Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
____________ *) Aprobata prin <>Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005 , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 230 din 18 martie 2005 CAP. I DISPOZITII GENERALE ART. 1 (1) Masurile generale pentru prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase si parazitare la animale sunt obligatorii pentru: a) toti detinatorii de animale personalul tehnic si de ingrijire din exploatatiile de animale, precum si din unitatile militare, detinatoare de animale; b) proprietarii si personalul unitatilor care achizitioneaza, transporta sau taie animale, precum si cei ai unitatilor care achizitioneaza, transporta, prelucreaza, depoziteaza sau valorifica produse de origine animala; c) personalul sanitar veterinar, zootehnic si agricol; d) consiliile locale, precum si pentru conducatorii unitatilor apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Ministerul Justitiei, detinatoare de animale; e) conducatorii si personalul din alte unitati, fundatii, organizatii, etc., care prin specificul activitatii lor au contingenta cu animale si produse de origine animala, precum si cu produse de origine vegetala ce pot vehicula germenii unor boli transmisibile la animale; f) persoanele fizice detinatoare de animale. 2) Aplicarea masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile la animale se face de catre comandamentele antiepizootice comunale, orasenesti, municipale si judetene, a caror componenta se stabileste prin decizii ale comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare respective. In cazul unor epizootii care prezinta un pericol deosebit pentru economia nationala, prin hotarare a Guvernului se constituie Comandamentul antiepizootic central. 3) Comandamentul antiepizootic central este alcatuit din conducatori ai ministerelor si altor organe ale administratiei publice centrale interesate, propuse de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, in raport cu specificul problemelor ce trebuie rezolvate. Comandamentul antiepizootic central se convoaca atunci cand pe teritoriul tarii, in unul sau mai multe judete, apar boli infectocontagioase de mare difuzibilitate si de o gravitate deosebita, precum si atunci cand exista pericolul de introducere pe teritoriul tarii a unor boli epizootice grave din tarile limitrofe sau alte tari. Comandamentul antiepizootic central aproba planurile speciale de masuri elaborate de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, asigura baza materiala necesara punerii in aplicare a acestora si urmareste aplicarea masurilor tehnice si organizatorice de catre unitatile si sectoarele economice centrale si teritoriale ce sunt in subordonarea fiecarui minister sau organ al administratiei publice centrale care trebuie sa participe la activitatea comandamentului. ART. 2 Comandamentul antiepizootic judetean se stabileste prin decizia prefectului. Din acest comandament fac parte: directorul general al Directiei generale pentru agricultura si dezvoltare rurala, directorul Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor (secretar tehnic al comandamentului), directorul Directiei pentru sanatate publica judetean, comandantul politiei judetene, conducatorii institutiilor si unitatilor care au activitati legate de organizarea productiei, transportului, prelucrarii, depozitarii si valorificarii animalelor si produselor de origine animala si vegetala, conducatorii organelor silvice si de vanatoare judetene, precum si alti conducatori de institutii, unitati sau organizatii care au contingenta cu prevenirea si combaterea bolilor la animale, dupa specificul judetului. Comandamentul antiepizootic judetean are urmatoarele atributii: a) analizeaza periodic situatia sanitara veterinara de pe teritoriul judetului si stabileste masuri pentru imbunatatirea acesteia; b) in cazul aparitiei unor boli epizootice pe teritoriul judetului, comandamentul are urmatoarele sarcini: c) stabileste planul general de masuri pentru prevenirea si combaterea epizootiilor, in conformitate cu prevederile legale sau recomandarile primite de la comandamentul antiepizootic central si organizeaza popularizarea lor; d) asigura baza tehnica si materiala, precum si conditiile organizatorice necesare aplicarii planului de masuri; e) urmareste aplicarea masurilor de prevenire si combatere, stabilind responsabilitati pentru fiecare membru al comandamentului, pe sectoare de activitate si zone teritoriale; f) analizeaza, in mod operativ evolutia epizootiei si eficienta actiunilor intreprinse, luand in completare masurile ce se impun. La municipiul Bucuresti se organizeaza un comandament antiepizootic al municipiului cu o componenta asemanatoare si sarcini similare cu cele ale comandamentului antiepizootic judetean. ART. 3 Comandamentele antiepizootice municipale, orasenesti si comunale se stabilesc prin deciziile consiliilor locale si sunt conduse de catre primar. In componenta comandamentelor antiepizootice locale vor intra medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale conducatorii tuturor sectoarelor care au contingenta sau pot sprijini actiunile de prevenire si combatere a bolilor transmisibile la animale, avand ca secretar tehnic pe medicul veterinar de libera practica imputernicit. Comandamentele municipale, orasenesti si comunale au aceleasi sarcini si raspunderi pe teritoriul respectiv ca si comandamentele judetene, carora le sunt subordonate. ART. 4 Responsabilitatea pentru efectuarea actiunilor tehnice sanitare veterinare de depistare, prevenire si combatere a bolilor transmisibile la animale revine personalului sanitar veterinar. Detinatorii de animale au obligatia si raspunderea aplicarii intocmai a masurilor stabilite de Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucuresti, pentru prevenirea si combaterea bolilor transmisibile la animale, precum si de asigurare a bazei materiale si a conditiilor organizatorice necesare, in conformitate cu prevederile actelor normative. Organele de politie sprijina, personalul sanitar veterinar, pentru respectarea prevederilor legislatiei veterinare referitoare la circulatia animalelor si a produselor de origine animala, a masurilor de carantina pentru animalele nou introduse in efectiv sau in cazul aparitiei unor boli infectioase pentru prevenirea si combaterea acestora. Consiliile locale raspund de instituirea, organizarea si punerea in aplicare a masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile la animale si de la animale la om. ART. 5 Conducatorii unitatilor si institutiilor in care se desfasoara activitati de cresterea, exploatarea, transportul si taierea animalelor, prelucrarea, transportul, depozitarea si valorificarea produselor de origine animala si a furajelor, sunt obligati ca la angajarea personalului care desfasoara astfel de activitati, precum si periodic sa asigure instruirea temeinica a acestui personal pentru a cunoaste indatoririle ce-i revin in aplicarea normelor si masurilor prevazute in legislatia sanitara veterinara. CAP. II Obligatiile detinatorilor de animale ART. 6 Detinatorii de animale sau reprezentantii legali ai acestora, inclusiv cei apartinand ministerelor, au urmatoarele obligatii: a) sa asigure aplicarea normelor sanitare veterinare privind popularea, adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia, exploatarea, protectia animalelor si protectia mediului si transportul animalelor, efectuarea tratamentelor si programelor de supraveghere a sanatatii acestora, pastrarea evidentelor prevazute de normele sanitare veterinare precum si aplicarea masurilor dispuse de catre Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor; b) sa asigure imprejmuirea exploatatiilor autorizate - de animale astfel incat in incinta acestora sa nu poata patrunde persoane, vehicule si animale, decat prin intrari special amenajate, aflate sub control sanitar veterinar; c) sa construiasca sau amenajeze la intrarea in ferma spatii corespunzatoare pentru vestiare sau vestiare-filtre sanitare veterinare, in raport cu numarul personalului, in care sa se faca schimbarea obligatorie a hainelor si incaltamintei de strada cu echipamentul de protectie antiepizootica, sa se pastreze aceste echipamente, sa se asigure spalarea si dezinfectia corporala a persoanelor ce intra si ies din incinta exploatatiei, precum si spalarea si dezinfectarea echipamentului de protectie. Este interzisa intrarea in ferma a persoanelor cu imbracaminte si incaltaminte de strada, precum si scoaterea echipamentului de protectie in afara fermei. Un vestiar-filtru sanitar veterinar se compune din minimum 3 incaperi, din care una este pentru dezbracarea si pastrarea hainelor si a incaltamintei de strada, o incapere va fi prevazuta, dupa caz, cu dus cu apa calda sau chiuvete, lavoare pentru spalare corporala si dezinfectie si o incapere pentru pastrarea si imbracarea echipamentului de protectie antiepizootica. Vestiarul simplu este format din 1-2 incaperi fara dus, dar prevazut cu instalatie de spalare si dezinfectie a mainilor, cu aceeasi functionalitate ca si vestiarul-filtru. Vestiarul sau vestiarul-filtru vor fi amplasate la intrarea in ferma, fluxul functional fiind astfel sistematizat incat intrarea in vestiar sa fie in exteriorul fermei, iar iesirea sa fie direct in incinta acesteia; d) sa interzica accesul persoanelor care nu lucreaza direct in procesul de productie al exploatatiei de animale; fac exceptie organele de indrumare si control precum si alte persoane vor putea intra numai cu respectarea regimului prevazut pentru vestiare sau vestiare-filtre; e) sa ia masuri ca in incinta exploatatiilor de animale sa nu fie desfasurate alte activitati straine de specificul exploatatiei (ateliere mecanice, garaje, tamplarie, parc de vehicule, magazii si depozite de alte materiale etc.). In incinta fermelor este interzisa introducerea altor animale decat cele proprietatea fermei; f) sa nu permita pasunatul si adapatul animalelor fermei impreuna cu animalele altor ferme sau ale crescatorilor cu gospodarie personala; g) sa asigure amenajarea si functionarea in afara spatiilor apartinand exploatatei "mama" a unor spatii separate functional pentru carantinizarea animalelor nou introduse; h) sa asigure conditiile materiale si organizatorice necesare pentru efectuarea la timp si in mod corespunzator a actiunilor sanitare veterinare si pentru aplicarea altor masuri profilactice prin care sa se evite introducerea de boli in efectivul de animale al fermei; i) sa asigure pentru exploatatiile de animale cu efective mari mijloace de transport (autovehicule sau atelaje) care sa fie folosite numai in incinta fermei; j) sa asigure, dupa caz, spatiile sanitare veterinare necesare (izolator, stationar sau punct sanitar veterinar, loc special pentru taierile de urgenta, locuri amenajate cu frig pentru depozitarea cadavrelor si a altor deseuri de origine animala destinate distrugerii prin incineratorul propriu sau la o intreprindere specializata); k) sa asigure mijloace de dezinfectie, echipament de protectie si alte mijloace tehnico-materiale, precum si conditiile organizatorice pentru efectuarea la timp si in bune conditiuni a actiunilor si aplicarea masurilor sanitare veterinare; l) sa asigure organizarea, amenajarea si functionarea, conform normelor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare si prelucrare a produselor de origine animala si furajelor, intretinerea corespunzatoare a adapatorilor, pasunilor si taberelor de vara si sa asigure