Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMA TEHNICA din 4 februarie 2004 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale*)

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORMA TEHNICA din 4 februarie 2004 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale*)

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 173 bis din 27 februarie 2004

Comenteaza legea

_______________
*) Aprobat prin Ordinul 58 din 4 februarie 2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004

ANEXA 1

NORME TEHNICE PENTRU
PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE


    ┌────────┐
    │  Stema │         MINISTERUL DE INTERNE
    │Romaniei│      CORPUL POMPIERILOR MILITARI
    └────────┘         INSPECTORATUL GENERAL


                              AVIZ
                        nr. 1 din 28.02.2003

    La cererea AUTORITATII NATIONALE DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL
    GAZELOR NATURALE, inregistrata cu nr. 334/2003, potrivit
    atributiilor ce ii revin conform prevederilor art. 17,
    alin. (1), lit. d, din <>Legea nr. 121/1996  privind organizarea
    si functionarea Corpului Pompierilor Militari si ale art. 16
    alin. (3) din <>Ordonanta Guvernului nr. 60/ 1997  privind
    apararea impotriva incendiilor, aprobata si modificata cu Legea
    nr. 212/1997, modificata si completata cu Ordonanta Guvernului
    nr. 114/2000, aprobata cu <>Legea nr. 126/2001 , Inspectoratul
    General al Corpului Pompierilor Militari avizeaza lucrarea
    "NORME TEHNICE PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE
    ALIMENTARE CU GAZE NATURALE".

           Avizul se enite in baza:
      ● redactarii finale elaborata de catre ANRGN, cu modificarile
        solicitate de catre I.G.C.P.M.;
      ● procesul-verbal nr. 27179/1 din 28.02.2003, al sedintei
        comisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului
        Pompierilor Militari.


         COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI
         General de brigada

                      Vladimir SECARA

                LOCTIITOR AL SEFULUI DE STAT MAJOR
                SI SEF AL INSPECTIEI DE PREVENIRE A
                           INCENDIILOR


                        Colonel
                             ing. Mihai ROTH

    Se anexeaza lucrarea continand 60 pagini. stampiliate spre neschimbare.

NORME TEHNICE PENTRU
PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, standard SR 3317:2003, aflate în aval de staţia de predare, la ieşirea din robinetul de legãturã spre sistemul de alimentare, cu presiunea egalã sau mai micã de:
- 6 bar pentru conducte din oţel şi conducte din polietilenã PE 100 (conform agrementului tehnic);
- 4 bar pentru conducte din polietilenã PE 80.
1.2. Domeniul de aplicare al prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale pentru consumatorii din clãdiri civile, de producţie, instalaţii tehnologice şi alte amenajãri din localitãţi urbane, rurale şi din afara lor.
1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplicã la:
- lucrãrile din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate dupã intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice;
- modernizãrile, reabilitãrile, modificãrile şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale, precum şi ale construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice existente care afecteazã sistemul de alimentare cu gaze naturale.
Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:
- conductele de transport, conductele colectoare şi staţiile de predare/preluare a gazelor naturale aferente acestora;
- instalaţiile tehnologice, inclusiv staţiile de comprimare din schelele petroliere şi gazeifere şi din SNT;
- staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu presiunea nominalã mai mare de 6 bar;
- instalaţiile de utilizare a gazelor petroliere lichefiate.
1.4. Proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemului de alimentare cu gaze naturale se realizeazã astfel încât sã corespundã cerinţelor de calitate conform <>Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

2. ACCESUL LA SISTEME DE DISTRIBUŢIE, PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI
EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Aprobarea racordãrii

2.1. Accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se realizeazã în regim reglementat conform legislaţiei în vigoare. Solicitarea accesului la sistemul de distribuţie pentru consumatorii finali se face cãtre operatorul sistemului de distribuţie la care se racordeazã, astfel:
- pentru persoane fizice, pe baza unei cereri în care se precizeazã numãrul aparatelor de utilizare, debitul instalat aferent şi destinaţia consumului;
- pentru persoane juridice, pe bazã de cerere însoţitã de documentaţie justificativã, întocmitã conform legislaţiei în vigoare.
În termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitãrii, operatorul sistemului de distribuţie comunicã acordul sau refuzul justificat privind accesul la sistem.

Condiţii generale privind proiectarea, avizarea, şi/sau executarea lucrãrilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

2.2. Proiectarea şi/sau executarea lucrãrilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face numai de cãtre agenţi economici autorizaţi de ANRGN.
2.3. Proiectarea lucrãrilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente este permisã, dupã caz, imediat ce investitorul obţine:
- acordul scris din partea operatorului de distribuţie pentru accesul la sistemul de alimentare;
- certificatul de urbanism;
- alte avize conform legislaţiei în vigoare.
2.4. Proiectarea noilor sisteme de distribuţie a gazelor naturale este permisã dupã ce investitorul obţine:
- avizul tehnic care sã conţinã cerinţele tehnice de racordare, dupã caz, la conductele colectoare aferente sistemelor de producţie, la SNT şi/sau la reţelele de distribuţie a gazelor naturale, eliberat de producãtor, de operatorul de sistem de transport sau de distribuţie a gazelor naturale;
- aprobarea consumului previzionat de gaze naturale, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
2.5. Executarea oricãror lucrãri în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face dupã ce investitorul obţine avizul de executare a lucrãrilor prevãzute în proiectele de execuţie emis de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie a gazelor naturale şi dupã caz autorizaţia de construire.
2.6. Dispunerea executãrii sau executarea oricãror lucrãri din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale este interzisã fãrã obţinerea aprobãrilor, avizelor şi autorizaţiilor legale; de asemenea este interzisã executarea lucrãrilor prin agenţi economici sau persoane neautorizate de cãtre ANRGN.
2.7. Documentaţiile tehnice, pentru lucrãrile sistemului de alimentare cu gaze naturale se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.
2.8. Proiectele pentru sistemele de distribuţie cu gaze naturale se verificã obligatoriu de verificatori atestaţi de MTCT, conform legislaţiei în vigoare. Comisia de atestare a verificatorilor de proiecte pentru sectorul gazelor naturale are în componenţã reprezentanţi ai ANRGN.
2.9. Documentaţiile tehnice de execuţie cuprind:
a) Avizul tehnic de racordare la SNT şi/sau la reţelele de distribuţie a gazelor naturale eliberat de operatorul de sistem de transport sau de distribuţie şi, dupã caz, nominalizarea aparatelor de utilizare;
b) Memoriul tehnic privind:
- soluţia de alimentare corelatã cu necesarul de consum;
- condiţii de executare a lucrãrilor;
- date referitoare la respectarea condiţiilor impuse prin avizele solicitate;
- condiţii de încercare a conductelor, branşamentelor, echipamentelor şi instalaţiilor de utilizare, dupã caz;
c) Breviarul de calcul;
d) Planul de încadrare în zonã;
e) Planul de coordonare şi profile cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente;
f) Planul lucrãrilor proiectate cu toate elementele necesare execuţiei, scara 1:50, 1:100; 1:500; 1:1000 sau 1:2000;
g) Planurile instalaţiilor de gaze naturale, pentru fiecare nivel al clãdirii, cu toate elementele necesare execuţiei, scara 1:50 sau 1:100;
h) Schema izometricã, schema de calcul şi profil longitudinal;
i) Lista cantitãţilor de lucrãri;
j) Lista de materiale;
k) Caietul de sarcini;
l) Mãsuri organizatorice pentru executarea lucrãrilor de înlocuire a conductelor în funcţiune;
m) Avizele de la deţinãtorii de instalaţii subterane şi de la administraţia drumurilor, MTCT, RA Apele Romane şi altele, dupã caz;
n) Certificatul de urbanism cu avizele şi acordurile cerute prin acesta;
o) Datele de identificare a proiectantului şi instalatorului sãu autorizat;
p) Datele de identificare a executantului şi instalatorului sãu autorizat;
Pentru punctele f) şi h) se vor indica:
- diametrul şi lungimea conductelor;
- diametrul şi lungimea tuburilor de protecţie (dacã existã);
- armãturile;
- debitul şi presiunea;
- aparatele de utilizare şi/sau arzãtoarele.
2.10. Proiectantul prezintã pentru avizare la operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie dosarul preliminar al lucrãrilor în trei exemplare. În funcţie de obiectivul lucrãrii, dosarul preliminar cuprinde urmãtoarele piese prevãzute la art. 2.9:
- pentru conducte punctele a, b, c, d, e, f, h, i, j, k, l, m, n, o, p;
- pentru branşamente, staţii de reglare şi staţii de reglare-mãsurare punctele a, b, c, d, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p; pentru staţiile de reglare şi pentru staţiile de reglare-mãsurare anexeazã şi documentaţia tehnicã a construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente construcţiei dupã caz.
- pentru instalaţiile de utilizare şi modificãri ale acestora punctele a, b, c, f, g, h, o, p.
2.11. În cazul modificãrilor instalaţiilor de utilizare şi al renominalizãrilor de debite, în proiect se prevãd şi aparatele de utilizare desfiinţate.
2.12. Operatorul sistemului de distribuţie este obligat ca, în termen de maximum 30 zile dupã primirea documentaţiilor tehnice, sã emitã avize sau sã restituie documentaţiile neavizate, cu observaţiile scrise pentru refacere sau completare. Avizul conţine condiţiile de valabilitate în raport cu modificarea legislaţiei în vigoare.
2.13. Proiectantul are obligaţia de a solicita şi dupã caz de a susţine avizarea documentaţiei tehnice la operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie. Avizul este obligatoriu iar executantul trebuie sã respecte în totalitate documentaţia tehnicã avizatã.
Proiectele avizate, se semneazã şi se ştampileazã obligatoriu pe fiecare planşã desenatã, de cãtre reprezentanţii operatorului de distribuţie licenţiat.

3. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

3.1. Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
- presiune medie între 6 şi 2 bar pentru conducte din oţel şi PE 100 şi între 4 şi 2 bar pentru conducte din PE 80;
- presiune redusã, între 2 şi 0,05 bar;
- presiune joasã, sub 0,05 bar.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este datã în fig. 1.
3.2. Treptele de presiune se aleg în funcţie de mãrimea localitãţii, de repartizarea numãrului consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora, în una din urmãtoarele variante:
- reţea de repartiţie cu presiune medie şi reţea de distribuţie cu presiune redusã;
- reţea de distribuţie de presiune redusã.
3.3. În instalaţiile de utilizare industriale (fig. 2), se admit toate treptele de presiune menţionate la pct. 3.1.
Stabilirea presiunii pentru instalaţiile de utilizare industriale, se face în funcţie de presiunea de regim a aparatelor de utilizare.
3.4. În instalaţiile de utilizare neindustriale din clãdiri civile (fig. 3), se admit urmãtoarele trepte de presiune:
- în instalaţiile exterioare: presiune redusã şi/sau joasã;
- în instalaţiile interioare: presiune joasã.
3.5. În instalaţiile de utilizare pentru clãdiri de locuit se admite numai presiunea joasã, atât în instalaţiile exterioare cât şi în cele interioare.
Se excepteazã de la prevederile de mai sus, centralele termice montate în clãdiri separate sau în clãdiri civile (inclusiv de locuit) dotate cu instalaţii de ardere pentru presiune redusã, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5 bar, cu condiţia intrãrii conductei din exterior direct în centralã.
3.6. Reţelele de repartiţie şi de distribuţie, în funcţie de considerente tehnico economice, cerinţe funcţionale şi situaţie localã, pot fi:
- inelare;
- ramificate.
3.7. Se interzice:
- montarea aparentã a conductelor din polietilenã;
- montarea conductelor din polietilenã în soluri saturate cu produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea.
- vehicularea prin conductele de polietilenã a gazelor naturale care conţin condens.
3.8. Staţiile de reglare de sector care se interconecteazã la un sistem de distribuţie existent se monteazã în funcţie de treapta de presiune din aval.

4. MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE

4.1. Mãsurarea cantitãţilor de gaze naturale se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale pentru consumatorii captivi şi, dupã caz, a Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate pe piaţa angro.

5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Debite de calcul
5.1. Debitele de calcul se stabilesc în funcţie de necesarul de consum şi de factorii de simultaneitate specifici, avându-se în vedere urmãtoarele:
a) pentru reţeaua de repartiţie şi pentru ramurile principale ale reţelei de distribuţie se prevãd debitele pentru o etapã de perspectivã, în funcţie de:
- dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate, pe baza planurilor de urbanism;
- eventuala modificare a densitãţii consumatorilor;
- schimbãrile de amplasament ale unor consumatori importanţi.
b) pentru ramurile secundare ale reţelei de distribuţie, se prevede debitul instalat al aparatelor de utilizare existente şi al acelora ce pot fi instalate în viitor, ţinând seama de:
- realizarea de noi construcţii în zonã;
- schimbarea destinaţiei unor construcţii.
c) pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale agenţilor economici, societãţilor şi instituţiilor social-culturale, se prevede debitul instalat şi debitul ce poate fi instalat în perspectivã în instalaţiile de utilizare, în funcţie de:
- schimbarea tehnologiilor sau proceselor de utilizare;
- creşterea eficienţei sau randamentului aparatelor de utilizare.
d) pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se prevede debitul simultan al tuturor aparatelor din instalaţiile de utilizare; valoarea coeficienţilor de simultaneitate pentru bucãtãriile clãdirilor de locuit este datã în tabelul 1.
Coeficientul de simultaneitate pentru încãlzire centralã este 1.

VALORILE COEFICIENŢILOR DE SIMULTANEITATE PENTRU BUCĂTĂRIILE
CLĂDIRILOR DE LOCUINŢE

Tabelul 1


┌──────────────────────┬───────────────┬──────────────────────┬────────────────┐
│Numãrul de apartamente│Coeficientul de│Numãrul de apartamente│Coeficientul de │
│                      │simultaneitate │                      │ simultaneitate │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│           1          │     1.00      │          36          │      0.40      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│           2          │     0.81      │          40          │      0.39      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│           3          │     0.71      │          44          │      0.38      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│           4          │     0.65      │          48          │      0.38      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│           5          │     0.62      │          52          │      0.37      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│           6          │     0.59      │          56          │      0.37      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│           8          │     0.55      │          60          │      0.36      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│          10          │     0.53      │          64          │      0.36      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│          12          │     0.51      │          68          │      0.35      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│          16          │     0.47      │          72          │      0.35      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│          20          │     0.45      │          76          │      0.35      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│          24          │     0.43      │          80          │      0.34      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│          28          │     0.42      │       Peste 80       │      0.34      │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│          32          │     0.41      │                      │                │
└──────────────────────┴───────────────┴──────────────────────┴────────────────┘

5.2. Debitul nominal al aparatelor de utilizare este cel indicat de fabrica producãtoare. Date asupra debitelor nominale ale aparatelor de utilizare, care îndeplinesc cerinţele impuse de reglementãrile în vigoare, trebuie sã fie prezentate în cartea tehnicã a acestora.

Cãderile de presiune

5.3. Cãderea de presiune pentru dimensionarea unei conducte, se stabileşte cu relaţia
Delta(P) = P(1)-P(2) (1)
în care:
P(1) este presiunea absolutã minimã disponibilã la intrarea în conductã, exprimatã în bar.
P(2) este presiunea absolutã minimã necesarã la ieşirea din conductã majoratã cu 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili, exprimatã în bar. În fig. 4, 5 şi 6, se exemplificã modul de stabilire a cãderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor.
5.4. Cãderile de presiune, stabilite conform punctului 5.3. acoperã toate pierderile de sarcinã, liniare şi locale.
5.5. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilã P(1) se precizeazã de operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale la cererea proiectantului.
5.6. În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasã existentã, care alimenteazã aparatele de utilizare cu presiunea nominalã de 20 mbar, cãderea totalã de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiei de utilizare este de 10 mbar, cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare sã se menţinã presiunea de 30 mbar.
5.7. Pentru reţeaua de distribuţie, inclusiv branşamentul, se considerã cãderea de presiune de 5 mbar, diferenţa de 5 mbar fiind necesarã dimensionãrii conductelor instalaţiei de utilizare, inclusiv contorul.
5.8. În instalaţiile de utilizare cu presiune joasã, din clãdiri cu înãlţime de peste 10 m pentru dimensionarea coloanelor, se ţine seama şi de creşterea disponibilului de presiune datoritã forţei ascensionale a gazelor naturale.
Cuantumul creşterii disponibilului de presiune provocat de forţa ascensionalã se obţine fãcând produsul între valoarea indicatã în tabelul 2 şi înãlţimea la care se monteazã punctul de consum, mãsuratã de la nivelul regulatorului de presiune.

VALORILE DISPONIBILULUI SUPLIMENTAR DE PRESIUNE DAT DE
FORŢA ASCENSIONALĂ, ÎN FUNCŢIE DE ÎNĂLŢIMEA PUNCTULUI DE
CONSUM FAŢĂ DE NIVELUL REGULATORULUI DE PRESIUNE

Tabelul 2


┌───────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│Altitudinea locului unde se│Disponibilul suplimentar de presiune dat de forţa│
│  monteazã regulatorul de  │ascensionalã în funcţie de înãlţimea punctului de│
│         presiune          │consum, faţã de nivelul regulatorului de presiune│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            [m]            │                    [mbar/lm]                    │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│              0            │                      0.054                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            100            │                      0.052                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            200            │                      0.051                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            300            │                      0.050                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            400            │                      0.049                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            500            │                      0.047                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            600            │                      0.046                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            700            │                      0.045                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            800            │                      0.043                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│            900            │                      0.042                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│           1000            │                      0.041                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│           1100            │                      0.040                      │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│           1200            │                      0.039                      │
└───────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘

Determinarea diametrelor conductelor
5.9. Diametrul conductelor se determinã pe criteriul asigurãrii debitelor nominale de gaz şi a presiunii minime necesare la aparatul de utilizare a gazelor naturale pentru toţi consumatorii.
5.10. Diametrul conductelor de presiune medie sau presiune redusã se stabileşte cu relaţia:


                   ²                               ┌ ²                   ┐^0,2
                  Q(cs)TL delta lambda             │Q(cs)TL delta lambda │
D = 0,56● radical ──────────────────── sau D = 0,56│─────────────────────│ [cm]
          indice    P²(1)-P²(2)                    └       P²(1)-P²(2)   ┘
          cinci

                           (2)

în care:
D este diametrul interior al conductei, [cm];
Q(c.s.) este debitul de calcul la starea de referinţã standard (la P = 1,013 bar şi T = 288,15 K)[mc/h];
P(1) este presiunea absolutã la începutul tronsonului [bar];
P(2) este presiunea absolutã la sfârşitul tronsonului [bar];
T este temperatura gazelor, [K];
L este lungimea tronsonului respectiv, [km];
delta = 0.554, densitatea relativã a gazelor faţã de densitatea aerului;
lambda este coeficientul de pierdere liniarã de sarcinã (adimensional), ce se determinã în funcţie de Re şi k/D;
k = 0,05 cm, este rugozitatea conductelor de oţel;
k = 0.007 cm, este rugozitatea conductelor de polietilenã;
Re este numãrul adimensional Reynolds, calculat cu relaţiile:



      wD                Q(cs)
Re = ──── sau Re = 2230 ─────                           (3)
      v                   D


   în care:
   w - viteza gazului în conductã [m/s];
   D - diametrul interior al conductei [m];
   v - coeficientul de vâscozitate cinematicã [mp/s];
   Q(cs) - are semnificaţia de la relaţia (2).

   Valoarea coeficientului lambda este:

                                               54
- pentru Re < 2300                   lambda = ────                      (4)
                                               Re

                                 1              radical
- pentru 2300 < Re < 23D/k    ──────── = 2lg(Re  lambda) - 0,8           (5)
                              radical
                              lambda

                                  1           ┌   2,5 l        k   ┐
- pentru 23D/k < Re < 560 D/k  ──────── = -2lg│ ────────── + ───── │      (6)
                               radical        │    radical         │
                                 lambda       └ Re  lambda   3,71D ┘


                                1                   ┌  k   ┐
- pentru Re > 560D/k         ──────── = 1,14 - 2 lg │ ──── │              (7)
                              radical               │  D   │
                               lambda               └      ┘


    5.11. Diametrul conductelor de presiune joasã se determinã cu relaţia:

         ┌  ²                ┐0,2
         │ Q TL delta lambda │
D = 0,49 │ ───────────────── │   [cm]                                    (8)
         └     delta(P)      ┘

în care:
- L este lungimea de calcul a conductei, [m]; ea cuprinde lungimea fizicã a tronsonului considerat la care se adaugã lungimile echivalente ale rezistenţelor locale.
- delta(P) este cãderea de presiune disponibilã pe tronsonul considerat, [mbar].
Celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii şi unitãţi de mãsurã ca în relaţia (2).
Pentru instalaţiile uzuale din clãdiri de locuit, lungimea de calcul se poate considera egalã cu (1,1 ... 1,2) x lungimea fizicã a conductei.
Lungimile echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de distribuţie gaze naturale la presiune joasã se obţin din tabelul 3:

Tabelul 3

LUNGIMILE ECHIVALENTE [m] PENTRU REZISTENŢELE LOCALE


┌───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│               │                      Rezistenţa localã                       │
│   Diametrul   ├────────────────┬──────────────┬────────────┬─────────────────┤
│  [in]; [cm]   │   Robinet cu   │Alte tipuri de│   Coturi   │Teuri în direcţia│
│               │trecere completã│   robinete   │            │   derivaţiei    │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│3/8     (1,250)│      0.05      │      -       │    0.02    │       0.40      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│1/2     (1,575)│      0.06      │      -       │    0.05    │       0.60      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│3/4     (2,125)│      0.08      │      -       │    0.08    │       0.83      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│1       (2,700)│      0.11      │      -       │    0.12    │       1.08      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│1 1/4   (3,575)│      0.14      │      -       │    0.14    │       1.43      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│1 1/2   (4,125)│      0.17      │      -       │    0.26    │       1.68      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│2       (5,200)│      0.22      │      -       │    0.42    │       2.00      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│2 1/2   (5,680)│       -        │     0.32     │    0.65    │       2.80      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│3       (8,050)│       -        │     0.40     │    0.92    │       3.70      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│4      (10,550)│       -        │     0.50     │    1.45    │       5.00      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│5      (13,100)│       -        │     0.70     │    2.20    │       6.60      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│6      (15,600)│       -        │     0.80     │    2.80    │       8.40      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│8      (20,300)│       -        │     1.20     │    4.00    │      12.00      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│10     (25,300)│       -        │     1.50     │    5.40    │      16.00      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│12     (30,500)│       -        │     2.00     │    6.70    │      20.00      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│14     (35,300)│       -        │     2.50     │    8.00    │      25.00      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│15     (40,200)│       -        │     3.00     │    9.70    │      29.00      │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│20     (50,200)│       -        │     4.00     │   12.60    │      39.00      │
└───────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────┴─────────────────┘

5.12. Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, folosind relaţiile indicate la art. 5.10 şi 5.11.
Tronsoanele cu debit variabil ale conductelor principale, se dimensioneazã la debit constant, conform schemei de mai jos. Aceastã schemã de calcul se foloseşte doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.


                                  ┌                ┐
                                  │                │
                                  │  Σ q(i) << Q(i)│
                                  └                ┘
          Date de calcul                                    Model de calcul


                                                                 Σ q(i)
                                              Q(calcul) = Q(i) - ─────── = ct.
      Q(variabil) = Q(calcul)                                        2
Q(i)       ─────────────>      Q(e)      Q(i)              ───────────>  Q(e)
────> ─┬─────┬────┬───────┬──  ───> ════► ───> ┌────────────────────┐    ────>
       │     │    │       │                    V                    V
       V     V    V       V
       q(1)  q(2) q(3).. q(n)                   Σ q(i)          Σq(i)
                                               ──────          ──────
                                                  2                2

   Q(e)-Q(i)-Σq(i)
   Σq(i)=q(1)+q(2)+.....+q(n)

5.13. În cazul reţelelor de presiune medie sau redusã, dimensionarea şi/sau verificarea diametrelor se face folosind nomogramele din anexele 1.1. şi 1.2.
5.14. În cazul reţelelor de presiune joasã, dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor din oţel se poate face folosind datele din tabelul nr. 4.1., considerând cã volumul gazului este constant.
5.15. În cazul reţelelor de presiune joasã, dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor din polietilenã se poate face folosind datele din tabelul nr. 4.2., considerând cã volumul gazului este constant.

