Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMA SANITARA VETERINARA din 24 februarie 2006 privind masurile pentru controlul febrei aftoase*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA SANITARA VETERINARA din 24 februarie 2006 privind masurile pentru controlul febrei aftoase*)

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 217 bis din 9 martie 2006
Comenteaza legea
NORMA SANITARĂ? VETERINARA din 24 februarie 2006
privind mãsurile pentru controlul febrei aftoase*)
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARÃ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 217 bis din 9 martie 2006

__________
*) Aprobatã de <>Ordinul nr. 43 din 24.02.2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 217 din 09/03/2006.


CAP. I
OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ŞI DEFINIŢII

Obiectiv şi domeniu de aplicare
ART. 1
(1) Prezenta norma sanitarã veterinara stabileşte:
a) mãsuri minime de control ce trebuie aplicate în cazul unui focar de febra aftoasa, indiferent de tipul de virus;
b) anumite mãsuri preventive destinate creşterii cunoştinţelor şi pregãtirii autoritãţilor competente şi a comunitãţii fermierilor în ceea ce priveşte febra aftoasa.
(2) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor poate adopta mãsuri mai stricte în ceea ce priveşte domeniul cuprins de prezenta norma sanitarã veterinara.

Definiţii
ART. 2
În scopul prezentei norme sanitare veterinare, trebuie sa se aplice urmãtoarele definiţii:
a) "animal din specie receptiva" - orice animal domestic sau salbatic aparţinând subordinelor Ruminantia, Suidae şi Tylopoda ale ordinului Artiodactyla;
Pentru mãsuri specifice, în special pentru aplicarea art. 1 alin. (2), art. 15 şi art. 76 alin. (2), alte animale, ca de exemplu cele din Ordinul Rodentia sau Proboscidae, pot fi considerate receptive la virusul febrei aftoase, în conformitate cu dovezile ştiinţifice.
b) "exploatatie" - orice unitate agricolã sau de alta natura, inclusiv circuri, situata pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau al României, în care animalele din speciile receptive sunt crescute sau ţinute permanent sau temporar.
Totuşi, în scopul art. 10 alin. (1), aceasta definitie nu include zonele locuibile pentru oameni din aceste incinte, doar dacã animalele din speciile receptive, incluzând animalele menţionate la art. 76, alin. (2), sunt ţinute permanent sau temporar în aceste incinte, abatoare, mijloace de transport, posturi de inspecţie la frontiera sau zone imprejmuite unde animalele din speciile receptive sunt ţinute şi pot fi vanate, dacã aceste zone imprejmuite au o dimensiune ce determina inaplicabilitatea mãsurilor prevãzute la art. 10;
c) "efectiv" - un animal sau grup de animale întreţinute într-o exploatatie ca unitate epidemiologica; dacã mai multe turme sunt ţinute în exploatatie, fiecare dintre acestea trebuie sa formeze o unitate distinctã şi trebuie sa aibã acelaşi status de sãnãtate;
d) "proprietar" - orice persoana(e), fizica sau juridicã, care deţine un animal dintr-o specie receptiva sau în a cãrui sarcina intra îngrijirea animalelor menţionate, contra cost sau nu;
e) "autoritate competenta" - Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, ce are competenta sa efectueze controale veterinare ori zootehnice, sau orice autoritate cãreia aceasta i-a delegat competenta respectiva;
f) "medic veterinar oficial" - medicul veterinar desemnat de autoritatea competenta a României;
g) "aprobarea" - aprobarea sanitarã veterinara scrisã acordatã de autoritatea competenta, iar copiile necesare ale aprobãrii trebuie sa fie disponibile pentru inspecţii ulterioare, în conformitate cu legislaţia nationala;
h) "perioada de incubatie" - perioada de timp dintre infectare şi apariţia semnelor clinice de febra aftoasa. În scopul prezentei norme sanitare veterinare, perioada de incubatie este de 14 zile pentru bovine şi porcine şi 21 de zile pentru ovine şi caprine şi orice alt animal din speciile receptive;
i) "animal suspect de a fi infectat" - orice animal dintr-o specie receptiva ce manifesta simptome clinice sau care prezintã leziuni post-mortem ori reactioneaza la testele de laborator care indica faptul ca prezenta febrei aftoase poate fi suspectata motivat;
j) "animal suspect de a fi contaminat" - orice animal dintr-o specie receptiva care, în conformitate cu informaţia epidemiologica furnizatã, ar fi putut fi expus direct sau indirect la virusul febrei aftoase;
k) "caz de febra aftoasa" sau "animal infectat cu virusul febrei aftoase" - orice animal dintr-o specie receptiva sau carcasa provenitã de la astfel de animale la care a fost confirmatã oficial febra aftoasa, luând în considerare definiţiile prevãzute la anexa nr. 1 la prezenta norma sanitarã veterinara:
(i) fie prin simptome sau leziuni post-mortem corelate cu confirmarea oficialã de febra aftoasa;
(ii) fie ca rezultat al unui examen de laborator efectuat conform anexei nr. 13 al prezentei norme sanitare veterinare;
l) "focar de febra aftoasa" - exploatatia unde sunt ţinute animale din specia receptiva, care îndeplinesc unul sau mai multe criterii prevãzute la anexa nr. 1 la prezenta norma sanitarã veterinara;
m) "focar primar" - focarul în sensul art. 2 lit. d) al Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 82/894/CEE ;
n) "ucidere" - uciderea animalelor în sensul art. 2 lit. f) al Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 425/2002 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 9 decembrie 2002 ce transpune Directiva Consiliului 93/119/CEE ;
o) "tãiere de urgenta" - taierea în cazuri de urgenta, în sensul art. 2 lit. g) al normei sanitare veterinare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 425/2002 , ce transpune Directiva Consiliului 93/119/CEE , a animalelor, ce pe baza datelor epidemiologice sau a diagnosticarilor clinice sau a rezultatelor testelor de laborator, nu sunt considerate infectate sau contaminate cu virusul febrei aftoase, incluzând taierea din motive de bunastare animala;
p) "prelucrare" - unul din tratamentele pentru materiile cu risc crescut, stabilite de Norma sanitarã veterinara ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 26 noiembrie 2003 şi Monitorul Oficial al României nr. 842 bis din 26 noiembrie 2003 (anexa) ce transpune Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1774/2002 şi orice legislaţie de implementare a acestuia, aplicatã astfel încât sa se evite riscul rãspândirii virusului febrei aftoase;
q) "regionalizare" - delimitarea unei zone de restrictie în care restricţiile sunt aplicate pentru miscarea sau comerţul cu anumite animale sau produse de la animale, dupã cum este prevãzut la art. 43, pentru a preveni rãspândirea febrei aftoase în zone libere unde nu sunt aplicate restrictii în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara;
r) "regiune" - o zona dupã cum este definitã la art. 2 alin. (2) al Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate a animalelor ce afecteazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE ;
s) "sub-regiune" - o zona specificatã la anexa Deciziei Comisiei 2005/176/CE ;
t) "banca comunitara de vaccin şi antigen" - spaţii corespunzãtoare, desemnate în conformitate cu Directiva Consiliului 2003/85/CE transpusa în legislaţia nationala prin prezenta norma sanitarã veterinara, pentru depozitarea rezervelor comunitare atât de antigen inactivat concentrat al virusului febrei aftoase pentru producerea de vaccinuri contra febrei aftoase, cat şi de produse imunologice veterinare (vaccinuri) reconstituite din astfel de antigen şi autorizate în conformitate cu Directiva Consiliului 2001/82/CE , asa cum a fost modificatã ultima data de Directiva Consiliului 2004/28/CE , transpusa în legislaţia nationala prin Norma sanitarã veterinara privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 69/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 22 septembrie 2005;
u) "vaccinare de necesitate" - vaccinarea în conformitate cu art. 48 alin. (1);
v) "vaccinare de protecţie (protectiva)" - vaccinare de necesitate efectuatã în exploatatiile dintr-o zona desemnatã, pentru a proteja animalele din specii receptive din aceste zone impotriva diseminarii pe calea aerului sau prin intermediul materiilor contaminate a virusului febrei aftoase şi unde animalele sunt ţinute în viata ulterior vaccinarii;
w) "vaccinare supresiva" - vaccinarea de necesitate ce este efectuatã exclusiv în legatura cu o politica de "stamping-out" într-o exploatatie sau zona unde exista o necesitate urgenta de a reduce cantitatea de virus circulant al febrei aftoase şi pentru a reduce riscul diseminarii acestuia în afarã perimetrelor exploatatiei sau zonei şi unde animalele sunt destinate distrugerii dupã vaccinare;
x) "animal salbatic" - un animal dintr-o specie receptiva care trãieşte în afarã exploataţiilor asa cum sunt definite la art. 2 lit. b) sau spaţiilor la care se face referire în art. 15 şi 16;
y) "caz primar de febra aftoasa la animale sãlbatice" - orice caz de febra aftoasa, care este detectat la un animal salbatic într-o zona în care nu sunt în vigoare mãsuri conform art. 76 alin. (3) sau (4).

CAP. II
CONTROLUL FOCARELOR DE FEBRA AFTOASA
SECŢIUNEA 1
NOTIFICAREA
Notificarea febrei aftoase
ART. 3
(1) Febra aftoasa este o boala notificabila obligatoriu.
(2) Proprietarul şi orice persoana ce îngrijeşte animalele, însoţeşte animalele în timpul transportului sau supravegheazã animalele este obligat sa notifice fãrã întârziere autoritãţii competente sau medicului veterinar oficial prezenta sau suspiciunea de febra aftoasa şi sa ţinã animalele infectate cu febra aftoasa sau animalele suspecte de a fi infectate departe de locurile unde alte animale din specii receptive prezintã riscul de a fi infectate sau contaminate cu virusul febrei aftoase;
(3) Medicii veterinari practicieni, medicii veterinari oficiali, personalul veterinar cu experienta în domeniu sau alte laboratoare oficiale sau private şi orice persoana cu o ocupaţie ce implica animale din specii receptive sau produse provenite de la astfel de animale sunt obligaţi sa notifice fãrã întârziere autoritãţii competente orice informaţie referitoare la prezenta sau suspiciunea de prezenta a febrei aftoase pe care au obţinut-o anterior intervenţiei oficiale prevãzute în cadrul prezentei norme sanitare veterinare;
(4) Fãrã a se aduce atingere legislaţiei comunitare transpuse în legislaţia nationala în vigoare referitoare la notificarea focarelor de boli la animale, România, ca stat pe teritoriul cãruia este confirmat un focar de febra aftoasa sau un caz primar de febra aftoasa la animale sãlbatice, trebuie sa notifice boala şi sa furnizeze informaţii şi rapoarte scrise Comisiei şi statelor membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu anexa nr. 2 la prezenta norma sanitarã veterinara.

SECŢIUNEA 2
MÃSURI ÎN CAZUL SUSPICIONARII UNUI FOCAR DE FEBRA AFTOASA
Mãsuri în cazul suspicionarii unui focar de febra aftoasa
ART. 4
(1) Atunci când o exploatatie deţine unul sau mai multe animale suspecte de a fi infectate sau contaminate, se aplica mãsurile prevãzute, la alin. (2) şi (3).
(2) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor dispune punerea în aplicare imediata a mijloacelor oficiale de investigare, sub supravegherea acesteia, pentru a confirma sau infirma prezenta febrei aftoase şi, în special, sa obţinã probele necesare prelevate pentru examene de laborator, solicitate pentru confirmarea unui focar, în conformitate cu definitia focarului prevãzutã la anexa nr. 1 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(3) Imediat ce infectia suspicionata este notificatã, autoritatea veterinara localã pune exploatatia menţionatã la alin. (1) sub supraveghere oficialã şi trebuie sa se asigure ca:
a) se face o evidenta a tuturor categoriilor de animale prezente în exploatatie şi este înregistrat numãrul animalelor deja moarte şi suspicionate de a fi infectate sau contaminate, cu raportare la fiecare categorie de animale din speciile receptive;
b) evidenta menţionatã la lit. a) a prezentului alin. este actualizatã pentru a se lua în considerare animalele din speciile receptive care sunt fatate sau mor pe perioada duratei suspiciunii. Astfel de informaţii sunt prezentate de proprietar la cererea autoritãţii competente şi sunt controlate de aceasta la fiecare inspecţie;
c) se înregistreazã toate stocurile de lapte, produse din lapte, carne, produse din carne, carcase, piei prelucrate şi neprelucrate, lana, material seminal, embrioni, ovule, purin, gunoi de grajd, precum şi furajele pentru animale şi gunoiul din exploatatie, iar aceste înregistrãri se pãstreazã;
d) nici un animal din speciile receptive nu intra sau nu iese din exploatatie, cu excepţia exploataţiilor ce conţin anumite unitãţi epidemiologice de producţie menţionate la art. 17; şi toate animalele din specii receptive sunt ţinute în adãposturile lor sau sunt ţinute în alt loc în care pot fi izolate;
e) sunt utilizate mijloace corespunzãtoare de dezinfecţie la intrãrile şi ieşirile din clãdiri sau locurile ce adapostesc animale din specii receptive, precum şi din exploatatie;
f) se efectueazã o ancheta epidemiologica conform art. 13;
g) pentru a se facilita efectuarea anchetei epidemiologice, se vor preleva probe necesare pentru testarea în laborator, în conformitate cu art. 2 alin. 1 pct. 1.1. din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Miscarile cãtre şi de la o exploatatie în cazul suspicionarii unui focar de febra aftoasa
ART. 5
(1) Suplimentar mãsurilor prevãzute la art. 4, sunt interzise toate miscarile cãtre şi de la o exploatatie unde este suspicionata existenta unui focar de febra aftoasa. Aceasta interdicţie se aplica în special:
a) miscarii din exploatatie a carnii sau a carcaselor, produselor din carne, laptelui şi produselor din lapte, materialului seminal, ovulelor sau embrionilor provenite de la animale din specii receptive sau a hranei pentru animale, ustensile, obiecte sau alte materii, precum lana, pieile prelucrate şi neprelucrate, parul de la animale sau deşeuri provenite de la acestea, purinul, gunoiul de grajd sau alt material ce ar putea transmite virusul febrei aftoase;
b) miscarii animalelor din specii nereceptive la febra aftoasa;
c) miscarii persoanelor spre şi din exploatatie;
d) miscarii vehiculelor spre şi din exploatatie.
(2) Prin derogare de la interzicerea prevãzutã la alin. (1) lit. a), autoritatea competenta poate, în cazul unor dificultãţi în depozitarea laptelui în exploatatia respectiva, fie sa dispunã ca laptele sa fie distrus în interiorul exploatatiei, fie sa autorizeze ca laptele sa fie transportat, sub supraveghere sanitar-veterinara şi doar cu mijloace de transport echipate corespunzãtor astfel încât sa se asigure ca nu exista nici un risc de diseminare a virusului febrei aftoase, de la exploatatia respectiva cãtre locul cel mai apropiat pentru distrugerea sau tratarea acestuia, asigurând astfel distrugerea virusului febrei aftoase.
(3) Prin derogare de la interdicţiile prevãzute la alin. (1) lit. b), c) şi d), autoritatea competenta poate aproba astfel de miscari spre şi din exploatatia în cauza, doar dacã sunt îndeplinite toate condiţiile necesare pentru a se evita diseminarea virusului febrei aftoase.

Extinderea mãsurilor în alte exploataţii
ART. 6
(1) Autoritatea competenta extinde mãsurile prevãzute la art. 4 şi 5 în alte exploataţii ale cãror locatii, construcţie şi dispunere sau contacte cu animale din exploatatia menţionatã la art. 4 dau un motiv de a suspiciona contaminarea.
(2) Autoritatea competenta trebuie sa aplice cel puţin mãsurile prevãzute la art. 4 şi 5, alin. (1) spaţiilor sau mijloacelor de transport menţionate la art. 16, dacã prezenta animalelor din specii receptive dau un motiv sa fie suspicionata infectia sau contaminarea cu virusul febrei aftoase.

Zona temporarã de control
ART. 7
(1) Autoritatea competenta poate stabili o zona de control temporarã, dacã este solicitatã de situaţia epidemiologica şi în special dacã situaţia respectiva implica o densitate ridicatã a animalelor din specii receptive, o intensitate ridicatã a miscarilor animalelor sau persoanelor ce intra în contact cu animalele din specii receptive, întârzieri în notificarea statusului de suspiciune sau informaţii insuficiente referitoare la originea posibila şi mijloacele de introducere a virusului febrei aftoase.
(2) Se aplica cel puţin mãsurile prevãzute la art. 4, alin. (2) şi (3) lit. a), b) şi d) şi art. 5, alin. (1) exploataţiilor din zona temporarã de control, unde sunt ţinute animale din specii receptive.
(3) Mãsurile aplicate în zona temporarã de control pot fi suplimentate prin interzicerea temporarã a miscarilor tuturor animalelor într-o zona mai extinsã sau pe întregul teritoriu al României. Totuşi, interzicerea miscarii animalelor din specii nereceptive la febra aftoasa nu trebuie sa depãşeascã 72 de ore, doar în cazul în care este justificatã de circumstanţe excepţionale.

Program preventiv de eradicare
ART. 8
(1) Autoritatea competenta poate implementa un plan de eradicare preventiv, în cazul în care informaţia epidemiologica sau alte dovezi indica necesitatea acestuia, inclusiv taierea preventivã a animalelor din specii receptive posibil a fi contaminate şi, dacã este necesar, taierea animalelor din unitãţile de producţie legate epidemiologic sau din exploatatiile vecine.
(2) Pentru aceasta, examinarile clinice şi prelevarea de probe de la animalele din specii receptive se efectueazã cel puţin în conformitate cu pct. 2.1.1.1. din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(3) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa notifice Comisiei Europene înainte de a implementa mãsurile prevãzute în prezentul articol.

Menţinerea mãsurilor
ART. 9
Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor nu retrage mãsurile prevãzute la art. 4-7 pana ce suspiciunea de febra aftoasa nu a fost infirmata oficial.

SECŢIUNEA 3
MÃSURI ÎN CAZUL CONFIRMÃRII
Mãsuri în cazul confirmãrii unui focar de febra aftoasa
ART. 10
(1) Imediat ce prezenta unui focar de febra aftoasa este confirmatã oficial, suplimentar mãsurilor la care se referã art. 4-6, Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor dispune aplicarea fãrã întârziere a urmãtoarele mãsuri în exploatatie:
a) toate animalele din specii receptive sunt ucise la fata locului.
În circumstanţe excepţionale, animalele din specii receptive pot fi ucise în cel mai apropiat loc adecvat în acest scop, sub supraveghere oficialã şi astfel încât sa se evite riscul de diseminare a virusului febrei aftoase în timpul transportului şi uciderii. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor va notifica Comisiei Europene despre existenta acestor circumstanţe excepţionale şi mãsurile aplicate.
b) Medicul veterinar oficial va asigura ca înainte sau în timpul tãierii animalelor din specii receptive se vor preleva într-un numãr suficient, toate probele corespunzãtoare necesare pentru ancheta epidemiologica menţionatã la art. 13, în conformitate cu pct. 2.1.1.1. din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara.
Autoritatea competenta poate decide ca art. 4 alin. (2) sa nu se aplice în cazuri de aparitie a unei surse secundare ce este legatã epidemiologic de sursa primara pentru care au fost deja prelevate probe, în conformitate cu art. respectiv, cu condiţia sa fi fost prelevat un numãr suficient de probe necesare pentru ancheta epidemiologica menţionatã la art. 13.
c) Carcasele provenite de la animale din specii receptive care au murit în exploatatie şi carcasele provenite de la animale care au fost ucise în conformitate cu lit. a) a prezentului alin. sunt prelucrate fãrã întârziere nejustificatã sub supraveghere oficialã, astfel încât sa nu existe riscul diseminarii virusului febrei aftoase. În cazul în care anumite circumstanţe impun incinerarea sau ingroparea carcaselor, la fata locului sau în alte locatii, aceste operaţiuni se vor efectua în conformitate cu instrucţiunile prevãzute anterior în cadrul planurilor de contingenta menţionate la art. 68.
d) toate produsele şi substantele menţionate la art. 4, alin. (3), lit. c) trebuie izolate pana ce contaminarea poate fi infirmata oficial sau tratate, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial, astfel încât sa se asigure distrugerea virusului febrei aftoase, ori procesate.
(2) Dupã uciderea şi procesarea animalelor din specii receptive şi completarea mãsurilor prevãzute la alin. (1), lit. d), autoritatea veterinara localã asigura urmãtoarele:
a) clãdirile utilizate pentru adãpostirea animalelor din specii receptive, împrejurimile acestora şi vehiculele utilizate pentru transportul lor, precum şi orice alte clãdiri sau echipamente, care sunt suspecte de a fi contaminate, sunt curatate şi dezinfectate în conformitate cu art. 11;
b) în plus, dacã exista o suspiciune motivatã a contaminarii cu virusul febrei aftoase a zonei populate de oameni sau a zonei de birouri a exploatatiei, aceste zone trebuie de asemenea dezinfectate prin mijloace corespunzãtoare;
c) repopularea cu animale este efectuatã în conformitate cu anexa nr. 5 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Curatarea şi dezinfectia
ART. 11
(1) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure ca operaţiile de curatare şi dezinfectare, ca pãrţi integrale ale mãsurilor prevãzute în prezenta norma sanitarã veterinara, sunt efectuate sub supraveghere oficialã şi în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial; utilizarea dezinfectantilor şi concentratiile de lucru a acestor dezinfectanti autorizaţi oficial şi înregistraţi pentru plasarea pe piata de autoritatea competenta drept produse veterinare biocide de igiena, în conformitate cu Directiva Consiliului 98/8/CE , pentru a asigura distrugerea virusului de febra aftoasa.
(2) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure ca operaţiunile de curatare şi dezinfecţie, ce vor include controlul corespunzãtor al epidemiei, sunt efectuate astfel încât sa fie redus pe cat posibil orice impact negativ de mediu ce poate proveni de la astfel de operaţii.
(3) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor se va asigura ca orice dezinfectanti utilizaţi, pe lângã faptul ca trebuie sa acţioneze eficient, aceştia trebuie de asemenea sa aibã impact minim asupra mediului şi a sãnãtãţii publice, în conformitate cu cea mai performanta tehnologie.
(4) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca operaţiile de curatare şi dezinfecţie sunt efectuate în conformitate cu anexa nr. 4 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Trasabilitatea şi tratamentul produselor şi substanţelor derivate de la sau ce au avut contact cu animale dintr-un focar de febra aftoasa
ART. 12
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca produsele şi substantele menţionate la art. 4, alin. (3), lit. c) provenite de la animale din specii receptive colectate dintr-o exploatatie unde a fost confirmat oficial un focar de febra aftoasa şi materialul seminal, ovulele şi embrionii colectati de la animale din specii receptive prezente în exploatatia respectiva, pe durata perioadei dintre introducerea probabila a bolii în exploatatie şi implementarea mãsurilor oficiale, sunt tratate şi procesate sau în cazul substanţelor diferite de material seminal, ovule şi embrioni sunt tratate sub supraveghere oficialã şi astfel încât sa se asigure distrugerea virusului febrei aftoase şi sa se evite riscul de diseminare ulterioara.

Ancheta epidemiologica
ART. 13
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca sunt efectuate anchetele epidemiologice privind focarele de febra aftoasa de cãtre medici veterinari oficiali, special instruiti, pe baza chestionarelor pregãtite în cadrul planurilor de contingenta menţionate la art. 68, pentru a asigura anchete standardizate, rapide şi ce au o tinta clara. Aceste anchete trebuie sa determine cel puţin:
a) perioada de timp de când exploatatia a fost contaminata cu virusul febrei aftoase, înainte ca boala sa fie notificatã sau suspectata;
b) originea posibila a virusului febrei aftoase din exploatatie şi identificarea altor exploataţii în care sunt animale suspecte de a fi infectate sau animale care s-ar fi putut contamina de la aceeaşi sursa;
c) posibila extindere prin care animalele din speciile receptive, altele decât bovinele şi porcinele, s-ar fi infectat sau contaminat;
d) miscarea animalelor, persoanelor, vehiculelor şi substanţelor menţionate la art. 4, alin. (3), lit. c) care ar fi putut transporta virusul febrei aftoase cãtre sau de la exploatatia în cauza.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României informeazã cu regularitate Comisia Europeanã şi statele membre ale Uniunii Europene despre situaţia epidemiologica şi rãspândirea virusului febrei aftoase.

Mãsuri suplimentare în cazul confirmãrii focarelor de febra aftoasa
ART. 14
(1) Autoritatea competenta dispune ca, pe lângã animalele din speciile receptive, animalele din speciile nereceptive la febra aftoasa din exploatatia unde a fost confirmat un focar de febra aftoasa trebuie de asemenea ucise şi procesate, astfel încât sa se evite riscul diseminarii virusului febrei aftoase.
(2) Totuşi, alin. (1) nu se aplica animalelor din specii nereceptive la febra aftoasa ce pot fi izolate, curatate şi dezinfectate eficient şi sa se prevadã ca acestea sunt identificate individual, în cazul ecvideelor, pentru a se permite controlul deplasarii acestora.
(3) Autoritatea competenta aplica mãsurile prevãzute la art. 10, alin. (1), lit a) referitoare la unitãţile de producţie legate epidemiologic şi exploatatiile invecinate, unde informaţiile epidemiologice şi alte dovezi prezintã motive pentru a se suspecta contaminarea posibila a acestor exploataţii. Intenţia de a utiliza aceste prevederi trebuie notificatã Comisiei, unde este posibil, înainte de implementare. În acest caz, mãsurile referitoare la prelevarea de probe şi examinarile clinice ale animalelor trebuie efectuate cel puţin dupã cum sunt stabilite la pct. 2.1.1.1. din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(4) Autoritatea competenta, imediat dupã confirmarea primului focar de febra aftoasa, dispune toate pregatirile necesare pentru vaccinarea de necesitate, într-o zona cel puţin la fel de mare ca zona de supraveghere stabilitã în conformitate cu art. 19.
(5) Autoritatea veterinara localã poate aplica mãsurile prevãzute la art. 7 şi 8.

SECŢIUNEA 4
MÃSURI APLICABILE ÎN CAZURI SPECIALE
Mãsuri aplicabile în cazul unui focar de febra aftoasa în vecinãtate sau în cadrul anumitor locatii specifice ce deţin animale din specii receptive pe o baza temporarã sau permanenta
ART. 15
(1) În cazul în care un focar de febra aftoasa ameninta sa infecteze animale din speciile receptive aflate într-un laborator, gradina zoologica, rezervatie naturala şi zone imprejmuite sau acoperite, instituţiile sau centrele autorizate în conformitate cu art. 13, alin. (2) al Normei sanitare veterinare stabilind condiţiile de sãnãtate a animalelor ce reglementeazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţãrile terţe de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii ce nu sunt reglementate prin legislaţie specifica aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 159/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 20 septembrie 2002 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 92/65/CEE şi în cazul în care animalele sunt ţinute în scopuri ştiinţifice sau în scopuri referitoare la conservarea speciilor sau resurselor genetice ale animalelor de ferma, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca toate mãsurile corespunzãtoare de bio-securitate sunt aplicate pentru a proteja aceste animale de infectie. Aceste mãsuri pot include limitarea accesului în instituţiile publice sau acest acces sa se supunã anumitor condiţii speciale.
(2) Atunci când este confirmat un focar de febra aftoasa într-una din locatiile menţionate la alin. (1), Autoritatea Veterinara Centrala a României poate decide sa efectueze o derogare de la art. 10, alin. (1), lit. a), cu condiţia sa nu fie puse în pericol interesele comunitare primare şi în special statutul de sãnãtate animala din statele membre ale Uniunii Europene şi ca toate mãsurile necesare sunt adoptate pentru a preveni orice risc de diseminare a virusului febrei aftoase.
(3) Decizia menţionatã la alin. (2) trebuie sa fie notificatã imediat Comisiei Europene. În cazul resurselor genetice ale animalelor de ferma, aceasta notificare trebuie sa includã o referire la lista locatiilor stabilite în conformitate cu art. 73, alin. (2), lit. f), prin care autoritatea competenta a identificat aceste locatii anterior drept nuclee de reproducere ale animalelor din specii receptive indispensabile pentru supravietuirea rasei.

Mãsuri aplicabile în abatoare, posturi de inspecţie la frontiera şi mijloace de transport
ART. 16
(1) Atunci când este confirmat un caz de febra aftoasa într-un abator, post de inspecţie la frontiera stabilit în conformitate cu Norma sanitarã veterinara privind stabilirea principiilor care reglementeazã organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intra în România din tari terţe, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 83/2003 şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 12 martie 2003 şi Monitorul Oficial al României, nr. 159 bis din 12 martie 2003 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 91/496/CEE sau într-un mijloc de transport, autoritatea competenta se asigura ca sunt adoptate urmãtoarele mãsuri referitoare la locatiile sau mijloacele de transport afectate:
a) toate animalele din specii receptive din aceste locatii sau din mijloacele de transport, sunt ucise fãrã întârziere;
b) carcasele provenite de la animalele menţionate la lit. a) sunt prelucrate sub supraveghere oficialã astfel încât sa se evite riscul diseminarii virusului febrei aftoase;
c) alte deşeuri animale, inclusiv organe, provenite de la animale posibil infectate sau contaminate sunt procesate sub supraveghere oficialã astfel încât sa se evite riscul diseminarii virusului febrei aftoase;
d) asternutul, gunoiul de grajd şi purinul trebuie supuse dezinfectiei şi sunt indepartate doar pentru tratament, în conformitate cu pct. 5, Secţiunea II, partea A, capitolul III din anexa nr. 8 a Normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 26 noiembrie 2003 şi în Monitorul Oficial al României nr. 842 bis din 26 noiembrie 2003 (anexa), ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului 1774/2002;
e) curatarea şi dezinfectia clãdirilor şi echipamentelor, inclusiv a vehiculelor sau mijloacelor de transport, are loc sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu art. 11 şi cu instrucţiunile stabilite de autoritatea competenta;
f) este efectuatã o ancheta epidemiologica în conformitate cu art. 13.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca mãsurile prevãzute la art. 18 se aplica în exploatatiile de contact.
(3) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca nu este reintrodus nici un animal pentru tãiere, inspecţie sau transport în locatiile sau mijloacele de transport menţionate la alin. (1) înainte de 24 de ore de la completarea operaţiilor de curatare şi dezinfecţie menţionate la alin. (1), lit. e).
(4) Atunci când este solicitat de situaţia epidemiologica, în special când trebuie suspicionata contaminarea animalelor din speciile receptive din exploataţii invecinate, locatii sau din mijloacele de transport menţionate la alin. (1), Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca prin derogare de la art. 2, lit. b) este declarat un focar în cadrul locatiilor sau a mijloacelor de transport menţionate la alin. (1) şi sunt aplicate mãsurile prevãzute la art. 10 şi 19.