folosirea numai a furajelor, produse si/sau puse pe piata in conformitate cu normele sanitare veterinare; m) sa asigure evacuarea dejectiilor si depozitarea gunoiului pe platforme, astfel incat sa nu constituie surse de poluare a mediului; n) sa asigure asistenta sanitara veterinara permanenta prin angajarea unui medic veterinar sau prin contract incheiat cu medicul veterinar de libera practica; o) sa ia masuri pentru efectuarea examenelor medicale periodice, conform reglementarilor in vigoare, la tot personalul din exploatatiile de animale, in vederea depistarii bolnavilor sau purtatorilor de germeni ce pot fi transmisi la animale sau care ar putea constitui surse de contaminare pentru produsele alimentare de origine animala. Persoanele bolnave sau purtatoare de germeni infectiosi transmisibili la animale nu vor mai fi folosite la munci care sa necesite un contact cu animalele, furajele si cu produsele alimentare de origine animala; p) sa aplice in ferma masurile periodice de dezinfectie, deratizare, dezinsectie, potrivit normelor sanitare veterinare utilizand produse omologate si inregistrate in Romania; q) sa solicite aprobarea autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor la introducerea de noi animale in ferma, livrarea si a altor miscari de animale; r) sa anunte fara intarziere medicul veterinar oficial teritorial si consiliul local despre aparitia sau orice suspiciune a unei boli transmisibile la animale, iar pana la sosirea medicului veterinar oficial si medicul veterinar de libera practica imputernicit sa ia masuri pentru izolarea animalelor bolnave si suspecte si a celor moarte sau taiate de urgenta si sa nu permita folosirea, vanzarea sau distribuirea produselor de origine animala provenite de la aceste animale, precum si scoaterea din ferma a furajelor, gunoiului si a altor materiale. ART. 7 Detinatorii de animale din sectorul gospodariilor populatiei, au urmatoarele obligatii: a) sa nu introduca in efective constituite (turme, cirezi), timp de cel putin 15 zile, animalele nou achizitionate. Aceste animale vor fi tinute in perioada de 15 zile numai in gospodaria proprie; b) sa intretina animalele si adaposturile acestora in conformitate cu normele sanitare veterinare; c) la solicitarea reprezentantilor autoritatii sanitare veterinare competente teritoriale, sa prezinte animalele la data, ora si locul stabilit de catre medicul veterinar de libera practica imputernicit, pentru efectuarea actiunilor sanitare veterinare obligatorii; d) sa respecte normele sanitare veterinare cu privire la transportul animalelor; e) sa permita personalului autoritatii sanitare veterinare competente verificarea starii de sanatate a animalelor din gospodarie si sa-l sprijine in efectuarea operatiunilor sanitare veterinare; f) sa anunte imediat autoritatea sanitara veterinara competenta sau consiliul local, aparitia unor semne de boala la animale, a primelor cazuri de moarte sau taiere de urgenta, iar pana la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze animalele bolnave, sa pastreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la animale taiate de urgenta, luand masuri ca acestea sa nu fie folosite sau vandute; g) sa respecte si sa aplice intocmai masurile stabilite de autoritatile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor competente pentru prevenirea si combaterea bolilor la animale; h) sa respecte normele sanitare veterinare in vigoare privind conditiile de taiere a animalelor si de valorificare a produselor obtinute de la acestea; i) sa declare la consiliul local animalele nou introduse in exploatatie pentru a fi inregistrate in registru agricol; j) sa isi asigure animalele pentru a putea beneficia de despagubiri produse de calamitatile naturale. ART. 8 Orice persoana care prin activitatea ce o desfasoara vine in contact cu animale are obligatia sa anunte, fara intarziere, autoritatea sanitara veterinara competenta si consiliul local despre aparitia cazurilor la animale. Examinarea periodica a animalelor ART. 9 Pentru descoperirea la timp a bolilor transmisibile si aplicarea masurilor de prevenire, autoritatea sanitara veterinara va examina ori de cate ori este necesar efectivele de animale atunci cand exista suspiciuni sau efectivele se afla intr-o zona amenintata. Operatiuni de depistare, vaccinari si tratamente obligatorii ART. 10 1) In scopul depistarii si prevenirii unor boli infectioase si parazitare, se vor efectua operatiunile de depistare, vaccinarile si tratamentele preventive prevazute in planurile tehnice de actiuni sanitare veterinare obligatorii, precum si alte operatiuni ce sunt impuse de situatia epizootologica din zona respectiva. 2) Actiunile di programul de supraveghere sanitara veterinara se efectueaza de catre medicii veterinari de libera practica imputernicit in baza contractului incheiat cu Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor judeteana respectiv si a municipiului Bucuresti. 3) La efectuarea acestor actiuni in exploatatiile de animale se va verifica dupa registrele acestora prezenta intregului efectiv de animale si se va tine evidenta celor care din diferite motive au absentat, pentru ca ulterior sa fie supuse acestor operatiuni. In sectorul gospodariilor populatiei se va tine evidenta nominala, pe detinatori, a animalelor la care s-au efectuat operatiunile, luandu-se masuri de sanctionare a celor care nu au prezentat animalele precum si de reprogramare. Dezinfectia profilactica ART. 11 1) Dezinfectia profilactica se aplica in toate exploatatiile de animale sau curtile cu animale, pentru decontaminarea adaposturilor grajdurilor si a incintei lor de germenii infectiosi si parazitari aflati in mediul exterior, in scopul prevenirii bolilor transmisibile la animale. 2) Dupa o prealabila curatire mecanica, se dezinfecteaza toate adaposturile, padocurile, aleile, drumurile interioare, magaziile, depozitele pentru furaje si alte constructii anexe. ART. 12 1) In exploatatiile de animale cu sistem intensiv de crestere si ingrasare a animalelor, dezinfectiile profilactice se vor efectua dupa depopularea fiecarui adapost respectandu-se principiul "totul plin totul gol" sau compartiment, potrivit normelor sanitare veterinare stabilite pentru aceste unitati. 2) Dezinfectia profilactica se va efectua ori de cate ori este nevoie. In exploatatiile de bovine si ovine se va executa primavara, dupa scoaterea animalelor la pasune si toamna, inainte de introducerea lor in stabulatie. 3) Adaposturile si terenurile taberelor de vara si stanelor organizate vor fi curatate si dezinfectate atat inainte, cat si dupa terminarea perioadei de pasunat. In cazul exploatatiilor in care bovinele raman in stabulatie permanenta si a exploatatiilor de porcine, pentru efectuarea curateniei si dezinfectiilor profilactice in adaposturi animalele vor fi scoase in padocuri. ART. 13 In sectorul gospodariilor populatiei, detinatorii de animale vor intretine adaposturile acestora in permanenta stare de curatenie si cel putin o data pe an le vor dezinfecta si varui prin mijloace proprii. ART. 14 Dezinfectia profilactica se va executa conform normelor sanitare veterinare. Carantina profilactica ART. 15 1) Carantina profilactica reprezinta complexul de masuri sanitare veterinare ce se aplica de catre administratorul unei exploatatii de animale asupra animalelor nou-aduse din alte exploatatii, de la crescatori de animale sau din import, in scopul stabiliri statusului de sanatate si prevenirea introducerii bolilor infectioase sau parazitare in efectivul de animale al exploatatiei. 2) Pentru efectuarea carantinei profilactice, detinatorii exploatatiilor de animale persoane fizice juridice sunt obligate sa aiba locuri special amenajate in afara exploatatiei separat functional. ART. 16 Locul de carantina trebuie sa fie autorizat sanitar veterinar, se stabileste cu avizul medicului veterinar oficial, iar pentru animalele de import, cu avizul Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) locul (adaposturile) trebuie sa fie liber de alte animale; b) sa fie izolat de alte exploatatii de animale, artere de circulatie, locuri de aglomerare a animalelor (targuri autorizate sanitar veterinar, piete, oboare, mori); c) sa aiba incinta bine delimitata prin gard, care sa impiedice intrarea persoanelor si a animalelor domestice si salbatice; d) localitatea sa fie indemna de boli transmisibile la specia respectiva, supuse declararii si masurilor de carantina la specia respectiva; e) unitatea sa fie dotata cu spatiu corespunzator pentru cazarea animalelor, depozit de furaje, sursa de apa potabila, dezinfector rutier, rampa de incarcare/descarcare animale, filtru sanitar veterinar functional, platforma de gunoi, sistem de canalizare cu statie de epurare proprie sau fosa septica; f) unitatea sa fie deservita de personal propriu, care nu va ingriji animale din alta unitate si va fi dotat cu echipament de protectie, in 2 schimburi. Inainte de introducerea animalelor, intreaga unitate va fi riguros dezinfectata si deratizata, popularea facandu-se cu avizul medicului veterinar oficial sau de catre medicul veterinar propriu. ART. 17 1) La sosirea animalelor in carantina acestea vor fi examinate de medicul veterinar al unitatii, medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale si administratorul de exploatatie. 2) Pentru animalele venite din import, din comisia de receptie a animalelor va face parte si delegatul Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucuresti. ART. 18 La intrarea animalelor in carantina se va efectua: a) verificarea identificarii animalelor; b) verificarea documentelor sanitare veterinare ce insotesc animalele, inclusiv mentiunile cu privire la operatiunile sanitare veterinare efectuate anterior asupra acestor animale; c) examenul clinic minutios; d) stabilirea programului actiunilor sanitare veterinare ce se vor efectua in perioada de carantina cu intocmirea protocolului de supraveghere sanitara veterinara. Toate constatarile facute cu aceasta ocazie, precum si programul stabilit pentru desfasurarea actiunilor sanitare veterinare, vor fi consemnate in registrul unitatii. ART. 19 Carantina profilactica dureaza 30 zile in conditiile asigurarii: a) asistentei sanitare veterinare permanente pentru supravegherea sanitara veterinara prin examene clinice si morfopatologice zilnice si ori de cate ori este nevoie; b) recoltarilor de probe (organe si tesuturi) pentru supravegherea prin examene de laborator; c) efectuarii unor actiuni imunoprofilactice si testari alergice obligatorii; d) asistentei la fatare prin supravegherea nou-nascuti, a avorturilor si a produsilor nascuti morti pentru care trebuie stabilite cauzele producerii acestora; e) efectuarii de tratamentele curente, si inregistrarea acestora in registrul de consultatii si tratamente cu respectarea timpului de asteptare evidentiindu-se toate imbolnavirile, taierile de urgenta, pierderile prin mortalitate, cauzele care au determinat aceasta situatie, vaccinarile si operatiunile de depistare efectuate. ART. 20 1) Perioada de carantina poate fi prelungita de catre Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucuresti, in functie de necesitatea repetarii unor examene de laborator pentru precizarea diagnosticului sau de aparitia unor boli sau suspiciuni de boala transmisibila in unitatea sau in localitatea de carantina. 