a capãtului de branşament, pentru diametre de 75 mm şi mai mari (Anexa 25, fig. 16).
10.26. (1) La capãtul branşamentului executat din ţeavã din polietilenã racordat la reţeaua de presiune medie/redusã se monteazã (Anexa 25, fig. 9):
a) un robinet de branşament;
b) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau dupã caz, o staţie de reglare-mãsurare.
(2) La capãtul branşamentului executat din ţeavã din polietilenã racordat la reţeaua de presiune joasã se monteazã un robinet de branşament;
(3) Pentru robinetul de branşament se utilizeazã robinet cu sferã, montat suprateran.
(4) Branşamentele ramificate se echipeazã în conformitate cu alin. (1) respectiv alin. (2), considerându-se fiecare ramificaţie ca fiind un capãt de branşament.
10.27. Deasupra conductelor şi branşamentelor montate subteran, pe toatã lungimea traseului, la o înãlţime de 35 cm de generatoarea superioarã a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbenã cu o lãţime minimã de 15 cm şi inscripţionatã «Gaze naturale - Pericol de explozie» (Anexa 25, fig. 17).
10.28. În scopul sectorizãrii reţelelor de distribuţie, în funcţie de configuraţia acestora, se prevãd robinete de secţionare.
10.29. În funcţie de conţinutul de impuritãţi al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare, se monteazã, dupã caz:
a) separatoare de impuritãţi;
b) refulatoare, prevãzute cu câte 2 robinete.
10.30. (1) Robinetele, îmbinãrile cu flanşe şi/sau dispozitivele de dilatare pot fi montate suprateran sau subteran, conform specificaţiilor producãtorului.
(2) Se evitã montarea subteranã a pieselor electroizolante; atunci când montarea lor suprateranã nu este posibilã, ele pot fi montate şi subteran, conform specificaţiilor producãtorului.
10.31. (1) Înainte de intrarea în clãdiri a instalaţiei de utilizare se monteazã, în loc accesibil, un robinet de incendiu, marcat corespunzãtor.
(2) Se monteazã un singur robinet de incendiu în instalaţia de utilizare aferentã unei clãdiri, amplasat înaintea primei ramificaţii a instalaţiei.
10.32. În cazul în care distanţa dintre robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare şi robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunţa la robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare.
10.33. În instalaţiile cu un singur contor, dacã distanţa între robinetul de incendiu şi contor nu depãşeşte 5 m, robinetul de incendiu ţine loc de robinet de contor.
10.34. Robinetele de incendiu plasate la înãlţimea de peste 2 m se prevãd cu scarã metalicã fixã de acces şi platformã pentru manevrare.
10.35. (1) Montarea conductelor în tuburi de protecţie se face astfel încât sã nu existe îmbinãri pe toatã lungimea tubului.
(2) Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m, se admit numai îmbinãri prin sudare care în mod justificat nu se pot evita.
(3) Pentru cazul prezentat la alin. (2) toate sudurile se verificã obligatoriu prin metode nedistructive.
10.36. Conductele sau fitingurile din polietilenã nu se deformeazã la cald în vederea montãrii.
10.37. (1) Capacul cãminului de vizitare se monteazã deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu gãuri de ventilare.
(2) În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cãmin, se asigurã acces direct la acestea de la suprafaţã.
10.38. (1) Confecţionarea rãsuflãtorilor pentru carosabil şi/sau perete, se face din ţeavã din oţel cu diametrul de D(n) 50 mm sau din alte materiale cu rezistenţã mecanicã similarã sau superioarã.
(2) Pentru evitarea degradãrii conductelor din polietilenã sau a izolaţiei anticorosive a conductelor din oţel de cãtre dispozitivul de curãţire a rãsuflãtorilor, rãsuflãtorile la care se monteazã capac au calotã prevãzutã cu opritor.
Executarea îmbinãrilor
10.39. (1) Îmbinãrile demontabile ale conductelor din oţel se executã cu piese de racord:
a) fitinguri;
b) flanşe din oţel asamblate cu şuruburi.
