Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORMA SANITARA VETERINARA din 3 februarie 2003 ce stabileste principiile care reglementeaza organizarea controalelor veterinare privind produsele care intra in Romania din tari terte*)
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 157 bis din 12 martie 2003
-------
*) Aprobatã prin <>Ordinul nr. 71 din 3 februarie 2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 12 martie 2003.
ART. 1
Controalele veterinare privind produsele provenite din tari terţe şi introduse pe teritoriul României se efectueazã în aceeaşi maniera ca şi cele pentru produsele introduse într-unul din teritoriile enumerate în anexa nr. 1, de cãtre autoritatea veterinara competenta din România, în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.
ART. 2
(1) În sensul prezentei norme sanitare veterinare, trebuie sa se aplice, atunci când este necesar, urmãtoarele definiţii:
a) "control veterinar": - orice control fizic şi/sau formalitate administrativã care se aplica produselor la care se referã art. 1 şi care sunt destinate protejãrii, directe sau altfel, a sãnãtãţii publice sau a animalelor;
b) "unitate", "centru" sau "organizaţie": - orice întreprindere care produce, depoziteaza, prelucreaza sau manipuleaza produsele la care fac referire prevederile art. 1;
c) "medic veterinar oficial": - medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinara competenta.
(2) În plus, se înţelege prin:
a) "Produse" - produsele de origine animala la care se face referire în Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 285, pentru aprobarea "Listei cuprinzând animalele vii, produsele şi subprodusele de origine animala şi alte mãrfuri supuse controlului veterinar la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat", publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 479/21.08.2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi produsele din plante la care se referã prevederile art. 18;
b) "Controlul documentelor" - examinarea certificatelor sau documentelor veterinare, sau altor documente ce însoţesc un transport;
c) "Controlul identitãţii" - un control prin inspecţie vizuala pentru a se asigura faptul ca certificatul(ele) veterinar(e) sau documentul(ele) veterinar(e) sau alt(e) document(e) prevãzut(e) de legislaţia veterinara, corespund cu produsul însuşi;
d) "Control fizic" - un control referitor la produsul în sine care poate include controlul ambalarii, al temperaturii şi de asemenea prelevarea de probe şi testarea de laborator;
e) "Persoana responsabilã de incarcatura" - orice persoana fizica sau juridicã care, conform reglementãrilor vamale în vigoare, are responsabilitatea în derularea diferitelor situaţii prevãzute de aceste reglementãri, în care se poate afla transportul şi care îşi asuma responsabilitatea consecinţelor ce decurg în urma controalelor stabilite de prezenta norma sanitarã veterinara.
f) "Transport" - o cantitate de produse de acelaşi tip, înscrise în acelaşi (aceleaşi) certificat(e) sau document(e) veterinar(e), sau alt(e) document(e) prevãzut(e) de legislaţia veterinara, transportate cu aceleaşi mijloace de transport şi venind din aceeaşi ţara terta sau regiune a unei astfel de tari terţe;
g) "Post de inspecţie de frontiera" - orice post de inspecţie, desemnat şi aprobat în conformitate cu prevederile art. 6, pentru realizarea controalelor veterinare privind produsele provenind din tari terţe şi situat la granita României şi a unuia dintre teritoriile specificate în anexa nr. 1;
h) "Import" - libera circulaţie a produselor şi intenţia de punere a produselor pentru libera circulaţie, în sensul prevederilor legislaţiei naţionale;
i) "Destinaţie vamalã" - în conformitate cu Codul Vamal, aprobat prin <>Legea nr. 141 din 24.07.1997 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 180 din 01.08.1997.
j) "Condiţii de import" - cerinţele veterinare pentru produsele ce urmeazã a fi importate, asa cum este stabilit în legislaţia nationala;
k) "Autoritate competenta" - autoritatea veterinara centrala a României, competenta sa efectueze controale veterinare sau zootehnice sau orice autoritate cãreia aceasta i-a delegat competenta respectiva.
CAP. 1
Organizarea şi efectuarea controalelor
ART. 3
(1) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa se asigure ca nici un transport provenind dintr-o ţara terta nu este introdus pe teritoriul României, fãrã a fi supus controalelor veterinare în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa se asigure ca transporturile cu produse sunt introduse pe teritoriul României printr-un post de inspecţie de frontiera.
(3) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa se asigure ca persoanele responsabile de incarcatura, sunt obligate sa transmitã în avans informaţii, atunci când este cazul, prin completarea corespunzãtoare a certificatului la care se referã prevederile art. 5 alin. (1), sa furnizeze o descriere detaliatã, în forma scrisã sau computerizata, a transportului prevãzut la alin. (1), inclusiv în cazul produselor la care se referã prevederile art. 9 şi art. 19 alin. (1), personalului veterinar al postului de inspecţie de frontiera unde aceste produse vor fi prezentate spre control.
(4) Autoritatea veterinara competenta poate inspecta cargomanifestul mijloacelor de transport naval şi aerian şi poate verifica dacã acesta coincide cu documentele şi declaraţiile mai sus menţionate.
(5) Autoritãţile vamale de care este dependent geografic postul de inspecţie de frontiera trebuie sa permitã destinaţia vamalã a transportului, numai în conformitate cu condiţiile stabilite în certificatul la care se referã prevederile art. 5 alin. (1).
(6) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol, în special lista produselor ce urmeazã a fi supuse unui control veterinar, trebuie sa fie adoptatã în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 4
(1) Fiecare transport trebuie supus controalelor veterinare la postul de inspecţie de frontiera menţionat la prevederile art. 3 alin. (2), de cãtre autoritatea veterinara competenta sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1), lit. b).
(2) Pentru fiecare transport, medicul veterinar oficial trebuie, în baza informaţiilor menţionate la art. 3, alin. (3), sa consulte baza de date privind procedurile veterinare de import, inclusiv sistemul Shift când acesta va fi implementat. Medicul veterinar oficial trebuie sa se asigure ca, toate operaţiunile sunt efectuate şi înregistrate în baza de date, conform reglementãrilor în vigoare.
(3) Fiecare transport trebuie supus unui control al documentelor, indiferent de destinaţia vamalã, pentru a stabili ca:
a) informaţiile din certificatele sau documentele la care se referã prevederile art. 7, alin. (1), corespund cu informaţiile trimise anterior, în conformitate cu prevederile art. 3, alin. (3)
b) în cazul activitãţilor de import, ca specificaţiile conţinute în documentele sau certificatele sau alte documente, furnizeazã garanţiile solicitate.
(4) În afarã cazurilor specifice stipulate la prevederile art. 9, 10, 11, 12, 13, 14 şi 15, medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze urmãtoarele controale:
a) un control al identitãţii fiecãrui transport pentru a se asigura ca produsele corespund informaţiilor care figureazã în certificatele sau documentele de însoţire. Cu excepţia loturilor în vrac prevãzute în anexa nr. 1, alin. (1) a "Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare pentru comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, cu produse animaliere şi de origine animala" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 21/15.01.2003 , în ceea ce priveşte germenii patogeni la "Norma sanitarã veterinara privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animala", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 şi publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 537/23.07.2002, aceasta procedura trebuie sa cuprindã:
1. atunci când produsele de origine animala sosesc în containere, verificarea ca, sigiliile fixate de medicul veterinar oficial sau de o alta autoritate competenta, când aplicarea acestora este prevãzutã prin legislaţia nationala, sunt intacte şi ca informaţiile inscriptionate pe acestea corespund celor înscrise pe documentul sau certificatul de însoţire;
2. în alte cazuri
i. pentru toate tipurile de produse, o verificare a faptului ca stampilele, mãrcile oficiale şi mãrcile de sãnãtate ce identifica ţara şi întreprinderea de origine, sunt prezente şi conforme celor de pe certificat sau document,
îi. în plus, pentru produsele ambalate sau impachetate, o verificare privind etichetarea specifica prevãzutã de legislaţia veterinara;
b) un control fizic al fiecãrui transport:
1. pentru a se asigura ca produsele satisfac cerinţele prezentei norme sanitare veterinare şi se afla într-o forma adecvatã pentru a fi utilizate conform scopului specificat în certificatul sau documentul de însoţire. Aceste controale trebuie efectuate în conformitate cu criteriile stabilite de anexa nr. 3;
2. înainte de efectuarea, în conformitate cu frecventele ce vor fi stabilite de autoritatea veterinara centrala a României:
i. a oricãrui examen de laborator la fata locului,
îi. a oricãrei prelevãri oficiale de probe solicitate în scopul analizarii cat mai curând posibil;
(5) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol trebuie adoptate în conformitate cu procedura stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 5
(1) Dupã efectuarea controalelor veterinare solicitate, medicul veterinar oficial trebuie sa emita un certificat pentru transportul respectiv de produse care sa cuprindã rezultatele controalelor, în conformitate cu modelul prevãzut în anexa nr. 2 a <>Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 343/01.08.2002 , pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind stabilirea procedurilor controalelor veterinare la punctele de inspecţie de frontiera din România asupra produselor provenite din tari terţe", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 845/22.11, când este cazul, în conformitate cu alin. (4).
(2) Certificatul menţionat la alin. (1), trebuie sa însoţeascã transportul:
a) atâta timp cat transportul rãmâne sub supraveghere vamalã, caz în care în certificatul menţionat trebuie sa se facã referire la documentul vamal,
b) în caz de import, pana la prima întreprindere, la care se face referire în "Norma sanitarã veterinara privind controalele veterinare referitoare la comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere şi de origine animala", sau pana la primul centru sau organizaţie de destinaţie la care se face referire în "Norma sanitarã veterinara privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene pentru unele animale vii şi produse de origine animala".