Tabelul 4.1

Debitul de calcul Q(cs), [mc/h] pentru conducte din oţel,
pentru gaze de joasã presiune (T = 288,15 K; delta = 0,554)




 ┌────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬────┬────┬────┬───────┐
 │Delta H │1,25│1,575│2,125│ 2,7 │3,57 │4,12 │5,25│ 6,8 │8,05│10,4│13,1│15,2│Di [cm]│
 ├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
 │[mbar/m]│3/8 │ 1/2 │ 3/4 │  1  │1 1/4│1 1/2│ 2  │2 1/2│ 3  │ 4  │ 5  │ 6  │Dn [in]│
 ├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───────┘
 │   1    │ 2  │  3  │  4  │  5  │  6  │  7  │ 8  │  9  │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
 ├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────╥────┼─────┼────╥────┼────┼────┤
 │ 0,001  │0,02│ 0,05│ 0,16│ 0,41│ 1,26│ 2,24║ 4,2│  7,9│12,7║25,5│47,9│71,7│
 ├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────╔═════╝────┼─────╔════╝────┼────┼────┤
 │ 0,002  │0,04│ 0,10│ 0,38│ 0,83│ 2,53║ 2,94│ 5,7│ 11,7║ 8,6│37,4│70,0│ 104│
R├────────┼────┼─────┼─────┼─────╔═════╝─────┼────╔═════╝────┼────┼────┼────┤
e│ 0,003  │0,06│ 0,14│ 0,42│ 1,24║ 2,82│ 3,04│ 7,2║ 14,7│23,9│46,7│87,1│ 138│
g├────────┼────┼─────┼─────┼─────╫─────┼─────┼────╫─────┼────┼────┼────┼────┤
i│ 0,004  │0,08│ 0,19│ 0,63│ 1,65║ 3,11│ 4,34│ 8,5║ 17,2│27,2│54,5│ 101│ 151│
m├────────┼────┼─────┼─────┼─────╫─────┼─────╔════╝─────┼────┼────┼────┼────┤
 │ 0,005  │0,09│ 0,24│ 0,77│ 2,07║ 3,40│ 4,92║ 9,6│ 19,4│30,7│61,5│ 114│ 170│
l├────────┼────┼─────┼─────┼─────╫─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
a│ 0,006  │0,11│ 0,29│ 0,95│ 2,48║ 3,69│ 5,44║ 0,6│ 21,4│33,9│67,8│ 126│ 188│
m├────────┼────┼─────┼─────╔═════╝─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
i│ 0,007  │0,13│ 0,33│ 1,11║ 2,54│ 3,99│ 5,92║ 2,3│ 23,3│36,8│73,6│ 136│ 203│
n├────────┼────┼─────┼─────╫─────┼─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
a│ 0,008  │0,15│ 0,38│ 1,27║ 2,60│ 4,30│ 6,38║ 2,4│ 25,0│39,6│79,0│ 146│ 218│
r├────────┼────┼─────┼─────╫─────┼─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │ 0,009  │0,17│ 0,43│ 1,43║ 2,66│ 4,59│ 6,80║ 3,2│ 26,7│42,1│84,1│ 155│ 232│
 ├────────┼────┼─────┼─────╫─────┼─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,01  │0,19│ 0,48│ 1,59║ 2,72│ 4,86│ 7,20║ 4,0│ 28,2│44,6│88,4│ 165│ 245│
 ├────────┼────┼─────╔═════╝─────╔═════╪═════╝────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,02  │0,38│ 0,96║ 1,80│ 3,29║ 7,09│10,48│20,3│ 40,8│64,3│ 127│ 237│ 352│
 ├────────┼────┼─────╫─────┼─────╫─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,03  │0,57│ 1,44║ 2,19│ 4,10║ 8,91│13,01│25,1│ 50,5│79,5│ 158│ 292│ 435│
 ├────────┼────╔═════╝─────┼─────╫─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,04  │0,76║ 1,48│ 2,48│ 4,79║ 0,27│15,16│29,2│ 58,7│92,3│ 183│ 339│ 504│
 ├────────┼────╫─────┼─────╔═════╝─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,05  │0,95║ 1,52│ 2,79║ 5,39│11,55│17,05│32,8│ 65,9│ 103│ 205│ 380│ 565│
 ├────────┼────╫─────┼─────╫─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,06  │1,14║ 1,56│ 3,08║ 5,94│12,72│18,78│36,1│ 72,5│ 113│ 226│ 416│ 620│
 ╠════════╦════╝─────┼─────╫─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,07  ║1,15│ 1,60│ 3,35║ 6,45│13,79│20,34│39,1│ 78,5│ 123│ 244│ 452│ 671│
R├────────╫────┼─────┼─────╫─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
e│  0,08  ║1,17│ 1,64│ 3,59║ 6,92│14,79│21,81│41,9│ 81,1│ 132│ 251│ 484│ 719│
g├────────╫────┼─────╔═════╝─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
i│  0,09  ║1,19│ 1,68║ 3,82│ 7,36│15,73│23,19│44,6│ 89,3│ 140│ 278│ 514│ 763│
m├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,10  ║1,20│ 1,77║ 4,04│ 7,78│16,61│24,49│47,1│ 94,3│ 148│ 293│ 542│ 805│
i├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
n│  0,12  ║1,23│ 1,96║ 4,45│ 8,56│18,24│26,92│51,7│  103│ 162│ 322│ 595│ 884│
s├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
t│  0,14  ║1,26│ 2,12║ 4,83│ 9,28│19,80│29,43│56,0│  112│ 176│ 348│ 644│ 959│
a├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
b│  0,16  ║1,29│ 2,28║ 5,18│ 9,95│21,22│31,24│60,0│  120│ 188│ 373│ 689│1023│
i├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
l│  0,18  ║1,32│ 2,42║ 5,51│10,58│22,25│33,20│63,7│  127│ 200│ 396│ 732│1088│
 ├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,20  ║1,35│ 2,58║ 5,82│11,17│23,91│35,05│67,3│  134│ 211│ 418│ 772│1145│
 ├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,22  ║1,43│ 2,69║ 6,12│11,74│25,01│36,61│70,6│  141│ 221│ 438│ 810│1202│
 ├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,24  ║1,49│ 2,82║ 6,46│12,28│26,16│38,50│73,9│  147│ 231│ 458│ 846│1258│
 ├────────╫────╔═════╝─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,26  ║1,56║ 2,94│ 6,67│12,80│27,26│40,11│76,9│  153│ 241│ 477│ 892│1303│
 ├────────╫────╫─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,28  ║1,62║ 3,06│ 6,96│13,30│28,32│41,68│79,9│  159│ 250│ 496│ 916│1358│
 ├────────╫────╫─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
 │  0,30  ║1,68║ 3,17│ 7,19│13,78│29,34│43,85│82,8│  165│ 259│ 513│ 940│1408│
 └────────╨────╨─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┘


┌───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬─────────┐
│Delta H│ 20,3 │ 20,7 │ 25,3 │ 30,5 │ 35,3  │ 40,2  │ 50,2  │ 60,0  │ Di [cm] │
│       ├──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│mbar/m │  8   │  8   │  10  │ 12   │ 14    │ 16    │  20   │ 24    │ Dn [in] │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┘
│   1   │  14  │  15  │  16  │ 17   │ 18    │ 19    │  20   │ 21    │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,001 │ 157  │ 165  │ 284  │ 468  │ 692   │ 979   │ 1770  │ 2843  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,002 │ 228  │ 240  │ 411  │ 577  │ 1000  │ 1413  │ 2548  │ 4087  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,003 │ 273  │ 298  │ 509  │ 839  │ 1237  │ 1747  │ 3149  │ 5046  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,004 │ 329  │ 347  │ 593  │ 975  │ 1438  │ 2030  │ 3655  │ 5856  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,005 │ 370  │ 390  │ 666  │ 1096 │ 1615  │ 2279  │ 4103  │ 6570  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,006 │ 408  │ 429  │ 733  │ 1205 │ 1775  │ 2505  │ 4507  │ 7216  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,007 │ 442  │ 465  │ 794  │ 1305 │ 1923  │ 2713  │ 4880  │ 7810  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,008 │ 474  │ 499  │ 851  │ 1399 │ 2060  │ 2906  │ 5226  │ 8364  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,009 │ 504  │ 531  │ 905  │ 1486 │ 2189  │ 3088  │ 5552  │ 8884  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,01  │ 532  │ 561  │ 956  │ 1570 │ 2312  │ 3260  │ 5860  │ 9376  │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,02  │ 762  │ 802  │ 1362 │ 2242 │ 3299  │ 4649  │ 8350  │ 13350 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,03  │ 938  │ 988  │ 1682 │ 2758 │ 4057  │ 5717  │ 10262 │ 16402 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,04  │ 1087 │ 1145 │ 1948 │ 3194 │ 4697  │ 6617  │ 11875 │ 18975 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,05  │ 1219 │ 1284 │ 2183 │ 3578 │ 5261  │ 7410  │ 13295 │ 21243 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,06  │ 1338 │ 1409 │ 2395 │ 3925 │ 5771  │ 8127  │ 14580 │ 23393 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,07  │ 1447 │ 1524 │ 2591 │ 4244 │ 6239  │ 8787  │ 15762 │ 25179 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,08  │ 1589 │ 1631 │ 2772 │ 4541 │ 6876  │ 9401  │ 16862 │ 26934 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,09  │ 1644 │ 1731 │ 2943 │ 4820 │ 7086  │ 9978  │ 17895 │ 28582 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,10  │ 1734 │ 1826 │ 3104 │ 5084 │ 7473  │ 10523 │ 18872 │ 30141 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,12  │ 1903 │ 2003 │ 3405 │ 5575 │ 8195  │ 11538 │ 20689 │ 33042 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,14  │ 2057 │ 2166 │ 3881 │ 6027 │ 8858  │ 12471 │ 22361 │ 35709 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ R
│ 0,16  │ 2201 │ 2318 │ 3938 │ 6448 │ 9475  │ 13340 │ 23916 │ 38191 │ e
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ g
│ 0,18  │ 2336 │ 2460 │ 4179 │ 6842 │ 10055 │ 14155 │ 25378 │ 40523 │ i
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ m
│ 0,20  │ 2464 │ 2595 │ 4408 │ 7216 │ 10604 │ 14927 │ 26760 │ 42728 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ t
│ 0,22  │ 2586 │ 2723 │ 4625 │ 7571 │ 11125 │ 15661 │ 28074 │ 44825 │ u
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────╔═══════╡ r
│ 0,24  │ 2702 │ 2845 │ 4833 │ 7911 │ 11624 │ 16362 │ 29330 ║ 47093 │ b
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────╫───────┤ u
│ 0,26  │ 2813 │ 2962 │ 5032 │ 8236 │ 12102 │ 17035 │ 30335 ║ 49016 │ l
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────╔═══════╝───────┤ e
│ 0,28  │ 2921 │ 3075 │ 5223 │ 8550 │ 12562 │ 17682 ║ 31879 │ 50867 │ n
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────╫───────┼───────┤ t
│ 0,30  │ 3024 │ 3184 │ 5408 │ 8852 │ 13006 │ 18307 ║ 32997 │ 52652 │
└───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────╝───────┴───────┘ r
  LEGENDA:                                                            u
┌──────┐                      ┌──────┐                                g
├──────┤ Regim laminar        ├──────┤ Regim turbulent prepatratic    o
└──────┘ Regim instabil       └──────┘     Regim turbulent rugos      s

    Tabelul 4.2

    Debitul de calcul Q, [m3/h] pentru conducte din polietilena
    pentru gaze de joasã presiune (T=288K; delta = 0,554)
 ┌───────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────────┐
 │Delta H│ 20 │ 25 │ 32 │ 40 │ 50 │ 63 │ 75 │ 90 │110 │ 125 │ 140 │ 160 │Dext [mm]│
 ├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
 │mbar/m │ 14 │ 19 │ 26 │32,6│40,8│51,4│61,2│73,6│ 90 │102,2│114,4│130,8│Di [mm]  │
 ├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────────┘
 │   1   │ 2  │ 3  │ 4  │ 5  │ 6  │ 7  │ 8  │ 9  │ 10 │ 11  │ 12  │ 13  │
 ├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────╥────┼────┼────╥─────┼─────┼─────┤
 │ 0,001 │0,04│0,12│0,40│0,97│2,3 │4,2 ║6,5 │10,9│19,0║27,0 │36,8 │53,0 │
 ├───────┼────┼────┼────┼────┼────╔════╝────┼────╦════╝─────┼─────┼─────┤
 │ 0,002 │0,07│0,23│0,78│1,9 │3,3 ║6,1 │9,9 │16,4║28,5│40,3 │54,9 │79,0 │
R├───────┼────┼────┼────┼────╔════╝────┼────╔════╝────┼─────┼─────┼─────┤
e│ 0,003 │0,10│0,34│1,2 │2,3 ║4,2 │7,7 │12,5║20,8│36,0│51,0 │69,3 │99,7 │
g├───────┼────┼────┼────┼────╫────┼────┼────╫────┼────┼─────┼─────┼─────┤
i│ 0,004 │0,14│0,45│1,5 │2,7 ║4,8 │9,1 │14,8║24,5│42,5│60,1 │81,7 │ 117 │
m├───────┼────┼────┼────┼────╫────┼────╔════╝────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,005 │0,17│0,56│1,9 │ 3  ║5,5 │10,4║16,8│27,9│48,3│68,3 │92,8 │ 133 │
l├───────┼────┼────┼────┼────╫────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
a│ 0,006 │0,20│0,66│2,2 │3,4 ║6,1 │11,6║18,7│31,0│53,7│75,8 │ 103 │ 148 │
m├───────┼────┼────┼────╔════╝────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
i│ 0,007 │0,23│0,77│2,5 ║3,6 │6,7 │12,7║20,5│33,9│58,6│82,8 │ 112 │ 161 │
n├───────┼────┼────┼────╫────┼────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
a│ 0,008 │0,27│0,88│2,2 ║3,9 │7,3 │13,7║22,1│36,6│63,3│89,3 │ 121 │ 174 │
r├───────┼────┼────┼────╫────┼────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,009 │0,30│0,98│2,8 ║4,2 │7,8 │14,7║23,7│39,2│67,7│95,5 │ 130 │ 186 │
 ├───────┼────┼────┼────╫────┼────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,01  │0,33│1,1 │3,0 ║4,5 │8,3 │15,6║25,2│41,6│71,9│ 101 │ 138 │ 198 │
 ├───────┼────┼────╔════╝────╔════╪════╝────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,02  │0,65│1,6 ║3,6 │6,7 ║12,4│23,3│37,5│61,9│107 │ 150 │ 195 │ 279 │
 ├───────┼────┼────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,03  │0,96│2,0 ║4,5 │8,5 ║15,7│29,4│47,3│77,9│128 │ 180 │ 244 │ 349 │
 ├───────┼────╔════╝────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,04  │ 1  ║2,3 │5,4 │10,0║18,5│34,7│55,4│87,3│150 │ 211 │ 285 │ 407 │
 ├───────┼────╫────┼────╔════╝────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,05  │1,1 ║2,6 │6,1 ║11,4│21,0│39,2│60,0│98,6│169 │ 238 │ 321 │ 459 │
 ├───────┼────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,06  │1,3 ║2,9 │6,8 ║12,7│23,4│41,5│66,4│109 │187 │ 262 │ 355 │ 507 │
 ├───────╔════╝────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,07  ║1,4 │3,1 │7,5 ║13,8│24,3│45,1│72,2│119 │203 │ 285 │ 385 │ 550 │
 ├───────╫────┼────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,08  ║1,5 │3,4 │8,1 ║15,0│26,0│48,6│77,7│127 │218 │ 306 │ 414 │ 591 │
 ├───────╫────┼────╔════╝────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,09  ║1,6 │3,6 ║8,6 │15,9│27,8│51,8│82,8│136 │233 │ 326 │ 441 │ 629 │
R├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
e│ 0,10  ║1,7 │3,9 ║9,2 │16,0│29,4│54,9│87,7│144 │246 │ 345 │ 466 │ 666 │
g├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
i│ 0,12  ║1,9 │4,3 ║10,1│17,7│32,5│60,6│96,8│159 │271 │ 381 │ 514 │ 733 │
m├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,14  ║2,0 │4,7 ║10,5│19,3│35,4│65,9│105 │172 │295 │ 413 │ 558 │ 796 │
i├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
n│ 0,16  ║2,2 │5,1 ║11,3│20,8│38,1│70,8│113 │185 │316 │ 444 │ 599 │ 854 │
s├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
t│ 0,18  ║2,4 │5,3 ║12,0│22,2│40,6│75,5│120 │197 │337 │ 472 │ 637 │ 909 │
a├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
b│ 0,20  ║2,5 │5,4 ║12,7│23,5│43,0│79,9│127 │209 │356 │ 499 │ 673 │ 960 │
i├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
l│ 0,22  ║2,7 │5,7 ║13,4│24,7│45,3│84,1│134 │219 │375 │ 525 │ 708 │1010 │
 ├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,24  ║2,8 │6,0 ║14,1│25,9│47,4│88,1│141 │230 │392 │ 550 │ 741 │1057 │
 ├───────╫────╔════╝────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,26  ║2,9 ║6,3 │14,7│27,1│49,5│92,0│147 │240 │409 │ 574 │ 773 │1102 │
 ├───────╫────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,28  ║2,9 ║6,5 │15,3│28,2│51,6│95,7│153 │249 │426 │ 596 │ 804 │1146 │
 ├───────╫────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
 │ 0,30  ║3,0 ║6,8 │15,9│29,3│53,5│99,3│158 │259 │441 │ 618 │ 834 │1188 │
 └───────╨────╨────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┘
┌───────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────────┐
│Delta H│180  │200  │225 │ 250 │280 │ 315 │ 355 │ 400 │ 450 │ 500 │ 560 │ 630 │Dext [mm]│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│mbar/m │147,2│163,6│184 │204,4│229 │257,6│290,4│327,2│ 368 │ 409 │ 458 │515,4│Di [mm]  │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┘
│   1   │18   │19   │ 20 │ 21  │22  │ 23  │ 24  │ 25  │ 26  │ 27  │ 28  │ 29  │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,001 │73,2 │97,6 │134 │ 179 │243 │ 334 │ 462 │ 637 │ 873 │1160 │1571 │2155 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,002 │109  │145  │199 │ 265 │360 │ 494 │ 682 │ 940 │1288 │1709 │2313 │3171 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,003 │137  │183  │251 │ 333 │453 │ 621 │ 857 │1180 │1616 │2143 │2899 │3861 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,004 │162  │215  │295 │ 392 │532 │ 730 │1007 │1386 │1897 │2441 │3291 │4502 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,005 │184  │244  │335 │ 445 │603 │ 827 │1141 │1570 │2076 │2749 │3713 │5079 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,006 │204  │271  │371 │ 493 │668 │ 916 │1223 │1677 │2292 │3035 │4098 │5603 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,007 │222  │295  │405 │ 537 │729 │ 967 │1327 │1823 │2492 │3298 │4453 │6087 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,008 │239  │318  │437 │ 579 │759 │1037 │1427 │1960 │2678 │3545 │4784 │6539 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,009 │256  │340  │466 │ 598 │808 │1105 │1521 │2089 │2854 │3777 │5096 │6965 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,01  │272  │361  │495 │ 632 │855 │1171 │1610 │2211 │3020 │3997 │5393 │7369 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,02  │383  │508  │695 │ 920 │1245│1702 │2339 │3208 │4378 │5788 │7803 │10653│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,03  │478  │633  │866 │1145 │1548│2115 │2904 │3982 │5431 │7176 │9669 │13194│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,04  │558  │739  │1010│1335 │1805│2465 │3384 │4637 │6322 │8352 │11250│15346│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,05  │629  │833  │1138│1504 │2032│2774 │3808 │5217 │7111 │9391 │12646│17247│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,06  │694  │918  │1254│1657 │2239│3055 │4192 │5742 │7825 │10333│13912│18968│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,07  │753  │997  │1361│1798 │2429│3314 │4547 │6227 │8484 │11200│15077│20554│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,08  │809  │1070 │1461│1930 │2606│3556 │4877 │6678 │9097 │12008│16163│22031│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,09  │861  │1139 │1555│2054 │2773│3783 │5188 │7102 │9674 │12768│17184│23420│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,10  │911  │1205 │1644│2171 │2931│3998 │5482 │7504 │10220│13488│18150│24735│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,12  │1003 │1327 │1810│2390 │3225│4398 │6030 │8252 │11237│14827│19950│27182│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,14  │1088 │1439 │1963│2591 │3496│4767 │6534 │8941 │12173│16061│21606│29435│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,16  │1167 │1544 │2105│2779 │3749│5111 │7004 │9583 │13046│17209│23148│31533│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,18  │1242 │1642 │2239│2955 │3986│5434 │7446 │10187│13865│18289│24598│33504│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,20  │1313 │1735 │2366│3122 │4211│5740 │7865 │10758│14641│19311│25970│35370│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,22  │1380 │1824 │2487│3281 │4425│6031 │8263 │11301│15380│20283│27276│37145│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,24  │1444 │1909 │2602│3433 │4630│6309 │8643 │11821│16085│21212│28524│38842│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,26  │1506 │1990 │2713│3579 │4826│6576 │9008 │12319│16762│22104│29721│40470│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,28  │1566 │2069 │2820│3719 │5515│6833 │9360 │12799│17414│22962│30873│42037│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,30  │1623 │2145 │2923│3855 │5198│7081 │9699 │13262│18043│23791│31985│43549│
└───────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
     ┌─────┐                      ┌─────┐
     ├─────┤ Regim laminar        ├─────┤ Regim turbulent prepatratic
     └─────┘ Regim instabil       └─────┘

5.16. Diametrele minime admise pentru conducte subterane:
- branşamente şi instalaţii de utilizare, minim 1" pentru conducte de oţel, respectiv Dn 32 mm pentru conducte de polietilenã;
- conducte de distribuţie, de regulã, minim 2" pentru conducte de oţel, respectiv Dn 40 mm pentru conducte de polietilenã.
5.17. Viteza maximã admisã a gazelor (calculatã în secţiunea aval), în conducte este:
- 20 [m/s] pentru conducte supraterane;
- 40 [m/s] pentru conducte subterane.
5.18. Viteza maximã admisã a gazelor naturale în panouri, colectoare şi conducte de ocolire ale claviaturilor de reglare şi mãsurare din staţii şi posturi de reglare este de 20 [m/s].

6. REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI INSTALAŢII DE UTILIZARE EXTERIOARE

Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea şi echiparea conductelor.

