Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
1. Obiectul şi domeniul de aplicare Probele pentru controlul oficial al furajelor destinate animalelor, în vederea verificãrii calitãţii şi compoziţiei acestora, sunt prelevate conform metodelor descrise mai jos. Probele astfel prelevate se considera reprezentative pentru lotul esantionat. 2. În sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin urmãtorii termeni se înţelege: a) lot - o cantitate de produs care constituie o unitate şi care are caracteristici presupuse uniforme; b) proba elementara - o cantitate prelevata dintr-un punct al lotului; c) proba globalã - amestecul probelor elementare prelevate din acelaşi lot; d) proba redusã - o parte reprezentativa din proba globalã, obţinutã prin reducerea acesteia; e) proba finala - o parte din proba redusã sau din proba globalã omogenizata şi care este supusã analizei de laborator. 3. Persoanele abilitate sa preleveze probe Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali desemnaţi de autoritatea sanitarã veterinara şi de medicii veterinari cu atribuţii de inspectori ai poliţiei sanitare veterinare. 4. Aparatura necesarã pentru prelevarea probelor 4.1. Dispozitivele pentru prelevarea probelor trebuie sa fie confectionate din materiale care nu contamineaza produsele din care se fac prelevarile. Aceste dispozitive pot fi oficial aprobate de cãtre autoritatea sanitarã veterinara competenta. 4.2. Dispozitive recomandate pentru prelevarea probelor de alimente solide destinate animalelor: 4.2.1. Prelevare manualã 4.2.1.1. Sonda cu fund plat şi cu margini verticale 4.2.1.2. Sonda cu un canal vertical sau compartimentata. Dimensiunile sondei trebuie sa fie adaptate caracteristicilor lotului (adâncimea containerului, dimensiunile sacului etc.) şi dimensiunilor particulelor de alimente. 4.2.2. Prelevare mecanicã Pentru prelevarea mecanicã a probelor de furaje destinate animalelor se pot utiliza dispozitive mecanice aprobate. 4.2.3. Impartitor (divizor) este dispozitivul destinat divizãrii probei în pãrţi aproximativ egale, care poate fi utilizat pentru a preleva probe elementare şi pentru a obţine proba redusã şi proba finala. 5. Cerinţe cantitative pentru probele supuse controlului 5.a) Referitoare la controlul substanţelor sau produselor distribuite uniform în masa furajului destinat animalelor 5.a)1. Lotul - mãrimea lotului trebuie sa fie suficienta pentru a se putea preleva proba din fiecare constituent.
5.a)2. Probe elementare
5.a)2.1. Furaje vrac: numãrul minim de probe
elementare
5.a)2.1.1. Loturi care nu depãşesc 2,5 tone 7
de 20 de ori numãrul
de tone care constituie
lotul (a), pana la
maximum 40 de probe
elementare
5.a)2.2. Furaje ambalate: numãrul minim de ambalaje
din care se fac prelevãri (b)
5.a)2.2.1. Ambalaje mai mari de 1 kg:
5.a)2.2.1.1. Lot alcãtuit din 1 pana la toate ambalajele
4 ambalaje
5.a)2.2.1.2. Lot alcãtuit din 5 pana la
16 ambalaje 4 ambalaje
5.a)2.2.1.3. Lot alcãtuit din mai mult de
16 ambalaje --------------------------
Numãrul de ambalaje care
alcãtuiesc lotul (a), pana
la maximump0 de ambalaje
5.a)2.2.2. Ambalaje care nu depãşesc 1 kg 4
5.a)2.3. Furaje lichide sau semilichide: numãrul minim de containere
din care se preleveaza
probe (b)
5.a)2.3.1. Containere mai mari de 1 litru:
5.a)2.3.1.1. Lot alcãtuit din 1 pana la toate containerele
4 containere
5.a)2.3.1.2. Lot alcãtuit din 4 pana la 4 containere
16 containere
5.a)2.3.1.3. Lot alcãtuit din mai mult de
16 containere ---------------------------
Numãrul de containere care
alcãtuiesc lotul (a), pana
la maximump0 de containere
5.a)2.3.2. Containere care nu depãşesc 4
1 litru:
5.a)2.4. Furaje sau minerale brichetate numãrul minim de blocuri sau
de brichete din care se
preleveaza probe (b):
un bloc sau o bricheta/lot
de 25 de unitãţi, pana la
maximum 4 blocuri sau
brichete
5.a)3. Proba globalã
Este nevoie de o singura proba globalã/lot, care nu trebuie sa fie