(2) Îmbinãrile nedemontabile ale conductelor din oţel se realizeazã prin sudurã.
10.40. Îmbinarea conductelor din oţel montate subteran se face prin sudurã, cu excepţia îmbinãrii capului protector al teului de branşament, care se îmbinã prin înşurubare.
10.41. (1) Ramificaţia dintr-o conductã subteranã este admisã prin racord direct, sudat pe conductã sau prin teu de ramificaţie.
(2) Dacã diametrul ramificaţiei depãşeşte 50% din diametrul conductei, îmbinarea se consolideazã în mod corespunzãtor.
10.42. (1) Îmbinarea conductelor din oţel montate suprateran este admisã prin:
a) fitinguri, la diametre pânã la:
i) 100 mm (4 inch), pentru presiunea joasã şi redusã;
ii) 20 mm (3/4 inch), pentru presiunea medie.
b) sudurã, la diametre peste 20 mm (3/4 inch), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;
d) sudurã oxiacetilenicã în instalaţiile de utilizare la diametre mai mici de 20 mm (3/4 inch), cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;
(2) Se acordã prioritate îmbinãrilor prin sudurã la conductele montate suprateran.
10.43. Ramificaţia din conductele montate suprateran este admisã prin:
a) fitinguri la conducte cu diametrul pânã la 100 mm;
b) sudurã la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.
10.44. Îmbinãri prin flanşe se admit la:
a) conducte subterane, numai la armãturi (vane) sau la legãturile de separare electricã montate în cãmine de vizitare, cu izolarea anticorozivã corespunzãtoare;
b) în staţii şi posturi de reglare sau reglare-mãsurare;
c) conducte şi armãturi cu diametrul mai mare de 50 mm, montate suprateran.
10.45. Îmbinãri prin fitinguri tip racord olandez se admit numai la:
a) regulatoare de presiune pentru debit mic;
b) contoare volumetrice cu membranã;
c) aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, dupã robinetul de siguranţã montat pe conductã;
d) montarea armãturilor în instalaţiile exterioare de utilizare.
10.46. (1) Îmbinãrile sudate la conductele din oţel se executã:
a) în funcţie de modul de realizare:
i) cap la cap;
ii) cu manşon, pentru conducte supuse la eforturi mari în terenuri accidentate sau montate în terenuri cu agresivitate mare şi la traversãri de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie;
iii) cu niplu interior, pentru conducte cu diametrul interior peste 100 mm.
b) În funcţie de procedeul de sudurã:
i) cu flacãrã oxiacetilenicã, pânã la diametrul de 100 mm;
ii) cu arc electric, pentru orice diametru.
(2) Sudurile executate la conductele de distribuţie amplasate pe arterele de circulaţie pot fi întãrite cu eclise.
(3) Numãrul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:
a) 50 < D(n) ≤ 150 - 3 buc;
b) 150 < D(n) ≤ 300 - 4 buc;
c) D(n) > 300 - 6 buc.
10.47. (1) Îmbinãrile prin sudurã se executã de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor în vigoare;
(2) Este obligatorie marcarea sudurilor, conform reglementãrilor în vigoare;
(3) Procedeele de sudare utilizate sunt certificate, conform reglementãrilor în vigoare.
10.48. (1) Se evitã sudarea în condiţii meteorologice improprii; pentru situaţii speciale se iau mãsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preîncãlzirea capetelor etc.).
(2) Este interzisã rãcirea forţatã a sudurilor.
10.49. (1) Îmbinãrile prin sudurã pentru conductele din oţel trebuie sã corespundã clasei de calitate II.
(2) Clasa de calitate a îmbinãrilor sudate se indicã în proiectul de execuţie a lucrãrilor.
(3) Controlul calitãţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive legal aprobate.
(4) Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din oţel este obligatoriu la reţele şi instalaţii subterane, rezultatele consemnându-se în buletine de examinare a calitãţii sudurilor, emise de un laborator autorizat.