(3) Dacã transportul este divizat, prevederile alin. (1) şi (2) trebuie aplicate pentru fiecare diviziune în parte.
(4) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol, incluzând reglementãrile anexei nr. 2 a "Normei sanitare veterinare ce stabileşte procedurile pentru controalele veterinare la posturile de inspecţie de frontiera pentru produsele provenite din tari terţe", trebuie sa fie în conformitate cu procedura nationala stabilitã de prevederile art. 29.
ART. 6
(1) Posturile de inspecţie de frontiera trebuie:
a) sa fie localizate în imediata apropiere a unui punct de control a trecerii frontierei de stat a României, într-o zona desemnatã de autoritãţile vamale în conformitate cu legislaţia nationala specifica, referitoare la stabilirea Codului Vamal al României. Totuşi, datoritã unor constrângeri de ordin geografic, cum ar fi cheiuri sau trecatori, poate fi acceptat, în conformitate cu procedura stabilitã în alin. (2), un post de inspecţie de frontiera situat la o oarecare distanta de punctul de intrare, iar în cazul transportului feroviar, la prima statie desemnatã de autoritãţile competente.
b) sa fie plasate sub autoritatea unui medic veterinar oficial care este efectiv responsabil de inspecţia şi controalele veterinare. Medicul veterinar oficial poate fi asistat de personal auxiliar special instruit. Medicul veterinar oficial trebuie sa se asigure ca este efectuatã actualizarea bazei de date stabilite prin legislaţia veterinara privind procedurile veterinare de import.
(2) În conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României, lista posturilor de inspecţie de frontiera în vigoare la data publicãrii prezentei norme sanitare veterinare, poate fi amendata sau suplimentata ulterior prin:
a) adãugarea oricãrui post nou de inspecţie de frontiera:
1. propus de autoritatea veterinara centrala a României, odatã ce aceasta a controlat ca acesta îndeplineşte cerinţele anexei nr. 2 a "Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele pentru aprobarea posturilor de inspecţie de frontiera responsabile pentru inspecţia şi controalele veterinare privind produsele introduse din ţãrile terţe",
(2) pentru a fi inclus în lista publicatã în Jurnalul Oficial european, inspectat de cãtre experţi ai Comisiei Europene, în colaborare cu experţi ai autoritãţii veterinare centrale a României;
b) excluderea unui post de inspecţie de frontiera, atunci când acesta este gãsit a nu fi conform cu condiţiile stabilite de anexa nr. 2, fie în timpul unui control efectuat de cãtre autoritatea veterinara centrala, sau dacã urmare a inspectiilor prevãzute la prevederile art. 23, autoritatea veterinara centrala a României nu tine cont de concluziile acestei inspecţii, în cadrul unui interval rezonabil de timp, în special în cazurile când inspectiile au condus la constatarea unui risc grav pentru sãnãtatea publica sau a animalelor.
(3) Autoritatea veterinara centrala a României poate, în cazuri grave, în special din motive de sãnãtate publica sau de sãnãtate a animalelor, sa suspende autorizarea unui post de inspecţie de frontiera situat pe teritoriul sau. Postul de inspecţie de frontiera poate fi reintrodus pe lista numai în conformitate cu prevederile alin. (2), lit. a).
(4) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa elaboreze şi sa publice o lista a posturilor de inspecţie de frontiera autorizate, incluzând cazurile în care aprobarea a fost temporar suspendatã.
(5) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului articol trebuie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 7
(1) Fiecare transport de produse destinat importului în România, trebuie sa fie însoţit de certificatele sau documentele veterinare originale sau de alte documente originale, asa cum este solicitat de legislaţia veterinara. Certificatele sau documentele originale trebuie sa rãmânã la postul de inspecţie de frontiera.
(2) Fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 10, fiecare transport de produse provenit dintr-o ţara terta şi destinat importului în România, trebuie sa fie supus unui control al identitãţii şi unui control fizic, dupã cum este precizat la art. 4, alin. (4).
(3) Autoritãţile vamale nu trebuie sa permitã importul loturilor de produse în afarã de cazul când - fãrã a se prejudicia reglementãrile vamale şi prevederile speciale ce urmeazã sa fie adoptate în conformitate cu prevederile art. 10, alin. (2) şi alin. (3) şi prevederile art. 17, a fost facuta dovada ca au fost efectuate, cu rezultate satisfãcãtoare, controalele veterinare necesare, ca a fost emis certificatul corespunzãtor în conformitate cu prevederile art. 5, alin. (1) şi ca autoritatea veterinara competenta are garanţia ca taxele de inspecţie la care se face referire în <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 259 din 20 iunie 2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare referitoare la finanţarea inspectiilor şi controalelor veterinare la frontiera", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 630/26.08.2002, Partea I, prevãzute de: "Norma sanitarã veterinara privind comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere şi de origine animala", <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene, cu unele animale vii şi produse de origine animala", "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte principiile care reglementeazã organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intra în România din tari terţe" şi prezenta norma sanitarã veterinara, au fost sau vor fi plãtite, în conformitate cu prevederile acestora.
(4) Dacã transportul îndeplineşte condiţiile de import, medicul veterinar oficial trebuie sa furnizeze persoanei responsabile de incarcatura o copie autentificatã a certificatelor sau documentelor originale şi trebuie sa emita, în conformitate cu prevederile art. 5, alin. (1), un certificat prin care se atesta ca transportul îndeplineşte aceste condiţii în baza inspecţiei şi controalelor veterinare efectuate la postul de inspecţie de frontiera prin care au fost importate produsele.
(5) Comerţul cu produse la care se referã "Norma sanitarã veterinara privind controalele veterinare pentru comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere şi de origine animala" şi "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene, cu unele animale vii şi produse de origine animala" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/12.10.2002 şi admise pe teritoriul României, în baza prevederilor alin. (3), trebuie sa se efectueze în conformitate cu regulile stabilite în normele menţionate, în special în cap. II al acestora.
(6) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului articol trebuie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 8
(1) Informaţii suplimentare trebuie comunicate autoritãţii veterinare centrale a României, prin intermediul reţelei ANIMO la care se referã "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene, cu unele animale vii şi produse de origine animala" atunci când:
a) obtinandu-se cerinţe specifice în cadrul legislaţiei în vigoare, produsele sunt destinate României,
b) prelevarile de probe au fost efectuate, dar rezultatele nu sunt cunoscute atunci când mijloacele de transport pãrãsesc postul de inspecţie de frontiera,
c) sunt implicate activitãţile de import autorizate pentru scopuri specifice, în cazurile prevãzute de legislaţia nationala.
(2) Fiecare transport de produse la care se referã lit. a) şi c) ale alin. (1) şi destinat României, trebuie sa fie supus controlului documentelor, controlului de identitate şi controlului fizic, stabilite de prevederile art. 4, alin. (3) şi art. 4, alin. (4), la postul de inspecţie de frontiera prin care produsele sunt introduse şi situat pe teritoriul României, pentru a se verifica, în special, dacã produsele respective se conformeazã regulilor naţionale aplicabile României sau zonei de destinaţie din România. În PIF, vanatul salbatic cu blana importat nejupuit, trebuie supus unui control de identitate sau unui control fizic, iar controlul de sãnãtate şi cel de depistare a reziduurilor, prevãzute de "Norma sanitarã veterinara referitoare la mãsurile de supraveghere şi control ale unor substanţe şi ale reziduurilor acestora la animalele vii şi produsele lor", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 357/14.09.2001 , care trebuie efectuate conform "Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate publica şi sãnãtate a animalelor referitoare la uciderea vânatului salbatic şi punerea pe piata a carnii de vanat salbatic", la întreprinderea de destinaţie unde carnea trebuie expediatã sub supraveghere vamalã în conformitate cu alin. (4), lit. a), împreunã cu certificatul la care se referã art. 5, alin. (1). Rezultatele controalelor trebuie transmise autoritãţii veterinare responsabile de la postul de inspecţie de frontiera pe unde au intrat produsele pe teritoriul României. În funcţie de rezultatele acestor controale, dacã este necesar, trebuie aplicate mãsurile prevãzute la art. 23.
(3) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa se asigure ca, în cazul produselor la care se face referire în alin. (1), lit. a) şi c) şi care sunt introduse în România, trebuie sa fie luate toate mãsurile pentru a se asigura ca transportul implicat ajunge la locul de destinaţie.