6.1. Traseele reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare sunt, pe cât posibil, rectilinii.
La stabilirea traseelor se acordã prioritate respectãrii condiţiilor de siguranţã.
6.2. Conductele reţelelor de distribuţie se monteazã subteran. În cazul în care nu existã condiţii de montare subteranã, conductele reţelelor de distribuţie din oţel se pot monta suprateran, numai în condiţii justificate de cãtre proiectant, avizate de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie şi înscrise în certificatul de urbanism.
Conductele instalaţiilor de utilizare exterioare se executã din oţel sau din polietilenã. Conductele din oţel se monteazã de preferinţã suprateran, iar cele din polietilenã în mod obligatoriu subteran. Conductele supraterane se pot monta, în funcţie de cerinţele locale, la înãlţimi pânã la 6 m de la suprafaţa solului, pe:
- pereţii exteriori ai clãdirilor din cãrãmidã sau beton;
- garduri stabile din cãrãmidã sau beton;
- stâlpi metalici sau din beton şi estacade.
Pentru conductele montate suprateran se prevãd prize de împãmântare conform Normativului 120.
Pe pereţii clãdirilor din categoriile A şi B pericol de incendiu (risc foarte mare de incendiu), se admite numai montarea instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale.
6.3. Prezenţa conductelor subterane se marcheazã pe construcţii şi/sau pe stâlpii sau alte repere fixe din vecinãtate, prin inscripţii sau plãcuţe indicatoare, de cãtre executant.
Distanţa dintre plãcuţele de inscripţionare nu va fi mai mare de 30 de metri.
6.4. Intrarea în clãdiri a conductelor subterane (branşamente şi racorduri) se realizeazã suprateran, dupã ieşirea conductelor la suprafaţa solului, prin traversarea peretelui exterior al clãdirilor. Este interzisã intrarea instalaţiei exterioare în pardoseala sau sub pardoseala clãdirilor.
În cazuri excepţionale, pentru clãdiri la care nu se poate realiza soluţia suprateranã, intrarea conductelor în clãdiri se realizeazã prin intermediul unui cãmin de aerisire în care se monteazã robinetul de branşament sau de incendiu, dupã caz. Robinetul respectiv este cu tija înaltã pentru ca manevrarea sã se poatã face de la suprafaţa solului, iar cãminul este acoperit cu grãtar şi are asiguratã evacuarea permanentã a apelor infiltrate.
6.5. În localitãţi, conductele subterane de distribuţie se pozeazã numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de urmãtoarea ordine de preferinţã:
- zone verzi;
- trotuare;
- alei pietonale;
- carosabil.
Pentru situaţiile de excepţie (cãi de acces private), soluţiile de alimentare se stabilesc de operator, cu acceptul scris al proprietarilor acestora.
Se evitã terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane şi cele cu acţiuni puternic corozive.
Pentru cazuri deosebite în care nu este posibilã evitarea amplasãrii în terenurile menţionate, se prevãd mãsuri de protecţie în conformitate cu reglementãrile tehnice de specialitate şi legislaţia în vigoare.
6.6. Conductele, fitingurile şi armãturile din polietilenã precum şi cele din oţel cu protecţie exterioarã anticorozivã se monteazã îngropate direct în pãmânt, adâncimea minimã de montaj fiind de 0,9 m, de la generatoarea superioarã. În cazul în care adâncimea minimã de montaj a conductelor nu poate fi respectatã, este necesar sã se prevadã mãsuri de protejare a conductei care sã evite deteriorarea acesteia, cu acordul operatorului licenţiat de distribuţie.
Izolaţia anticorozivã de bazã a tuburilor de protecţie respectã condiţiile minimale prevãzute de standard 7335/3 pentru conductele de gaze.
6.7. Fac excepţie de la prevederile art. 6.6. porţiunile de tronsoane rectilinii de conducte care nu pot fi îngropate. În aceste porţiuni se pot monta suprateran conducte din PE protejate cu tuburi din oţel. Aceste tronsoane sunt marcate cu plãcuţe indicatoare montate pe repere fixe.
6.8. Se evitã montarea conductelor din PE în vecinãtatea unor conducte care au pe suprafaţã temperaturi mai mari de 30ιC sau care transportã uleiuri minerale, benzine sau alte materiale inflamabile. Dacã nu se pot elimina aceste vecinãtãţi, distanţa minimã admisã pe orizontalã între pereţii exteriori ai celor douã conducte este de 0,8 m.

Rãsuflãtori, tuburi de protecţie, ecrane de etanşare.

6.9. În zone construite, cu densitate mare de instalaţii subterane, pe reţelele de distribuţie şi/sau pe instalaţiile exterioare subterane, executate din oţel, se monteazã rãsuflãtori (fig. 7):
- deasupra fiecãrei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protecţie.
- la capetele tuburilor de protecţie;
- la ieşirea din pãmânt, a conductelor.
În cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m, se realizeazã drenaj continuu între suduri.
6.10. Pentru conducte din polietilenã rãsuflãtorile se monteazã în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile exterioare subterane astfel:
- la distanţe cuprinse între 150 şi 300 m, cel puţin o rãsuflãtoare între douã diafragme impermeabile realizate din teren compact (de preferat argilã) care sã întrerupã drenajul gazelor naturale acumulate prin neetanşeitãţi.
- la capetele tuburilor de protecţie;
- la ramificaţii de conducte şi la schimbãri de direcţie;
- la ieşirea capetelor de branşament din pãmânt;
- alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant.
Diafragmele impermeabile se poziţioneazã la distanţe de maximum 150 m între ele şi înconjoarã conducta pe o grosime de cel puţin 50 cm, continuându-se pe verticalã pânã la nivelul solului. Dimensiunea diafragmei de-a lungul conductei este de minimum 50 cm (fig. 8).
6.11. Prin proiectul instalaţiilor de gaze naturale pozate subteran, se prevãd mãsuri de etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale, la trecerile subterane ale instalaţiilor de orice utilitate (încãlzire, apã, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc.) prin pereţii subterani ai clãdirilor racordate la sistemul de distribuţie de gaze naturale.
De asemenea, se etanşeazã toate trecerile conductelor prin planşeele subsolurilor, pentru evitarea pãtrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol.
Este interzisã racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale a clãdirilor care nu au asigurate mãsurile de etanşare prevãzute mai sus.
6.12. Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigurã ventilarea naturalã a subsolului clãdirilor prin orificii de ventilare pe conturul exterior al acestora, între încãperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clãdirilor la canale de ventilare naturalã special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevãzute pentru anexele apartamentelor sau clãdirilor.
6.13. Pentru evacuarea infiltraţiilor şi scãpãrilor de gaze care se pot acumula în casele de scãri ale clãdirilor etajate fãrã suprafeţe vitrate se prevede la partea superioarã a acestora, în planşeul sau acoperişul clãdirii, un orificiu cu diametrul de 150-200 mm, prevãzut cu un tub racordat la un deflector.
6.14. În încãperile în care existã risc mare de intoxicãri, incendii sau explozii cauzate de scãpãrile accidentale de gaze naturale acumulate, se prevãd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare opticã sau alarmare acusticã la atingerea concentraţiilor periculoase şi cu comanda închiderii automate a admisiei gazelor naturale în instalaţii.
6.15. În cazul realizãrii în subsolul clãdirilor a unor spaţii de adãpostire şi a unor galerii de evacuare, conductele de gaze naturale se deviazã astfel încât sã nu strãbatã aceste spaţii.
6.16. În cazul conductelor din oţel pe traseele fãrã construcţii, pe câmp, precum şi în zone cu agresivitate redusã şi fãrã instalaţii subterane, se prevãd rãsuflãtori cu înãlţimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbãri de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m.
6.17. În cazul conductelor din polietilenã pe traseele fãrã construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe, pentru marcarea traseului, se monteazã borne inscripţionate din ţeava sau beton, la distanţe de 150 m între ele.
6.18. Cutiile de vizitare ale firului trasor se monteazã la distanţe de 300 m, în zonele fãrã construcţii.
6.19. Confecţionarea rãsuflãtorilor pentru carosabil şi/sau perete, se face din ţeava din oţel cu diametrul de 2" (Dn 50 [mm]).
Rãsuflãtorile la care se monteazã capac GN au calotã prevãzutã cu opritor, pentru evitarea degradãrii conductelor din PE sau a izolaţiei anticorosive la conductele metalice, de cãtre dispozitivul de curãţire a rãsuflãtorilor.
6.20. Distanţa între generatoarea superioarã a conductei pe care se monteazã rãsuflãtoarea sau tubul de control şi faţa inferioarã a calotei rãsuflãtorii, respectiv a tubului de control, este de 150 mm atât pentru conductele de oţel cât şi pentru polietilenã.
6.21. Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţia conductei protejate:
a. pentru conducte de distribuţie

- oţel d(i tub) = d(e cond izolatã) + 75 mm;
- PE d(i tub) = d(e cond) + 100 mm;

b. pentru branşamente

- oţel d(i tub) = d(e cond izolatã) + 50 mm;
- PE d(i tab) = d(e cond) + 50 mm;

Grosimea pereţilor şi materialul din care se confecţioneazã tubul de protecţie se stabilesc în funcţie de sarcinile la care este solicitat tubul. Acesta se confecţioneazã din materiale noi.

Condiţii de montaj

6.22. Distanţa minimã între conductele subterane de gaze naturale şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, este cea indicatã în tabelul nr. 5:

Tabelul 5

DISTANŢELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE GAZE NATURALE ŞI
DIFERITE INSTALAŢII, CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE




┌────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────┐
│    │                                        │Distanţa minimã în [m] de │Distanţa minimã în [m] de│
│Nr. │                                        │la conducta de gaze din PE│ la conducta de gaze din │
│crt.│ Instalaţia, construcţia sau obstacolul │           de:            │         OL de:          │
│    │                                        │  P.J.  │  P.R.  │  P.M.  │  P.J.  │ P.R.  │  P.M.  │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  1 │Clãdiri cu subsoluri sau aliniamente de │   1    │   1    │   2    │   2    │   2   │   3    │
│    │terenuri susceptibile de a fi construite│        │        │        │        │       │        │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  2 │Clãdiri fãrã subsoluri                  │  0,5   │  0,5   │   1    │  1,5   │  1,5  │   2    │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  3 │Canale pentru reţele termice,           │  0,5   │  0,5   │  1 0   │  1,5   │  1 C  │   9    │
│    │canale pentru instalaţii telefonice.    │        │        │        │        │       │        │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  4 │Conducte de canalizare                  │  1,0   │  1,0   │  1,5   │  1,0   │  1,0  │  1,5   │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  5 │Conducte de apã, cabluri de forţã,      │        │        │        │        │       │        │
│    │cabluri telefonice montate direct în    │  0,5   │  0,5   │  0,5   │  0,6   │  0,6  │  0,6   │
│    │sol, sau cãminele acestor instalaţii    │        │        │        │        │       │        │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  6 │Cãmine pentru reţele termice, telefonice│        │        │        │        │       │        │
│    │şi canalizare, staţii sau cãmine        │  0,5   │  0,5   │  1,0   │  1,0   │  1,0  │  1,0   │
│    │subterane în construcţii independente   │        │        │        │        │       │        │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  7 │Linii de tramvai panã la şina cea mai   │  0,5   │  0,5   │  0,5   │  1,2   │  1,2  │  1,2   │
│    │apropiatã                               │        │        │        │        │       │        │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  8 │Copaci                                  │  0,5   │  0,5   │  0,5   │  1,5   │  1,5  │  1,5   │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│  9 │Stalpi                                  │  0,5   │  0,5   │  0,5   │  0,5   │  0,5  │  0,5   │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 10 │Linii de cale feratã, exclusiv cele din │        │        │        │        │       │        │
│    │staţii, triaje şi incinte industriale   │        │        │        │        │       │        │
│    │- în rambleu                            │  1,5*  │  1,5*  │  1,5*  │   2*   │  2*   │   2*   │
│    ├────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│    │- în debleu, la nivelul terenului       │  3,0** │ 3,0**  │  3,0** │  5,5** │ 5,5** │  5,5** │
└────┴────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴───────┴────────┘

Notã: Distanţele exprimate în metri se mãsoarã în proiecţie orizontalã între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.
_______________
*) - De la piciorul taluzului
**) - Din axul liniei de cale feratã
Se va solicita şi acordul SNCFR

Se interzice montarea de conducte din oţel supraterane la mai puţin de 20 m de calea feratã electrificatã şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasã medie sau înaltã tensiune.
6.23. Distanţa între conductele de gaze naturale şi liniile de cale feratã în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinãtorilor acestora.
6.24. Când respectarea distanţelor indicate în articolul 6.22. nu este posibilã, acestea pot fi reduse cu 20%, pentru poziţiile 1...6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauzã sã se prevadã una din urmãtoarele mãsuri:
- ţeava trasã;
- izolaţie anticorosivã foarte întãritã;
- controlul nedistructiv al tuturor sudurilor;
- montarea ţevii în tub de protecţie;
- rãsuflãtori sau cãmine de evacuare în atmosferã a eventualelor scãpãri de gaze;
- executarea de drenaje.
6.25. Se evitã montarea a douã conducte subterane de gaze naturale pe trasee paralele la distanţã sub 1,5x(D1+D2) - unde D1 şi D2 reprezintã diametrele exterioare ale conductelor respective - dar nu mai micã de 0,5 m. Întotdeauna conducta de presiune mai micã se pozeazã spre clãdiri.
6.26. Este interzisã montarea conductelor de gaze naturale indiferent de modul de pozare, în urmãtoarele cazuri:
- terenuri susceptibile la tasãri, alunecãri, erodãri, etc;
- sub construcţii de orice categorie;
- tunele şi galerii;
- canale de orice categorie având comunicaţie directã cu clãdiri;
- la nivel inferior fundaţiei clãdirilor învecinate, la distanţe sub 2 m;
- sub linii de tramvai sau cale feratã, paralel cu acestea la o distanţã mai micã decât cea prevãzutã în articolul 6.22.
6.27. Conductele din oţel montate în zona de influenţã a cãilor ferate electrificate sau a liniilor electrice aeriene (LEA) de medie sau înaltã tensiune se protejeazã împotriva tensiunilor induse, conform reglementãrilor tehnice de specialitate.
6.28. Ramificaţiile reţelelor subterane se prevãd, de regulã, cu robinete de închidere.
În funcţie de conţinutul de impuritãţi al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor exterioare, la cererea operatorului de distribuţie a gazelor naturale, se monteazã, dupã caz:
- separatoare de impuritãţi;
- refulatoare, prevãzute cu câte 2 robinete.
6.29. Robinetele, îmbinãrile cu flanşe şi/sau dispozitivele de dilatare montate subteran se prevãd în cãmine de vizitare.
Se evitã montarea subteranã a pieselor electroizolante. Atunci când montarea lor aparentã nu este posibilã, ele pot fi montate şi subteran, dar numai înglobate în cutii cu bitum (standard 7335/7).
6.30. Capacul cãminului de vizitare se monteazã deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu gãuri de ventilare.
În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cãmin, se asigurã acces direct la acestea de la suprafaţã.
6.31. La conductele din oţel montate aerian, susţinerea se realizeazã, de regulã, cu suporturi tip pentru instalaţii, iar preluarea dilatãrii se realizeazã prin schimbãri de direcţie sau prin compensatoare de dilatare.
6.32. Trecerea de la conducta din polietilenã la conducta din metal se realizeazã printr-o piesã de trecere polietilenã/metal. Aceste piese de trecere trebuie sã fie fabricate industrial, numai de agenţi economici care au sistemul calitãţii certificat în conformitate cu prevederile familiei de standarde ISO 9000 şi sã fie atestate/agrementate tehnic de organele abilitate.

Intersecţii ale traseelor conductelor de gaze naturale cu alte instalaţii şi construcţii

6.33. Intersecţia traseelor conductelor de gaze naturale cu traseele altor instalaţii subterane sau aeriene se face cu avizul unitãţilor deţinãtoare şi se realizeazã de regulã astfel:
- perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrãrii traversate;
- la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii; pentru distanţe mai mici de 200 mm, la traversarea utilitãţilor se prevãd tuburi de protecţie adecvate.
În cazuri excepţionale, se admit traversãri sub alt unghi, dar nu mai mic de 60°.
Alte instalaţii subterane, care se realizeazã ulterior conductei de gaze naturale şi care intersecteazã traseul acesteia, se monteazã cel puţin la distanţa minimã admisã conform tabelului 5, cu avizul operatorului de distribuţie a gazelor naturale.
6.34. Trecerea conductelor de gaze naturale prin cãmine, canale şi construcţii subterane ale altor utilitãţi, este interzisã.
6.35. Tuburile de protecţie trebuie sã depãşeascã, în ambele pãrţi, limitele instalaţiei sau construcţiei traversate cu cel puţin 0,5 m. La conductele din PE, tuburile de protecţie se prevãd la capete, la partea superioarã cu gãuri şi rãsuflãtori, iar capetele se etanşeazã pe ţeava din PE.
6.36. Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie, la adâncimea de minim 1,5 m de la talpa cãii de rulare la generatoarea superioarã a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale.
6.37. Traversarea cãilor ferate, autostrãzilor şi cursurilor de apã, se face subteran sau aerian, în funcţie de condiţiile locale, impuse prin avizele administratorilor acestor utilitãţi.
6.38. Traversãrile se prevãd cu robinete de secţionare, care sã permitã scoaterea din funcţiune a conductei de gaze naturale:
- în ambele pãrţi ale traversãrii, pentru reţelele inelare;
- înainte de traversare, pentru reţelele ramificate.
6.39. Traversãrile aeriene ale cãilor de circulaţie de pe teritoriul unitãţilor industriale se fac la înãlţimi stabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioarã sau dispozitivul de susţinere a conductei pânã la nivelul carosabilului.
6.40. Proiectarea şi executarea traversãrii cãilor de comunicaţii, se face în conformitate cu prevederile din standardul 9312.

Branşamente şi racorduri

6.41. Instalaţiile de utilizare din clãdiri se alimenteazã cu gaze naturale din conducta de distribuţie situatã pe strada din dreptul imobilelor respective, indiferent spre ce parte a clãdirii se aflã conducta (fig. 9 a şi 9 b).
Imobilele situate la intersecţia strãzilor pot fi alimentate cu gaze naturale din conducta situatã pe oricare din strãzile respective.
În situaţia strãzilor sau drumurilor cu lãţime mai mare de 12 m, poziţia de amplasare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale se stabileşte de proiectant în funcţie de condiţiile impuse prin certificatul de urbanism.
6.42. Fiecare clãdire civilã, sau grup de clãdiri situate pe aceeaşi proprietate, se alimenteazã printr-un singur branşament, indiferent de numãrul strãzilor cu care se mãrgineşte, exceptând cazurile deosebite ce se analizeazã de operatorul licenţiat de distribuţie în vederea aprobãrii (fig. 10).
6.43. Alimentarea consumatorilor se face prin:
- branşament ramificat - pentru cazurile exceptate la art. 6.42;
- branşament individual pentru fiecare imobil;
- branşament comun pentru cel mult douã imobile vecine, cu acordul operatorului licenţiat de distribuţie, în urmãtoarele cazuri:
a) imobilele sunt situate pe aceeaşi stradã şi au curţile alãturate (fig. 11 a, b);
b) imobilele nu sunt situate pe aceeaşi stradã dar fac parte dintr-un singur corp de clãdire, au curte comunã şi o intrare comunã pe strada care are conducta de distribuţie (fig. 11 c);
c) sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii tehnice:
- branşamentul comun poate asigura debitul total şi presiunea;
- regulatorul de presiune este corespunzãtor pentru debitul total;
- instalaţia exterioarã de utilizare se poate executa aparent, cu posibilitãţi de acces rapid la robinetele de incendiu.
În figura 11 d, este prezentatã schema de principiu a branşamentului ramificat la blocuri de locuinţe cu mai multe tronsoane (case de scarã), iar în fig. 11 e, este prezentatã schema de principiu a branşamentului ramificat pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor imobile, cu reducerea numãrului de traversãri a unei artere de circulaţie importante.
6.44. Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilenã se face prin teuri de branşament, sudate prin electrofuziune pe acestea.
6.45. Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel se face în funcţie de diametrul acestora:
- cu diametrul pânã la 80 mm inclusiv, se racordeazã prin intermediul unei piese de racord (teu), fãrã scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
- cu diametrul peste 80 mm se racordeazã prin sudare directã pe conducta de distribuţie, (care se scoate temporar din funcţiune) fãrã piesa de racord, şi se prevãd cu un robinet şi cãmin de vizitare.
6.46. Legãtura branşamentelor din polietilenã cu postul de reglare sau instalaţii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special, denumit capãt de branşament (reiser), care realizeazã trecerea de la polietilenã la oţel, având acelaşi diametru cu ţeava din polietilenã a branşamentului.
Capetele de branşamente cu diametre de 75 mm şi mai mari se realizeazã cu piesã de trecere PE - oţel montat subteran în poziţie orizontalã.
6.47. Pe reţeaua de polietilenã de presiune redusã, la capãtul de branşament, se monteazã un robinet de secţionare cu sferã, în poziţie verticalã, unul sau mai multe regulatoare de presiune, sau dupã caz, o staţie de reglare - mãsurare.
6.48. La capãtul branşamentului (reiserului) din reţeaua de presiune joasã de polietilenã, se monteazã un robinet de secţionare cu sferã, în poziţie verticalã.
6.49. La capãtul branşamentului din polietilenã se utilizeazã:
- pentru branşamente pânã la 63 mm inclusiv, capete de branşament fãrã anod de protecţie (reiser), atestate/agrementate tehnic;
- pentru branşamente cu diametre de 75 mm şi mai mari, capete de branşament cu izolaţie tip foarte întãritã sau echivalentã şi anod de protecţie, având componentele atestate/agrementate tehnic.
6.50. Consumatorii industriali, blocurile de locuinţe cu mai multe scãri şi obiectivele social culturale pot fi alimentate prin mai multe branşamente cu condiţia ca partea din instalaţia de utilizare racordatã la un branşament sã nu se interconecteze cu partea din instalaţia de utilizare racordatã la un alt branşament.
Soluţia de alimentare prin mai multe branşamente se stabileşte de proiectant, cu acordul operatorului de distribuţie, în funcţie de situaţia localã.
6.51. În localitãţile urbane în care reţeaua de distribuţie nu urmãreşte traseul stradal, alimentarea imobilelor se face prin branşamente la conducta cea mai apropiatã, cu respectarea condiţiilor de mai sus.
6.52. Traseul branşamentului sau racordului se realizeazã:
- perpendicular pe conducta la care se realizeazã racordul. Pentru situaţii care impun racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 60°.
- cu pantã înspre conducta la care se racordeazã.
- nu se admit branşamente cu traseu în lungul strãzii
6.53. Capãtul de branşament se pozeazã la limita de proprietate a consumatorului.
6.54. Amplasarea capãtului de branşament sau a racordului se face în spaţii uşor accesibile.
6.55. La capãtul branşamentului executat din ţeava de oţel racordat la reţeaua de presiune redusã se monteazã:
- un robinet de secţionare, cu sferã;
- o piesã electroizolantã, în aval de robinetul de secţionare
- regulator de presiune;
La branşamentele ramificate se monteazã şi câte un robinet pe fiecare ramificaţie, înainte de intrarea în clãdire.
6.56. Instalaţiile de utilizare interioare pentru fiecare clãdire civilã sau halã industrialã se alimenteazã cu gaze naturale din instalaţia de utilizare exterioarã astfel:
- printr-un singur racord;
- prin douã racorduri, numai în cazul halelor industriale cu puncte de consum concentrate la capete, dar fãrã interconectarea instalaţiilor interioare.
6.57. La capãtul conductei de racord al instalaţiei de utilizare interioarã se monteazã la exterior, în loc uşor accesibil, un robinet de incendiu marcat conform standardului 297.
În cazul în care distanţa dintre robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare şi robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunţa la robinetul de ieşire.
6.58. Robinetele de incendiu plasate la înãlţimea de peste 2 m se prevãd cu scarã metalicã fixã de acces şi platformã pentru manevrare.
6.59. Este interzisã intrarea conductei din firida de branşament sau de racord direct în interiorul construcţiei.

Rezemarea conductelor montate aparent sau aerian

6.60. Conductele montate aparent pe elemente de construcţii sau aerian pe stâlpi sau estacade se reazemã, în funcţie de diametru, pe brãţãri sau console confecţionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.
Distanţele maxime între douã reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte sunt prezentate în tabelul nr. 6.