(5) Toate sudurile de poziţie se verificã prin control nedistructiv de cãtre personal certificat/autorizat, conform reglementãrilor în vigoare.
10.50. (1) Îmbinarea conductelor din polietilenã se realizeazã prin sudurã (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etanşare prin presare pe pereţii ţevilor).
(2) Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenã se realizeazã cu aparate de sudurã care sunt agrementate tehnic de cãtre organismele abilitate.
(3) Aparatele de sudurã sunt supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cãrţile tehnice aferente.
(4) Reviziile tehnice ale aparatelor de sudurã se fac de cãtre unitãţile de service ale furnizorului de aparate şi la intervale de timp precizate de producãtor.
(5) Îmbinãrile prin sudurã se executã de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor în vigoare;
10.51. Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilenã, în funcţie de dimensiuni, se realizeazã prin urmãtoarele procedee:
a) sudurã cap la cap, pentru diametre de cel puţin 75 mm;
b) electrofuziune, pentru orice diametru;
c) compresie, între conducte şi fitinguri cu strângere mecanicã, pentru diametre cuprinse între 32 şi 63 mm.
10.52. Fitingurile cu strângere mecanicã sunt nedemontabile şi sunt alcãtuite din:
a) corp;
b) inel interior;
c) garnituri de etanşare.
10.53. Îmbinãrile între conductele din polietilenã şi conductele din oţel se realizeazã cu:
a) fitinguri de tranziţie polietilenã (PE) - metal pentru diametre nominale cuprinse între 32 şi 630 mm;
b) cu adaptor de flanşã, flanşã liberã şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai mari;
c) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
d) racord mixt polietilenã (PE) - metal din trei bucãţi (tip olandez) cu etanşare cu garniturã de cauciuc.
10.54. (1) Racordarea capetelor de branşament la branşamentul propriu-zis se realizeazã cu mufe prin electrofuziune.
(2) Capetele de branşament au un marcaj care indicã adâncimea pânã la care pot fi îngropate.
(3) Distanţa minimã între suprafaţa solului şi filetul ţevii din oţel este de 100 mm (Anexa 25, fig. 14).
10.55. (1) Fitingurile din PE 100 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 100 şi PE 80, cu condiţia respectãrii regimurilor de sudare recomandate de producãtorii fitingurilor şi a ţevilor.
(2) Fitingurile din PE 80 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 80.
10.56. Controlul calitãţii sudurilor pentru conducte din PE se face vizual şi, dupã caz, prin metode nedistructive, conform prevederilor proiectului de execuţie a lucrãrilor.
10.57. Nu se admit nici un fel de intervenţii pentru corectarea oricãror tipuri de îmbinãri.
Montarea aparatelor de mãsurã, control şi reglaj
10.58. Aparatele de mãsurã, control şi reglaj se verificã şi se monteazã conform instrucţiunilor producãtorilor şi/sau a altor reglementãri specifice tipului de aparat.
Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi
10.59. Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face în conformitate cu reglementãrile tehnice şi instrucţiunile de montaj date de producãtor, dupã recepţia instalaţiei de utilizare.
10.60. (1) Robinetele de manevrã şi de siguranţã se monteazã astfel încât sã fie ferite de acţionãri necontrolate.
(2) Poziţionarea robinetului de manevrã al aparatului consumator de combustibili gazoşi trebuie sã permitã acţionarea acestuia astfel încât utilizatorul sã poatã supraveghea aprinderea focului.
10.61. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi se monteazã conform instrucţiunilor date de producãtori, de cãtre operatori economici autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor specifice.
10.62. La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos:
a) aparatele consumatoare de combustibili, altele decât gazele naturale, se adapteazã la combustibilul gazos;
b) canalele de fum, coşurile şi tirajul se verificã şi remediazã, dupã caz;
Verificarea şi controlul în timpul executãrii lucrãrilor
10.63. Operatorul SD are obligaţia de a controla, în timpul executãrii, calitatea lucrãrilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le considerã necesare.