SECŢIUNEA 5
EXPLOATAŢII CE CONSTAU DIN UNITÃŢI EPIDEMIOLOGICE DE PRODUCŢIE DIFERITE ŞI EXPLOATAŢII DE CONTACT
Exploataţii ce constau din unitãţi de producţie epidemiologice diferite
ART. 17
(1) În cazul exploataţiilor constituite din doua sau mai multe unitãţi de producţie, autoritatea competenta poate, în cazuri excepţionale şi dupã evaluarea riscurilor, deroga de la art. 10, alin. (1), lit. a) cu privire la unitãţile de producţie ale anumitor exploataţii ce nu sunt afectate de febra aftoasa.
(2) Derogarea prevãzutã la alin. (1) poate fi acordatã doar dupã ce medicul veterinar oficial a confirmat în momentul investigatiei oficiale menţionatã la art. 4, alin. (2) ca au fost stabilite urmãtoarele condiţii de prevenire a diseminarii virusului febrei aftoase între unitãţile de producţie menţionate la alin. (1) pentru cel puţin doua perioade de incubatie, anterior datei de identificare a focarului de febra aftoasa în exploatatie:
a) structura şi dimensiunea locatiilor, inclusiv a administraţiei, permit o separare completa a adapostului şi a efectivelor distincte de animale din specii receptive, inclusiv a spaţiului aerian;
b) operaţiile privind unitãţile de producţie diferite şi în special managementul grajdurilor şi al pasunilor, furajelor, îndepãrtarea asternutului şi a gunoiului de grajd trebuie sa fie complet separate şi efectuate de personal diferit;
c) aparatura, animalele de munca din specii nereceptive la febra aftoasa, echipamentul, instalaţiile, instrumentele şi facilitãţile de dezinfecţie utilizate în unitãţile de producţie sunt complet separate.
(3) Referitor la lapte, poate fi acordatã o derogare de la art. 10, alin. (1), lit. d) unei exploataţii producãtoare de lapte, cu condiţia ca:
a) aceasta exploatatie se conformeazã condiţiilor stabilite la alin. (2) şi
b) mulsul din fiecare unitate este efectuat separat;
c) în funcţie de utilizarea destinatã, laptele este supus la cel puţin unul din tratamentele descrise la partea A sau partea B din anexa nr. 9 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(4) Atunci când este acordatã o derogare în conformitate cu alin. (1), Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa stabileascã anterior reguli detaliate pentru aplicarea unor astfel de derogãri. Autoritatea Veterinara Centrala a României va notifica Comisiei derogarea respectiva şi va prevede detalii ale mãsurilor luate.

Exploatatiile de contact
ART. 18
(1) Unitãţile sunt considerate unitãţi de contact atunci când medicul veterinar oficial gãseşte sau considera pe baza unor informaţii confirmate ca virusul febrei aftoase ar fi putut fi introdus ca rezultat al miscarii persoanelor, animalelor, produselor de origine animala, vehiculelor sau prin orice alt procedeu, fie de la alte exploataţii cãtre o exploatatie menţionatã la art. 4, alin. (1), fie de la o exploatatie menţionatã la art. 4, alin. (1) sau art. 10, alin. (1) cãtre alte exploataţii.
(2) Exploatatiile de contact sunt supuse mãsurilor prevãzute la art. 4, alin. (3) şi art. 5 şi aceste mãsuri sunt menţinute pana ce este infirmata oficial prezenta virusului febrei aftoase în aceste exploataţii de contact, în conformitate cu definiţiile din anexa nr. 1 la prezenta norma sanitarã veterinara şi cerinţele de expertiza prevãzute la pct. 2.1.1.1 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(3) Autoritatea competenta interzice mutarea tuturor animalelor din exploatatiile de contact în timpul unei perioade corespunzãtoare perioadei de incubatie specificatã pentru speciile menţionate la art. 2 lit. h). Totuşi, Autoritatea competenta poate, prin derogare de la art. 4, alin. (3), lit. d), sa autorizeze transportul animalelor din specii receptive sub supraveghere oficialã, direct cãtre cel mai apropiat abator posibil, desemnat pentru tãiere de urgenta.
(4) Anterior acordãrii unei astfel de derogãri, medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze cel puţin examinarile clinice prevãzute la pct. 1 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(5) Atunci când autoritatea competenta considera ca situaţia epidemiologica permite, aceasta poate limita definitia unei exploataţii de contact prevãzutã la alin. (1) la o unitate de producţie epidemiologica identificata a exploatatiei şi la animalele conţinute de aceasta, cu condiţia ca unitatea de producţie epidemiologica se conformeazã art. 17.
(6) Atunci când nu poate fi exclusa o legatura epidemiologica între un focar de febra aftoasa şi locatiile sau mijloacele de transport menţionate la art. 15 şi 16, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca mãsurile prevãzute la art. 4, alin. (2) şi (3) şi la art. 5 trebuie aplicate pentru astfel de locatii şi mijloace de transport.

Autoritatea competenta decide dacã se aplica mãsurile prevãzute la art. 8.
SECŢIUNEA 6
ZONE DE PROTECŢIE ŞI SUPRAVEGHERE
Stabilirea zonelor de protecţie şi supraveghere
ART. 19
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune aplicarea imediata a mãsurilor prevãzute la alin. (2), (3) şi (4) de mai sus, imediat ce este confirmat un focar de febra aftoasa, fãrã a prejudicia mãsurile prevãzute la art. 7.
(2) Autoritatea competenta trebuie sa stabileascã o zona de protecţie pe o raza minima de 3 km şi o zona de supraveghere pe o raza minima de 10 km, centrate asupra focarului de febra aftoasa menţionat la alin. (1).
(3) Delimitarea geograficã a acestor zone trebuie sa ia în considerare granitele administrative, barierele naturale, facilitãţile de supraveghere şi progres tehnologic ce fac posibila prezicerea dispersiei probabile a virusului febrei aftoase, prin aer sau orice alte mijloace. Dacã este necesar, aceasta delimitare este revizuitã, în lumina unor astfel de elemente.
(4) Autoritatea competenta se asigura ca zonele de protecţie şi de supraveghere sunt marcate prin indicatoare de mãrime suficienta pe drumurile ce intra în zonele respective.
(5) Pentru a se asigura o coordonare completa a tuturor mãsurilor necesare pentru a eradica febra aftoasa cat mai curând posibil, trebuie sa fie stabilite centre naţionale şi locale de control al bolii, dupã cum se menţioneazã la art. 70 şi 72. În scopul realizãrii anchetei epidemiologice, dupã cum este prevãzut la art. 13, aceste centre trebuie sa fie asistate de cãtre un grup de experţi, dupã cum este prevãzut la art. 74.
(6) Autoritatea Veterinara Centrala a României realizeazã trasabilitatea fãrã întârziere a animalelor expediate din zonele respective, cu cel puţin 21 de zile înaintea datei estimate a primei infectii într-o exploatatie din zona de protecţie şi aceasta trebuie sa informeze autoritãţile competente din statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia despre rezultatele trasabilitatii animalelor.
(7) Autoritãţile veterinare ale statelor membre ale Uniunii Europene împreunã cu Autoritatea Veterinara Centrala a României colaboreazã pentru a efectua trasabilitatea carnii proaspete, a produselor din carne, a laptelui crud şi a produselor din lapte crud obţinute de la animale din specii receptive, ce isi au originea în zona de protecţie şi au fost produse între data estimatã de introducere a virusului febrei aftoase pana la data când intra în vigoare mãsurile prevãzute la alin. (2). Carnea proaspãta, produsele din carne, laptele crud şi produsele din lapte crud de acest fel, trebuie tratate în conformitate cu art. 23, 24 şi respectiv art. 25 sau reţinute pana ce este exclusa posibila contaminare cu virusul febrei aftoase.

Mãsuri ce trebuie aplicate exploataţiilor din zona de protecţie
ART. 20
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune aplicarea fãrã întârziere a urmãtoarelor mãsuri în zona de protecţie:
a) sa efectueze, cat mai curând posibil, o evidenta a tuturor exploataţiilor cu animale din specii receptive şi sa stabileascã o evidenta a tuturor animalelor prezente în aceste exploataţii, ce trebuie actualizatã în permanenta;
b) toate exploatatiile cu animale din specii receptive trebuie sa fie supuse unei inspecţii veterinare periodice, efectuatã astfel încât sa se evite diseminarea virusului febrei aftoase posibil prezent în exploataţii, aceasta inspecţie va include, în special, documentaţia necesarã, înregistrãrile menţionate la lit. a) a prezentului art. şi mãsurile aplicate pentru prevenirea introducerii sau diseminarii virusului febrei aftoase şi, de asemenea, poate include inspecţii clinice, dupã cum este menţionat la pct. 1 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara sau prelevare de probe de la animale din specii receptive în conformitate cu pct. 2.1.1.1 al aceleiaşi anexe;
c) animalele din speciile receptive nu pot fi mutate din exploatatia în care acestea sunt ţinute.
(2) Prin derogare de la alin. 1, lit. c) al prezentului art., animalele din specii receptive pot fi transportate sub supraveghere oficialã, pentru tãiere imediata, direct cãtre un abator situat în interiorul aceleiaşi zone de protecţie sau, dacã respectiva zona de protecţie nu deţine abator, animalele pot fi transportate cãtre un abator din afarã zonei de protecţie desemnat de autoritatea competenta, în mijloace de transport curatate şi dezinfectate sub control oficial dupã fiecare operaţie de transport.
(3) Transportul menţionat la alin. (2) va fi autorizat doar dacã este aprobat de cãtre autoritatea competenta, pe baza unei examinari clinice în conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara, efectuatã de cãtre medicul veterinar oficial tuturor animalelor din speciile receptive prezente în exploatatie şi dupã evaluarea circumstanţelor epidemiologice se constata ca nu exista nici un motiv pentru a se suspecta prezenta animalelor infectate sau contaminate în exploatatie. Carnea provenitã de la astfel de animale trebuie sa fie supusã mãsurilor prevãzute la art. 23.

Miscarea şi transportul animalelor şi a produselor provenite de la acestea în zona de protecţie
ART. 21
Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune ca urmãtoarele activitãţi sunt interzise în zona de protecţie:
a) miscarea între exploataţii şi transportul animalelor din speciile receptive;
b) târguri, pieţe, expoziţii şi alte adunãri de animale ce includ colectarea şi dispersia animalelor din specii receptive;
c) servicii de mişcare pentru reproducerea animalelor din specii receptive;
d) inseminarea artificiala a animalelor din specii receptive şi colectarea de ovule şi embrioni de la acestea.

Mãsuri adiţionale şi derogãri
ART. 22
(1) Autoritatea competenta dispune ca fiind activitãţi interzise, adiţional activitãţilor interzise menţionate la art. 21, urmãtoarele:
a) miscarea sau transportul animalelor din specii nereceptive între exploataţii situate în zona sau în afarã zonei sau în interiorul zonei de protecţie;
b) tranzitul animalelor din toate speciile prin zona de protecţie;
c) evenimente cu participare umanã, unde exista posibilitatea de contact cu animale din specii receptive, unde exista riscul de diseminare a virusului febrei aftoase;
d) inseminarea artificiala a animalelor din specii nereceptive la virusul febrei aftoase sau colectarea de ovule şi embrioni proveniţi de la acestea;
e) miscarea mijloacelor de transport desemnate pentru transportul animalelor;
f) taierea în cadrul exploatatiei, a animalelor din specii receptive pentru consum propriu;
g) transportul de bunuri menţionate la art. 31 cãtre exploataţii ce deţin animale din specii receptive.
(2) Autoritatea competenta autorizeaza:
a) tranzitul animalelor din toate speciile prin zona de protecţie, circulând exclusiv pe autostrazile principale sau pe liniile de cale feratã principale;
b) transportul animalelor din specii receptive ce a fost certificat de cãtre medicul veterinar oficial dacã acesta provine de la exploataţii din afarã zonei de protecţie şi transportate pe rute desemnate direct cãtre abatoarele desemnate pentru tãiere imediata, prevãzându-se faptul ca mijloacele de transport sunt curatate şi dezinfectate dupã livrare sub supraveghere oficialã la abator şi decontaminarea mijlocului de transport este înregistratã în registrul mijloacelor de transport;
c) inseminarea artificiala a animalelor dintr-o exploatatie efectuatã de cãtre personalul din acea exploatatie prin utilizarea materialului seminal colectat de la animalele prezente în exploatatia respectiva sau materialul seminal depozitat în exploatatie sau materialul seminal livrat de la un centru de colectare a materialului seminal din afarã perimetrului acelei exploataţii;
d) miscarea şi transportul ecvideelor, luându-se în considerare condiţiile menţionate la anexa nr. 6 la prezenta norma sanitarã veterinara;
e) transportul, în baza anumitor condiţii, a bunurilor menţionate la art. 31 cãtre exploataţii ce deţin animale din speciile receptive.

Mãsuri referitoare la carnea proaspãta produsã în zona de protecţie
ART. 23
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune interzicerea plasarii pe piata a carnii proaspete, a carnii tocate şi a preparatelor din carne provenite de la animale din specii receptive provenite din zona de protecţie.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune interzicerea plasarii pe piata a carnii proaspete, a carnii tocate şi a preparatelor din carne provenite de la animale din specii receptive produse în exploataţii situate în zona de protecţie.
(3) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune marcarea carnii proaspete, a carnii tocate şi a preparatelor din carne menţionate la alin. (1) al prezentului art., în conformitate cu Directiva Consiliului 2002/99/CE şi ulterior va fi transportatã în containere sigilate cãtre o unitate desemnatã de cãtre autoritãţile competente pentru transformarea acestora în produse din carne tratate în conformitate cu pct. 1, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(4) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) al prezentului art. nu se va aplica carnii proaspete, carnii tocate şi produselor din carne ce au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a primei infectii într-o exploatatie din zona de protecţie şi dacã, de la producere, acestea au fost depozitate şi transportate separat de astfel de carnuri produse dupã acea data. Astfel de carnuri trebuie sa fie distinse rapid de carnurile ce nu sunt eligibile pentru expediere în afarã zonei de protecţie, prin intermediul unei mãrci clare, stabilite în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala.
(5) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (2) al prezentului art., nu aplica carnii proaspete, carnii tocate sau preparatelor din carne obţinute din unitãţi situate în zona de protecţie, dacã acestea îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) unitatea opereazã sub control veterinar strict;
b) în unitate se proceseaza doar carnea proaspãta, carnea tocata sau preparatele din carne, dupã cum este descris la alin. (4), sau carnea proaspãta, carnea tocata sau preparatele din carne provenite de la animale crescute sau tãiate în afarã zonei de protecţie sau provenite de la animale transportate în unitate şi tãiate în interiorul acesteia, în conformitate cu prevederile art. 22, alin. (2), lit. b);
c) toatã carnea proaspãta de acest fel, carnea tocata sau preparatele din carne trebuie sa poarte o marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. XI din anexa nr. 1 al Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/433/CEE sau în cazul carnii provenite de la alte biongulate, marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. III din anexa nr. 1 al Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate publica şi de sãnãtate a animalelor, care reglementeazã producerea şi comercializarea carnii de iepure şi a carnii de vanat de crescatorie, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 559/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 14 aprilie 2003 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 91/495/CEE , sau în cazul carnii tocate şi preparatelor din carne, marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. VI din anexa nr. 1 al Normei sanitare veterinare privind condiţiile pentru producerea şi comercializarea carnii tocate şi a carnii preparate, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 490/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 94/65/CE ;
d) în timpul întregului proces de producţie, toatã carnea proaspãta, carnea tocata sau preparatele din carne trebuie sa fie clar identificata şi transportatã şi depozitata separat de carnea proaspãta, carnea tocata sau preparatele din carne ce nu sunt eligibile pentru expediere în afarã zonei de protecţie în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.
(6) Conform condiţiilor stabilite la alin. (5) al prezentului art. trebuie sa existe certificare din partea Autoritãţii Veterinare Centrale a României pentru carnea proaspãta, carnea tocata şi preparatele din carne destinate comerţului intracomunitar. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa supervizeze controlul conformitatii asumate de cãtre autoritatea veterinara localã şi în cazul comerţului intracomunitar, sa se comunice celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene o lista a acelor exploataţii ce au fost autorizate, în scopul unei astfel de certificari.
(7) Poate fi acordatã o derogare de la interzicerea prevãzutã la alin. (1) al prezentului art., cu condiţia ca aceasta sa fie supusã condiţiilor adoptate în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, şi în special cu privire la marca de sãnãtate a carnii provenite de la animale din specii receptive ce provin din zonele de protecţie, menţinute pentru mai mult de 30 de zile.

Mãsuri referitoare la produsele din carne obţinute în zona de protecţie
ART. 24
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune interzicerea plasarii pe piata a produselor din carne obţinute din carne provenitã de la animale din speciile receptive ce provin din zona de protecţie.
(2) Prin derogare, interzicerea stabilitã la alin. (1) al prezentului art. nu se aplica produselor ce au fost supuse fie la unul din tratamentele menţionate la pct. 1, Partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara fie au fost produse din carnurile menţionate la art. 23, alin. (4).

Mãsuri referitoare la lapte şi produsele din lapte obţinute în zona de protecţie
ART. 25
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune interzicerea plasarii pe piata a laptelui obţinut de la animale din specii receptive ce provin din zona de protecţie sau a produselor din lapte obţinute din astfel de lapte.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune interzicerea plasarii pe piata a laptelui şi a produselor din lapte obţinute de la animale din speciile receptive şi produse într-o unitate situata în zona de protecţie.
(3) Prin derogare, interzicerea stabilitã la alin. (1) nu se aplica laptelui şi produselor din lapte derivate de la animale din specii receptive ce provin din zona de protecţie şi ce au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a primei infectii în exploatatia din zona de protecţie şi ce au fost depozitate dupã producere şi transportate separat de laptele şi produsele din lapte obţinute dupã acea data.
(4) Prin derogare, interzicerea stabilitã la alin. (1) nu se aplica laptelui derivat de la animale din speciile receptive ce provin din zona de protecţie şi produselor din lapte ce au fost supuse la unul din tratamentele stabilite în Partea A sau B din anexa nr. 9 la prezenta norma sanitarã veterinara, în funcţie de utilizarea laptelui sau a produselor lactate. Tratamentul trebuie efectuat în condiţiile stabilite la alin. (6) în unitãţile menţionate la alin. (5) sau, dacã nu exista nici o unitate în zona de protecţie, în unitãţile situate în afarã zonei de protecţie, în condiţiile stabilite la alin. (8).
(5) Prin derogare, interzicerea stabilitã la alin. (2) nu se aplica laptelui şi produselor din lapte ce au fost preparate în unitãţi situate în zona de protecţie, în condiţiile stabilite la alin. (6).
(6) Unitãţile menţionate la alin. (4) şi (5) trebuie sa fie conforme cu urmãtoarele condiţii:
a) unitatea trebuie sa producã sub control oficial strict şi permanent;
b) tot laptele utilizat în exploatatie trebuie sa se conformeze cu alin. (3) şi (4) sau laptele crud este obţinut de la animale din afarã zonei de protecţie;
c) pe toatã durata procesului de producţie, laptele trebuie sa fie clar identificat şi transportat şi depozitat separat de laptele crud şi produsele din lapte crud ce nu sunt destinate pentru expediere în afarã zonei de protecţie;
d) transportul laptelui crud din exploatatiile situate în afarã zonei de protecţie cãtre unitãţile de prelucrare trebuie sa se efectueze în vehicule ce sunt curatate şi dezinfectate înainte de operaţiunea de transport şi ce nu au avut contact anterior cu exploatatiile din zona de protecţie ce deţin animale din specii receptive.
(7) Conform condiţiilor de la alin. (6), trebuie sa existe certificare din partea Autoritãţii Veterinare Centrale a României pentru laptele destinat comerţului intracomunitar. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa supervizeze controlul conformitatii asumate de cãtre autoritatea veterinara localã iar, în cazul comerţului intracomunitar, sa comunice Statelor Membre ale Uniunii Europene şi Comisiei o lista a unitãţilor ce a fost aprobatã în scopul unei astfel de certificari.
(8) Transportul laptelui crud de la exploatatiile situate în cadrul zonei de protecţie cãtre unitãţile situate în afarã zonei de protecţie şi procesarea acelui lapte trebuie sa fie supuse urmãtoarelor condiţii:
a) procesarea în unitãţi situate în afarã zonei de protecţie a laptelui crud obţinut de la animale din specii receptive ţinut în cadrul zonei de protecţie trebuie sa fie autorizata de cãtre autoritãţile competente;
b) autorizarea trebuie sa includã instrucţiuni şi desemnarea rutei de transport cãtre unitatea desemnatã;
c) transportul trebuie sa fie efectuat în vehicule ce au fost curatate şi dezinfectate anterior operatiei de transport, vehicule ce sunt construite şi menţinute astfel încât sa nu existe nici o scurgere a laptelui în timpul transportului şi sunt echipate sa evite dispersia de aerosoli în timpul încãrcãrii şi descãrcãrii laptelui;
d) înainte de pãrãsirea exploatatiei de unde a fost colectat laptele de la animale din specii receptive, ţevile de conectare, anvelopele, aparatele, pãrţile joase ale autovehiculelor şi orice pierdere prin scurgerea laptelui sunt curatate şi dezinfectate şi dupã ultima dezinfectare şi înainte de pãrãsirea zonei de protecţie, vehiculul nu are nici un contact cu exploatatiile din zona de protecţie ce deţin animale din specii receptive;
e) mijloacele de transport sunt repartizate strict unei regiuni geografice sau administrative definite, acestea sunt marcate corespunzãtor şi pot fi mutate în alta regiune numai dupã curatare şi dezinfectare sub supraveghere oficialã.
(9) Colectarea şi transportul de probe de lapte crud provenit de la animale din speciile receptive din exploataţii situate în zona de protecţie cãtre un laborator, altul decât laboratorul veterinar de diagnostic aprobat pentru diagnosticarea febrei aftoase şi procesarea laptelui în astfel de laboratoare trebuie interzisã.

Mãsuri referitoare la materialul seminal, ovule şi embrioni colectati de la animale din specii receptive din zona de protecţie
ART. 26
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României interzice plasarea pe piata a materialului seminal, ovule şi embrioni derivati de la animale din specii receptive ce provin din zona de protecţie.
(2) Prin derogare, interdicţia stabilitã la alin. (1) nu se aplica materialului seminal, ovulelor şi embrionilor congelati, colectati şi depozitati cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a primei infectii cu virusul febrei aftoase în exploatatia din zona de protecţie.
(3) Materialul seminal congelat, recoltat în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala dupã data infectiei menţionatã la alin. (2) trebuie depozitat separat şi pus în circulaţie numai dupã ce:
a) toate mãsurile referitoare la focarul de febra aftoasa au fost ridicate, în conformitate cu art. 35;
b) toate animalele cazate în centrul de colectare de material seminal au efectuat o examinare clinica şi probele ce au fost prelevate în conformitate cu pct. 2.2. din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara au fost supuse unui test serologic pentru a se dovedi absenta infectiei din centrul de colectare de material seminal în cauza, şi
c) animalul donator a fost supus unui test serologic cu rezultat negativ pentru detectarea anticorpilor impotriva virusului febrei aftoase pe o proba prelevata nu mai devreme de 28 de zile dupã recoltarea materialului seminal.

Transportul şi distribuirea de balegar şi ingrasamant natural provenit de la animale din specii receptive obţinut în zona de protecţie
ART. 27
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca sunt interzise în zona de protecţie transportul şi distribuirea de balegar şi ingrasamant natural de la exploatatiile şi locatiile sau mijloacele de transport menţionate la art. 16, situate în zona de protecţie unde sunt ţinute animale din specii receptive.
(2) Prin derogarea de la interzicerea prevãzutã la alin. (1), autoritatea competenta poate autoriza mutarea ingrasamantului natural provenit de la animale din specii receptive dintr-o exploatatie situata în zona de protecţie cãtre o întreprindere desemnatã pentru tratare, în conformitate cu pct. 5, Secţiunea II, partea A, capitolul III din anexa nr. 8 la norma sanitarã veterinara aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , ce transpune Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului 1774/2002 sau pentru depozitare imediata.
(3) Prin derogare de la interzicerea stabilitã la alin. (1), autoritatea competenta poate autoriza mutarea gunoiului de grajd provenit de la animale din specii receptive din exploatatiile situate în zona de protecţie ce nu sunt subiectul mãsurilor prevãzute la art. 4-10 pentru distribuirea pe câmpuri desemnate, în baza urmãtoarelor condiţii:
a) întregul volum de gunoi de grajd a fost produs cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã, a primei infectii într-o exploatatie în zona de protecţie şi balegarul sau asternutul este distribuit în apropierea terenului şi la o distanta suficienta de exploatatiile ce deţin animale din specii receptive şi este incorporat imediat în pãmânt, sau
b) în cazul balegarului provenit de la animale bovine sau porcine:
i) este exclusa prezenta animalelor suspecte de a fi infectate cu virusul febrei aftoase printr-o examinare efectuatã de cãtre medicul veterinar oficial tuturor animalelor din exploatatie, şi
ii) întregul volum de ingrasamant natural a fost produs cu cel puţin 4 zile înainte de efectuarea examinãrii menţionate la pct. i), şi
iii) îngrãşãmântul este incorporat în pãmânt pe câmpuri desemnate, invecinate cu exploatatia de origine şi la o distanta suficienta de alte exploataţii ce deţin animale din specii receptive în zona de protecţie.
(4) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca orice autorizare de mutare a balegarului sau a ingrasamantului natural dintr-o exploatatie ce deţine animale din specii receptive este supusã mãsurilor stricte pentru a se evita diseminarea virusului febrei aftoase, în special prin asigurarea curatarii şi a dezinfectarii mijloacelor de transport etanse dupã încãrcare şi înainte de a pãrãsi exploatatia.

Mãsuri referitoare la pieile prelucrate şi neprelucrate de la animale din specii receptive din zona de protecţie
ART. 28
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca plasarea pe piata a pieilor prelucrate şi neprelucrate obţinute de la animale din speciile receptive ce provin din zona de protecţie este interzisã.
(2) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica pieilor prelucrate şi neprelucrate, care:
a) au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a primei infectii în exploatatia menţionatã la art. 10, alin. (1) şi au fost depozitate separat de pieile prelucrate şi neprelucrate produse dupã acea data; sau
b) sunt conforme cerinţelor stabilite la pct. 2, Partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Mãsuri referitoare la lana de oaie, parul de rumegatoare şi parul de porc produse în zona de protecţie
ART. 29
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune interzicerea plasarii pe piata a lanii de oaie, a parului de rumegatoare şi a parului de porc ce provin din zona de protecţie.
(2) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica lanii de oaie, parului de rumegatoare şi parului de porc neprelucrate care:
a) au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a infectiei în exploatatia menţionatã la art. 10, alin. (1) şi au fost depozitate separat de lana de oaie, parul de rumegatoare şi parul de porc produse dupã acea data; sau
b) sunt conforme cerinţelor menţionate la pct. 3, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Mãsuri referitoare la alte produse de origine animala obţinute în zona de protecţie
ART. 30
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa dispunã interzicerea plasarii pe piata a produselor de origine animala obţinute de la animale din specii receptive menţionate la art. 23-29.
(2) Prin derogare, interzicerile stabilite la alin. (1) nu se aplica produselor menţionate la alin. (1) care:
a) fie au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a infectiei în exploatatia menţionatã la art. 10, alin. (1) şi au fost depozitate şi transportate separat de produsele obţinute dupã acea data;
b) fie au fost supuse unui tratament în conformitate cu pct. 4, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara;
c) fie, pentru produsele specifice, acestea se conformeazã cerinţelor corespunzãtoare menţionate la pct. 5-9, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara;
d) fie sunt produse compuse ce nu sunt supuse tratamentului ulterior, ce conţin produse de origine animala care fie au fost supuse unui tratament ce asigura distrugerea virusului posibil al febrei aftoase, fie au fost obţinute de la animale ce nu fac obiectul restrictiilor în baza prevederilor prezentei norme sanitare veterinare;
e) fie sunt produse ambalate destinate pentru utilizare în diagnosticul în vitro sau ca reagenti de laborator.

Mãsuri referitoare la furaje, nutreturi, fan şi paie produse în zona de protecţie
ART. 31
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa dispunã interzicerea plasarii pe piata a furajelor, nutreturilor, fanului şi paielor ce provin din zona de protecţie.
(2) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica furajelor, nutreturilor, fanului şi paielor care:
a) au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a infectiei în exploatatiile menţionate la art. 10, alin. (1) şi depozitate şi transportate separat de furajele, nutreturile, fanul şi paiele produse dupã acea data; sau
b) sunt destinate pentru utilizare în interiorul zonei de protecţie, fiind supuse autorizãrii de cãtre autoritãţile competente; sau
c) sunt produse în locatiile ce nu deţin animale din speciile receptive; sau
d) sunt produse în unitãţile ce nu deţin animale din speciile receptive şi sunt o sursa de materie prima pentru locatiile menţionate la lit. c) sau produse în locatii situate în afarã zonei de protecţie.
(3) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica nutreturilor şi paielor produse în exploatatiile ce deţin animale din specii receptive ce sunt conforme cerinţelor menţionate la pct. 1, partea B din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Garantarea derogarilor şi certificare suplimentarã
ART. 32
(1) Orice derogare de la interzicerile prevãzute la art. 22-31 trebuie garantatã printr-o decizie specifica a autoritãţii competente doar dupã ce aceasta este convinsa ca toate cerinţele relevante au fost îndeplinite pentru o perioada suficienta înainte ca produsele sa pãrãseascã zona de protecţie şi ca nu exista nici un risc de diseminare a virusului febrei aftoase.
(2) Orice derogare de la interzicerile prevãzute la art. 23-31 necesita, în cazul comerţului intracomunitar, certificare suplimentarã de cãtre Autoritatea Veterinara Centrala a României.

Mãsuri adiţionale aplicate de Autoritatea Veterinara Centrala a României în zona de protecţie
ART. 33
Suplimentar mãsurilor aplicabile în zona de protecţie, în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara, Autoritatea Veterinara Centrala a României poate adopta mãsuri naţionale suplimentare ce sunt considerate a fi necesare şi proporţionale pentru a opri virusul febrei aftoase, luând în considerare condiţiile particulare epidemiologice, ale economiei animaliere, comerciale şi sociale ce domina regiunea afectatã. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa informeze Comisia Europeanã şi Statele Membre ale Uniunii Europene despre astfel de mãsuri adiţionale.

