Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMA SANITARA VETERINARA din 21 iunie 2006  privind obiectivul Comunitatii Europene de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducatoare din specia Gallus gallus    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA SANITARA VETERINARA din 21 iunie 2006 privind obiectivul Comunitatii Europene de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducatoare din specia Gallus gallus

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 583 din 5 iulie 2006
Obiectivul Comunitãţii Europene
ART. 1
(1) Obiectivul Comunitãţii Europene de reducere a prevalenţei serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducãtoare din specia Gallus gallus constã în reducerea procentului maxim de cazuri pozitive la efectivele de reproducţie adulte cuprinzând cel puţin 250 de pãsãri, la 1% sau mai puţin, la 31 decembrie 2009.
(2) Schema de testare pentru verificarea atingerii obiectivului Comunitãţii Europene de reducere a prevalenţei serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducãtoare adulte din specia Gallus gallus este prezentatã în anexa la prezenta normã sanitarã veterinarã.
ART. 2
Anexa face parte integrantã din prezenta normã sanitarã veterinarã.

ANEXĂ


──────
la norma sanitarã veterinarã
────────────────────────────

SCHEMA DE TESTARE
pentru verificarea atingerii obiectivului Comunitãţii Europene de reducere a prevalenţei serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducãtoare adulte din specia Gallus gallus

1. Cadrul de prelevare a probelor
Vor fi prelevate probe de la toate efectivele reproducãtoare adulte din specia Gallus gallus numãrând cel puţin 250 de pãsãri.
2. Monitorizarea efectivelor reproducãtoare
2.1. Locul, frecvenţa şi statutul prelevãrii probelor
Conform acestui regulament, probele de la efectivele reproducãtoare trebuie prelevate la iniţiativa operatorului şi ca parte a controalelor oficiale.
2.1.1. Prelevarea de probe la iniţiativa operatorului
Prelevarea de probe va fi efectuatã la fiecare douã sãptãmâni, la locul desemnat de cãtre autoritatea competentã, având urmãtoarele douã opţiuni posibile:
a) la incubator; sau
b) în exploataţie.
Autoritatea competentã va implementa una dintre opţiunile de mai sus pentru întreaga schemã de testare şi va stabili o astfel de procedurã încât detectarea în timpul prelevãrii de probe la iniţiativa operatorului a serotipurilor relevante de Salmonella la care se face referire în art. 1 alin. (1) sã fie anunţatã fãrã întârziere autoritãţii competente de cãtre operator, persoana care preleveazã probele sau laboratorul care face analiza.
2.1.2. Prelevarea de probe pentru control oficial
Fãrã a aduce prejudicii reglementãrilor prevãzute în anexa nr. 2, partea C pct. 2 la Norma sanitarã veterinarã referitoare la controlul privind Salmonella şi alţi agenţi zoonotici specificaţi ce se transmit prin alimente, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 23/2006, care transpune în legislaţia naţionalã Regulamentul CE 2160/2003, prelevarea oficialã de probe constã în:
2.1.2.1. Dacã prelevarea de probe la iniţiativa operatorului se desfãşoarã în incubator:
a) prelevare de rutinã la incubator la fiecare 16 sãptãmâni, care cu acea ocazie va înlocui prelevarea corespunzãtoare la iniţiativa operatorului;
b) prelevare de rutinã în exploataţie, de douã ori în timpul ciclului de producţie, prima fiind în termen de 4 sãptãmâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat şi a doua fiind cãtre sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 sãptãmâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;
c) prelevãri de probe pentru confirmare în exploataţie, dupã detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevãrii de probe din incubator.
2.1.2.2. Dacã prelevarea de probe la iniţiativa operatorului se desfãşoarã în exploataţie, prelevarea de rutinã este efectuatã de 3 ori în timpul ciclului de producţie:
a) în termen de 4 sãptãmâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat;
b) cãtre sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 sãptãmâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;
c) în perioada de producţie, în orice moment suficient de îndepãrtat de prelevãrile de probe la care se face referire la lit. a) şi b).
2.2. Protocol de prelevare a probelor
2.2.1. Prelevarea probelor în incubator
Pentru fiecare efectiv reproducãtor, proba constã din minimum o probã compusã din cãptuşelile vizibil prãfuite ale sitelor de incubaţie, luatã randomizat din 5 site de incubaţie distincte sau din 5 locuri din incubator, pentru a însuma o suprafaţã de cel puţin 1 m 2 . Dacã ouãle de incubat ce provin de la un efectiv reproducãtor ocupã mai mult de un incubator, atunci trebuie prelevatã o astfel de probã compusã din fiecare incubator.
În cazurile în care nu sunt utilizate site de incubaţie cãptuşite, sunt prelevate câte 10 g de coji de ouã sparte din 25 de site de incubaţie separate, se macinã, se amestecã şi din amestec se formeazã o subprobã de 25 g.
Aceastã procedurã trebuie urmatã atât la prelevarea de probe la iniţiativa operatorului, cât şi la prelevarea oficialã de probe.
2.2.2. Prelevarea de probe în exploataţie
2.2.2.1. Prelevarea de rutinã de probe la iniţiativa operatorului
Prelevarea de probe se referã în principal la probe de materii fecale şi este orientatã cãtre detectarea unei prevalenţe de 1% în cadrul efectivului, cu o limitã de încredere de 95%. Pentru aceasta, probele trebuie sã cuprindã una dintre urmãtoarele:
a) amestec de materii fecale alcãtuit din probe separate de materii fecale proaspete cântãrind fiecare nu mai puţin de 1 g, prelevate randomizat din diferite locuri din adãpostul în care sunt ţinute pãsãrile, sau atunci când pãsãrile au acces liber în mai mult de o clãdire a unei anumite exploataţii se ia câte un amestec de probe din fiecare grup de clãdiri din exploataţia în care sunt ţinute pãsãrile. Materiile fecale pot fi grupate pentru analizã în minimum douã probe compuse.
Numãrul de locuri din care urmeazã sã fie prelevate probe separate de materii fecale pentru constituirea unei probe compuse este urmãtorul:





──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãrul de pãsãri Numãrul de probe de materii fecale
ţinute într-un adãpost dintr-o clãdire sau grup de clãdiri
din exploataţie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
250-349 220
350-449 220
450-799 250
800-999 260
1.000 sau mai multe 300
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



b) 5 perechi de huse pentru cizme:
Husele pentru cizme trebuie sã fie suficient de absorbante pentru a prelua umiditatea. Pot fi folosite de asemenea "şosete" din tub de tifon.
Suprafaţa husei pentru cizmã este umectatã utilizându-se un diluant corespunzãtor, cum ar fi clorurã de sodiu 0,8%, peptonã 0,1% în apã sterilã deionizatã sau apã sterilã. Deplasarea trebuie fãcutã astfel încât sã fie prelevate probe reprezentative din toate pãrţile sectorului, incluzând zonele cu aşternut şi cele cu grãtare, dacã mersul pe acestea este sigur. Toate ţarcurile separate dintr-un adãpost sunt incluse în acţiunea de prelevare de probe. La terminarea prelevãrii de probe în sectorul ales husele trebuie îndepãrtate cu grijã de pe cizme, pentru a nu se disloca materialul aderent.
Husele pentru cizme pot fi grupate pentru analizã în minimum douã probe compuse.
c) La efectivele reproducãtoare ţinute în cuşti prelevarea de probe se referã la amestecul natural de materii fecale de pe benzile de evacuare, raclete sau din fose, în funcţie de tipul adãpostului. Sunt colectate douã probe de cel puţin 150 g pentru a fi testate individual;
(i) benzi de evacuare pentru dejecţii de sub fiecare rând de cuşti, care funcţioneazã în mod regulat şi sunt golite într-un sistem cu şurub fãrã sfârşit sau conveier;
(ii) sistem cu fosã pentru dejecţii, la care deflectoarele de sub fiecare cuşcã sunt rãzuite într-o fosã adâncã aflatã sub adãpost;
(iii) sistem cu fosã pentru dejecţii la adãposturile în care cuştile sunt dispuse în trepte şi materiile fecale cad direct în fosã.
În mod normal existã mai multe niveluri de cuşti într-un adãpost. Materiile fecale amestecate de la fiecare nivel trebuie sã fie reprezentate în proba globalã. De la fiecare efectiv trebuie luate douã probe amestecate aşa cum este descris mai jos.
La sistemele cu benzi sau raclete acestea trebuie sã funcţioneze în ziua prelevãrii probelor înainte de desfãşurarea operaţiunii de prelevare.
La sistemele cu deflectoare şi raclete sub fiecare cuşcã vor fi colectate materiile fecale rãmase pe racletã dupã ce a fost în funcţiune.
La sistemele cu cuştile în trepte, la care nu existã sistem cu benzi sau raclete, trebuie colectate materii fecale amestecate din fosã.
Sistemele cu benzi pentru dejecţii: va fi colectat material fecal de la capetele de descãrcare ale benzilor.
2.2.2.2. Prelevarea oficialã de probe
a) Prelevarea de rutinã se efectueazã aşa cum s-a descris la pct. 2.2.2.1.
b) Prelevarea de probe pentru confirmare în exploataţie, dupã detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevãrii de probe din incubator, se va desfãşura dupã cum urmeazã.
În plus faţã de prelevarea de probe descrisã la pct. 2.2.2.1, prelevarea de probe poate include o probã de la pãsãri luatã la întâmplare din fiecare adãpost de pãsãri din exploataţie, în mod normal pânã în 5 pãsãri pe adãpost, dacã autoritatea nu considerã necesar sã fie prelevate probe de la un numãr mai mare de pãsãri. Examinarea constã într-un test pentru evidenţierea prezenţei în probã a agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferãrii bacteriene. Rezultatele testului sunt considerate nesatisfãcãtoare dacã la oricare dintre pãsãri s-a obţinut un rezultat pozitiv.
În cazul în care nu sunt identificate serotipuri relevante de Salmonella, dar existã agenţi antimicrobieni sau efecte inhibitoare asupra proliferãrii bacteriene, trebuie sã fie repetatã prelevarea de probe din efectiv pânã când nu mai este detectat niciun efect inhibitor al proliferãrii bacteriene sau efectivul reproducãtor este distrus. În acest din urmã caz efectivul reproducãtor este considerat infectat, conform obiectivului comunitar.
c) Cazuri suspecte
În cazuri excepţionale în care autoritatea competentã are motive de a suspecta rezultate fals negative la prima prelevare oficialã de probe din exploataţie, poate fi efectuatã o a doua prelevare oficialã de probe pentru confirmare, compusã din materii fecale sau pãsãri, pentru a detecta Salmonella în organe.