Tabelul 6

DISTANŢELE MAXIME [m] ÎNTRE REAZEME ŞI TIPUL REAZEMELOR ÎN
FUNCŢIE DE DIAMETRUL CONDUCTEI


┌────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┐
│  Diametrul conductei [in]  │  Distanţa maximã între  │   Tipul reazemului    │
│                            │       reazeme [m]       │                       │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│         3/8... 1/2         │           3,3           │        Brãţarã        │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│          3/4...1           │           4,2           │        Brãţarã        │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│          1'bc...1'bd           │           5,1           │        Brãţarã        │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│             2              │           5,7           │        Consolã        │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│             2'bd             │           6,1           │        Consolã        │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│             3              │           6,7           │        Consolã        │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│             4              │           7,5           │        Consolã        │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│             5              │           8,0           │        Consolã        │
└────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────┘

7. STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE ŞI MĂSURARE A GAZELOR NATURALE

7.1. Staţiile de reglare şi de reglare-mãsurare a gazelor naturale se monteazã în construcţii proprii.
Posturile de reglare, reglare-mãsurare, mãsurare se monteazã în firide, cabine sau direct pe instalaţia de utilizare a agregatelor tehnologice.
7.2. Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare a agregatelor tehnologice se poate face cu îndeplinirea cel puţin a urmãtoarelor condiţii:
- încãperile în care se monteazã sã fie bine ventilate;
- regulatoarele sã fie în construcţie etanşã;
- elementele de etanşeitate faţã de mediul exterior, precum şi componentele regulatoarelor care comunicã cu exteriorul sã prezinte rezistenţã la temperaturi înalte (minim 650°C).
7.3. Staţiile şi posturile de reglare-mãsurare sunt delimitate de robinetele de închidere de la intrarea, respectiv ieşirea în/din staţii şi posturi. Robinetele fac parte din componenţa staţiilor şi posturilor de reglare-mãsurare.
7.4. Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi a posturilor de reglare - mãsurare se face ţinând seama de parametrii de curgere (debit, presiune, temperaturã), domeniul de variaţie a acestora, precum şi de calitatea gazelor naturale (compoziţie chimicã, impuritãţi solide şi lichide).
Sistemele de mãsurare se vor alege şi poziţiona în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
Staţiile şi posturile de reglare-mãsurare vor fi echipate cu dispozitive de siguranţã corespunzãtoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
7.5. Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare-mãsurare se face astfel încât sã rezulte o grupare cât mai compactã a echipamentelor, avându-se în vedere accesul la echipamentele şi dispozitivele componente.
7.6. Pe conductele de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare-mãsurare se monteazã robinete de secţionare şi flanşe electroizolante în locuri uşor accesibile.
7.7. Staţiile de reglare mãsurare pot fi prevãzute cu ocolitor, când alimentarea aparatelor de utilizare nu poate fi întreruptã.
7.8. În funcţie de natura şi conţinutul de impuritãţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile de reglare-mãsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi/sau separare.
7.9. Pentru echipamentele care prevãd în mod expres filtre de protecţie, acestea se monteazã obligatoriu conform instrucţiunilor producãtorului.
7.10. Staţiile de reglare - mãsurare se prevãd cu prizã şi centurã de împãmântare (impedanţa sub 4 ohm), la care se racordeazã pãrţile metalice ale fiecãrui element din staţie cuprins între douã flanşe. Racordurile prin flanşe nu se considerã electroconductoare decât dacã sunt conectate între ele cu platbandã zincatã de secţiune de minim de 40 mmp.

Regulatoare de presiune

7.11. Reglarea presiunii se face, în funcţie de mãrimea debitului, prin regulatoare cu:
- acţionare indirectã;
- acţionare directã.
Regulatoarele de presiune sunt obligatoriu atestate şi agrementate tehnic, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
7.12. Principalele caracteristici tehnice şi funcţionale ale regulatoarelor de presiune sunt:
a) abaterea maximã a presiunii reglate: 5%;
b) domeniul presiunilor de intrare, corelat cu domeniul presiunilor de ieşire sã fie în unul din intervalele:
- mai mic de 50 mbar, pentru presiune joasã;
- între 2 bar şi 50 mbar, pentru presiune redusã;
- între 6 bar şi 2 bar, pentru presiune medie.
Pentru regulatoare care garanteazã abaterea maximã a presiunii reglate prin atestare şi/sau agrementare tehnicã se pot admite şi alte intervale de presiune decât cele menţionate mai sus;
c) presiunea nominalã de lucru: 6 bar.
7.13. În cazul în care în instalaţia de utilizare industrialã sunt necesare diferite trepte de presiune se prevãd panouri de reglare pentru fiecare treaptã de presiune.

Construcţii pentru staţii şi posturi reglare - mãsurare a gazelor naturale

7.14. Amplasarea staţiilor şi posturilor de reglare-mãsurare se face respectând prevederile din "Normele tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi de siguranţã ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale".
7.15. Posturile de reglare-mãsurare pentru presiunea maximã de intrare între 2-6 bar, se pot monta şi în cabine aerisite, alipite pereţilor clãdirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia ca pereţii respectivi sã nu prezinte goluri (uşi, ferestre etc):
- pe o înãlţime de cel puţin 8 m;
- pe o lãţime care sã depãşeascã cabina cu minimul 5 m, în ambele sensuri.
7.16. Amplasarea construcţiilor pentru staţii şi posturi de reglare-mãsurare, independente sau alipite altor construcţii, se face:
- suprateran;
- cu respectarea distanţelor prevãzute în tabelul 7
- la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului;
- asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie;
Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare-mãsurare (aferente reţelei de distribuţie) se face pe domeniul public, conform precizãrilor din certificatul de urbanism.
Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie se pot construi staţii de sector subterane, prevãzute cu ventilare corespunzãtoare şi mãsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
Construcţiile staţiilor de reglare-mãsurare se executã din materiale incombustibile şi fãrã pod.
7.17. Posturile de reglare-mãsurare de la presiune redusã la presiune joasã se monteazã în:
- firidã îngropatã în peretele exterior al clãdirii, în ziduri sau garduri;
- cabinã independentã sau alipitã de un perete exterior al clãdirii.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.
7.18. Posturile de reglare-mãsurare nu se amplaseazã:
- pe cãile de evacuare din clãdiri cu aglomerãri de persoane;
- sub ferestrele clãdirilor şi în locuri neventilate.
În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi pentru postul de reglare existã spaţiu de amplasare numai sub fereastrã, se vor realiza urmãtoarele mãsuri:
- ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât sã evite pãtrunderea gazelor în interiorul clãdirii;
- axul de manevrã al robinetelor postului se etanşeazã.
7.19. Firidele practicate în pereţii unei clãdiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii care sã nu permitã infiltrarea gazelor în clãdire.
7.20. Construcţiile pentru staţiile şi posturile de reglare mãsurare se realizeazã cu respectarea prevederilor din standardele 4326 şi 4327.
7.21. Pardoseala staţiilor de reglare-mãsurare se realizeazã în urmãtoarele condiţii:
- din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovirea cu obiecte din oţel sau fontã;
- cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
7.22. Evacuarea eventualelor scãpãri de gaze naturale se asigurã prin goluri, dispuse în mod egal la partea superioarã şi inferioarã, însumând:
- 8% din suprafaţa încãperii, la construcţiile independente ale staţiilor;
- 4% din suprafaţa uşilor la cabine şi firide.
7.23. Iluminatul interior al staţiilor de reglare-mãsurare se realizeazã:
- natural, prin ferestre;
- artificial, din exteriorul construcţiei, conform prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice, cu tensiuni pânã la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c., indicativ I 7.
7.24. Protecţia împotriva descãrcãrilor electrice, pentru staţiile de reglare-mãsurare şi instalaţiile montate în exterior, se realizeazã conform prevederilor din Normativul privind protecţia construcţiilor contra trãznetului I 20.
7.25. Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare-mãsurare şi a instalaţiilor exterioare, împotriva accesului persoanelor strãine, se realizeazã prin împrejmuire.

DATE ORIENTATIVE PRIVIND DISTANŢELE DE SIGURANŢĂ
PENTRU STAŢIILE DE REGLARE-MĂSURARE

Tabelul nr. 7




┌────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│    │                              │ Distanţele de siguranţã [m] pentru staţii de capacitate: │
│    │                              ├───────────────────┬───────────────────┬──────────────────┤
│Nr. │  Destinaţia construcţiilor   │panã la 6000 [mc/h]│6000...30000 [mc/h]│peste 30000 [mc/h]│
│crt.│          învecinate          ├───────────────────┴───────────────────┴──────────────────┤
│    │                              │                Presiunea la intrare [bar]                │
│    │                              ├──────┬─────┬──────┬──────┬─────┬──────┬────────┬─────────┤
│    │                              │ < 2  │2...6│ > 6  │ < 2  │2...6│ > 6  │  < 6   │   > 6   │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 1. │Clãdiri industriale şi        │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │depozite de materiale         │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │combustibile                  │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │- grad I-II rezistentã la foc,│      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │categoria A, B pericol de     │  7   │ 10  │  12  │  11  │ 13  │  18  │   22   │   27    │
│    │incendiu                      │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │                              ├──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│    │- grad III-V rezistentã la foc│  7   │ 10  │  15  │  12  │ 15  │  20  │   25   │   30    │
│    │                              ├──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│    │- categoria C, D, E pericol   │  7*  │ 10  │  12  │  10  │ 12  │  15  │   20   │   25    │
│    │de incendiu                   │      │     │      │      │     │      │        │         │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 2. │Instalaţii industriale în aer │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │liber                         │  7   │ 10  │  13  │  11  │ 13  │  18  │   18   │   27    │
│    │- categoria A, B, C, D, E,    │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │pericol de incendiu           │      │     │      │      │     │      │        │         │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 3. │Clãdiri civile (inclusiv cele │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │administrative de pe          │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │teritoriul unitãţilor         │  7*  │ 10  │  12  │  10  │ 12  │  15  │   20   │   25    │
│    │industriale)                  │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │- grad I-II rezistentã la foc ├──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│    │- grad III-V rezistentã la foc│  7   │ 12  │  15  │  12  │ 15  │  20  │   25   │   30    │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 4. │Linii de cale feratã          │      │     │      │      │     │      │        │         │
│    │- curentã                     │  20  │ 20  │  20  │  20  │ 20  │  20  │   25   │   30    │
│    │                              ├──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│    │- de garaj                    │  20  │ 20  │  20  │  20  │ 20  │  20  │   20   │   25    │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 5. │Marginea drumurilor carosabile│  4   │  5  │  8   │  4   │  6  │  10  │   6    │   10    │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 6. │Linii electrice de înaltã     │  20  │ 20  │  20  │  20  │ 20  │  20  │   20   │   40    │
│    │tensiune                      │      │     │      │      │     │      │        │         │
└────┴──────────────────────────────┴──────┴─────┴──────┴──────┴─────┴──────┴────────┴─────────┘

____________
*) Staţii de capacitate pânã la 1000 mc (şi presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al clãdirii învecinate cu condiţia ca peretele clãdirii sã fie rezistent la explozie, sã nu aibã goluri (ferestre, uşi pe o lungime care depãşeşte cu 5 m limitele staţiei în ambele direcţii şi pe o înãlţime de 3 m deasupra staţiei).

Amplasarea şi montarea echipamentului de reglare-mãsurare

7.26. Panourile de reglare-mãsurare se amplaseazã în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mãrime, pãstrându-se distanţe între elementele componente astfel încât sã se asigure posibilitatea întreţinerii şi exploatãrii.
7.27. Pentru mãsurarea în scopuri comerciale a cantitãţilor de gaze naturale, se utilizeazã numai aparate de mãsurare, atestate şi agrementate tehnic, aprobate conform legislaţiei metrologice în vigoare.
Tipul aparatului de mãsurã, modul de amplasare şi condiţiile de montaj se stabilesc de proiectant, cu avizul operatorului licenţiat de distribuţie de gaze naturale, pe baza specificaţiilor tehnice ale producãtorului.
7.28. Executanţii staţiilor de reglare-mãsurare, au obligaţia sã fixeze, pe distribuitorul fiecãrei trepte de reglare plãcuţe metalice pe care au gravat:
- societatea producãtoare;
- presiunea de încercare;
- presiunea nominalã;
- câte o plãcuţã indicatoare cu poziţia sertarului, "ÎNCHIS" sau "DESCHIS"
7.29. Elementele instalaţiei de reglare - mãsurare se protejeazã cu vopsea. Marcarea se face conform standardelor în vigoare.
7.30. La exterior pe fiecare perete al staţiilor şi pe uşile staţiilor şi posturilor de reducere şi reglare a presiunii, se aplicã tãbliţe avertizoare pe care se înscrie:

┌────────────────────────┐
│ PERICOL DE EXPLOZIE │
│APROPIEREA CU FOC STRICT│
│ OPRITĂ │
└────────────────────────┘

şi indicatorul pentru pericol de explozie, prevãzut de STANDARD 297.

Instalaţii şi dispozitive auxiliare.

7.31. Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se doteazã cu echipament de siguranţã care sã previnã:
- creşterea presiunii la ieşirea din regulator, peste nivelul maxim al treptei de presiune;
- creşterea presiunii, peste nivelul admis, la consumator;
- scãderea presiunii, sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor de utilizare ale consumatorului.
Pe dispozitivele de siguranţã se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.
7.32. Echipamentul de siguranţã se prevede:
- fãrã armãturi de închidere pe derivaţia pe care este montatã supapa, atât înainte cât şi dupã aceasta;
- cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferã, care pot fi legate la un colector comun.
Evacuarea gazelor de la echipamentul de siguranţã şi de la regulatoarele montate în posturi de reglare sau pe utilaje, se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului:
- staţiilor sau posturilor independente;
- clãdirilor la care sunt alipite posturile sau în care se aflã utilajele.
Capãtul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbã îndreptatã în jos, sau cu o cãciulã de protecţie.
7.33. Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare mãsurare se monteazã:
- manometre prevãzute cu robinet de închidere;
- armãturi pentru termometre.
Pe colectoarele filtrelor se prevãd manometre.

8. INSTALAŢII INTERIOARE DE UTILIZARE

Utilizarea gazelor naturale în clãdiri

8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisã numai în încãperi în care nu existã pericol de:
- incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile, datoritã radiaţiei termice directe ori a transferului de cãldurã prin convecţie sau conducţie;
- explozie a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în interior;
- intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere
8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţã a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:
a) volumul interior minim al încãperilor
- 18,0 mc pentru încãperi curente;
- 7,5 mc pentru bucãtãrii, bãi şi oficii;
- 5,0 mc pentru bucãtãrii din construcţii existente, cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 8.6;
b) asigurarea aerului necesar arderii;
c) ventilare naturalã sau mecanicã;
d) evacuarea totalã a gazelor de ardere, în atmosferã;
e) suprafeţe vitrate.
8.3. Toate încãperile în care se monteazã aparate de utilizare a gazelor naturale, se prevãd cu suprafeţele vitrate, sub formã de ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate cu suprafaţã minimã totalã de:
- 0,03 mp pe mc de volum net de încãpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
- 0,05 mp pe mc de volum net de încãpere, în cazul construcţiilor din zidãrie.
Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fãrã armare.
Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specialã (securizat, termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita inferioarã de sensibilitate 2% CH(4) în aer, care acţioneazã asupra robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzãtoarelor.
În cazul utilizãrii detectoarelor suprafaţa vitratã poate fi redusã la 0,02 mp pe mc de volum net de încãpere.
Volumul net reprezintã volumul total al încãperii din care se scade volumul elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încãpere în care nu se pot acumula gaze.
În încãperi cu volum mai mic decât cel prevãzut la art. 8.2., sunt admise numai aparate de utilizare legate la coş, cu urmãtoarele condiţii:
- accesul aerului necesar arderii şi aprinderea aparatelor de utilizare, sã se facã din exteriorul încãperii (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul clãdirii;
- folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul clãdirii, asigurate împotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii flãcãrii, fie prin construcţia aparatului, fie prin dispozitive de protecţie.
Pentru încãlzirea de apartament, centrala termicã se monteazã în bucãtãrie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blocheazã calea de evacuare a persoanelor, cu respectarea tuturor condiţiilor sus menţionate.
8.4. În încãperi cu volum mai mic de 18 mc şi în bãi (indiferent de volumul acestora), nu sunt admise:
- aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
- aparate de utilizare pentru încãlzire centralã sau localã, prevãzute cu arzãtor atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacã au termostat de coş.
8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2., 8.3. şi art. 8.4., aparatele de utilizare care au atestare/agrement tehnic, sau aviz ISCIR pentru funcţionare în alte condiţii, (la care prin tubulaturã etanşã, se asigurã accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere - cazane cu focar etanş şi tiraj forţat).
Deasemenea sunt exceptate de la prevederile art. 8.3. aparatele de utilizare din categoria turbosuflantelor destinate pentru încãlzirea fermelor de pãsãri şi animale cu condiţia utilizãrii detectoarelor de gaze naturale având limita inferioarã de detecţie de 2% CH(4) în aer şi care acţioneazã automat robinetul de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor de utilizare.
8.6. Debitul total al aparatelor cu flacãrã liberã care se pot instala într-o încãpere trebuie sã satisfacã condiţia: 15 mc volum interior de încãpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.

Aparate de utilizare şi arzãtoare

8.7. În instalaţiile de utilizare se vor monta numai aparate şi arzãtoare avizate conform prevederilor ISCIR în vigoare.
8.8. Arzãtoarele cu panou radiant cu flacãrã deschisã sunt admise numai în spaţii ventilate corespunzãtor cu excepţia clãdirilor civile şi de locuit asigurându-se urmãtoarele mãsuri:
- evitarea producerii incendiilor, prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiaţiilor termice;
- încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementãrile în vigoare.
8.9. Aparatele de utilizare se pot monta, în funcţie de concepţia constructivã:
- pe pereţi de zidãrie sau beton, fãrã strat izolator combustibil la faţa peretelui;
- pe pardosealã incombustibilã.
8.10. Aparatele de utilizare industriale cu debit instalat peste 25 mc/h, se prevãd cu armãturi pentru montarea unor aparate de mãsurã şi control şi prize în vederea efectuãrii de determinãri pentru bilanţ termic:
a) manometru pe conducta de intrare a gazelor în aparat:
b) termometru pe:
- conducta de alimentare cu gaze naturale.
- canalul de ieşire a gazelor de ardere.
c) contor de gaze naturale;
d) priza de prelevare a probelor din:
- gazele naturale;
- gazele de ardere.
e) priza de mãsurare a tirajului.
8.11. Alegerea şi montarea arzãtoarelor şi aparatelor de utilizare se face cu respectarea condiţiilor tehnice şi criteriilor de performanţã din prezentele norme tehnice, instrucţiunile producãtorului precum şi din reglementãrile în vigoare.
8.12. Debitul arzãtoarelor de gaze naturale care echipeazã aparatele de utilizare, se precizeazã de cãtre producãtorul aparatelor de utilizare prin inscripţionarea valorii acestuia pe eticheta aparatului de utilizare.

Racordarea aparatelor de utilizare şi arzãtoarelor

8.13. Aparatele de utilizare şi arzãtoarele se racordeazã rigid la instalaţiile interioare, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 8.14.
8.14. Aparatele de utilizare, cu debit nominal sub 3 mc/h, precum şi arzãtoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.15.
8.15. Racordurile flexibile trebuie sã fie atestate/agrementate tehnic pentru utilizarea în instalaţii de gaze naturale. Acestea trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
- presiunea nominalã pentru care a fost construit racordul, sã fie egalã sau mai mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordeazã;
- lungime maximã 1 m şi diametru minim 10 mm, la instalaţii de utilizare cu presiune joasã;
- lungime maximã 20 m şi diametru maxim de 50 mm, la instalaţii industriale cu presiune pânã la 2 bar;
- trasee la vedere, fãrã sã treacã dintr-o încãpere în alta;
- mãsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
- mãsuri de evitare a agãţãrii, strivirii sau deteriorãrii;
- mãsuri de protecţie la intemperii, dacã este cazul.
Racordurile flexibile nu au organe de închidere sau reglare şi nu se admite cuplarea a douã sau mai multe racorduri flexibile. Racordurile flexibile se monteazã între robinetul de siguranţã şi aparatul de utilizare.
8.16. La instalaţiile care impun controlul riguros al arderii şi nu sunt supravegheate continuu, se prevãd dispozitive automate de control, reglare şi semnalizare, care sã antreneze automat închiderea alimentãrii cu gaze naturale la:
- stingerea accidentalã a flãcãrii;
- lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.
8.17. Conectarea aparatelor de utilizare direct la conducta de distribuţie sau reţeaua de repartiţie fãrã regulator de presiune este interzisã.

Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor

8.18. La alegerea traseelor pentru conductele de gaze naturale, condiţiile de siguranţã au prioritate faţã de orice alte condiţii.
Fiecare unitate locativã se racordeazã la coloana sau instalaţia exterioarã printr-o singurã derivaţie.
8.19. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplaseazã aparent, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se monteazã:
- pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei, pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane;
- pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale împreunã cu conducte pentru alte instalaţii.
Se admite montarea conductelor mascate în canale vizitabile şi ventilate, numai în cazul construcţiilor cu grad deosebit de finisare (fig. 12).
8.20. Este interzisã trecerea conductelor prin:
- un apartament din alt apartament cu excepţia coloanelor existente;
- spaţii neventilate sau închise cu rabiţ sau alte materiale;
- trecerea conductelor de gaze naturale având îmbinãri fixe sau demontabile prin debara, cãmarã şi altele asemenea, dacã acestea nu sunt ventilate;
- coşuri şi canale de ventilare;
- puţuri şi camere pentru ascensoare;
- încãperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe:
- încãperi cu umiditate pronunţatã;
- încãperi în care se pãstreazã materiale inflamabile:
- closete;
- subsoluri tehnice şi canale tehnice;
- ghene sau nişe comune mai multor nivele, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora;
- podurile neventilate ale clãdirilor;
- locuri greu accesibile în care întreţinerea normalã a conductelor nu poate fi asiguratã;
- depozite sau încãperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului de siguranţã la foc a construcţiilor P118.
Totodatã este interzisã montarea conductelor înglobate în elementele de construcţie ale pardoselii;
În cazul în care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau cãmãri se admite traversarea acestora utilizând conducte fãrã îmbinãri şi protejate în tuburi de protecţie.
Se evitã trecerea conductelor prin camere de dormit neprevãzute cu aparate de utilizare a gazelor naturale.
Când trecerea conductelor prin încãperi cu umiditate pronunţatã sau atmosferã corosivã este inevitabilã, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive şi tub de protecţie.
8.21. Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate lângã pereţi, se admite montarea conductelor în canale amenajate în pardosealã:
- acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
- uscate şi aerisite;
- pe trasee cât mai scurte;
- cu pantã, dupã caz, pentru asigurarea scurgerii spre puncte de colectare a eventualelor infiltraţii de apã;
- cu dimensiuni care sã permitã controlul şi repararea conductei.
8.22. Este interzisã:
- montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale;
- intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu acestea.
8.23. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
- protejatã în tub de protecţie;
- fãrã îmbinãri în tubul de protecţie.
8.24. Conductele instalaţiilor de utilizare din hale industriale se amplaseazã astfel încât sã fie protejate împotriva degradãrii prin:
- lovire directã sau trepidaţii;
- contactul cu lichide corosive;
- contactul îndelungat cu apa;
- radiaţie sau conducţie termicã.
8.25. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii se încadreazã în prevederile din:
- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni pânã la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c, indicativ 17;
- Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, indicativ PE107;
- Prescripţiile tehnice ISCIR;
- standard 8591.
8.26. Este interzisã utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi:
- legarea la pãmânt a altor instalaţii;
- realizarea prizelor de protecţie electricã;
- susţinerea cablurilor şi/sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent;
- agãţarea sau rezemarea unor obiecte.

Armãturi de închidere

8.27. Robinete de închidere se prevãd:
a) înaintea fiecãrui contor;
În instalaţiile cu un singur contor, dacã distanţa între robinetul de incendiu şi contor nu depãşeşte 5 m robinetul de contor ţine loc de robinet de incendiu, cu condiţia ca robinetul sã nu fie în firide închise;
b) pe fiecare ramificaţie importantã;
c) pe fiecare conductã care alimenteazã grupuri de arzãtoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare etc;
d) la baza fiecãrei coloane, în clãdiri cu peste 5 nivele;
Dacã plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face în condiţii de siguranţã şi esteticã corespunzãtoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimenteazã maxim 24 puncte de consum;
e) înaintea fiecãrui arzãtor:
- douã robinete montate pe conductã, pentru cazul arzãtoarelor şi aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevrã propriu sau în cazul celor care au racord flexibil;
- un robinet pentru cazul arzãtoarelor şi aparatelor care au racord rigid şi au robinet de manevrã propriu.

Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse

8.28. Pentru toate aparatele de utilizare racordate la coş sau cu flacãrã liberã se asigurã aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fãrã riscuri, astfel încât în atmosfera încãperii sã nu se depãşeascã concentraţia de noxe admisã de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.29. Aerul necesar arderii se asigurã în funcţie de raportul între volumul interior al încãperii V(i) [mc] şi debitul nominal al aparatului de utilizare Q(n) [mc/h:]
- pentru cazul V(i)/Q(n) ≥ 30, se considerã cã prin neetanşeitãţile tâmplãriei se asigurã aerul necesar pentru ardere;
- pentru cazul V(i)/Q(n) < 30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la partea inferioarã a încãperii;
Sunt exceptate bucãtãriile din locuinţe cu încãlzire centralã, în care nu existã alte aparate de utilizare, la care se admite accesul aerului dintr-o încãpere vecinã prin realizarea unui gol spre aceastã încãpere, cu condiţia satisfacerii raportului V(i)/Q(n) ≥ 30, în care V(i) este volumul bucãtãriei plus volumul încãperii respective.
Dacã şi în încãperea vecinã, spre care este prevãzut golul, sunt instalate aparate de utilizare, raportul dintre suma volumelor celor douã încãperi


┌                     ┐
│ Σ V(i) = V(i1)+V(i2)│ şi suma debitelor aparatelor de utilizare din aceste
│                     │
└                     ┘

         ┌                       ┐
încãperi │ Σ Q(n) = Q(n1) + Q(n2)│ trebuie sã fie, Σ V(i)/Σ Q(n) ≥ 30.
         │                       │
         └                       ┘

În cazul în care aceastã condiţie nu poate fi îndeplinitã sau în cazul tâmplãriei etanşatã cu garnituri de cauciuc, se realizeazã prize de aer direct din exteriorul construcţiei.
8.30. Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încãpere în care se utilizeazã gazele naturale se determinã cu produsul între debitul instalat în încãperea respectivã Q(i) [mc/h] şi coeficientul de 0,0025 [mp/mc/h]:
S = 0,0025 x Q(i) [mp]
Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioarã a încãperii şi fãrã dispozitive de închidere sau reglaj. Este interzisã obturarea golului de acces al aerului de ardere.
La centralele termice accesul aerului se face conform prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încãlzire centralã I 13.
La centralele termice cu tiraj forţat şi camerã de ardere etanşã nu este necesarã asigurarea golurilor pentru accesul aerului în încãpere.
În cazul în care accesul aerului de ardere se asigurã prin canale, secţiunile canalelor de aer se calculeazã luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.
8.31. La încãperile în care se instaleazã aparate cu flacãrã liberã, independent de volumul lor, se prevãd canale de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere conform standardelor 6724 sau 6729.
8.32. Canalele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
- se racordeazã la partea superioarã a încãperilor, cât mai aproape de plafon;
- nu se prevãd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
8.33. Pentru bucãtãriile construcţiilor existente, construite fãrã canale de ventilare, şi în care sunt instalate aparate cu flacãrã liberã, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioarã a încãperii, a unui gol pentru evacuarea gazelor de ardere conform detaliilor tip.
8.34. Evacuarea gazelor de ardere din bucãtãrii şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se:
- canale individuale;
- canale colectoare.
La evacuarea gazelor de ardere prin canale colectoare se va acorda o deosebitã atenţie executãrii corecte şi etanşe a nodurilor de legare a canalelor individuale la canalul colector.
Dimensionarea se face conform prevederilor standardelor 6724 şi 6793. Datele pentru dimensionarea coşurilor (extras din standardul 6793) se prezintã în anexa 13.
8.35. Coşurile de fum din cadrul construcţiilor noi executate din zidãrie de cãrãmidã se cãptuşesc la interior cu tuburi rigide din aluminiu sau oţel inoxidabil, agrementate tehnic pentru evitarea pãtrunderii gazelor de ardere în încãperi.
8.36. Evacuarea gazelor de ardere din hale industriale se face în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile locale, prin:
- ventilare naturalã organizatã;
- ventilare mecanicã.
Tipul de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel încât sã nu se depãşeascã concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.37. Racordarea aparatelor consumatoare de gaze naturale la acelaşi canal de fum se face în urmãtoarele condiţii:
- la înãlţimi diferite;
- secţiunea canalului de fum sã poatã prelua debitele de gaze arse însumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta.
Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice, care nu se încadreazã în prevederile din tabelul din anexa 13, se face pe baza prevederilor din Normativul pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de încãlzire centralã I 13.
8.38. Legarea la coş prin burlan din tablã metalicã, rigid sau flexibil, se admite în urmãtoarele condiţii (fig. 13):
- secţiunea burlanului este cel puţin egalã cu secţiunea racordului de ieşire din aparatul de utilizare:
- porţiunea verticalã este de cel puţin 0,4 m la ieşirea din aparatul de utilizare;
- distanţa de la coş pânã la aparatul de utilizare este mai micã de 3 m:
- panta cãtre coş este minim 8%, dacã distanţa depãşeşte 1 m;
- îmbinarea şi racordarea la cos, se executã cu asigurarea etanşeitãţii.
8.39. Este interzisã:
- trecerea burlanelor dintr-o încãpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe îmbinate cu sudurã;
- montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gãtit, radiatoare etc);
- evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor
- evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clãdirilor, cu excepţia aparatelor de utilizare, omologate sau cu atestat/agrement tehnic, prevãzute din fabricaţie cu astfel de evacuare conform prevederilor din Ghidul de proiectare, executarea şi exploatare a centralelor mici GP 051;
- racordarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale la canalele de fum aferente focarelor, alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pãcurã, cãrbune etc), cu excepţia aparatelor de utilizare care au fost construite pentru alimentare mixtã (gaze naturale - combustibil lichid/solid).

9. ECHIPAMENTE, INSTALAŢII, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE
LA SISTEMELE DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

9.1. Echipamentele, instalaţiile, aparatele, produsele şi procedeele utilizate în sistemele de alimentare cu gaze naturale se atesteazã tehnic şi dupã caz acestea trebuie sã aibã agrementul tehnic şi/sau certificatul de aprobare de model conform cu legislaţia în vigoare.

Ţevi

A. Ţevi din oţel
9.2. Ţevile din oţel, utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale vor avea certificate de calitate date de producãtor.
Grosimea peretelui se calculeazã în funcţie de solicitãrile la care este supusã conducta şi gradul de agresivitate al solului.
9.3. Panourile de mãsurare se confecţioneazã numai din ţeava de oţel fãrã sudurã, laminatã la cald sau trasã la rece.
9.4. Tuburile şi calotele rãsuflãtorilor se confecţioneazã din oţel. Capacele pentru rãsuflãtorile pozate în carosabil se confecţioneazã din fontã.
9.5. Grosimile minime admise ale pereţilor ţevilor din oţel, fabricate conform standardelor româneşti în vigoare, utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt date în tabelul 9. Grosimea minimã a peretelui ţevilor cuprinde şi abaterea negativã prevãzutã în standardele de ţevi.

Tabelul 9

GROSIMILE MINIME ADMISE ALE PEREŢILOR ŢEVILOR
DIN OŢEL FABRICATE ÎN ROMÂNIA


┌─────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│Diametrul nominal│  Grosimea minimã  │ Diametrul nominal │ Grosimea minimã a  │
│      [mm]       │    a peretelui    │       [mm]        │     peretelui      │
│                 │       [mm]        │                   │        [mm]        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       10        │       2,35        │        100        │        4,00        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       15        │       2,50        │        125        │        4,00        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       20        │       2,50        │        150        │        4,50        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       25        │       3,25        │        200        │        5,00        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       32        │       3,50        │        250        │        5,60        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       40        │       3,50        │        300        │        6,30        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       50        │       3,50        │        350        │        6,30        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       65        │       3,50        │        400        │        6,30        │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│       80        │       4,00        │                   │                    │
└─────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘

9.6. Se interzice utilizarea ţevilor din oţel sudate longitudinal, realizate conform standardului 7656, în montaj îngropat.

B. Ţevi din polietilenã

9.7. Ţevile din polietilenã utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale au certificate de calitate date de producãtor. Se utilizeazã numai ţevi din polietilenã cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100 în funcţie de presiunea de regim.
Ţevile din polietilenã au culoarea neagrã cu dungi longitudinale galbene sau complet galbene.

Tuburi de protecţie

9.8. Tuburile de protecţie se confecţioneazã din:
a) ţeavã de oţel pentru montare:
- în carosabil;
- sub linii de tramvai sau cale feratã.
b) tuburi din material plastic, pentru montare:
- în trotuare;
- lângã sau la intersecţia cu canale de termoficare;
- lângã sau la intersecţia cu cabluri electrice, telefonice sau instalaţii de apã-canal.

Fitinguri

A. Fitinguri din oţel

9.9. Îmbinãrile demontabile ale conductelor din oţel se executã cu:
- fitinguri din fontã maleabilã
- flanşe din oţel asamblate cu şuruburi

B. Fitinguri din polietilenã

9.10. La realizarea de conducte din PE sunt folosite urmãtoarele categorii de îmbinãri cu fitinguri:
a) îmbinare prin sudurã cap la cap:
- cu coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre de 75 mm şi mai mari;
- cu coturi, teuri, reducţii etc., confecţionate din bucãţi de ţeavã sudate cap la cap, pentru diametre mai mari de 250 mm;
b) îmbinare prin electrofuziune:
- cu mufe, coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre cuprinse între 32 mm şi 110 mm. În cazuri speciale se poate utiliza şi la diametre mai mari cu acordul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie;
- cu mufe, coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre mai mari de 110 mm numai în cazul reparãrii reţelelor;
c) îmbinare cu fitinguri mecanice cu etanşare pe peretele exterior al ţevii: mufe, coturi, reducţii, dopuri etc., pentru diametre cuprinse între 32 mm şi 63 mm;
d) îmbinare între PE şi metal, cu fitinguri de tranziţie:
- cu adaptor de flanşã, flanşã liberã şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai mari; tehnologia de realizare a acestui tip de îmbinare va fi elaboratã sau aprobatã de operatorul de distribuţie licenţiat;
- racord de trecere PE-metal, pentru diametre pânã la 630 mm;
- racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
- racord mixt PE-metal din trei bucãţi (tip olandez) cu etanşare cu garniturã de cauciuc montat conform procedurii tehnice elaborate de operator.
Fitingurile din PE 80 se utilizeazã numai pentru conducte din PE 80, iar cele din PE 100 pentru conducte din PE 100.
9.11. Racordarea capetelor de branşament la branşamentul propriu-zis se realizeazã cu mufe cu electrofuziune.
Capetele de branşament au un marcaj care indicã adâncimea pânã la care pot fi îngropate.
Distanţa minimã între suprafaţa solului şi fitingul de trecere (sau filetul ţevii din oţel) este de 100 mm (fig. 14).
9.12. Capetele de branşament sunt de douã tipuri:
- fãrã anod de protecţie (la care trecerea polietilenã/oţel se realizeazã deasupra solului, în partea verticalã a capãtului de branşament) pentru diametre de 32 ... 63 mm;
- cu anod de protecţie (la care trecerea polietilenã/oţel se realizeazã sub pãmânt, în partea orizontalã a capãtului de branşament) pentru diametre de 75 mm şi mai mari.
9.13. Capãtul de branşament fãrã anod de protecţie este realizat din (fig. 15):
- ţeavã de polietilenã;
- tub de protecţie din oţel prevãzut cu sistem de etanşare la capete;
- fiting de trecere polietilenã/oţel.
9.14. Capãtul de branşament cu anod de protecţie este realizat din (fig. 16):
- ţeavã de polietilenã;
- fiting de trecere polietilenã/oţel;
- ţeavã din oţel;
- anod de protecţie.

Armãturi

9.15. Tipul de armãturi se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se monteazã.
9.16. Armãturile din polietilenã se monteazã îngropat cu tijã de acţionare de la suprafaţa solului.
9.17. Armãturile metalice se monteazã:
- îngropat, cu tijã de acţionare în cazul utilizãrii vanelor cu izolaţie din rãşini epoxidice;
- în cãmine, caz în care tranziţia de la ţeava din polietilenã la cea din oţel se executã în douã moduri:
- cu fiting de tranziţie polietilenã - oţel montat în exteriorul cãminului;
- cu adaptor de flanşã.

Dispozitive pentru preluarea dilatãrii

9.18. Preluarea dilatãrilor este admisã cu:
- compensatoare de dilatare standard 8832 sau similare;
- compensatoare naturale rezultate din configuraţia reţelei de distribuţie.
9.19. Calculul variaţiei de lungime pentru conductele de distribuţie se realizeazã utilizând formula:

DeltaL = alphaL DeltaT

în care: DeltaL - variaţia de lungime;
alpha - coeficient de dilatare [mm/mK];
L - lungimea de conductã luatã în considerare [m];
DeltaT - variaţia de temperaturã luatã în considerare.

Aparate de utilizare, arzãtoare, regulatoare de presiune, contoare/sisteme şi echipamente de mãsurare

9.20. Aparatele de utilizare, arzãtoarele, regulatoarele de presiune, contoarele/sistemele şi echipamentele de mãsurare trebuie sã corespundã scopului pentru care sunt utilizate prin alegere şi dimensionare conform reglementãrilor în vigoare şi a specificaţiilor producãtorilor. Acestea trebuie sã îndeplineascã condiţiile de la art. 9.1.

Materiale de etanşare

9.21. Materiale pentru etanşare folosite la îmbinãrile demontabile din oţel sunt:
- fuior de cânepã în combinaţie cu vopsele sau paste destinate acestui scop;
- bandã de teflon:
- alte materiale atestate/agrementate tehnic.

Racorduri flexibile

9.22. Racordurile flexibile admise în instalaţiile de utilizare sunt numai cele care vor îndeplini prevederile de la art. 8.15. şi art. 9.1.

Alte materiale

9.23. În sistemele de alimentare se pot folosi conducte şi elemente de legãturã pentru acestea şi din alte materiale decât cele precizate în prezentele norme tehnice cu condiţia ca acestea precum şi procedeele de îmbinare sã fie atestate/agrementate tehnic conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
9.24. Elementele/piesele electroizolante (flanşe, racorduri/fitinguri, nipluri, etc.) vor fi atestate/agrementate tehnic.

10. EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

10.1. La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se utilizeazã numai echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee atestate/agrementate tehnic şi care nu prezintã defecte vizibile.

Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor

10.2. Executantul va asigura manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât sã nu se producã deteriorãri ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producãtor.
10.3. Manipularea, transportul şi depozitarea conductelor şi fitingurilor din PE se face în conformitate cu instrucţiunile impuse de producãtor şi trebuie efectuat astfel încât sã se evite acţiunea directã a radiaţiilor solare asupra acestora.
10.4. Conductele şi fitingurile din PE se depoziteazã în magazii închise, bine aerisite, sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directã a radiaţiilor solare sau a intemperiilor. Locul de depozitare va fi uscat, amplasat la cel puţin 2 m distanţã de orice sursã de cãldurã.

Şanţuri pentru conducte subterane

10.5. Adâncimea minimã a şanţului pentru montajul conductelor subterane din oţel şi polietilenã, mãsuratã de la nivelul terenului pânã la generatoarea superioarã a conductei, este de 0,9 m şi respectiv 0,5 m la capãtul conductei de branşament.
Adâncimea de pozare se poate reduce local, cu condiţia prevederii mãsurilor de protecţie corespunzãtoare cuprinse în prezentele norme tehnice.
10.6. Lãţimea şanţului pentru conductele din oţel [l(s)], se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:
- pentru D(n) < 100 mm, l(s) = 0,4 m;
- pentru D(n) ≥ 100 mm, l(s) = 0,4 m + D(n).
Pentru conductele din polietilenã, lãţimea minimã a şanţului trebuie sã fie diametrul conductei plus 0,2 m.
Pentru terenuri nisipoase, de umpluturã etc., lãţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz.
Consolidarea pereţilor se face în funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare.
10.7. Lãţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare laturã a şanţului [l(d)], este în funcţie de natura acestora:
- pentru pavaje din piatrã cubicã, bolovani, calupuri, l(d) = 15 cm;
- pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, l(d) = 5 cm.
10.8. Sãparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
Fundul şanţurilor se executã fãrã denivelãri, se curãţã de pietre, iar pereţii trebuie sã fie fãrã asperitãţi.
Fundul şanţului se acoperã cu un strat de 10 ... 15 cm de nisip de granulaţie 0,3 ... 0,8 mm.
Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor, se realizeazã cu urmãtoarele dimensiuni:
- lãţimea = lãţimea şanţului + 0,6 m;
- lungimea = 1,2 m;
- adâncimea = 0,6 m sub partea inferioarã a conductei.
10.9. Conductele din polietilenã se aşeazã şerpuit în şanţ şi se acoperã cu un strat de nisip de minimum 10 cm. Pozarea conductei se realizeazã numai dupã rãcirea corespunzãtoare a îmbinãrilor sudate. Dupã stratul de nisip acoperirea conductei din polietilenã se efectueazã în straturi subţiri, cu pãmânt mãrunţit, prin compactare dupã fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueazã într-o perioadã mai rãcoroasã a zilei, pe zone de 20 ... 30 m, avansând într-o singurã direcţie, pe cât posibil în urcare.
10.10. Conductele din oţel se aşeazã în şanţ astfel încât sã nu se deterioreze izolaţia. Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri, cu pãmânt mãrunţit sau nisip, prin compactare dupã fiecare strat, cu grosime maximã de 20 cm, în cazul compactãrii manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactãrii mecanice.
Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisã numai dupã realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se va stabili în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximã.
Se recomandã ca acoperirea conductei în timpul verii sã se realizeze în perioadele mai rãcoroase ale zilei.
10.11. În dreptul rãsuflãtorilor peste conducta din polietilenã care a fost acoperitã pe toatã lungimea cu un strat de nisip gros de 10 ... 15 cm se adaugã un strat de piatrã mãruntã, gros de 15 cm, peste care se aşeazã calota rãsuflãtorii;
În dreptul rãsuflãtorilor pentru conducte din oţel, conducta se înconjoarã pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5 ... 10 cm peste care se adaugã un strat de piatrã de râu cu granulaţia 5 ... 8 mm, gros de 15 cm peste care se aşeazã calota rãsuflãtorii.
10.12. Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversãrilor cãilor ferate, autostrãzilor, drumurilor naţionale şi altele asemenea.

Executarea îmbinãrilor

10.13. Îmbinarea conductelor îngropate se face prin sudurã, cu excepţia îmbinãrii capului protector al teului de branşament, care se îmbinã prin înşurubare.
10.14. Îmbinarea ţevilor negre din oţel, montate aparent, este admisã prin:
- fitinguri, la diametre pânã la:
● 100 mm, (4"), pentru presiunea joasã şi redusã:
● 20 mm, (3/4"), pentru presiunea medie;
● sudura, la diametre peste 20 mm (3/4"), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate.
Se acordã prioritate îmbinãrilor prin sudurã la conductele montate aparent.
10.15. Îmbinãrile prin sudurã se executã numai de sudori autorizaţi ISCIR conform reglementãrilor în vigoare. Se va evita sudarea în condiţii meteorologice improprii. Pentru situaţii speciale se vor lua toate mãsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preîncãlzirea capetelor etc.).
Este interzisã rãcirea forţatã a sudurilor.
Sudurile se marcheazã conform reglementãrilor în vigoare şi a standardelor specifice (6726; 7084/4; 8183; 8299; SR EN 29692).
10.16. Ţevile din oţel de construcţie sudatã se îmbinã astfel încât capetele sudurilor longitudinale sau elicoidale sã nu fie în prelungire, ci decalate alternativ. Decalajul este în funcţie de diametrul conductei şi este cel puţin 10 mm.
10.17. Îmbinãrile sudate la conducte din oţel se executã:
a) din punct de vedere al realizãrii:
- cap la cap;
- cu manşon:
● în funcţie de condiţiile locale (eforturi mari în terenuri accidentate sau cu agresivitate mare);
● la traversãri de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie;
- cu niplu interior, recomandate la ţevi cu diametrul interior peste 100 mm.
b) din punct de vedere al procedeului de sudurã:
- cu flacãrã oxiacetilenicã, pânã la diametrul de 100 mm;
- cu arc electric, pentru orice diametru.
Toate sudurile executate la conductele de distribuţie amplasate pe arterele de circulaţie se vor întãri cu eclise. Numãrul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:

- 50 < Dn ≤ 150 - 3 buc;
- 150 < Dn ≤ 300 - 4 buc;
Dn > 300 - 6 buc.

Îmbinarea ţevilor se face în tronsoane cu lungime cât mai mare, în funcţie de condiţiile locale (canalizaţii subterane, construcţii etc.).
10.18. Îmbinãrile prin sudurã pentru conductele din oţel subterane şi aeriene, trebuie sã corespundã clasei de calitate II, prevãzutã în instrucţiunile tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinãrilor sudate la conducte tehnologice, indicativ I 27.
Clasa de calitate a îmbinãrilor sudate se indicã în proiectul de execuţie.
Controlul calitãţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive în conformitate cu prevederile standardelor 6606; 8539; 10138; SR ISO 3059 etc. şi prescripţiile tehnice CR 4, CR 20 şi I 27 sau alte metode de control nedistructiv legal aprobate.
Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din oţel este obligatoriu la reţele şi instalaţii subterane, rezultatele consemnându-se în buletine de verificare.
Toate sudurile de poziţie se verificã prin control nedistructiv.
10.19. Îmbinarea conductelor din polietilenã se realizeazã prin sudurã (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etanşare prin presare pe pereţii ţevilor).
10.20. Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenã se realizeazã cu aparate de sudurã care sunt agrementate tehnic în România de cãtre organismele abilitate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cãrţile tehnice ale fiecãruia. Reviziile tehnice se vor face de cãtre unitãţile de service ale furnizorului de aparate şi la intervale de timp precizate de producãtor. Îmbinãrile se realizeazã numai de sudori autorizaţi.
10.21. Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilenã în funcţie de dimensiuni se realizeazã prin urmãtoarele procedee:
a) Îmbinarea prin sudurã cap la cap
Se realizeazã între conducte sau între conducte şi fitinguri pentru sudurã cap la cap cu diametre de cel puţin 75 mm.
b) Îmbinarea prin electrofuziune
Se realizeazã între conducte obişnuite şi electrofitinguri din polietilenã având diametrele de peste 32 mm (diametre pentru care existã electrofitinguri).
c) Îmbinarea cu fitinguri mecanice
Îmbinarea dintre o conductã din polietilenã şi o conductã sau fiting printr-o înfiletare, racord de compresie, flanşe sau de alte tipuri este o îmbinare mecanicã. Ansamblul astfel realizat trebuie sã asigure o rezistenţã la presiune şi etanşeitate pe durata normalã de viaţã.
Se realizeazã între conducte şi fitinguri având diametrele cuprinse între 32 şi 63 mm.
Fitingurile mecanice sunt nedemontabile fiind formate din:
- corp;
- inel interior;
- garnituri de etanşare.
Îmbinarea între fitingul interior şi ţeavã se realizeazã prin simpla introducere a ţevii în fiting, capãtul fitingului fiind şanfrenat şi curãţat anterior introducerii.
Alte tipuri de îmbinãri cu fitinguri mecanice se pot folosi cu condiţia de a fi atestate/agrementate tehnic.
10.22. Îmbinãrile între conductele din polietilenã şi conductele din metal se realizeazã cu fitinguri de trecere pentru diametre nominale cuprinse între 32 şi 630 mm. Acestea pot fi fixe (sudate atât pe conducta din polietilenã cât şi pe conducta din metal) sau demontabile (cu filete şi flanşe în cãmin de vizitare) pentru diametre mari. Fitingurile de trecere se monteazã pe porţiunea orizontalã a conductelor.
10.23. Controlul calitãţii sudurilor pentru conducte din polietilenã se face vizual şi, dupã caz, prin metode nedistructive conform prevederilor proiectului de execuţie avizat de operatorul licenţiat de distribuţie. Controlul vizual al calitãţii sudurilor are la bazã prevederile prescripţiei tehnice CR 21.
10.24. Operatorul sistemului de distribuţie are obligaţia de a controla, în timpul execuţiei, calitatea lucrãrilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le considerã necesare, având dreptul de a cere constructorului efectuarea verificãrii sudurilor prin oricare din metodele prezentate. În cazul în care calitatea lucrãrilor nu corespunde prevederilor prezentelor norme tehnice, a standardelor şi procedurilor aplicabile, operatorul sistemului de distribuţie îndreptãţit pentru controlul lucrãrilor are dreptul de a solicita constructorului refacerea lucrãrilor la nivelul de calitate corespunzãtor.
Pentru distribuţiile noi investitorul este obligat sã încheie contract cu un operator licenţiat de distribuţie în scopul asigurãrii controlului lucrãrilor pe parcursul execuţiei.
10.25. Nu se admit nici un fel de intervenţii pentru corectarea oricãror tipuri de îmbinãri.
10.26. Îmbinãri prin flanşe se admit la:
- conducte îngropate, numai la armãturi (vane) sau la legãturile de separare electricã montate în cãmine de vizitare, cu izolarea anticorozivã corespunzãtoare;
- în staţii şi posturi de reglare mãsurare;
- conducte şi armãturi cu diametrul mai mare de 50 mm, montate aparent;
10.27. Îmbinãri prin racord olandez se admit numai la:
- regulatoare de presiune pentru debit mic;
- contoare volumetrice cu membranã;
- aparatele de utilizare dupã robinetul de siguranţã montat pe conductã.