(4) Produsele care urmeazã sa fie monitorizate, în conformitate cu legislaţia nationala, de la postul de inspecţie de frontiera de sosire cãtre întreprinderea de la locul de destinaţie, trebuie sa fie trimise în baza urmãtoarelor condiţii:
a) transportul în cauza trebuie sa fie expediat de la postul de inspecţie de frontiera de sosire cãtre întreprinderea de la locul de destinaţie sub supravegherea autoritãţii competente, în vehicule sau containere etanse şi sigilate de autoritãţile competente. Produsele la care se referã alin. (1), lit. c) trebuie sa rãmânã sub supraveghere vamalã pana când ajung la locul de destinaţie în conformitate cu procedurile naţionale vamale împreunã cu certificatul prevãzut de art. 5, alin. (1), stipuland destinaţia autorizata şi, dacã este necesar, tipul de prelucrare prevãzut.
b) medicul veterinar oficial de la respectivul post de inspecţie de frontiera trebuie sa informeze autoritatea veterinara responsabilã de întreprinderea de la locul de destinaţie a transportului, cea de la locul de origine şi locul de destinaţie a produsului prin mijloacele de comunicare stabilite de autoritatea veterinara centrala şi reţeaua ANIMO, despre acest transport.
c) produsele trebuie sa fie supuse tratamentului definit de legislaţia nationala, în întreprinderea de la locul de destinaţie
d) medicul veterinar oficial de la locul de destinaţie sau, în cazurile prevãzute de cap. X al anexei nr. 1 la "Norma sanitarã veterinara stabilind cerinţele de sãnãtate a animalelor şi de sãnãtate publica ce reglementeazã comerţul şi activitãţile de import în România de produse nesupuse cerinţelor menţionate în legislaţia comunitara specifica", medicul veterinar responsabil de un depozit intermediar, trebuie sa fie informat de cãtre conducerea întreprinderii de destinaţie sau de cea a depozitului intermediar despre sosirea produsului la destinaţia sa, iar aceştia trebuie sa notifice, în decurs de 15 zile, medicului veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera de unde au primit notificarea, referinte cu privire la transport. Acesta din urma trebuie sa efectueze controale regulate, pentru a se asigura ca produsele au sosit la întreprinderea de destinaţie în special prin controlul înregistrãrii intrãrilor.
(5) Fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 19, dacã s-a fãcut dovada fata de autoritatea veterinara competenta de la postul de inspecţie de frontiera de intrare, ca produsele declarate ca fiind destinate pentru o întreprindere autorizata nu au ajuns la destinaţia lor, autoritatea veterinara competenta trebuie sa dispunã mãsuri corespunzãtoare în legatura cu persoana responsabilã de transport.
(6) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa întocmeascã şi sa publice lista întreprinderilor aprobate la care se referã alin. (4), pentru produsele respective, în conformitate cu legislaţia nationala relevanta şi sa o trimitã Comisiei Europene. Atunci când o întreprindere nu respecta cerinţele de notificare, autoritatea veterinara competenta poate retrage autorizaţia sa de funcţionare şi va aplica sancţiunile care se impun în funcţie de natura riscului implicat.
(7) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol, elaborate dupã consultarea cu autoritatea vamalã, trebuie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 9
(1) Transporturile destinate importului în România care sosesc la un post de inspecţie veterinara de frontiera dar care sunt destinate importului prin alt post de inspecţie de frontiera din teritoriul României, trebuie sa fie supuse unui control al identitãţii şi unui control fizic la postul de inspecţie de frontiera de destinaţie, cu condiţia ca transportul sa aibã loc pe cale maritima sau aerianã. Urmãtoarele proceduri trebuie aplicate în postul de inspecţie de frontiera de intrare:
a) dacã transportul este transbordat dintr-un avion în altul sau dintr-o nava maritima în alta, în interiorul zonei vamale a aceluiaşi port sau aeroport, fie direct, fie dupã ce a fost transportat pe chei sau pe pista de aterizare pentru o perioada de timp, mai scurta decât minimul perioadei prevãzutã la lit. b), autoritatea veterinara competenta trebuie sa fie informatã despre acestea de cãtre persoana care rãspunde de încãrcare. Autoritatea veterinara centrala a României poate, în mod excepţional şi dacã exista un risc pentru sãnãtatea publica sau a animalelor, sa efectueze un control al documentelor ce însoţesc produsele, pe baza certificatului sau a documentului veterinar de origine ori a oricãrui alt document original care însoţeşte transportul respectiv, sau a unei copii autentificate a acestora;
b) dacã transportul este descãrcat altfel, acesta trebuie:
1. sa fie depozitat pentru o perioada maxima şi minima şi în condiţii care urmeazã a fi stabilite conform procedurii prevãzute de alin. (2), sub supravegherea autoritãţii veterinare competente, în zonele vamale ale portului sau ale aeroportului, pana la reexpedierea sa cãtre un alt post de inspecţie de frontiera, pe cale maritima sau aerianã;
2. sa fie supus unui control al documentelor pentru produsele respective, în legatura cu documentele la care se face referire la lit. a);
3. fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 20, sa fie supus, în mod excepţional, unui control de identitate şi unor controale fizice, dacã exista vreo posibilitate de pericol pentru sãnãtatea publica şi a animalelor;
(2) Reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor art. 9 trebuie sa fie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 10
(1) Începând cu momentul aderãrii la Uniunea Europeanã, la cererea autoritãţii veterinare centrale a României, însoţitã de elementele justificative necesare sau actionand din proprie initiativa, Comisia Europeanã poate sa decidã reducerea controalelor fizice, în baza unor condiţii şi în special în funcţie de rezultatele controalelor anterioare, controale aplicate produselor ale cãror condiţii de import sunt armonizate, adicã produsele care îndeplinesc urmãtoarele trei condiţii:
a) provin din tari terţe sau regiuni ale ţãrilor terţe care oferã garanţii de sãnãtate satisfãcãtoare, cu privire la controalele efectuate în punctul de origine a produselor destinate importului în România;
b) provin din întreprinderi înscrise pe o lista elaborata în conformitate cu regulile comunitare transpuse în dreptul naţional sau, în cazul întreprinderilor autorizate în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare specifice cu privire la condiţiile de întocmire, pentru o perioada interimara, de liste provizorii cu întreprinderile din ţãrile terţe din care statele membre ale Uniunii Europene sunt autorizate sa importe unele produse de origine animala, produse din peste sau moluste bivalve vii, dintr-o unitate care a fost supusã unei inspecţii comunitare sau naţionale;
c) au fost emise certificatele de import pentru produsele respective.
(2) Înainte de trimiterea unei propuneri pentru acordarea unor astfel de derogãri pentru produsele provenind dintr-o anumitã ţara terta, autoritatea veterinara centrala a României va trimite un raport Comisiei Europene privind ţara terta respectiva, ţinând cont de urmãtoarele:
a) garanţiile oferite de ţara terta respectiva pentru întreg teritoriul sau pãrţi din teritoriul sau, în ceea ce priveşte cerinţele prevãzute de legislaţia comunitara, inclusiv cele pentru controlul reziduurilor;
b) situaţia sãnãtãţii animalelor din ţara respectiva;
c) informaţii privind situaţia sanitarã generalã a tarii respective;
d) natura mãsurilor aplicate de ţara terta pentru monitorizarea şi combaterea bolilor animalelor;
e) structurile, abilitatile, independenta şi calificarile serviciului veterinar sau a altor servicii competente din ţara respectiva cu cea comunitara în materie de igiena a producţiei;
h) regulile privind autorizarea anumitor substanţe şi conformitatea cu cerinţele prevãzute de "Norma sanitarã veterinara referitoare la interzicerea utilizãrii la animale a unor substanţe care au acţiune hormonala sau tireostatica, precum şi a substanţelor beta agoniste" şi de "Norma sanitarã veterinara referitoare la mãsurile de supraveghere şi control ale unor substanţe şi a reziduurilor acestora la animalele vii şi produsele lor";
i) rezultatul inspectiilor comunitare sau naţionale:
j) rezultatul controalelor efectuate privind importul;
k) rezultatul unei analize de risc în funcţie de tipul de produs ce va fi importat, de prezentarea lor, sau de modul de transport folosit.
(3) Fãrã a se aduce atingere prevederilor alin. (1), reducerea frecvenţei controalelor poate fi, de asemenea, negociata în cadrul unui acord veterinar de echivalenta încheiatã pe o baza reciprocã între România şi ţara terta. Astfel de reduceri trebuie adoptate conform procedurii naţionale stabilite de autoritatea veterinara centrala a României.
(4) Reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor art. 10, vor fi adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 11
(1) Se autorizeaza numai tranzitul pe teritoriul României a transporturilor dintr-o ţara terta cãtre alta ţara terta dacã:
a) aceste transporturi provin dintr-o ţara terta, aflatã pe lista emisã de autoritatea veterinara centrala a României, a ţãrilor ale cãror produse nu sunt interzise de a intra pe teritoriul României şi sunt destinate unei alte tari terţe. Autoritatea veterinara centrala a României poate renunţa la aceasta cerinta în cazul transporturilor transbordate efectuate în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (1), dintr-un avion în altul sau dintr-o nava în alta, în interiorul zonei vamale a aceluiaşi port sau aeroport, în scopul reexpedierii, fãrã o alta escala, pe teritoriile enumerate în anexa nr. 1, urmând criteriile generale ce trebuie stabilite conform prevederilor alin. (4);
b) o astfel de operaţiune de tranzit a fost anterior autorizata de cãtre medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera în care transportul intra pentru prima data în România;
c) persoana responsabilã cu încãrcare, se angajeazã în prealabil sa reintre în posesia lotului, dacã produsele respective sunt respinse şi sa acţioneze în conformitate cu prevederile art. 17.
(2) Autorizaţia la care se referã prevederile art. 11, alin. (1) trebuie supusã conformitatii cu urmãtoarele condiţii:
a) transporturile prezentate pentru tranzit la postul de inspecţie de frontiera trebuie sa fie însoţite de documentele prevãzute la art. 7, alin. (1) şi dacã este necesar împreunã cu traducerile autentificate ale acestor documente;
b) transporturile de produse trebuie prezentate la postul de inspecţie de frontiera menţionat, pentru a fi supuse controlului documentelor şi controlului de identitate. Autoritatea veterinara competenta din PIF poate acorda o derogare de la controlul documentelor şi controlul identitãţii pentru transportul maritim şi aerian, atunci când transportul:
1. nu este descãrcat, în acest caz şi fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 19, controlul documentelor se va limita doar la controlul manifestului de bord.