2) Ridicarea masurilor de carantina profilactica se face de catre medicul veterinar oficial in conditiile respectarii prevederilor legislatiei in vigoare Profilaxia bolilor transmisibile prin monta ART. 21 1) Reproducatorii masculi (tauri, armasari, vieri si berbeci) se folosesc la monta numai pentru animalele din exploatatia respectiva fiind interzisi la monta animalelor din gospodariile populatiei; 2) Reproducatorii masculi (tauri, armasari, vieri si berbeci) pot fi folositi la monta sau la insamantari artificiale pentru efectivele de animale din exploatatiile de animale sau din gospodariile personale ale detinatorilor de animale numai daca au fost autorizati gasiti sanatosi la examenele clinice si de laborator. 3) Reproducatorii masculi din unitatile specializate pentru recoltarea materialului seminal destinat insamantarilor artificiale trebuie autorizati sanitar veterinar se cresc in exploatatii specializate, statiuni de monta, herghelii, depozite de armasari. 4) Examenele clinice si de laborator se vor efectua potrivit prevederilor din "Programul national de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de protectie a mediului" si din programele de eradicare a unor boli. 5) Reproducatorii care din punct de vedere sanitar veterinar nu sunt corespunzatori pentru a fi folositi la reproductie, vor fi castrati, daca tratamentul lor nu este indicat sau este neeconomic. Profilaxia bolilor legate de pajistile naturale ART. 22 Pentru prevenirea contaminarii sau infestarii animalelor cu germeni infectiosi si parazitari in perioada de pasunat sau prin consum de furaje recoltate de pe pajisti naturale, medicii veterinari oficiali si medicii veterinari de libera practica imputerniciti sunt obligati sa examineze in mod periodic pajistile naturale pentru identificarea zonelor care pot constitui surse de imbolnavire a animalelor si sa stabileasca masurile profilactice ce se impun. ART. 23 Exploatatiile de animale care detin sau au in folosinta pajisti naturale si consiliile locale, care au in administratie pasuni si fanete naturale au urmatoarele obligatii: a) sa ia masuri pentru asanarea pajistilor cu exces de umiditate prin lucrari de desecare-indiguire, completate cu alte lucrari ameliorative, iar la nevoie cu unele tratamente chimice stabilite de catre medicii veterinari oficiali; b) sa organizeze pasunatul animalelor separat pe specii si categorii de varsta; c) sa asigure respectarea intocmai a restrictiilor de pasunat in zonele si perioadele stabilite de medicii veterinari oficiali; d) sa nu admita pe pajistile ce le detin, le au in folosinta sau le administreaza, pasunatul de catre turme straine, fara avizul medicului veterinar oficial teritorial; e) sa construiasca si sa amenajeze adapatori igienice pentru intregul efectiv de animale; f) sa organizeze recoltarea si folosirea furajelor de pe terenuri infestate in conformitate cu cerintele stabilite de medicii veterinari oficiali; g) sa ia masuri ca terenurile pe care s-au descoperit animale bolnave sau moarte de diferite boli infectioase sau care sunt cunoscute ca infectate cu germeni patogeni telurici (antrax, carbune emfizematos etc.) sa nu fie folosite la pasunat sau pentru culturi furajere. Circulatia animalelor pe jos ART. 24 Animalele se pot deplasa pe jos in turme constituite in grupuri mici sau individual, manate de ingrijitori sau proprietari, sau inhamate la diferite vehicule, pe urmatoarele distante zilnice maxime: 18 km - bovinele de reproductie (exceptandu-se cele in stadiu avansat de gestatie sau in prima luna de lactatie); 25 km - ovinele si caprinele; 25-100 km - cabalinele si bovinele de munca inhamate la vehicule sau diferite utilaje, in functie de greutatea incarcaturii tractate, de natura terenurilor si starea drumurilor. Transportul pe jos al porcilor nu se admite decat daca timpul este racoros si statia de imbarcare sau locul de destinatie sunt apropiate (0,5-1 km). ART. 25 Consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale, in functie de teritoriul pe care se face deplasarea animalelor, vor stabili traseele de urmat si vor fixa locurile de pasunat, de stationare pentru furajare si adapare si locurile de popas pentru noapte, astfel ca animalele in trecere sa nu vina in contact cu animalele din localitatile de tranzit. Cand localitatile de trecere a animalelor sunt supuse unor restrictii sanitare veterinare din cauza diferitelor boli, trecerea prin aceste localitati este interzisa, iar transportul urmeaza sa se efectueze pe alte drumuri fixate de consiliul local conform recomandarilor medicului veterinar oficial. ART. 26 Detinatorii de animale au obligatia de a asigura, pe toata perioada de deplasare numarul de insotitori si uneltele necesare pentru ingrijirea, furajarea si adaparea animalelor. ART. 27 In caz de aparitie pe parcurs a unor cazuri de imbolnaviri, taieri de urgenta sau moarte la animale, turma va fi oprita intr-un loc izolat si se va anunta imediat consiliul local al localitatii respective, care la randul sau va instiinta neintarziat pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale pe teritoriul careia s-au inregistrat aceste evenimente, pentru luarea masurilor ce se impun. Daca se constata ca in turma a aparut o boala epizootica, detinatorii si insotitorii animalelor sunt obligati a asigura aplicarea intocmai a recomandarilor date de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana sau a municipiului Bucuresti ART. 28 Transportul pe jos al animalelor provenite din zone supuse restrictiilor sanitare veterinare este interzisa. Transportul familiilor de albine ART. 29 Inainte de efectuarea transportului, medicul veterinar oficial va examina atat familiile de albine ce urmeaza a fi deplasate, cat si cele care raman pe loc in stupina respectiva. In cazul cand in aceasta stupina se constata boli transmisibile supuse declaratiei obligatorii, nu se vor admite la transport nici familiile care au fost gasite sanatoase. ART. 30 La incarcarea stupilor in mijloacele de transport se vor respecta urmatoarele reguli: a) stupii vor fi asezati astfel ca ramele sa fie paralele cu directia de mers a vehiculului si vor fi legati de caroseria acestuia, pentru a se evita caderea sau strivirea lor in timpul deplasarii; b) intre stupi se va lasa un spatiu pentru a se asigura ventilatia si a se evita asfixierea albinelor. Tot in acest scop se vor evita transporturile in timpul zilelor calduroase, preferandu-se transporturile pe timpul noptii. Daca totusi, din cauza distantelor mari, transportul trebuie efectuat si ziua, este interzis popasul, debarcarea stupilor si deschiderea urdinisurilor in locuri sau drumuri aglomerate. ART. 31 Detinatorii familiilor de albine sunt obligati sa pregateasca stupii si sa organizeze transportul astfel incat sa evite pierderile prin asfixierea albinelor, ruperea fagurilor, strivirea albinelor, moartea lor din lipsa de hrana sau prin inghet etc. Acte de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor ART. 32 Detinatorii de bovine, cabaline si porcine sunt obligati sa posede acte de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor in urmatoarele imprejurari: a) cand animalele sunt duse spre vanzare la targuri sau baze de achizitie; b) cand se trece proprietatea asupra altei persoane, in caz de vanzari, donatii sau mostenire; c) cand animalele se taie pentru consum public; d) cand animalele sunt duse temporar sau definitiv pe teritoriul unei alte localitati; e) cand animalele sunt transportate cu mijloace auto, pe cale ferata, vapoare, avioane sau alte vehicule; f) cand animalele sunt duse la expozitii zootehnice organizate in alte localitati; g) biletul de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor se elibereaza numai pentru animalele neidentificate conform reglementarilor legale in vigoare ART. 33 Pentru animalele din sectorul gospodariilor populatiei, consiliile locale comunale, orasenesti si municipale elibereaza "bilete de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor", ca acte oficiale tip, valabile pentru toate speciile, conform anexei 1. Ele se emit individual pentru animalele mari (bovine, cabaline) de orice varsta si individual sau colectiv pentru porcinele care apartin aceluiasi proprietar. Viteii si manjii sugari vor fi inscrisi in actele de proprietate ale mamelor lor, atunci cand se deplaseaza impreuna in alta localitate. ART. 34 Pentru animalele apartinand persoanelor juridice - exploatatii de animale proprietatea asupra animalelor va fi atestata, in toate cazurile, printr-o "adeverinta de proprietate" eliberata de conducerea unitatii respective, pe propria raspundere in care se va arata numarul si specia animalelor, numerele matricole individuale si scopul pentru care a fost emisa, conform anexei 2. La fel se va proceda si pentru transportul cailor de curse sau pentru animalele proprietatea circurilor. ART. 35 Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor vor fi tiparite si brosate sub forma de condici cu duplicat, a 100 file numerotate. Condicile vor fi comandate prin grija consiliilor judetene si respectiv al municipiului Bucuresti, care le vor distribui in numar suficient consiliilor municipale, orasenesti si comunale. Evidenta distribuirii si primirii condicilor de bilete se va tine intr-un registru special. ART. 36 Eliberarea biletelor de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, se face de un salariat al primariei numit prin decizia consiliului local respectiv, instruit asupra modalitatii de completare, care raspunde de exactitatea datelor ce va inscrie si de gestionarea condicilor de bilete primite. ART. 37 Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, ca acte de proprietate, sunt valabile 1 an pentru bovine si cabaline si 15 zile pentru porcine, dupa care, in caz de nevoie, trebuie preschimbate. Atunci cand proprietatea este trecuta asupra altei persoane, ele dovedesc proprietatea si insotesc transportul animalelor numai pana la domiciliul noului proprietar sau pana la locul de taiere pentru consum public, dupa care se considera anulate. Modelul biletul de adeverire a proprietatii este prezentat in anexa 1. ART. 38 Biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, in afara numerelor de ordine inscrise prin tiparire, vor fi numerotate la eliberare de catre toate consiliile locale comunale, orasenesti si municipale, incepand in fiecare an cu nr. 1 si mergand in continuare pana la sfarsitul anului. Eventualele acte, in baza carora s-au eliberat biletele, se vor insemna cu numarul de eliberare al biletului si vor fi pastrate impreuna cu partea ramasa ca duplicat. Biletele vechi preschimbate sau cele care au servit la transcrierea proprietatii, se anuleaza prin scrierea pe ele cu cerneala sau aplicarea unei stampile cu inscriptia "ANULAT". ART. 39 Nu se vor elibera bilete de adeverirea proprietatii si sanatatii animalelor decat pentru animalele care au fost inscrise in registrul agricol de la comuna si daca localitatea respectiva nu se afla sub restrictii sanitare veterinare. In cazul animalelor obtinute din prasila proprie, in rubrica din bilet referitoare la provenienta se va specifica "Prasila proprie". Cand se face transcrierea proprietatii, in aceeasi rubrica se mentioneaza numarul, locul si data eliberarii vechiului bilet, cat si numarul, locul si data transcrierii pe numele noului proprietar. In bilete se va inscrie la rubrica respectiva atat localitatea, cat si destinatia precisa a animalului (abator, donatie, vanzare la targ etc.). Daca in bilete s-au inscris date eronate, salariatul insarcinat cu eliberarea acestor acte va face corectura necesara, cu legalizare prin semnatura si stampila consiliului local respectiv. ART. 40 