10.64. Executantul trebuie sã respecte prevederile proiectului şi ale reglementãrilor în vigoare şi sã efectueze toate verificãrile impuse de acestea.
10.65. Rezultatele verificãrilor se consemneazã într-un proces verbal de lucrãri ascunse (Anexa 7), care se semneazã de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar şi operatorul SD, pentru cel puţin urmãtoarele operaţiuni:
a) realizarea sudurilor;
b) tipul şi calitatea izolaţiei anticorosive;
c) verificarea rezistenţei de izolaţie dupã umplerea completã a şanţului cu pãmânt (verificare pentru care se specificã numãrul şi data buletinului de verificare a calitãţii izolaţiei, emis de un laborator de specialitate autorizat);
d) respectarea distanţelor de siguranţã faţã de alte instalaţii;
e) traversarea traseelor altor instalaţii;
f) adâncimea de pozare a conductelor.
10.66. Stadiul fizic al unei lucrãri care se poate proba independent şi care nu mai poate continua fãrã acceptul scris al beneficiarului, proiectantului şi executantului, constituie fazã determinatã şi se supune verificãrii potrivit legii.
11. PROTECŢIA ECHIPAMENTELOR ŞI A CONDUCTELOR DIN OŢEL ÎMPOTRIVA COROZIUNII
11.1. Toate echipamentele şi conductele metalice se protejeazã împotriva coroziunii în funcţie de modul de montare subteran sau suprateran.
11.2. Protecţia echipamentelor şi a conductelor supraterane se face prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se executã dupã efectuarea verificãrilor la presiune.
11.3. Alegerea tipului şi calitãţii protecţiei conductelor subterane din oţel se face în funcţie de: rezistivitatea solului (agresivitatea solului), prezenţa curenţilor de dispersie în zona în care se monteazã conducta (respectiv valorile acestora), potenţialul conductã/sol, rezultate din determinãri specifice efectuate de un laborator autorizat, cu respectarea prescripţiilor tehnice specifice.
11.4. (1) Protecţia conductelor subterane executate din oţel se face prin:
a) izolaţie de bazã (cu materiale rezistente la mediul coroziv: bitum, materiale plastice etc.);
b) izolaţie de bazã şi protecţie catodicã.
(2) Izolaţia de bazã se executã astfel încât sã se asigure continuitatea protecţiei pe întregul traseu al conductei.
(3) Protecţia mecanicã a izolaţiei cu bitum se executã prin aplicarea peste ultimul strat a unui strat din materiale corespunzãtoare acestui scop.
11.5. (1) Suprafaţa ţevilor se curãţã înainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinţã prin sablare) îndepãrtându-se complet rugina şi urmele de grãsime.
(2) Ţevile cu defecte de suprafaţã vizibile se retrag de la izolare.
11.6. Izolaţia anticorozivã de bazã a tuburilor de protecţie din oţel respectã condiţiile de izolare impuse conductelor de gaze.
11.7. (1) Izolarea conductelor din oţel se face de cãtre producãtor (ţevi preizolate) sau în staţii autorizate.
(2) La ieşirea din sol a conductelor, pe conductã se aplicã, pe o lungime de 0,5 m, izolaţie anticorozivã care respectã cel puţin tipul de izolaţie aplicat conductei îngropate.
(3) Se admite izolarea la locul de montaj la: îmbinãri, corectarea degradãrilor produse în timpul manipulãrii şi transportului conductelor, intervenţii pentru remedierea defectelor, precum şi în situaţia prezentatã la alin. (2).
(4) Verificarea calitãţii izolaţiei se face conform reglementãrilor în vigoare.