2. este transbordat dintr-un avion în altul sau dintr-o nava în alta, conform prevederilor art. 9, alin. (1), lit. a), în interiorul zonei vamale a aceluiaşi port sau aeroport. În cazuri excepţionale care pot prezenta un risc pentru sãnãtatea publica şi pentru sãnãtatea animalelor sau atunci când sunt suspectate neregularitãţi, se va efectua un control fizic suplimentar.
c) În cazul tranzitului pe cale rutiera, maritima sau fluviala prin România, un astfel de transport trebuie:
1. expediat sub supraveghere vamalã, în conformitate cu procedura T(1) stabilitã de prevederile legislaţiei comunitare specifice transpusa în legislaţia româneascã referitoare la stabilirea Codul Vamal Comunitar, la punctul de ieşire din România, împreunã cu documentul solicitat în baza alin. (2), lit. a) şi certificatul la care se referã prevederile art. 5, alin. (1), certificând postul de inspecţie de frontiera prin care transportul iese din România.
2. sa fie transportat fãrã ca produsele sa fie descãrcate sau împãrţite dupã pãrãsirea postului de inspecţie de frontiera în vehicule sau containere sigilate de autoritãţi. Nu trebuie sa fie autorizata nici o manipulare în cursul acestui transport.
3. pãrãseşte România printr-un post de inspecţie de frontiera într-un interval maxim de 30 de zile de la plecarea din postul de inspecţie de frontiera de intrare, cu excepţia derogarii generale acordate conform procedurii prevãzutã la alin. (4), pentru a tine cont de cazurile de izolare geograficã pe deplin motivate;
d) medicul veterinar oficial care a autorizat transportul, trebuie sa informeze de aceasta medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera de la ieşire, prin intermediul reţelei ANIMO;
e) medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera de la ieşirea din România a transportului trebuie sa ateste pe certificatul prevãzut la art. 5, alin. (1), ca transporturile respective au pãrãsit România şi trebuie sa trimitã postului de inspecţie de frontiera de intrare a respectivului transport în România, prin fax sau prin orice alt mijloc o copie a acestui document. În cazul în care medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera de la intrarea în România a transportului nu a fost informat despre ieşirea din România a produselor respective în perioada specificatã în alin. (2), lit. c, pct. 3, acesta trebuie sa sesizeze autoritatea vamalã competenta de intrare care trebuie sa efectueze investigaţiile necesare pentru a stabili destinaţia realã a produselor.
(3) Toate cheltuielile induse de aplicarea prezentului articol, trebuie sa fie suportate de cãtre persoana responsabilã de încãrcare a transportului sau de cãtre reprezentantul sau, fãrã despãgubire de cãtre România, în conformitate cu principiile care decurg din prevederile art. 1 al "Normei sanitare veterinare privind finanţarea inspectiilor şi controalelor veterinare efectuate asupra produselor destinate comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene sau importului din tari terţe".
(4) Reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor prezentului articol, în special privind schimbul de informaţii între posturile de inspecţie de frontiera de la intrarea şi de la ieşirea unui transport de produse pe şi de pe teritoriul României, trebuie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 12
(1) Transporturile provenite dintr-o ţara terta şi destinate unei zone libere, unui depozit liber sau a unui depozit vamal, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale referitoare la stabilirea Codului Vamal Comunitar, pot fi admise de autoritatea veterinara competenta pentru aceste destinaţii, numai dacã persoanele responsabile de încãrcare au declarat anterior ca produsele respective sunt destinate în final pentru a fi puse în circulaţie libera pe teritoriul României, sau merge în tranzit. În absenta unei indicaţii clare a destinaţiei finale, produsele trebuie sa fie considerate ca fiind destinate pentru circulaţie libera pe teritoriul României.
(2) Astfel de transporturi trebuie supuse controlului documentelor, controlului de identitate şi controlului fizic, la postul de inspecţie de frontiera de la intrarea pe teritoriul României, pentru a se determina dacã produsele îndeplinesc sau nu condiţiile de import menţionate. Nu trebuie, totuşi, solicitat un control fizic dacã în urma controlului documentelor rezulta ca produsele nu îndeplinesc cerinţele naţionale cu excepţia suspiciunii unui risc pentru sãnãtatea publica şi animala. Astfel de transporturi trebuie sa fie însoţite de documentele prevãzute de prevederile art. 7, alin. (1). Dacã este necesar, trebuie sa fie ataşate traducerile autentificate ale acestor documente.
(3) Dacã, urmare a controalelor la care se face referire în alin. (2), s-a constatat ca au fost îndeplinite cerinţele prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara, medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera, trebuie sa emita certificatul la care se face referire la art. 5, alin. (1), în corelatie cu documentele vamale. Autoritãţile veterinare şi vamale competente de la punctul de control al trecerii frontierei trebuie sa autorizeze intrarea în acest caz, a unui transport într-un depozit dintr-o zona libera, într-un depozit liber sau într-un depozit vamal. Astfel de produse trebuie declarate, din punct de vedere veterinar, corespunzãtoare pentru a fi puse în libera circulaţie pe teritoriul României.
(4) Dacã, urmare a controalelor la care se referã art. 12, alin. (2), s-a constatat ca produsele respective nu îndeplinesc cerinţele prezentei norme sanitare veterinare, medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera trebuie sa emita certificatul prevãzut de art. 5, alin. (1) împreunã cu documentele vamale oficiale. Autoritãţile vamale şi veterinare de la punctul de control al trecerii frontierei pot autoriza, în unele cazuri, intrarea într-un depozit dintr-o zona libera, într-un depozit liber sau într-un depozit vamal, numai dacã, fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 16, sunt îndeplinite urmãtoarele cerinţe:
a) produsele nu trebuie sa provinã dintr-o ţara terta supusã interdicţiei prevãzute de art. 11, alin. (1), lit. a);
b) depozitele din zonele libere, depozitele libere sau depozitele vamale trebuie sa fie autorizate de autoritatea veterinara competenta pentru depozitarea produselor. Pentru a fi autorizate, acestea trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
1. sa posede spaţii închise, cu puncte de intrare şi ieşire supuse controlului permanent de cãtre conducerea acestuia. Dacã un depozit este situat într-o zona libera, intreaga zona trebuie sa fie închisã şi plasata sub control vamal permanent;
2. trebuie sa îndeplineascã condiţiile de aprobare stabilite de legislaţia comunitara implementata în cea nationala referitoare la depozitele destinate produselor respective, sau, în lipsa prevederilor legislaţiei comunitare, de legislaţia nationala;
3. trebuie sa existe o evidenta zilnica a tuturor transporturilor care intra sau ies din depozit, cu detalii privind natura şi cantitatea produselor din fiecare transport şi a numelui şi adresei destinatarului. Aceste evidente se vor pãstra cel puţin 3 ani;
4. trebuie sa posede spaţii de depozitare şi/sau refrigerare care sa permitã depozitarea separatã a produselor care nu corespund legislaţiei veterinare. Autoritatea veterinara competenta poate, totuşi, pentru depozitele existente, sa autorizeze stocarea separatã a acestor produse în aceleaşi clãdiri, atunci când produsele care nu satisfac standardele naţionale sunt depozitate în spaţii ce pot fi incuiate;
5. sa dispunã de spaţii rezervate personalului care efectueazã inspecţia şi controalele veterinare; în cazul în care controalele la care se referã prevederile art. 12, alin. (2), indica faptul ca persoana responsabilã cu încãrcarea transportului a dat o declaraţie falsa în legatura cu prevederile alin. (1), persoana respectiva trebuie sa fie obligatã sa aplice mãsurile, în conformitate cu prevederile art. 17;
(5) Autoritãţile competente trebuie sa ia toate mãsurile necesare:
a) pentru a se asigura ca sunt menţinute condiţiile de autorizare a depozitelor,
b) pentru ca produsele care nu îndeplinesc condiţiile veterinare stabilite de legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala, sa nu fie depozitate în aceleaşi încãperi sau spaţii ca cele care îndeplinesc aceste condiţii,
c) pentru a se asigura un control efectiv al intrãrilor şi iesirilor din depozit, iar în cursul orelor de acces în depozit, sa asigure supravegherea de cãtre autoritatea veterinara competenta. Autoritãţile competente trebuie sa se asigure, în special, ca produsele care nu întrunesc cerinţele naţionale nu pot pãrãsi camerele de depozitare sau unitãţile în care sunt depozitate, fãrã aprobarea autoritãţii veterinare competente,
d) pentru a se efectua toate controalele necesare evitãrii alterarii, substituirii produselor depozitate sau orice schimbare de ambalaj, prelucrare sau transformare a acestora.
(6) Autoritatea veterinara centrala a României poate sa refuze intrarea produselor într-un depozit vamal, depozit liber sau zona libera din motive de sãnãtate animala sau sãnãtate publica, dacã acestea nu îndeplinesc condiţiile stabilite de legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala.
(7) Transporturile nu trebuie sa între într-o zona libera, depozit liber sau depozit vamal decât dacã sunt prevãzute cu sigilii vamale.