Ridicarea mãsurilor în zona de protecţie
ART. 34
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca mãsurile aplicate în zona de protecţie sunt menţinute pana ce au fost îndeplinite urmãtoarele cerinţe:
a) au trecut cel puţin 15 zile din momentul efectuãrii tãierii şi de la cazarea în siguranta a animalelor din specii receptive din exploatatia menţionatã la art. 10, alin. (1) şi s-a efectuat complet curatarea şi dezinfectarea preliminarã în acea exploatatie, în conformitate cu art. 11;
b) s-a efectuat o inspecţie cu rezultate negative în toate exploatatiile ce deţin animale din specii receptive şi care sunt situate în interiorul zonei de protecţie;
(2) Dupã ridicarea mãsurilor specifice zonei de protecţie, mãsurile aplicate în zona de supraveghere, dupã cum sunt prevãzute la art. 35-40, continua sa se aplice pentru încã cel puţin 15 zile înainte de a fi ridicate, în conformitate cu art. 42.
(3) Inspecţia menţionatã la alin. (1), lit. b) trebuie efectuatã pentru a se dovedi absenta infectiei în conformitate cu criteriile prevãzute la pct. 1 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara şi trebuie sa includã mãsurile prevãzute la pct. 2.3 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara bazate pe criteriile stabilite la pct. 2.1.1 şi 2.1.3 din anexa menţionatã anterior.

Mãsuri ce trebuie aplicate exploataţiilor din zona de supraveghere
ART. 35
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României dispune aplicarea mãsurilor prevãzute la art. 20, alin. (1) în zona de supraveghere.
(2) Prin derogarea de la interzicerea stabilitã la art. 20, alin. (1), lit. c) şi unde nu este disponibilã capacitatea de tãiere sau este insuficienta în interiorul zonei de supraveghere, autoritãţile competente pot sa autorizeze mutarea animalelor din specii receptive din exploatatiile situate în zona de supraveghere pentru a fi transportate direct şi sub supraveghere oficialã pentru tãiere cãtre un abator local situat în afarã zonei de supraveghere, prin îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:
a) înregistrãrile menţionate la art. 20, alin. (1) sunt supuse controlului oficial şi situaţia epidemiologica a exploatatiei nu indica nici o suspiciune de infectare sau contaminare cu virusul febrei aftoase şi,
b) toate animalele din specii receptive din interiorul exploatatiei au fost supuse unei inspecţii cu rezultat negativ efectuatã de cãtre medicul veterinar oficial;
c) un numãr reprezentativ de animale, luându-se în considerare parametrii statistici prevãzuţi la pct. 2.2 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara, a fost supus unei examinari clinice pentru a se exclude prezenta sau suspiciunea animalelor infectate clinic;
d) abatorul este desemnat de cãtre autoritatea competenta şi este localizat cat mai aproape posibil de zona de supraveghere;
e) carnea produse de la astfel de animale trebuie sa fie supusã tratamentului specificat la art. 37.

Miscarea animalelor din specii receptive în interiorul zonei de supraveghere
ART. 36
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca animalele din specii receptive nu sunt mutate din exploatatiile situate în zona de supraveghere.
(2) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica miscarii animalelor, pentru unul din urmãtoarele motive:
a) pentru a le conduce fãrã a intra în contact cu animale din specii receptive din diferite exploataţii, la pasunea situata în interiorul zonei de supraveghere, nu mai devreme de 15 zile de la înregistrarea ultimului focar de febra aftoasa în zona de protecţie;
b) pentru a le transporta direct şi sub supraveghere oficialã în scopul de a fi tãiate cãtre un abator situat în interiorul zonei respective;
c) pentru a le transporta în conformitate cu art. 35, alin. (2);
d) pentru a le transporta în conformitate cu art. 22, alin. (2), lit. a) şi b).
(3) Miscarile de animale prevãzute la alin. 2, lit. (a) trebuie autorizate de cãtre autoritatea competenta doar dupã ce a fost exclusa prezenta animalelor suspecte de a fi infectate sau a animalelor suspectate de a fi contaminate, prin efectuarea unei examinari de cãtre un medic veterinar oficial tuturor animalelor din specii receptive din exploatatie, inclusiv testarea probelor prelevate în conformitate cu pct. 2.2 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(4) Miscarea animalelor prevãzutã la alin. (2), lit. b) trebuie sa fie autorizata de cãtre autoritatea competenta doar dupã ce au fost îndeplinite cu rezultate satisfãcãtoare mãsurile prevãzute la art. 35, alin. (2) lit. a) şi b).
(5) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa urmãreascã fãrã întârziere animalele din specii receptive expediate din zona de supraveghere în decurs de cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a primei infectii dintr-o exploatatie din zona de supraveghere şi trebuie sa informeze autoritãţile competente din Statele Membre ale Uniunii Europene despre rezultatele obţinute din trasabilitatea animalelor.

Mãsuri ce trebuie aplicate carnii proaspete provenite de la animale din specii receptive din zona de supraveghere şi produselor din carne obţinute din astfel de carne
ART. 37
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca punerea pe piata a carnii proaspete, carnii tocate şi preparatelor din carne derivate de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere şi a produselor obţinute din astfel de carnuri este interzisã.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca plasarea pe piata a carnii proaspete, carnii tocate, preparatelor din carne şi produselor din carne obţinute de la animale din specii receptive şi produse în unitãţi de prelucrare situate în zona de supraveghere este interzisã.
(3) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) al prezentului art. nu se aplica carnii proaspete, carnii tocate şi preparatelor din carne ce au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a primei infectii dintr-o exploatatie din zona de protecţie corespondenta şi din momentul producerii acestea au fost depozitate şi transportate separat de produse similare obţinute dupã acea data. Astfel de carnuri trebuie sa fie distincte de carnurile ce nu sunt eligibile pentru expediere în afarã zonei de supraveghere prin mijloace de marcare clara, stabilite în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala.
(4) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica carnii proaspete, carnii tocate şi preparatelor din carne ce au fost obţinute de la animale transportate cãtre abator în condiţii cel puţin la fel de stricte ca cele prevãzute la art. 35, alin. (2), lit. (a)-(e), în baza condiţiei ca, în fapt, carnea este subiectul mãsurilor prevãzute la alin. (5).
(5) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (2) nu se aplica carnii proaspete, carnii tocate sau preparatelor din carne obţinute în unitãţile situate în zona de supraveghere, în urmãtoarele condiţii:
a) unitatea trebuie sa funcţioneze sub control veterinar strict;
b) doar carnea proaspãta, carnea tocata sau preparatele din carne, dupã cum este descris la alin. (4) şi ce sunt subiecte ale condiţiilor suplimentare prevãzute în partea B din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara sau obţinute de la animale crescute şi tãiate în afarã zonei de supraveghere sau obţinute de la animale transportate în conformitate cu prevederile art. 22, alin. (2), lit. b) pot fi procesate în unitate;
c) toatã carnea proaspãta, carnea tocata sau preparatele din carne de acest fel trebuie sa poarte o marca de sãnãtate în conformitate cu Cap. XI din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/433/CEE sau în cazul carnii provenite de la alte biongulate, marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. III din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 559/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 91/495/CEE , sau în cazul carnii tocate şi preparatelor din carne, marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. VI din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 490/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 94/65/CE ;
d) pe durata întregului proces de producţie, toatã carnea proaspãta, carnea tocata sau preparatele din carne trebuie sa fie identificata clar şi transportatã şi depozitata separat de toatã carnea proaspãta, carnea tocata sau preparatele din carne ce nu este eligibilã pentru expediere în afarã zonei de supraveghere, în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.
(6) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica produselor obţinute din carne proaspãta provenitã de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere ce au fost marcate cu marca de sãnãtate prevãzutã în Norma sanitarã veterinara care stabileşte mãsuri cu privire la activitãţi de import de produse de origine animala destinate consumului personal, aprobatã prin <>Ordinul nr. 130/2004 şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 bis din 28 februarie 2005 ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului 745/2004 şi transportate sub supraveghere oficialã cãtre o exploatatie desemnatã pentru tratament în conformitate cu pct. 1, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(7) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (2) nu se aplica produselor din carne obţinute în unitãţile situate în zona de supraveghere şi fie sunt conforme prevederilor prevãzute la alin. (6) fie sunt obţinute din carne conformã prevederilor alin. (5).
(8) Conform condiţiilor prevãzute la alin. (5) şi (7) autoritatea competenta trebuie sa certifice carnea proaspãta, carnea tocata şi carnea preparata destinatã comerţului intracomunitar. Autoritatea competenta trebuie sa supervizeze controlul conformitatii preluat ulterior de autoritatea veterinara localã şi în cazul comerţului intracomunitar sa se comunice celorlalte State Membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene o lista a unitãţilor ce au fost aprobate în scopul unei astfel de certificari.
(9) Derogarea de la interzicerea prevãzutã la alin. (1) poate fi acordatã ca subiect al condiţiilor specifice adoptate în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, în special referitor la marcarea de sãnãtate a carnii obţinute de la animale din specii receptive ce provin din zona de supraveghere şi ţinute acolo mai mult de 30 de zile.

Mãsuri ce trebuie aplicate laptelui şi produselor din lapte obţinute de la animale din specii receptive din zona de supraveghere
ART. 38
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca plasarea pe piata a laptelui obţinut de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere şi a produselor din lapte obţinute din astfel de lapte este interzisã.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca plasarea pe piata a laptelui şi produselor din lapte derivate de la animale din specii receptive obţinute în zona de supraveghere este interzisã.
(3) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica laptelui şi produselor din lapte derivate de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere ce au fost produse cu cel puţin 21 de zile înainte de data estimatã a primei infectii într-o exploatatie din zona de protecţie corespondenta şi de la producere, acestea au fost depozitate şi transportate separat de laptele şi produsele din lapte dupã aceasta data.
(4) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica laptelui provenit de la animale din specii receptive originare din zona de supraveghere şi produsele din lapte obţinute din astfel de lapte ce au fost supuse unuia din tratamentele prevãzute în partea A sau B din anexa nr. 9 la prezenta norma sanitarã veterinara pe baza utilizãrii laptelui şi a produselor din lapte. Tratamentul trebuie efectuat în baza condiţiilor stabilite la alin. (6) în unitãţile menţionate la alin. (5) sau, dacã nu exista nici o exploatatie în zona de supraveghere, în unitãţile desemnate de cãtre autoritãţile competente şi situate în afarã zonelor de protecţie şi supraveghere.
(5) Prin derogare, interzicerea prevãzutã la alin. (2) nu se aplica laptelui şi produselor din lapte ce au fost preparate în unitãţile situate în zona de supraveghere, în baza condiţiilor prevãzute la alin. (6).
(6) Unitãţile menţionate la alin. (4) şi (5) trebuie sa fie conforme condiţiilor urmãtoare:
a) unitatea trebuie sa funcţioneze sub control veterinar strict;
b) tot laptele utilizat în unitate trebuie fie sa se conformeze prevederilor alin. (4), fie sa fie obţinut de la animale din afarã zonei de supraveghere şi protecţie;
c) pe durata întregului proces de producţie, laptele trebuie sa fie clar identificat şi transportat şi depozitat separat de laptele şi produsele din lapte ce nu sunt destinate expedierii în afarã zonei de supraveghere;
d) transportul laptelui crud din exploatatiile situate în afarã zonelor de protecţie şi supraveghere cãtre unitãţile de prelucrare trebuie efectuat în vehicule ce au fost curatate şi dezinfectate înainte de operatia de transport, şi ce nu au avut un contact anterior cu exploatatiile din zonele de protecţie şi supraveghere ce deţin animale din specii receptive.
(7) Conform condiţiilor prevãzute la alin. (6) autoritatea competenta trebuie sa certifice laptele destinat pentru comerţul intracomunitar. Autoritatea competenta trebuie sa supravegheze controlul conformitatii preluat de autoritatea veterinara localã şi, în cazul comerţului intracomunitar, sa comunice statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene o lista a acestor unitãţi ce au fost aprobate în scopul unei astfel de certificari.
(8) Transportul laptelui crud din exploatatiile situate în zona de supraveghere cãtre unitãţile situate în afarã zonelor de protecţie şi supraveghere şi procesarea acestui lapte trebuie sa fie supuse urmãtoarelor condiţii:
a) procesarea în unitãţile situate în afarã zonelor de protecţie şi supraveghere a laptelui crud obţinut de la animale din specii receptive ţinute în zona de supraveghere trebuie sa fie autorizata de autoritãţile competente;
b) autorizaţia trebuie sa includã instructii referitoare la destinaţia şi ruta de transport cãtre unitatea desemnatã;
c) transportul trebuie sa fie efectuat în vehicule ce au fost curatate şi dezinfectate înainte de operatia de transport, vehicule ce sunt construite şi menţinute astfel încât sa nu existe nici o scurgere de lapte în timpul transportului şi ce sunt echipate pentru a se evita dispersia aerosol în timpul încãrcãrii şi descãrcãrii laptelui;
d) înainte de a pãrãsi exploatatia de unde este colectat laptele provenit de la animale din specii receptive, ţevile de conectare, cauciucurile, camerele cauciucurilor, pãrţilor joase ale vehiculelor şi scurgerile de lapte sunt curatate şi dezinfectate şi dupã ultima dezinfecţie şi înainte de a pãrãsi zona de supraveghere, vehiculul nu a avut nici un contact anterior cu exploatatiile din zonele de protecţie şi supraveghere ce deţin animale din specii receptive;
e) mijloacele de transport sunt desemnate pe zone geografice şi administrative, acestea sunt marcate în conformitate şi pot fi deplasate într-o alta zona doar dupã ce au fost curatate şi dezinfectate sub control oficial.
(9) Colectarea şi transportul de probe de lapte crud prelevate de la specii receptive din exploatatiile situate în zona de supraveghere cãtre un laborator diferit de laboratorul de diagnostic veterinar aprobat pentru diagnosticarea febrei aftoase şi procesarea laptelui în astfel de laboratoare trebuie sa fie subiectul autorizãrii oficiale şi mãsurilor pentru a se evita orice diseminare posibila a virusului febrei aftoase.

Transportul şi distribuţia balegarului şi a ingrasamantului natural provenit de la animale din specii receptive din zona de supraveghere
ART. 39
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca transportul şi distribuţia balegarului şi a ingrasamantului natural din exploataţii sau alte locatii precum cele menţionate la art. 16 situate în zona de supraveghere unde sunt ţinute animale din specii receptive sunt interzise în interiorul şi exteriorul zonei respective.
(2) Prin derogare de la interzicerea prevãzutã la alin. (1), autoritãţile competente pot autoriza, în circumstanţe excepţionale, transportul de balegar sau ingrasamant natural în mijloace de transport curatate şi dezinfectate temeinic înainte şi dupã utilizarea distribuirii în zone desemnate în interiorul zonei de supraveghere şi la o distanta suficienta de exploatatiile unde sunt ţinute animale din specii receptive, în baza urmãtoarelor condiţii:
a) fie o examinare efectuatã de cãtre medicul veterinar oficial tuturor animalelor din specii receptive din exploatatie a exclus prezenta animalelor suspectate de a fi infectate cu virusul febrei aftoase şi îngrãşãmântul natural sau balegarul este distribuit pe teren apropiat pentru a se evita generarea de aerosoli şi îngropat imediat în pãmânt;
b) fie o inspecţie clinica efectuatã de cãtre un medic veterinar oficial tuturor animalelor din specii receptive din exploatatie cu rezultate negative şi balegarul este introdus în pãmânt;
c) fie îngrãşãmântul natural este supus prevederilor art. 27, alin. (2).

Mãsuri referitoare la alte produse animaliere obţinute în zona de supraveghere
ART. 40
Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca plasarea pe piata a produselor de origine animala, altele decât cele menţionate la art. 37-39, sunt subiectul condiţiilor prevãzute la art. 26 şi 28-30.

Mãsuri suplimentare aplicate de Autoritatea Veterinara Centrala a României în zona de supraveghere
ART. 41
Suplimentar mãsurilor prevãzute la art. 35-40, Autoritatea Veterinara Centrala a României poate dispune mãsuri naţionale suplimentare dacã sunt considerate a fi necesare şi proportionate pentru stoparea virusului febrei aftoase luând în considerare epidemiologia specifica, economia animalelor, condiţiile comerciale şi sociale dominante în regiunea afectatã. Atunci când sunt necesare mãsuri specifice pentru a restrictiona miscarea ecvideelor, astfel de mãsuri trebuie sa se bazeze pe mãsurile prevãzute la anexa nr. 6 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Ridicarea mãsurilor în zona de supraveghere
ART. 42
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca mãsurile aplicate în zona de supraveghere sunt menţinute pana când au fost îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) au trecut cel puţin 30 de zile de la taierea de necesitate şi eliminarea în siguranta a tuturor animalelor din specii receptive din exploatatiile menţionate la art. 10, alin. (1) şi completarea curãţeniei şi dezinfectiei în exploatatia respectiva, efectuatã în conformitate cu art. 11;
b) cerinţele prevãzute la art. 34 au fost îndeplinite în zona de protecţie;
c) s-a efectuat un sondaj cu rezultate negative.
(2) Sondajul menţionat la alin. (1), lit. c) trebuie sa fie efectuat pentru a dovedi absenta infectiei în zona de supraveghere în conformitate cu criteriile prevãzute la pct. 1 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara şi trebuie sa includã mãsurile prevãzute la pct. 2.4 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara bazat pe criteriile prevãzute la pct. 2.1 din anexa menţionatã anterior.

SECŢIUNEA 7
REGIONALIZARE, CONTROLUL MISCARII ŞI IDENTIFICARE
Regionalizare
ART. 43
(1) Fãrã a se aduce atingere Normei sanitare veterinare referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu Statele Membre cu unele animale vii şi produse de origine animala, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie 2003 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 90/425/EEC şi în special art. 10 al acesteia, atunci când virusul febrei aftoase pare sa se raspandeasca, în ciuda mãsurilor luate în conformitate cu aceasta norma sanitarã veterinara şi epizootia devine extensiva şi în orice caz în care este implementata vaccinarea de necesitate, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca teritoriul României este regionalizat într-una sau mai multe zone de restrictie şi libere.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa notifice fãrã întârziere Comisiei Europene detaliile mãsurilor implementate în zona de restrictie.
(3) Fãrã a aduce atingere obligaţiei Autoritãţii Veterinare Centrale a României de a regionaliza teritoriul României, dupã cum este menţionat la alin. (1), regionalizarea şi mãsurile ce trebuie aplicate în interiorul zonei de restrictie trebuie sa fie decise în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. Aceasta hotãrâre poate extinde efectele asupra statelor membre invecinate neinfectate, în momentul în care sunt luate mãsurile respective.
(4) Anterior delimitãrii zonei de restrictie, trebuie sa fie efectuatã o evaluare amãnunţitã a situaţiei, în special cu privire la timpul posibil şi locaţia probabila de introducere, diseminarea posibila şi perioada de timp probabila necesarã pentru eradicarea virusului febrei aftoase.
(5) Zona de restrictie trebuie sa fie delimitata pe cat posibil pe baza graniţelor administrative sau a barierelor geografice. Regionalizarea trebuie sa ia ca punct de plecare unitãţi administrative mai extinse, decât regiuni. Zona restrictionata poate sa fie redusã în lumina rezultatelor anchetei epidemiologice prevãzutã la art. 13, la o zona ce nu trebuie sa fie mai mica decât o sub-regiune şi unde este necesar, subregiuni de mediu. În cazul diseminarii virusului febrei aftoase, zona de restrictie trebuie sa fie extinsã incluzând regiunile sau sub-regiunile adiţionale.

Mãsuri aplicate într-o zona de restrictie a României
ART. 44
(1) Atunci când este aplicatã regionalizarea, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca cel puţin urmãtoarele mãsuri sunt luate:
a) controlul în cadrul zonei de restrictie a transportului şi miscarii animalelor din specii receptive, produse şi bunuri animaliere şi a circulaţiei mijloacelor de transport ca potenţiale purtãtoare ale virusului febrei aftoase;
b) trasabilitatea şi marcarea în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala a carnii proaspete şi laptelui crud şi pe cat posibil a altor produse existente în stoc ce nu sunt eligibile pentru expediere în afarã zonei de restrictie;
c) certificare specifica a animalelor din specii receptive şi a produselor provenite de la astfel de animale şi marcarea de sãnãtate în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala a produselor pentru consum uman destinat şi eligibil pentru expediere în afarã zonei de restrictie.
(2) Unde este aplicatã regionalizarea, Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca cel puţin animalele din specii receptive expediate din zona de restrictie cãtre alte state membre în perioada dintre data estimatã a introducerii virusului febrei aftoase pana la data în care este implementata regionalizarea trebuie sa fie urmãrite şi astfel de animale trebuie sa fie izolate sub control veterinar oficial pana când este exclusa oficial prezenta posibila a contaminarii sau infectarii.
(3) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa colaboreze cu autoritãţile competente ale Statelor Membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea trasabilitatii produselor obţinute din carne proaspãta sau lapte crud derivate de la animale din specii receptive obţinute în zona de restrictie între data estimatã a introducerii virusului febrei aftoase pana când este implementata regionalizarea. Carnea proaspãta trebuie tratata în conformitate cu prevederile pct. 1, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara, laptele crud şi produsele de la animale trebuie tratate în conformitate cu prevederile partii A sau B din anexa nr. 9 la prezenta norma sanitarã veterinara în funcţie de utilizare sau trebuie pãstrate pana în momentul în care este infirmata posibila contaminare cu virusul febrei aftoase.
(4) Mãsuri specifice, în special referitoare la marcarea de sãnãtate a produselor derivate de la animale din specii receptive originare din zona de restrictie şi ce nu sunt destinate plasarii pe piata în afarã zonei restrictionate pot fi adoptate în conformitate cu art. 4, alin. (3) al Directivei Consiliului 2002/99/EC .

Identificarea animalelor din specii receptive
ART. 45
(1) Fãrã a aduce atingere legislaţiei comunitare transpusa în legislaţia nationala referitoare la identificarea bovinelor, ovinelor, caprinelor şi suinelor, Autoritatea Veterinara Centrala trebuie sa se asigure ca în cazul unui focar de febra aftoasa pe teritoriul României, animalele din specii receptive pot pãrãsi exploatatia unde sunt ţinute doar dacã acestea sunt identificate astfel încât sa asigure autoritãţile competente de o trasabilitate rapida a miscarii acestora şi exploatatia de origine sau orice alta exploatatie din care acestea provin. Totuşi, în cazuri speciale, dupã cum este menţionat la art. 15, alin. (1) şi art. 16, alin. (1), autoritatea competenta poate, în anumite circumstanţe şi având în vedere situaţia sãnãtãţii, autoriza alte metode de trasabilitate rapida a miscarii acestor animale şi a exploatatiei de origine sau a oricãrei exploataţii de unde acestea provin. Aranjamentele pentru identificarea acestor animale sau trasabilitatea acestora de la exploatatia de origine trebuie sa fie determinate de cãtre autoritatea competenta şi notificate Comisiei Europene.
(2) Mãsurile luate de Autoritatea Veterinara Centrala a României referitor la marcarea suplimentarã, permanenta şi care sa nu poatã fi stearsa, în scopul particular de control al febrei aftoase şi în special în cazul vaccinarii efectuate în conformitate cu art. 50 şi 51 pot fi modificate în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

Controlul miscarii în cazul unui focar de febra aftoasa
ART. 46
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca în cazul unui focar de febra aftoasa pe teritoriul României sunt aplicate urmãtoarele mãsuri de control al miscarii animalelor din specii receptive în zona restrictionata stabilitã în conformitate cu art. 43 astfel:
a) proprietarii de animale trebuie sa acorde autoritãţii competente, la solicitarea acesteia, informaţii corespunzãtoare referitoare la animalele ce intra sau pãrãsesc exploatatia acestora. Aceasta informaţie trebuie, referitor la animalele din specii receptive, sa includã cel puţin detaliile specificate la art. 14 al normei sanitare veterinare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE ;
b) persoanele angajate în transportul sau comercializarea animalelor din specii receptive trebuie sa acorde autoritãţii competente la solicitarea acesteia, informaţii corespunzãtoare referitoare la miscarea unor astfel de animale pe care aceştia le-au transportat sau comercializat. Aceasta informaţie trebuie sa includã cel puţin detaliile specificate la art. 12, alin. (2) şi art. 13, alin. (1), lit. b) al normei sanitare veterinare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/432/CEE .
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României poate extinde o parte sau toate mãsurile prevãzute la alin. (1) cãtre o parte sau o intreaga zona libera.

SECŢIUNEA 8
VACCINAREA
Utilizarea, fabricarea, vânzarea şi controlul vaccinurilor pentru febra aftoasa
ART. 47
Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca:
a) utilizarea vaccinurilor pentru febra aftoasa şi administrarea serului hiperimun impotriva febrei aftoase sunt interzise pe teritoriul României cu excepţia prevederilor prezentei norme sanitare veterinare;
b) fabricarea, depozitarea, aprovizionarea, distribuţia şi vânzarea vaccinurilor pentru febra aftoasa pe teritoriul României este efectuatã sub supraveghere oficialã;
c) comercializarea vaccinurilor pentru febra aftoasa este realizatã sub supravegherea autoritãţilor competente, în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala;
d) utilizarea vaccinurilor pentru febra aftoasa în alte scopuri decât cele de a induce imunitate activa la animale din specii receptive, investigaţii de laborator specifice, cercetare ştiinţificã sau testarea vaccinurilor sunt autorizate de autoritãţile competente şi efectuate în condiţii corespunzãtoare de bio-securitate.

Decizia de a introduce vaccinarea de necesitate
ART. 48
(1) Vaccinarea de necesitate poate fi introdusã dacã se aplica cel puţin una din condiţiile urmãtoare:
a) au fost confirmate focare de febra aftoasa şi exista posibilitatea sa se raspandeasca pe teritoriul României;
b) datoritã situaţiei geografice, alte state membre sunt predispuse la risc sau datoritã condiţiilor meteorologice, în relatie cu focarele de febra aftoasa raportate într-un stat membru;
c) sunt predispuse alte state membre la risc datoritã contactelor epidemiologice relevante dintre exploatatiile de pe teritoriul acestora şi exploatatiile ce deţin animale din specii receptive din statul unde exista focare de febra aftoasa;
d) România este predispusa la risc datoritã situaţiei geografice sau datoritã condiţiilor meteorologice dintr-o ţara terta unde exista focare de febra aftoasa.
(2) Atunci când se decide introducerea vaccinarii de necesitate, se vor lua în considerare mãsurile prevãzute la art. 15 şi cele prevãzute în anexa nr. 10 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(3) Decizia de a introduce vaccinarea de necesitate trebuie sa fie adoptatã în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(4) Decizia menţionatã la alin. (3) de a introduce vaccinarea de necesitate pe teritoriul României poate fi solicitatã:
a) fie de statul menţionat la alin. (1), lit. a),
b) fie de statul menţionat la alin. 1, lit. b), c) sau d).
(5) Prin derogare de la alin. (3), decizia de introducere a vaccinarii de necesitate poate fi luatã de România şi implementata în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara, dupã ce se notifica în scris Comisiei Europene, iar aceasta notificare scrisã include specificaţiile prevãzute la art. 49.
(6) Prin derogare de la alin. (4), o decizie de introducere a vaccinarii de necesitate în statul menţionat la alin. (1), lit. a) poate fi adoptatã în relatie cu statul afectat în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, alin. (3) la initiativa Comisiei Europene, dacã se aplica condiţia prevãzutã la alin. (1), lit. a) şi alin. (1), lit. b).

Condiţii pentru vaccinarea de necesitate
ART. 49
(1) Decizia de a introduce vaccinarea de necesitate în conformitate cu art. 48, alin. (3) şi (4) trebuie sa specifice condiţiile în baza cãrora o astfel de vaccinare trebuie efectuatã şi aceste condiţii trebuie sa specifice cel puţin:
a) delimitare în conformitate cu art. 43 al zonei geografice în care trebuie efectuatã vaccinarea de necesitate;
b) speciile şi varsta animalelor ce trebuie vaccinate;
c) durata campaniei de vaccinare;
d) o interzicere specifica referitoare la miscarea animalelor din specii receptive vaccinate şi nevaccinate şi a produselor obţinute de la acestea;
e) identificarea specialã suplimentarã şi permanenta şi înregistrarea specialã a animalelor vaccinate conform art. 45, alin. (2);
f) alte elemente corespunzãtoare stãrii de necesitate.
(2) Condiţiile pentru vaccinarea de necesitate, dupã cum sunt prevãzute la alin. (1) trebuie sa asigure ca o astfel de vaccinare este efectuatã în conformitate cu art. 50, fãrã a avea legatura cu faptul ca animalele vaccinate sunt tãiate dupã aceea sau rãmân în viata.
(3) Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca este efectuat un program de informare a publicului despre siguranta carnii, a laptelui şi a produselor lactate obţinute de la animale vaccinate destinate consumului uman.

Vaccinarea de protecţie
ART. 50
(1) Dacã se aplica vaccinarea de protecţie, Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca:
a) zona de vaccinare trebuie sa fie regionalizata în conformitate cu art. 43, unde este necesar, în strânsã cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene invecinate;
b) vaccinarea trebuie sa fie efectuatã rapid şi în conformitate cu regulile de igiena şi bio-securitate pentru a se evita rãspândirea virusului febrei aftoase;
c) toate mãsurile aplicate în zona de vaccinare trebuie sa fie efectuate fãrã a prejudicia mãsurile prevãzute la Secţiunea 7;
d) în cazul în care zona de vaccinare include pãrţi sau intreaga zona de protecţie sau supraveghere:
i) mãsurile aplicabile pentru zona de protecţie sau pentru zona de supraveghere în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara trebuie sa fie menţinute în acea parte a zonei de vaccinare pana ce aceste mãsuri au fost ridicate în conformitate cu art. 34 sau art. 42;
ii) dupã ce au fost ridicate mãsurile aplicate în zona de protecţie şi în zona de supraveghere continua sa se aplice mãsuri, dupã cum este prevãzut la art. 52-56.
(2) Atunci când este aplicatã vaccinarea de protecţie, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca zona de vaccinare este imprejmuita de o zona de supraveghere (zona de supraveghere definitã de OIE) de cel puţin 10 km de la perimetrul zonei de vaccinare:
a) unde este interzisã vaccinarea;
b) unde este efectuatã supravegherea intensificata;
c) în care miscarea animalelor din specii receptive este subiectul controalelor efectuate de autoritãţile competente;
d) ce rãmâne în vigoare pana ce statutul de liber de infectia cu virusul febrei aftoase este recastigat în conformitate cu art. 58.