Protecţia catodicã a conductelor din oţel
11.8. Pentru asigurarea electrosecuritãţii conductelor şi instalaţiilor aferente şi pentru efectuarea determinãrilor privind starea de coroziune, conductele din oţel aparţinând SD şi, dupã caz, instalaţiile exterioare de utilizare din oţel, se prevãd cu:
a) posturi de mãsurare a parametrilor specifici (potenţial, curent, rezistenţã etc.) care se monteazã pe tronsoanele de conductã în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare;
b) piese electroizolante.
11.9. (1) Determinãrile de potenţial se efectueazã:
a) în posturile de mãsurare, în cazul conductelor din oţel fãrã branşamente şi în cazul branşamentelor din polietilenã racordate la conducte din oţel;
b) direct pe branşamente, în situaţia conductelor din oţel prevãzute cu branşamente din oţel.
(2) Diagramele de înregistrare a valorilor potenţialului conductã/sol se anexeazã la cartea tehnicã a construcţiei.
11.10. În cazul în care nu a fost aplicatã iniţial protecţia catodicã, operatorul SD stabileşte, pe baza mãsurãtorilor specifice, necesitatea aplicãrii acesteia.
11.11. Piesele electroizolante se monteazã în SD din oţel:
a) pe fiecare branşament, înainte de intrarea în staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare;
b) pe traseele conductelor, acolo unde este necesar;
c) la ieşirea din staţiile de reglare sau reglare-mãsurare.
12. VERIFICÃRI ŞI PROBE DE REZISTENŢÃ ŞI ETANŞEITATE LA PRESIUNE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
12.1. Verificãrile de rezistenţã şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare se efectueazã de cãtre executant pe parcursul realizãrii lucrãrilor.
12.2. Probele de rezistenţã şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare se efectueazã de cãtre executant, în prezenţa delegatului operatorului SD, la terminarea lucrãrilor în vederea recepţiei.
12.3. (1) Verificãrile şi probele de rezistenţã şi etanşeitate la presiune se efectueazã cu:
a) aer comprimat, în reţelele de distribuţie, posturile de reglare sau reglare-mãsurare şi instalaţiile de utilizare;
b) apã, în staţiile de reglare sau reglare-mãsurare.
(2) Valorile presiunilor sunt date în tabelul 8.
Tabelul 8 - PRESIUNI PENTRU EFECTUAREA VERIFICÃRILOR ŞI PROBELOR DE
REZISTENŢÃ ŞI ETANŞEITATE
┌────┬───────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┐
│ │ │ Presiunea pentru │ Presiunea pentru │
│Nr. │Categoria instalaţiilor │ verificarea şi proba │verificarea şi proba │
│crt.│şi treapta de presiune │ de rezistenţã, în Pa │de etanşare, în Pa şi │
│ │ │ şi în bar │ în bar │
├────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ 1. │Reţele de distribuţie şi │ │ │
│ │instalaţii de utilizare │ │ │
│ │subterane: │ │ │
│ 𗈕.1. Presiune medie*) │ 9 ● 10^5 (9) │ 6 ● 10^5 (6) │
│ 𗈕.2. Presiune redusã │ 4 ● 10^5 (4) │ 2 ● 10^5 (2) │
│ 𗈕.3. Presiune joasã │ 2 ● 10^5 (2) │ 1 ● 10^5 (1) │
├────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ 2. │Staţii şi posturi de │ │ │
│ │reglare sau reglare- │ │ │
│ │mãsurare, având în amonte: │ │ │
│ 𗈖.1. Presiune medie │ 9 ● 10^5 (9) │ 6 ● 10^5 (6) │
│ 𗈖.2. Presiune redusã │ 4 ● 10^5 (4) │ 2 ● 10^5 (2) │
├────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ 3. │Instalaţii de utilizare │ │ │
│ │supraterane: │ │ │
│ 𗈗.1. Presiune medie │ 9 ● 10^5 (9) │ 6 ● 10^5 (6) │
│ 𗈗.2. Presiune redusã │ 4 ● 10^5 (4) │ 2 ● 10^5 (2) │
│ 𗈗.3. Presiune joasã │ 1 ● 10^5 (1) │ 0, 2 ● 10^5 (0,2)** │
└────┴───────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┘
___________
*) În cazul reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare realizate din PE 80, proba de rezistenţã se face la 6 ● 10^5 (6 bar) şi proba de etanşeitate se face la 4 ● 10^5 Pa (4 bar).