(8) Transporturile la care se referã prevederile art. 12, alin. (4) pot pãrãsi o zona libera, un depozit liber sau un depozit vamal, pentru a fi expediate cãtre o ţara terta sau cãtre un depozit prevãzut de art. 13, ori pentru a fi distruse, numai cu condiţia ca:
a) expedierea cãtre o ţara terta sa fie în conformitate cu cerinţele prevederilor art. 11, alin. (1), lit. c) şi alin. (2) lit. a), c), d) şi e);
b) transferul cãtre un depozit, la care se face referire în art. 13, sa fie efectuat în baza unui formular de control vamal T1, cu menţionarea în certificatul prevãzut de art. 13, alin. (2), lit. a) a numelui şi localizarii depozitului;
c) transportul cãtre locul de distrugere se realizeazã dupã ce produsele în cauza au fost denaturate. Transportul în cauza trebuie sa fie expediat ulterior în astfel de condiţii încât sa se asigure faptul ca acesta este efectuat, fãrã ca produsele sa fie descãrcate, sub supravegherea autoritãţii veterinare competente şi în vehicule sau containere etanse, sigilate de cãtre autoritãţile competente. Asemenea transporturi nu pot face obiectul transferului între depozite la care se referã prevederile art. 12.
(9) Toate cheltuielile induse de aplicarea prezentului articol, incluzând costurile inspectiilor şi controalelor impuse de acesta, trebuie suportate de persoana responsabilã cu încãrcarea transportului sau de reprezentantul acesteia şi fãrã a fi despagubita de România, conform principiilor ce decurg din prevederile art. 1 al "Normei sanitare veterinare privind finanţarea inspectiilor şi controalelor veterinare efectuate asupra produselor destinate comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene sau importului din tari terţe".
(10) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa publice şi sa actualizeze permanent lista cu:
a) zonele libere, depozitele libere şi depozitele vamale prevãzute de art. 12, alin. (4);
b) operatorii mentionati la art. 13;
(11) În caz de nerespectare a condiţiilor stabilite de alin. (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9) şi (10) şi în mãsura în care aceste condiţii se aplica depozitelor, autoritatea veterinara competenta trebuie sa suspende sau sa anuleze autorizarea acestuia, la care se face referire în alin. (4), lit. b). În cazul în care se constata neregularitãţi privind transportul, fie deliberate, fie datoritã neglijentei grave, trebuie sa se aplice persoanei responsabile pentru transport sancţiunile prevãzute de legislaţia nationala a României, dupã ce transportul a pãrãsit depozitul.
(12) Reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor art. 12, în special procedurile de control efectuate la sosirea şi la plecarea loturilor în şi din aceste zone sau depozite, transportul loturilor între asemenea zone sau depozite, modul de depozitare al produselor şi manipularile autorizate, trebuie sa fie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 13
(1) Operatorii care aprovizioneaza direct mijloacele de transport maritim de trecere a frontierei cu produse prevãzute la art. 12, alin. (4) şi destinate consumului de cãtre personalul de bord sau pasageri, în plus fata de îndeplinirea cerinţelor prevãzute la art. 12, alin. (1), (2), (4), lit. a), alin. (4), lit. b), pct. 2, 3 şi 4, alin. (5), pct. 2, 3 şi 4, alin. (6), pct. 2, 3 şi 4, alin. (7), pct. 2, 3 şi 4 şi alin. (9), pct. 2, 3 şi 4, trebuie:
a) sa fie autorizaţi în prealabil ca operatori de cãtre autoritatea veterinara competenta;
b) sa se aprovizioneze cu produse în vederea prelucrãrii numai dacã acestea îndeplinesc cerinţele legislaţiei comunitare transpuse în legislaţia nationala;
c) sa dispunã de spaţii închise ale cãror puncte de intrare şi ieşire sunt sub controlul permanent al persoanei responsabile. Atunci când depozitul este localizat într-o zona libera, trebuie sa se aplice cerinţele prevãzute de art. 12, alin. (4), lit. b), pct. 1, a doua fraza;
d) sa se angajeze ca nu vor pune în consum pe teritoriul României produse prevãzute de art. 12, alin. (4);
e) sa notifice sosirea produselor în depozitul la care se referã lit. c), cat mai curând posibil autoritãţii veterinare competente;
(2) Operatorii la care se referã alin. (1), trebuie:
a) sa efectueze livrãrile direct la bordul mijloacelor de transport maritim sau aerian sau într-un depozit special autorizat, din portul sau aeroportul de destinaţie, cu condiţia sa fie luate mãsuri pentru a se asigura ca produsele respective nu pãrãsesc sub nici o forma zona portuara, pentru alta destinaţie. Transportul produselor de la depozitul de origine la portul sau aeroportul de destinaţie, trebuie efectuat sub supraveghere vamalã, în conformitate cu procedura T1 stabilitã în legislaţia nationala transpusa în legislaţia romana referitoare la stabilirea Codului Vamal Comunitar şi sa fie însoţit de un certificat veterinar emis în baza procedurii stabilite la alin. (6);
b) sa informeze în avans autoritatea competenta din zona portului sau aeroportului tarii din care produsele sunt livrate şi autoritatea portuara din portul sau aeroportul României, ca stat de destinaţie, asupra datei de expediere a produselor, împreunã cu detalii ale locului lor de destinaţie;
c) sa furnizeze dovezi oficiale conform cãrora produsele au ajuns la destinaţia finala;
d) sa ţinã un registru de intrari şi iesiri pentru o perioada de timp de cel puţin 3 ani. Registrul trebuie sa permitã efectuarea controlului pãrţilor de loturi rãmase în depozit.
(3) Operatorii trebuie sa se asigure ca nu aprovizioneaza nave sau aeronave cu produse care nu corespund cerinţelor legislaţiei comunitare transpuse în legislaţia nationala, cu excepţia asigurãrii aprovizionarii pasagerilor şi personalului de bord în afarã zonelor de coasta ale României, definitã de reglementãrile naţionale.
(4) Autoritatea veterinara competenta a zonei portuare a tarii din care sunt furnizate produsele, trebuie sa notifice autoritãţii veterinare competente a zonei portuare a României, ca stat de destinaţie, despre transport, prin reţeaua ANIMO, nu mai târziu de momentul expedierii produselor, informand-o asupra locului de destinaţie a acestora.
(5) În cazul nerespectãrii condiţiilor prezentului articol, autoritatea veterinara competenta trebuie sa retragã autorizaţia la care se referã alin. (1), lit. a). Aceasta trebuie sa informeze Comisia Europeanã despre aceasta retragere.
(6) Reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor art. 13, în special privind procedurile pentru controalele ce trebuie sa se efectueze la plecare, în timpul transportului şi a livrãrii produselor direct cãtre mijloacele de transport maritim şi aerian, inclusiv dovada ca aceste produse au ajuns la destinaţia lor legalã, trebuie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 14
(1) Produsele a cãror destinaţie vamalã sau utilizare admisã, în sensul legislaţiei comunitare specifice transpusa în legislaţia nationala referitoare la stabilirea Codului Vamal Comunitar, este alta decât cea prevãzutã la art. 7 şi art. 12, alin. (3), trebuie, în afarã de cazul în care sunt distruse sau returnate, sa fie supuse unui control al identitãţii sau unui control fizic, pentru a se stabili dacã îndeplinesc sau nu condiţiile de import.
(2) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol trebuie adoptate, atunci când este necesar, în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 15
(1) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa autorizeze reimportul unui transport de produse de origine româneascã şi care a fost refuzat de o ţara terta, dacã;
a) produsele sunt însoţite:
1. fie de certificatul original, fie de o copie autentificatã de autoritatea veterinara competenta care a emis certificatul ce însoţeşte produsele cu detalii privind motivele refuzului împreunã cu garanţia ca, condiţiile ce reglementeazã depozitarea şi transportul produselor au fost respectate şi precizând ca produsele în cauza nu au fost supuse nici unei manipulari;
2. În cazul containerelor sigilate, de un certificat din partea transportatorului precizând ca, conţinutul transportului nu a fost manipulat sau descãrcat;
b) produsele în cauza sunt supuse unui control al documentelor şi unui control de identitate, iar în cazurile prevãzute la art. 20, unui control fizic;
c) transportul este returnat direct cãtre întreprinderea de origine din România, în baza condiţiilor prevãzute de dispoziţiile art. 8, alin. (4), iar dacã trebuie tranzitat un stat membru ai Uniunii Europene, a fost anterior autorizat de cãtre medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera din statul membru al Uniunii Europene unde transportul a ajuns prima data.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României nu se poate opune reintroducerii în România a unui transport de produse de origine româneascã refuzat de o ţara terta, dacã autoritatea veterinara competenta care a emis certificatul original a fost de acord sa reprimeasca lotul şi au fost îndeplinite condiţiile stabilite de art. 15, alin. (1), lit. b.
(3) În circumstanţele prezentate la alin. (1), produsele în cauza trebuie expediate în astfel de condiţii, încât transportul sa fie efectuat pana la întreprinderea de origine, în conformitate cu procedura stabilitã la art. 8, alin. (4), în mijloace de transport sigilate şi identificate de autoritatea veterinara competenta, astfel încât, sigiliile sa fie distruse ori de câte ori containerul este deschis.
(4) Medicul veterinar oficial care autorizeaza transportul trebuie sa informeze, prin reţeaua ANIMO autoritatea veterinara competenta de la locul de destinaţie, despre plecarea transportului.
(5) Toate cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentului articol, incluzând costul inspectiilor şi controalelor impuse de acest articol, trebuie suportate de persoana responsabilã de încãrcare a transportului sau de reprezentantul acesteia, fãrã a fi despãgubit de România, în conformitate cu principiile ce deriva din prevederile art. 1 al "Normei sanitare veterinare privind finanţarea inspectiilor şi controalelor veterinare efectuate asupra produselor destinate comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene sau importului din tari terţe".