In afara de comuna de domiciliu a proprietarului, comunele pe al caror teritoriu functioneaza targuri sau oboare pentru animale, in zilele cand au loc acestea, pot face transcrieri de proprietate, in cazuri de vanzare-cumparare, pe biletele de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor emise de alte consilii locale. Evidenta schimbarii proprietatii asupra animalelor se va tine intr-un registru. ART. 41 In locul celor pierdute, se pot elibera noi bilete de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor, numai dupa declararea pierderii lor la consiliul local in raza caruia domiciliaza proprietarul sau care a facut schimbarea de proprietate. ART. 42 Animalele trecute intr-un act de proprietate nu se pot duce sau transporta decat in localitatea si pentru destinatia stabilita in actul respectiv. Schimbarea destinatiei animalelor manate sau transportate in vehicule cu tractiune animala sau mijloace auto, daca nu exista restrictii sanitare veterinare, se poate face de catre salariatul insarcinat cu eliberarea biletelor de proprietate de la consiliul local din localitatea de origine sau dintr-o localitate de pe traseul de parcurs. Cand animalele circula sub restrictii sanitare veterinare, schimbarea destinatiei o poate face numai medicul veterinar oficial care raspunde de localitatea in care au ajuns animalele, cu aprobarea Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor interesate. La fel se va proceda si in cazul animalelor gasite pe o ruta care nu duce la destinatia stabilita, dupa efectuarea unei anchete amanuntite, indiferent de starea sanatatii animalelor mentionata in acte. Pentru animalele transportate pe calea ferata, cu vapoare sau avioane, destinatia poate fi schimbata numai cu aprobarea Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor. Modificarea destinatiei in actele de proprietate si sanatate se face citet, cu certificare prin semnatura si stampila. ART. 43 Adeverintele de proprietate eliberate de catre persoanele juridice, pentru animalele proprii, sunt valabile pe toata durata transportului, numai in interiorul tarii si expira odata cu sosirea animalelor la destinatia stabilita. ART. 44 Pentru bovine se vor elibera bilete de adeverire a proprietatii doar pana in momentul in care animalele vor fi identificate si inregistrata in baza de date nationala si se vor elibera pasapoartele lor. ART. 45 Pentru porcine se vor elibera bilete de adeverire a proprietatii doar pana in momentul in care animalele vor fi identificate si inregistrate in baza de date nationala. CAP. III MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR TRANSMISIBILE LA ANIMALE Anuntarea cazurilor de boala ART. 46 Toti detinatorii de animale, precum si orice persoana care prin activitatea ce o desfasoara vine in contact cu animale sau cu produsele de origine animala, au obligatia sa anunte in termen de cel mult 24 ore, consiliul local sau direct autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, aparitia oricarei imbolnaviri, suspiciuni de boala, moartea sau taierea de urgenta a unor animale, precum si orice informatii ce detin despre asemenea cazuri. Exploatatiile de animale, precum si unitatile militare care au personal sanitar veterinar propriu pentru asistenta la animalele ce le detin, vor anunta medicul veterinar oficial de la circumscriptia sanitara veterinara zonala pe raza de activitate a caruia se afla unitatea, numai cazurile de boli transmisibile la animale sau suspiciunea acestor boli. Se excepteaza de la obligatia anuntarii cazurile de imbolnaviri efectuate intentionat in scopul cercetarilor stiintifice sau pentru productia de biopreparate la unitatile autorizate in acest scop. Obligatiile detinatorilor de animale si ale consiliilor locale la aparitia cazurilor de boala ART. 47 Pana la sosirea medicului veterinar oficial, detinatorii de animale sunt obligati sa izoleze animalele bolnave sau suspecte de boala, sa interzica circulatia persoanelor straine in locurile contaminate, sa pastreze cadavrele animalelor moarte sau taiate, sa nu consume si sa nu instraineze carnea si produsele provenite de la aceste animale. ART. 48 Consiliile locale au obligatia ca, indata ce au aflat de aparitia unor cazuri de boala, sa anunte fara intarziere pe medicul veterinar oficial, iar pana la sosirea acestuia sa ia urmatoarele masuri: a) sa controleze daca s-au aplicat masurile de izolare a animalelor bolnave sau suspecte de imbolnavire si sa impuna restrictii in circulatia animalelor, carnii si a altor produse de la aceste animale, furajelor si altor materiale sau obiecte care ar putea fi contaminate; b) sa faca cercetari in legatura cu extinderea boli, precum si catagrafia animalelor din curtile in care sunt animale bolnave sau suspecte de boala; c) sa opreasca eliberarea biletelor de proprietate si adeverire a sanatatii pentru animale si sa retraga asemenea acte eliberate anterior; d) sa opreasca si sa inchida intr-un loc izolat al localitatii turmele de animale aflate in trecere, la care s-au constatat cazuri sau suspiciuni de boala, pana la sosirea medicului veterinar oficial. Obligatiile medicului veterinar oficial ART. 49 Medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale, in urma instiintarii primite este obligat a se deplasa fara intarziere in localitatea sau la exploatatia de animale respectiva si efectueaza urmatoarele: a) controleaza masurile luate de detinatorul de animale sau consiliul local, completandu-le la nevoie; b) examineaza animalele bolnave, banuite de boala sau de contaminare, carnea si produsele provenite de la animalele taiate de urgenta si face autopsia animalelor moarte; c) examineaza toate animalele din speciile receptive din acea localitate si chiar din localitatile invecinate din raza sa de activitate, daca boala a aparut in mai multe curti; d) efectueaza ancheta epizootologica conform reglementarilor in vigoare pentru a stabili data aparitiei bolii, originea acesteia, daca au fost scoase din localitate animale bolnave, banuite de boala sau de contaminare, produse de origine animala sau vegetala contaminate. In aceste cazuri va instiinta Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor de pe raza caruia isi desfasoara activitatea; e) efectueaza orice alte cercetari in vederea precizarii diagnosticului bolii, recoltand probe pentru laborator din cadavrele autopsiate sau din carnea examinata din taieri de urgenta; f) in exploatatiile de animale cu medici veterinari proprii, acestia sunt obligati a pune la dispozitia medicului veterinar oficial de la circumscriptia sanitara veterinara zonala toate datele si informatiile necesare in scopul stabilirii diagnosticului. ART. 50 In cazul cand, in urma cercetarilor intreprinse, medicul veterinar oficial de circumscriptia sanitara veterinara zonala exclude existenta unei boli contagioase, dispune ridicarea restrictiilor. ART. 51 Daca din cercetarile efectuate nu se poate exclude suspiciunea de boala transmisibila, animalele bolnave si suspecte se vor izola si pune in observatie si se vor recolta probe pentru diagnostic de laborator. In aceste cazuri medicul veterinar oficial este obligat sa instiinteze telefonic Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor; respectiv a municipiului Bucuresti Pentru precizarea diagnosticului, in cazul cand nu exista cadavre proaspete si nici animale taiate de urgenta, medicul veterinar oficial poate dispune, cu aprobarea Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, taierea unui animal bolnav sau suspect de boala, in scop de diagnostic. Recoltarea, ambalarea si expedierea probelor in vederea cercetarilor de laborator se vor face in conformitate cu reglementarile in vigoare. ART. 52 In toate cazurile cand exista suspiciunea unei boli transmisibile se aplica toate masurile de combatere ce se refera la boala respectiva, dar nu se declara oficial boala. ART. 53 Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene; respectiv a municipiului Bucuresti, imediat ce au fost instiintate despre existenta unei boli transmisibile sau a suspiciunii unei astfel de boli, sunt obligate sa trimita la fata locului specialisti dotati cu aparatura necesara pentru completarea lucrarilor de diagnostic, extinderea anchetei epizootologice si completarea masurilor de combatere in raport de rezultatul acestei anchete. ART. 54 Declararea oficiala a bolii se face de catre medicul veterinar oficial de la circumscriptia sanitara veterinara zonala in conformitate cu prevederile <>Ordinului nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile la animale. Daca epizootia a aparut intr-o exploatatie se animale, la declararea bolii va participa si conducerea ale acestei unitati, precum si medicul veterinar al acesteia. In actul sanitar veterinar de declarare a epizootiei se va mentiona specia si numarul de animale existente la care a aparut boala, numarul animalelor moarte sau taiate de urgenta, originea bolii, modul de contaminare a exploatatiei de animale, principalele elemente care au servit la stabilirea diagnosticului, contactele ce s-au realizat in perioada de incubatie prin animale, oameni, vehicule, produse, furaje, etc., localitatile si efectivele de animale ce pot fi banuite de contaminare, deficientele constatate in aplicarea masurilor generale si speciale de profilaxie, masurile de combatere ce se vor aplica adaptate la specificul exploatatiei de animale si localitatii, responsabilitatile pe persoane si termenele de executare a acestor masuri. ART. 55 In cazul aparitiei unei boli la efectivul de animale apartinand unei unitati militare, comandantul acesteia va instiinta imediat pe medicul veterinar militar respectiv. Daca acesta constata o boala transmisibila sau suspicioneaza o astfel de boala, este obligat sa anunte fara intarziere pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale, impreuna cu care va stabili masurile ce trebuie aplicate pentru lichidarea focarului si prevenirea difuzarii epizootiei. In situatia unitatilor militare cu efective de animale care nu sunt asigurate cu medici veterinari proprii, comandantii unitatilor sunt obligati ca, la aparitia unor boli, sa anunte imediat pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, care impreuna vor stabili si urmari aplicarea masurilor ce se impun. Comandantii unitatilor militare cu efective de animale si personal sanitar veterinar propriu raspund de aplicarea intocmai in unitatile respective a masurilor stabilite, potrivit prevederilor de mai sus, si vor informa in mod operativ pe medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale asupra evolutiei epizootiei. In toate aceste situatii, medicul veterinar oficial de la circumscriptia sanitara veterinara zonala respectiva va intocmi acte de declarare a bolii conform prevederilor <>Ordinului nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si notificarea unor boli transmisibile la animale, iar cu sprijinul comandamentului antiepizootic local vor pune in aplicare fara intarziere masurile de aparare a teritoriului amenintat de epizootie. ART. 56 Concomitent cu declararea oficiala a bolii, medicul veterinar oficial va anunta Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor si circumscriptiile sanitare veterinare invecinate pe o raza de 20 km. Pentru bolile cu mare difuzibilitate (febra aftoasa, pesta porcina africana, boala veziculoasa a porcului, pseudopesta aviara etc.), precum si in cazurile cand s-au imbolnavit un numar mare de animale sau au fost constatate imbolnaviri si la oameni, instiintarea se va face