**) Cu manevrarea armãturilor.
12.4. Pentru conductele din oţel care se monteazã subteran se recomandã efectuarea verificãrilor înainte de coborârea acestora în şanţ.
12.5. (1) Efectuarea verificãrilor şi probelor de rezistenţã şi etanşeitate la presiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenã se efectueazã dupã rãcirea, la nivelul temperaturii exterioare, a ultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.
(2) În cazul în care recepţia branşamentelor din polietilenã se efectueazã independent de recepţia conductei la care se racordeazã, probele de etanşeitate şi rezistenţã la presiune a branşamentelor se executã înainte de perforarea conductei.
12.6. Efectuarea verificãrilor şi probelor la presiune a sistemelor de alimentare se realizeazã la presiuni conform datelor din tabelul 9, astfel:
a) verificarea se efectueazã pe tronsoane de pânã la 500 m şi se considerã corespunzãtoare dacã presiunea se menţine constantã timp de minim 4 ore;
b) proba se efectueazã pe conductele terminate şi se considerã corespunzãtoare dacã presiunea se menţine constantã timp de 24 de ore.
12.7. Timpul de realizare a probei de rezistenţã la presiune este de 1 orã, iar pentru proba de etanşeitate la presiune este de 24 de ore.
12.8. (1) La efectuarea probelor de rezistenţã şi etanşeitate, aparatele de bazã pentru mãsurarea presiunii şi temperaturii sunt de tipul cu înregistrare continuã, cu verificarea metrologicã în termen de valabilitate.
(2) Clasa de exactitate a aparatelor de mãsurã trebuie sã fie de minimum 1,5.
(3) Pe lângã aparatele de bazã, se monteazã în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperaturã, având aceeaşi clasã de exactitate cu cea a aparatelor de bazã.
(4) Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperaturã pe diagramã sau pe protocolul tipãrit dat de echipamentul electronic, constituie dovada probelor de rezistenţã şi de etanşeitate.
(5) Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperaturã se dateazã şi semneazã de cãtre responsabilul metrolog al operatorului SD, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţine şi urmãtoarele date:
a) lungimea şi diametrul tronsonului de conductã supus probelor;
b) datele de identificare şi verificare ale aparatelor de mãsurare.
(6) La efectuarea probelor de rezistenţã şi etanşeitate pentru branşamente şi instalaţii de utilizare nu este necesarã utilizarea aparatelor de mãsurare cu înregistrare continuã a presiunii şi a temperaturii.
12.9. Verificãrile şi probele de rezistenţã şi etanşeitate la presiune se efectueazã dupã egalizarea temperaturii aerului din conductã cu temperatura mediului ambiant.
12.10. Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii este în funcţie de volumul conductei, conform valorilor date în tabelul 9.
Tabelul 9 - TIMPUL NECESAR PENTRU EGALIZAREA TEMPERATURII
┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Timp necesar pentru egalizarea temperaturii conductei │
│ │ montate │
│Volumul conductei,├────────────────────────────────┬──────────────────────────┤
│ în mc │ Subteran, în ore │ Suprateran, în minute │
│ ├────────────────┬───────────────┼──────────────────────────┤
│ │ OL │ PE │ OL; PE │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 0.1 │ 0,50 │ 0,75 │ 9 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 0.2 │ 0,75 │ 1,00 │ 20 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 0.3 │ 1,00 │ 1,50 │ 30 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 0.5 │ 1,50 │ 2,00 │ 40 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 1 │ 2,00 │ 3,00 │ 50 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 2 │ 2,50 │ 3,75 │ 60 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 3 │ 3,00 │ 4,50 │ 75 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 4 │ 4,00 │ 6,00 │ 90 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 5 │ 5,00 │ 7,50 │ 90 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 10 şi mai mare │ 8,00 │ 12,00 │ 120 │