Schimbãri de direcţie, ramificaţii, reducţii

10.28. Pentru schimbãri de direcţie, ramificaţii şi reducţii la conductele din oţel, se pot utiliza:
- fitinguri filetate, numai la instalaţii aparente;
- curbe trase pentru sudare;
- ţevi trase curbate la rece, cu diametrul nominal pânã la 100 mm, pe maşini speciale:
- ţevi trase curbate la cald, cu diametrul nominal pânã la 350 mm:
- curbe din segmente, confecţionate din ţevi trase, ţevi sudate elicoidal şi din tole de oţel, pentru conducte cu diametrul nominal peste 350 mm, cu condiţia controlului integral al sudurilor prin metode nedistructive.
- ramificaţii prin sudarea directã pe conducte principale, permise numai pe conducte principale cu diametrul de cel puţin 40 mm, pentru ramificaţii cu diametrul minim de 20 mm;
- ramificaţii prin mufe sudate pe conducta principalã, permise pe conducte cu diametrul de cel puţin 20 mm, pentru ramificaţii cu diametrul egal sau mai mic decât conducta principalã.
10.29. La curbarea ţevilor trase se respectã razele minime de curburã indicate în standard 830. În cazul conductelor care se supun godevilãrii se respectã razele de curburã impuse de standardele aplicabile. Curbarea ţevilor sudate longitudinal se realizeazã poziţionând cordonul de sudurã paralel cu axa neutrã a curbei.
10.30. Îndoirea ţevilor şi confecţionarea curbelor se realizeazã:
- pe baza unei tehnologii verificate;
- cu un control tehnic corespunzãtor.
10.31. Ramificaţia din conducte aparente este admisã prin:
- fitinguri la conducte cu diametrul pânã la 100 mm;
- sudurã la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.
10.32. Ramificaţia dintr-o conductã subteranã este admisã prin racord direct, sudat pe conductã.
Dacã diametrul ramificaţiei depãşeşte 50% din diametrul conductei, se întãreşte derivaţia prin gusee triunghiulare.
La ţevile sudate, racordarea nu se executã pe cordonul de sudurã.
10.33. Pentru realizarea schimbãrilor de direcţii, ramificaţii şi reducţii la conductele din polietilenã se pot utiliza:
- fitinguri uzinate:
- injectate (coturi, curbe, teuri, reducţii, etc.);
- din segmente de conductã prin sudurã cap la cap (coturi, teuri);
- curbarea la rece a conductelor din polietilenã (dupã raza de curburã permisã de material în funcţie de diametrul nominal şi grosimea peretelui).
10.34. Pentru realizarea unor schimbãri de direcţie ţevile din polietilenã pot fi curbate fãrã aport de cãldurã. Raza minimã de curburã pentru ţeava SDR 11 este 30 D(n).
10.35. Legarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel se face în funcţie de diametrul acestora, conform prevederilor de la art 6.45.
10.36. Legarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilenã se face în funcţie de diametrul acestora:
- branşamente cu diametru pânã la 63 mm inclusiv, se leagã prin intermediul unui teu de branşament fãrã scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
- branşamente cu diametru peste 63 mm se leagã prin intermediul unei îmbinãri de ramificaţie. Pentru diametre mai mari de 110 mm se instaleazã o vanã de secţionare din polietilenã.

Montarea conductelor

10.37. La punerea în lucru, ţevile se curãţã la interior şi exterior şi se protejeazã obligatoriu în timpul montajului împotriva pãtrunderii de corpuri strãine. Capetele tronsoanelor se protejeazã cu capace.
10.38. Montarea conductelor se face prin rezemare simplã, astfel încât sã nu se producã tensionarea mecanicã a acestora. Se recomandã ca ţevile sudate longitudinal montate suprateran sã aibe cordonul de sudurã astfel încât sã fie vizibil dupã montare. În cazul montãrii coloanelor de alimentare cu gaze naturale a instalaţiilor de utilizare din blocuri de locuinţe, cu mai mult de 3 niveluri, acestea se vor monta obligatoriu în casa scãrii.
10.39. Conductele sau fitingurile din polietilenã nu se deformeazã la cald în vederea montãrii.
10.40. În timpul montãrii conductelor se iau mãsuri pentru evitarea deteriorãrii instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinãtori.
10.41. Conductele din polietilenã se perforeazã dupã efectuarea sudurii teului de branşament cu branşamentul propriu zis.
Perforarea conductei se realizeazã cu freze specifice acestui scop.
Dupã efectuarea perforãrii racordul de branşament se etanşeazã prin înfiletarea capacului exterior prevãzut cu garniturã.
10.42. Montarea conductelor în tuburi de protecţie se face astfel încât sã nu existe îmbinãri pe toatã lungimea tubului. Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m, se admit numai îmbinãri prin sudare care în mod justificat nu se pot evita.
Fiecare sudurã pozatã în tub de protecţie va fi verificatã prin metode nedistructive.
10.43. Susţinerea conductelor aparente pe elementele de construcţii se realizeazã, cu brãţãri sau console, în funcţie de diametru, la distanţe de:
- 1,5 .... 8,0 m între punctele de susţinere;
- 20 .... 30 mm între conducte şi elementele de construcţii.
Între elementele de susţinere şi conducta metalicã se asigurã o rezistenţã de izolaţie de minim 1 MΩ. Se asigurã electrosecuritatea porţiunilor aparente prin legarea directã sau, în cazul reţelelor protejate catodic, indirectã (prin dispozitive de electrosecuritate şi decuplare electricã) a acestora la o prizã de împãmântare de maxim 4Ω.
Fixarea elementelor de susţinere se face astfel încât sã asigure rezistenţa necesarã pentru toatã perioada de funcţionare.
10.44. Conductele şi branşamentele din polietilenã sunt însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru cu izolaţie corespunzãtoare unei tensiuni de strãpungere de minim 5 kV, de secţiune minim 0,8 mmp, monofilar, montat de-a lungul conductei şi prin care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cãrora se poate determina cu precizie amplasarea conductei şi integritatea acestuia (fig. 17).
Fiecare îmbinare a firului trasor se executã conform tehnologiei elaboratã sau aprobatã de operatorul de distribuţie licenţiat.
Conductele de polietilenã pot fi însoţite pe traseu în scopul indentificãrii şi de alte sisteme de semnalizare/detecţie atestate/agrementate tehnic
10.45. Deasupra conductei, pe toatã lungimea traseului, la o înãlţime de 25 cm de generatoarea superioarã a acesteia este obligatorie montarea unei benzi sau grile de avertizare din polietilenã de culoare galbenã cu o lãţime minimã de 15 cm şi inscripţionatã <<Gaz metan>> (fig. 17).
10.46. Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate de consum se închid obligatoriu cu dopuri din fontã sau oţel, etanşate, chiar dacã conductele respective sunt prevãzute cu robinete.
10.47. Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare, se fixeazã rigid şi etanş de elementele de construcţie şi depãşesc faţa finitã a acestora cu:
- 10 mm la pereţi şi plafoane;
- 50 mm la pardoseli.
10.48. Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare se monteazã:
- la partea superioarã a pereţilor deasupra conductelor pentru alte instalaţii;
- deasupra uşilor şi ferestrelor.

Montarea aparatelor de mãsurã, control şi reglaj

10.49. Aparatele de mãsurã, control şi reglaj se verificã şi se monteazã conform instrucţiunilor producãtorilor, standardelor de specialitate aplicabile şi/sau a altor reglementãri specifice tipului de aparat.

Montarea aparatelor de utilizare şi a arzãtoarelor

10.50. Montarea aparatelor de utilizare şi a arzãtoarelor se face în conformitate cu reglementãrile tehnice şi instrucţiunile de montaj date de producãtor, dupã recepţia instalaţiei de utilizare.
10.51. Robinetele de manevrã şi de siguranţã se monteazã astfel încât sã fie ferite de acţionãri necontrolate. Poziţionarea robinetului de manevrã al aparatului de utilizare trebuie sã permitã acţionarea acestuia astfel încât utilizatorul sã poatã supraveghea aprinderea focului.
10.52. Aparatele de utilizare şi arzãtoarele se monteazã conform instrucţiunilor date de producãtori, de cãtre agenţi economici autorizaţi de ISCIR conform reglementãrilor specifice.
10.53. Burlanele de evacuare a gazelor arse se monteazã asigurându-se rezistenţa mecanicã a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoane. Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor. Pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii. La introducerea în coş se asigurã etanşeitatea cât şi secţiunea liberã a coşului.
10.54. La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos:
- aparatele de utilizare se adapteazã la noul combustibil;
- canalele de fum, coşurile şi tirajul se verificã şi remediazã, dupã caz;
Verificarea şi controlul în timpul executãrii lucrãrilor
10.55. Execuţia de lucrãri pentru realizarea unui nou sistem de distribuţie a gazelor naturale se face numai în baza autorizaţiilor emise de ANRGN şi cu avizul operatorului de distribuţie licenţiat, împuternicit pe bazã de contract încheiat cu investitorul pentru controlul calitãţii lucrãrilor în timpul execuţiei.
10.56. Executantul trebuie sã respecte prevederile proiectului şi ale reglementãrilor în vigoare şi efectueazã toate verificãrile impuse de acestea.
10.57. Rezultatele verificãrilor se consemneazã într-un proces verbal de lucrãri ascunse (anexa 7), care se semneazã de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar şi operatorul licenţiat de distribuţie, pentru urmãtoarele operaţiuni:
- realizarea sudurilor;
- tipul şi calitatea izolaţiei anticorosive;
- verificarea rezistenţei de izolaţie dupã umplerea completã a şanţului cu pãmânt (verificare pentru care se va specifica numãrul şi data "Buletinului de Încercãri" elaborat de un laborator de specialitate autorizat);
- respectarea distanţelor de siguranţã faţã de alte instalaţii;
- traversarea traseelor altor instalaţii;
- adâncimea de pozare a conductelor.
10.58. Operatorul licenţiat de distribuţie controleazã, în timpul execuţiei, calitatea lucrãrilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le considerã necesare.
Terminarea unei porţiuni de instalaţie, care se poate proba independent, constituie fazã determinantã şi se supune verificãrii, potrivit legii.

11. PROTECŢIA ECHIPAMENTELOR ŞI A CONDUCTELOR DIN OŢEL ÎMPOTRIVA COROZIUNII

11.1. Toate echipamentele şi conductele metalice se protejeazã contra coroziunii în funcţie de modul de montare subteran sau aparent.
11.2. Protecţia echipamentelor şi a conductelor aparente se face prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se executã dupã efectuarea verificãrilor la presiune.
Conductele aparente din sisteme de distribuţie şi cele din instalaţiile de utilizare industriale exterioare vor fi vopsite în culoarea galbenã.
11.3. Protecţia conductelor subterane executate din oţel se face prin:
- izolaţie de bazã cu bitum conform standardului 7335/3;
- izolaţie de bazã cu alte materiale agrementate tehnic;
- izolaţie de bazã şi protecţie catodicã.
Izolaţia de bazã se executã astfel încât sã se asigure continuitatea protecţiei pe întregul traseu al conductei.
Protecţia mecanicã a izolaţiei cu bitum se executã prin aplicarea, peste ultimul strat, a unui strat din materiale corespunzãtoare acestui scop.
11.4. Alegerea tipului şi calitãţii protecţiei se face în funcţie de agresivitatea solului şi poluarea cu curenţi de dispersie în curent continuu şi curent alternativ din zona în care se monteazã conducta, cu respectarea prescripţiilor tehnice specifice (I 14, EN12954-2001, etc.)
11.5. Suprafaţa ţevilor din oţel se curãţã înainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinţã prin şablare) îndepãrtându-se complet rugina şi urmele de grãsime. Se recomandã utilizarea stabilizatorilor de ruginã atestaţi/agrementaţi tehnic.
Ţevile cu defecte de suprafaţã vizibile se retrag de la izolare.
11.6. Izolarea se face în staţii autorizate. Verificarea calitãţii se face conform reglementãrilor în vigoare. Se admite izolarea la locul de montaj numai la suduri şi curbe, precum şi pentru corectarea degradãrilor produse în timpul manipulãrii conductelor.

Protecţia catodicã a conductelor de oţel

11.7. Realizarea protecţiei catodice se face conform prevederilor din EN 12954-2001 şi respectând "Normativul pentru protecţia contra coroziunii a conductelor metalice îngropate" I 14.
Aplicarea protecţiei catodice se face în raport cu agresivitatea solului, curenţii de dispersie "vagabonzi", de potenţialele efective conductã/sol şi rezistivitatea solului, rezultate din determinãri specifice, efectuate de un laborator de specialitate.
11.8. În cazul în care nu a fost aplicatã iniţial protecţia catodicã, operatorul licenţiat de distribuţie efectueazã determinãri (cel puţin o datã pe an) de potenţial conductã/sol pentru a stabili, dacã este necesarã aplicarea protecţiei catodice, în funcţie de starea izolaţiei şi condiţiile de sol, în conformitate cu EN 12954 - 2001.
Determinãrile se efectueazã la fiecare branşament, iar în situaţia în care acestea lipsesc, la intervale de 250 m (intravilan) sau 500 m (extravilan). Diagramele de potenţial (valorile potenţial conductã/sol - de-a lungul conductei) obţinute se anexeazã la "Cartea tehnicã a construcţiei"
11.9. Pentru asigurarea electrosecuritãţii conductelor şi instalaţiilor aferente şi pentru efectuarea determinãrilor privind starea de coroziune, conductele aparţinând sistemului de distribuţie şi dupã caz instalaţiile exterioare de utilizare, se prevãd cu:
a) prize de potenţial, care se monteazã la intervale conform standardului 7335/8. În situaţia conductelor de presiune redusã şi joasã prevãzute cu branşamente, efectuarea determinãrilor de potenţial se poate face direct pe branşament. Montarea prizelor de potenţial se impune doar pe tronsoanele fãrã branşament pe distanţe mai mari decât cele prevãzute în standardul 7335/;
b) Piese electroizolante care se monteazã:
- la capãtul fiecãrui branşament sau racord;
- pe traseele conductelor, acolo unde este necesar;
- la intrarea şi la ieşirea din staţiile de reglare, piese electroizolante.

12. VERIFICĂRI ŞI PROBE DE REZISTENŢĂ ŞI ETANŞEITATE LA SISTEMELE
DE DISTRIBUŢIE ŞI LA INSTALAŢIILE DE UTILIZARE A GAZELOR NATURALE

12.1. Verificãrile de rezistenţã şi etanşeitate a sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare se efectueazã de cãtre executant pe parcursul realizãrii lucrãrilor.
12.2. Probele de rezistenţã şi etanşeitate a sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare se efectueazã de cãtre executant în prezenţa delegatului operatorului licenţiat de distribuţie la terminarea lucrãrilor în vederea recepţiei.
12.3. Presiunile necesare efectuãrii verificãrilor şi probelor de rezistenţã şi etanşeitate se realizeazã cu aer comprimat la conductele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare şi cu apã la staţiile de reglare-mãsurare. Valorile presiunilor sunt date în tabelul 10:

Tabelul 10

PRESIUNILE [bar] NECESARE EFECTUĂRII VERIFICĂRILOR ŞI PROBELOR DE
ETANŞEITATE ÎN FUNCŢIE DE FELUL INSTALAŢIILOR ŞI TREAPTA DE PRESIUNE


┌────┬───────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────────────┐
│Nr. │ Felul instalaţiilor şi treapta de │  Verificarea şi   │ Verificarea şi  │
│crt.│             presiune              │proba de rezistenţã│proba de etanşare│
│    │                                   │       [bar]       │      [bar]      │
├────┼───────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 1. │Conducte de distribuţie şi         │                   │                 │
│    │instalaţii de utilizare subterane: │                   │                 │
│    │1.1. Presiune medie*)              │         9         │        6        │
│    │1.2. Presiune redusã               │         4         │        2        │
│    │1.3. Presiune joasã                │         2         │        1        │
├────┼───────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 2. │Staţii de reglare-mãsurare, avand  │                   │                 │
│    │în amonte:                         │                   │                 │
│    │2.1. Presiune medie                │         9         │        6        │
│    │2.2. Presiune redusã               │         4         │        2        │
├────┼───────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 3. │Instalaţii de utilizare aparente:  │                   │                 │
│    │3.1. Presiune medie                │         9         │        6        │
│    │3.2. Presiune redusã               │         4         │        2        │
│    │3.3. Presiune joasã                │         1         │     0.2**)      │
└────┴───────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────────────┘

_____________
*) În cazul conductelor realizate din PE 80 proba de rezistenţã se face la 6 bar şi proba de etanşeitate se face la 4 bar
**) Cu manevrarea armãturilor

12.4. Se recomandã, pentru conductele din oţel care se monteazã subteran, efectuarea verificãrilor înainte de coborârea acestora în şanţ.
12.5. Efectuarea verificãrilor şi probelor la sistemele de distribuţie a gazelor naturale din polietilenã, se efectueazã dupã rãcirea la nivelul temperaturii exterioare a ultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.
12.6. Efectuarea verificãrilor şi probelor la conductele de distribuţie se realizeazã astfel:
- verificarea se face pe tronsoane de pânã la 500 m la presiuni conform tabelului 10. Verificarea se considerã corespunzãtoare dacã presiunea se menţine constantã timp de minim 4 ore.
- proba se executã pe conductele terminate şi se efectueazã la presiuni conform tabelului 10. Proba se considerã corespunzãtoare dacã presiunea se menţine constantã timp de 24 de ore.
12.7. În cazul în care recepţia se face simultan pentru conducte şi branşamente din polietilenã probele de etanşeitate şi rezistenţã se efectueazã la presiuni conform tabelului 10.
În cazul în care se realizeazã numai recepţia branşamentelor din polietilenã probele de etanşeitate şi rezistenţã se fac înainte de perforarea conductei la presiuni conform tabelului 10.
Timpul de realizare a probei de rezistenţã este de 24 de ore, iar pentru proba de etanşeitate este de 1 orã.
12.8. La efectuarea probelor de rezistenţã şi etanşeitate, aparatele de bazã pentru mãsurarea presiunii şi a temperaturii vor fi de tipul cu înregistrare continuã, cu verificarea metrologicã în termen de valabilitate şi se monteazã de cãtre personal autorizat (atestat) de cãtre BRML. Clasa de exactitate a acestor aparate de mãsurã trebuie sã fie de minimum 1,5. Pe lângã aparatele de bazã se monteazã în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperaturã, având aceiaşi clasã de exactitate cu cea a aparatelor de bazã. Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperaturã fie pe diagramã fie pe protocolul printat dat de echipamentul electronic costituie dovada probelor de rezistenţã şi de etanşeitate. Aceste înregistrãri se dateazã şi semneazã de cãtre responsabilul metrolog, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţin şi urmãtoarele date: lungimea şi diametrul tronsonului de conductã supus probelor, datele de identificare şi verificare ale aparatelor de mãsurare.
12.9. Verificãrile şi probele de rezistenţã şi etanşeitate se efectueazã dupã egalizarea temperaturii aerului din conductã cu temperatura mediului ambiant.
12.10. Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii în cazul reţelelor de distribuţie este în funcţie de volumul conductei, conform valorilor date în tabelul nr. 11:

Tabelul 11

TIMPUL NECESAR PENTRU EGALIZAREA TEMPERATURII ÎN FUNCŢIE DE
VOLUMUL ŞI FELUL MATERIALELOR CONDUCTEI


┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│    Volumul   │ Timp necesar pentru egalizarea temperaturii conductei montate │
│  conductei   │                                                               │
├──────────────┼─────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤
│              │          îngropat           │             Aparent             │
│     [mc]     ├──────────────┬──────────────┼─────────────────────────────────┤
│              │   OL [ore]   │   PE [ore]   │            [minute]             │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│     0.1      │     0,50     │     0,75     │                10               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│     0.2      │     0,75     │     1,00     │                20               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│     0.3      │     1,00     │     1,50     │                30               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│     0.5      │     1,50     │     2,00     │                40               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│      1       │     2,00     │     3,00     │                50               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│      2       │     2,50     │     3,75     │                60               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│      3       │     3,00     │     4,50     │                75               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│      4       │     4,00     │     6,00     │                90               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│      5       │     5,00     │     7,50     │               100               │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│10 şi mai mare│     8,00     │    12,00     │               120               │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴─────────────────────────────────┘

Corespondenţa între volumul şi lungimea conductelor de uz curent este prezentatã în tabelul 12

Tabelul 12

LUNGIMEA CONDUCTEI [m], CORESPUNZĂTOARE VOLUMULUI [mc] ŞI ÎN
FUNCŢIE DE DIAMETRUL ACESTEIA




┌─────────┬────────┬───────────────┬─────┬────┬────┬─────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│         │        │               │     │    │    │     │   │    │    │    │    │    │    │    │    │     │
│         │        │        V, [mc]│     │    │    │     │   │    │    │    │    │    │    │    │    │     │
│         │        │               │     │    │    │     │   │    │    │    │    │    │    │    │    │     │
│Diametrul│ De x S │               │0.001│0.01│0.05│0.075│0.1│0.15│0.30│0.60│0.90│ 1  │1.5 │ 2  │ 5  │ 10  │
│  [in]   │  [mm]  │               │     │    │    │     │   │    │    │    │    │    │    │    │    │     │
│         │        │V (unitar),    │     │    │    │     │   │    │    │    │    │    │    │    │    │     │
│         │        │[mc/m]         │     │    │    │     │   │    │    │    │    │    │    │    │    │     │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│    1    │ 32 x 3 │5.30660 x 10^-4│ 1.9 │18.8│ 94 │ 141 │188│283 │565 │1131│1696│1884│2825│3769│9423│18848│
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│  1 1/4  │ 38 x 3 │8.03840 x 10^-4│ 1.2 │12.4│62.2│ 93  │124│187 │373 │746 │1120│1224│1866│2488│6220│12441│
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│  1 1/2  │ 48 x 3 │1.38474 x 10^-3│  -  │7.2 │ 36 │ 54  │72 │108 │217 │433 │650 │722 │1083│1444│3611│7221 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│    2    │57 x 3.5│2.55046 x 10^-3│  -  │3.9 │19.6│ 29  │39 │ 59 │118 │235 │353 │392 │588 │784 │1960│3921 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│  2 1/2  │73 x 3.5│3.21536 x 10^-3│  -  │3.11│15.6│ 23  │31 │46.6│ 93 │187 │280 │311 │466 │622 │1555│3110 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│    3    │89 x 3.5│5.27834 x 10^-3│  -  │ -  │9.5 │14.2 │19 │ 28 │ 57 │114 │170 │189 │284 │379 │947 │1894 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│    4    │108 x 4 │7.85000 x 10^-3│  -  │ -  │6.4 │ 9.6 │13 │ 19 │ 38 │ 76 │115 │127 │191 │255 │637 │1274 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│    5    │133 x 4 │1.22656 x 10^-2│  -  │ -  │ 4  │  6  │ 8 │ 12 │ 24 │48.9│ 73 │ 81 │122 │163 │408 │ 815 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│    6    │168 x 5 │1.95967 x 10^-2│  -  │ -  │ -  │ 3.8 │ 5 │7.7 │ 15 │ 31 │ 46 │ 51 │ 76 │102 │255 │ 510 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│    8    │219 x 6 │3.36364 x 10^-2│  -  │ -  │ -  │  -  │ 3 │4.5 │8.9 │ 18 │26.7│ 30 │ 44 │ 59 │149 │ 297 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│   10    │273 x 7 │5.26585 x 10^-2│  -  │ -  │ -  │  -  │ - │2.8 │5.7 │11.4│ 17 │ 19 │ 28 │ 38 │ 95 │ 190 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│   12    │324 x 8 │7.44682 x 10^-2│  -  │ -  │ -  │  -  │ - │ -  │ 4  │ 8  │ 12 │ 13 │ 20 │ 27 │ 67 │ 134 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│   14    │377 x 9 │1.01171 x 10^-1│  -  │ -  │ -  │  -  │ - │ -  │ 3  │5.9 │8.9 │ 10 │ 15 │ 20 │ 49 │ 99  │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│   16    │419 x 9 │1.26228 x 10^-1│  -  │ -  │ -  │  -  │ - │ -  │ -  │4.8 │ 7  │ 8  │11.9│ 16 │ 40 │ 79  │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│   20    │530 x 9 │2.05783 x 10^-1│  -  │ -  │ -  │  -  │ - │ -  │ -  │ -  │4.4 │4.9 │7.3 │9.7 │ 24 │ 48  │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│   24    │620 x 9 │2.84487 x 10^-1│  -  │ -  │ -  │  -  │ - │ -  │ -  │ -  │ -  │ -  │5.3 │ 7  │17.6│ 35  │
└─────────┴────────┴───────────────┴─────┴────┴────┴─────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘

12.11. În timpul verificãrilor şi probelor nu se admit pierderi de presiune.
12.12. Condiţiile de efectuare a probelor şi rezultatele acestora se consemneazã în procesul verbal de recepţie tehnicã conform modelului din anexele 8.1 şi 8.2.
12.13. Este interzisã remedierea defectelor la conducte şi branşamente în timpul efectuãrii probelor.
12.14. Efectuarea probelor de rezistenţã a conductelor din staţiile şi posturile de reglare se face cu blindarea la ambele capete ale contoarelor şi regulatoarelor. Probele de etanşeitate se fac cu toate dispozitivele şi echipamentele montate în stare de funcţionare.
12.15. La extinderi de instalaţii de utilizare, conductele se probeazã în aceleaşi condiţii ca orice instalaţie nouã.
Sunt exceptate derivaţiile din instalaţiile de utilizare aparente în funcţiune, care nu depãşesc lungimea de 4 m. Acestea se verificã cu un produs spumant, sub presiunea gazelor din conductã.
12.16. Se supun probelor de presiune şi etanşeitate şi porţiunile de conducte înlocuite sau modificate din instalaţiile existente.