telefonic atat la directiile sanitare si pentru siguranta alimentelor veterinare judetene, cat si la circumscriptiile sanitare veterinare zonale invecinate. ART. 57 In toate cazurile cand se constata boli ce pot fi transmise si la oameni, se va anunta imediat si medicul uman al circumscriptiei sanitare respective, chiar daca medicul veterinar oficial nu are cunostinta despre ivirea unor cazuri de imbolnaviri la oameni. ART. 58 Consiliul local comunal, orasenesc sau municipal, in baza actului sanitar veterinar de declarare oficiala a bolii, instituie prin decizie masurile legale necesare, adaptate conditiunilor locale, pentru combaterea bolii. Punerea in aplicare a deciziei consiliului local, se face prin comandamentele antiepizootice. In functie de evolutia bolii, prevederile deciziei consiliului local, vor putea fi completate, modificate sau revocate de catre aceste organe la propunerea scrisa a medicului veterinar oficial sau a unui medic veterinar oficial ierarhic superior. ART. 59 Masurile sanitare veterinare de combatere prevazute in actul de declarare oficiala a bolii, in decizia consiliului local, precum si cele stabilite ulterior, conform prevederilor de la articolul precedent, sunt obligatorii si trebuie aplicate intocmai de catre toate persoanele juridice si fizice. ART. 60 Cand epizootia prezinta o gravitate deosebita prin difuzibilitatea, evolutia, intinderea si pagubele ce le produce si exista pericolul de contaminare si a altor exploatatii si efective de animale, directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor vor propune convocarea comandamentului antiepizootic judetean si aplicarea masurilor de combatere pe zone mai largi sau in tot judetul. Planul de masuri pentru combaterea epizootiei, insusit de comandamentul antiepizootic judetean si oficializat prin decizia consiliului judetean, este obligatoriu pentru toate persoanele juridice si fizice din cadrul judetului care au sarcini in acest sens. ART. 61 Daca epizootia prezinta un pericol deosebit pentru economia nationala, se convoaca comandamentul antiepizootic central, constituit prin Hotarare de Guvern, de catre presedintele Autoritatii Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor care stabileste masurile ce se impun in toate sectoarele social-economice si raspunde de aplicarea lor in conditiile legii. OBLIGATIILE MEDICILOR VETERINARI DE LIBERA PRACTICA IMPUTERNICITI ART. 62 Medicii de libera practica imputerniciti in exercitarea profesiunii au urmatoarele obligatii: a) sa anunte de urgenta Autoritatea Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor despre orice suspiciune privind aparitia unei boli supuse declararii obligatorii, conform legii, precum si a oricarui risc privind sanatatea animalelor; b) sa ia masuri de urgenta prevazute de lege, pentru a preveni si a opri difuzarea unor boli transmisibile ale animalelor sau oricarui risc de natura a afecta sanatatea publica, protectia animalelor, protectia mediului si siguranta alimentelor; c) sa participe la solicitarea directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana, respective a municipiului Bucuresti, la actiuni de eradicare a unor boli transmisibile ale animalelor sau la cele de control in cazul izbucnirii unor boli transmisibile emergente pentru Romania; d) sa dispuna respectarea perioadelor de asteptare si intrerupere, referitoare la eliminarea sau prezenta unor reziduuri la animale vii, produse ori subproduse de origine animala destinate consumatorului uman; e) sa inregistreze si sa pastreze, pentru o perioada stabilita de Autoritatea Sanitara Veterinara si pentru Sanatatea Animalelor, in registru cu activitatea desfasurata si evidenta modului de prescriere, distributie si utilizare a produselor medicinale veterinare, a aditivilor furajeri si a furajelor medicamentate; f) sa pastreze confidentialitatea asupra oricaror fapte, informatii, documente de care iau cunostinta, pentru care exista dreptul de autor; g) sa respecte toate obligatiile ce rezulta din contractele pentru efectuarea unor activitati sanitare veterinare publice, incheiate cu directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor si raspundere de modul cum acestea sunt efectuate. RECOMANDARI PRIVIND ANCHETA EPIZOOTOLOGICA ART. 63 Ancheta epizootologica constituie un complex de investigatii prin care se urmareste stabilirea conditiilor de aparitie a unei boli transmisibile, originea, caile de vehiculare, factorii care au favorizat aparitia imbolnavirilor, extinderea si caile de difuzare a epizootiei si alte date care sunt necesare in vederea elaborarii si aplicarii planului de masuri pentru combaterea si prevenirea extinderii bolii. In efectuarea anchetei se va tine seama atat de unele aspecte generale, ce trebuie investigate pentru toate bolile transmisibile, cat si de aspectele speciale legate de caracteristicile epizootologice ale fiecarei boli. Ancheta epizootologica trebuie sa stabileasca urmatoarele: (1) Data aparitiei bolii si daca aceasta a fost anuntata la primele suspiciuni. In legatura cu aceasta, in afara de datele anamnetice, luate de la personalul care ingrijeste animalele, se vor analiza evidentele primare din exploatatiile de animale privind curba pierderilor, iar in cazul pasarilor ouatoare si curba productiei de oua. (2) Aspectele clinice si anatomopatologice care au creat suspiciunea de boala si investigatiile suplimentare facute pentru precizarea diagnosticului. (3) Date privind situatia epizootiei la data efectuarii anchetei. In legatura cu aceasta trebuie sa se stabileasca: a) daca boala s-a extins in alte curti si localitati; b) exploatatiile de animale si numarul curtilor din sectorul gospodariilor populatiei in care a aparut boala; c) efectivele de animale receptive din exploatatiile si curtile particulare infectate, efectivele totale (pe sectoare) din localitatea sau localitatile contaminate; d) specia sau speciile afectate; e) numarul animalelor imbolnavite, categoria de varsta, dinamica imbolnavirilor din momentul sesizarii primelor suspiciuni. (4) Originea si caile de introducere a bolii. Se va analiza daca in acel efectiv a mai evoluat boala respectiva si deci infectia este endogena sau a fost introdusa din afara. Pentru aceasta se vor face cercetari pentru a stabili: a) daca in zonele din jur au existat focare de boala cunoscute sau nedeclarate; b) daca boala a fost introdusa cu animale nou achizitionate. Ce animale, cand au fost introduse si daca au fost tinute in carantina profilactica. Daca se banuieste ca boala a fost introdusa prin animale salbatice; c) daca boala a fost introdusa prin import de animale, produse de origine animala, furaje, receptioneri straini; d) daca boala a putut fi introdusa pe cale indirecta, prin persoane, mijloace de transport, furaje si alte produse si materii sau diferiti vectori (invazii de rozatoare, pasari migratoare). Cand si in ce imprejurari se banuieste ca s-a introdus infectia pe aceste cai. In cazul bolilor telurice (antrax, carbune emfizematos) se va cerceta daca in localitatea respectiva au evoluat in trecut aceste boli. Se va verifica daca animalele au pascut in zone cunoscute ca infectate sau daca au fost hranite cu furaje recoltate de pe astfel de terenuri. De asemenea, daca se banuieste ca in urma unor inundatii au fost vehiculati sporii germenilor telurici. In cazul bolilor cu evolutie cronica (tuberculoza, leucoza bovina, bruceloza, paratuberculoza) se va controla cand au fost introduse animale noi in efectiv, daca se cunoaste situatia sub raportul bolii respective, a efectivelor de provenienta si daca animalele au fost supuse testelor de diagnostic conform instructiunilor. Pentru bolile transmisibile prin monta se va verifica cu ce animale s-a facut monta si starea sanitara a acestora. In cazul turbarii se va cauta sa se stabileasca daca boala a fost transmisa de catre carnivore domestice sau salbatice, cand si in ce imprejurari. Daca se diagnostica la pasari boli transmisibile prin ou (diaree alba bacilara, tifoza) se va verifica de la ce statie de incubatie provin puii, de unde se aprovizioneaza cu oua statia de incubatie si daca se cunoaste situatia, sub raportul acestor boli, a efectivelor de pasari furnizoare de oua. Pentru bolile albinelor se va stabili daca infectarea s-a produs de la stupine cu familii bolnave amplasate in apropiere, prin familii de albine infectate aduse la stuparit pastoral sau prin introducere de material biologic apicol (familii de albine, roiuri, matci) sau prin inventar apicol nedezinfectat. Pentru bolile viermilor de matase se va verifica daca boala a fost introdusa prin material biologic sericicol (samanta sau gogosi de viermi de matase) sau prin inventar sericicol nedezinfectat. (5) Daca se banuieste ca boala a putut fi difuzata din focar in perioada de incubatie si dupa aparitia clinica, prin miscari de animale, persoane, vehicule, produse, cand si in ce imprejurari, ce zone si puncte (localitati, exploatatii de animale) se banuieste ca au putut fi contaminate. Ce alte contacte au existat cu focarul sau focarele de boala. (6) Factorii care au favorizat aparitia si evolutia bolii in efectiv. In legatura cu aceasta, se vor face investigatii cu privire la: a) starea de intretinere a lotului in care a aparut boala; b) daca alimentatia a fost corespunzatoare cantitativ si calitativ; c) daca s-au folosit deseuri de abator, de la fabrici de prelucrare a produselor animale sau resturi culinare nesterilizate; d) conditiile de cazare si microclimat (densitate, ventilatie, temperatura, evacuarea dejectiilor etc.); e) situatia imunologica a fiecarei categorii de varsta din speciile receptive fata de epizootia respectiva la data aparitiei bolii si in special a loturilor in care au aparut imbolnaviri. Se va verifica daca s-au efectuat vaccinarile prevazute in schemele oficiale, notandu-se pentru fiecare categorie de varsta din unitatile contaminate numarul de capete, datele imunizarilor, felul vaccinului (inactivat, viu etc.) seria si data valabilitatii, conditiile de pastrare si de utilizare; f) starea de intretinere a animalelor din lotul in care a aparut boala, la data ultimei vaccinari; g) daca in unitate se aplica tratamentele antistress recomandate prin tehnologii. Daca s-au aplicat tratamente de necesitate pentru boala respectiva si ce rezultate s-au obtinut; h) daca au existat deficiente in aplicarea masurilor de profilaxie generala pentru prevenirea introducerii epizootiei in exploatatia de animale (imprejmuire, functionarea filtrelor, dezinfectoarelor, folosirea echipamentului de protectie, dezinfectia persoanelor, circulatia vehiculelor, sistemul de introducere a materialelor si de livrare a produselor); i) daca se aplica corect conditiile de crestere si exploatare, precum si masurile sanitare veterinare. Daca se respecta principiul "totul plin, totul gol" si daca se executa curatenia mecanica si dezinfectia corespunzatoare dupa depopulare; j) daca se intretin cordoanele vaccinale in jurul exploatatiei de animale si daca se cunoaste situatia sanitara veterinara a animalelor receptive din curtile persoanelor care lucreaza in unitatea respectiva; k) daca in unitate exista invazii de rozatoare; l) daca au intervenit schimbari bruste de temperatura (in special pentru holera si pasteureloza bovinelor si porcinelor); m) alti factori care au putut favoriza aparitia si extinderea bolii. (7) Diverse alte aspecte specifice locale in legatura cu aparitia bolii. (8) Daca aparitia si extinderea bolii se datoreste unor neglijente, se va stabili