Vaccinare supresiva
ART. 51
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României notifica Comisiei Europene dacã aceasta decide, în conformitate cu art. 48 şi luând în considerare toate circumstanţele relevante, sa introducã vaccinarea supresiva şi trebuie sa prevadã detaliile mãsurilor de control ce sunt luate şi acestea trebuie sa le includã cel puţin pe cele prevãzute la art. 19.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca este efectuatã vaccinarea supresiva:
a) doar în zona de protecţie;
b) doar în exploataţii clar identificate ca fiind subiectul mãsurilor prevãzute la art. 10, alin. (1) şi în special lit. a) al acestuia.
(3) Totuşi, din motive logistice şi prin derogare de la art. 10, alin. (1), lit. a), uciderea tuturor animalelor din astfel de exploataţii poate fi amânatã atât cat este necesar pentru a fi în conformitate cu <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 924/2003 , pentru completarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 425/2002 , Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 2 decembrie 2003, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 93/119/EEC şi prevederile art. 10, alin. (1), lit. c) al prezentei norme sanitare veterinare.

Mãsuri aplicabile în zona de vaccinare în perioada dintre începerea vaccinarii de necesitate şi cel puţin 30 de zile dupã ce a fost completatã vaccinarea (Faza 1)
ART. 52
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca mãsurile prevãzute la alin. (3)-(7) sunt aplicate în zona de vaccinare pe durata perioadei de la începutul vaccinarii de necesitate pana în momentul în care au trecut cel puţin 30 de zile de la completarea vaccinarii.
(2) Trebuie sa fie interzisã între exploatatiile din şi între zona de vaccinare miscarea animalelor vii din specii receptive.
(3) Prin derogare de la interzicerea prevãzutã la alin. (1) şi dupã inspecţia clinica efectuatã acestor animale vii şi a cirezilor de origine sau expediere a acestor animale, autoritãţile competente pot autoriza transportul direct al acestora pentru tãiere imediata într-un abator desemnat de autoritatea competenta şi situat în interiorul zonei de vaccinare sau în cazuri excepţionale, în apropierea acelei zone.
(4) Carnea proaspãta obţinutã de la animalele vaccinate tãiate pe perioada menţionatã la alin. (1) trebuie:
a) sa poarte marca prevãzutã în Directiva Consiliului 2002/99/EC ;
b) sa fie depozitata şi transportatã separat de carnea ce nu poarta marca menţionatã la lit. a) şi, suplimentar, trebuie sa fie transportatã în containere sigilate cãtre o unitate desemnatã de autoritãţile competente pentru tratament în conformitate cu punctul 1, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(5) Laptele şi produsele din lapte obţinute de la animale vaccinate pot fi plasate pe piata în interiorul sau în afarã zonei de vaccinare, prevãzând ca, în funcţie de utilizarea finala fie pentru consum uman, fie consum non-uman, a fost supus cel puţin unuia din tratamentele menţionate în partea A şi B din anexa nr. 9 la prezenta norma sanitarã veterinara. Tratamentul trebuie efectuat în baza condiţiilor stabilite la alin. (6) în unitãţile situate în zona de vaccinare sau, dacã nu exista unitãţi în zona de vaccinare, în unitãţile situate în afarã zonei de vaccinare unde este transportat laptele crud în baza condiţiilor stabilite la alin. (8).
(6) Unitãţile menţionate la alin. (5) trebuie sa fie conforme urmãtoarelor condiţii:
a) unitatea trebuie sa opereze sub control oficial permanent şi strict;
b) tot laptele utilizat în unitate trebuie sa fie conform prevederilor alin. (5) sau laptele crud trebuie sa fie obţinut de la animale aflate în afarã zonei de vaccinare;
c) în timpul procesului de producţie, laptele trebuie sa fie identificat clar, transportat şi depozitat separat de laptele crud şi produsele din lapte crud ce nu sunt destinate pentru expediere în afarã zonei de vaccinare;
d) transportul laptelui crud din exploatatiile situate în afarã zonei de vaccinare cãtre unitãţi, trebuie sa fie efectuat cu autovehicule ce au fost curatate şi dezinfectate anterior operatiei de transport şi ce nu au avut nici un contact anterior cu exploatatiile existente într-o zona de restrictie ce deţine animale din specii receptive.
(7) Conform condiţiilor prevãzute la alin. (6), laptele destinat pentru comerţ intracomunitar trebuie sa fie certificat de cãtre Autoritatea Veterinara Centrala a României. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa supervizeze controlul conformitatii garantate de cãtre autoritatea veterinara localã şi în cazul comerţului intracomunitar sa comunice statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene o lista a unitãţilor pe care aceasta le-a autorizat în scopul unei astfel de certificari.
(8) Transportul laptelui crud din exploatatiile situate în zona de vaccinare cãtre unitãţile situate în afarã zonei de vaccinare şi procesarea acestui lapte trebuie sa fie supus urmãtoarelor condiţii:
a) trebuie sa fie autorizata de cãtre Autoritatea Veterinara Centrala a României procesarea laptelui crud obţinut de la animale din specii receptive ţinute în zona de vaccinare, în unitãţile situate în afarã zonei de vaccinare;
b) autorizarea trebuie sa includã instrucţiuni şi despre desemnarea rutei de transport cãtre unitatea desemnatã;
c) transportul trebuie sa fie efectuat în autovehicule ce au fost curatate şi dezinfectate anterior operatiei de transport, ce sunt construite şi menţinute astfel încât sa nu existe nici o scurgere de lapte în timpul transportului şi sunt echipate pentru evitarea dispersiei aerosolilor în timpul încãrcãrii şi descãrcãrii laptelui;
d) înainte de pãrãsirea exploatatiei de unde a fost colectat lapte de la animale din specii receptive, ţevile de conectare, anvelopele, aparatele, pãrţile mai joase ale autovehiculelor şi orice scurgeri de lapte sunt curatate şi dezinfectate şi, dupã ultima dezinfecţie şi înainte sa se pãrãseascã zona de vaccinare, autovehiculul nu a avut contact anterior cu exploatatiile din zona de vaccinare ce deţin animale din specii receptive;
e) mijloacele de transport sunt strict repartizate cãtre o regiune geograficã sau administrativã definitã, acestea sunt marcate corespunzãtor şi pot fi mutate cãtre alte regiuni doar dupã curatare şi dezinfecţie sub supraveghere oficialã.
(9) Colectarea şi transportul probelor de lapte crud de la animale din specii receptive din exploataţii situate în zona de vaccinare cãtre un laborator, altul decât laboratorul de diagnostic veterinar autorizat pentru diagnosticul febrei aftoase şi procesarea laptelui în astfel de laboratoare sunt interzise.
(10) Colectarea materialului seminal pentru inseminare artificiala de la animalele donatoare din specii receptive ţinute în centre de colectare a materialului seminal situate în zona de vaccinare trebuie sa fie suspendatã.
(11) Prin derogare de la interzicerea prevãzutã la alin. (2), Autoritatea Veterinara Centrala a României poate autoriza colectarea materialului seminal în centre de recoltare a materialului seminal din zona de vaccinare pentru producere de material seminal congelat, în baza urmãtoarelor condiţii:
a) materialul seminal recoltat în timpul perioadei menţionate la alin. (1) este depozitat separat pentru cel puţin 30 de zile;
b) anterior expedierii materialului seminal:
1. fie animalul donator nu a fost vaccinat şi se aplica condiţiile art. 26, alin. (3), lit. b) şi c),
2. fie animalul donator a fost vaccinat dupã ce a avut rezultat negativ la testul pentru anticorpi impotriva virusului febrei aftoase efectuat anterior vaccinarii:
(i) a fost obţinut un rezultat negativ la testul pentru detectarea oricãrui virus sau genom viral sau un test autorizat pentru detectarea anticorpilor impotriva proteinelor non structurale, efectuat la sfârşitul perioadei de carantina pentru materialul seminal din probe prelevate de la toate animalele din specii receptive prezente în acel timp în centrul de recoltare a materialului seminal;
(ii) materialul seminal este conform condiţiilor prevãzute la art. (5), alin. (3) din Cap. II al Normei sanitare veterinare privind condiţiile sanitare veterinare pentru recoltarea, importul-exportul şi comercializarea materialului seminal de bovine, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 353/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2002 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 88/407/EEC .
(12) Colectarea ovulelor şi embrionilor de la animale donatoare trebuie sa fie interzisã.
(13) Plasarea pe piata a produselor de origine animala, altele decât cele menţionate la alin. (10) şi (12), va fi supusã condiţiilor prevãzute la art. 28, 29, 30 şi 39.

Mãsuri aplicabile în zona de vaccinare în perioada dintre vaccinarea de necesitate şi completarea inspecţiei şi clasificarii exploataţiilor (Faza 2)
ART. 53
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca mãsurile prevãzute la alin. (2)-(5) sunt aplicate în zona de vaccinare, pe o perioada ce începe nu mai devreme de 30 de zile de la data completãrii vaccinarii de necesitate şi se încheie cu o completare a mãsurilor prevãzute la art. 54 şi 55.
(2) Trebuie interzisã miscarea animalelor din specii receptive între exploataţii, în şi în afarã zonei de vaccinare.
(3) Prin derogare de la interzicerea prevãzutã la alin. (2), Autoritatea Veterinara Centrala a României poate autoriza transportul direct pentru tãiere imediata a animalelor din specii receptive din exploatatiile menţionate la art. 55, alin. (5) cãtre un abator situat în sau în afarã zonei de vaccinare, pe baza urmãtoarelor condiţii:
a) în timpul transportului şi în abator aceste animale nu vor intra în contact cu alte animale din specii receptive;
b) animalele trebuie sa fie însoţite de un document oficial certificând ca toate animalele din specii receptive din exploatatia de origine sau expediere au efectuat inspecţia menţionatã la art. 54, alin. (2);
c) autovehiculele de transport trebuie sa fie curatate şi dezinfectate înainte de încãrcare şi dupã ce animalele au fost livrate, iar data şi ora curatarii şi dezinfectarii sunt înregistrate în jurnalul mijloacelor de transport;
d) animalele au fost examinate ante-mortem la abator, în timpul celor 24 de ore înainte de tãiere şi în special, s-a efectuat o examinare pentru depistarea febrei aftoase şi nu prezintã semne ale bolii respective.
(4) Carnea proaspãta, excluzând organele, obţinutã de la rumegatoare mici şi mari poate fi plasata pe piata în şi în afarã zonei de vaccinare, în timpul perioadei menţionate la alin. (1), în urmãtoarele condiţii:
a) unitatea trebuie sa opereze sub control veterinar strict;
b) în unitate este procesata doar carnea proaspãta, excluzând organele, ce a fost supusã tratamentului descris la pct. 1, 3 şi 4, partea A din anexa nr. 8 la prezenta norma sanitarã veterinara, fie carnea proaspãta obţinutã de la animale crescute şi tãiate în afarã zonei de vaccinare;
c) toatã carnea proaspãta de acest tip trebuie sa poarte o marca de sãnãtate în conformitate cu Cap. XI din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/433/CEE sau în cazul carnii provenite de la alte biongulate, marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. III din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 559/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 91/495/CEE , sau în cazul carnii tocate şi preparatelor din carne, marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. VI din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 490/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 94/65/CE ;
d) în timpul procesului de producţie, carnea proaspãta trebuie sa fie identificata în mod clar, transportatã şi depozitata separat de carnea provenitã de la animale cu status de sãnãtate diferit, în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.
(5) Conform condiţiilor prevãzute la alin. (4) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa certifice carnea proaspãta destinatã comerţului intracomunitar. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa supravegheze controlul conformitatii asumate de cãtre autoritatea veterinara localã, şi în cazul comerţului intracomunitar, sa comunice statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene o lista unitãţilor ce au fost autorizate, în scopul unei astfel de certificari.
(6) Carnea proaspãta produsã de la porcine vaccinate tãiate în timpul perioadei menţionate la alin. (1) trebuie sa poarte o marca de sãnãtate prevãzutã de Directiva Consiliului 2002/99/EC şi trebuie depozitata şi transportatã separat de carnea ce nu poarta marca respectiva şi ulterior trebuie transportatã în containere sigilate cãtre o unitate desemnatã de Autoritatea Veterinara Centrala a României, pentru tratament, în conformitate cu pct. 1, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(7) Laptele şi produsele din lapte obţinute de la animale vaccinate pot fi plasate pe piata, în sau în afarã zonei de vaccinare, prevãzând ca, în funcţie de utilizarea finala, fie pentru consum uman fie pentru consum ce nu este destinat oamenilor, acestea au fost supuse cel puţin unuia din tratamentele menţionate la partea A sau B, din anexa nr. 9 la prezenta norma sanitarã veterinara. Un astfel de tratament trebuie sa fie efectuat într-o unitate situata în sau în afarã zonei de vaccinare, în conformitate cu prevederile art. 52, alin. (4)-(8).
(8) Pentru colectarea de material seminal, ovule şi embrioni de la animalele din specii receptive, trebuie sa se aplice în continuare mãsurile prevãzute la art. 52, alin. (4) şi (10).
(9) Plasarea pe piata a produselor de origine animala, altele decât cele menţionate la alin. (4), (6), (7) şi (8) trebuie sa fie supusã condiţiilor prevãzute la art. 28, 29, 30 şi 39.

Examinarea clinica şi serologica în zona de vaccinare (Faza 2-A)
ART. 54
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca sunt aplicate mãsurile prevãzute la alin. (2) şi (3) în zona de vaccinare, pe durata perioadei ce începe nu mai devreme de 30 de zile de la data completãrii vaccinarii de necesitate şi se finalizeazã prin completarea unei examinari clinice şi serologice.
(2) Trebuie sa fie efectuatã o examinare în scopul identificarii efectivelor de animale din specii receptive ce au intrat în contact cu virusul febrei aftoase, fãrã a prezenta semne clinice evidente ale febrei aftoase. Examinarea respectiva trebuie sa includã o inspecţie clinica a tuturor animalelor din speciile receptive în toate efectivele din zona de vaccinare şi trebuie sa includã testare de laborator, în conformitate cu alin. (3).
(3) Testarea de laborator trebuie efectuatã prin utilizarea testelor conforme criteriilor testelor de diagnostic, dupã cum este stabilit la anexa nr. 13 la prezenta norma sanitarã veterinara şi aprobatã în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene şi trebuie sa fie conformã cu cel puţin una din urmãtoarele condiţii:
a) testarea pentru infectie cu virusul febrei aftoase, fie printr-un test pentru anticorpi impotriva proteinelor non-structurale ale virusului febrei aftoase, fie printr-o alta metoda aprobatã, trebuie sa îndeplineascã criteriile pentru prelevarea de probe din exploataţii stabilite la pct. 2.2 din anexa 3 la prezenta norma sanitarã veterinara. Când autoritãţile competente utilizeazã şi animale santinela, trebuie sa fie luate în calcul condiţiile pentru repopularea exploataţiilor infectate menţionate la anexa nr. 5 la prezenta norma sanitarã veterinara;
b) trebuie sa fie efectuatã o testare pentru anticorpi impotriva proteinelor non-structurale ale virusului febrei aftoase pe probe prelevate de la toate animalele vaccinate din speciile receptive şi de la produsii nevaccinati ai acestora, în toate efectivele din zona de vaccinare.

Clasificarea efectivelor de animale în zona de vaccinare (Faza 2-B)
ART. 55
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca exploatatiile ce conţin animale din specii receptive:
a) sunt clasificate în conformitate cu rezultatul inspecţiei menţionate la art. 54, alin. (2) şi cu criteriile stabilite la anexa nr. 1 la prezenta norma sanitarã veterinara;
b) se conformeazã mãsurilor stabilite la alin. (2)-(4).
(2) Exploatatiile ce deţin cel puţin un animal suspectat ca fiind infectat şi unde este confirmatã prezenta virusului febrei aftoase conform criteriilor stabilite la anexa nr. 1 la prezenta norma sanitarã veterinara trebuie sa fie supuse mãsurilor prevãzute la art. 10 şi 19.
(3) Exploatatiile ce conţin cel puţin un animal din speciile receptive ca fiind infectat prin contact anterior cu virusul febrei aftoase, dar la testarea ulterioara ce include toate animalele din speciile receptive prezente în exploatatie este confirmatã absenta circulaţiei virusului febrei aftoase, acestea trebuie sa fie supuse cel puţin urmãtoarelor mãsuri:
a) animalele din specii receptive din exploatatie trebuie:
1. fie sunt ucise şi carcasele prelucrate;
2. fie animalele trebuie clasificate:
(i) animalele pozitive la cel puţin unul dintre testele menţionate la art. 54, alin. (3) trebuie sa fie ucise şi carcasele acestora prelucrate, şi
(ii) animalele din speciile receptive rãmase în exploatatie trebuie ucise, în baza condiţiilor autorizate de cãtre Autoritatea Veterinara Centrala a României;
b) curatarea şi dezinfectia exploataţiilor în conformitate cu art. 11;
c) repopularea efectivului de animale în conformitate cu anexa nr. 5 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(4) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca sunt aplicate mãsuri la produse derivate de la animale din speciile receptive şi ce sunt produse în timpul perioadei menţionate la art. 54, alin. (1) astfel:
a) carnea proaspãta produsã de la animale menţionate la alin. (3), lit. a) pct. 2 subpct. (ii) trebuie sa fie supusã prevederilor de la art. 53, alin. (4), pentru carne provenitã de la rumegatoare şi respectiv prevederile art. 53, alin. (6) pentru carnea provenitã de la porcine;
b) laptele şi produsele lactate obţinute de la animale menţionate la alin. (3), subalin. (2), lit. (ii) trebuie sa fie supuse cel puţin unuia din tratamentele menţionate în partea A şi B din anexa nr. 9 la prezenta norma sanitarã veterinara, în funcţie de utilizare şi în conformitate cu prevederile art. 52, alin. (4)-(8).
(5) Trebuie sa fie supuse mãsurilor prevãzute la art. 56, animalele din specii receptive din exploatatie, unde prezenta anterioarã sau actuala a infectiei cu virusul febrei aftoase au fost excluse oficial, în conformitate cu art. 54, alin. (3).

Mãsuri aplicabile în zona de vaccinare dupã completarea inspecţiei şi clasificarea exploataţiilor pana ce este redobândit statusul liber de infectie cu febra aftoasa (Faza 3)
ART. 56
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca sunt îndeplinite mãsurile prevãzute la alin. (2)-(6), în zonele de vaccinare dupã completarea mãsurilor stabilite la art. 55 şi pana ce a fost redobândit statusul liber de infectie cu febra aftoasa.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca miscarea animalelor din speciile receptive între exploatatiile situate în zona de vaccinare este supusã autorizãrii.
(3) Trebuie sa fie interzisã miscarea animalelor din speciile receptive în afarã zonei de vaccinare. Prin derogare de la aceasta interzicere, trebuie sa fie autorizat transportul direct la un abator pentru tãiere imediata a animalelor din speciile receptive, în baza condiţiilor prevãzute la art. 53, alin. (3).
(4) Prin derogare de la interzicerea prevãzutã la alin. (2), Autoritatea Veterinara Centrala a României poate autoriza transportul de animale nevaccinate din speciile receptive, în conformitate cu urmãtoarele prevederi:
a) în decurs 24 de ore de la încãrcare, toate animalele din speciile receptive din exploatatie au fost supuse la o examinare clinica şi nu au prezentat semne clinice ale febrei aftoase;
b) animalele au rãmas o perioada de stationare în exploatatia de origine de cel puţin 30 de zile, perioada în care nu a fost introdus în exploatatie nici un animal din speciile receptive;
c) exploatatia de origine nu este situata în zona de supraveghere sau protecţie;
d) animalele destinate pentru transport fie au fost supuse cu rezultate negative, la teste pentru detectarea de anticorpi impotriva virusului febrei aftoase la sfârşitul perioadei de izolare, fie a fost completat un control serologic în exploatatia respectiva, în conformitate cu pct. 2.2 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara, indiferent de speciile implicate;
e) animalele nu au fost expuse la nici o sursa de infectie în timpul transportului acestora de la exploatatia de origine pana la locul de destinaţie.
(5) Trebuie sa fie interzisã pãrãsirea exploatatiei de origine a produsilor nevaccinati ai animalelor, proveniţi din mame vaccinate, cu excepţia transportãrii acestora cãtre:
a) o exploatatie din zona de vaccinare cu acelaşi status de sãnãtate cu cel al exploatatiei de origine;
b) un abator pentru tãiere imediata;
c) o exploatatie desemnatã de cãtre autoritatea competenta, de unde produsii animalelor urmeazã sa fie trimişi direct cãtre abator;
d) orice exploatatie, dupã ce s-a obţinut rezultat negativ la un test serologic pentru detectarea de anticorpi impotriva virusului febrei aftoase efectuat pe o proba de sânge prelevata anterior expedierii din exploatatia de origine.
(6) Carnea proaspãta produsã de la animale nevaccinate din speciile receptive poate fi plasata pe piata în şi în afarã zonei de vaccinare, în baza urmãtoarelor condiţii:
a) fie mãsurile prevãzute la art. 55, alin. (3) au fost completate în intreaga zona de vaccinare, fie animalele sunt transportate cãtre abator conform condiţiilor prevãzute la alin. (3) sau (4), lit. d) şi;
b) unitatea trebuie sa opereze sub control veterinar strict;
c) trebuie sa fie procesata în unitate doar carnea proaspãta produsã de la animalele menţionate la lit. a) sau de la animale crescute şi/sau tãiate în afarã zonei de vaccinare sau carnea proaspãta menţionatã la alin. (8);
d) toatã carnea proaspãta de acest fel trebuie sa poarte o marca de sãnãtate în conformitate cu Cap. XI din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/433/CEE sau în cazul carnii provenite de la alte biongulate, marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. III din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 559/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 91/495/CEE , sau în cazul carnii tocate şi preparatelor din carne, marca de sãnãtate prevãzutã la Cap. VI din anexa nr. 1 al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 490/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 94/65/CE ;
e) în timpul procesului de producţie, carnea proaspãta trebuie identificata clar şi transportatã şi depozitata separat de carnea provenitã de la animale cu status diferit de sãnãtate, în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.
(7) Carnea proaspãta produsã de la animale vaccinate din speciile receptive sau de la produsii animalelor seropozitivi nevaccinati din mame vaccinate, tãiate în timpul perioadei menţionate la alin. (1) trebuie sa poarte marca de sãnãtate prevãzutã de Directiva Consiliului 2002/99/EC şi trebuie depozitata şi transportatã separat de carnea ce nu poarta acea marca şi ulterior, trebuie transportatã în containere sigilate cãtre o unitate desemnatã de Autoritatea Veterinara Centrala a României, în conformitate cu pct. 1, partea A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(8) Prin derogare de la alin. (7), carnea proaspãta şi organele fasonate obţinute de la rumegatoare mari şi mici sau produsii acestora seropozitivi nevaccinati, pot fi plasate pe piata în şi în afarã zonei de vaccinare, în baza urmãtoarelor condiţii:
a) unitatea trebuie sa opereze sub control veterinar strict;
b) în unitate este procesata doar carnea proaspãta, excluzând organele, ce a fost supusã tratamentului descris la pct. 1, 3 şi 4, partea A din anexa nr. 8 la prezenta norma sanitarã veterinara, fie carnea proaspãta menţionatã la alin. (6) sau obţinutã de la animale crescute şi/sau tãiate în afarã zonei de vaccinare;
c) toatã carnea proaspãta de acest fel trebuie sa poarte o marca de sãnãtate;
d) în timpul procesului de producţie, carnea proaspãta trebuie sa fie clar identificata, transportatã şi depozitata separat de carnea de la animale cu status de sãnãtate diferit, în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.
(9) Prin derogare de la alin. (7), carnea proaspãta obţinutã de la porcine vaccinate şi de la produsii seropozitivi nevaccinati ai acestora, produsã pe durata perioadei de la începutul supravegherii şi pana când au fost completate mãsurile prevãzute la art. 55, în toatã zona de vaccinare şi pana ce au trecut cel puţin 3 luni de la ultimul focar înregistrat în zona, aceasta poate fi plasata pe piata nationala a statului membru de origine, în şi în afarã zonei de vaccinare, în baza urmãtoarelor condiţii:
a) unitatea trebuie sa opereze sub control veterinar strict;
b) în unitate este procesata doar carnea proaspãta de la animale provenite din exploataţii conforme condiţiilor art. 55, alin. (5) sau carnea proaspãta obţinutã de la animale crescute şi tãiate în afarã zonei de vaccinare;
c) toatã carnea proaspãta de acest fel trebuie sa poarte o marca de sãnãtate ce este decisa în conformitate cu art. 4, alin. (3) al Directivei Consiliului 2002/99/EC ;
d) în timpul procesului de producţie, carnea proaspãta trebuie sa fie clar identificata, transportatã şi depozitata separat de carnea de la animale cu status de sãnãtate diferit, în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.
(10) România, ca stat diferit de statul membru de origine, menţionat la alin. (9), poate solicita o decizie în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene pentru a extinde comercializarea de carne menţionatã la alin. (9) pe teritoriul acesteia sau pãrţi ale teritoriului acesteia, în condiţii ce trebuie stabilite în baza aceleiaşi cerinţe.
(11) În conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, trebuie sa fie prevãzute reguli pentru expediere din zona de vaccinare a carnii proaspate de la porcine vaccinate, produsã dupã perioada menţionatã la alin. (9) pana ce este redobândit statusul de liber în conformitate cu art. 60.
(12) Conform condiţiilor prevãzute la alin. (6), (8) şi unde este aplicabil în baza prevederilor menţionate la alin. (10), Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa certifice pentru carnea proaspãta destinatã comerţului intracomunitar. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa supervizeze controlul conformitatii asumate de cãtre autoritatea veterinara localã şi, în cazul comerţului intracomunitar, sa comunice statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene o lista a acestor unitãţi ce au fost autorizate în scopul unei astfel de certificari.
(13) Prin derogare de la alin. (8), poate fi prevãzutã o marca de sãnãtate specialã ce nu poate fi confundata cu marca de sãnãtate menţionatã la alin. (8), lit. c) şi (9), lit. c), în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, alin. (3) pentru carne proaspãta provenitã de la rumegatoare ce nu sunt supuse tratamentului în conformitate cu partea A din anexa nr. 8 la prezenta norma sanitarã veterinara şi pentru carnea tocata şi preparatele produse din astfel de carne, ce sunt destinate plasarii pe piata într-o regiune specifica a statului membru de origine.
(14) Laptele şi produsele din lapte obţinute de la animale vaccinate pot fi plasate pe piata în şi în afarã zonei de vaccinare, prevãzând ca, în funcţie de utilizarea finala, fie pentru consum uman, fie pentru consum ce nu este destinat oamenilor, au fost supuse la cel puţin unul din tratamentele menţionate în partea A sau B din anexa nr. 9 la prezenta norma sanitarã veterinara. Un astfel de tratament trebuie sa fie efectuat într-o unitate localizata în zona de vaccinare sau în conformitate cu prevederile art. 52, alin. (4)-(7).
(15) Colectarea şi transportul probelor de lapte crud obţinut de la animale din speciile receptive, din exploataţii situate în zona de supraveghere cãtre un laborator, altul decât laboratorul de diagnostic veterinar aprobat pentru diagnosticarea febrei aftoase şi procesarea laptelui în astfel de laboratoare trebuie sa fie supuse autorizãrii oficiale şi mãsurilor corespunzãtoare pentru a evita orice diseminare posibila a virusului febrei aftoase.
(16) Plasarea pe piata a produselor de origine animala, altele decât cele menţionate la alin. (6)-(11) şi (13)-(15), trebuie sa fie supuse condiţiilor prevãzute la art. 28, 29, 30 şi 40.

SECŢIUNEA 9
RESTABILIREA STATUSULUI LIBER DE INFECTIA CU FEBRA AFTOASA
Restabilirea statusului ca urmare a eradicarii febrei aftoase fãrã vaccinare de necesitate
ART. 57
(1) România sau un teritoriu regionalizat al acesteia, în conformitate cu art. 43, trebuie sa restabileasca statusul liber de infectia febrei aftoase ca urmare a combaterii şi eradicarii unuia sau a mai multor focare de febra aftoasa, fãrã vaccinare, în baza urmãtoarelor condiţii:
a) au fost completate toate mãsurile prevãzute la art. 34-42 şi
b) se aplica cel puţin una din urmãtoarele condiţii:
(i) sunt îndeplinite recomandãrile relevante din capitolul febrei aftoase al Codului de Sãnãtate Animala al OIE;
(ii) au trecut cel puţin trei luni de la ultimul focar de febra aftoasa înregistrat, supravegherea clinica şi de laborator a fost efectuatã, în conformitate cu anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara, a confirmat absenta infectiei cu virusul febrei aftoase în România sau în regiunea în cauza.
(2) Deciziile referitoare la restabilirea statusului liber de infectia febrei aftoase se adopta în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

Restabilirea statusului ca urmare a eradicarii febrei aftoase prin vaccinare
ART. 58
(1) România sau un teritoriu regionalizat al acesteia, în conformitate cu art. 43, trebuie sa restabileasca statusul liber de infectia febrei aftoase, ca urmare a combaterii şi eradicarii unuia sau a mai multor focare de febra aftoasa prin vaccinare, în baza urmãtoarelor condiţii:
a) au fost completate toate mãsurile prevãzute la art. 34, 42, 52, 53, 54 şi 55 şi
b) se aplica cel puţin una din urmãtoarele condiţii:
(i) sunt îndeplinite recomandãrile relevante de la capitolul febrei aftoase al Codului de Sãnãtate Animala al OIE;
(ii) au trecut cel puţin trei luni de la taierea ultimului animal vaccinat şi a fost îndeplinitã supravegherea serologica, în conformitate cu liniile directoare stabilite conform art. 66, alin. (3);
(iii) au trecut cel puţin şase luni de la ultimul focar de febra aftoasa sau de la completarea vaccinarii de necesitate, indiferent de evenimentul survenit anterior şi în conformitate cu liniile directoare stabilite conform art. 66, alin. (3), un control serologic bazat pe detectarea anticorpilor impotriva proteinelor non-structurale ale virusului febrei aftoase a demonstrat absenta infectiei la animalele vaccinate.
(2) Deciziile referitoare la restabilirea statusului liber de infectia febrei aftoase se adopta în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

Modificãrile mãsurilor pentru restabilirea statusului liber de infectia febrei aftoase
ART. 59
(1) Prin derogare de la art. 58, se poate decide în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene sa se retragã restricţiile aplicate în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara, dupã ce au fost îndeplinite cerinţele prevãzute la art. 34 şi 42 şi a fost completat un control serologic şi clinic şi s-a confirmat absenta infectiei cu virusul febrei aftoase.
(2) Prin derogare de la art. 58 se poate decide, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene sa se retragã restricţiile aplicate în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara, dupã ce au fost îndeplinite controlul serologic şi clinic prevãzut la art. 54 şi mãsurile prevãzute la art. 55 şi s-a confirmat absenta infectiei cu virusul febrei aftoase.
(3) Fãrã a aduce atingere alin. (1) şi (2), se poate decide, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, ca nici un animal din specii receptive nu poate fi mutat de pe teritoriul României sau dintr-o regiune a acesteia unde a apãrut un focar de febra aftoasa, în alt stat, pana când este restabilit statusul liber de infectia febrei aftoase, conform condiţiilor prevãzute de Codul de Sãnãtate a Animalelor OIE, cu excepţia cazului în care astfel de animale:
a) nu au fost vaccinate şi sunt expediate imediat la un abator pentru tãiere imediata; sau
b) au fost izolate pentru cel puţin 30 de zile imediat anterior încãrcãrii şi au fost supuse la un test serologic pentru detectare de anticorpi impotriva proteinelor structurale ale virusului febrei aftoase, cu rezultate negative, pe probe prelevate într-o perioada de 10 zile anterior încãrcãrii.
(4) Fãrã a aduce atingere alin. (2), se poate decide în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, ca pana este restabilit statusul liber de infectia febrei aftoase conform condiţiilor Codului de Sãnãtate Animala al OIE, trebuie redusã raza zonei de supraveghere din jurul zonei de vaccinare menţionate la art. 50, alin. (2) dupã completarea cu rezultate satisfãcãtoare a mãsurilor prevãzute la art. 55.