13. RECEPŢIA TEHNICĂ ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE

13.1. Recepţia tehnicã şi punerea în funcţiune a lucrãrilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, prin specialişti delegaţi la cererea instalatorului autorizat al executantului.
Operaţiile tehnice necesare pentru recepţie şi punere în funcţiune a noilor instalaţii se fac de executant, prin instalatorul autorizat, în prezenţa:
- delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie, pentru conductele de distribuţie, branşamente, staţii şi posturi de reglare;
- delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie şi al beneficiarului, pentru instalaţiile de utilizare. Dacã se considerã necesar se convoacã şi proiectantul.
Efectuarea recepţiei tehnice şi a punerii în funcţiune se confirmã pe baza de documente încheiate conform anexelor nr. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.1 şi 8.2.

Documentele necesare pentru efectuarea recepţiei tehnice

13.2. Pentru toate lucrãrile se prezintã documentaţie completã, cu toate modificãrile aduse pe parcursul executãrii lucrãrilor.
Pentru instalaţiile de utilizare se depune dosar definitiv, care conţine toate piesele din dosarul preliminar, cu modificãrile survenite.
13.3. Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi branşamentele, se prezintã în plus:
- fişa tehnicã a conductei de distribuţie gaze naturale/a branşamentului (anexa 10/anexa 11);
- pe planul avizat, poziţia cotatã a armãturilor, schimbãrilor de direcţie, rãsuflãtorilor, sudurilor de poziţie, cãminelor, adâncimea de pozare a conductei etc;
- certificatul de calitate al ţevilor;
- factura de procurare a ţevilor şi armãturilor;
- buletinele pentru controlul nedistructiv al sudurilor;
- buletin de calitate a protecţiei anticorosive, eliberat de un laborator autorizat;
- proces verbal pentru lucrãri ascunse, însoţit şi de buletinul de verificare a calitãţii izolaţiei conductelor îngropate (dupã umplerea completã a şanţului cu pãmânt) şi de asigurare a electrosecuritãţii porţiunilor de conductã aparentã (rezistenţa de dispersie a prizelor de împãmântare/electrosecuritate), eliberat de un laborator de specialitate, autorizat (anexa 7);
- situaţia de platã a lucrãrilor;
- autorizaţia de construire;
- procesul verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de administraţia domeniului public.
13.4. Pentru staţii şi posturi de reglare, se prezintã în plus:
- fişa tehnicã a staţiei de reglare-mãsurare (anexa 12);
- agremente tehnice pentru elementele componente;
- certificatele de calitate pentru materialele folosite;
- factura de procurare a echipamentului;
- situaţia de platã a lucrãrilor;
- proces verbal de încercãri, pentru staţiile confecţionate în atelier;
- buletin de verificare a prizei de împãmântare şi respectarea prevederilor de electrosecuritate
13.5. Recepţia tehnicã se face prin:
- verificarea documentelor de recepţie;
- verificarea calitãţii lucrãrilor şi a concordanţei acestora cu proiectul avizat;
- efectuarea probelor de rezistenţã şi de etanşeitate de cãtre executant în prezenţa delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor

13.6. Punerea în funcţiune se face pe baza procesului verbal de recepţie tehnicã, dupã încheierea contractului de furnizare a gazelor naturale.
13.7. Racordarea conductelor noi de distribuţie şi a branşamentelor la conductele în funcţiune, se face de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, la solicitarea scrisã a instalatorului autorizat care a executat lucrarea.
Operaţiile de închidere a sectorului, anunţarea abonaţilor şi redeschiderea sectorului se efectueazã de formaţia de exploatare a operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.
13.8. Îmbinãrile care s-au executat dupã proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalaţii la cele în funcţiune, se verificã la presiunea din conductã sau din instalaţie.
13.9. Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare, se face refularea aerului:
- prin capãtul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie în funcţiune;
- prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la branşamentele cu posturi de reglare.
- prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de ieşire din staţie, la branşamentele cu staţii de reglare, când acestea nu sunt prevãzute cu refulator;
- prin robinetele aparatelor de utilizare şi a unui racord flexibil scos în exteriorul clãdirii prin ferestrele încãperilor, la instalaţiile de utilizare.
13.10. La punerea în funcţiune a staţiilor şi posturilor de reglare se efectueazã urmãtoarele operaţiuni:
- se verificã legarea la centura de împãmântare a pãrţilor metalice conform art. 7.10;
- se verificã şi se închid toate armãturile staţiei sau postului de reglare;
- se verificã şi se închid toate punctele de ardere şi toate capetele instalaţiei;
- se deschide robinetul staţiei la branşament sau la instalaţia din amonte;
- se leagã instalaţiile în aval de staţia sau postul de reglare;
- se pune în funcţiune staţia, postul sau instalaţia de utilizare.
13.11. La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare, se urmãreşte comportarea regulatoarelor, arzãtoarelor şi aparatelor de utilizare, verificându-se stabilitatea şi aspectul calitativ al flãcãrii, cu:
- toate arzãtoarele şi aparatele consumatoare în funcţiune;
- un singur arzãtor în funcţiune (cu debitul cel mai mic din instalaţie).
Controlul arderii se va realiza folosind aparate pentru analiza gazelor arse.
13.12. La fiecare arzãtor şi aparat se verificã modul în care se face evacuarea gazelor de ardere, în urmãtoarele situaţii:
- funcţionarea individualã a arzãtoarelor şi aparatelor;
- funcţionarea simultanã a tuturor arzãtoarelor şi aparatelor, în cazul racordãrii la acelaşi coş de fum a mai multe aparate consumatoare de gaze.
În cazul funcţionãrii defectuoase a evacuãrii gazelor arse se procedeazã la:
- amânarea punerii în funcţiune, pânã la remedierea canalelor sau coşului de fum;
- sigilarea robinetelor arzãtorului sau aparatului de utilizare.
13.13. Aparatele consumatoare de gaze racordate la coş se pun în funcţiune numai dupã ce consumatorul prezintã dovada, nu mai veche de 30 zile, de verificarea şi curãţirea coşurilor de fum printr-o unitate abilitatã.
13.14. La punerea în funcţiune a oricãrei instalaţii de utilizare, delegatul operatorului sistemului de distribuţie are urmãtoarele obligaţii:
- sã monteze contorul de gaze naturale;
- sã verifice încheierea contractului de furnizare gaze;
- sã instruiascã consumatorul pentru folosirea corectã a instalaţiei de utilizare;
- sã încheie cu consumatorul şi instalatorul autorizat pentru execuţie proces-verbal de deschidere, conform anexei.
- sã predea consumatorului instrucţiunile privind modul de utilizare corectã a gazelor naturale, prevãzute în anexa 9.
13.15. Pentru lucrãrile aferente sistemului de distribuţie gaze (conducte, branşamente şi staţii de reglare mãsurare) înainte de punerea în funcţiune se predã operatorului sistemului de distribuţie cartea tehnicã a construcţiei, care va conţine:
a. pentru conductele din sistemul de distribuţie, staţii şi posturi:
- documentele care au stat la baza execuţiei, recepţiei şi punerii în funcţiune;
- planul conductelor efectiv montate pe traseul real, cu precizarea cotelor faţã de repere fixe uşor de identificat.
Pe plan se menţioneazã distanţele între suduri, locul sudurilor de poziţie, diametrele conductelor, locul schimbãrilor de diametru şi al schimbãrilor de direcţie, lungimea fiecãrui tronson de conductã, pe diametre şi lungimea totalã a conductei, locul de intersecţie cu alte conducte, distanţele pânã la alte instalaţii întâlnite în sãpãturã, construcţii sau obstacole subterane, locul dispozitivelor de închidere. Dacã este cazul se fac detalii de montaj la schimbãrile de direcţie sau diametre, la traversarea altor conducte sau construcţii subterane, pentru punctele de racord ale branşamentelor sau conductelor, pentru dispozitivele de închidere şi profile transversale în punctele aglomerate cu instalaţii subterane.
Profilele transversale se fac la subtraversãri de cãi ferate, drumuri, cursuri de ape.
b. pentru branşamente:
- planul de încadrare în zonã;
- plan şi schemã izometricã pe care se indicã diametrul, lungimea, punctul de racord, debitul instalaţiei de utilizare, distanţa de identificare faţã de repere fixe, poziţia şi caracteristicile constructive ale armãturilor, regulatoarelor, pieselor electroizolante.
c. pentru staţii de reglare:
- plan de situaţie;
- plan şi schema izometricã pe care se indicã diametrele şi lungimile panourilor, distribuitoarelor, poziţia regulatoarelor, armãturilor, flanşelor de mãsurare, poziţia şi caracteristicile contoarelor, punctele de intrare şi ieşire cu precizarea presiunilor, capacitatea de reglare şi mãsurare a staţiei;
- documentele care constituie obiectul dosarului preliminar şi definitiv
- poziţia ţãruşilor şi platbandelor aferente sistemului de împãmântare.
13.16. Pe planuri, proiectantul şi executantul înscriu, datele de identificare ale societãţii comerciale şi ale persoanelor autorizate pentru proiectarea şi execuţia lucrãrii.

14. PROTECŢIA, SIGURANŢA, IGIENA MUNCII

14.1. În toate etapele de proiectare şi executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respectã prevederile legale referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii.
14.2. În proiecte se includ prevederile actelor normative care sã permitã executarea şi exploatarea sistemului de distribuţie în condiţii de deplinã siguranţã şi sãnãtate, pe de o parte pentru personalul de execuţie iar pe de altã parte pentru personalul de exploatare.
14.3. Conducãtorii locurilor de muncã au obligaţia sã realizeze:
- instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
- dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;
- acordarea de alimentaţie de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea unor îmbolnãviri profesionale;
- verificarea stãrii utilajelor şi sculelor cu care se lucreazã şi înlãturarea sau repararea celor care prezintã defecţiuni;
- mãsurile organizatorice de protecţia, siguranţa şi igiena muncii, specifice lucrãrilor de gaze naturale ca: formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor, închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.
14.4. Prelucrarea materialelor din polietilenã se executã numai în ateliere bine aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.
14.5. În timpul lucrului muncitorii utilizeazã echipament de protecţie adecvat pentru a evita contactul cu substanţele de curãţire a conductelor şi fitingurilor utilizate înainte de efectuarea sudurii.
14.6. La desfãşurarea activitãţii în unitãţi ale agenţilor economici cu norme specifice de protecţie a muncii, se respectã şi prevederile din normele respective.
14.7. Principalele mãsuri obligatorii la executarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt:
- transportul ţevilor spre şantiere numai cu autovehicole sau remorci apte pentru aceastã operaţiune;
- încãrcarea şi descãrcarea ţevilor se face, cu macaraua ori pe planuri înclinate sau manual prin purtare directã, astfel încât sã se evite pericolul de lovire, rãnire sau electrocutare a persoanelor care efectueazã operaţiile respective;
- nu este permisã staţionarea muncitorilor sub conducte, în faţa planurilor înclinate pe care se descarcã conducte sau sub vasele cu bitum topit;
- în timpul transportului sau manipulãrii buteliilor de oxigen sau de acetilenã se iau toate mãsurile pentru împiedicarea cãderii sau lovirii acestora, fiind interzisã deplasarea prin rostogolire a acestora;
- buteliile sunt purtate de doi muncitori sau deplasate pe cãrucioare speciale;
- nu este permisã aşezarea buteliilor de oxigen şi acetilenã în bãtaia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi ridicate;
- manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de personal care are mâinile, hainele şi sculele curate, lipsite de urme de materii grase;
- manipularea instalaţiilor, a cazanelor, a gãleţilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum a conductelor, se fac numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protecţie pentru aceste operaţiuni;
- folosirea generatoarelor de acetilenã este permisã numai dacã acestea au supapa hidraulicã de siguranţã în bunã stare de funcţionare, umplutã cu apã la nivelul necesar;
- de la începerea sãpãturilor şi pânã la terminarea completã a lucrãrilor se utilizeazã semnalizatoare de zi şi de noapte, iar unde este cazul circulaţia este dirijatã de o persoanã instruitã în acest scop.

15. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

15.1. În toate etapele de proiectare şi execuţie a obiectivelor/sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare cu gaze naturale, se respectã prevederile din Normele şi dispoziţiile generale de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a reglementãrilor specifice de siguranţã la foc. Pe timpul execuţiei lucrãrilor se respectã prevederile Normativului C 300.
15.2. În proiecte se includ prevederile actelor norme tehnice care sã permitã executarea şi exploatarea obiectivelor/sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare cu gaze naturale în condiţii de deplinã siguranţã şi sãnãtate, atât pentru personalul de execuţie cât şi pentru personalul de exploatare.
15.3. Obligaţiile şi rãspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revin conducãtorilor locurilor de muncã şi personalului de execuţie.
15.4. Personalul de execuţie are urmãtoarele obligaţii:
- sã participe la toate instructajele;
- sã nu utilizeze scule şi echipamente defecte;
- sã aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţã la instruire, precum şi orice alte mãsuri necesare pentru evitarea incendiilor.
15.5. Încãperile staţiilor şi posturilor de reglare şi mãsurare precum şi cele în care existã instalaţii de utilizare a gazelor naturale, se doteazã cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, potrivit normelor specifice de dotare.
Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseazã la loc vizibil şi uşor accesibil şi se verificã la termenele prevãzute în instrucţiunile date de furnizor.
15.6. Executarea lucrãrilor cu foc deschis în locuri cu pericol de incendiu este admisã numai dupã luarea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor necesare şi dupã obţinerea permisului sau autorizaţiei de lucru cu foc. Aceste lucrãri se executã numai de cãtre echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie.
15.7. În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevãd urmãtoarele:
- organizarea de echipe cu atribuţiuni concrete;
- mãsuri şi posibilitãţi de alertare a unitãţilor (serviciilor civile) de pompieri.

ANEXA 1.1

NOMOGRAMA
DIMENSIONARE CONDUCTE DISTRIBUŢIE GAZE DIN OL

NOTA: CTCE Piatra Neamt

Reprezentarea grafica a monogramei dimensionare a conductei gaze din ol, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagina 68 (a se vedea imaginea sociata)

ANEXA 1.2

NOMOGRAMA
DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENĂ

NOTA: CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a monogramei dimensionare a conductelor de polietilena, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagina 69 (a se vedea imaginea sociata)

ANEXA 2

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ
CONDUCTE DE DISTRIBUŢIE OL
NR. ......./...........

Astãzi, ziua ....., luna ....., anul ....., comisia de recepţie tehnicã a conductei de distribuţie gaze naturale, montatã pe str. ......, între nr. ...... şi nr. ...., localitatea ......, a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea ......................
b - Executantul lucrãrilor este societatea .......................
c - Conducta este realizatã conform proiectului avizat de operatorul sistemului de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:


     Diametru  Cantitate  Furnizor  Certificat    Certificat
         mm      m; buc              calitate    conformitate
                                     nr./data      nr./data
 Ţeava ...............................................................
 Ţeava ...............................................................
 Tub protecţie .......................................................
 Armãturã închidere ..................................................
 Cãmin armãturi ......................................................
 Rãsuflãtori .........................................................
 Capace GN ...........................................................

d - Îmbinãrile au fost efectuate manual, automat, prin sudurã, şi sunt întãrite prin .......
e - Rezultatul încercãrii nedistructive a sudurilor este ........, conform buletinului de încercare, anexat, nr. ..../......, emis de laboratorul aparţinand ................
f - Conducta a fost încercatã la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistentã la ....... bar, timp de ...........
proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ...........

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .......
g - Conducta a fost izolatã anticorosiv cu ....., în ....... straturi, armate cu ..... straturi din ....., şi protecţie mecanicã din .........., conform certificatului de calitate nr. ...../....... emis de .....................
h - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ....../....... şi Buletinul de Verificare a rezistenţei de izolaţie a conductelor dupã umplerea completã a şanţului cu pãmrnt nr. ..../....... emis de .........
i - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatand urmãtoarele:
......................................................
......................................................

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declarã admisã recepţia conductei de distribuţie supusã recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .......... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut crte un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele
.....................

Semnãtura
............

Operator-inspector A.Q.
........................

Constructor

- instalator autorizat .............. ............
- responsabil A.Q. autorizat .............. ............
- sudor autorizat ISCIR .............. ............

Beneficiar .............. ............

ANEXA 3

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE
TEHNICĂ BRANŞAMENT OL
NR. ......../............

Astãzi, ziua ...., luna ......, anul ....., comisia de recepţie tehnicã a branşamentului de gaze naturale, executat la imobilul din str. ......, nr. ...., localitatea .........., a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea .......................
b - Executantul lucrãrilor este societatea ........................
c - Branşamentul este realizatã conform proiectului avizat de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:


     Diametru  Cantitate  Furnizor  Certificat    Certificat
         mm      m; buc              calitate    conformitate
                                     nr./data      nr./data
 Ţeava .......................................................
 Tub protecţie ...............................................
 Armãturã închidere ..........................................
 Regulatoare de presiune .....................................
 Rãsuflãtori .................................................
 Capace GN ...................................................

d - Îmbinãrile au fost efectuate manual, automat, prin sudurã, şi sunt întãrite prin .......
e - Branşamentul a fost încercat la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistentã la ....... bar, timp de ...........
proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ...........
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supus branşamentul este ....
f - Branşamentul a fost izolat anticorosiv cu ...., în .... straturi, armate cu ........ straturi din ........., şi protecţie mecanicã din ....., conform certificatului de calitate nr. ...../....... emis de .... şi a fost verificat dupã
îngropare conform Buletinului de Verificãri nr. ..../...... emis de ..........
g - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ......./......
h - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatrnd urmãtoarele:
...............................................................
...............................................................

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declarã admisã recepţia branşamentului.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .......... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut cate un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele
.....................

Semnãtura
............

Operator-inspector A.Q.
........................

Constructor

- instalator autorizat ............. ............
- responsabil A.Q. autorizat ............. ............
- sudor autorizat ISCIR ............. ............

Beneficiar ............. ............

ANEXA 4

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ
STAŢIE REGLARE - MĂSURARE
NR. ......./............

Astãzi, ziua ......, luna ......, anul ....., comisia de recepţie tehnicã a staţiei de reducere-reglare-mãsurare gaze naturale, executatã în str. ........, nr. ....., localitatea ............, a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea ...................
b - Furnizorul staţiei este societatea ........................
c - Montorul staţiei este societatea ........... care a emis certificatul de
calitate nr. ....../..........
d - Lucrarea este realizatã conform proiectului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:


     Diametru    Cantitate    Furnizor      Certificat
         mm        m; buc                    calitate
                                             nr./data
 Ţeava ....................................................
 Ţeava ....................................................
 Ţeava ....................................................
 Armãturã închidere .......................................
 Cãmine armãturi ..........................................
 Regulatoare de presiune ..................................
 Contoare .................................................
 Supape de siguranţã ......................................
 Filtre ...................................................

e - Rezultatul încercãrii nedistructive a sudurilor este ....., conform buletinului de încercare, anexat, nr. ...../....., emis de laboratorul aparţinand ........................................
f - Staţia a fost încercatã la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenţã la ....... bar, timp de ........... ore
proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ........... ore
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .......
g - Conducta a fost izolatã anticorosiv cu .............................
h - Staţia este prevãzutã cu prizã de împãmantare şi de electrosecuritate, verificatã de ....................
Buletin de Verificare nr. ...../...........

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declarã admisã recepţia staţiei de reglare-mãsurare supusã recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .......... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut cate un exemplar.

Comisia: Numele şi prenumele Semnãtura
Operator de distribuţie ...................................
Instalator autorizat ...... autorizaţie nr. ...... grad ......
Delegat beneficiar .....................................
Executant ..............................................
Sudor autorizat .............. autorizaţie nr. .........

ANEXA 5

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE
TEHNICĂ INSTALAŢIE DE UTILIZARE
NR. ......./..........

Astãzi, ziua ...., luna ...., anul ....., comisia de recepţie tehnicã a instalaţiei de utilizare gaze naturale, executatã la imobilul din în str. ......, nr. ....., localitatea ........, a constatat urmãtoarele:
a - Acordul de acces pentru debitul de gaze naturale a fost dat de ....., şi a fost comunicat beneficiarului cu scrisoarea nr. ...../...........
b - Proiectul a fost întocmit de societatea ..........................
c - Dosarul preliminar înregistrat sub nr. ......./.... a fost avizat de furnizor.
d - Executantul lucrãrilor este societatea ..........................
e - Instalaţia de utilizare este realizatã conform proiectului avizat, pentru urmãtoarele puncte de consum:



 Nr.   Denumirea  Caracteristici  Debit instalat  Bucãţi  Debit instalat
crt.                 tehnice        unitar                    total
                                      mc/h                     mc/h
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................

f - Conducta aparentã din ....... a fost încercatã la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistentã la ....... bar, timp de .......... ore.
proba de etanşeitate la ...... bar, timp de .......... ore.
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .......
g - Conducta îngropatã din ....... a fost încercatã la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistentã la ...... bar, timp de .......... ore.
proba de etanşeitate la ..... bar, timp de .......... ore.
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .....
h - Pentru conducta din OL s-a folosit o izolaţie anticorosivã cu ......., în ....., straturi, armate cu straturi de ....., şi protecţie mecanicã din ..........
i - Pentru conducta de PE îmbinãrile s-au fãcut prin procedeul ............
Tipul aparatului ..........................................
j - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ......./......
k - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatrnd urmãtoarele:
..................................................................
l - Beneficiarul a luat la cunoştinţa de obligaţia înlocuirii racordului flexibil montat în instalaţia de utilizare înaintea expirãrii duratei normate de utilizare conform prescripţiei tehnice a producãtorului, înscrisã în agrementul tehnic.

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declarã admisã recepţia instalaţiei de utilizare supusã recepţiei. Orice modificare adusã ulterior instalaţiei de utilizare recepţionate executatã neautorizat cade în rãspunderea beneficiarului.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .......... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut cate un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele
.....................

Semnãtura
............