in ce constau acestea si cine se face vinovat. Ancheta epizootologica se efectueaza de catre medicul veterinar oficial de la circumscriptia sanitara veterinara zonala pe raza caruia de activitate a aparut boala transmisibila si se completeaza de catre Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. Odata cu raportul lunar privind situatia epizootiilor, Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor va inainta Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala anchetele epizootologice pentru focarele nou-aparute si o informare privind evolutia din focarele de boli epizootice aparute in perioada raportata. Informarea va fi intocmita urmarindu-se punctajul indicat pentru ancheta epizootologica, dar va cuprinde numai aspecte legate strict de caracteristicile epizootologice ale bolii respective. De asemenea, in informare se vor arata principalele masuri de combatere aplicate si aprecieri asupra tendintei de evolutie a epizootiei. Izolarea ART. 64 Detinatorii de animale sunt obligati sa separe animalele bolnave sau suspecte de boli contagioase, in asa fel incat sa nu se poata efectua un contact direct sau indirect cu cele sanatoase prin coabitare, adapat, ustensile de grajd, ingrijitori, furaje etc. ART. 65 Izolarea trebuie insotita de curatenia si dezinfectia corporala a animalelor sanatoase ramase in locurile unde au aparut cazurile de boala sau suspecte de boala, de curatirea si dezinfectia locurilor si grajdurilor de unde s-au scos animalele bolnave, precum si de alte masuri de combatere, dupa specificul bolii. Izolarea se va face in adaposturi special amenajate - izolatoare - aflate la distanta cat mai mare de restul adaposturilor, de care vor trebui sa fie separate functional (imprejmuirea izolatoarelor, personal, ustensile, obiecte complet separate de restul exploatatiei). Animalele tinute permanent la pasune se vor izola pe portiunea de pasune unde s-a constatat boala, in afara de cazurile de boala legate de infectia de teren (antrax, carbune emfizematos etc.), cand toate animalele inca neimbolnavite vor fi mutate imediat de pe pasunea contaminata. Animalele izolate nu vor putea fi scoase din aceste locuri decat cu aprobarea medicului veterinar oficial. Observatia sanitara veterinara ART. 66 Observatia sanitara veterinara este o masura de prevenire si combatere care se aplica animalelor banuite de infectie si se face, dupa caz, prin izolarea acestora. Animalele supuse observatiei se lotizeaza si se identifica. Durata observatiei este egala cu perioada de incubatie maxima corespunzatoare bolii banuite. ART. 67 Detinatorii de animale sunt obligati sa asigure adapatul si hranirea separata a animalelor in observatie si sa anunte medicului veterinar de libera practica imputernicit iar acesta medicului veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale orice modificare ar surveni in starea de sanatate a acestor animale. ART. 68 In timpul observatiei, medicul veterinar de libera practica imputernicit, impreuna cu medicul veterinar oficial aplica masurile de profilaxie specifica si va efectua, daca este cazul, probele revelatorii necesare. Observatia inceteaza numai in urma dispozitiei medicului veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale ori a unui organ sanitar veterinar ierarhic superior sau se completeaza cu masuri de combatere in cazul aparitiei unei boli contagioase. Carantina ART. 69 Prin carantina se intelege complexul de masuri restrictive ce se impun in circulatia animalelor, oamenilor, produselor de origine animala si vegetala, furajelor, ustensilelor, mijloacelor de transport, dejectiilor animale etc., cu scopul de a opri difuzarea bolilor transmisibile la animale. In functie de extinderea bolii, difuzibilitatea ei, caile de transmitere si efectivele de animale amenintate, carantina se aplica asupra unor curti, exploatatii de animale, localitati, pasuni, comune, grupe de comune sau teritorii mai intinse, iar in cazul unor anumite boli numai asupra unor efective sau categorii de animale si de produse ale acestora. ART. 70 Dupa gravitatea evolutiei bolii, usurinta de difuzare si particularitatile cailor de transmitere, masurile de carantina sunt gradate ca severitate (carantina de gradul I, II si III). ART. 71 Carantina de gradul I se aplica in cazul bolilor cu difuzibilitate mare, de tipul febrei aftoase sau a unor boli cu caracter exotic. In aceste situatii, se iau cele mai severe masuri, interzicandu-se circulatia animalelor (inclusiv a speciilor nereceptive la boala respectiva), oamenilor, produselor de origine animala si vegetala, vehiculelor, uneltelor si a oricaror obiecte care ar putea fi contaminate. Animalele se tin inchise in adaposturi, care se sigileaza, iar curtile contaminate se pun sub paza. Dejectiile animalelor, asternutul si resturile de furaje contaminate se distrug zilnic. Intrarea si iesirea persoanelor din teritoriile sub carantina este interzisa, putandu-se aproba numai in situatii exceptionale, de forta majora, in conditii speciale de dezinfectie sub supraveghere sanitara veterinara. Aprovizionarea teritoriilor aflate sub carantina se face prin transbordare. In localitatea contaminata se poate circula in mod exceptional cu mijloace auto, in conditiile prevazute in instructiunile tehnice speciale. Pana la stabilizarea situatiei se interzic activitatile si manifestarile obstesti care ar putea contribui la difuzarea epizootiei. ART. 72 Carantina de gradul II se aplica in cazul epizootiilor cu difuzibilitate medie, de tipul pestei porcine clasice. In asemenea situatii, restrictiile de circulatie se aplica asupra circulatiei tuturor animalelor, produselor si persoanelor numai in curtile contaminate. In restul localitatii contaminate se aplica inchiderea in adaposturi numai pentru specia afectata. Se interzice introducerea si scoaterea de animale receptive, precum si scoaterea de produse de la specia afectata. Persoanele din focar pot iesi in conditii speciale de dezinfectie, cu aprobarea si sub supravegherea Autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor locala-teritoriala. ART. 73 Carantina de gradul III se aplica in cazul bolilor ce se transmit in principal prin contactul direct intre animalele receptive (ex. turbarea, tuberculoza, bolile transmisibile prin monta s.a.). In cazul acestor boli se aplica restrictii in circulatia sau reproductia animalelor bolnave si suspecte, cu unele inlesniri privind circulatia produselor. ART. 74 Carantina de gradul I si II se instituie prin decizia biroului executiv al consiliului local, in baza actului sanitar veterinar de constatare si declarare oficiala a bolii intocmit de catre medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, conform prevederilor <>Ordinului nr. 156/1999 . Cand teritoriul ce urmeaza a fi supus masurilor de carantina depaseste raza unei comune, carantina se instituie prin decizia consiliului judetean, in baza propunerii Directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor. ART. 75 Carantina de gradul III se instituie numai in baza actului sanitar veterinar de constatare si declarare oficiala a bolii intocmit de catre medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective. ART. 76 Punerea in aplicare a masurilor restrictive de carantina se face de catre consiliile locale, prin comandamentele antiepizootice. Controlul respectarii acestor masuri revine personalului sanitar veterinar si de politie, care vor intocmi acte pentru sanctionarea incalcarii masurilor dispuse. ART. 77 Personalul sanitar veterinar este obligat sa efectueze toate operatiunile tehnice de combatere conform instructiunilor oficiale de la Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor ierarhic superioara. ART. 78 Detinatorii de animale, precum si conducatorii unitatilor care taie animale, prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse de origine animala raspund de respectarea si aplicarea tuturor masurilor de combatere stabilite de catre comandamentele antiepizootice si sunt obligati sa asigure forta de munca si alte conditii necesare pentru efectuarea dezinfectiilor, dezinsectiilor, deratizarilor, contentia animalelor in vederea efectuarii operatiunilor sanitare veterinare obligatorii, precum si pentru aplicarea altor masuri ce se impun in scopul lichidarii epizootiei. ART. 79 Comandamentele antiepizootice sunt obligate sa analizeze periodic mersul epizootiei, sa ia masuri pentru inlaturarea greutatilor si deficientelor ce se ivesc, sa stabileasca si sa aplice masurile suplimentare de combatere ce se impun. ART. 80 Medicii veterinari oficiali vor tine o evidenta clara asupra mersului epizootiei, raportand periodic la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor despre aceasta si, ori de cate ori in evolutia epizootiei apar situatii deosebite. Zona epizootica ART. 81 Prin zona epizootica se intelege teritoriul direct amenintat din jurul localitatilor aflate sub masuri de carantina din cauza unei boli cu mare difuzibilitate, teritorii in care se impune o supraveghere stricta a animalelor sanatoase, precum si unele restrictii in circulatia animalelor, oamenilor, produselor de origine animala si vegetala. Zona epizootica se instituie prin decizia al consiliului judetean respectiv a municipiului Bucuresti, la propunerea directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor in functie de gravitatea bolii, zona epizootica poate avea o adancime de 10-30 km. ART. 82 Aplicarea masurilor restrictive de circulatie a animalelor, produselor de origine animala si vegetala, precum si a persoanelor, prevazute in decizia de instituire a zonei epizootice, este obligatorie pentru toti detinatorii de animale si de produse, persoane fizice si juridice, precum si pentru consiliile locale, si politia, iar supravegherea starii sanitare veterinare a animalelor precum si aplicarea masurilor tehnice de profilaxie revine in sarcina personalului sanitar veterinar. Dezinfectia de urgenta, deratizarea si dezinsectia in locurile contaminate ART. 83 Dezinfectia de urgenta are ca scop distrugerea germenilor de boala aflati in adaposturi sau pe locul unde se gasesc animale bolnave, pe animale, in produsele sau dejectiile lor, pe unelte sau utilajele de ingrijire, exploatare sau prelucrare a produselor, pe harnasamente sau vehicule, pe furaje si in apa de baut, pe hainele si incaltamintea ingrijitorilor si altor persoane care au venit in contact cu animale bolnave sau produse contaminate. ART. 84 Detinatorii de animale, precum si conducatorii unitatilor contaminate care taie animale, prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse de origine animala sunt obligati sa organizeze efectuarea dezinfectiilor de urgenta, sub indrumarea si controlul personalului sanitar veterinar. In cazul unitatilor care implica un volum mare de lucru, cat si in cazul bolilor cu difuzibilitate mare sau care prezinta pericol pentru om, dezinfectiile vor fi efectuate cu ajutorul agregatelor speciale de dezinfectie. ART. 85 La alegerea mijloacelor de dezinfectie se va tine seama de particularitatile agentului etiologic al bolii, rezistenta lui in mediul exterior si sensibilitatea fata de actiunea diferitelor substante dezinfectante. ART. 86 Pentru prevenirea difuzarii din focarele epizootice a germenilor patogeni prin intermediul rozatoarelor si mustelor, dezinfectia de urgenta va fi precedata de deratizare in cazul constatarii prezentei rozatoarelor si va fi completata prin dezinsectii repetate in sezonul de incidenta a mustelor. ART. 87 Deratizarile si dezinsectiile