Certificarea animalelor din specii receptive şi a produselor obţinute de la aceste animale pentru comerţul intracomunitar
ART. 60
Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca este continuatã certificarea adiţionalã pentru comerţul intracomunitar cu animale din specii receptive sau produse obţinute de la astfel de animale solicitatã în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara, pana când este restabilit statusul liber de infectia cu febra aftoasa al României sau al unei pãrţi din teritoriul acesteia, în conformitate cu art. 57 şi 58.

Miscarea animalelor vaccinate din specii receptive dupã restabilirea statusului liber de infectia febrei aftoase
ART. 61
(1) Trebuie interzisã expedierea animalelor vaccinate din specii receptive din România cãtre un stat membru al Uniunii Europene.
(2) Prin derogare de la interzicerea, prevãzutã la alin. (1), se poate decide, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, sa se adopte mãsuri specifice referitoare la animale vaccinate din specii receptive ţinute în grãdini zoologice şi sa fie incluse într-un program pentru conservarea faunei sãlbatice sau ţinute în locatii pentru resurse animale de ferma, ce au fost listate de cãtre Autoritatea Veterinara Centrala a României drept nuclee de înmulţire a animalelor indispensabile pentru supravietuirea rasei, supuse prevederilor corespunzãtoare ale Codului de Sãnãtate Animala al OIE.

CAP. III
MÃSURI PREVENTIVE
SECŢIUNEA 10
LABORATOARE ŞI EXPLOATAŢII CE MANIPULEAZA VIRUSUL FEBREI AFTOASE
Laboratoare şi unitãţi ce manipuleaza virusul febrei aftoase
ART. 62
Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca:
a) laboratoarele şi unitãţile în care virusul viu al febrei aftoase, genomul acestuia, antigene sau vaccinuri produse din astfel de antigene ce sunt manipulate pentru cercetare, diagnostic sau fabricare sunt strict controlate de autoritãţile competente;
b) manipularea virusului viu al febrei aftoase pentru cercetare şi diagnostic este efectuatã doar în laboratorul aprobat menţionat în partea A din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara;
c) manipularea virusului viu al febrei aftoase pentru fabricarea fie de antigene inactivate pentru producere de vaccinuri fie pentru fabricarea de vaccinuri şi cercetãri înrudite este efectuatã în laboratoare şi exploataţii aprobate listate în partea B din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara;
d) laboratoarele şi exploatatiile menţionate la lit. b) şi c) opereazã cel puţin în conformitate cu standardele de biosecuritate menţionate la anexa nr. 12 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Controale ale laboratoarelor şi exploatatiile ce manipuleaza virusul febrei aftoase
ART. 63
Experţii veterinari ai Comisiei Europene, în colaborare cu experţii veterinari ai Autoritãţii Veterinare Centrale a României, trebuie sa efectueze controale la fata locului pentru a stabili dacã sistemele de securitate aplicate în laboratoarele şi exploatatiile menţionate în pãrţile A şi B din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara sunt conforme cu standardele de biosecuritate stabilite la anexa nr. 12 la prezenta norma sanitarã veterinara.

Modificarea listei cu laboratoarele şi exploatatiile autorizate ce manipuleaza virusul viu al febrei aftoase
ART. 64
(1) Lista laboratoarelor şi unitãţilor din partea B din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara poate fi amendata în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, în baza controalelor la fata locului menţionate la art. 63.
(2) Lista laboratoarelor şi unitãţilor de la partea A din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara se actualizeazã cu regularitate pe baza informaţiilor scrise prezentate de statele membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(3) Lista laboratoarelor şi unitãţilor de la partea B din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara se actualizeazã cu regularitate pe baza informaţiilor scrise prezentate de statele membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

Laboratoarele naţionale
ART. 65
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca:
a) testarea de laborator pentru febra aftoasa este efectuatã în laboratoare autorizate pentru o astfel de testare de cãtre autoritãţile competente;
b) testarea de laborator pentru confirmarea prezentei virusului febrei aftoase sau a altor virusuri ai bolilor veziculoase este efectuatã în conformitate cu art. 67 de cãtre laboratorul menţionat în partea A din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara;
c) laboratorul listat în partea A a anexei XI trebuie sa fie desemnat drept laborator naţional de referinta pentru România şi acesta trebuie sa fie responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic din România;
d) laboratorul naţional de referinta îndeplineşte cel puţin funcţiile şi îndatoririle stabilite la anexa 15 la prezenta norma sanitarã veterinara;
e) laboratorul naţional de referinta menţionat la lit. c) are contacte cu Laboratorul Comunitar de Referinta şi în special asigura livrarea de probe corespunzãtoare cãtre Laboratorul Comunitar de Referinta.
(2) a) Laboratorul naţional de referinta menţionat la alin. (1), lit. c) al României poate sa furnizeze serviciile sale de laborator naţional de referinta unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene. Statele membre ale Uniunii Europene ce nu au un laborator naţional de referinta situat pe teritoriul acestora pot utiliza serviciile laboratorului naţional de referinta din unul sau mai multe state membre.
b) Aceasta cooperare trebuie sa fie formalizata printr-o înţelegere mutuala între Autoritatea Veterinara Centrala a României şi autoritãţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene implicate, ce trebuie notificatã Comisiei Europene. O astfel de cooperare trebuie listata într-o coloana specialã în tabelul din partea A din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(3) a) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca investigaţiile de laborator prevãzute în prezenta norma sanitarã veterinara sunt în primul rând efectuate pentru a confirma sau infirma febra aftoasa şi pentru a exclude alte boli veziculoase.
b) Atunci când este confirmat un focar de febra aftoasa şi este identificat un serotip al virusului, acel virus trebuie caracterizat din punct de vedere antigenic în ceea ce priveşte tulpinile vaccinate de referinta, iar atunci când este necesar, cu solicitare de asistenta de la Laboratorul Comunitar de Referinta.
c) Probele de la animale domestice ce prezintã semne de boli veziculoase şi care sunt negative pentru virusul febrei aftoase şi atunci când este relevant, pentru virusul bolii veziculoase a porcului, trebuie sa fie trimise la Laboratorul Comunitar de Referinta pentru investigari ulterioare.
(4) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca laboratorul naţional de referinta de pe teritoriul României este echipat adecvat şi are personalul necesar format din numãrul corespunzãtor de persoane instruite pentru a efectua investigaţiile de laborator necesare, în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara.

Standarde de securitate şi linii directoare pentru supraveghere, cod de directionare pentru laboratoare şi unitãţi autorizate ce manipuleaza virusul viu al febrei aftoase
ART. 66
(1) Trebuie adoptat un Manual Operational pentru Standarde Minime pentru Laboratoare ce lucreazã cu virusul febrei aftoase în vivo şi în vitro, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(2) Trebuie sa fie adoptate linii directoare pentru supravegherea necesarã pentru restabilirea statusului liber de infectie a febrei aftoase, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(3) Trebuie sa fie adoptat un cod uniform pentru o directionare buna a sistemelor de securitate aplicate în laboratoarele şi unitãţile listate la partea A şi B din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

SECŢIUNEA 11
DIAGNOSTICUL FEBREI AFTOASE
Standarde şi teste pentru diagnosticul febrei aftoase şi pentru diagnostic diferential al altor boli veziculoase
ART. 67
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca laboratoarele naţionale utilizeazã testele şi standardele pentru diagnostic stabilite în anexa nr. 13 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(2) Trebuie adoptatã o decizie referitoare la reglementãri corespunzãtoare pentru achiziţionarea, depozitarea şi aprovizionarea laboratoarelor naţionale cu cantitãţi suficiente de reagenti specifici sau teste de diagnostic în caz de necesitate, în special referitor la mãsurile prevãzute la art. 54, alin. (3), în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(3) Trebuie adoptat un Manual Operational pentru diagnosticul febrei aftoase şi pentru diagnosticul diferential al bolilor veziculoase altele decât boala veziculoasa a porcului, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

SECŢIUNEA 12
PLANURI DE CONTINGENTA ŞI EXERCITII DE ALERTA RAPIDA
Planuri de contingenta
ART. 68
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa stabileascã un plan de contingenta prin care specifica mãsurile naţionale solicitate pentru a menţine un nivel înalt în vederea pregãtirii şi constientizarii febrei aftoase, pentru a proteja mediul şi pentru a implementa acest program în cazul apariţiei unui focar de febra aftoasa.
(2) Planul de contingenta trebuie sa prevadã accesul cãtre toate facilitãţile, echipamentul, personalul şi alte materiale corespunzãtoare pentru eradicarea eficienta şi rapida a unui focar de febra aftoasa, trebuie sa asigure coordonare cu statele membre ale Uniunii Europene vecine şi sa incurajeze cooperarea cu ţãrile terţe vecine.
(3) Planul de contingenta trebuie sa prevadã ce mãsuri trebuie sa fie implementate în cazul celui mai rau scenariu dupã cum este menţionat la pct. 12 din anexa nr. 17 la prezenta norma sanitarã veterinara şi trebuie sa dea indicaţii despre:
a) cerinţele de vaccin considerate necesare în caz de vaccinare de necesitate;
b) regiunile ce conţin zone cu densitate mare de efective de animale luând în considerare criteriile stabilite la anexa nr. 10 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(4) Planul de contingenta trebuie sa asigure ca toate aranjamentele necesare sunt realizate pentru a preveni orice prejudiciu evitabil al mediului în cazul unui focar, în timp ce se asigura cel mai înalt nivel de control al bolii, şi în acelaşi timp sa minimalizeze orice prejudiciu cauzat drept rezultat al unui focar, în special dacã este necesar sa se ingroape sau sa se arda carcasele animalelor moarte sau omorate.
(5) Criteriile şi cerinţele pentru stabilirea planului de contingenta sunt cele stabilite la anexa nr. 17 la prezenta norma sanitarã veterinara. Aceste criterii şi cerinţe pot fi amendate, luând în considerare natura specifica a febrei aftoase şi progresul realizat în dezvoltarea controlului bolii şi mãsurilor de protecţie ale mediului, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(6) Comisia Europeanã examineazã planurile de contingenta pentru a determina dacã acestea permit obiectivul prevãzut la alin. 1 pentru a fi îndeplinit şi trebuie sa sugereze României, orice amendamente cerute, în special pentru a asigura ca aceste planuri sunt compatibile cu cele ale Statelor Membre ale Uniunii Europene.
(7) Planurile de contingenta trebuie sa fie aprobate în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(8) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca modificãrile importante sunt prezentate fãrã întârziere Comisiei.
(9) Planurile de contingenta revizuite pot fi aprobate ulterior, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, pentru a lua în considerare dezvoltarea în cadrul situaţiei.
(10) În orice caz, o data la fiecare cinci ani, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa actualizeze planul sau de contingenta, în lumina exerciţiilor de alerta în timp real, menţionate la art. 69 şi sa prezinte aceasta actualizare Comisiei pentru aprobare, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

Exercitii de alerta în timp real
ART. 69
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca exerciţiile de alerta în timp real sunt efectuate în conformitate cu planul acestora de contingenta aprobat şi anexa nr. 13 la prezenta norma sanitarã veterinara.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca, unde este posibil şi util, exerciţiile de alerta în timp real sunt efectuate în relatie strânsã cu autoritãţile competente ale Statelor Membre ale Uniunii Europene vecine sau ale ţãrilor terţe.
(3) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa informeze Comisia despre rezultatele principale ale exerciţiilor de alerta în timp real. Aceste informaţii trebuie sa fie prezentate Comisiei ca o parte a informatiei solicitatã la art. 8 al normei sanitare veterinare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/432/EEC .

SECŢIUNEA 13
CENTRE DE CONTROL ŞI GRUPURI DE EXPERŢI
Centre de control ale bolii naţionale/centrale - Funcţii şi îndatoriri
ART. 70
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca un centru de control al bolii naţional/central complet funcţional trebuie sa fie stabilit imediat, în cazul focarelor de febra aftoasa.
(2) Centrul naţional/central de control al bolii trebuie, înainte de toate, sa directioneze şi sa monitorizeze operaţiunile centrelor locale ale bolii, dupã cum este menţionat la art. 72. Anumite funcţii ce au fost atribuite iniţial centrului naţional/central de control al bolii trebuie transferate ulterior centrului de control al bolii local, efectuat la nivel administrativ, dupã cum este prevãzut la art. 2, alin. (2), lit. p) al normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/432/EEC sau efectuat la nivel mai înalt, cu condiţia ca sarcinile centrului naţional de control al bolii sa nu fie compromise.
(3) Centrul naţional/central de control al bolii trebuie sa fie responsabil cel puţin pentru:
a) desemnarea mãsurilor de control necesare;
b) asigurarea implementarii prompte şi eficiente a acestor mãsuri de cãtre centrele locale de control ale bolii;
c) desfãşurarea resurselor şi personalului cãtre centrul local de control al bolii;
d) prevederea de informaţii Comisiei Europene, autoritãţilor competente ale Statelor Membre ale Uniunii Europene sau altor autoritãţi naţionale, incluzând autoritãţile competente ale mediului şi organismelor, precum şi organismele şi organizaţiile veterinare, agricole şi de comerţ;
e) organizarea unei campanii de vaccinare de necesitate şi de asemenea, delimitarea zonelor de vaccinare;
f) colaborarea cu laboratoarele de diagnostic;
g) colaborarea cu autoritãţile competente ale mediului sa coordoneze acţiunile referitoare la siguranta mediului şi veterinara;
h) colaborarea cu mass-media;
i) colaborarea cu organizaţiile executive pentru a asigura implementarea mãsurilor specifice legale.

Centre naţionale/centrale de control al bolii - Cerinţe tehnice
ART. 71
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca centrele naţionale/centrale de control al bolii deţin toate resursele necesare, incluzând personal, facilitãţi şi echipament pentru a conduce o campanie eficienta de eradicare.
(2) Mijloacele menţionate la alin. (1) trebuie sa includã cel puţin urmãtoarele:
a) un registru de identificare al efectivelor şi un sistem de locatie al animalelor, de preferat computerizat;
b) toate mijloacele de comunicare adecvate, incluzând telefoane, fax şi dacã este posibil, facilitãţi de comunicare cu media;
c) un sistem de comunicare ce permite schimbul de informaţii cu centrele locale de control al bolii, laboratoare şi alte organizaţii relevante, de preferat computerizate;
d) harti şi alte surse de informare, ce pot fi utilizate în directionarea mãsurilor de control;
e) trebuie menţinut un jurnal zilnic pentru a inregistra în ordine cronologicã toate evenimentele asociate unui focar de febra aftoasa şi pentru a permite ca activitãţile diferite sa fie conectate şi coordonate;
f) liste ale organizaţiilor naţionale şi internaţionale şi ale laboratoarelor ce sunt interesate despre un focar al febrei aftoase şi trebuie sa fie contactate pentru un astfel de eveniment;
g) liste ale personalului şi a altor persoane care pot fi solicitate imediat pentru a activa în centre locale de control al bolii sau în grupuri de experţi prevãzute la art. 74, în cazul unui focar de febra aftoasa;
h) liste ale autoritãţilor competente pentru protecţia mediului şi ale organismelor pentru a fi contactate, în cazul unui focar de febra aftoasa;
i) harti ce identifica poziţia zonelor de procesare corespunzãtoare;
j) liste de tratare şi întreprinderi autorizate de procesare pentru tratarea şi procesarea carcaselor de animale şi a deşeurilor animale şi care pot fi împuternicite în cazul unui focar de febra aftoasa, în special indicandu-se capacitatea, adresa şi alte detalii de contact ale acestora;
k) liste de mãsuri pentru monitorizare şi control al scurgerii dezinfectate, ca şi al tesutului organic şi al deplasarii de fluide în mediul înconjurãtor ca rezultat al descompunerii carcaselor, în special în ape de suprafata şi ape subterane.

Centre locale de control al bolii - organizare, funcţii şi sarcini
ART. 72
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca centrele locale de control al bolii deplin functionale sunt stabilite imediat în cazul unui focar al febrei aftoase.
(2) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca în cadrul prevederilor planurilor acesteia de contingenta sunt realizate locatii ale centrelor locale de control a bolii, organizarea acestora, personal, cazare, facilitãţi şi echipament, sistem managerial, linii de comunicare precum şi canalele de informaţie.
(3) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor trebuie sa asigure ca centrele locale de control al bolii funcţioneazã în strânsã coordonare şi cooperare cu centrul naţional/central de control, în special în baza mãsurilor prevãzute la art. 70, alin. (3), lit. b).
(4) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca centrele locale de control a bolii au organizarea necesarã pentru a asigura implementarea imediata a mãsurilor prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara, în cazul unui focar al febrei aftoase.

Centre locale de control - Cerinţe tehnice
ART. 73
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca centrele locale de control a bolii deţin personal, facilitãţi şi echipament conform cerinţelor şi o structura managerialã transparenta şi un management eficient pentru a asigura implementarea prompta a mãsurilor referitoare la ancheta epidemiologica, protecţia mediului, procesarea carcaselor de la efectivele infectate, supravegherea oficialã a zonelor, trasabilitatea, bunãstarea şi taierea de urgenta, curatarea şi dezinfectarea şi alte mãsuri de sanitatie, vaccinare de necesitate şi toate celelalte decizii de politica.
(2) Centrele locale de control a bolii trebuie sa aibã cel puţin;
a) o linie telefonica rezervatã pentru comunicarea cu centrul naţional de control al bolii, linii telefonice accesibile de unde fermierii şi alţi rezidenţi rurali pot obţine informaţii recente şi precise referitoare la mãsurile luate;
b) personal pentru teren echipat cu mijloacele necesare pentru comunicare şi managementul efectiv ale tuturor datelor necesare;
c) un sistem de înregistrare, de preferat o baza computerizata, conectata la centrul naţional de control al bolii şi la toate dezbaterile necesare, laboratoare şi alte organizaţii;
d) un jurnal zilnic ce trebuie menţinut pentru a inregistra în ordine cronologicã toate evenimentele asociate cu un focar de febra aftoasa şi pentru a permite ca diferite acţiuni sa fie conectate şi coordonate;
e) liste de persoane actualizate, incluzând medicii veterinari privati şi organizaţii locale din fiecare regiune, ce trebuie sa fie contactati şi pot fi implicaţi în cazul unui focar al febrei aftoase;
f) liste actualizate ale exploataţiilor pentru care pot fi aplicate prevederile art. 15 şi 17, în cazul unui focar al febrei aftoase;
g) inventare actualizate ale locurilor de incinerare sau îngropare posibile, pentru animale omorate în concordanta cu prezenta norma sanitarã veterinara şi pentru a fi procesate în conformitate cu legislaţia nationala referitoare la protecţia mediului;
h) lista actualizatã a autoritãţilor competente ale protecţiei mediului din fiecare regiune, ca şi alte organisme ale mediului ce trebuie contactate şi implicate în cazul unui focar al febrei aftoase;
i) harti ce identifica locuri desemnate pentru ingroparea carcaselor ce nu prezintã un risc mediului înconjurãtor, în special apelor de suprafata şi celor subterane;
j) lista de tratare şi întreprinderi autorizate pentru tratarea sau eliminarea carcaselor şi a deşeurilor de la animale;
k) lista mãsurilor pentru monitorizarea şi controlul scurgerilor dezinfectante, tesutului organic şi deplasarea fluida în mediul înconjurãtor, ca rezultat al descompunerii carcaselor, în special în ape de suprafata şi subterane.

Grupul de Experţi
ART. 74
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa creeze un grup de experţi permanent operational, ce este compus din epidemiologi, oameni de ştiinţa veterinari şi virusologi, în proporţii egale, pentru menţinerea expertizei de a asista aceasta autoritate în asigurarea pregãtirii impotriva unui focar al febrei aftoase.
(2) Prin derogare de la alin. (1), România, ca stat cu numãr limitat de animale din specii receptive poate stabili un acord formalizat cu statele membre ale Uniunii Europene referitor la asistenta mutuala privind grupul de experţi. Aceste acorduri trebuie sa fie detaliate în planurile de contingenta menţionate la art. 68.
(3) În caz de suspiciune a unui focar de febra aftoasa, grupul de experţi trebuie cel puţin:
a) sa evalueze tabloul clinic şi situaţia epidemiologica;
b) sa facã recomandãri referitoare la prelevarea de mostre şi analize necesare pentru diagnosticarea febrei aftoase împreunã cu acţiunile şi mãsurile suplimentare ce trebuie adoptate;
(4) În cazul unui focar al febrei aftoase, grupul de experţi trebuie cel puţin:
a) sa conducã cel puţin în cazul index şi dacã este necesar la fata locului, o evaluare a tabloului clinic şi o analiza a investigatiei epidemiologice pentru colectarea de date necesare pentru a determina:
(i) originea infectiei;
(ii) data introducerii agentului infectios;
(iii) posibila rãspândire a bolii.
b) raportul cãtre şeful serviciilor veterinare Ofiţerul Principal Veterinar şi cãtre centrul naţional de control a bolii;
c) acordarea de consultaţii despre depistarea, prelevarea de probe, proceduri de testare, combatere şi alte mãsuri pentru a fi aplicate şi referitor la strategia de implementare, incluzând consultaţii referitoare la mãsurile de biosecuritate pentru exploatatiile menţionate la art. 16 şi în relatie cu vaccinarea de necesitate;
d) sa urmeze şi sa conducã investigatia epidemiologica;
e) sa suplimenteze datele epidemiologice cu informaţii geografice, meteorologice sau alte informaţii necesare;
f) sa analizeze datele epidemiologice şi sa realizeze evaluãri de risc la intervale regulate;
g) sa asigure ca procesarea carcaselor şi deşeurilor animale sunt realizate cu minimum de efecte secundare asupra mediului înconjurãtor.

SECŢIUNEA 14
BÃNCI DE VACCIN ŞI ANTIGEN
Accesul la banca comunitara de vaccin şi antigen
ART. 75
(1) Dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã, România va avea acces la banca comunitara de vaccin şi antigen, dupã înaintarea unei cereri cãtre Comisia Europeanã.
(2) România, ca stat ce deţine o banca nationala de vaccin şi antigen trebuie sa aibã aceleaşi drepturi şi obligaţii cãtre banca comunitara de vaccin şi antigen ca şi alte state membre ale Uniunii Europene fãrã astfel de rezerve.

SECŢIUNEA 15
FEBRA AFTOASA LA ALTE SPECII
Mãsuri suplimentare pentru a preveni şi a combate febra aftoasa
ART. 76
(1) Fãrã a aduce atingere normei sanitare veterinare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1774/2002 şi oricãrei legislaţii de implementare, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure ca interzicerea utilizãrii în alimentaţia animalelor de deşeuri alimentare în conformitate legislaţia comunitara transpusa în legislaţia nationala şi cerinţele Uniunii Europene este aplicabilã la toate animale independent de utilizarea acestora sau teritoriul locuit de aceste animale. Trebuie adoptate reguli detaliate pentru mãsurile de control ce trebuie sa fie aplicate de Autoritatea Veterinara Centrala a României, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(2) Trebuie adoptate reguli detaliate pentru combaterea febrei aftoase la animale, dupã cum sunt menţionate la art. 2, lit. a), a doua propozitie, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(3) Imediat dupã ce Autoritatea Veterinara Centrala a României deţine informaţii ca animalele sãlbatice sunt suspectate ca fiind infectate cu febra aftoasa, se vor lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a confirma sau a infirma prezenta bolii prin investigaţii ale tuturor animalelor sãlbatice ale speciilor receptive, impuscate sau gãsite moarte, incluzând investigaţii de laborator. Deţinãtorii de animale din speciile receptive şi vanatorii trebuie sa fie informati despre suspiciune.
(4) Imediat ce Autoritatea Veterinara Centrala a României deţine confirmarea unui caz primar de febra aftoasa la animale sãlbatice, trebuie sa aplice imediat mãsurile prevãzute în partea A din anexa nr. 18 la prezenta norma sanitarã veterinara pentru a reduce rãspândirea bolii şi trebuie sa întocmeascã un plan de eradicare a febrei aftoase în conformitate cu partea B din anexa menţionatã anterior. Proprietarii animalelor din speciile receptive şi vanatorii trebuie sa fie informati de cazurile confirmate.

CAP. IV
MÃSURI DE IMPLEMENTARE
Sancţiuni
ART. 77
Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa stabileascã reguli privind sancţiunile aplicabile infracţiunilor menţionate de prevederile naţionale adoptate în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara şi trebuie sa ia toate mãsurile necesare pentru a asigura ca acestea sunt implementate. Sancţiunile prevãzute trebuie sa fie eficace, proporţionale şi disuasive. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa notifice acele prevederi Comisiei şi trebuie sa notifice fãrã întârziere orice amendament ulterior ce le afecteazã. Proceduri pentru implementarea articolelor specifice de adoptare a regulilor suplimentare detaliate în vederea implementarii prezentei norme sanitare veterinare şi în vederea amendãrii anexelor
ART. 78
(1) Trebuie adoptate reguli detaliate pentru implementarea art. 71 alin. (2) şi 73, alin. (2) în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(2) Trebuie adoptate reguli detaliate suplimentare pentru implementarea prezentei norme sanitare veterinare în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(3) Anexele la prezenta norma sanitarã veterinara pot fi amendate în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

Procedura pentru adoptarea mãsurilor epidemiologice ad-hoc
ART. 79
Dacã în implementarea mãsurilor prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara, Autoritatea Veterinara Centrala a României constata ca o mãsura nu este adaptatã la situaţia epidemiologica sau dacã virusul febrei aftoase pare sa se raspandeasca în ciuda mãsurilor luate în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara, trebuie adoptatã o decizie ad hoc în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene pentru a autoriza România sa implementeze mãsuri alternative cu efect epidemiologie echivalent pentru o perioada limitatã de timp corespunzãtor situaţiei epidemiologice.

Transpunere
ART. 80
(1) Autoritatea Veterinara Centrala a României pune în aplicare legi, regulamente şi prevederi administrative necesare pentru a fi conforme cu prezenta norma sanitarã veterinara de la data intrãrii în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa informeze imediat Comisia despre acesta.
(2) Atunci când Autoritatea Veterinara Centrala a României adopta aceste mãsuri, acestea vor conţine o referinta la prezenta norma sanitarã veterinara sau trebuie însoţite de o astfel de referinta cu ocazia publicãrii oficiale a acestora. Modalitãţile de realizare a unor astfel de referinte trebuie stabilite de Autoritatea Veterinara Centrala a României.
(3) Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa comunice Comisiei textul principalelor prevederi ale legii naţionale pe care aceasta le adopta în domeniul acoperit de prezenta norma sanitarã veterinara.
ART. 81
Anexele nr. 1-18 fac parte integrantã din prezenta norma sanitarã veterinara.

ANEXA 1
la norma sanitarã veterinara

DEFINITIA FOCARULUI
Trebuie declarat un focar acolo unde o exploatatie îndeplineşte una sau mai multe din urmãtoarele criterii:
1. Virusul febrei aftoase a fost izolat la un animal, din orice produs derivat de la acel animal sau din mediul sau.
2. Sunt observate semne clinice compatibile cu febra aftoasa la un animal al unei specii receptive şi a fost detectat şi identificat antigenul viral sau acidul ribonucleic (ARN) viral specific unuia sau mai multor serotipuri de virus al febrei aftoase, în probe prelevate de la animalul sau animalele aparţinând aceluiaşi grup epidemiologic.
3. Sunt observate semne clinice compatibile cu febra aftoasa la un animal al unei specii receptive şi animalul sau grupul din care face parte prezintã anticorpi fata de proteinele structurale sau ne-structurale ale virusului febrei aftoase, cu condiţia ca vaccinarea precedenta, anticorpii maternali reziduali sau reactiile nespecifice sa poatã fi excluse ca posibile cauze ale seropozitivitatii.
4. A fost detectat şi identificat un antigen sau un ARN viral specific la unul sau mai multe serotipuri ale virusului febrei aftoase, în probe prelevate de la animale din specii receptive şi aceste animale poseda anticorpi fata de proteinele structurale sau non structurale ale virusului febrei aftoase, cu condiţia ca, în cazul anticorpilor fata de proteinele structurale, vaccinarea precedenta, anticorpii maternali reziduali sau reactiile nespecifice pot fi excluse ca posibile cauze ale seropozitivitatii.
5. A fost stabilitã o legatura epidemiologica cu un focar de febra aftoasa confirmat şi se aplica cel puţin una din urmãtoarele condiţii:
(a) unul sau mai multe animale prezintã anticorpi fata de proteinele structurale sau non structurale ale virusului febrei aftoase, cu condiţia ca vaccinarea precedenta, anticorpii materni reziduali, sau reactiile nespecifice sa poatã fi excluse ca posibile cauze ale seropozitivitatii;
(b) a fost detectat şi identificat antigen viral sau ARN viral specific unuia sau mai multor serotipuri ale virusului febrei aftoase, în probe prelevate de la unul sau mai multe animale din specie receptiva;
(c) a fost stabilitã evidenta serologica a infectiei active cu virusul febrei aftoase prin detectarea seroconversiei de la negativ la pozitiv pentru anticorpi fata de proteinele structurale sau non-structurale ale virusului febrei aftoase la unul sau mai multe animale din specii receptive iar vaccinarea precedenta, anticorpii maternali reziduali, sau reactiile nespecifice pot fi excluse ca posibile cauze ale seropozitivitatii.
Atunci când nu este asteptat un status seronegativ precedent, detectarea seroconversiei urmeazã sa fie efectuatã pe probe duble prelevate de la aceleaşi animale, în doua sau mai multe reprize la un interval de cel puţin 5 zile, în cazul proteinelor structurale şi cel puţin 21 zile în cazul proteinelor non structurale.
(d) Sunt observate semne clinice compatibile cu febra aftoasa la un animal din specie receptiva.

