NORMA SANITARA VETERINARA din 21 iunie 2006 privind obiectivul Comunitatii Europene de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducatoare din specia Gallus gallus

    ──────
la norma sanitarã veterinarã
────────────────────────────

                            SCHEMA DE TESTARE
    pentru verificarea atingerii obiectivului Comunitãţii Europene de reducere a prevalenţei serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducãtoare adulte din specia Gallus gallus

    1. Cadrul de prelevare a probelor
    Vor fi prelevate probe de la toate efectivele reproducãtoare adulte din specia Gallus gallus numãrând cel puţin 250 de pãsãri.
    2. Monitorizarea efectivelor reproducãtoare
    2.1. Locul, frecvenţa şi statutul prelevãrii probelor
    Conform acestui regulament, probele de la efectivele reproducãtoare trebuie prelevate la iniţiativa operatorului şi ca parte a controalelor oficiale.
    2.1.1. Prelevarea de probe la iniţiativa operatorului
    Prelevarea de probe va fi efectuatã la fiecare douã sãptãmâni, la locul desemnat de cãtre autoritatea competentã, având urmãtoarele douã opţiuni posibile:
    a) la incubator; sau
    b) în exploataţie.
    Autoritatea competentã va implementa una dintre opţiunile de mai sus pentru întreaga schemã de testare şi va stabili o astfel de procedurã încât detectarea în timpul prelevãrii de probe la iniţiativa operatorului a serotipurilor relevante de Salmonella la care se face referire în art. 1 alin. (1) sã fie anunţatã fãrã întârziere autoritãţii competente de cãtre operator, persoana care preleveazã probele sau laboratorul care face analiza.
    2.1.2. Prelevarea de probe pentru control oficial
    Fãrã a aduce prejudicii reglementãrilor prevãzute în anexa nr. 2, partea C pct. 2 la Norma sanitarã veterinarã referitoare la controlul privind Salmonella şi alţi agenţi zoonotici specificaţi ce se transmit prin alimente, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 23/2006, care transpune în legislaţia naţionalã Regulamentul CE 2160/2003, prelevarea oficialã de probe constã în:
    2.1.2.1. Dacã prelevarea de probe la iniţiativa operatorului se desfãşoarã în incubator:
    a) prelevare de rutinã la incubator la fiecare 16 sãptãmâni, care cu acea ocazie va înlocui prelevarea corespunzãtoare la iniţiativa operatorului;
    b) prelevare de rutinã în exploataţie, de douã ori în timpul ciclului de producţie, prima fiind în termen de 4 sãptãmâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat şi a doua fiind cãtre sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 sãptãmâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;
    c) prelevãri de probe pentru confirmare în exploataţie, dupã detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevãrii de probe din incubator.
    2.1.2.2. Dacã prelevarea de probe la iniţiativa operatorului se desfãşoarã în exploataţie, prelevarea de rutinã este efectuatã de 3 ori în timpul ciclului de producţie:
    a) în termen de 4 sãptãmâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat;
    b) cãtre sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 sãptãmâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;
    c) în perioada de producţie, în orice moment suficient de îndepãrtat de prelevãrile de probe la care se face referire la lit. a) şi b).
    2.2. Protocol de prelevare a probelor
    2.2.1. Prelevarea probelor în incubator
    Pentru fiecare efectiv reproducãtor, proba constã din minimum o probã compusã din cãptuşelile vizibil prãfuite ale sitelor de incubaţie, luatã randomizat din 5 site de incubaţie distincte sau din 5 locuri din incubator, pentru a însuma o suprafaţã de cel puţin 1 m 2 . Dacã ouãle de incubat ce provin de la un efectiv reproducãtor ocupã mai mult de un incubator, atunci trebuie prelevatã o astfel de probã compusã din fiecare incubator.
    În cazurile în care nu sunt utilizate site de incubaţie cãptuşite, sunt prelevate câte 10 g de coji de ouã sparte din 25 de site de incubaţie separate, se macinã, se amestecã şi din amestec se formeazã o subprobã de 25 g.
    Aceastã procedurã trebuie urmatã atât la prelevarea de probe la iniţiativa operatorului, cât şi la prelevarea oficialã de probe.
    2.2.2. Prelevarea de probe în exploataţie
    2.2.2.1. Prelevarea de rutinã de probe la iniţiativa operatorului
    Prelevarea de probe se referã în principal la probe de materii fecale şi este orientatã cãtre detectarea unei prevalenţe de 1% în cadrul efectivului, cu o limitã de încredere de 95%. Pentru aceasta, probele trebuie sã cuprindã una dintre urmãtoarele:
    a) amestec de materii fecale alcãtuit din probe separate de materii fecale proaspete cântãrind fiecare nu mai puţin de 1 g, prelevate randomizat din diferite locuri din adãpostul în care sunt ţinute pãsãrile, sau atunci când pãsãrile au acces liber în mai mult de o clãdire a unei anumite exploataţii se ia câte un amestec de probe din fiecare grup de clãdiri din exploataţia în care sunt ţinute pãsãrile. Materiile fecale pot fi grupate pentru analizã în minimum douã probe compuse.
    Numãrul de locuri din care urmeazã sã fie prelevate probe separate de materii fecale pentru constituirea unei probe compuse este urmãtorul:

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Numãrul de pãsãri            Numãrul de probe de materii fecale
 ţinute într-un adãpost       dintr-o clãdire sau grup de clãdiri
                                       din exploataţie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    250-349                                 220
    350-449                                 220
    450-799                                 250
    800-999                                 260
      1.000 sau mai multe                   300
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────