vor fi efectuate de catre detinatorii de animale si conducatorii unitatilor, cu ajutorul formatiunilor specializate autorizate de Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana respectiv a municipiului Bucuresti sau cu echipe si mijloace proprii, sub indrumarea si supravegherea personalului sanitar veterinar. CAP. IV STINGEREA BOLII SI RIDICAREA MASURILOR DE CARANTINA ART. 88 Stingerea oficiala a bolii se face in baza prevederilor <>Ordinului ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/1999 , modificat de <>ordinul nr. 68/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anuntarea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor de medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale respective, atunci cand acesta constata ca: a) in teritoriul supus masurilor de carantina nu mai exista animale bolnave sau tinute in observatie pentru boala respectiva; b) s-a efectuat dezinfectia finala, precum si deratizarea si dezinsectia atunci cand acestea au fost necesare; c) de la ultimul caz de moarte, vindecare sau taiere din cauza bolii a trecut termenul minim necesar stabilit in instructiunile speciale de prevenire si combatere pentru boala respectiva. ART. 89 Ridicarea masurilor de carantina de gradul I si II se face in baza actului sanitar veterinar de stingere oficiala, prin decizia consiliului local. Ridicarea masurilor restrictive in zona epizootica se face prin decizia consiliului local sau judetean, odata cu stingerea oficiala a bolii in localitatea sau localitatile in care a evoluat epizootia. Ridicarea masurilor de carantina de gradul III se face numai in baza actului sanitar veterinar de stingere oficiala a bolii. ART. 90 Dupa stingerea oficiala a bolii, pentru unele boli, prevazute in instructiunile speciale de prevenire si combatere, se vor mentine in continuare unele restrictii in circulatia animalelor trecute prin boala, a produselor provenite de la acestea sau a furajelor, care au acelasi caracter de obligativitate ca si masurile din perioada de carantina. Aceste masuri vor fi inscrise in actul de stingere oficiala a bolii intocmit de medicul veterinar oficial. CAP. V INSTRUCTIUNI GENERALE PRIVIND EFECTUAREA DEZINFECTIEI, DEZINSECTIEI SI DERATIZARII Dezinfectia, dezinsectia si deratizarea sunt operatii de baza in complexul masurilor de prevenire si combatere a bolilor infectioase si parazitare la animale, prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni, precum si a rozatoarelor si insectelor ce pot vehicula acesti germeni. ART. 91 Dezinfectia Dezinfectia cuprinde urmatoarele etape succesive: a) curatirea mecanica; b) aplicarea mijloacelor dezinfectante (solutii de substante chimice, flacara, vapori de apa etc.); c) respectarea timpului de contact (de expunere la actiunea dezinfectantilor); d) indepartarea prin spalare, de pe suprafetele ce pot veni in contact cu animalele, a substantelor dezinfectante ce pot avea influenta nociva asupra animalelor; aerisirea incaperilor pentru evacuarea vaporilor de solutii dezinfectante, ce pot fi toxici pentru animale. Din punct de vedere al scopului urmarit, dezinfectia poate fi: - profilactica; - de necesitate (in combaterea unor boli). In cazul dezinfectiei de necesitate se disting: - dezinfectia curenta; - dezinfectia finala. Daca lucrarile din prima etapa, de curatire mecanica, nu sunt facute in mod corespunzator, nu se va trece la etapa urmatoare, de aplicare a dezinfectantului propriu-zis. Curatirea mecanica a obiectivelor supuse dezinfectiei Curatirea mecanica este prima operatie a dezinfectiei, prin care trebuie sa se realizeze indepartarea gunoiului, a resturilor de furaje, a balegarului, a urinei, a stratului de la suprafata pamantului din adaposturile si locurile care au putut fi contaminate si pot constitui o sursa de raspandire a agentilor patogeni. Curatirea mecanica se efectueaza in urmatoarea ordine: a) se scot din functiune instalatiile electrice, pentru a se evita accidentele prin scurtcircuitele ce se pot produce odata cu stropirea tavanului, peretilor etc. In halele oarbe se vor folosi surse mobile de lumina; b) se umezesc cu solutii dezinfectante sau numai cu apa, pardoseala, asternutul, balegarul, jgheaburile, usile, peretii, tavanul, stalpii de sustinere etc., precum si toate obiectele din grajd (perii, tesale, furci, lopeti, maturi, greble etc.) cu scopul de a se inmuia stratul de gunoi, murdarie, resturi organice, in vederea usurarii spalarii lor si pentru a impiedica ridicarea prafului, iar odata cu acesta raspandirea agentilor patogeni si mai ales inhalarea lor si a prafului de catre oameni; c) se strange tot gunoiul si resturile de furaje in gramezi, cat mai aproape de usa, dupa care se transporta la platforma de gunoi. In cazul bolilor de mare difuzibilitate sau a celor provocate de germeni rezistenti, asa cum este barilul antraxului, gunoiul se va distruge prin ardere sau se va ingropa. Se indeparteaza gunoiul din rigole si se vidanjeaza dejectiile din fosele si bazinele colectoare; d) stalpii si toata lemnaria se razuiesc, iar la nevoie se flambeaza cu lampa de benzina sau se trag la rindea. La fel se procedeaza si cu scandurile de la podele; e) se demonteaza instalatiile de distribuire a hranei, de evacuare a balegarului si alte utilaje (adapatori etc.), in vederea curatirii si dezinfectiei lor; e) se curata cu peria aspra peretii, ieslele, stalpii de sustinere si tavanul, pentru a se indeparta panzele de paianjen, praful, stropiturile de balegar uscate pe pereti etc.; f) se scot si se curata podelele de lemn, dupa care se scoate de sub podele un strat de pamant de 15-30 cm, in raport de profunzimea la care s-a infiltrat purinul. Pardoselile din caramida sau ciment vor fi razuite, insistandu-se la crapaturi, rosturi, pentru scoaterea gunoiului; g) dupa curatirea mecanica se efectueaza spalarea minutioasa a pardoselilor, peretilor, stalpilor si a tuturor suprafetelor, obiectelor de grajd si ustensilelor cu jet de apa sub presiune. In lipsa instalatiilor care sa furnizeze apa sub presiune, se va efectua spalarea suprafetelor de dezinfectat cu apa calda cu detergenti, sapun, soda, dupa gradul de murdarie, folosindu-se perii de fibra, somoioage sau carpe cu care se spala pardoselile, stalpii de sustinere, peretii, ieslele, adapatorile si tot mobilierul, precum si obiectele aflate in adapost; h) instalatiile electrice, scoase de sub tensiune, se curata manual sau cu ajutorul jetului de aer sub presiune furnizat de compresoare. Ele vor fi ferite de umezeala pentru a se preveni scurtcircuitele sau electrocutarile. Ventilatoarele si alte utilaje, asa cum sunt bateriile de incalzire a aerului, care nu pot fi spalate, se vor curata tot cu jet de aer comprimat sau manual cu ajutorul periilor; i) locul de unde s-a scos pamantul din grajd se umezeste cu apa, se presara cu pulberi sau solutii de substante dezinfectante. In locul pamantului vechi se aduce altul proaspat, din terenuri necontaminate, care apoi se batatoreste; j) se repara partile deteriorate din adaposturi (peretii, tavanul, ferestrele, usile, canalizarea, ventilatoarele etc.). Dezinfectia propriu-zisa Dupa terminarea curatirii mecanice se efectueaza dezinfectia propriu-zisa respectand urmatoarele: a) se va verifica gradul de curatenie a suprafetelor ce urmeaza a fi dezinfectate; b) se va alege dezinfectantului in functie de germenul a carui distrugere se urmareste, tinand seama si de specia si de categoria de animale, de natura materialelor din care este construit adapostul sau sunt confectionate obiectele si de temperatura din grajd pe tot timpul cat solutia dezinfectanta trebuie sa stea in contact cu suprafetele de dezinfectat; c) se va folosi dezinfectantul la concentratia necesara pentru distrugerea germenilor pentru care se face dezinfectia; d) se vor folosi solutiile dezinfectante in cantitatile prevazute pentru 1 mp suprafata de dezinfectat; e) se va aplica uniform dezinfectantul prin pulverizare asupra tuturor suprafetelor ce urmeaza a fi dezinfectate; f) se va respecta timpului de contact intre dezinfectant si suprafetele ce se supun dezinfectiei; g) odata cu dezinfectia adaposturilor de animale se dezinfecteaza atat curtea gospodariei, cat si cladirile existente in incinta, precum si toate ustensilele, obiectele si materialele aflate in adaposturi sau in curti, pe alei. Dupa terminarea dezinfectiei se incheie un act sanitar veterinar, prin care se arata numarul obiectelor dezinfectate, concentratia folosita, cantitatea de dezinfectant folosit, cantitatea de substanta activa intrebuintata, suprafata dezinfectata in mp etc. (conform modelului din anexa 3). Dezinfectia profilactica Dezinfectia profilactica se efectueaza in unitatea indemna de boli, in scopul distrugerii eventualilor germeni patogeni sau conditionat patogeni, care constituie microbismul de grajd si care se dezvolta in adaposturi, influentand negativ sanatatea animalelor, chiar daca nu dau nastere la stari de boala observabile clinic. Dezinfectia profilactica trebuie precedata de deratizare si dezinfectie. Dezinfectia profilactica se va efectua de doua ori pe an, primavara, dupa scoaterea animalelor la pasune si toamna, inainte de intrarea in stabulatie sau prin scoaterea animalelor in padocuri, ocoale, precum si dupa fiecare depopulare. In spitale, clinici si dispensare veterinare, in abatoare, fabrici care prelucreaza produse de origine animala, in unitatile industriale de producere a fainurilor proteice furajere de origine animala etc. se va face dezinfectia zilnica. Pentru dezinfectia profilactica se pot folosi: solutie de soda caustica 1,5-2%, solutie de aldehida formica 2%, suspensie de var proaspat stins 10-20%, solutie fierbinte de soda calcinata 5%, folosindu-se din aceste solutii cate 1 l/mp. Se dezinfecteaza adaposturile (pardoseli, tavan, pereti, stalpi, precum si toate ustensilele, obiectele de grajd, materialele etc.), se lasa dezinfectantul sa actioneze o perioada de 2-3 ore, dupa care se spala cu apa toate suprafetele stropite cu soda caustica ce ajung in contact cu animalele si se aeriseste adapostul. Obiectele fara valoare se ard. Dezinfectia de necesitate Dezinfectia de necesitate se efectueaza pentru combaterea unor boli infectioase sau parazitare din momentul inregistrarii primelor cazuri de boala si pana la lichidarea focarului. Dezinfectia de necesitate va fi precedata de efectuarea riguroasa a deratizarii si daca este cazul si a dezinsectizarii. a) Dezinfectia curenta, in cadrul dezinfectiei de necesitate, prin dezinfectie curenta se urmareste distrugerea germenilor patogeni pe masura eliminarii lor de catre animalele bolnave, in scopul impiedicarii difuzarii bolii la animalele din focar si din afara focarului. Dezinfectia de necesitate - curenta - se executa zilnic in toate adaposturile de animale, precum si in toata incinta focarului. Ea se efectueaza prin scoaterea animalelor din locurile unde stau in mod obisnuit, iar in cazul cand aceasta nu este posibila sau este contraindicata, se face cu animalele pe loc, dezinfectandu-se spatiile accesibile (alei, rigole, drumuri, locul animalului bolnav etc.). Se vor folosi dezinfectantii indicati pentru agentii patogeni care au produs boala. b) Dezinfectia finala se efectueaza dupa ce in focarul respectiv nu mai sunt animale bolnave eliminatoare de agenti patogeni, astfel ca toti germenii patogeni ce au mai ramas in adaposturi, pe ustensile, teren, obiecte etc. sa fie distrusi si sa poata fi ridicate masurile de carantina, fara pericol ca boala sa mai difuzeze. Dezinfectia