ANEXA 2
la norma sanitarã veterinara

NOTIFICAREA BOLII ŞI INFORMAŢII EPIDEMIOLOGICE SUPLIMENTARE CE TREBUIE SA FIE PREVÃZUTE DE AUTORITATEA VETERINARA CENTRALA A ROMÂNIEI ACOLO UNDE A FOST CONFIRMATÃ FEBRA AFTOASA
1. În decurs de 24 de ore de la confirmarea fiecãrui focar primar sau a fiecãrui caz în locatiile sau mijloacele de transport menţionate la art. 16, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa notifice prin intermediul Sistemului de Identificare al Bolilor la Animale stabilit în conformitate cu art. 5 al Normei sanitare veterinare, aprobatã prin Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 77/2005 ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 82/894/EEC urmãtoarele:
a) data expedierii;
b) ora expedierii;
c) ţara de origine;
d) numele bolii şi tipul de virus, dupã caz;
e) numãr de identificare al focarului;
f) tipul focarului;
g) numãr de referinta al focarului legat de prezentul focar;
h) regiunea şi localizarea geograficã a exploatatiei;
i) alte regiuni afectate de restrictii;
j) data confirmãrii şi metoda de confirmare utilizata;
k) data suspiciunii;
l) data estimarii infectiei primare;
m) originea bolii, în mãsura în care poate fi indicatã;
n) mãsurile luate pentru controlul bolii.
2. În cazul focarului primar a cazurilor din clãdirile sau mijloacele de transport menţionate la art. 16, suplimentar datelor menţionate la pct. 1, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie, de asemenea, sa trimitã urmãtoarele informaţii:
a) numãrul de animale din fiecare specie receptiva din focar sau clãdiri şi mijloace de transport menţionate la art. 16;
b) pentru fiecare specie şi categorie (reproducţie, ingrasare, tãiere, etc.), numãrul de animale moarte din specie receptiva din exploatatie, abator sau mijloc de transport;
c) pentru fiecare categorie (reproducţie, ingrasare, tãiere, etc.), morbiditatea şi numãrul de animale din specie receptiva la care a fost confirmatã febra aftoasa;
d) numãrul de animale din specie receptive tãiate în focar, abator sau mijloace de transport;
e) numãrul de carcase procesate şi distruse;
f) distanta dintre focar şi cea mai apropiatã exploatatie unde sunt ţinute animale din specii receptive;
g) dacã febra aftoasa a fost confirmatã într-un abator sau mijloc de transport, localizarea exploatatiei sau exploataţiilor de origine a animalelor sau a carcaselor infectate.
3. În cazul focarelor secundare, informaţiile menţionate la pct. 1 şi 2 trebuie sa fie transmise într-un timp limita stabilit de art. 4 al normei sanitare veterinare aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 77/2005, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 82/894/EBC .
4. Autoritatea Veterinara Centrala a României se asigura ca informaţiile ce trebuie prevãzute, referitoare la orice focar sau caz de febra aftoasa într-o exploatatie, abator sau mijloace de transport, în conformitate cu pct. 1, 2 şi 3, sa fie urmate, în cel mai scurt timp, de un raport scris pentru Comisia Europeanã şi pentru statele membre ale Uniunii Europene, ce include cel puţin:
a) data la care animalele din specia receptiva din exploatatie, abator sau mijloc de transport au fost sacrificate şi carcasele acestora procesate;
b) rezultatele testelor efectuate pe probe prelevate atunci când animalele din specia receptiva au fost sacrificate;
c) unde a fost aplicatã derogarea prevãzutã la art. 17, numãrul animalelor din specia receptiva sacrificate şi procesate şi dupã caz, numãrul de animale din specia receptiva care urmeazã sa fie sacrificate la o data ulterioara şi perioada limita stabilitã pentru sacrificarea acestora;
d) orice informaţii referitoare la posibila origine a bolii dacã acesta a fost constatatã;
e) în cazul unui focar primar sau a unui caz de febra aftoasa într-un abator sau mijloace de transport, tipul genetic al virusului responsabil de apariţia focarului sau a cazului;
f) în cazurile în care animalele din specie receptiva au fost sacrificate în exploataţii de contact sau în exploataţii ce conţin animale din specie receptiva ca fiind infectate cu virusul febrei aftoase, informaţii privind:
(i) data sacrificarii şi numãrul animalelor din specii receptive din fiecare categorie sacrificata, în fiecare exploatatie şi în cazurile în care animale din specia receptiva în exploataţii de contact nu au fost tãiate, informaţii ce trebuie sa fie prevãzute în ceea ce priveşte motivele prezentei norme sanitare veterinare;
(ii) legatura epidemiologica între focarul sau cazul de febra aftoasa şi fiecare exploatatie de contact sau motivele ce au indus suspiciunea febrei aftoase, în fiecare exploatatie suspectata;
(iii) rezultatele testelor de laborator efectuate pe probe prelevate de la animale din specie receptiva, în exploataţii şi când acestea au fost sacrificate.
5. Dacã Sistemul de Notificare a Bolilor la Animale nu este funcţional dintr-un motiv oarecare, vor fi utilizate alte mijloace de comunicare.

ANEXA 3
la norma sanitarã veterinara

ANCHETA
1. Examinarea clinica
1.1. Toate animalele din specii receptive din exploataţii, cu semne sau simptome de febra aftoasa trebuie sa fie supuse examinarilor clinice.
1.2. Se pune accent în special pe animalele ce au fost expuse la virusul febrei aftoase, cu probabilitate mare, îndeosebi prin transport din exploatatiile ce prezintã risc sau prin contact cu persoane sau echipamente ce au avut contact cu exploatatiile de risc.
1.3. Examinarea clinica trebuie sa ia în considerare transmiterea febrei aftoase, ce include perioada de incubatie menţionatã la art. 2, lit. h) şi modul în care sunt ţinute animalele din specii receptive.
1.4. Trebuie sa fie examinate în detaliu înregistrãri relevante, în special cu privire la informaţiile solicitate pentru sãnãtatea animalelor de legislaţia nationala, şi dupã caz, referitoare la morbiditate, mortalitate şi avort, observaţii clinice, modificãri ale productivitatii şi ale alimentaţiei, achizitionare sau vânzare de animale, vizita persoanelor receptive de a fi contaminate şi alte informaţii anamnetice importante.

2. Proceduri de prelevare de probe
2.1. Prevederi generale
2.1.1. Prelevarea serologica va fi efectuatã:
2.1.1.1. În conformitate cu recomandãrile echipei epidemiologice stabilite în cadrul grupului de experţi menţionat la art. 74 şi
2.1.1.2. Pentru efectuarea trasabilitatii şi prevederii claritatii, se ia în considerare definitia anexei nr. 1 la prezenta norma sanitarã veterinara, pentru a se demonstra absenta unei infectii anterioare.
2.1.2. Atunci când prelevarea de probe este efectuatã în cadrul supravegherii bolii dupã un focar, acţiunile nu vor începe înainte cu cel puţin 21 de zile de la eliminarea animalelor receptive din exploatatia(le) infectata(e) şi efectuarea operaţiunilor preliminare de curatare şi dezinfecţie cu excepţia altor motive prevãzute de prezenta anexa.
2.1.3. Prelevarea de probe de la animale din specii receptive va fi efectuatã în conformitate cu prevederile prezentei anexe în fiecare caz în care, ovinele şi caprinele sau alte animale receptive, ce nu manifesta semne clinice clare, sunt implicate într-un focar şi în special atunci când astfel de animale au fost izolate de bovine şi porcine.
2.2. Prelevarea de probe în exploataţii
În exploatatiile în care este suspicionata prezenta febrei aftoase, dar în absenta semnelor clinice, ovinele şi caprinele, la recomandarea echipei epidemiologice şi alte specii receptive, pot fi examinate în conformitate cu un protocol de prelevare corespunzãtor pentru a detecta o prevalenta de 5% a bolii cu un nivel de confidenta de cel puţin 95%.
2.3. Prelevarea de probe în zonele de protecţie
Pentru a obţine abrogarea mãsurilor prevãzute la art. 19-33 în conformitate cu art. 34, toate exploatatiile din cadrul perimetrelor zonei de protecţie, unde ovinele şi caprinele nu au fost în contact direct şi strâns cu animale din specia bovine, în timpul unei perioade de cel puţin 21 de zile anterior prelevarii probelor, acestea vor fi examinate în conformitate cu un protocol de prelevare corespunzãtor pentru a detecta o prevalenta a bolii de 5% cu un nivel de confidenta de cel puţin 95%.
Totuşi, Autoritatea Veterinara Centrala a României poate decide atunci când circumstanţele epidemiologice permit şi în special în aplicarea mãsurilor prevãzute de art. 34, alin. (1), lit. b), ca probele nu sunt prelevate mai târziu de 14 zile dupã eliminarea animalelor receptive din exploatatia(le) infectata(e) şi efectuarea operaţiunilor preliminare de curatare şi dezinfecţie, în baza condiţiei ca prelevarea este efectuatã în conformitate cu pct. 2.3 ce utilizeazã parametri statistici corespunzatori, pentru a detecta prevalenta bolii de 2% în cadrul turmei, cu nivel minim de confidenta de 95%.
2.4. Prelevarea de probe în zone de supraveghere
Pentru a obţine abrogarea mãsurilor prevãzute la art. 35-41 în conformitate cu art. 42, vor fi examinate exploatatiile din cadrul perimetrelor zonei de supraveghere, îndeosebi unde sunt ţinute ovine şi caprine, unde prezenta febrei aftoase trebuie sa fie suspectata în absenta semnelor clinice. În scopul prezentei anchete modelul unei prelevãri în mai multe stadii trebuie sa fie suficienta sa se asigure ca probele sunt prelevate:
2.4.1. din exploatatiile din toate unitãţile administrative în cadrul perimetrului zonei unde ovinele şi caprinele nu au fost în contact strâns şi direct cu bovinele în timpul unei perioade de cel puţin 30 de zile anterior prelevarii probelor;
2.4.2. din cat mai multe exploataţii menţionate anterior ca necesar pentru a detecta cu nivel de confidenta de minim 95% la cel puţin o exploatatie infectata dacã prevalenta estimatã a bolii a fost 2% egal distribuita în toatã zona;
2.4.3. de la cat mai multe ovine şi caprine/exploatatie, când este necesar sa se detecteze prevalenta bolii în turma de 5% cu un nivel minim de confidenta de 95% şi de la toate ovinele şi caprinele dacã exista mai puţin de 15 ovine şi caprine în exploatatie.
2.5. Prelevarea de probe pentru monitorizare
2.5.1. Pentru monitorizarea suprafeţelor din afarã zonelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 19 şi în special pentru a demonstra absenta infectiei în populaţia de ovine şi caprine ce nu este în contact direct şi apropiat cu bovine sau porcine nevaccinate, un protocol de prelevare de probe recomandat de OIE în scopul monitorizarii sau un protocol de prelevare prevãzut la pct. 2.4 trebuie aplicat cu diferenţa comparata de la pct. 2.4.2 ca prevalenta estimatã a turmei sa fie stabilitã la 1%.

3. Numãrul de probe calculate în conformitate cu cerinţele pct. 2.2, 2.3 şi 2.4.3 va fi crescut pentru a lua în considerare sensibilitatea diagnosticului stabilit de testul folosit.


ANEXA 4
la norma sanitarã veterinara

PRINCIPII ŞI PROCEDURI DE CURATARE ŞI DEZINFECŢIE
1. Principii şi proceduri generale
1.1. Operaţiunile de curatare şi dezinfecţie prevãzute la art. 11 al prezentei norme sanitare veterinare sunt efectuate sub supraveghere oficialã şi în conformitate cu instrucţiunile date de medicul veterinar oficial.
1.2. Dezinfectantii ce trebuie sa fie utilizaţi şi concentratiile acestora sunt oficial recunoscute de cãtre Autoritatea Veterinara Centrala a României, pentru a asigura distrugerea virusului febrei aftoase.
1.3. Activitatea dezinfectantilor nu trebuie deteriorata prin depozitare prelungitã.
1.4. Alegerea dezinfectantilor şi a procedurilor de dezinfecţie trebuie sa fie facuta luând în calcul natura clãdirilor, vehiculelor şi obiectelor ce urmeazã sa fie tratate.
1.5. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţi de degresare şi dezinfectanti trebuie sa asigure ca eficacitatea acestora nu este diminuata. În special, parametrii tehnici prevãzuţi de fabricant, precum presiunea, temperatura minima şi durata de contact solicitatã trebuie sa fie respectate. Activitatea dezinfectantului nu trebuie sa fie compromisa prin interactiunea cu alte substanţe precum agenţii de degresare.
1.6. Independent de dezinfectantii utilizaţi, urmãtoarele reguli generale se aplica:
1.6.1. udarea completa a asternutului şi a gunoiului precum şi a materiilor fecale cu dezinfectant;
1.6.2. spalarea şi curatarea prin ştergere şi curatare cu peria a tuturor suprafeţelor posibil contaminate şi în special a solului, podelei, rampelor şi pereţilor dupã îndepãrtarea sau demontarea, dupã caz, a echipamentului sau a instalaţiilor, altfel diminuand eficacitatea procedurilor de curatare şi dezinfecţie;
1.6.3. dupã aceea, aplicarea ulterioara a dezinfectantului pentru o durata de timp minima de contact, precum cea stipulatã de recomandãrile fabricantilor;
1.6.4. apa utilizata pentru operaţiunile de curatare urmeazã sa fie îndepãrtatã în asa fel încât sa se evite orice risc de rãspândire a virusului febrei aftoase şi în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial.
1.7. Atunci când spalarea este efectuatã cu lichide aplicate sub presiune şi urmeazã dezinfectia, trebuie sa fie evitata recontaminarea pãrţilor în prealabil curatate şi dezinfectate.
1.8. Trebuie inclusã spalarea, dezinfectia sau distrugerea echipamentului, instalaţiilor, articolelor sau compartimentelor susceptibile de a fi contaminate.
1.9. Operaţiunile de curatare şi dezinfecţie solicitate în cadrul prezentei norme sanitare veterinare trebuie sa fie consemnate în registrul exploatatiei sau în cazul vehiculelor, în registrul de serviciu şi atunci când este solicitatã autorizarea oficialã, aceasta sa fie certificatã de medicul veterinar oficial care supravegheazã.

2. Prevederi speciale privind curatarea şi dezinfectia exploataţiilor infectate
2.1. Spalare şi dezinfecţie preliminare
2.1.1. În timpul tãierii animalelor se vor lua toate mãsurile necesare pentru a evita sau minimiza rãspândirea virusului febrei aftoase. Acesta include printre alte lucruri, instalarea echipamentului temporar de dezinfecţie, aprovizionarea cu îmbrãcãminte de protecţie, duşuri, decontaminarea echipamentului utilizat, instrumente şi facilitãţi şi întreruperea energiei electrice ce alimenteazã sistemele de ventilaţie.
2.1.2. Carcasele animalelor tãiate trebuie sa fie pulverizate cu dezinfectant şi indepartate de pe exploatatie în recipiente închise şi etanse în vederea procesarii şi eliminãrii.
2.1.3. De îndatã ce carcasele animalelor din speciile receptive au fost indepartate, în vederea procesarii şi eliminãrii, acele pãrţi ale exploatatiei, în care aceste animale au fost cazate şi orice alte pãrţi ale altor clãdiri, curţi etc. contaminate în timpul tãierii, sacrificarii sau examinãrii post mortem, trebuie pulverizate cu dezinfectante autorizate în acest scop.
2.1.4. Orice tesut sau sânge ce ar fi putut fi scãpat în timpul tãierii sau examinãrii post mortem şi orice contaminare semnificativã a clãdirilor, curţilor, ustensilelor, etc. trebuie sa fie colectata cu atentie şi îndepãrtatã împreunã cu carcasele.
2.1.5. Dezinfectantul utilizat va rãmâne pe suprafata cel puţin 24 de ore.
2.2. Curatarea şi dezinfectia finala
2.2.1. Grasimea şi murdaria trebuie sa fie îndepãrtatã de pe toate suprafeţele prin aplicarea unei unui agent de degresare şi spalare cu apa rece.
2.2.2. Dupã spalare cu apa rece, ulterior trebuie sa fie aplicatã pulverizarea cu dezinfectant.
2.2.3. Dupã 7 zile, clãdirile trebuie sa fie tratate din nou cu un agent de degresare, clatite cu apa rece, pulverizate cu dezinfectant şi clatite din nou cu apa rece.

3. Dezinfectia asternutului, a gunoiului de grajd şi a purinului contaminat
3.1. Faza solida a gunoiului de grajd şi asternutul utilizat trebuie stivuite la caldura, preferabil prin adãugarea a 100 kg oxid de calciu granulat la 1 m3 gunoi de grajd, ce asigura o temperatura de cel puţin 70°C în toatã gramada (masa), pulverizata cu dezinfectant şi lãsatã cel puţin 42 de zile, timp în care gramada trebuie sa fie ori acoperitã ori reasezata pentru a asigura tratamentul termic al tuturor straturilor.
3.2. Faza lichidã a gunoiului de grajd şi purinul trebuie depozitate pentru cel puţin 42 de zile dupã ultima adaugare de material infectant. Aceasta perioada poate fi extinsã, dacã purinul a fost contaminat sever sau în timpul condiţiilor climatice nefavorabile. Perioada poate fi scurtata, dacã a fost adãugat dezinfectant, astfel încât pH-ul în ansamblu al substanţei sa poatã fi modificat suficient pentru a distruge virusul febrei aftoase.

4. Cazuri speciale
4.1. Atunci când, din motive tehnice sau de securitate, procedurile de curatare şi dezinfecţie nu pot fi completate în conformitate cu prezenta norma sanitarã veterinara, clãdirile sau incintele trebuie sa fie curatate şi dezinfectate, pe cat de mult posibil, pentru a evita rãspândirea virusului febrei aftoase şi trebuie sa rãmânã nelocuite de animale din specii receptive, pentru cel puţin 1 an.
4.2. Prin derogare de la pct. 2.1 şi 2.2, în cazul exploataţiilor în aer liber, Autoritatea Veterinara Centrala a României poate stabili proceduri specifice de curatare şi dezinfecţie, luând în considerare tipul exploatatiei şi condiţiile climatice.
4.3. Prin derogare de la pct. 3, Autoritatea Veterinara Centrala a României poate stabili proceduri specifice pentru dezinfectia balegarului şi gunoiului de grajd, în conformitate cu bazele ştiinţifice astfel încât procedura sa asigure distrugerea efectivã a virusului febrei aftoase.

ANEXA 5
la norma sanitarã veterinara

REPOPULAREA EXPLOATAŢIILOR
1. Principii generale
1.1. Repopularea nu trebuie sa înceapã înainte de 21 de zile de la efectuarea dezinfectiei finale a exploatatiei.
1.2. Pentru repopulare animalele pot fi introduse doar în urmãtoarele condiţii:
1.2.1. animalele care nu provin din zone supuse restrictiilor de sãnãtate animala în ceea ce priveşte febra aftoasa;
1.2.2. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa fie asigurata ca orice virus rezidual posibil al febrei aftoase poate fi detectat la animale destinate repopularii, fie pe baza semnelor clinice, în cazul bovinelor sau porcinelor ori prin investigaţii de laborator, în cazul altor specii receptive la febra aftoasa, efectuate la sfârşitul perioadei de observatie specificatã la pct. 1.3;
1.2.3. pentru a asigura un rãspuns imun adecvat menţionat la pct. 1.1.2 la animalele destinate repopularii, acestea trebuie:
1.2.3.1. fie sa provinã dintr-o exploatatie situata într-o zona cu o raza de cel puţin 10 km centrata pe acea exploatatie, unde nu a fost nici un focar de febra aftoasa cel puţin 30 de zile, sau
1.2.3.2. fie animalele au fost testate cu rezultate negative printr-un test conform anexei nr. 13 la prezenta norma sanitarã veterinara pentru detectarea anticorpilor impotriva virusului febrei aftoase, efectuat pe probe prelevate înainte de introducerea animalelor în exploatatie.
1.3. Independent de tipul de creştere practicat în exploatatie, repopularea trebuie sa fie conformã cu urmãtoarele proceduri:
1.3.1. animalele trebuie sa fie introduse în toate unitãţile şi clãdirile exploataţiilor în cauza;
1.3.2. în cazul unei exploataţii ce conţine mai mult de o unitate sau o clãdire, repopularea nu este necesarã pentru fiecare unitate sau clãdire în acelaşi timp.
Totuşi, nici un animal din specie receptiva la febra aftoasa nu poate pãrãsi exploatatia pana când toate animalele reintroduse în toate unitãţile şi clãdirile au îndeplinit toate procedurile repopularii.
1.3.3. animalele trebuie sa fie supuse inspecţiei clinice la fiecare 3 zile, pentru primele 14 zile, dupã introducerea acestora;
1.3.4. în timpul perioadei de la 15 la 28 zile dupã reintroducere, animalele urmeazã sa fie supuse inspecţiei clinice o data pe saptamana;
1.3.5. nu mai devreme de 28 zile de la ultima reintroducere, toate animalele trebuie sa fie examinate clinic şi se vor lua probe în vederea testarii prezentei anticorpilor impotriva virusului febrei aftoasa, în conformitate cu cerinţele pct. 2.2 de la anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara.
1.4. Procedura de repopulare trebuie consideratã completa atunci când mãsurile prevãzute la pct. 1.3.5 au fost finalizate, cu rezultate negative.

2. Extinderea de mãsuri şi derogãri
2.1. Autoritatea Veterinara Centrala a României poate impune:
2.1.1. utilizarea animalelor santinela, în special în exploataţii dificil de a fi curatate şi dezinfectate şi în mod special, în exploatatiile în aer liber. Prevederi detaliate privind utilizarea de santinele poate fi stabilitã în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
2.1.2. Mãsuri suplimentare de control şi siguranta în cadrul repopularii
2.2. Autoritatea Veterinara Centrala a României poate deroga de la mãsurile prevãzute la pct. 1.3.2-1.3.4 ale prezentei anexe, atunci când repopularea este efectuatã dupã 3 luni de la ultimul focar într-o zona cu o raza de 10 km centrata în exploatatia supusã operaţiunii de repopulare.

3. Repopularea în conexiune cu vaccinarea de necesitate
3.1. Repopularea într-o zona de vaccinare stabilitã în conformitate cu art. 50 al prezentei norme sanitare veterinare, trebuie efectuatã fie în conformitate cu pct. 1 şi 2 ale prezentei anexe, fie în conformitate cu art. 56, alin. (2) sau (4), lit. a), c) şi d) al prezentei norme sanitare veterinare.
3.2. Autoritatea Veterinara Centrala a României poate autoriza repopularea exploataţiilor situate în afarã zonei de vaccinare cu animale vaccinate, dupã completarea mãsurilor prevãzute la art. 58 al prezentei norme sanitare veterinare şi în baza urmãtoarelor condiţii:
3.2.1. proporţia animalelor vaccinate utilizate pentru repopulare depãşeşte 75%, caz în care, nu înainte de 28 de zile dupã ultima reintroducere a animalelor din specii receptive, animalele vaccinate sunt testate în vederea detectarii anticorpilor impotriva proteinelor nonstructurale, în mod aleator, prelevarea de probe utilizând parametrii statistici prevãzuţi la pct. 2.2 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara iar pentru animalele nevaccinate, se vor aplica prevederile pct. 1 sau
3.2.2. proporţia animalelor vaccinate nu depãşeşte 75%, caz în care, animalele nevaccinate trebuie considerate santinele şi se vor aplica prevederile pct. 1.

ANEXA 6
la norma sanitarã veterinara

RESTRICTII PRIVIND MISCAREA ECVIDEELOR
1. Mãsuri minime
Atunci când a fost confirmat cel puţin un focar de febra aftoasa în conformitate cu art. 10 al prezentei norme sanitare veterinare, România trebuie sa asigure ca ecvideele nu sunt expediate cãtre statele membre ale Uniunii Europene, decât dacã sunt însoţite, pe lângã documentul de identificare prevãzut de Norma sanitarã veterinara care stabileşte documentul de identitate (pasaportul) ce însoţeşte ecvideele înregistrate, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 10/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 10 martie 2003 şi Monitorul Oficial nr. 152 bis din 10 martie 2003 (anexa), ce transpune în legislaţia nationala Decizia Comisiei 93/623/CE sau de Decizia Comisiei 2000/68/CE şi de un certificat de sãnãtate prevãzut de anexa C a Normei sanitare veterinara cu privire la condiţiile de sãnãtate a animalelor ce guverneazã miscarea ecvideelor între statele membre şi România şi importul lor din tari terţe aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 65/13.02.2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iulie 2002, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 90/426/CE .

2. Mãsuri suplimentare recomandate
2.1. Mãsuri în timpul imobilizarii
În cazul în care Autoritatea Veterinara Centrala a României aplica o imobilizare completa, dupã cum este prevãzutã la art. 7, alin. (3) al prezentei norme sanitare veterinare, transportul ecvideelor din exploataţii supuse restrictiilor stabilite la art. 4 şi 10 ale prezentei norme sanitare veterinare, poate fi autorizat pentru ecvidee ce necesita tratament veterinar special în incintele fãrã animale din speciile receptive, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
2.1.1. documentul ce atesta urgenta trebuie furnizat de medicul veterinar de serviciu 24 de ore din 24, 7 zile din 7;
2.1.2. trebuie sa poatã fi prezentat acordul de la clinica de destinaţie;
2.1.3. operaţiunea de transport trebuie sa fie autorizata de Autoritatea Veterinara Centrala a României, care trebuie sa fie accesibila 24 de ore din 24, 7 zile din 7;
2.1.4. ecvideele trebuie sa fie însoţite de un document de identificare în conformitate cu norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 10/2003 , ce transpune în legislaţia nationala Decizia Comisiei 93/623/CE sau cu Decizia Comisiei 2000/68/CE ;
2.1.5. medicul veterinar de serviciu trebuie sa fie informat despre ruta înainte de plecare;
2.1.6. ecvideele trebuie sa fie ingrijite şi tratate cu un dezinfectant eficient;
2.1.7. ecvideele trebuie sa fie transportate într-un mijloc de transport special pentru ecvine, care sa fie recunoscut ca atare, curatat şi dezinfectat înainte şi dupã utilizare.
2.2. Controale privind ecvideele în ceea ce priveşte zonele de protecţie şi supraveghere
2.2.1. Circulaţia ecvideelor în afarã zonelor de protecţie şi de supraveghere nu este supusã condiţiilor adiţionale fata de cele ce rezulta din norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 65/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 90/426 .
2.2.2. Circulaţia ecvideelor în interiorul zonelor de protecţie şi de supraveghere stabilite în conformitate cu art. 19 al prezentei norme sanitare veterinare, este supusã urmãtoarelor condiţii:
2.2.2.1. utilizarea de ecvidee ţinute în exploataţii situate în zonele de protecţie şi de supraveghere ce nu deţin animale din speciile receptive, poate fi autorizata în zona de protecţie, supusã mãsurilor de curatare şi dezinfecţie corespunzãtoare şi nu poate fi limitatã în ceea ce priveşte incintele situate în zona de supraveghere;
2.2.2.2. ecvideele pot fi transportate fãrã restrictii în mijloace de transport speciale, cãtre o exploatatie care nu deţine animale din specie receptive;
2.2.2.3. în cazuri excepţionale, Autoritatea Veterinara Centrala a României poate autoriza transportul de ecvidee în mijloace de transport desemnate sau înregistrate, dintr-o exploatatie ce nu deţine animale din specii receptive cãtre alta exploatatie ce deţine animale din specii receptive, situata în zona de protecţie, cu condiţia curatarii şi dezinfectiei mijlocului de transport, înainte de încãrcarea animalelor şi înainte de pãrãsirea exploatatiei de destinaţie;
2.2.2.4. circulaţia ecvideelor poate fi permisã pe drumurile publice, pe pãşuni ce aparţin exploataţiilor ce nu deţin animale din specii receptive şi în incinte functionale.
2.2.3. Nu trebuie restrictionate colectarea de material seminal, ovule şi embrioni de ecvine de la animale donatoare din exploataţii din zonele de protecţie şi supraveghere, ce nu deţin animale din speciile receptive, şi transportul de material seminal, ovule şi embrioni de ecvine cãtre ecvine receptoare din exploataţii ce nu deţin animale din speciile receptive.
2.2.4. Vizitele proprietarilor de ecvidee, a medicului veterinar, a celui care face insamantarea şi a potcovarului din exploatatiile din zonele de supraveghere, ce deţin animale din specie receptiva, dar care nu sunt supuse restrictiilor prevãzute la art. 4 şi 10 ale prezentei norme sanitare veterinare, vor fi supuse urmãtoarelor condiţii:
2.2.4.1. Ecvideele sunt ţinute separat de animalele din specii receptive şi accesul persoanelor menţionate anterior la animalele din specie receptiva, este evitat în mod eficace;
2.2.4.2. toţi vizitatorii trebuie sa fie înregistraţi;
2.2.4.3. curatarea şi dezinfectia mijloacelor de transport şi a incaltamintei vizitatorilor.