(6) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol trebuie adoptate conform procedurii naţionale stabilite de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 16
(1) Prezentul capitol nu se va aplica produselor care:
a) fac parte din bagajele personale ale cãlãtorilor şi sunt destinate pentru consumul lor personal, în mãsura în care cantitatea respectiva nu o depãşeşte pe cea stabilitã de alin. (3) şi cu condiţia sa provinã dintr-un stat membru al Uniunii Europene, sau dintr-o ţara terta sau parte a unei tari terţe care figureazã pe lista adoptatã conform reglementãrilor comunitare transpuse în legislaţia româneascã şi din care importul nu este interzis;
b) sunt expediate ca transporturi mici cãtre persoane private, cu condiţia sa fie vorba despre importuri lipsite de orice caracter comercial, în mãsura în care cantitatea expediatã nu o depãşeşte pe cea stabilitã în alin. (3) şi cu condiţia ca produsele sa provinã dintr-o ţara terta sau parte a unei tari terţe care figureazã pe lista adoptatã conform reglementãrilor naţionale armonizate cu cele comunitare şi din care nu sunt interzise importurile;
c) se gãsesc la bordul mijloacelor de transport care opereazã internaţional şi care sunt destinate consumului echipajului şi pasagerilor, cu condiţia sa nu fie introduse pe teritoriul României. Atunci când astfel de produse sau deşeuri de bucatarie sunt descãrcate, acestea trebuie distruse. Totuşi, nu este necesar sa se distruga produsele atunci când acestea sunt transferate direct dintr-un mijloc de transport care opereazã internaţional într-un alt mijloc de transport, în acelaşi port sau aeroport şi sub control vamal;
d) atunci când cantitatea lor nu depãşeşte o valoare stabilitã în conformitate cu alin. (3) al cap. I, au fost supuse unui tratament termic în recipiente ermetice, la o valoare Fo de 3,00 sau mai mare şi:
1. fac parte din bagajele personale ale cãlãtorilor şi sunt destinate consumului lor personal;
2. sunt trimise ca mici colete private, cu condiţia sa fie vorba de import lipsit de orice caracter comercial;
e) sunt expediate ca mostre comerciale sau sunt destinate expozitiilor, cu condiţia sa fi fost autorizate anterior în acest scop de cãtre autoritatea veterinara centrala a României şi sa nu fie destinate comercializãrii;
f) sunt destinate studiilor sau analizelor speciale, în mãsura în care controlul oficial permite verificarea faptului ca aceste produse nu sunt furnizate pentru consum uman, iar la terminarea expoziţiei sau când studiile sau analizele speciale au fost efectuate, aceste produse, cu excepţia cantitãţilor utilizate pentru analize, sunt distruse sau reexpediate în baza condiţiilor stabilite de autoritatea veterinara centrala a României. În cazul situaţiei prevãzute la lit. e) şi la aceasta litera, autoritatea veterinara centrala din România, ca ţara de destinaţie, trebuie sa se asigure ca produsele respective nu vor fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost importate pe teritoriul sau, conform condiţiilor stabilite în avizul autoritãţii veterinare centrale a României.
(2) Prevederile alin. (1) nu trebuie sa aducã atingere reglementãrilor referitoare la carnea proaspãta şi produsele din carne, în conformitate cu prevederile art. 1, alin. (2) al "Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate şi inspecţie veterinara dupã importul în România din tari terţe de bovine, ovine, caprine şi porcine, şi carne proaspãta provenite de la acestea" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 544 din 22.11.2002 .
(3) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa stabileascã reguli de implementare a prezentului articol şi în special limitele de greutate pentru diferite produse care pot face obiectul derogarilor, la care se face referire în alin. (1), în conformitate cu procedura nationala stabilitã de aceasta.
ART. 17
(1) Transporturile care au fost introduse pe teritoriul României fãrã a fi supuse controalelor veterinare în conformitate cu cerinţele prevederilor art. 3 şi art. 4, trebuie sa fie confiscate iar autoritatea veterinara competenta trebuie sa decidã fie distrugerea lor, conform alin. (2), lit. b) fie reexpedierea lor în conformitate cu alin. (2), lit. a).
(2) Atunci când controalele la care face referire prezenta norma sanitarã veterinara au arãtat autoritãţii veterinare competente ca produsul nu satisface condiţiile de import, sau când au relevat o neregularitate legatã de acesta, autoritatea veterinara competenta trebuie sa decidã, dupã consultarea cu persoana responsabilã de încãrcare a transportului sau cu reprezentantul sau, urmãtoarele:
a) atunci când nu este interzis de rezultatele inspecţiei veterinare precum şi de cerinţele şi controalele veterinare de sãnãtate nu se opun, se procedeazã fie la reexpedierea produsului dincolo de granitele României din acelaşi post de inspecţie de frontiera pe unde au intrat spre o destinaţie convenitã cu persoana responsabilã de încãrcare a acestuia folosind acelaşi mijloc de transport, într-o perioada de maximum 60 de zile.
În acest caz, medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie de frontiera trebuie:
1. sa activeze procedura de informare prevãzutã de art. 1, alin. (1) al "Normei sanitare veterinare privind computerizarea procedurilor veterinare de import (proiectul Shift)", când acesta va fi implementat. Pana atunci comunicarea se va face pe orice cale stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
2. dupã modalitãţile care vor fi stabilite de autoritatea veterinara centrala a României, în conformitate cu procedura la care se face referire în alin. (7), sa invalideze certificatele sau documentele veterinare ce însoţesc produsul respins, în asa fel încât sa nu fie posibila reintroducerea produselor respinse printr-un alt post de inspecţie de frontiera;
b) fie, dacã reexpedierea este imposibila, sau a expirat perioada de 60 de zile la care se face referire la lit. a) ori dacã persoana responsabilã cu încãrcarea transportului îşi da imediat acordul, se procedeazã la distrugerea produselor în unitatea specializatã şi aprobatã, cea mai apropiatã de postul de inspecţie de frontiera, prevãzutã în acest scop, conform "Normei sanitare veterinare privind stabilirea condiţiilor sanitare veterinare pentru înlãturarea şi prelucrarea deşeurilor animale, comercializarea lor şi prevenirea agenţilor patogeni din furaje care conţin produse de origine animala sau peste", aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 504/28.12.2001 . Pana la reexpedierea produselor prevãzute la prezenta litera, sau a confirmãrii motivelor respingerii, autoritatea veterinara competenta trebuie sa stocheze produsele în cauza, sub supravegherea autoritãţii veterinare competente, pe cheltuiala persoanei responsabile pentru încãrcare a transportului.
(3) Prevederile art. 21 şi 22, trebuie aplicate atunci când controalele prevãzute la alin. (1) şi (2), scot în evidenta ca a avut loc o încãlcare grava sau încãlcãri repetate ale legislaţiei naţionale veterinare.
(4) Prevederile alin. (2) nu trebuie sa se aplice atunci când autoritatea veterinara competenta a autorizat utilizarea produselor în conformitate cu "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte regulile veterinare pentru ecarisarea şi prelucrarea deşeurilor animale, comercializarea acestora şi prevenirea agenţilor patogeni de origine animala sau peste din furaje", cu condiţia ca acestea sa nu prezinte nici un risc pentru sãnãtatea publica şi sãnãtatea animalelor.
(5) Persoana responsabilã de incarcatura sau reprezentantul sau, trebuie sa suporte costul indus de cheltuielile de reexpediere sau de distrugerea lotului incriminat sau utilizarea produsului în alte scopuri. În plus, atunci când se constata ca o neregularitate este rezultatul unei grave neglijente sau al unei încãlcãri deliberate a prevederilor, autoritatea veterinara competenta trebuie sa aplice sancţiuni fata de persoana responsabilã de încãrcarea transportului.
(6) Prevederile "Normei sanitare veterinare privind computerizarea procedurilor veterinare de import (proiectul Shift)", trebuie sa se aplice, atunci când va fi implementata. Pana atunci, se vor folosi mijloacele de comunicare stabilite de autoritatea veterinara centrala a României.
(7) Reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi (3), în special privind standardizarea criteriilor de evaluare pentru a decide refuzul, confiscarea sau distrugerea lotului, trebuie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 18
Autoritatea veterinara centrala a României, în conformitate cu procedura stabilitã de aceasta, poate adopta, în baza planurilor la care se referã acest capitol, reguli aplicabile pentru importul în unele pãrţi ale teritoriului României, pentru a tine cont de barierele naţionale specifice acelor pãrţi.
ART. 19
(1) Autoritatea veterinara centrala a României, în conformitate cu procedura nationala, trebuie sa elaboreze o lista a produselor vegetale care, ţinând cont de destinaţia lor ulterioara, pot prezenta un risc de propagare a unor boli infectioase sau contagioase ale animalelor şi din acest motiv sunt supuse controalelor sanitare veterinare, stabilite de prezenta norma sanitarã veterinara şi în special cele prevãzute de art. 4 care au ca scop verificarea originii şi a destinaţiei acestor produse vegetale. În conformitate cu aceeaşi procedura trebuie sa fie adoptate urmãtoarele:
a) condiţiile de sãnãtate animala pe care trebuie sa le îndeplineascã ţara terta de origine a produsului şi garanţiile care trebuie oferite de aceasta, în special natura oricãrei prelucrari solicitate în funcţie de situaţia sãnãtãţii animalelor.
b) o lista cu ţãrile terţe care, în funcţie de natura garanţiilor, pot autoriza exportul în România de produse vegetale la care face referire alin. (1).
c) o procedura de inspecţie specifica, în special pentru recoltarile de probe, ce poate fi aplicatã acestor produse, în particular în cazul importului de produse în vrac.