mai mica de:
5.a)3.1. Pentru furaje vrac 4 kg
5.a)3.2. Pentru furaje ambalate:
5.a)3.2.1. Ambalaje mai mari de 1 kg 4 kg
5.a)3.2.2. Ambalaje care nu depãşesc 1 kg greutatea conţinutului
a 4 ambalaje originale
5.a)3.3. Pentru furaje lichide sau semilichide:
5.a)3.3.1. Containere mai mari de 1 litru 4 litri
5.a)3.3.2. Containere care nu depãşesc 1 litru volumul conţinutului a
4 containere originale
5.a)3.4. Pentru furaje sau minerale brichetate:
5.a)3.4.1. Fiecare cantarind mai mult de 1 kg 4 kg
5.a)3.4.2. Fiecare cantarind mai puţin de 1 kg greutatea a 4 blocuri
sau brichete originale
5.a)4. Probe finale
Atunci când este necesar din probele globale se obţin probele finale prin
reductie. Se analizeazã cel puţin o proba finala. Cantitatea unei probe
finale nu trebuie sa fie mai mica de:
- pentru furaje solide 500 g
- pentru furaje lichide sau semilichide 500 ml
5.b) Referitoare la controlul substanţelor sau al produselor nedorite,
posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum ar fi: aflatoxinele,
cornul secarei, planta de ricin şi crotolaria din furajele
pentru animale (c)
5.b)1. Lot: vezi 5.a)1
5.b)2. Probe elementare
5.b)2.1. Furaje vrac: vezi 5a)2.1
5.b)2.2. Furaje ambalate: numãrul minim de ambalaje
din care se fac prelevãri
5.b)2.2.1. Loturi alcãtuite din 1 toate ambalajele
pana la 4 ambalaje
5.b)2.2.2. Loturi alcãtuite din 5 4
pana la 16 ambalaje
5.b)2.2.3. Loturi alcãtuite din mai numãrul de ambalaje care
mult de 16 ambalaje alcãtuiesc lotul (a), pana
la maximum 40 de ambalaje
5.b)3. Probe globale - numãrul de probe globale variaza în funcţie de
mãrimea lotului. Numãrul minim de probe globale/lot este dat mai jos.
Greutatea totalã a probelor elementare care alcãtuiesc fiecare proba
globalã nu trebuie sa fie mai mica de 4 kg.
5.b)3.1. Furaje vrac
Mãrimea lotului în tone: numãrul minim de probe
globale/lot
- pana la 1 1
- între 1 şi 10 2
- între 10 şi 40 3
- mai mare de 40 4
5.b)3.2. Furaje ambalate
Mãrimea lotului în numãr de ambalaje: numãrul minim de probe
globale/lot
- între 1 şi 16 1
- între 17 şi 200 2
- între 201 şi 800 3
- mai mare de 800 4
5.b)4. Probe finale - din fiecare proba globalã se obţine prin reductie o proba finala. Se analizeazã cel puţin o proba finala/proba globalã. Greutatea probei finale nu trebuie sa fie mai mica de 500 g sau de 500 ml. 5.c)1. Prelevare de probe pentru furaje fibroase Pentru obţinerea probei globale din fiecare tona de furaj fibros (fan, paie) se iau din sira prin smulgere (cu mana, cu un carlig special etc.), din 12-14 locuri diferite, porţiuni mici care se aduna pe o prelata sau pe pãmânt netezit şi maturat. Aceste probe elementare, amestecate, constituie proba globalã care poate sa ajungã la 8-10 kg. Pentru luarea probei finale de 1,5-2 kg intreaga cantitate de nutret se omogenizeaza, apoi se întinde într-un strat de 5-6 cm, de forma unui patrat, şi cu o rigla se împarte prin doua diagonale în 4 pãrţi egale (sferturi). Din cele 4 sferturi se ia la alegere un sfert care va constitui proba finala pentru analiza. În cazul în care proba este mai mare de 2 kg operaţiunea formãrii patratului şi luãrii sfertului se repeta de atâtea ori pana când se obţine cantitatea necesarã. Din furaje fibroase presate se desfac la întâmplare, în cazul loturilor pana la 10 tone, 3% din numãrul baloturilor, însã cel puţin doua baloturi, iar în cazul loturilor peste 10 tone, 1% din numãrul baloturilor, dar cel puţin 6 baloturi. Din interiorul fiecãrui balot desfãcut se scot probe parţiale din diferite straturi şi locuri, în cantitãţi suficiente pentru obţinerea unei probe globale de cel puţin 4 kg, din care apoi, prin metoda sferturilor, se separa proba finala. Proba se examineazã minutios şi, dacã se constata prezenta unor cantitãţi mai mari de corpuri strãine (pãmânt, baligar, pãrţi lignifiate etc.), acestea se aduna şi se cantaresc separat. Proba astfel curatata se cantareste şi se impacheteaza. 