└──────────────────┴────────────────┴───────────────┴──────────────────────────┘
12.11. Corespondenţa între lungimea, diametrul şi volumul conductelor este prezentatã în tabelul 10.
Tabelul 10 - VOLUMUL CONDUCTELOR ÎN FUNCŢIE DE DIAMETRUL
ŞI LUNGIMEA ACESTORA
┌──────────┬────────┬───────────┬─────┬────┬────┬─────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│ │ │ . V [mc] 𗈔.001𗈔.01𗈔.05𗈔.075𗈔.1𗈔.15𗈔.30𗈔.60𗈔.90│ 1 𗈕.5 │ 2 │ 5 │ 10 │
│Diametrul,│D(e) x │ . . . . .│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ în inch │g, în mm│ ├─────┴────┴────┴─────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┤
│ │ │V(unitar), │ Lungimea conductei, în m │
│ │ │în mc/m │ │
├──────────┼────────┼───────────┼────┬─────┬────┬─────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┤
│ 1 │ 32 x 3 𗈙,31● 10^-4│ 1,9│ 18,8│ 94│ 141�│ 283│ 565�������│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 1 1/4 │ 38 x 3 𗈜,04● 10^-4│ 1,2│ 12,4,2│ 93�│ 187│ 373│ 746������│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 1 1/2 │ 48 x 3 𗈕,38● 10^-3│ - │ 7,2│ 36│ 54│ 72│ 108│ 217│ 433│ 650│ 722���│ 7221│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 2 x 3.5𗈖,55● 10^-3│ - │ 3,9,6│ 29│ 39│ 59│ 118│ 235│ 353│ 392│ 588│ 784�│ 3921│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 2 1/2 x 3.5𗈗,22● 10^-3│ - │ 3,11,6│ 23│ 31,6│ 93│ 187│ 280│ 311│ 466│ 622�│ 3110│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 3 x 3.5𗈙,28● 10^-3│ - │ - │ 9,5│ 14,2│ 19│ 28│ 57│ 114│ 170│ 189│ 284│ 379│ 947│ 1894│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 4 │ 108 x 4𗈛,85● 10^-3│ - │ - │ 6,4│ 9,6│ 13│ 19│ 38│ 76│ 115│ 127│ 191│ 255│ 637│ 1274│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 5 │ 133 x 4𗈕,23● 10^-2│ - │ - │ 4│ 6│ 8│ 12│ 24,9│ 73│ 81│ 122│ 163│ 408│ 815│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 6 │ 168 x 5𗈕,96● 10^-2│ - │ - │ - │ 3,8│ 5│ 7,7│ 15│ 31│ 46│ 51│ 76│ 102│ 255│ 510│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 8 │ 219 x 6𗈗,36● 10^-2│ - │ - │ - │ - │ 3│ 4,5│ 8,9│ 18,7│ 30│ 44│ 59│ 149│ 297│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 10 │ 273 x 7𗈙,27● 10^-2│ - │ - │ - │ - │ - │ 2,8│ 5,7,4│ 17│ 19│ 28│ 38│ 95│ 190│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 12 │ 324 x 8𗈛,45● 10^-2│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 4│ 8│ 12│ 13│ 20│ 27│ 67│ 134│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 14 │ 377 x 9𗈕,01● 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 3│ 5,9│ 8,9│ 10│ 15│ 20│ 49│ 99│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 16 │ 419 x 9𗈕,26● 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 4,8│ 7│ 8,9│ 16│ 40│ 79│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 20 │ 530 x 9𗈖,06● 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 4,4│ 4,9│ 7,3│ 9,7│ 24│ 48│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 24 │ 620 x 9𗈖,84● 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 5,3│ 7,6│ 35│
└──────────┴────────┴───────────┴────┴─────┴────┴─────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