(2) produsele pescaresti proaspete, debarcate imediat dintr-un vas de pescuit care navigheaza sub pavilionul unei tari terţe, trebuie, sa fie supuse controalelor veterinare prevãzute pentru peştele debarcat imediat dintr-un vas de pescuit care navigheaza sub pavilionul naţional, în conformitate cu legislaţia nationala referitoare la condiţiile în care vasele de pescuit din ţãrile terţe pot debarca direct şi comercializa captura lor în porturile din România, înainte de a putea fi importate. Totuşi prin derogarile de la prevederile art. 3, alin. (2), autoritatea veterinara centrala a României poate fi autorizata, conform procedurii naţionale, sa efectueze controale stabilite de prezenta norma sanitarã veterinara, în cazul tonului congelat sau congelat la temperaturi joase care a fost debarcat direct, dintr-un vas ce aparţine unei societãţi mixte înregistratã în conformitate cu reglementãrile naţionale, fãrã a fi decapitat sau eviscerat, cu condiţia ca:
a) astfel de controale sa fie efectuate de autoritatea veterinara competenta de la cel mai apropiat post de inspecţie de frontiera de întreprinderea de destinaţie aprobatã pentru prelucrarea acestor produse,
b) întreprinderea de prelucrare sa fie localizata la cel mult 75 km de cel mai apropiat post de inspecţie de frontiera,
c) produsele sa fie transferate, în conformitate cu procedura stabilitã de prevederile art. 8, alin. (4), lit. a), sub control vamal, de la punctul de debarcare pana la întreprinderea de destinaţie.
(3) În conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României, pot fi acordate derogãri de la prevederile art. 6, alin. (1) şi în ceea ce priveşte personalul responsabil pentru efectuarea controalelor şi emiterea certificatelor, iar de la prevederile art. 4, alin. (1) şi art. 5, alin. (1), pentru posturile de inspecţie de frontiera unde peştele este prezentat în conformitate cu "Norma sanitarã veterinara cu privire la condiţiile sanitare veterinare pentru producerea şi comercializarea produselor din peste", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 329 din 25.07.2002 , publicat în Monitorul Oficial nr. 613/20.08.2002, stabilindu-se condiţii pentru producerea şi comercializarea produselor pescaresti.
ART. 20
(1) În caz de suspiciune a nerespectãrii legislaţiei veterinare sau de dubiu în ceea ce priveşte:
a) identitatea sau destinaţia realã a produsului;
b) dacã produsul corespunde garanţiilor stabilite de legislaţie pentru fiecare tip de produs;
c) respectarea garanţiilor de sãnãtate publica stabilitã de legislaţia nationala şi fãrã a se aduce atingere prevederilor prezentului capitol, medicul veterinar oficial sau autoritatea veterinara competenta trebuie sa efectueze orice controale veterinare pe care le considera corespunzãtoare pentru a confirma sau infirma suspiciunea respectiva.
d) Produsele controlate trebuie sa rãmânã sub supravegherea autoritãţii veterinare competente pana la obţinerea rezultatelor controalelor. Dacã suspiciunile sunt confirmate, controalele privind produsele de aceeaşi origine trebuie intensificate în conformitate cu prevederile art. 17, alin. (3).
(2) Reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor prezentului articol trebuie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
CAP. 2
Prevederi de protecţie
ART. 21
(1) Dacã, pe teritoriul unei tari terţe apare sau se difuzeazã o boala prevãzutã de "Normele sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor", aprobatã prin <>Ordinul ministerului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 156/1999 , publicat în Monitorul Oficial nr. 123/23.03.2000, o zoonoza sau alta boala sau orice alt fenomen sau cauza susceptibilã sa prezinte un risc grav pentru sãnãtatea publica sau sãnãtatea animalelor, ori dacã orice alt motiv grav privind sãnãtatea animala sau publica o justifica, în special ca urmare a constatãrilor experţilor veterinari sau ca urmare a controalelor efectuate la un post de inspecţie de frontiera, autoritatea veterinara centrala a României trebuie, sa adopte fãrã întârziere una din urmãtoarele mãsuri, în funcţie de gravitatea situaţiei:
a) suspendarea importurilor provenind din respectiva ţara terta sau din anumite regiuni ale acesteia şi dupã caz, din ţãrile terţe de tranzit;
b) stabilirea de condiţii speciale pentru produsele provenite din ţara terta respectiva sau parte a teritoriului acesteia;
c) elaborarea, pe baza situaţiei urgente, a cerinţelor corespunzãtoare de control care pot include în mod specific depistarea riscurilor pentru sãnãtatea animalelor sau pentru sãnãtatea publica sau sãnãtatea animalelor şi, depinzand de rezultatele acestor controale, intensificarea frecvenţei controalelor fizice.
(2) Dacã vreunul din controalele prevãzute de aceasta norma sanitarã veterinara indica faptul ca un transport de produse este susceptibil sa prezinte un risc pentru sãnãtatea publica sau animala, autoritatea veterinara competenta trebuie sa ia de urgenta urmãtoarele mãsuri:
1. sa confiste şi sa distruga lotul de produse în cauza,
2. sa informeze imediat celelalte posturi de inspecţie de frontiera şi autoritatea veterinara centrala a României despre constatãrile fãcute şi originea produselor, în conformitate cu "Norma sanitarã veterinara privind computerizarea procedurilor veterinare de import (proiectul Shift)", sau prin orice alte mijloace de comunicare aprobate.
(3) În cazul prevederilor alin. (1), autoritatea veterinara centrala a României poate lua mãsuri de protecţie provizorii cu privire la produsele menţionate de prevederile art. 11, 12 şi 13.
(4) Reprezentanţii autoritãţii veterinare centrale a României pot face un control imediat în ţara terta respectiva.
a) experţii romani care vor efectua controlul în ţara terta în cauza sunt numiţi de autoritatea veterinara centrala şi reprezintã România;
b) costurile implicate de cheltuielile privind aceste controale sunt suportate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor;
c) Autoritatea veterinara centrala a tarii controlate va fi solicitatã sa punã la dispoziţie toate mijloacele pentru realizarea obiectivelor de control;
d) experţi romani vor informa autoritatea veterinara centrala a tarii pe teritoriul cãreia se efectueazã controlul de rezultatele controlului şi mãsurile luate;
(5) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului capitol trebuie adoptate, atunci când este necesar, în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
CAP. 3
Inspecţii şi controale
ART. 22
(1) În mãsura în care este necesar pentru aplicarea uniforma a cerinţelor prezentei norme sanitare veterinare, experţii veterinari ai Comisiei Europene pot, împreunã cu autoritatea veterinara centrala din România:
a) verifica dacã ţara noastrã se conformeazã cerinţelor menţionate;
b) efectua inspecţii ad-hoc pentru a se asigura dacã aceste controale sunt efectuate în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.
(2) Atunci când se efectueazã o investigatie pe teritoriul României, autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa ofere experţilor veterinari Comisiei Europene tot sprijinul pe care aceştia în solicita în vederea îndeplinirii misiunii lor.
(3) Rezultatele inspectiilor efectuate trebuie sa fie discutate cu autoritatea veterinara centrala a României înainte de elaborarea raportului final şi distribuirea lui.
ART. 23
(1) Atunci când controalele prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara oferã motive pentru a concluziona ca legislaţia nationala a fost serios şi în repetate randuri incalcata, autoritatea veterinara competenta care a efectuat inspecţia trebuie, sa ia urmãtoarele mãsuri cu privire la produsele implicate, sau cu privire la originea acestora:
a) trebuie sa informeze autoritatea veterinara centrala a României despre natura produselor, cãrui uz sunt acestea destinate şi despre transportul în cauza; Autoritatea veterinara centrala a României va informa toate PIF-urile din România;
b) autoritãţile competente trebuie sa efectueze controale mai severe pentru loturile de produse care au aceeaşi origine. În special, urmãtoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie sa fie sechestrate şi trebuie constituit un depozit financiar pentru acoperirea costurilor de inspecţie de la postul de inspecţie de frontiera pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testãri de laborator prevãzute de anexa nr. 3. Atunci când controalele suplimentare confirma nerespectarea legislaţiei naţionale, lotul sau pãrţile din lot trebuie reexpediate, transformate pentru un alt uz în unitãţi specializate sau distruse într-o unitate specializatã conform prevederilor art. 17, alin. (2), lit. a) şi b).
c) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa fie informatã despre rezultatele controalelor severe şi pe baza acestor informaţii trebuie sa efectueze toate investigaţiile necesare pentru a identifica motivele şi originile incalcarilor sesizate.
(2) Când controalele evidenţiazã o depasire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie sa se recurgã la controalele prevãzute de art. 23, alin. (1), lit. b).
(3) Dacã, în cazurile care implica tari terţe care au încheiat acorduri de echivalenta cu România, sau al ţãrilor terţe ale cãror transporturi sunt controlate cu o frecventa redusã, autoritatea veterinara centrala a României, dupã ce a înştiinţat autoritãţile competente ale ţãrilor terţe în cauza realizeazã ca acestea au eşuat în îndeplinirea obligaţiilor şi garanţiilor acordate prin planurile la care se face referire la "Norma sanitarã veterinara referitoare la mãsurile de supraveghere şi control ale unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi produsele lor", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 357/14.09.2001 , trebuie sa suspende facilitatea acordatã acelei tari de a beneficia de controale cu o frecventa mai redusã pentru produsele în cauza, pana ce ţara terta respectiva va elimina deficientele constatate, în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României. Aceeaşi procedura trebuie aplicatã pentru întreruperea acestei suspendãri. Dacã este necesar, în vederea restabilirii facilitãţilor acordate prin acordurile menţionate, o misiune cuprinzând experţi din România trebuie sa viziteze ţara terta în cauza, pe cheltuiala acesteia, în vederea verificãrii mãsurilor luate.