5.c)2. Prelevãri de probe pentru furaje verzi Probele din culturi pentru masa verde se ridica în stadiul de vegetaţie, când de obicei sunt consumate de animale. În cazul în care cultura se foloseşte ca masa verde într-un singur stadiu de vegetaţie, se ia o singura proba, iar dacã este consumatã timp mai îndelungat, se iau mai multe probe, corespunzãtor fiecãrui stadiu de vegetaţie. Trebuie sa se ia în considerare faptul ca umiditatea nutreţului verde are o influenta deosebita asupra conţinutului în substanţe nutritive şi de aceea probele se iau când iarba are o umiditate normalã. Umiditatea ierbii se considera normalã atunci când s-a zvantat roua de pe ea (2-3 ore de la rãsãritul soarelui, în funcţie de densitatea plantelor), dar înainte de caldura torida de la pranz când plantele evapora apa mai intens. Pe timp umed nu se recomanda ridicarea probelor, totuşi în caz de forta majorã iarba cosita pentru proba se zvanta prin rasfirare pe gratare special amenajate, în curent de aer. Pentru recoltarea probelor de furaje de pe pasune, aceasta se împarte în parcele egale, în asa fel încât sa fie cat mai uniforme din punct de vedere al compoziţiei floristice, al fazei de dezvoltare a plantelor, al naturii solului, al lucrãrilor de imbunatatire aplicate la pasune. Se recolteaza apoi prin cosire masa verde de pe 2-5 mp din mai multe puncte ale aceleiaşi parcele, se amesteca bine masa verde obţinutã şi din ea se reţin 1-2 kg; în acelaşi mod se procedeazã şi cu celelalte parcele. Probele reţinute din toate parcelele se omogenizeaza bine şi apoi se reţin 3-5 kg masa verde, cantitatea aceasta reprezentând proba finala de pe pasunea sau de pe cultura respectiva. Este recomandabil, mai ales pentru analize speciale, ca proba sa fie expediatã imediat în stare verde (ambalata într-un sac din material plastic) la laboratorul cel mai apropiat. Pentru analize curente proba se cantareste imediat dupã cosire; dupã cantarire proba se usucã pe prelate, asezata în strat subtire în încãperi aerisite sau afarã, la umbra. Dupã uscare iarba se aduna fãrã pierderi într-un sac des şi apoi se cantareste din nou. Dacã se înregistreazã o cantitate de iarba uscata prea mare, intreaga cantitate se taie cu foarfecele deasupra unei prelate. Tocatura obţinutã se omogenizeaza şi, prin metoda sferturilor, se ia o proba de 1,5-2 kg, care se ambaleaza şi se trimite la laborator cu urmãtoarele specificaţii: - greutatea ierbii la recoltare (suma greutatii probelor parţiale); - greutatea ierbii dupã uscare; - greutatea probei finale luate pentru analiza, sub forma tocata. 5.c)3. Prelevãri de probe pentru furaje insilozate Prima proba se ia imediat în momentul desfacerii silozului, dupã îndepãrtarea stratului superior. Când furajul murat nu este uniform se recolteaza mai multe prize de la diferite niveluri ale silozului. Prizele se iau cu ajutorul sondelor. Prizele luate se omogenizeaza bine, apoi se reţin 2-3 kg de furaj murat, acesta reprezentând proba finala care se introduce în borcan cu dop rodat sau în saci din material plastic şi se expediazã la laborator în cel mai scurt timp. 5.c)4. Prelevãri de probe pentru furaje insilozate Compozitia chimica a radacinoaselor depinde în mare mãsura de mãrimea radacinilor. Rãdãcinile acestor culturi (sfecla, morcovi, gulii etc) au de obicei diferite marimi: mari, mijlocii şi mici. Pentru luarea probei globale se iau la rând din vrac sau din siloz 100 de rãdãcini, care se împart în 2-3 grupe, dupã mãrime, şi se cantaresc separat pe grupe. Exemplu: - rãdãcini mari ..... 48 kg; - rãdãcini mijlocii ..... 36 kg; - rãdãcini mici ..... 28 kg. -------------- TOTAL: 112 kg. Proba de 112 kg fiind prea mare, se micşoreazã de 10 ori, pastrandu-se raportul dintre grupele de rãdãcini mari, mijlocii şi mici şi proba finala. Pentru aceasta se calculeazã un factor de multiplicare ce arata numãrul de rãdãcini echivalent unui kilogram de rãdãcini.