ANEXA 7
la norma sanitarã veterinara

TRATAMENTUL PRODUSELOR PENTRU A ASIGURA DISTRUGEREA VIRUSULUI FEBREI AFTOASE
PARTEA A
Produse de origine animala
1. Produse din carne ce au fost supuse cel puţin unuia din tratamentele prevãzute în prima coloana a tabelului 1 din anexa nr. 3 la Directiva Consiliului 2002/99/CE .
2. Pieile prelucrate şi neprelucrate, în conformitate cu cerinţele art. 20 şi pct. A(2)(c) sau (d) ale capitolului VI din anexa nr. 8 la norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1774/2002 .
3. Lana de oaie, par de rumegatoare şi par de porc, în conformitate cu cerinţele art. 20 şi pct. A(1) al capitolului VI din anexa nr. 8 norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1774/2002 .
4. Produse derivate de la animale din specii receptive ce au fost supuse:
a) fie unui tratament termic efectuat într-un recipient închis ermetic, cu o valoare F(0) de 3 sau mai mare, sau
b) unui tratament termic în care temperatura la centru atinge cel puţin 70°C timp de cel puţin 60 minute.
5. Sânge şi produse derivate din sânge de la animale din speciile receptive utilizate în scopuri tehnice, inclusiv produse farmaceutice, produse pentru diagnostic în vitro şi reactivi de laborator ce sunt supuşi la cel puţin unul din tratamentele menţionate la punctul B(3)(e)(ii) al Cap. IV din anexa nr. 8 norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1774/2002 .
6. Untura şi grãsimi topite ce au fost supuse tratamentului termic menţionat la pct. B(2)(d)(iv) al Cap. IV din anexa nr. 7 la Norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1774/2002 .
7. Hrana pentru animale de companie şi articolele de masticat pentru caini ce sunt în conformitate cu cerinţele pct. B(2), (3) sau (4) ale capitolului II din anexa nr. 8 la norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1774/2002 .
8. Trofee de vanatoare ale ungulatelor ce sunt în conformitate cu cerinţele punctelor A(1), (3) sau (4) ale capitolului VII din anexa nr. 8 la norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , ce transpune în legislaţia nationala Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 1774/2002 .
9. Membrane naturale care au fost curatate, razuite şi fie sarate cu clorura de sodiu timp de 30 de zile, fie inalbite sau uscate dupã razuire şi au fost protejate de recontaminare dupã tratament.

PARTEA B
Produse ce nu sunt de origine animala
I. Paie şi furaje ce:
a) fie au fost supuse acţiunii:
(i) vaporilor de apa într-o camera închisã cel puţin 10 minute şi la o temperatura minima de 80°C, sau
(ii) vaporilor de formol (formaldehida gaz) produşi într-o camera închisã timp de cel puţin 8 ore la o temperatura minima de 19°C, utilizând soluţii comerciale de concentraţie 35-40%,
b) fie au fost depozitate sub forma de pachete sau baloti în adaposturi ale incintelor situate nu mai aproape de 2 km fata de cel mai apropiat focar de febra aftoasa şi nu sunt eliberate din incinte înainte de cel puţin 3 luni, dupã completarea mãsurilor de curatare şi dezinfecţie prevãzute la art. 11 al prezentei norme sanitare veterinare şi în orice caz, nu înaintea ridicãrii restrictiilor în zona de protecţie.


ANEXA 8
la norma sanitarã veterinara
Partea A
Tratamentul carnii proaspete
1. Carne proaspãta dezosata:
Carnea, dupã cum este descrisã la art. 2 lit. a) al Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/433/CEE , împreunã cu diafragma dar excluzând organe interne, de la care s-a îndepãrtat osul şi principalii ganglioni limfatici accesibili.
2. Organe portionale
- inima, de la care au fost indepartate complet ganglionii limfatici, tesutul conjunctiv şi grasimea aderenta;
- ficatul, de la care au fost indepartate complet ganglionii limfatici, tesutul conjunctiv şi grasimea aderenta;
- muschii maseteri în întregime, incizati în conformitate cu alin. 41(a) al Cap. VIII din anexa nr. 1 la norma sanitarã veterinara, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 64/433/CEE , de la care ganglionii limfatici, tesutul conjunctiv şi grasimea aderenta au fost complet indepartate;
- limba cu epiteliu, fãrã os, cartilagiu şi amigdale;
- pulmoni de la care traheea şi ganglionii limfatici bronhici şi mediastinali şi bronhiile principale au fost indepartate;
- alte organe fãrã os sau cartilaj de la care ganglionii limfatici, tesutul conjunctiv, grasimea aderenta şi mucoasele au fost complet indepartate.
3. Maturarea:
- maturarea carcaselor la o temperatura mai mare de +2°C timp de cel puţin 24 de ore;
- valoarea pH-ului masurata în mijlocul muschiului Longissimus dorsi mai mica de 6,0.
4. Mãsurile eficiente trebuie sa fie aplicate pentru a evita contaminarea incrucisata.

Partea B
Mãsuri suplimentare aplicabile producţiei de carne proaspãta de la animale din speciile receptive ce provin din zona de supraveghere
1. Carnea proaspãta, excluzând capete, viscere şi organe destinate punerii pe piata, în afarã zonei de protecţie şi de supraveghere, trebuie sa fie produsã în conformitate cu cel puţin una din urmãtoarele condiţii suplimentare:
a) în cazul rumegatoarelor:
(i) animalele au fost supuse controalelor prevãzute la art. 22 alin. (2) al prezentei norme sanitare veterinare, şi
(ii) carnea este supusã tratamentului prevãzut la pct. 1, 3 şi 4 ale partii A din anexa nr. 8 la prezenta norma sanitarã veterinara;
b) în cazul tuturor animalelor din specii receptive:
(i) animalele au fost permanent în exploatatie cel puţin 21 de zile şi sunt identificate astfel încât sa permitã urmãrirea exploatatiei de origine şi
(ii) animalele au fost supuse controalelor prevãzute la art. 22 alin (2) al prezentei norme sanitare veterinare, şi
(iii) carnea este identificata în mod clar, şi reţinutã sub supraveghere oficialã cel puţin 7 zile şi nu este pusã în circulaţie pana ce a fost oficial exclusa orice suspiciune de infectie cu virusul febrei aftoase în exploatatia de origine, la sfârşitul perioadei de reţinere.
c) în cazul tuturor animalelor din specii receptive:
(i) animalele au fost ţinute timp de 21 de zile în exploatatia de origine, timp în care, nici un animal din specie receptiva la febra aftoasa nu a fost introdus în exploatatie, şi
(ii) animalele au fost supuse controalelor prevãzute la art. 22 alin. (2) al prezentei norme sanitare veterinare în 24 ore de la încãrcare, şi
(iii) probele prelevate în conformitate cu cerinţele statistice prevãzute la pct. 2.2 din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitarã veterinara au fost testate cu rezultat negativ printr-un test în vederea detectarii anticorpilor impotriva virusului febrei aftoase, în decurs de 48 de ore de la încãrcare, şi
(iv) carnea este reţinutã sub control oficial timp de 24 de ore şi nu este pusã în circulaţie înainte ca o inspecţie repetatã a animalelor din exploatatia de origine, sa excludã prezenta de animale infectate sau suspecte ca fiind infectate.
2. Organele transate trebuie marcate cu marca de sãnãtate prevãzutã de Directiva Consiliului 2002/99/CE şi trebuie supuse unuia din tratamentele prevãzute la pct. 1 al partii A din anexa nr. 7 la prezenta norma sanitarã veterinara.
3. Alte produse sunt supuse tratamentului prevãzut la art. 30 din prezenta norma sanitarã veterinara.


ANEXA 9
la norma sanitarã veterinara

TRATAMENTUL LAPTELUI PENTRU A ASIGURA DISTRUGEREA VIRUSULUI FEBREI AFTOASE
Partea A
Lapte şi produse lactate destinate consumului uman
Urmãtoarele tratamente sunt recunoscute a furniza garanţii suficiente cu privire la distrugerea virusului febrei aftoase din lapte şi produse lactate destinate consumului uman. Trebuie sa fie luate precautii necesare pentru a evita contactul laptelui sau a produselor lactate cu o sursa potenţiala de virus al febrei aftoasa dupã prelucrare.
1. Laptele destinat consumului uman trebuie sa fie supus la cel puţin unul din urmãtoarele tratamente:
1.1. sterilizare la un nivel de cel puţin F(0)3;
1.2. tratament UHT*1);
___________
*1) UHT (Ultra-High Temperature) = pasteurizare inalta la 132°C timp de cel puţin 1 secunda.

1.3. tratament HTST*2) aplicat de doua ori pentru lapte cu un pH egal sau superior valorii 7,0;
___________
*2) HTST (High Temperature Short Time) - pasteurizare ultrarapida la temperatura de 72°C timp de cel puţin 15 secunde sau pasteurizare echivalenta ce da o reactie negativa la un test pentru fosfataza.

1.4. tratament HTST al laptelui cu un pH mai mic de 7,0;
1.5. HTST combinat cu alt tratament fizic prin:
1.5.1. fie scãderea pH-ului sub 6 timp de cel puţin 1 ora;
1.5.2. fie încãlzire suplimentarã la 72°C sau mai mult, combinata cu desicarea.
2. Produsele lactate trebuie sa fie supuse unuia din tratamentele de mai sus sau sa fie produse din lapte tratat în conformitate cu pct. 1.
3. Oricare alt tratament va fi decis în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, în special în ceea ce priveşte produsele pe baza de lapte crud ce sunt supuse unei perioade prelungite de maturare ce include o scãdere a pH-ului sub 6.

Partea B
Lapte şi produse lactate ce nu sunt destinate consumului uman şi lapte şi produse lactate destinate consumului animal
Urmãtoarele tratamente sunt recunoscute a furniza garanţii suficiente cu privire la distrugerea virusului febrei aftoase din lapte şi din produsele lactate ce nu sunt destinate consumului uman sau destinate consumului animalelor. Trebuie sa se ia precautii necesare pentru a evita contactul laptelui sau a produselor din lactate cu o sursa potenţiala de virus al febrei aftoasa dupã prelucrare.
1. Laptele ce nu este destinat consumului uman şi laptele destinat consumului animalelor trebuie sa fie supus cel puţin unuia din urmãtoarele tratamente:
1.1. sterilizare la un nivel de cel puţin F(0)3;
1.2. UHT*1) combinat cu alt tratament fizic menţionat fie în pct. 1.4.1 fie în pct. 1.4.2;
___________
*1) UHT (Ultra-High Temperature) = pasteurizare inalta la 132°C timp de cel puţin 1 secunda.

1.3. HTST*2) aplicat de doua ori;
___________
*2) HTST (High Temperature Short Time) = pasteurizare ultrarapida la temperatura de 72°C timp de cel puţin 15 secunde sau pasteurizare echivalenta ce da o reactie negativa la un test pentru fosfataza.

1.4. HTST combinat cu alt tratament fizic prin:
1.4.1. fie scãderea pH-ului sub 6 cel puţin 1 ora,
1.4.2. fie încãlzire suplimentarã la 72°C sau mai mult, combinata cu desicarea.
2. Produsele lactate trebuie sa fie supuse unuia din tratamentele de mai sus sau sa fie produse din lapte tratat în conformitate cu pct. 1.
3. Înaintea transportului cãtre exploatatia de porcine, zerul destinat alimentaţiei animalelor din speciile receptive şi produs din lapte tratat dupã cum este descris la pct. 1, trebuie sa fie colectat la cel puţin 16 ore dupã coagularea laptelui şi pH-ul acestuia trebuie sa fie înregistrat ca fiind mai mic de 6,0.


ANEXA 10
la norma sanitarã veterinara
CRITERII PENTRU DECIZIA DE A APLICA VACCINAREA PREVENTIVÃ ŞI LINII DIRECTOARE PENTRU PROGRAMELE DE VACCINARE DE NECESITATE
1. Criterii pentru decizia de a aplica vaccinarea preventivã(*)


 ┌───────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
 │                               │                   Decizie                    │
 │           Criterii            ├───────────────────────┬──────────────────────┤
 │                               │   Pentru vaccinare    │ Impotriva vaccinarii │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │   Densitatea populaţiei de    │        Inalta         │        Joasa         │
 │       animale receptive       │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │  Principalele specii clinic   │        Porcine        │     Rumegatoare      │
 │           afectate            │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │   Miscarea animalelor sau a   │                       │                      │
 │produselor potenţial infectate │        Dovezi         │    Nici o dovada     │
 │  în afarã zonei de protecţie  │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Probabilitatea de rãspândire a │                       │                      │
 │   virusului din exploatatia   │        Inalta         │ Scãzutã sau absenta  │
 │  infectata, pe calea aerului  │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │     Vaccin corespunzãtor      │      Disponibil       │  Nu este disponibil  │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │      Originea focarelor       │      Necunoscutã      │      Cunoscutã       │
 │        (trasabilitate)        │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Curba de incidenta a focarelor │    Creştere rapida    │ Puţin pronunţatã sau │
 │                               │                       │   uşor ascendenta    │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │     Distribuţia focarelor     │         Ampla         │       Limitatã       │
 │                               │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │Reactia publica la politica de │                       │                      │
 │  eradicare totalã (stamping   │       Puternica       │        Slabã         │
 │             out)              │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │   Acceptarea regionalizarii   │          Da           │          Nu          │
 │        dupã vaccinare         │                       │                      │
 └───────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘
 
   (*) În conformitate cu raportul Comitetului Ştiinţific privind Sãnãtatea
   Animala 1999
 
   2. Criterii suplimentare pentru decizia de a introduce vaccinarea
      de necesitate
 ┌───────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
 │                               │                   Decizie                    │
 │           Criterii            ├───────────────────────┬──────────────────────┤
 │                               │   Pentru vaccinare    │ Impotriva vaccinarii │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │   Acceptarea regionalizarii   │       Cunoscutã       │     Necunoscutã      │
 │     de cãtre ţãrile terţe     │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │     Evaluarea economicã a     │Dacã este previzibil ca│ Dacã este previzibil │
 │    strategiilor de control    │o strategie de control │  ca o strategie de   │
 │    ce intra în competiţie     │   fãrã vaccinare de   │ control cu vaccinare │
 │                               │necesitate ar putea sa │de necesitate ar putea│
 │                               │ conducã la o creştere │   sa conducã la o    │
 │                               │    semnificativã a    │creştere semnificativã│
 │                               │ pierderilor economice │    a pierderilor     │
 │                               │în sectoarele agricole │     economice în     │
 │                               │     şi neagricole     │sectoarele agricole şi│
 │                               │                       │      neagricole      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │   Este previzibil ca regula   │                       │                      │
 │   de 24/48 de ore nu poate    │          Da           │          Nu          │
 │    fi efectiv implementata    │                       │                      │
 │ timp de 2 zile consecutiv*1)  │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │    Impactul psihologic şi     │                       │                      │
 │    social semnificativ al     │          Da           │          Nu          │
 │   politicii de stamping out   │                       │                      │
 │             total             │                       │                      │
 ├───────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
 │ Existenta de exploataţii mari │                       │                      │
 │ de creştere intensiva într-o  │          Da           │          Nu          │
 │  zona cu o densitate mica a   │                       │                      │
 │          efectivului          │                       │                      │
 └───────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘



*1) regula de 24/48 de ore înseamnã:
(a) efectivele infectate din exploatatiile menţionate la art. 10 nu pot fi eliminate în 24 de ore dupã confirmarea bolii, şi
(b) taierea cu prioritate a animalelor ce ar putea sa fie infectate sau contaminate nu poate fi efectuatã în siguranta în mai puţin de 48 de ore.

3. Definitia Zonelor de Efective Dens Populate (DPLAs)
3.1. Atunci când se decide asupra mãsurilor ce trebuie luate în aplicarea prezentei norme sanitare veterinare şi în special mãsurile prevãzute la art. 50 alin. (2), Autoritatea Veterinara Centrala a României suplimentar unei evaluãri epidemiologice c
omplete, considera definiţiile DPLAs asa cum sunt prevãzute la pct. 3.2 sau dupã caz, prevãzute la art. 2 (u) al Directivei Consiliului 2001/89/CE , şi utilizeazã definitia ce este mai stricta.
Definitia poate fi modificatã în lumina noilor mãrturii ştiinţifice în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
3.2. Animale din specii receptive
În cazul animalelor din specii receptive o Zona de Efective Dens Populata (DPLA) trebuie sa fie o zona geograficã cu o raza de 10 km în jurul unei exploataţii ce conţine animale din specii receptive, suspecte de a fi infectate sau infectate cu virusu
l febrei aftoase, unde exista o densitate de animale din speciile receptive mai mare de 1000 capete/km^2. Exploatatia în cauza trebuie sa fie situata fie într-o subregiune, dupã cum este definitã de art. 2 lit. (s) al prezentei norme sanitare ve^terinare
, unde exista o densitate de animale din specii receptive mai mare de 450 capete/km2 sau la o distanta mai mica de 20 km fata de o astfel de subregiune.


ANEXA 11
la norma sanitarã veterinara
Partea A
Laboratorul naţional autorizat pentru a manipula virusul viu al febrei aftoase


 ┌───────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────┐
 │Statul membru unde este│                               │                      │
 │  situat laboratorul   │                               │  Statele membre ce   │
 ├──────────┬────────────┤           Laborator           │utilizeazã serviciile │
 │   Cod    │  Denumire  │                               │    laboratorului     │
 │   ISO    │            │                               │                      │
 ├──────────┼────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────┤
 │    RO    │  România   │  Institutul de Diagnostic şi  │       România        │
 │          │            │  Sãnãtate Animala, Bucureşti  │                      │
 └──────────┴────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────────┘



PARTEA B
Laboratoare autorizate pentru a manipula virusul viu al bolii aftoase pentru producţia de vaccin


 ────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────
           Stat membru           │                  Producãtor
 ────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────
 Germania                        │Bayer AG, Koln
 ────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────
 Franta                          │Merial, S.A.S., Laboratoire IFFA, Lyon
 ────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────
 Olanda                          │CIDC-Lelystad, Central Institute for Animal
                                 │Disease Control, Leiystad
 ────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────
 Regatul Unit al Marii           │Merial, S, A.S., Pirbright Laboratory,
 Britanii                        │Pirbright
 ────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────




ANEXA 12
la norma sanitarã veterinara

STANDARDE DE BIOSECURITATE PENTRU LABORATOARE ŞI UNITÃŢI CE MANIPULEAZA VIRUSUL VIU AL FEBREI AFTOASE
1. Laboratoarele şi unitãţile ce manipuleaza virusul viu al febrei aftoase trebuie sa îndeplineascã sau sa depãşeascã cerinţele minime stabilite de "Manualul de Standarde pentru Laboratoare ce lucreazã cu virusul febrei aftoase în vitro şi în vivo" stabilit de Comisia Europeanã pentru controlul febrei aftoase la Roma, în aprilie 1985 la a 26-a sesiune şi asa cum a fost modificat în 1993.
2. Laboratoarele şi unitãţile ce manipuleaza virusul viu al febrei aftoase trebuie sa fie supuse la cel puţin doua inspecţii în decurs de 5 ani, una din inspecţii fiind efectuatã neanuntat.
3. Echipa de inspecţie va cuprinde cel puţin:
- un expert de la Comisie,
- un expert în febra aftoasa,
- un expert independent pentru probleme de biosecuritate în laboratoare expuse riscurilor microbiologice.
4. Echipa de inspecţie trebuie sa trimitã un raport Comisiei şi statelor membre ale Uniunii Europene în conformitate cu Decizia Comisiei 98/139/CE .


ANEXA 13
la norma sanitarã veterinara

TESTE DE DIAGNOSTIC ŞI STANDARDE PENTRU FEBRA AFTOASA ŞI PENTRU DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL ALTOR BOLI VEZICULOASE VIRALE

În contextul prezentei anexe un "test" se referã la o procedura de diagnostic de laborator şi un "standard" la un reagent de referinta, ce a devenit un standard acceptat la nivel internaţional ca urmare a unei proceduri de testare comparativa efectuatã în mai multe laboratoare diferite.

Partea A
Teste de diagnostic
1. Proceduri recomandate
Testele de diagnostic descrise în Manualul OIE, ca "teste prescrise" pentru comerţul internaţional, constituie teste de referinta pentru diagnosticul unei boli veziculoase în cadrul Comunitãţii. Laboratorul naţional trebuie sa adopte standarde şi teste cel puţin la fel de stricte precum cele definite în Manualul OIE.
Comisia Europeanã poate sa adopte proceduri de testare mai stricte decât cele definite în Manualul OIE, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
2. Proceduri alternative
Utilizarea testelor definite în Manualul OIE ca "Teste alternative" sau a altor teste ce nu sunt incluse în Manualul OIE este permisã cu condiţia ca performanta testului sa egaleze sau sa depãşeascã sensibilitatea şi specificitatea parametrilor stabiliţi în Manualul OIE sau la anexele legislaţiei comunitare, oricare din acestea este mai stricta. Laboratorul naţional ce obţine rezultate în scopul comerţului naţional, intracomunitar sau internaţional trebuie sa obţinã şi sa pãstreze evidentele necesare pentru a demonstra conformitatea acestor proceduri de testare cu cerinţele comunitare sau cu cerinţele OIE relevante.
3. Standarde şi controlul calitãţii
Laboratorul naţional trebuie sa participe la exercitii periodice de standardizare şi de asigurare externa al calitãţii organizate de Laboratorul Comunitar de Referinta.
În cadrul unor astfel de exercitii, Laboratorul Comunitar de Referinta poate tine cont de rezultatele obţinute de un Laborator Naţional ce a participat la un exerciţiu de asigurare a calitãţii organizat de una din organizaţiile internaţionale responsabile pentru asigurarea externa a calitãţii diagnosticului bolilor virale veziculoase, ca de exemplu OIE, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultura şi Alimentaţie (FAO) sau Agenţia Internationala de Energia Atomica, în cadrul unei perioade de timp rezonabile.
Laboratorul naţional trebuie sa aplice programe interne de asigurare a calitãţii. Specificarea unor astfel de programe poate fi stabilitã în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. Pana la adoptarea prevederilor detaliate, trebuie sa se aplice specificaţiile liniilor directoare ale OIE pentru Evaluarea Calitãţii unui Laborator (Standarde OIE ale Comisiei, septembrie 1995).
În cadrul asigurãrii calitãţii, laboratorul naţional trebuie sa demonstreze conformitatea testelor utilizate de rutina cu cerinţele pentru sensibilitate şi specificitate definite în Manualul OIE sau în anexa nr. 14 la prezenta norma sanitarã veterinara, oricare este mai stringenta.
4. Proceduri pentru adoptarea şi revizuirea testelor şi standardelor pentru diagnosticul bolilor virale veziculoase
Trebuie sa fie adoptate teste şi standarde pentru diagnosticul bolilor virale veziculoase în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
Comisia Europeanã poate lua în considerare sfatul ştiinţific elaborat în cadrul intalnirilor laboratoarelor naţionale organizate prin Laboratorul Comunitar de Referinta.
5. Procedura de conformitate
Datele obţinute în urma exerciţiilor de asigurare a calitãţii externe şi de standardizare organizate de Laboratorul Comunitar de Referinta trebuie sa fie evaluate la intalnirea anuala a laboratoarelor naţionale şi comunicate Comisiei pentru revizuirea listei laboratoarelor naţionale dupã cum sunt stabilite la Partea A din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara.
Acele laboratoare ale cãror teste nu îndeplinesc cerinţele prescrise pentru sensibilitate şi specificitate trebuie sa fie solicitate de Comisie pentru a adapta procedurile acestora în cadrul unei perioade de timp corespunzãtoare pentru a se asigura ca aceste cerinţe sunt îndeplinite. Incapacitatea de a demonstra ca nivelul cerut de eficienta în limita de timp cerutã are ca rezultat pierderea recunoaşterii în cadrul Comunitãţii a tuturor testelor efectuate dupã respectivul termen.
6. Selecţia şi transportul probelor
O mica cantitate (alicota) de material din teren trebuie sa fie trimisa la unul din laboratoarele listate la Partea A din anexa nr. 11 la prezenta norma sanitarã veterinara. Totuşi atunci când astfel de probe nu sunt disponibile sau nu sunt corespunzãtoare pentru transport, este acceptabil materialul din pasaje pe animal obţinut de la aceeaşi specie gazda sau material obţinut dintr-un numãr mic de pasaje de culturi celulare.
Trebuie sa fie prevãzut istoricul materialului din pasaje pe animal sau pe culturi celulare.
Probele pentru diagnosticul virozelor veziculoase pot fi transportate la 4°C dacã timpul de transport anticipat cãtre laboratorul de destinaţie este mai mic de 24 de ore.
Pentru probe esofagiene-faringiene (obţinute prin metoda "probang") se recomanda transportul pe gheaţa carbonica sau azot lichid, în special dacã nu pot fi excluse întârzierile de la aeroport.
Se impun precautii speciale pentru impachetarea sigura a materialului provenit de la cazuri suspecte de febra aftoasa atât în cazul transportului în interiorul tarii cat şi între diferite tari. Aceste recomandãri sunt în principal desemnate sa previnã spargerea şi scurgerea din recipiente şi riscul de contaminare, dar sunt de asemenea importante pentru a se asigura ca probele sosesc în stare satisfãcãtoare. Dozele de congelare (ice-packs) sunt preferabile bucatilor de gheaţa pentru a preveni posibilitatea pierderii apei din pachete.
Înainte de expedierea probelor trebuie sa se stabileascã un acord de primire cu laboratorul receptor, anterior anunţãrii sosirii.
Trebuie sa fie asigurata conformitatea cu reglementãrile de import şi export ale statelor membre în cauza.

Partea B
Standarde
Protocoalele menţionate de Manualul OIE prevãd proceduri de referinta pentru izolarea virusului, detectarea antigenului şi a anticorpilor pentru bolile veziculoase.
1. Febra aftoasa
1.1. Detectarea antigenului
Standardele pentru detectarea antigenului viral al febrei aftoase trebuie sa fie stabilite în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene dupã consultarea Laboratorului Comunitar de Referinta.
Antigenele inactivate standardizate, din toate cele 7 serotipuri sunt disponibile de la Laboratorul Mondial de Referinta pentru febra aftoasa (WRL) al OIE/FAO.
Laboratorul naţional trebuie sa se asigure ca sistemul sau de detectie a antigenelor este în conformitate cu aceste standarde minime. Acestea trebuie, unde este necesar, sa se consulte cu Laboratorului Comunitar de Referinta privind dilutiile acestor antigene ce trebuie utilizate ca şi martori intens şi slab pozitivi.
1.2. Izolarea virusului
Standardele pentru detectarea virusului febrei aftoase trebuie sa fie stabilite în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene dupã consultarea Laboratorului Comunitar de Referinta.
Izolatele din virusurile febrei aftoase sunt disponibile la Laboratorul Mondial de Referinta.
Laboratorul naţional de referinta trebuie sa se asigure ca sistemele de culturi celulare ce se utilizeazã pentru izolarea virusului sunt sensibile la o gama intreaga de serotipuri şi tulpini pentru care laboratorul menţine capacitatea de diagnostic.
1.3. Metode de detectare a acidului nucleic
Standardele pentru detectarea ARN-ului viral pentru febra aftoasa trebuie sa fie stabilite în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene dupã consultarea Laboratorului Comunitar de Referinta.
Comisia poate stabili ca pentru viitoare standardizari, sa fie efectuatã testarea comparativa între laboratoarele naţionale a sensibilitãţii metodelor de detectare a ARN-ului.
Comisia poate stabili, având în vedere dificultãţile practice de stocare a acizilor nucleici pentru perioade prelungite de timp, ca Laboratorul Comunitar de Referinta sa furnizeze reactivi ce asigura calitatea standardizata pentru detectarea ARN-ului viral al febrei aftoase.
1.4. Detectarea anticorpilor (proteine structurale)
Standardele pentru detectarea anticorpilor fata de virusul febrei aftoase trebuie sa fie stabilite în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene dupã consultarea Laboratorului Comunitar de Referinta.
În 1998 la "Faza XV a FAO, Exerciţiu de standardizare în detectarea anticorpilor febrei aftoase", au fost definite antiseruri standardizate pentru tipurile de virus de febra aftoasa O1-Manisa, A22-Iraq şi C-Noville.
Comisia Europeanã poate sa se asigure ca serurile de referinta pentru toate variantele antigenice principale de virus al febrei aftoase sunt adoptate ca rezultat al exerciţiilor de standardizare între Laboratorul Comunitar de Referinta şi laboratoarele naţionale. Aceste seruri de referinta vor fi adoptate ca standarde pentru utilizare de cãtre laboratoarele naţionale din cadrul Comunitãţii.
1.5. Detectarea anticorpilor (proteine non-structurale)
Standardele pentru detectarea anticorpilor fata de virusul febrei aftoase trebuie sa fie stabilite în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene dupã consultarea Laboratorului de Referinta Comunitar.
Comisia Europeanã poate sa se asigure ca serurile de referinta standard sunt adoptate ca rezultat al exerciţiilor de standardizare între Laboratorul Comunitar de Referinta şi laboratoarele naţionale. Aceste seruri de referinta trebuie sa fie adoptate ca standarde pentru utilizare de cãtre laboratoarele naţionale din cadrul Comunitãţii.
2. Boala veziculoasa a porcului (BVP)
Diagnosticul bolii veziculoase a porcului trebuie sa fie efectuat în conformitate cu Norma sanitarã veterinara privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 484/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 878 din 5 decembrie 2002, ce transpune în legislaţia nationala Decizia Comisiei 2000/428/CE .
3. Alte boli veziculoase
Acolo unde este necesar, Comisia trebuie sa asigure ca standardele pentru diagnosticul de laborator al stomatitei veziculoase sau exantemului veziculos al suinelor sunt stabilite în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
Autoritatea veterinara centrala a României poate menţine capacitatea laboratorului pentru a diagnostica alte boli veziculoase virale în afarã de febra aftoasa şi boala veziculoasa a porcului, spre ex. stomatite veziculoase şi exantemul veziculos al suinelor. Laboratoarele naţionale ce doresc sa menţinã o capacitate de diagnostic pentru aceste virusuri pot obţine reagenti de referinta de la Laboratorul Mondial de Referinta pentru febra aftoasa, Pirbright sau de la laboratorul de referinta al OIE competent.