În cazuri excepţionale în care autoritatea competentã are motive de a suspecta rezultate fals pozitive în probele prelevate în exploataţie la iniţiativa operatorului, poate fi efectuatã ulterior o prelevare oficialã de probe.
3. Examinarea probelor
3.1. Pregãtirea probelor
3.1.1. Cãptuşeala sitelor de incubaţie
a) se introduce într-un litru de apã peptonatã tamponatã, care a fost preîncãlzitã la temperatura camerei, şi se amestecã cu grijã;
b) se continuã cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisã la pct. 3.2.
3.1.2. Probe de huse pentru cizme
a) se despacheteazã cu grijã perechea de huse sau "şosete" pentru cizme, pentru a evita dislocarea materiilor fecale aderente, şi se introduc în 225 ml de apã peptonatã tamponatã, care a fost preîncãlzitã la temperatura camerei;
b) atunci când 5 perechi de huse pentru cizme au fost amestecate în douã probe, se introduc 5 probe individuale într-un minimum de 225 ml apã peptonatã tamponatã şi se asigurã cã toate probele sunt complet acoperite cu apã;
c) se amestecã pentru saturarea cu apã şi se continuã cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisã la pct. 3.2.
3.1.3. Alte probe de materii fecale
a) în laborator fiecare probã sau probã compusã, dupã caz, este pusã într-o cantitate cu greutatea egalã de apã peptonatã tamponatã şi se amestecã uşor;
b) se lasã proba la înmuiat timp de 10-15 minute şi apoi se amestecã uşor;
c) imediat dupã amestecare se iau 50 g din amestec şi se adaugã apã peptonatã tamponatã preîncãlzitã la temperatura camerei, pânã la 200 ml;
d) se continuã cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisã la pct. 3.2.
3.2. Metoda de detectare
Trebuie folositã metoda recomandatã de Laboratorul Comunitar de Referinţã pentru Salmonella, din Bilthoven, Olanda; metoda este o modificare a ISO 6579/2002, la care este folosit un mediu semisolid (MSRV) ca unic mediu selectiv de îmbogãţire. Mediul semisolid trebuie incubat la temperatura de 41,6 +/- 1°C x (24 +/- 3) ore.
În ceea ce priveşte probele de huse pentru cizme şi alte probe de materii fecale la care se fac referiri la pct. 3.1, pentru cultivarea ulterioarã, este posibil ca bulioanele de îmbogãţire de apã peptonatã tamponatã incubate sã fie grupate. Pentru aceasta ambele probe trebuie incubate în apã peptonatã tamponatã, conform procedurii normale. Se ia câte 1 ml de bulion incubat din fiecare probã, se amestecã bine, apoi se iau 0,1 ml de amestec şi se inoculeazã plãcile MSRV prin metoda obişnuitã.
3.3. Serotipizarea
Trebuie tipizat cel puţin un izolat din fiecare probã pozitivã, conform schemei Kaufmann-White.
4. Rezultate şi raportare
Un efectiv reproducãtor este considerat pozitiv în scopul verificãrii atingerii obiectivului Comunitãţii Europene, dacã au fost detectate serotipuri relevante de Salmonella, altele decât tulpinile vaccinale în una sau mai multe probe de materii fecale, sau dacã existã o a doua confirmare oficialã în statul membru al Uniunii Europene, referitoare la probele relevante de materii fecale sau organe de pasãre luate din exploataţie. Aceastã prevedere nu se aplicã în cazurile excepţionale de efective reproducãtoare suspecte, la care detectarea Salmonellei în exploataţie, la iniţiativa operatorului, nu a fost confirmatã de prelevarea oficialã de probe.
Trebuie ţinut cont de rezultatele cumulative ale prelevãrilor de probe şi testãrilor efectivelor reproducãtoare la nivel de exploataţie, adicã fiecare efectiv reproducãtor va fi numãrat o singurã datã, indiferent de numãrul de operaţiuni de prelevare de probe şi testare.
Efectivele reproducãtoare pozitive trebuie numãrate o singurã datã, indiferent de numãrul de operaţiuni de prelevare de probe şi testare.
Raportarea va include:
a) descrierea detaliatã a opţiunilor implementate pentru schema de prelevare şi tipul de probe prelevate, dupã caz;
b) numãrul de efective reproducãtoare existent şi al celor testate;
c) rezultatele testãrii;
d) explicaţii asupra rezultatelor, în special privind cazurile excepţionale.
__________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016