112 kg ..... corespunde la 100 de rãdãcini;
100
12
micşorat de 10 ori = 0,09 (factor de multiplicare)
Cu ajutorul acestui factor se calculeazã greutatea radacinilor care trebuie luatã din fiecare grupa pentru a constitui proba finala:
- rãdãcini mari ..... 48 kg x 0,09 = 4,32 kg;
- rãdãcini mijlocii ..... 36 kg x 0,09 = 3,24 kg;
- rãdãcini mici ..... 28 kg x 0,09 = 2,52 kg.
100 de rãdãcini ..... 112 kg ..... 10,08 kg (proba globalã).
Rãdãcinile se curata de pãmânt şi nisip, apoi din fiecare radacina se scoate longitudinal, cu ajutorul unui cutit, câte o porţiune de 1/4 sau 1/8, care adunate formeazã proba de laborator. La tuberculi (cartofi) proba globalã se formeazã din probe elementare, dupã cum urmeazã: (i) din depozite în vrac din primul lot de 16 tone se iau 200 de tuberculi, din 8 locuri diferite câte 25 de tuberculi, iar apoi pentru fiecare 16 tone câte 50 de tuberculi din doua locuri diferite (25 de tuberculi din fiecare loc); (ii) din vagoane se iau 200 de tuberculi pentru fiecare vagon din 8 locuri diferite (câte 25 de tuberculi); (iii) din maşini şi carute se iau câte 50 de tuberculi din locuri diferite, din fiecare vehicul. În cazul în care partida recepţionatã este omogenã, probele se iau dintr-un numãr de vehicule ce reprezintã 20% din numãrul lor total. Pentru laborator proba de tuberculi se curata de nisip şi de pãmânt, apoi se taie din fiecare tubercul aproximativ 1/8, pentru ca în final sa se obţinã pentru analiza circa 1 kg de tuberculi. 6. Instrucţiuni pentru prelevarea, prepararea şi ambalarea probelor 6.1. Generalitati Probele trebuie prelevate şi preparate cat mai repede posibil, ţinându-se sema de precautiile necesare pentru ca produsul sa nu se schimbe sau sa se contamineze. De asemenea, instrumentele, suprafeţele şi containerele care vin în contact cu probele trebuie sa fie curate şi uscate. 6.2. Probe elementare 6.2.a) Referitor la controlul substanţelor sau produselor uniform distribuite în masa furajului, probele elementare trebuie prelevate la întâmplare din tot lotul şi trebuie sa fie de dimensiuni aproximativ egale. 6.2.a)1. Furaje vrac Se face o diviziune imaginara a lotului într-un numãr aproximativ egal de pãrţi. Se selecteaza la întâmplare un numãr de pãrţi, corespunzãtor numãrului de probe elementare, conform pct. 5.a)2, şi se ia cel puţin o proba din fiecare parte. Când se considera potrivit prelevarea probelor se poate face la mutarea lotului (încãrcare sau descãrcare). 6.2.a)2. Furaje ambalate destinate animalelor Dupã selectarea numãrului cerut de ambalaje pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se indeparteaza o parte din conţinutul fiecãrui ambalaj folosindu-se o sonda. Când este necesar, probele se iau dupã golirea ambalajelor, separat. 6.2.a)3. Furaje lichide sau semilichide, omogene sau omogenizabile Dupã selectarea numãrului cerut de containere pentru prelevarea probelor, conform pct. 5.a)2, dacã este necesar, conţinutul se omogenizeaza şi se ia o cantitate din fiecare container. Probele elementare pot fi luate atunci când conţinutul este descãrcat. 6.2.a)4. Furaje lichide sau semilichide, neomogenizabile Dupã selectarea numãrului cerut de containere pentru prelevarea probelor, potrivit pct. 5.a)2, probele se iau de la niveluri diferite. Probele se pot preleva, de asemenea, când conţinutul este descãrcat, dar prima fracţiune trebuie îndepãrtatã. În ambele cazuri volumul total nu trebuie sa fie mai mic de 10 litri. 6.2.a)5. Furaje şi brichete minerale Dupã selectarea numãrului cerut de blocuri sau de brichete pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se ia o parte din fiecare bloc sau bricheta. 6.2.b) Referitor la controlul substanţelor sau produselor posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum ar fi aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin şi crotolaria din furajele pentru animale Se face o diviziune imaginara a lotului într-un numãr aproximativ egal de pãrţi, corespunzãtor numãrului de probe globale prevãzut la pct. 5.b)3. Dacã acest numãr este mai mare decât 1 numãrul total de probe elementare prevãzut la pct. 5.b)2 trebuie distribuit aproximativ egal între diferitele pãrţi. Se iau apoi probe de dimensiuni aproximativ egale (d), astfel încât cantitatea totalã a probelor din fiecare parte sa nu fie mai mica de 4 kg, cantitate cerutã pentru fiecare proba globalã. 