Operator-inspector C.Q.
........................

Constructor

- instalator autorizat ............. ............
- responsabil C.Q. autorizat ............. ............
- sudor autorizat ISCIR ............. ............
- sudor PE autorizat ISCIR ............. ............
- sudor OL autorizat ISCIR ............. ............
Beneficiar ............. ............

ANEXA 6

PROCES VERBAL DE PUNERE îN FUNCŢIUNE
A INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE

Încheiat astãzi, ziua ..... luna ............, anul ......,

Subsemnaţii:
- instalator autorizat al executantului .................
- delegat al operatorului de distribuţie ................
- prestator de specialitate .............................
- consumator ............................................
în baza prevederilor dosarului preliminar nr. ......, din ....., şi a procesului verbal de recepţie tehnicã nr. ....., din ......., am pus în funcţiune instalaţia de utilizare gaze naturale executatã de societatea ........ la imobilului din localitatea ......, str. ....., nr. ...., bloc ...., scarã ......, etaj ...., ap. ...., avand destinaţia ........, abonat ............


 Nr.    Aparatul     Presiune   Bucati  Debit    Debit
 crt  de utilizare   utilizare          unitar   total
        pus in         mbar             mc N/h   mc N/h
       functiune
 .............................................................
 .............................................................
 .............................................................
 .............................................................

Totodatã am sigilat urmãtoarele puncte de consum care nu întrunesc condiţiile de funcţionare în siguranţã ..........................................
La punerea în funcţiune am verificat urmãtoarele:
- tirajul la fiecare aparat de utilizare legat la cos, dupã caz;
- presiunea de utilizare la debit maxim şi minim;
- etanşeitatea la presiunea gazului din conductã (pentru îmbinãrile la care nu se fac probe la recepţie);
- existenţa dopurilor la ramificaţiile pentru punctele de consum fãrã aparate.
Mãsurarea consumului se face prin:
- contor ...., cu debit nominal ...... mc(N)/h, marca ...... seria .....,
la indexul ..... mc, presiune staticã ..... bar şi presiunea diferenţialã .... bar.
Totodatã s-a procedat la instruirea consumatorului pentru exploatarea corectã a instalaţiei de utilizare gaze naturale şi a obligaţiilor ce-i revin.
Consumatorul a primit ...... exemplare din instrucţiunile pentru utilizarea gazelor naturale şi se obligã sã le afişeze împreunã cu instrucţiunile specifice ale aparatelor de utilizare pe care le posedã, la locul de folosinţã.
Prezentul proces verbal s-a încheiat în trei exemplare din care fiecare parte a reţinut cate un exemplar.

Delegat operator
de distribuţie

Instalator autorizat
al executantului
Aut. ANRGN nr. .........

Prestator de specialitate
Aut. ISCIR nr. ........

Consumator

ANEXA 7

PROCES VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE
(pentru conducte şi branşamente)

Încheiat astãzi, ziua ...., luna ......, anul .......

Subsemnaţii:
- Instalator autorizat ........ autorizaţie nr. ...... grad .......
- Executant .......................................................
- Sudor autorizat ............. autorizaţie nr.....................
la montarea conductei/branşamentului de gaze naturale de presiune ......, la imobilul din localitatea ..........., str. ................., nr. ..........

Prin prezentul proces verbal, precizãm urmãtoarele:

- conducta/branşamentul are diametrul ......... şi lungimea ......... m;
- ţeava utilizatã la executarea conductei/branşamentului este cea prevãzutã în certificatul de calitate nr. ....... anul ......, anexat la cartea construcţiei;
- toate sudurile au fost executate folosind materiale standardizate şi au fost izolate conform standard 7335/3;
- ţeava a fost izolatã conform prevederilor standard 7335/3 şi la montaj a fost aşezatã pe pãmant mãrunţit. Calitatea izolaţiei a fost verificatã dupã umplerea şanţului cu pãmant conform standard 7335/3, încadrandu-se în "calitate foarte bunã" (Buletin de verificare nr. ..../....);
- la toate sudurile au fost aşezate rãsuflãtori citomate;
- conducta a fost aşezatã pe fundul şanţului, pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, adancimea de pozare fiind .................;
- calota rãsuflãtorilor a fost sudatã în totalitate de tijã şi a fost aşezatã pe strat de nisip şi pietriş de rau;
- tuburile de protecţie au fost montate conform proiectului şi normelor tehnice în vigoare;
- ţeava, armãturile şi curbele utilizate, sunt confecţionate din materialele indicate în NORME TEHNICE DE GAZE în vigoare;
- primul strat de umpluturã deasupra conductei a fost din pãmant mãrunţit, fãrã corpuri tari (resturi de beton, cãrãmizi, deşeuri metalice, sticloase etc.);
- la executarea conductei/branşamentului s-a traversat traseul canalizãrilor subterane menţionate în plan, faţã de care s-au respectat distanţele admise.

Nume şi prenume Semnãtura
Instalator autorizat ............... ..........
Executant: ............... ..........
Responsabil A.Q.
autorizat ............... ..........
Sudor autorizat ISCIR ............... ..........

ANEXA 8.1

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ
NR. ......./.............

CONDUCTA DE DISTRIBUŢIE PE

Astãzi, ziua ...., luna ....., anul ....., comisia de recepţie tehnicã a conductei de distribuţie gaze naturale, montatã pe str. ........., între nr. ...... şi nr. ......., localitatea ............., a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea ..........................
b - Executantul lucrãrilor este societatea ...........................
c - Conducta este realizatã conform proiectului avizat de operatorul sistemului de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:


       Diametru    Cantitate  Furnizor   Certificat  Certificat
         mm          m;buc               calitate    conformitate
                                         nr./data    nr./data

 Ţeavã ...................................................
 Ţeavã ...................................................
 Tub protecţie ...........................................
 Armãturã închidere ......................................
 Cãmin armãturi ..........................................
 Rãsuflãtori .............................................
 Capace GN ...............................................

d - Îmbinãrile s-au fãcut prin procedeul .........................
Tipul aparatului .............................................
e - Rezultatul încercãrii nedistructive a sudurilor este ................., conform buletinului de încercare, anexat, nr. ..../......., emis de laboratorul aparţinand .............
f - Conducta a fost încercatã la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenţã la ....... bar, timp de ...........
proba de etanşeitate la ...... bar, timp de ...........
g - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ....../..........
h - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatand urmãtoarele:
.................................................................
.................................................................

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declarã admisã recepţia conductei de distribuţie supusã recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în ..... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut cate un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele Semnãtura
Operator - inspector A.Q. ................... ...........

Constructor
- instalator autorizat .................. .............
- responsabil A.Q.
autorizat .................. .............
- sudor autorizat ISCIR .................. .............

Beneficiar .................. .............

ANEXA 8.2

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ
BRANŞAMENT PE
NR. ......../.............

Astãzi, ziua ....., luna ........, anul ......., comisia de recepţie tehnicã a branşamentului de gaze naturale, executat la imobilul din str. ......., nr. ...., localitatea ............., a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea .......................
b - Executantul lucrãrilor este societatea ........................
c - Branşamentul este realizat conform proiectului avizat de furnizor, cu urmãtoarele materiale:


       Diametru    Cantitate  Furnizor   Certificat  Certificat
         mm          m;buc               calitate    conformitate
                                         nr./data    nr./data

 Ţeavã ...................................................
 Ţeavã ...................................................
 Tub protecţie ...........................................
 Armãturã închidere ......................................
 Cãmin armãturi ..........................................
 Rãsuflãtori .............................................
 Capace GN ...............................................

d - Îmbinãrile s-au fãcut prin procedeul .......................
Tipul aparatului ...........................................
Verificãri/probe efectuate
- de rezistenţã la ...... bar cu ....... timp de ..... ore
- de etanşeitate la ..... bar cu ....... timp de ..... ore
e - Branşamentul a fost încercat la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenţã la ...... bar, timp de ...........
proba de etanşeitate la ..... bar, timp de ...........
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supus branşamentul este .....
f - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ......./.........
g - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatrnd urmãtoarele:
..................................................................
..................................................................
..................................................................
h - S-a verificat continuitatea firului trasor

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declarã admisã recepţia branşamentului supus recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în ...... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut cate un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele Semnãtura
Operator - inspector C.Q. ................... ..................

Constructor
- instalator autorizat ................... ..................
- responsabil A.Q. autorizat ................ ..................
- sudor autorizat ISCIR ................ ..................

Beneficiar ................ ..................

ANEXA 9

INSTRUCŢIUNI PENTRU UTILIZAREA GAZELOR NATURALE

Întreţinerea, exploatarea şi repararea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale revine consumatorului, care rãspunde pentru buna lor funcţionare.
Verificarea instalaţiilor de utilizare este obligatorie dupã punerea în funcţiune a instalaţiei în urmãtoarele situaţii:
a. la intervale de doi ani
b. în cazul neutilizãrii instalaţiei o perioadã mai mare de 6 luni
c. dupã orice accidente care ar putea afecta funcţionarea în condiţii de siguranţã a instalaţiei.
În cazul situaţiilor de la punctele b şi c, consumatorul are obligaţia de a anunţa operatorul licenţiat de distribuţie gaze naturale înainte de reutilizarea instalaţiei.

Pentru preîntâmpinarea accidentelor cu pierderi de vieţi umane şi distrugeri de bunuri materiale, ce s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale, se vor respecta cu stricteţe urmãtoarele instrucţiuni:

1. Înainte de aprinderea focului se fac urmãtoarele operaţiuni:
- ventilarea încãperilor în care funcţioneazã aparatele de utilizare; în centralele termice şi în încãperile cu aparate de consum cu flacãrã liberã se asigurã o ventilare permanentã;
- controlul tirajului aparatelor racordate la coş; în cazul în care se constatã lipsa tirajului, nu se aprinde focul decât dupã efectuarea lucrãrilor care sã asigure tirajul (curãţirea coşului de fum, curãţirea sobei, repararea aparatelor de evacuare mecanicã, deschiderea clapetelor de reglare etc.);
- controlul robinetului de manevrã al aparatului de utilizare; dacã robinetul este deschis, acesta se închide şi se ventileazã încãperea respectivã precum şi cele învecinate prin deschiderea uşilor şi ferestrelor, aprinderea focului se face numai dupã aerisirea completã;
- asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului de utilizare (prin: deschiderea uşiţelor cenuşarului la sobe, deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar, pornirea ventilatorului etc.);
- verificarea funcţionãrii aparaturii de automatizare, dupã caz;
- ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare.
2. La aprinderea focului în aparate de utilizare neautomatizate şi arzãtoare, se fac urmãtoarele operaţiuni:
- aerisirea focarului, minimum 5 minute înainte de aprinderea focului:
- apropierea aprinzãtorului de arzãtor;
- deschiderea lentã a robinetului de manevrã şi aprinderea focului, concomitent cu supravegherea stabilitãţii flãcãrii.

Aprinderea se face numai cu un aprinzãtor special construit în acest scop, fiind interzisã aprinderea directã cu chibrite, hârtie etc.

Aprinderea focului la aparatele de utilizare automatizate se face conform instrucţiunilor elaborate de fabrica producãtoare.

3. Stingerea focului:

Stingerea focului la aparatele de utilizare racordate cu furtun, se face prin închiderea robinetului de siguranţã, existent înaintea furtunului; dupã stingerea flãcãrii se închide şi robinetul de manevrã.
În societãţi şi instituţii, focul se aprinde şi se stinge numai de personalul instruit şi însãrcinat cu aceastã operaţiune prin grija conducerii unitãţii beneficiare, iar în cazul agenţilor economici şi al centralelor termice de bloc, prin personal calificat.

4. Indicaţii speciale

La utilizarea gazelor naturale este interzis:
- aprinderea focului dacã aparatul de utilizare nu este etanş sau nu are tiraj;
- lãsarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate;
- obturarea coşului de fum al aparatelor de utilizare;
- modificarea instalaţiilor de gaze fãrã aprobãri legale şi prin persoane neautorizate;
- dormitul în încãperi cu focul aprins;
- dormitul în încãperi cu aparate de utilizare nelegate la coş (reşou, aragaz etc.);

Dacã se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmãtoarele mãsuri:

- se sting toate focurile;
- se deschid toate uşile şi ferestrele;
- nu se aprinde nici o sursã de foc;
- nu se manevreazã aparate electrice;
- nu se doarme în astfel de încãperi;
- se anunţã imediat operatorul licenţiat de distribuţie la telefoanele: ................
Verificarea eventualelor scãpãri de gaze naturale se face prin mirosire şi cu spumã de sãpun cu apã.

NU UITAŢI!
Verificarea cu flacãrã a instalaţiilor de gaze naturale prezintã pericol de explozie şi incendiu.
Dormitul în încãperi cu focul aprins sau în încãperi cu aparate de utilizare nelegate la coşul de fum, prezintã pericol de moarte.

ANEXA 10

Societatea Comercialã _____________________
Localitatea _______________________________

FIŞA TEHNICĂ A CONDUCTEI DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE

Strada ___________, de la nr. ....... la nr. ..........

CONDUCTA:
- tip: .........................
- material: ....................
- diametru: ....................
- lungime: .....................
- STAS (SR, SR-ISO): ..........................
- izolaţie: ....................
- recepţionatã cu PVRT nr. ...., din data de: ziua ...., luna ...., anul ....
- pusã în funcţiune la data de: ziua ....., luna ......, anul .........

ANEXE:
1. tuburi de protecţie:
- diametru: .........................................
- material: .........................................
- locul de montare: .................................



 2. Rãsuflãtori:                            3. Îmbinãri electroizolante:
 - cu capac GN, bucãţi ...................  - diametru .......................
 - fãrã capac GN, bucãţi .................  - bucãţi .........................
 4. Robinete:                               5. Sudurile au fost executate:
 - tip ...................................  - aparat .........................
 - diametru ..............................  - procedeu .......................
 - bucãţi ................................  - întãrite cu ....................
 6. Cãmine de vane:
 - bucãţi:...............................
 7. Protecţie catodicã: ..................
 8. Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã ...................... ,
    prin instalatorul autorizat .......................................


       Întocmit,                              Verificat,

   Lucrãri executate dupã montarea conductei:
┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐
│Nr. │   Data executãrii    │     Descrierea lucrãrii      │    Executantul    │
│Crt.│  Ziua   Luna   Anul  │                              │                   │
└────┴──────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................

ANEXA 11

Societatea Comercialã _____________________
Localitatea _______________________________

FIŞA TEHNICĂ A BRANŞAMENTULUI

Strada _________________, de la nr. ............ la nr. ............

BRANŞAMENT:
- tip: ..........................
- material: .....................
- diametru: .....................
- lungime: ......................
- STAS (SR, SR-ISO): ..........................
- izolaţie: .....................
- recepţionatã cu PVRT nr. ...., din data de: ziua ..., luna ...., anul .....
- pusã în funcţiune la data de: ziua ....., luna ....., anul ........

ANEXE:
1. tuburi de protecţie:
- diametru: ............................................
- material: ............................................
- locul de montare: ....................................


 2. Rãsuflãtori:                          3. Îmbinãri electroizolante:
 - cu capac GN, bucãţi .................  - diametru .......................
 - fãrã capac GN, bucãţi ...............  - bucãţi .........................
 4. Robinete:                             5. Sudurile au fost executate:
 - tip .................................  - aparat .........................
 - diametru ............................  - procedeu .......................
 - bucãţi ..............................  - întãrite cu ....................
 6. Regulatoare:
 - debit mic: Q = ........ bucãţi: .............
 - industrial: 'd6 = ....... bucãţi: .............
 7. Protecţie catodicã: ......................................................
 8. Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã ......................,
 prin instalatorul autorizat .................................................


       Întocmit,                                  Verificat,

 Lucrãri executate dupã montarea branşamentului:
┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐
│Nr. │   Data executãrii    │     Descrierea lucrãrii      │    Executantul    │
│Crt.│  Ziua   Luna   Anul  │                              │                   │
└────┴──────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................

ANEXA 12

Societatea Comercialã _________________
Localitatea ___________________________

FIŞA TEHNICĂ A STAŢIEI DE REGLARE-MĂSURARE

Strada ___________________, nr. ........, obiectiv ...............
Presiunea de intrare / ieşire:....................................
- recepţionatã cu PVRT nr. ...., din data de: ziua ...., luna ...., anul ...
- pusã în funcţiune la data de: ziua ........., luna ........, anul .......


    1. Regulatoare industriale:              2. Filtre de praf
    - diametru ......, bucãţi ........   - diametru: ......, bucãţi .........
    - diametru ......, bucãţi ........   - diametru: ......, bucãţi .........
    3. Robinete:                             4. Sistem de mãsurare
    - tip ............................   - tip: ..........................
    - diametru .......................   - contor cu turbinã (cu pistoane
    - bucãţi .........................   rotative) mãrime ...................
                                         - serie ........, numãr ............
                                         - diametru: ........................
                                         - debit minim: .....................
                                         - debit maxim: .....................
    5. convertor de volum
    - tip .............................
    - serie ........., numãr ..........

    Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã ....................,
    prin instalatorul autorizat ............................................

       Întocmit,                                                 Verificat,

Lucrãri executate dupã montarea conductei:
┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐
│Nr. │   Data executãrii    │     Descrierea lucrãrii      │    Executantul    │
│Crt.│  Ziua   Luna   Anul  │                              │                   │
└────┴──────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................

ANEXA 13

SECŢIUNILE COŞURILOR DE FUM PENTRU EVACUAREA GAZELOR DE
ARDERE DE LA APARATE DE UTILIZARE CU TIRAJ NATURAL


┌────┬────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────────────┐
│Nr. │   Debit    │ Înãlţimea │     Nr. de    │      Secţiune     liberã       │
│crt.│ instalat*) │ activã de │ racorduri la  ├────────────────┬───────────────┤
│    │   [mc/h]   │   tiraj   │    acelaşi    │  rectangularã  │  circularã 'd6  │
│    │            │    [m]    │ canal de fum  │   [cm x cm]    │     [cm]      │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 1  │    1,0     │    2,5    │       1       │    10 x 10     │      10       │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 2  │    1,5     │    4,5    │       1       │    10 x 10     │      10       │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 3  │    2,0     │    2,5    │       1       │    13 x 13     │      13       │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 4  │    3,0     │    4,5    │       1       │    13 x 13     │      13       │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 5  │    3,0     │    2,5    │       2       │    13 x 20     │      16       │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 6  │    4,5     │    4,5    │       2       │    13 x 20     │      16       │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 7  │    4,5     │    2,5    │       2       │    20 x 20     │      20       │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 8  │    7,0     │    4,5    │       2       │    20 x 20     │      20       │
└────┴────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────┴───────────────┘

Observaţii:
Secţiunile indicate sunt cele uzuale.
În cazul unor secţiuni intermediare, valorile corespunzãtoare debitelor pot fi obţinute prin interpolare.

Pentru înãlţimi mai mari de 4,5m se aplicã sporul la debitele instalate, din tabelul urmãtor:


┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│H(coş) [m]       │  6  │  7  │  8  │  9  │ 10  │ 12  │ 14  │ 16  │ 18  │  20  │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Spor [%]         │ 10  │ 20  │ 30  │ 40  │ 50  │ 60  │ 70  │ 80  │ 90  │ 100  │
└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘

______________
*) Valorile debitelor din tabel se referã la coşuri din zidãrie masivã, cu goluri realizate din tipare glisante. Aceste valori pot fi sporite cu 25% pentru coşuri cãptuşite cu tuburi sau blocuri prefabricate, având feţe interioare netede.

Figura 1
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 1, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 84 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 2

Schema de principiu a unei instalaţii de utilizare industrialã cu gaze naturale

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 2, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 85 ( a se vedea imaginea asociata)

Figura 3

Plan şi schemã izometricã pentru instalaţie de utilizare neindustrialã a gazelor naturale (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 3, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 86 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 4
Schema de principiu pentru stabilirea cãderilor de presiune, în regim de presiune medie (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 4, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 87 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 5
Schema de principiu pentru stabilirea cãderilor de presiune în regim de presiune redusã (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 5, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 87 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 6
Schema de principiu pentru stabilirea cãderilor de presiune în regim de presiune joasã (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 6, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 88 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 7
Tipuri de rãsuflãtori: a - pentru carosabil; b - de perete şi pentru spaţii verzi; c - pentru spaţii verzi

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 7, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 88 (a se vedea imaginea asociata)

Nota: Pe direcţia conductei, pe fiecare parte a tubului rãsuflãtorii, stratul de nisip-pietriş va fi în lungime de 30 cm.

Figura 8
Diagramã de separare între rãsuflãtorile montate pe conductele din polietilenã

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 8, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 89 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 9a
Exemplu de alimentare a unei clãdiri

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 9a, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 90 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 9b
Branşament de gaze naturale executat din OL (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 9b, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 90 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 10
Alimentarea cu gaze naturale a unui grup de clãdiri a cãror incintã este mãrginitã de douã strãzi

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 10, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 91 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 11
Scheme de principiu (nelimitative) privind alimentarea prin branşament comun şi ramificat

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 11, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 92 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 12
Montarea conductelor de gaze naturale în canale mascate şi ventilate (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 12, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 93 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 13
RACORDAREA LA COŞ CU BURLANE

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 13, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 94 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 14
RACORDAREA DE LA CONDUCTA DE DISTRIBUŢIE LA UTILIZATOR

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 14, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 95 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 15
Capãt de branşament fãrã anod de protecţie

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 15, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 96 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 16
Capãt de branşament cu anod de protecţie

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 16, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 96 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 17
Montarea sistemelor de avertizare a conductelor din polietilenã

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 17, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 97 (a se vedea imaginea asociata)

ANEXA 14

TERMINOLOGIE, STANDARDE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE

Standarde




┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SR 3317:2003  │Gaze combustibile - condiţii tehnice de calitate                              │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 9312-87  │Subtraversãri de cãi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SR EN         │Cazane de încãlzire centralã care utilizeazã combustibili gazoşi. Cazane de   │
│297+A2:2001   │tip B11 şi B11BS echipate cu arzãtoare atmosferice cu debit caloric nominal   │
│              │mai mic sau egal cu 70 kV                                                     │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SR 6724-1:1995│Ventilarea dependinţelor din clãdirile de locuit. Ventilare naturalã.         │
│              │Prescripţii de proiectare                                                     │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 6729/1-82│Energia nuclearã. Fizica reactorilor nucleari. Terminologie                   │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 6793-86  │Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile.          │
│              │Prescripţii generale                                                          │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 6726-85  │Îmbinãri sudate. Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea oţelurilor sub │
│              │strat de flux                                                                 │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 7084/4-82│Defectele îmbinãrilor sudate prin presiune. Clasificare şi terminologie       │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 8183-80  │Oţeluri pentru ţevi fãrã sudurã, de uz general. Mãrci şi condiţii tehnice de  │
│              │calitate                                                                      │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 8299-78  │Clasificarea şi simbolizarea defectelor îmbinãrilor sudate prin topire pe baza│
│              │radiografiilor                                                                │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SR EN         │Sudare cu arc electric cu electrod învelit, sudare cu arc electric în mediu de│
│29692:1994    │gaz protector şi sudare cu gaze prin topire. Pregãtirea pieselor de îmbinat de│
│              │oţel                                                                          │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 6606-86  │Defectoscopie cu radiaţii penetrante. Examinarea radiograficã a pieselor      │
│              │turnate din materiale feroase                                                 │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 8539-85  │Defectoscopie cu pulberi magnetice                                            │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 10138-75 │Defectoscopie cu radiaţii penetrante. Condiţii de observare a radiografiilor  │
└──────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

   Prescripţii tehnice elaborate de ISCIR

┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CR 4          │Examinarea cu ultrasunete a îmbinãrilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub │
│              │presiune şi ale instalaţiilor de ridicat                                      │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CR 21         │Prescripţii tehnice pentru examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinãrilor    │
│              │sudate cap-la-cap ale componentelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi de │
│              │ridicat                                                                       │
└──────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Terminologia, standardele şi prescripţiile tehnice (altele decât cele din tabelul de mai sus), actele legislative şi normativele la care se face referire în text se regãsesc în "CODUL TEHNIC AL SECTORULUI GAZELOR NATURALE" elaborat de ANRGN.

________________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Ministerul Economiei si Comertului, NORMA TEHNICA din 4 februarie 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"