ANEXA 14
la norma sanitarã veterinara

BANCA COMUNITARA DE ANTIGENE ŞI VACCINURI
1. Condiţii pentru furnizarea şi stocarea antigenelor concentrate inactivate furnizate bãncii comunitare de vaccinuri şi antigene:
a) fiecare antigen consta într-un lot unic omogen;
b) fiecare lot este împãrţit pentru a permite sa fie stocat în doua locuri geografice separate sub responsabilitatea incintelor desemnate ale bãncii comunitare de vaccinuri şi antigene;
c) antigenul îndeplineşte cel puţin cerinţele Farmacopeii Europene şi prevederile relevante ale Manualului OIE;
d) principiile bunei practici de fabricaţie sunt menţinute pe toatã durata procesului de producţie şi acesta trebuie sa includã stocarea şi finalizarea vaccinului reconstituit din antigenele stocate;
e) dacã nu se specifica altfel în textele la care s-a referit lit. c), antigenul este purificat pentru a îndepãrta proteinele nestructurale ale virusului febrei aftoase. Purificarea trebuie cel puţin sa asigure ca, în fapt, conţinutul rezidual al proteinelor nestructurale din vaccinurile reconstituite dintr-un astfel de antigen nu induce niveluri detectabile de anticorpi impotriva proteinelor nestructurale la animalele ce au primit o vaccinare iniţialã şi una ulterioara.
2. Condiţii pentru formularea, finisarea, îmbutelierea, etichetarea şi livrarea vaccinurilor reconstituite din antigen inactivat concentrat furnizat bãncii comunitare de vaccin şi antigen:
a) formularea rapida în vaccinuri a antigenului;
b) producerea unui vaccin sigur, steril şi eficient cu un potenţial de cel puţin 6 DT50 în conformitate cu testele prescrise de Farmacopeea Europeanã şi corespunzãtoare pentru utilizare în caz de vaccinare de necesitate a rumegatoarelor şi porcinelor;
c) o capacitate de a formula din antigenul inactivat concentrat din stoc:
(i) pana la 1 milion de doze de vaccin în cadrul a patru zile de la instruirea din partea Comisiei;
(ii) suplimentar, pana la 4 milioane de doze de vaccin în cadrul a 10 zile de la instruirea din partea Comisiei;
(d) imbuteliere rapida, etichetare şi distribuţie a vaccinului în conformitate cu necesitãţile specifice ale zonei unde urmeazã sa se efectueze vaccinarea.


ANEXA 15
la norma sanitarã veterinara

FUNCŢIILE ŞI ÎNDATORIRILE LABORATORULUI NAŢIONAL
Funcţiile şi îndatoririle laboratorul naţional pentru febra aftoasa şi alte boli veziculoase menţionate la art. 65 sunt urmãtoarele:
1. Laboratorul naţional ce manipuleaza virus viu al febrei aftoase trebuie sa funcţioneze în condiţii de inalta securitate stabilite de "Manualul de Standarde pentru Laboratoare ce lucreazã cu virusul febrei aftoase în vitro şi în vivo" stabilit de Comisia Europeanã pentru controlul febrei aftoase, la Roma în 1985 la a 26-a sesiune, asa cum este modificat de apendixul 6(ii) a Raportului Sesiunii a 30-a de la Roma, în 1993.
2. Laboratorul naţional trebuie sa furnizeze un serviciu continuu pentru diagnosticarea bolilor veziculoase virale şi trebuie sa fie echipat şi calificat pentru furnizarea unui diagnostic iniţial rapid.
3. Laboratorul naţional trebuie sa dispunã de tulpini inactivate de referinta din toate serotipurile de virus al febrei aftoase şi de seruri imune impotriva virusurilor, precum şi de alţi reagenti necesari pentru un diagnostic rapid. Trebuie sa fie în mod constant disponibile culturi de celule corespunzãtoare pentru confirmarea unui diagnostic negativ.
4. Laboratorul naţional trebuie sa fie dotat şi calificat pentru supravegherea serologica pe scara larga.
5. În toate focarele primare suspecte, probele corespunzãtoare trebuie sa fie recoltate şi transportate rapid, în conformitate cu un protocol stabilit, cãtre laboratorul naţional. În anticiparea unei suspiciuni de febra aftoasa, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca echipamentul şi materialele necesare pentru colectarea şi transportul probei cãtre un laborator naţional sunt depozitate pregãtite, la puncte locale.
6. Caracterizarea genomica şi tipizarea antigenica trebuie sa fie efectuate pentru toate virusurile responsabile pentru o noua aparitie a bolii în Comunitate sau România. Acestea pot fi efectuate de cãtre laboratorul naţional dacã exista facilitãţi. În caz contrar, cat mai curând posibil, laboratorul naţional trebuie sa trimitã o proba de virus de la cazul de infectie primara cãtre laboratorul de referinta comunitar pentru confirmare şi caracterizare ulterioara, ce include o recomandare privind inrudirea antigenica a tulpinii izolate din teren cu tulpinile vaccinale conservate în bãncile de antigen şi vaccin comunitare. Aceeaşi procedura trebuie sa fie urmatã pentru virusurile primite de laboratoarele naţionale din tari terţe atunci când caracterizarea virusului este probabil sa fie în beneficiul Comunitãţii.
7. Laboratorul naţional trebuie sa furnizeze date referitoare la boala serviciului veterinar naţional ce va transmite aceste date Laboratorului Comunitar de Referinta.
8. Laboratorul naţional trebuie sa colaboreze cu Laboratorul Comunitar de Referinta pentru a asigura ca membrii secţiunii de teren a serviciilor veterinare naţionale au posibilitatea de observare a cazurilor clinice de febra aftoasa în laboratoarele naţionale, ca parte a instruirii lor.
9. Laboratorul naţional trebuie sa colaboreze cu Laboratorul Comunitar de Referinta şi alte laboratoare naţionale pentru a dezvolta metode de diagnostic imbunatatite şi a schimba materiale şi informaţii relevante.
10. Laboratorul naţional participa la exercitii de asigurare a calitãţii externe şi de standardizare organizate de Laboratorul Comunitar de Referinta.
11. Laboratorul naţional utilizeazã teste şi standarde ce îndeplinesc sau depãşesc criteriile stabilite în anexa nr. 13 la prezenta norma sanitarã veterinara. Laboratorul naţional trebuie sa furnizeze Comisiei, la cerere, informaţii ce demonstreaza ca testele în uz îndeplinesc sau depãşesc cerinţele.
12. Laboratorul naţional trebuie sa aibã competenta sa identifice toate virusurile bolilor veziculoase şi virusul encefalomiocarditei pentru a evita întârzieri în diagnostic şi prin urmare, întârzieri în implementarea mãsurilor de control de cãtre autoritãţile competente.
13. Laboratorul naţional trebuie sa coopereze cu alte laboratoare desemnate de Autoritatea Veterinara Centrala a României pentru efectuarea de teste, de exemplu teste serologice, ce nu implica manipularea de virus viu al febrei aftoase. Aceste laboratoare nu trebuie sa efectueze detectarea virusului în probe prelevate de la cazuri suspecte de boli veziculoase. Astfel de laboratoare nu sunt nevoite sa respecte standardele de biosecuritate menţionate la pct. 1 din anexa nr. 12 la prezenta norma sanitarã veterinara, dar trebuie sa aibã stabilite proceduri ce asigura ca este prevenita eficace posibila rãspândire a virusului bolii aftoase. Probele ce dau rezultate neconcludente la teste trebuie sa fie transmise laboratorului naţional de referinta pentru efectuarea testelor de confirmare.


ANEXA 16
la norma sanitarã veterinara

FUNCŢIILE ŞI ÎNDATORIRILE UNUI LABORATOR COMUNITAR DE REFERINTA PENTRU FEBRA AFTOASA
Funcţiile şi îndatoririle laboratorului comunitar de referinta pentru febra aftoasa sunt urmãtoarele:
1. Sa asigure legatura între laboratoarele naţionale ale statelor membre şi sa furnizeze metode optime pentru diagnosticul febrei aftoase în efectiv, şi diagnosticul diferential al altor boli virale veziculoase atunci când este necesar pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, în special prin:
1.1. primirea în mod regulat de probe de teren ce provin din statele membre şi tari legate comercial sau geografic de Uniunea Europeanã în ceea ce priveşte comerţul cu animale din speciile receptive sau produse derivate de la astfel de animale având în vedere monitorizarea situaţiei regionale şi globale a bolii, pentru estimarea şi atunci când este posibil pentru predictia riscului de evoluţie a tulpinilor virale emergente şi situaţii epidemiologice particulare şi determinarea identitãţii virusului, atunci când este necesar, în strânsã colaborare cu laboratorul regional de referinta desemnat de OIE şi WRL (Laboratorul Mondial de Referinta);
1.2. tipizarea şi caracterizarea antigenica şi genomica completa a virusurilor bolilor veziculoase din probele menţionate la pct. 1.1 şi comunicarea unor astfel de investigaţii fãrã întârziere Comisiei, statelor membre şi laboratorului naţional în cauza;
1.3. constituirea şi menţinerea unei colecţii actualizate de tulpini virale ale bolilor veziculoase;
1.4. constituirea şi menţinerea unei colecţii actualizate de seruri specifice impotriva tulpinilor virale ale bolilor veziculoase;
1.5. consilierea Comisiei asupra tuturor aspectelor referitoare la selecţia şi utilizarea tulpinilor de vaccin contra febrei aftoase.
2. Sa susţinã funcţiile laboratoarelor naţionale, în special prin:
2.1. stocarea şi aprovizionarea laboratoarelor naţionale cu reagenti şi materiale pentru utilizare la diagnosticarea febrei aftoase, precum virusuri şi/sau antigene inactivate, seruri standardizate, linii celulare şi alţi reagenti de referinta;
2.2. menţinerea expertizei privind virusul febrei aftoase şi a altor virusuri potrivite pentru a permite un diagnostic diferential rapid;
2.3. promovarea armonizarii diagnosticului şi asigurarea experienţei testarii în cadrul Comunitãţii prin organizarea şi operarea probelor comparative periodice şi exerciţiilor pentru asigurarea externa a calitãţii privind diagnosticul febrei aftoase la nivel comunitar şi transmiterea periodicã a rezultatelor unor astfel de probe cãtre Comisie, statele membre şi laboratoarele naţionale;
2.4. efectuarea studiilor de cercetare în scopul dezvoltãrii metodelor imbunatatite de combatere a bolii în colaborare cu laboratoarele naţionale şi în conformitate cu planul anual de activitate al laboratorului comunitar de referinta.
3. Sa furnizeze informaţii şi sa efectueze o instruire ulterioara, în special prin:
3.1. colectare de date şi informaţii privind metode de diagnostic şi diagnostic diferential utilizate în laboratoarele naţionale şi distribuirea unor astfel de informaţii cãtre Comisie şi statele membre;
3.2. elaborarea şi implementarea dispoziţiilor necesare pentru instruirea ulterioara a experţilor în laboratoare de diagnostic în scopul armonizarii tehnicilor de diagnostic;
3.3. actualizarea progreselor epidemiologice ale febrei aftoase;
3.4. organizarea unei intalniri anuale, unde reprezentanţii laboratoarelor naţionale pot revizui tehnici de diagnostic şi progresul coordonãrii.
4. Sa realizeze experimente de teren cu consultarea Comisiei dirijate în scopul unui control imbunatatit al febrei aftoase.
5. Sa revizuiasca conţinutul anexei nr. 13 la prezenta norma sanitarã veterinara ce defineste teste şi standarde pentru diagnosticul febrei aftoase în cadrul Uniunii Europene, la intalnirea anuala a laboratoarelor naţionale de referinta.
6. Sa coopereze cu laboratoarele naţionale de referinta ale ţãrilor candidate în conformitate cu prezenta anexa.
7. Laboratorul Comunitar de Referinta trebuie sa funcţioneze în conformitate cu condiţiile recunoscute de securitate stricta a bolii dupã cum este indicatã de actul "Standarde Minime pentru Laboratoare ce lucreazã cu virusul febrei aftoase în vitro şi în vivo" stabilit de Comisia Europeanã pentru controlul febrei aftoase, la Roma în 1985 la a 26-a sesiune, asa cum este modificat de apendixul 6(ii) a Raportului Sesiunii a 30-a a Comisiei Europene pentru controlul febrei aftoase 1993, la care se referã anexa nr. 12 la prezenta norma sanitarã veterinara.
8. Laboratorul comunitar de referinta trebuie sa furnizeze asistenta Comisiei dacã aceasta solicita, privind mãsurile de securitate ale bolii necesare sa fie luate de laboratoarele naţionale în materie de diagnostic al febrei aftoase.


ANEXA 17
la norma sanitarã veterinara
CRITERII ŞI CERINŢE PENTRU PLANURILE DE CONTINGENTA
Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca planurile de contingenta îndeplinesc cel puţin urmãtoarele cerinţe:
1. Trebuie sa fie prevãzute dispoziţii pentru a asigura puterea legalã necesarã pentru implementarea planurilor de contingenta şi pentru a permite o campanie de eradicare rapida şi de succes.
2. Trebuie sa fie prevãzute dispoziţii pentru a asigura accesul la fonduri de urgenta, mijloace bugetare şi resurse financiare pentru a acoperi toate aspectele de lupta impotriva unei epizootii de febra aftoasa.
3. Trebuie sa fie stabilit un lant de comanda ce garanteazã un proces rapid şi eficient de luare a deciziilor în relatie cu epizootia febrei aftoase. O unitate centrala de luare a deciziei trebuie sa conducã direcţia de strategii de control în ansamblu şi medicul veterinar şef de serviciu trebuie sa fie un membru al acestei unitãţi.
4. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa fie dispusã sa înfiinţeze imediat un centru naţional funcţional de control al bolii, în cazul unui focar, ce trebuie sa coordoneze implementarea tuturor deciziilor luate de unitatea centrala de luare a deciziei. Un coordonator operational permanent trebuie sa fie desemnat pentru a garanta înfiinţarea imediata a centrului.
5. Trebuie sa fie disponibile planuri detaliate pentru a permite Autoritãţii Veterinare Centrale a României sa fie pregatita pentru înfiinţarea imediata a centrelor locale de control al bolii, în cazul focarelor de febra aftoasa, pentru a implementa mãsurile pentru controlul bolii şi pentru protecţia mediului la nivel local.
6. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa asigure cooperarea între centrul naţional de control al bolii, centrele locale de control al bolii şi autoritãţile şi organele competente ale mediului pentru a se asigura ca sunt corespunzãtor coordonate acţiunile privind problemele de siguranta veterinara şi de mediu.
7. Trebuie sa fie creat un grup operational permanent de experţi, unde este necesar, în colaborare cu statele membre ale Uniunii Europene pentru a menţine expertiza şi pentru a asista autoritãţile relevante în pregãtirea calitativã pentru boala.
8. Trebuie sa fie prevãzute dispoziţii pentru resurse adecvate, ce includ personal, echipament şi capacitatea laboratorului, pentru a asigura o campanie efectivã şi rapida.
9. Trebuie sa fie disponibil un manual de instrucţiuni actualizat. Acesta trebuie sa descrie în detaliu şi într-o maniera cuprinzatoare şi practica toate procedurile acţiunilor, instrucţiunile şi mãsurile de control pentru a fi utilizate în abordarea unui focar de febra aftoasa.
10. Trebuie sa fie disponibile planuri detaliate pentru vaccinarea de necesitate.
11. Personalul trebuie sa fie implicat cu regularitate în:
11.1. instruire privind semne clinice, ancheta epidemiologica şi controlul bolilor epizootice;
11.2. exercitii de alerta în timp real, conduse dupã cum urmeazã:
11.2.1. de 2 ori în cursul unei perioade de 5 ani, din care primul nu trebuie sa înceapã mai târziu de 3 ani dupã autorizarea planului, sau
11.2.2. în cursul unei perioade de 5 ani dupã ce a fost efectiv controlat şi eradicat un focar al unei boli epizootice majore, sau
11.2.3. unul din cele 2 exercitii menţionate la pct. 11.2.1 este înlocuit printr-un exerciţiu în timp real solicitat în cadrul planurilor de contingenta pentru alte boli epidemice majore ce afecteazã animalele terestre, sau
11.2.4. prin derogare de la pct. 11.2.1. şi supus prevederilor corespunzãtoare al planului de contingenta, statele membre având o populaţie limitatã de animale din speciile receptive trebuie sa ia mãsuri pentru participarea şi contribuţia la exerciţiile în timp real efectuate într-un stat membru vecin şi exercitii de alerta sunt efectuate în conformitate cu alin. (g)(ii) din anexa nr. 7 la Norma sanitarã veterinara, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune în legislaţia nationala Directiva Comisiei 2001/89/CE , în ceea ce priveşte toate animalele din specie receptiva la febra aftoasa.
11.3. Instruire în tehnici de comunicare pentru a lua mãsuri în vederea derulãrii campaniilor de constientizare pentru autoritãţi, fermieri şi medici veterinari.
12. Trebuie sa fie pregãtite planuri de contingenta luând în considerare resursele necesare pentru a controla un numãr mare de focare ce apar într-un timp scurt şi ce sunt cauzate de mai multe serotipuri sau tulpini diferite antigenic, dupã cum este necesar, printre altele, în cazul eliberãrii intenţionate a virusului febrei aftoase.
13. Fãrã a prejudicia cerinţele veterinare, trebuie sa fie pregãtite planuri de contingenta în vederea asigurãrii ca, în cazul unui focar de febra aftoasa, orice eliminare masiva a carcaselor animalelor şi a deşeurilor de la animale este realizatã fãrã a pune în pericol sãnãtatea publica şi fãrã a utiliza metode sau procedee ce previn orice daune evitabile mediului şi este realizatã în special:
(i) cu un risc minim pentru sol, aer, ape subterane şi de suprafata, plante şi animale,
(ii) cu un disconfort minim prin zgomot sau miros,
(iii) cu un minim de efecte adverse asupra peisajelor sau a locurilor de interes particular.
14. Astfel de planuri trebuie sa includã identificarea locurilor corespunzãtoare şi acţiunilor pentru tratamentul sau eliminarea carcaselor animalelor şi deşeurilor provenite de la animale în cazul unui focar.
15. Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa se asigure ca sunt informati fermierii, populaţia ruralã şi populaţia în general. Trebuie sa fie asigurat contact direct şi accesibil locuitorilor zonelor afectate - inter alia via helplines, precum şi informaţii prin mass media regionala şi nationala.


ANEXA 18
la norma sanitarã veterinara
PARTEA A
MÃSURI ÎN CAZ DE CONFIRMARE A PREZENTEI FEBREI AFTOASE LA ANIMALE SÃLBATICE
1. De îndatã ce are loc confirmarea unui caz primar de febra aftoasa la animale sãlbatice din speciile receptive, pentru a reduce rãspândirea bolii, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie imediat sa:
a) notifice cazul primar în conformitate cu anexa nr. 2 la prezenta norma sanitarã veterinara;
b) înfiinţeze un grup de experţi compus din medici veterinari, vanatori, biologi şi epidemiologi specializaţi în fauna salbatica. Grupul de experţi trebuie sa asiste Autoritatea Veterinara Centrala a României la:
(i) studierea situaţiei epidemiologice şi definirea zonei infectate, în conformitate cu prevederile stabilite la pct. 4 lit. b), partea B,
(ii) stabilirea mãsurilor corespunzãtoare pentru a fi aplicate în zonele infectate suplimentar celei menţionate la lit. c) şi d); aceste mãsuri pot include suspendarea vanatorii şi o interdicţie privind hranirea animalelor sãlbatice,
(iii) întocmirea planului de eradicare pentru a fi prezentat Comisiei în conformitate cu partea B,
(iv) realizarea de controale de audit pentru a verifica eficacitatea mãsurilor adoptate pentru a eradica febra aftoasa din zone infectate;
c) punã sub supraveghere oficialã imediata exploatatiile ce deţin animale din speciile receptive în zona infectata şi ordonã în special:
(i) sa fie efectuat un recensãmânt oficial al tuturor speciilor şi categoriilor de animale din speciile receptive în toate exploatatiile; recensãmântul trebuie actualizat de cãtre proprietar. Informaţiile conţinute de recensãmânt trebuie sa fie prezentate la cerere şi pot fi verificate la fiecare inspecţie. Totuşi, în ceea ce priveşte exploatatiile în aer liber, primul recensãmânt efectuat poate fi efectuat în baza unei estimari;
(ii) ca toate animalele din specii receptive din exploatatiile situate în zonele infectate sa fie menţinute în locuri imprejmuite sau alte locuri unde pot fi izolate de animalele sãlbatice. Animalele sãlbatice nu trebuie sa aibã acces la nici un material ce poate sa vina ulterior în contact cu animale din speciile receptive din exploataţii;
(iii) ca nici un animal al unei specii receptive sa nu sau sa nu pãrãseascã exploatatia decât în cazul în care este autorizat de autoritatea veterinara competenta, având în vedere situaţia epidemiologica;
(iv) sa fie utilizate mijloace corespunzãtoare de dezinfecţie la intrarea şi la ieşirea din clãdirile unde sunt adapostite animale din specie receptiva şi a exploatatiei însãşi;
(v) sa fie aplicate mãsuri corespunzãtoare de igiena tuturor persoanelor ce intra în contact cu animale sãlbatice, pentru a reduce riscul rãspândirii virusului febrei aftoase, ce poate include o interdicţie temporarã privind persoanele care au intrat în contact cu animalele sãlbatice prin intrarea într-o exploatatie ce deţine animale din specii receptive;
(vi) sa fie testate toate animalele din specii receptive, moarte sau bolnave cu simptome de febra aftoasa, dintr-o exploatatie, în vederea depistarii febrei aftoase;
(vii) sa nu fie adusã nici o parte a vreunui animal salbatic fie gãsit mort fie impuscat, precum şi orice material sau echipament ce ar putea fi contaminat cu virusul febrei aftoase, într-o exploatatie ce deţine un animal din specii receptive;
(viii) nu trebuie sa fie mutate animale din specii receptive, materialul seminal al acestora, embrionii sau ovulele dintr-o zona infectata în scopul comerţului intracomunitar.
d) stabileascã ca toate animalele sãlbatice impuscate sau gãsite moarte în zona infectata definitã sa fie inspectate de cãtre medicul veterinar oficial şi examinate în vederea depistarii febrei aftoase pentru a exclude sau confirma febra aftoasa în conformitate cu definitia focarului la anexa nr. 1 la prezenta norma sanitarã veterinara. Carcasele tuturor animalelor sãlbatice decelate pozitive în ceea ce priveşte febra aftoasa, trebuie sa fie prelucrate sub supraveghere oficialã. Atunci când astfel de testãri se dovedesc negative în ceea ce priveşte febra aftoasa, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa aplice mãsurile stabilite la art. 11 alin. (2) al Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate animala şi de sãnãtate publica referitoare la uciderea vânatului salbatic şi la comercializarea carnii de vanat salbatic aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 119/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 159 din 12 Martie 2003 şi Monitorul Oficial nr. 159 bis din 12 Martie 2003 (anexa) ce transpune în legislaţia nationala Directiva Consiliului 92/45/CEE . Pãrţile ce nu sunt destinate consumului uman trebuie sa fie prelucrate sub supraveghere oficialã;
e) sa asigure ca izolatul de virus al febrei aftoase este supus procedurii de laborator solicitate pentru a identifica tipul genetic de virus şi caracteristicile antigenice ale acestuia în legatura cu tulpinile vaccinale existente.
2. Dacã a apãrut un caz de febra aftoasa la animalele sãlbatice, dintr-o zona a României/unui stat membru al Uniunii Europene apropiatã de teritoriul altui stat membru, statele membre colaboreazã pentru stabilirea mãsurilor de control ale bolii.
3. Prin derogare de la prevederile pct. 1 pot fi adoptate mãsuri specifice în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, dacã a apãrut un caz de febra aftoasa la animale sãlbatice, într-o zona a unui stat membru/României unde creşterea extensiva a animalelor domestice din specia receptiva determina ca anumite prevederi ale pct. 1 al prezentei anexe sa fie inaplicabile.

PARTEA B
PLANURI PENTRU ERADICAREA FEBREI AFTOASE LA ANIMALE SÃLBATICE
1. Fãrã a prejudicia mãsurile stabilite la partea A, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa transmitã Comisiei în 90 de zile de la confirmarea cazului primar de febra aftoasa la animale sãlbatice, un plan scris al mãsurilor luate pentru a eradica boala în zona definitã ca infectata şi a mãsurilor aplicate exploataţiilor din acea zona.
2. Comisia trebuie sa examineze planul pentru a determina dacã acesta permite sa fie obţinute obiectivele dorite. Planul, dupã caz cu amendamente, trebuie autorizat în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. Planul poate fi ulterior amendat sau suplimentat pentru a lua în considerare evoluţia situaţiei.
Dacã aceste amendamente privesc redefinirea zonei infectate, Autoritatea Veterinara Centrala a României se va asigura ca, în fapt, Comisia şi alte state membre sunt informate despre aceste amendamente fãrã întârziere.
Dacã amendamentele se referã la alte prevederi ale planului, Autoritatea Veterinara Centrala a României va transmite planul amendat Comisiei pentru examinare şi posibila autorizare în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
3. Dupã ce au fost autorizate mãsurile prevãzute de planul menţionat la pct. 1, acestea trebuie sa înlocuiascã mãsurile iniţiale stabilite la partea A, la o data ce trebuie decisa atunci când este data autorizarea.
4. Planul menţionat la pct. 1 trebuie sa conţinã informaţii privind:
a) rezultatele investigatiilor epidemiologice şi a controalelor efectuate în conformitate cu partea A şi cu distribuirea geograficã a bolii;
b) o zona infectata definitã în cadrul teritoriului României.
Când se defineste zona infectata, Autoritatea Veterinara Centrala a României trebuie sa ia în consideraţie:
(i) rezultatele investigatiilor epidemiologice efectuate şi distribuirea geograficã a bolii,
(ii) populaţia de animale sãlbatice din zona,
(iii) existenta obstacolelor artificiale sau naturale majore pentru miscarea animalelor sãlbatice;
c) organizarea unei cooperãri strânse între biologi care studiazã viata animalelor sãlbatice, vanatori, organizaţii de vanatoare, servicii de protecţie ale animalelor sãlbatice şi servicii veterinare (sãnãtate animala şi sãnãtate publica);
d) campania de informare ce trebuie sa se deruleze pentru a spori constientizarea vanatorilor cu privire la mãsurile pe care aceştia trebuie sa le adopte în cadrul planului de eradicare;
e) eforturile specifice realizate pentru a determina numãrul şi locaţia grupurilor de animale sãlbatice cu contacte limitate cu alte grupuri de animale sãlbatice în şi în jurul zonei infectate;
f) numãrul aproximativ de grupuri de animale sãlbatice menţionate la lit. (c) şi mãrimea acestora în şi în jurul zonei infectate;
g) eforturi specifice realizate pentru a determina rãspândirea infectiei la animale sãlbatice prin investigarea animalelor sãlbatice impuscate de vanatori sau gãsite moarte şi prin testare de laborator ce include investigaţii epidemiologice pe categorii de varsta;
h) mãsurile adoptate pentru a reduce rãspândirea bolii datoritã miscarii animalelor sãlbatice şi/sau a contactului între grupuri de animale sãlbatice; aceste mãsuri trebuie sa includã o interzicere a vanatorii;
i) mãsurile adoptate pentru a reduce populaţia de animale sãlbatice şi în special animale ţinere din speciile receptiva din populaţii de animale sãlbatice;
j) cerinţele ce trebuie respectate de cãtre vanatori pentru a evita orice rãspândire a bolii;
k) metoda de îndepãrtare a animalelor sãlbatice gãsite moarte sau impuscate, ce trebuie bazatã pe:
(i) prelucrare sub supraveghere oficialã sau
(ii) inspecţie efectuatã de cãtre un medic veterinar oficial şi teste de laborator prevãzute de anexa nr. 13 la prezenta norma sanitarã veterinara. Carcasele animalelor sãlbatice gãsite pozitive în ceea ce priveşte febra aftoasa trebuie prelucrate sub supraveghere oficialã. Atunci când o astfel de testare demonstreaza a fi negativa cu referire la febra aftoasa. Autoritatea Veterinara Centrala a României va aplica mãsurile stabilite la art. art. 11 alin. (2) al normei sanitare veterinare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 119/2003 ce transpune Directiva Consiliului 92/45/CEE . Pãrţile ce nu sunt destinate pentru consum uman trebuie prelucrate sub supraveghere oficialã;
l) ancheta epidemiologica este efectuatã pe fiecare animal salbatic din speciile receptive dacã acesta este gãsit fie mort fie impuscat. Aceasta ancheta trebuie sa includã completarea unui chestionar ce furnizeazã informaţii despre:
(i) zona geograficã unde animalul a fost gãsit mort sau impuscat,
(ii) data la care animalul a fost gãsit mort sau impuscat,
(iii) persoana care a gãsit animalul mort sau l-a impuscat,
(iv) varsta şi sexul animalului,
(v) dacã a fost impuscat: simptome înaintea impuscarii,
(vi) dacã a fost gãsit mort: starea carcasei,
(vii) rezultate de laborator;
m) programe de supraveghere şi mãsuri de prevenire aplicabile exploataţiilor ce deţin animale din specie receptiva, situate în zona infectata definitã şi dacã este necesar, în împrejurimile acestora, ce includ transportul şi miscarea animalelor din speciile receptive în cadrul, de la şi cãtre acea zona; aceste mãsuri vor include cel puţin interzicerea miscarii animalelor din speciile receptive, a materialului seminal al acestora, embrionilor sau ovulelor din zona infectata, în scopul comerţului intracomunitar;
n) alte criterii ce trebuie aplicate pentru ridicarea mãsurilor luate în scopul eradicarii bolii din zona definitã şi mãsurile aplicate exploataţiilor din zona;
o) autoritatea insarcinata cu supravegherea şi coordonarea departamentelor responsabile pentru implementarea planului;
p) sistemul stabilit pentru ca grupul de experţi fixat în conformitate cu pct. 1 lit. (b) la partea A poate revizui rezultatele planului de eradicare pe o baza precisa;
q) mãsurile de monitorizare ale bolii ce trebuie aplicate dupã trecerea unei perioade de cel puţin 12 luni de la ultimul caz de febra aftoasa confirmat la animalele sãlbatice în zona infectata definitã; aceste mãsuri de monitorizare trebuie sa rãmânã aplicabile cel puţin 12 luni şi sa includã cel puţin mãsurile aplicate deja în conformitate cu lit. g), k) şi l).
5. Un raport privind situaţia epidemiologica în zona definitã şi rezultatele planului de eradicare trebuie transmise Comisiei şi altor state membre la fiecare 6 luni.
6. Trebuie adoptate reguli mai detaliate referitoare la stabilirea planurilor pentru eradicarea febrei aftoase la animale sãlbatice, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.

----




















Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si Pentru Siguranta Animalelor, NORMA SANITARA VETERINARA din 24 februarie 2006

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016