6.3. Prepararea probelor globale 6.3.a) Referitor la controlul substanţelor şi/sau produselor distribuite uniform în masa furajului, probele elementare se amesteca pentru a forma o singura proba globalã. 6.3.b) Referitor la controlul substanţelor şi/sau produselor posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum sunt aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin şi crotolaria din furajele pentru animale Probele elementare din fiecare parte a lotului se amesteca şi se alcãtuiesc probele globale menţionate la pct. 5.b)3, notând originea fiecãrei probe globale. 6.4. Prepararea probelor finale Conţinutul fiecãrei probe globale se amesteca cu grija pentru a obţine o proba omogenã (e). Dacã este necesar, proba globalã se reduce la cel puţin 2 kg sau 2 litri (proba redusã) fie utilizându-se un dispozitiv mecanic, fie prin metoda sferturilor. Se prepara cel puţin 3 probe finale de aproximativ aceeaşi cantitate şi conform cerinţelor cantitative prevãzute la pct. 5.a)4 sau 5.b)4. O proba se expediazã la laborator, una va rãmâne la medicul veterinar care a recoltat şi alta proba rãmâne la proprietar, ultimele doua probe servind drept contraproba. Fiecare proba va fi pusã într-un container corespunzãtor. Se vor lua toate precautiile necesare pentru a se evita orice schimbare de compoziţie, contaminare sau alterare, care poate aparea în timpul transportului sau stocãrii. 6.5. Ambalarea probelor finale Containerele trebuie sigilate şi etichetate (eticheta trebuie incorporata în întregime în sigiliu) astfel încât sa nu poatã fi deschise fãrã a se distruge sigiliul. 7. Înregistrarea prelevarii probelor Trebuie pastrata o înregistrare a fiecãrei prelevãri de probe, care sa permitã o identificare lipsitã de orice ambiguitate a fiecãrui lot esantionat. Pentru fiecare recoltare de probe se încheie un proces-verbal în care se vor mentiona: - data recoltarii; - denumirea furajului şi a unitãţii care l-a produs; - modul de depozitare şi de ambalare; - cantitatea existenta; - aspectele organoleptice; - modul de recoltare şi numele persoanei care a executat-o; - motivele care au determinat controlul; - analizele care se solicita. Procesul-verbal se semneazã de cãtre cel care a recoltat probele, de cãtre proprietar, cãrãuş în cazul importului, precum şi de reprezentanţii altor instituţii în cazul în care se dispune analiza conform art. 4. 8. Destinaţia probelor Pentru fiecare proba globalã cel puţin o proba finala se trimite cat mai repede posibil la laboratorul local autorizat, împreunã cu informaţiile necesare, în vederea efectuãrii analizei. Laboratorul care efectueazã analiza va transmite buletinul de analiza instituţiei care a recoltat şi a transmis probele. NOTE: (a) când numãrul obţinut este fractionar se rotunjeste pana la primul numãr întreg; (b) pentru ambalaje sau containere al cãror conţinut nu depãşeşte 1 kg sau 1 litru şi pentru furaje sau brichete care cantaresc mai puţin de 1 kg fiecare, o proba elementara trebuie sa fie conţinutul unui ambalaj sau container original ori al unui bloc sau brichete; (c) metodele menţionate la pct. 5.a) se utilizeazã pentru controlul aflatoxinelor, cornului secarei, plantei de ricin şi crotolariei din furajele materii prime; (d) pentru furaje ambalate se indeparteaza o parte din conţinutul ambalajelor din care se face prelevarea, folosindu-se o sonda, dupã golirea separatã a ambalajelor, dacã este necesar; (e) orice aglomerare din fiecare proba globalã (bulgare, cocolos) trebuie distrusa separat (dacã este necesar, distrugerea aglomerarii se face separat de proba, dupã care omogenizatul se adauga probei). --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