finala va fi precedata de o curatire mecanica foarte riguroasa a intregii incinte a focarului. In acest scop, adaposturile vor fi eliberate obligatoriu de animale si se va proceda la efectuarea curateniei. Ustensilele, obiectele de mica valoare se vor arde sau vor fi flambate. Obiectele care nu pot fi arse sau flambate, dupa curatire, se vor tine minimum 6 ore in solutie de aldehida formica 5% sau soda caustica 3-5%. In cazul cand obiectele sunt contaminate cu germeni sporulati, imbaierea va dura 24 ore. Hainele de protectie se vor decontamina prin fierbere sau gazare cu formol. Gunoiul si toate resturile furajere provenite din adaposturile contaminate vor fi arse sau, daca aceasta nu este posibil, se vor dezinfecta prin metoda biotermica la platforma de gunoi potrivit legii. Padocurile vor fi dezinfectate cu soda caustica sau cu clorura de var, apoi se ara. Se vor ara toate suprafetele de teren aflate intre grajduri si in curtea exploatatiei de animale. Drumurile de acces, gardurile de imprejmuire, orice obiect sau material existent in focar, lemne, caramizi, tractoare, masini etc. vor fi riguros dezinfectate. Animalele, inainte de a fi introduse in adaposturi vor fi de asemenea supuse dezinfectiei corporale. Tinand seama de circulatia ce se produce, cu aceasta ocazie, din locuri dezinfectate in locuri nedezinfectate si invers, dezinfectia finala va fi repetata de mai multe ori, in functie de boala si de cel putin 2 ori. ART. 92 Dezinsectia Mijloace pentru combaterea insectelor si acarienilor Dezinsectia este ansamblul mijloacelor si metodelor de combatere a insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si parazitare la om si animale si care pricinuiesc pagube prin distrugerea si degradarea produselor ambalajelor etc. Avandu-se in vedere ca o actiune de combatere trebuie sa aiba eficacitate ridicata si de durata, este necesar sa se faca cel putin doua aplicatii la interval de 1-2 saptamani, in functie de ciclul evolutiv al insectei combatute si toata actiunea sa fie insotita de aplicarea unor masuri de igiena. Dezinsectia in exploatatiile de animale In exploatatiile de animale, dezinsectia se executa profilactic, in scopul igienizarii adaposturilor. In caz de necesitate, se pot organiza dezinsectii care vizeaza combaterea mustelor, tantarilor, acarienilor etc., indeosebi atunci cand evolueaza diferite epizootii. Pentru reusita dezinsectiei, se vor lua masuri de indepartare a balegarului, resturilor de furaje etc., locuri pe care traiesc, se inmultesc si se dezvolta majoritatea insectelor. Inainte de aplicarea solutiilor cu actiune insecticida, se va efectua o curatire mecanica a fiecarui adapost in parte, constand din evacuarea gunoaielor si resturilor din rigolele de scurgere, vidanjarea foselor colectoare, desfundarea si spalarea canalelor de scurgere, indepartarea prafului de pe pereti, mai ales din colturi si pe plafoane, spalarea geamurilor; jgheaburile vor fi evacuate de resturile de furaje si curatate prin spalare cu jet puternic de apa. Galetile, bidoanele de muls, sarea bolovani si uneltele de lucru, vor fi evacuate in afara adapostului. Este necesar ca in timpul dezinsectiei, animalele sa fie evacuate din grajduri, timp de cel putin 12 ore. Se vor inchide toate sursele de foc, se va deconecta instalatia electrica de la tablou, iar fumatul va fi interzis, intrucat majoritatea substantelor sunt inflamabile. Dupa aceste masuri, se va trece la dezinsectia propriu-zisa care consta din pulverizarea unei pelicule fine de substante insecticide, operatiune care se va executa numai de personal autorizat si instruit, pentru a se preveni intoxicatia la om si animale. Pulverizarea solutiilor insecticide se face cu ajutorul pompelor cu presiune. Se pulverizeaza toate suprafetele de contact (peretii interiori, plafoanele, despartiturile boxelor si padocurilor, peretii exteriori), locuintele, cladirile administrative, laptarii etc. Se va insista asupra locurilor preferate de insecte, cum ar fi: pervazul usilor si ferestrelor, gurile de aerisire. Aplicarea solutiei se face in strat fin subtire, fara sa se produca scurgeri, inainte de introducerea animalelor in adaposturi, se va asigura o aerisire a acestora timp de cel putin 2 ore, urmata de spalarea geamurilor, ieslelor, adapatorilor si suprafetelor care ar putea fi linse de animale. Cadavrele mustelor sau altor insecte, se vor strange si distruge prin ardere. Aceasta masura se va respecta cu rigurozitate in exploatatiile avicole si de porcine, deoarece 10-12 muste intoxicate ingerate de o pasare ii poate provoca moartea, iar 40-50 muste ingerate pot provoca imbolnavirea unui porc. Recomandari generale asupra intrebuintarii insecticidelor a) se va folosi cel mai eficace insecticid; b) se va respecta concentratia solutiei sau emulsiei, natura suprafetelor pe care s-a aplicat, stabilitatea si activitatea insecticidului etc.; c) se vor instiinta apicultorii aflati pe o raza de 3 km. Actiunile periodice de dezinsectie vor fi executate numai de unitati autorizate sanitar veterinar si personal calificat. Orice greseala in aplicarea si manipularea acestor substante, care sunt foarte toxice, poate provoca accidente mortale si importante pierderi economice. Se va evita contactul dintre substanta toxica folosita, oameni, animale, furaje, apa de baut etc.; Actiunea de dezinsectie se face cu respectarea normelor de protectie a muncii, in scopul prevenirii accidentelor la om si animale. ART. 93 Deratizarea Mijloace directe de distrugere In acest sens se folosesc: a) mijloace mecanice, prin folosirea de capcane etc., cu efect limitat; b) mijloace biologice, respectiv culturi microbiene patogene pentru rozatoare, dar care se pot transmite si la om, ceea ce face utilizarea lor limitata, necesitand foarte multe precautii; c) mijloace chimice de combatere, respectiv substantele acide (rodenticide), care actioneaza pe cale digestiva sau respiratorie. Dintre mijloacele chimice de combatere se folosesc in special substantele toxice de ingestie si substantele toxice respiratorii. Substantele toxice de ingestie se aplica sub forma de momeli toxice alimentare: boabe de cereale impregnate, cu solutii toxice; pulberi folosite in prafuiri. Substantele toxice respiratorii constituie un mijloc mai eficient de distrugere a rozatoarelor, deoarece distrug toate rozatoarele prezente in galeriile respective sau in spatiul gazat. Toate substantele toxice si gazdele se folosesc de catre unitati autorizate sanitar veterinar si personal calificat in acest sens, care cunosc si trebuie sa respecte cu strictete toate regulile de protectie a muncii in transportul, depozitarea si utilizarea acestor substante. ANEXA 1 (fata) la norma sanitara veterinara
ROMANIA
JUDETUL ___________________ Seria _______ nr. _______
Comuna, orasul, municipiul
___________________________
BILET DE ADEVERIRE A
PROPRIETATII SI SANATATII ANIMALELOR
Nr. ____________ din __________
┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│NUMELE, DOMICILIUL PROPRIETARULUI SI CODUL │ │
│EXPLOATATIEI │ │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Pozitia la care figureaza in registrul agricol│ │
│ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Numarul, specia si categoria animalelor │ │
│ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Semnalmentele animalelor (rasa, varsta, sexul,│ │
│numele sau nr. matricol, culoarea, semne │ │
│particulare) │ │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Provenienta (prasila proprie sau nr. actului, │ │
│locul si data transcrierii proprietatii) │ │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Localitatea si destinatia │ │
│ │ │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
Se adevereste ca in localitate nu exista boli transmisibile la aceasta specie.
Medic veterinar oficial Semnatura salariatului
circumscriptia veterinara zonala primarie
___________________________ L.S. _________________
(Semnatura si parafa)
Nr. _____________
Data ____________
Animal(ul/ele), in ziua de ________ luna ______________ anul ___________ in
localitatea _______________ a (au) fost cumparat(e) de _________________ codul
exploatatiei _________________ cu domiciliul in localitatea _________________
judetul ______________________
Semnatura salariatului
primariei
L.S. _________________
UNITATEA _______________________
Localitatea ____________________
Judetul ________________________
Nr. _________ din data _________
ADEVERINTA DE PROPRIETATE
pentru animale apartinand persoanelor juridice
Subsemnatii, adeverim ca un numar de ................. (...................)
capete .............. (specia si categoria) inscrise mai jos, sunt proprietatea
unitatii noastre si provin din exploatatia ...................... cod .........
localitatea ........................ judetul ......................... .
Exploatatia nu se afla sub restrictii sanitare veterinare si se elibereaza
prezenta pentru adeverirea proprietatii animalelor care se livreaza/transfera
la .......................................................................... .
┌────┬──────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┐
│Nr. │ Nr. matricol │ Rasa │ Sexul │ Varsta │
│crt.│ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
├────┼──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
└────┴──────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┘
CONDUCATORUL UNITATII SEFUL DE FERMA
L.S __________________________ _______________________
Numele, prenumele si semnatura Numele, prenumele
si semnatura
AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA
SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
DIRECTIA SANITARA VETERINARA
SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR _________________
Circumscriptia Sanitara Veterinara ______________
VIZAT
Medic veterinar oficial
_______________________
ACT DE DEZINFECTIE, DEZINSECTIE, DERATIZARE
Subsemnatul _____________________________ functia ___________________________
am efectuat la data _________________________ cod exploatatie __________________
din localitatea ____________________________, strada ___________________________
nr. _________, judetul __________________________, urmatoarele operatiuni:
┌─────────────┬────────────────┬─────────┬────────────────────┬───────┬────────┐
│ Operatiunea │Felul si numarul│Suprafata│ Produse folosite │ Conc. │ Temp. │
│ │ obiectivelor │ (mp) │ │ % │ (°C) │
├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤
├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤
├─────────────┼────────────────┼─────────┼────────────────────┼───────┼────────┤
└─────────────┴────────────────┴─────────┴────────────────────┴───────┴────────┘
La data efectuarii operatiei temperatura mediului a fost de ________°C
┌────┬───────────────────┬──────┬──────────────┬────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Materiale consumate│ U.M. │ Cantitatea │ Valoarea │ Gestiunea │
│crt.│ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤
├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤
├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤
├────┼───────────────────┼──────┼──────────────┼────────────┼──────────────────┤
└────┴───────────────────┴──────┴──────────────┴────────────┴──────────────────┘
Valoarea materialelor lei __________________ factura (chitanta)
nr. _________
Data _______________
Recomandari _________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________.
Semnatura executantului, Beneficiar,
L.S. _______________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