ART. 24
Atunci când, în urma controalelor efectuate la punctul unde are loc comercializarea produsului, autoritatea veterinara competenta considera ca dispoziţiile prezentei norme sanitare veterinare nu au fost respectate de cãtre un post de inspecţie de frontiera sau de un depozit vamal, zona libera sau depozitul liber, situate pe teritoriul României la care se referã art. 12, trebuie sa contacteze autoritatea veterinara centrala a României fãrã întârziere. Aceasta din urma trebuie sa ia toate mãsurile necesare.
ART. 25
(1) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa elaboreze un program pentru schimbul de funcţionari între România şi statele membre ale Uniunii Europene, abilitaţi sa efectueze controale privind produsele ce provin din ţãrile terţe.
(2) Comisia Europeanã şi autoritatea veterinara centrala a României vor coordona programul la care se referã alin. (1).
(3) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa ia toate mãsurile necesare pentru a permite implementarea programelor rezultate din coordonarea la care se referã alin. (2).
(4) În fiecare an modul de implementare al acestui program trebuie revizuit împreunã cu Comisia Europeanã în baza unui raport elaborat de autoritatea veterinara centrala a României.
(5) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa ţinã cont de experienta dobandita pentru ameliorarea şi dezvoltarea programelor de schimburi.
(6) O contribuţie financiarã comunitara este necesarã pentru a se permite dezvoltarea eficienta a programelor de schimb. Reguli detaliate de acordare a acestei contribuţii financiare şi suma estimatã suportatã din bugetul Comunitãţii Europene sunt stabilite de legislaţia comunitara specifica transpusa în legislaţia veterinara româneascã privind cheltuielile din domeniul veterinar.
ART. 26
(1) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa se asigure ca medicii veterinari de la posturile de inspecţie de frontiera participa la programe speciale de pregãtire.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României, în conformitate cu procedura nationala, trebuie sa elaboreze liniile directoare pentru aceste programe.
(3) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie, cel puţin o data pe an, sa organizeze seminarii pentru responsabilii acestor programe în scopul asigurãrii coordonãrii acestor programe.
(4) Mãsurile prevãzute de prezentul articol, trebuie finanţate în conformitate cu legislaţia veterinara nationala privind cheltuielile din domeniul veterinar.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 27
Anexele nr. 2 şi 3, pot fi suplimentate în conformitate cu procedura menţionatã stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 28
Prezenta norma sanitarã veterinara se va aplica fãrã a aduce atingere reglementãrilor vamale.
ART. 29
Autoritatea veterinara centrala a României propune şi solicita modalitãţi de aplicare a prevederilor prezentei norme, sanitare veterinare în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.
ART. 30
Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantã din prezenta norma sanitarã veterinara.
ANEXA 1
-------
la norma sanitarã veterinara
-----------------------------
Teritoriile prevãzute la art. 1
1. Teritoriul Regatului Belgiei
2. Teritoriul Regatului Danemarcei, cu excepţia Insulelor Feroe şi a Groenlandei
3. Teritoriul Republicii Federale a Germaniei
4. Teritoriul Regatului Spaniei, cu excepţia insulelor Cerutã şi Melilla
5. Teritoriul Republicii Elene
6. Teritoriul Republicii Franceze
7. Teritoriul Irlandei
8. Teritoriul Republicii Italiene
9. Teritoriul Marelui Regat al Luxemburgului
10. Teritoriul Regatului Olandei în Europa
11. Teritoriul Republicii Portugheze
12. Teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
13. Teritoriul Republicii Austriace
14. Teritoriul Republicii Finlandeze
15. Teritoriul Regatului Suediei
ANEXA 2
-------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------
Condiţii de aprobare pentru posturile de inspecţie de frontiera
Pentru a obţine autorizarea recunoscuta de Comisia Europeanã, posturile de inspecţie de frontiera trebuie sa dispunã de:
1) personal necesar pentru controlul documentelor (certificate de sãnãtate publica sau de sãnãtate animala sau orice alt document stabilit de legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala) ce însoţesc produsele,
2) un numãr suficient de medici veterinari şi personal auxiliar special pregãtit pentru a efectua controale privind corespondenta produselor cu documentele de însoţire, controale de identitate şi controlul documentelor şi controlul sistematic al fiecãrui transport de produse, în raport cu cantitatea de produse care trec prin postul de inspecţie de frontiera,
3) personal suficient pentru a recolta şi prelucra probele aleatorii privind loturile de produse prezentate la un post de inspecţie de frontiera dat,
4) clãdiri suficiente, aflate la dispoziţia personalului responsabil de efectuarea controalelor veterinare,
5) clãdiri şi instalaţii igienic corespunzãtoare pentru efectuarea analizelor de rutina şi recoltarea de probe în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara,
6) clãdiri şi facilitãţi igienic corespunzãtoare pentru recoltarea de probe şi prelucrarea acestora pentru controale de rutina prevãzute de legislaţia comunitara transpusa în cea nationala (standarde microbiologice),
7) serviciile unui laborator specializat, capabil sa efectueze analize speciale pentru probele ce provin de la acel post,
8) clãdiri şi instalaţii frigorifice pentru depozitarea pãrţilor de loturi prelevate pentru analize şi a produselor a cãror libera circulaţie nu a fost autorizata de cãtre medicul veterinar de la postul de inspecţie de frontiera de care este responsabil,
9) echipamente corespunzãtoare pentru schimbul rapid de informaţii, în special cu celelalte posturi de inspecţie de frontiera (prin intermediul sistemului computerizat prevãzut în art. 15 al "Normei sanitare veterinare referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animala" sau al proiectului Shift),
10) serviciul unei întreprinderi calificate sa efectueze tratamentul prevãzut în "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte regulile veterinare pentru ecarisarea şi prelucrarea deşeurilor animale, comercializarea acestora şi prevenirea agenţilor patogeni de origine animala sau peste din furaje".
ANEXA 3
-------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------
Controlul fizic al produselor
1) Scopul controlului fizic al produselor de origine animala este sa asigure ca produsele corespund la momentul controlului cu menţiunile din certificatul sau documentul veterinar: trebuie sa se verifice garanţiile de la origine certificate de cãtre ţara terta şi care sa dea o siguranta ca pe perioada transportului nu s-au modificat condiţiile originale garantate la plecare. Aceasta se realizeazã prin:
a) examinari organoleptice: miros, culoare, consistenta, gust;
b) teste fizice şi chimice simple: secţionare, decongelare, gatire;
c) teste de laborator pentru depistarea: reziduurilor, germenilor patogeni, şi dovezi ale fenomenului de alterare.
2) Indiferent de tipul produsului, trebuie efectuate urmãtoarele:
1. un control asupra condiţiilor de transport şi a mijloacelor de transport folosite, pentru a identifica, în special, deficientele sau întreruperile în lantul frigorific;
2. greutatea realã a transportului trebuie comparata cu cea din certificatul sau documentul veterinar prin cantarirea întregului transport, dacã este necesar;
3. verificarea materialelor de ambalare şi a tuturor marcajelor (ştampile, etichete) pentru a se asigura conformitatea lor cu legislaţia nationala;
4. un control al respectãrii temperaturii pentru transportul produselor, cerutã în timpul transportului de legislaţia nationala;
5. în vederea efectuãrii examenului organoleptic, fizic, chimic şi a testelor de laborator, din transportul controlat vor fi preluate diferite unitãţi de ambalare sau în cazul produselor vrac probe, care trebuie examinate.
3) Aceste teste trebuie efectuate pe o serie intreaga de probe prelevate din transportul care poate fi parţial descãrcat, dacã este necesar, pentru a se permite accesul la întregul conţinutul al transportului
4) Trebuie examinate 1% din numãrul unitãţilor de ambalaj dintr-un transport, cu un minim de 2 şi un maxim de 10.
5) Totuşi, în funcţie de produs şi de circumstanţe, autoritãţile veterinare pot impune controale mai extensive.
6) În cazul produselor vrac, trebuie recoltate cel puţin 5 probe din diferite pãrţi ale transportului;
7) Atunci când rezultatele testelor de laborator realizate prin sondaj nu sunt imediat disponibile şi nu exista pericol imediat pentru sãnãtatea publica sau sãnãtatea animalelor, transportul poate fi pus în circulaţie. Totuşi, când testele de laborator au fost efectuate în baza unei suspiciuni de neregularitate sau când testele anterioare au avut rezultate pozitive, transporturile nu pot fi puse în circulaţie pana când rezultatele testelor sunt negative;
8) Mijloacele de transport pot fi descãrcate complet numai în urmãtoarele cazuri:
a) încãrcarea a fost efectuatã în asa fel încât accesul la întreg lotul este imposibil prin descãrcare parţialã;
b) controlul prin sondaj a scos la iveala neregularitãţi;
c) transportul precedent a prezentat neregularitãţi;
d) medicul veterinar oficial suspecteaza neregularitãţi;
9) Odatã ce controlul fizic a fost terminat, autoritatea veterinara competenta trebuie sa certifice efectuarea controlului prin închiderea şi stampilarea oficialã a tuturor ambalajelor deschise şi prin resigilarea tuturor containerelor, cu înscrierea numãrului sigiliului în documentul de trecere a frontierei.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
